Ghidul brânzeturilor - 11 feluri de brânză pe care trebuie să le guşti o dată

în viaţă

Brânzeturile sunt parte esenţială a dietei persoanelor din întreaga lume. Versatile, volubile şi gustoase, ele pot juca rolul unui excelent aperitiv şi totodată, pot ţine locul unei gustări pe care o poţi servi după masă.Obţinută prin închegarea laptelui de vacă, oaie, capră, iac sau bivol, brânză aduce un aport semnificativ de calciu şi grăsimi ne-cesare bunei funcţionări a organismului. Cu toate că, de cele mai multe ori, ea se realizează cu ajutorul unui cheag regăsit în stomacul viteilor, există şi anumite tipuri de brânză obţinute prin aportul oţetului, lămâii sau cynarei, o plantă erbacee de provenienţă meditaraneană.Pentru un plus de savoare, brânzeturilor li se adaugă bacterii, plante sau mirodenii, iar diferitele soiuri existente pe piaţă sunt rezultatul combinării unor astfel de organisme unicelulare de natură vegetală sau mucegaiuri, precum şi ale unor modalităţi de procesare distincte.

Clasificarea brânzeturilorBrânzeturile pot fi clasificate în funcţie de laptele folosit în ob-ţinerea lor, a consistenţei, procesului de fabricaţie, conţinutului de grăsime sua întrebuinţării în bucătărie.În functie de laptele folosit avem brânză din lapte de vacă (Moz-zarella, Parmezan, Provolone, Mascarpone, Brie, Leerammer, Gouda), brânză din lapte de oaie (Roquefort, Peco-rino, Nasal), brânză din lapte de capră (Feta, Montrachet, Chevre, Caprino), brânză din lapte de bivoliţă, iapă, cămilă sau iac.În funcţie de consistenţă, brânzeturile pot fi moi (Mascarpone, Urda), semi-tari (Brie, Roquefort, Emmenthaler) şi tari (Parme-zan, Pecorino Romano).

După procesul de obţinere, întâlnim brânzeturi cu mucegai în exterior (Brie), brânzeturi cu mucegai în interior (Roquefort), brânzeturi frământate (Branza în burduf), opărite

(Mozzarella) şi în saramura (Feta). În funcţie de conţinutul de grăsime, brânza este slabă (Ricotta, Cottage), semigrasă (Mozzarella, Halloumi), grasă (Feta, Brie) şi foarte grasă (Mascarpone).Nu în ultimul rând, după modul în care te poţi folosi în bucătărie de ele, brânzeturile pot fi de tip cheddar, adică uşor de topit şi folosite, cu precădere, la gratinat. De cealaltă parte, cele de tip elveţian sunt caracterizate de un gust puternic şi sunt uşor de feliat, pe când cele de tip parmezan sunt tari şi numai bune de dat prin răzătoare. Brânza cu mucegai albastru este sfărâmi-cioasă, poate fi folosită în prepararea sosurilor şi are o aromă puternică, iar cea de tip ricotta este ideală pentru deserturi, textura ei moale şi gustul fin permiţându-i să fie preparată în reţetele dulci.Cu un grad ridicat de popularitate în rândul gurmanzilor, cre-mele de brânză sunt tartinabile şi uşor de inclus în orice pre-parat, iar brânzeturile de tip mozzarella ocupă locul fruntaş în topul preferinţelor şi sunt folosite pentru pregătirea reţetelor de pizza.Cu o asemenea varietate largă însă, decizia de a gusta cel puţin o dată un anumit soi de brânză se poate transforma într-o ade-vărată provocare. Tocmai de aceea, ne-am gândit să întocmim un top al celor mai interesante tipuri de brânzeturi şi să te lă-săm să-ţi alegi preferata.

1. AsiagoEste o brânză semi-tare, din lapte de vacă, apărută pe platoul provinciei Vicenza. Preparată iniţial din lapte de oaie, localnicii îi păstrează încă numele vechi, pegorin, termen asociat cu italienescul pecora (oaie).Există două varietăţi ale acestui tip: brânza proaspată sau Asiago Presato, şi brânza veche (maturată) sau Asiago d’Allevo. Cea dintâi are o coajă albă, multe găuri la interior şi aminteşte, la gust, de laptele de vacă.Cea de-a doua are o culoare aurie, multe găuri mici, un gust uşor picant, care aduce a drojdie şi fructe uscate.

2. BrieEste o brânză moale acoperită cu mucegai alb, a cărei denumire provine de la provincia franceza Brie. Cu o aromă fină de fructe, este numai bună pentru sosuri şi fondue şi merge extrem de bine cu legume şi carne. Mare atenţie în momentul achiziţionării unui astfel de soi, deoarece dacă la atingere crusta de mucegai se crapă, înseamnă că aceasta este învechită. Mai mult, dacă are o coajă maronie şi lipicioasă, ea a expirat.

3. CamembertBrânza fermentată, moale, grasă, preparată din lapte de vacă, Camembert conţine multe substanţe nutritive şi este bogată în proteine şi vitamine. Ea se serveşte întotdeauna tăiată felii sau în triunghiuri şi poate fi consumată în orice perioadă a anului alături de un Merlot, Pinot Noir sau Fetească Neagră.

4. CheddarDe provenienţă englezească, acest soi se prepară cu ajutorul laptelui de vacă şi are o textură uscată. Aroma ei aminteşte de gustul nucilor, iar culorile variază de la sidefiu şi până la un gal-ben intens, în funcţie de sezon şi de hrana asimilată de animale.

5. EmmenthalerAsociată cu brânzeturile tipic elveţiene, Emmenthaler este recunoscută pentru găurile de mărime semnificativă întâlnite pe suprafaţa sa. Cu un gust dulceag şi o aromă uşor picantă, sesiabilă abia la finalul degustării, ea este adesea gratinată sau folosită în prepararea fondue.

6. FetaSe prepară din lapte de capră sau oaie şi este unul dintre alimentele ale căror reglemen-tări europene sunt extrem de importante. Pe teritoriul ţărilor Uniunii se numeşte feta doar acea brânză care provine din centrul Greciei sau din zona Lesbosului şi care conţine cel puţin 70% lapte. Are un gust cremos şi poate fi combinată cu fructe.

7. GoudaBrânza Gouda se produce în Olanda, iar aroma ei variază în funcţie de o mulţime de aspecte. De la un gust blând şi cremos şi până la unul puternic, extrem de intens, acest soi poate fi gra-tinat dacă este proaspăt sau utilizat pentru asezonarea salatelor dacă e puţin mai vechi.

8. MascarponeEste o brânză italiană extrem de grasă şi cremoasă, cunoscută, mai ales, ca ingredient principal în prepararea prăjiturii Tirami-su. Are o culoare asemănătoare cu cea a fildeşului şi o textură fină, ca de budincă. Gustul uşor parfumat şi dulceag îl transformă într-un adevărat regal.

9. MozzarellaEste brânza care se prepara, iniţial, din lapte de bivoliţă. Albă, apoasă şi elastică, Mozzarella se întinde în fire şi este cel mai comun utilizată în reţetele de pizza. Alte alimente care pot fi servite cu brânza italiană sunt prosciutto crudo, salatele de paste, sau roşiile stropite cu ulei de măsline şi presarate cu busuioc.

11. RoquefortObţinută din lapte de oaie şi având în componenţă mucegai albastru, Roquefort se maturează încet în peşterile ventilate natural, cu temperaturi constante atât iarna, cât şi vara. Pentru tăierea ei a fost inventat un cuţit special numit la roquefortaise. Se serveşte ca atare, sau alături de nuci şi miere.

http://www.foodstory.ro/cum-sa-guides/ghidul-branzeturilor-11-feluri-de-branza-pe-care-trebuie-sa-le-gusti-o-data-in-viata