ghid aplicare ias 32 si 39

Legislaie

Page 1 of 42

PROIECT GHIDpractic de aplicare a Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor economice europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate aplicabile institutiilor reglementate si supravegheate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice si ale Presedintelui Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr.1742/106/2002

Comisia pentru elaborarea lucrarii Ghid Practic Lazar Balaj Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare coordonator lucrare, membru Colegiul Consultativ al Contabilitatii Chirtu Fanel Bursa de Valori Bucuresti Iancu Elena - Ministerul Finantelor Publice Mariana Florea - Ministerul Finantelor Publice Lazar Alexandrina - Ministerul Finantelor Publice Nicolae Virgil - Ministerul Finantelor Publice Colun Stela - Ministerul Finantelor Publice Ane Marie Saucan Ernest &Young Mema Teodora SIF Transilvania Florin Rosca Quadrant Gulii Aurica - Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare Lup Oana Alice - Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare Ditescu Ionela - Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare Filinschi Liliana - Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare

Colaboratori: Ion Mihaila director economic la SIF Transilvania Stefan Doba director economic la SIF Banat Crisana Traian Costache director economic la SNCDD

Cuprins Cap. I Obiectiv, arie de aplicabilitate, definitii si clasificarea instrumentelor financiare A. Obiectul si aria de aplicabilitate B. Definitii si clasificarea instrumentelor financiare C. Recunoasterea initiala si derecunoasterea D. Evaluarea ulterioara a activelor si datoriilor financiare E. Acoperirea mpotriva riscurilor

F. Deprecierea si irecuperabilitatea activelor financiare G. Prezentarea informatiilor Cap. II Actiuni, depozitari si tranzactii

http://www.cnvmr.ro/pdf/regulamente/proiecte/Regulament-proiect-Ghid-Practic-Aplic... 9/16/2011

Legislaie

Page 2 of 42

Cap. III Retratarea prima aplicare a IAS 32 si IAS 39

Proiect GHIDpractic de aplicare a Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor economice europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate aplicabile institutiilor reglementate si supravegheate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice si ale Presedintelui Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr.1742/106/2002

Prezentul ghid trateaza n special pe aplicarea IAS 32 " Instrumente financiare prezentare si descriere " si IAS 39 Instrumente financiare: recunoastere si evaluare " av nd n vedere ca, operatiunile cu instrumente financiare sunt preponderente institutiilor supravegheate si reglementate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare. Tratamentele contabile referitoare la elementele comune tuturor agentilor economici ( imobilizari corporale, imobilizari necorporale, stocuri, etc) sunt aceleasi cu cele prevazute n ghidul practic partea I elaborat de Ministerul Finantelor Publice.

Acest ghid practic nu are caracter de reglementare, scopul acestuia fiind acela de a facilita ntelegerea conceptelor, principiilor a problematicii de ansamblu a Standardelor Internationale de Contabilitate n conditiile folosirii rationamentului profesional n contextul aplicarii prevederilor Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate aplicabile institutiilor reglementate si supravegheate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice si ale Presedintelui Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr.1742/106/2002;

Cap. I Obiectiv, arie de aplicabilitate, definitii si clasificarea instrumentelor financiare A. Obiectivul si aria de aplicabilitate 1. ObiectivulObiectivul IAS 32 este de a prescrie anumite cerinte pentru prezentarea instrumentelor financiare care intra n bilant si identifica informatiile care trebuie prezentate cu privire la instrumentele financiare bilantiere (recunoscute) dar si extrabilantiere (nerecunoscute). Standardele referitoare la prezentare trateaza clasificarea instrumentelor financiare n datorii si capitaluri proprii, clasificarea dob nzilor, dividendelor, pierderilor si c stigurilor asociate acestora, precum si circumstantele n care activele financiare si datoriile financiare pot fi compensate. Standardele referitoare la informatiile ce trebuie furnizate se refera la factori care afecteaza valoarea, momentul si gradul de certitudine al fluxurilor de numerar viitoare ale unei ntreprinderi asociate instrumentelor financiare, precum si politicile contabile aplicate acestor instrumente. n plus, IAS 32 ncurajeaza prezentarea informatiilor despre natura si amploarea folosirii instrumentelor financiare de catre o ntreprindere, scopurile carora servesc, riscurile asociate lor si strategiile manageriale pentru controlarea acestor riscuri. IAS 39 are ca obiectiv stabilirea principiilor pentru recunoasterea, evaluarea si prezentarea informatiilor privind instrumentele financiare si situatiile financiare ale unei societati.

2. Aria de aplicabilitate a IAS 32 "Instrumente financiare: prezentare si descriereIAS 32 va fi aplicat la prezentarea si evidentierea informatiilor despre toate tipurile de instrumente financiare, recunoscute sau nu n situatiile financiare, altele dec t: n filiale;

a. b.

investitiilor

n filiale, asa cum sunt definite

n IAS 27, Situatii financiare consolidate si contabilitatea investitiilor

investitii n ntreprinderi asociate si contabilitatea investitiilor ntreprinderile asociate; interese n asociere n participatiune asa cum sunt definite

n investitii asociate, asa cum sunt definite

n IAS 28, Contabilitatea investitiilor

n

c. d.

n IAS 31, Raportarea financiara a intereselor

n asocierile

n participatie;

datoriile angajatorilor si fondurile privind pensiile, de toate tipurile inclusiv pensiile asa cum sunt descrise Contabilitatea si raportarea planurilor de pensii; datoriile angajatorilor

n IAS 19,Beneficiile angajatilor si IAS 26

e. f.

n baza planurilor pentru optiuni pe actiuni si pentru cumpararea de actiuni de catre salariati;

datorii provenind din contracte de asigurare.

3. Aria de aplicabilitate a IAS 39Acest Standard trebuie aplicat de catre toate ntreprinderile pentru toate instrumentele financiare, except nd:

a) acele participatii n filiale, ntreprinderi asociate si asocieri n participatiune ce sunt reglementate de IAS 27, Situatiii financiare consolidate si contabilitatea investitiilor n filiale, IAS 28 Contabilitatea investitiilor n ntreprinderi asociate si IAS 31 Raportarea financiara a intereselor n asocierile n participatie. Totusi, o societate aplica IAS 39 n situatiile financiare consolidate pentru a contabiliza o participatie ntr-o filiala, ntreprindere asociata sau asociere n participatie care (a) este achizitionata si detinuta exclusiv n vederea cedarii ulterioare, n viitorul apropiat sau (b) si desfasoara activitatea sub restrictii severe pe termen lung, care i deterioreaza semnificativ capacitatea de a transfera fonduri catre o societate. n aceste situatii se aplica cerintele de prezentare a informatiilor din IAS 27, IAS 28 si IAS 31, n plus fata de cerintele prevazute de Standardul 39; b) drepturile si obligatiile rezultate din contractele de leasing, pentru care se aplica IAS 17, Leasing; totusi, creantele din activitatea de leasing recunoscute n bilantul unui locator fac subiectul prevederilor privind derecunoasterea din IAS 39 si acest Standard se aplica n mod expres instrumentelor derivate ce sunt


Legislaie

Page 3 of 42

ncorporate

n activitatile de leasing; n cazul planurilor de beneficii ale angajatilor, care sunt reglementate de IAS 19, Beneficiile angajatilor;

c) activele si datoriile angajatorilor

d) drepturile si obligatiile asumate prin contractele de asigurare asa cum sunt definite n paragraful 3 din IAS 32 Instrumente financiare: prezentare si descriere, nsa acest Standard se aplica pentru instrumentele derivate ce sunt ncorporate n contractele de asigurari; e) instrumentele de capitaluri proprii emise de societatile raportoare, inclusiv optiuni, warrant-uri si alte instrumente financiare considerate capital al actionarilor la ntreprinderile raportoare (oricum se cere ca detinatorul unor astfel de instrumente sa aplice IAS 39 pentru instrumentele respective); f) contractele de garantare financiara, inclusiv acreditivele, care asigura efectuarea platilor n cazul n care debitorul nu reusesete sa efectueze plata la scadenta (IAS 37, Provizioane, datorii si active contingente, furnizeaza recomandari privind recunoasterea si evaluarea garantiilor financiare, obligatiilor de garantare, precum si a altor instrumente similare). Din contra, contractele de garantare financiara intra sub incidenta IAS 39 n cazul n care acestea sigura efectuarea platilor ca urmare a modificarilor ratei dob nzii, pretul titlurilor de valoare, pretul marfurilor, creditului, cursului de schimb valutar, indexul preturilor sau ratelor sau alte elemente variabile (uneori denumite de baza"). De asemenea, IAS 39 cere recunoasterea garantiilor financiare generate sau retinute ca rezultat al criteriilor de derucunoastere; g) contractele cu titlu de contraprestatie eventuala ntreprinderi); ntr-o combinare de ntreprinderi ( a se vedea paragrafele 65 76 din IAS 22 revizuit 1988, Combinari de

h) contractele care impun efectuarea unei plati pe baza unor variabile climatice, geologice sau alte variabile fizice, dar IAS 39 se aplica altor tipuri de instrumente derivate ce sunt ncorporate n astfel de contracte. IAS 39 trebuie aplicat contractelor bazate pe marfuri ce confera fiecarei parti dreptul de decontare n numerar sau cu ajutorul altui instrument financiar, cu exceptia contractelor de marfuri ce (a) sunt angajate sa ndeplineasca si continua sa ndeplineasca cerintele preconizate ale ntreprinderii privind achizitia, v nzarea sau utilizarea, (b) care au fost desemnate pentru acel scop n momentul initial si (c) care sunt preconizate a se deconta prin livrare. Investitiile financiare nregistrate de SIF-uri, societati nfiintate n baza Legii nr.133/1996, vor fi evaluate la valoarea justa, potrivit IAS 39, indiferent de cota de participare detinuta din capitalul social al societatilor emitente si nu au obligatia ntocmirii de situatii financiare consolidate. Evaluarea la valoarea justa a participatiilor detinute n portofoliu de catre SIF-uri se va face utiliz nd metodologia de evaluare redata de CNVM prin Instructiunile nr.4/1999, modificate prin instructiunile nr.2/2003.

B. Definitii si clasificarea instrumentelor financiareUn instrument financiar reprezinta orice contract ce genereaza simultan un activ financiar pentru o ntreprindere si o datorie financiara sau un instrument de capital propriu pentru o alta ntreprindere. Contractele pe marfuri care dau dreptul oricarei dintre parti sa deconteze n numerar sau folosind un alt instrument financiar, trebuie contabilizate ca si instrumente financiare, cu exceptia contractelor pe marfuri care (a) au fost ncheiate si continua sa satisfaca exigentele ntreprinderii cu privire la aprovizionarea, v nzarea si consumul estimat, (b) au fost destinate acestui scop nca de la nceput si (c) se presupune ca decontarea se face la livrarea marfurilor. Un activ financiar este orice activ care reprezinta: - numerar; - un drept contractual de a ncasa numerar sau orice alte active financiare de la o alta societate; n conditii care sunt potential favorabile ;

- un drept contractual de a schimba instrumente financiare cu o alta societate, - un instrument de capitaluri proprii ale unei alte societati.

Definirea celor patru categorii de active financiare:Un activ financiar (sau o datorie financiara) detinut n scopul tranzactionarii este un activ achizitionat sau produs, n principal, n scopul de a genera un profit, ca rezultat al fluctuatiilor pe termen scurt ale pretului sau ale marjei intermediarului. Un activ financiar trebuie clasificat ca activ detinut pentru tranzactionare daca, indiferent de motivul pentru care a fost achizitionat, constituie o parte a unui portofoliu pentru care exista dovada unui ritm efectiv recent de a obtine c stiguri pe termen scurt. Instrumentele financiare derivate sunt ntotdeauna considerate a fi pastrate pentru tranzactionare daca nu sunt desemnate si nu sunt, n fapt, instrumente de acoperire a riscului. Plasamentele detinute p na la scadenta reprezinta active financiare cu plati fixe sau determinabile si scadenta fixata pe care o societate are intentia ferma si posibilitatea de a le pastra p na la scadenta. Creditele si creantele emise de o societate sunt active financiare create de ntreprindere ca urmare a remiterii directe catre un debitor a unor sume de bani, marfuri sau servicii direct unui debitor, altele dec t cele ce sunt initiate cu intentia de a fi v ndute imediat sau n termen scurt si care trebuie categorisite si retinute pentru tranzactionare. Creditele si creantele generate de societate nu sunt incluse n investitiile retinute p na la scadenta, ci sunt clasificate separat n acest Standard. Activele financiare disponibile pentru v nzare sunt acele active financiare ce nu sunt credite si creante generate de societate, plasamente detinute p na la scadenta sau active detinute pentru tranzactionare. O datorie financiara este orice datorie contractuala: - de a varsa numerar sau alt activ financiar unei alte societati sau; - de a schimba instrumente financiare cu alta societate, n conditii care sunt potential favorabile. n functie de

O datorie financiara va fi nregistrata si n cazul unei datorii contractuale care va fi achitata printr-un activ financiar sau valori mobiliare ( capitaluri proprii ), al caror numar variaza modificarile valorii juste care este ntotdeauna egala cu valoarea obligatiei contractate ( nu exista c stig sau pierdere din fluctuatii de pret ). O societate poate avea o obligatie contractuala pe care o poate stinge fie prin plata cu active financiare, fie prin plata sub forma propriilor titluri de proprietate.

Daca numarul titlurilor de proprietate cerute pentru stingerea obligatiei variaza n raport cu modificarile valorii juste a acestora, astfel nc t valoarea justa totala a titlurilor de proprietate platita sa echivaleze ntotdeauna cu valoarea obligatiei contractuale, detinatorul obligatiei nu este expus sa nregistreze un c stig sau o pierdere ca urmare a modificarilor de pret la titlurile de proprietate. O astfel de obligatie trebuie sa fie considerata ca o datorie financiara a societatii.

Exemplu


Legislaie

Page 4 of 42

Decontarea unei datorii de 100.000 lei prin cedarea unor actiuni ordinare ale debitorului a caror valoare justa pe piata este de 100.000 lei . Nu sunt datorii financiare: venituri n avans, obligatii comerciale, salariale, fiscale sau obligatii din contracte futures de marfuri sau din operatii de leasing ( se vor deconta clasic ). n activele unei ntreprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor sale. ncasate sau platite n bani, pentru o suma

Un instrument de capital propriu este orice contract care certifica existenta unui interes rezidual

Activele si datoriile financiare monetare ( de asemenea, considerate drept instrumente financiare monetare) sunt active si datorii financiare ce urmeaza a fi determinata sau determinabila. Valoarea justa este valoarea pentru care un activ poate fi tranzactionat sau o datorie poate fi decontata de buna voie, conditii de concurenta normala. ntre parti aflate

n cunostinta de cauza

n cazul unei tranzactii realizate

n

Valoarea de piata este valoarea ce se obtine din v nzarea (sau se plateste achizitia) unui instrument financiar pe o piata activa. Termenii contract si contractual se refera la o ntelegere ntre doua sau mai multe parti care are consecinte economice clare, carora partile nu li se pot sustrage dec t cu dificultate chiar daca ar avea posibilitatea, datorita faptului ca n general ntelegerea este executorie din punct de vedere juridic. Contractele si respectiv instrumentele financiare pot avea o diversitate de forme si nu sunt neaparat forma scrisa. n spiritul definitiilor de mai sus, termenul societate include persoane fizice, societati de persoane fara personalitate juridica, organisme cu personalitate juridica si agentii guvernamentale. Definitiile activelor financiare si datoriilor financiare includ termenii de activ financiar, dar definitiile nu sunt circulare. Atunci c nd apare un drept contractual sau o datorie de a schimba instrumente financiare, instrumentele ce urmeaza a fi schimbate dau nastere la active financiare, datorii financiare sau instrumente de capitaluri proprii. Se poate stabili un lant de drepturi sau datorii contractuale, dar n ultima instanta acesta conduce la ncasarea sau plata de numerar sau la achizitionarea ori emiterea unui instrument de capitaluri proprii. Instrumente financiare includ at t instrumente primare, cum ar fi titlurile de creanta , de debit sau de capitaluri proprii, c t si instrumente derivate , cum ar fi optiunile financiare, contractele futures si operatiunile forward, swap-urile de rata a dob nzii si swap-urile de rata a dob nzii si swap-urile valutare. Instrumentele financiare derivate, recunoscute sau nu n bilant, ntrunesc conditiile definitiei instrumentelor financiare si, implicit, sunt subiecte ale acestui Standard. Instrumentele financiare derivate creeaza drepturi si datorii ce au ca efect transferarea ntre parti a unuia sau mai multor riscuri financiare inerente unui instrument financiar primar de baza. Instrumentele derivate nu au ca rezultat transferul unui instrument financiar primar de baza la ncheierea contractului, iar un astfel de transfer nu are loc neaparat la scadenta contractului. Activele fizice cum ar fi stocurile, imobilizarile corporale, activele n locatie si activele necorporale cum ar fi brevetele sau marcile acestor active fizice si necorporale creeaza oportunitatea de a genera intrari de numerar sau alte active financiare. Active, cum ar fi cheltuieli active financiare. n avans, pentru care beneficiul economic viitor consta n primirea de bunuri sau servicii si nu nregistrate nu constituie active financiare. Controlul asupra

n dreptul de a

ncasa numerar sau alte active financiare nu constituie

Similar, elementele cum ar fi veniturile n avans si majoritatea datoriilor de garantie nu constituie datorii financiare, deoarece iesirea probabila de beneficii economice asociate lor este livrarea de bunuri si servicii, dar nu de numerar sau alte active financiare. Datoriile si activele care nu sunt contractuale prin natura lor, cum ar fi impozitul pe profit, care este creat ca rezultat al reglementarilor impuse de autoritatile publice, nu constituie active financiare sau datorii financiare. Contabilitatea impozitului pe profit este tratata n IAS 12, Impozitul pe profit. Drepturile si datoriile contractuale care nu implica transferul unui activ financiar nu intra n aria de aplicabilitate a definitiei instrumentelor financiare. De exemplu, unele drepturi (datorii) contractuale, cum ar fi cele care provin dintr-un contract futures pe marfuri pot fi stinse numai prin primirea (livrarea) de active nefinanciare. Similar, drepturile (datoriile) contractuale cum ar fi cele care provin ca urmare a unei operatii de leasing operational pentru folosirea unui activ fizic pot fi stinse numai prin primirea (livrarea) de servicii. n ambele cazuri, dreptul contractual al unei parti de a primi un activ nefinanciar sau serviciu si obligatia corespondenta a celeilalte parti nu stabilesc un drept sau datorie prezenta vreuneia dintre parti de a primi, livra sau schimba un activ financiar. Capacitatea de a exercita un drept contractual sau cerinta de a satisface o datorie contractuala poate fi absoluta sau poate depinde de aparitia unui eveniment viitor. De exemplu, o garantie financiara este un drept contractual al creditorului de a primi numerar de la girant si obligatia contractuala corespondenta a girantului de a-l plati pe creditor, daca debitorul nu-si onoreaza obligatia. Dreptul contractual si obligatia exista datorita unei tranzactii sau unui eveniment trecut ( angajamentul girantului), chiar daca priceperea creditorului de a-si exercita dreptul si cerinta pentru girant de a-si executa obligatia depind ambele de un act viitor al debitorului de neexecutare a datoriei sale . Drepturile si datoriile eventuale ntrunesc conditiile definitiei activului financiar si datoriei financiare, chiar daca multe astfel de active si datorii nu ndeplinesc conditiile pentru recunoasterea n situatiile financiare. Obligatia unei societati de a emite sau livra propriile sale instrumente de capitaluri proprii, cum ar fi optiunile sau bonurile de subscriere de active, reprezinta un instrument de capitaluri proprii n sine , nu o datorie financiara, deoarece ntreprinderea nu este obligata sa livreze numerar sau alte active financiare. Similar costurile suportate de catre o ntreprindere pentru a cumpara dreptul de a rascumpara propriile instrumente de capitaluri proprii de la alta parte reprezinta o deducere a capitalurilor sale proprii, nu un activ financiar. Interesul minoritar care poate aparea n bilantul unei ntreprinderi n urma consolidarii unei filiale nu este nici datorie financiara, nici instrument de capitaluri proprii al ntreprinderii. n situatiile financiare consolidate, ntreprinderea prezinta interesele tertilor n capitaluri proprii si profitul filialelor sale n concordanta cu IAS 27, Situatii financiare consolidate si contabilitatea investitiilor n filiale. Prin urmare, un instrument financiar clasificat drept instrument de capitaluri proprii de catre o filiala este eliminat la consolidare atunci c nd este detinut de societatea mama sau prezentat de catre societatea mama n bilantul consolidat drept un interes minoritar separat de capitalurile proprii ale propriilor actionari. Un instrument financiar clasificat drept datorie financiara de catre o filiala ram ne o datorie n bilantul consolidat al societatii mama, cu exceptia cazului n care este eliminata la consolidare, fiind o decontare intragrup. Tratamentul contabil efectuat de catre societatea mama la consolidare nu afecteaza baza de prezentare de catre filiala n situatiile sale financiare. Un instrument de capitaluri proprii nseamna orice contract ce evidentiaza o participatie reziduala n activele unei societati, dupa deducerea tuturor obligatiilor sale. Cu alte cuvinte, capitalul propriu averea actionarilor, detinatori ai actiunilor ordinare sau preferentiale sau ai altor instrumente similare emise de o societate. Valoarea justa este suma la care poate fi tranzactionat un activ sau decontata o datorie, de buna voie, obiectiv. Un instrument derivat reprezinta un instrument financiar: -a carui valoare se modifica n functie de variatiile unei rate specificate a dob nzii, pretului titlurilor, pretului la marfuri, ratei de schimb valutar, indicelui preturilor sau indicelui de credit sau unui element similar ( numit baza ); -care nu necesita nici o investitie neta initiala sau o investitie neta initiala de valoare mica modificarea conditiilor de piata; -care se deconteaza la o data viitoare ( IAS 39, par. 10 ). Un instrument derivat este un contract financiar, ntre doua sau mai multe parti care deriva din valoarea viitoare a unui activ de referinta ( sau activ suport). n plus, exista produse derivate care au ca suport titluri de creante, rate ale dob nzilor, indici bursieri, instrumente n comparatie cu alte tipuri de contracte ce au o reactie similara la ntre parti aflate n cunostinta de cauza n cadrul unei tranzactii, n care pretul este determinat

Unele active de referinta sunt reprezentate nca de marfuri, dar, ale pietei monetare, valute si chiar alte contracte derivate.

Instrumentele financiare derivate sunt instrumente financiare importante pentru gestionarea riscului Enumeram principalele instrumente financiare:

ntruc t ele permit ca riscurile sa fie separate si tranzactionate.


Legislaie

Page 5 of 42

1. 2. 3. 4. 5.

Contractele forward; Contracte futures; Contracte cu optiuni; Tranzactii swap.

1. Contracte forwardUn contract forward (la termen) este o tranzactie n care cumparatorul si v nzatorul convin asupra livrarii unui activ (de regula, o marfa), o data viitoare precizata. Un pret poate fi convenit fie n avans, fie la data livrarii. ntr-o cantitate si calitate specificate, la

Exemplu de contract forward:Este nceputul lui septembrie si decideti ca doriti sa va cumparati o noua masina. Alegeti tipul de autoturism pe care l doriti si mergeti la furnizorul dvs. local.

n salonul de prezentare al furnizorului, va decideti asupra specificatiei exacte a autoturismului culoare, motor, marime, forma volanului etc. si, ceea ce este mai important, stabiliti pretul. Furnizorul va spune ca, daca dati comanda astazi si constituiti un depozit, puteti prelua masina n trei luni. Nici daca n acest interval de trei luni, furnizorul acorda un discount de 10% pentru toate masinile noi, nici daca pretul modelului creste, aceasta nu conteaza pentru dvs. Pretul pe care l platiti la livrare a fost convenit si fixat ntre dvs. si furnizor. Tocmai ati intrat ntr-un contract la termen (forward) aveti dreptul si obligatia de a cumpara automobilul n trei luni de zile la pretul convenit. Contractele forward (la termen) nu sunt tranzactionate la bursa si nu prezinta conditii standardizate, transparente. Un contract forward implica un risc de credit pentru ambele parti, similar celui de pe piata la vedere (spot). n astfel de conditii, partile contractuale pot solicita o garantie (colateral), n sensul ca cealalta parte va onora contractul. n mod normal, contractele forward nu sunt negociabile, iar atunci c nd contractul este initiat, acesta nu are nici o valoare. Nu este implicata nici o plata, un simplu acord de a cumpara sau a vinde la o data viitoare. De aceea, contractul nu constituie un element de activ sau de pasiv. ntruc t contractul este

n principal, pretul la termen (forward) se determina prin preluarea pretului spot (la vedere) sau cash (numerar) din momentul tranzactiei si adaugarea la aceasta a costului de derulare (cost of carry). n functie de activul suport sau marfa de referinta a contractului, costul de derulare ia de transport, plati n contul dob nzilor, ncasari de dividende etc. n consideratie plati si ncasari pentru elemente cum ar fi depozitarea, asigurarea, costurile

Pret Forward = Pret la vedere (spot) sau numerar (cash) + Cost de derulare (cost of carry)Caracteristicile contractelor forward sunt urmatoarele: acord se ntre doua parti de a livra/plati la o data viitoare prestabilita un activ ( marfa, valuta, activ financiar ), la un pret predeterminat, n afara bursei, prin negociere directa ntre parti,

ncheie

este un contract nestandardizat, are valoare fixa, iar rezultatul potential este dat la scadenta de diferenta dintre pretul stabilit al contractului ( pretul forward ) si pretul curent ( spot ) al activului, contractul forward este lichidat la scadenta, n natura ( predarea activului/plata contravalorii, la pretul din contract ).

2. Contracte futuresUn contract futures este un acord contractual ferm ntre un cumparator si un v nzator de a cumpara/vinde un activ determinat, la o data fixa n viitor. Pretul contractului va varia n functie de localizarea pietei, dar este fixat atunci c nd tranzactia este ncheiata. De asemenea contractul prezinta o specificatie standard, astfel nc t ambele parti, stiu exact ce anume s-a tranzactionat. Contractele Futures at t pentru marfuri, c t si cele financiare, sunt tranzactionate la burse. Contractele Futures evidentiaza urmatoarele trasaturi comune: -standardizare; -tranzactionare la o bursa; -sunt deschise, iar preturile publicate; -sunt organizate de casele de compensare (clearing houses). Implicarea unei case de compensare, reflecta faptul ca nu exista un contract ntre cumparator si v nzator, ci un contract ntre fiecare dintre acestia si casa de compensare. Casa de compensare actioneaza ca o contrapartida pentru ambele parti, care confera protectie acestora si permite ca tranzactionarea sa aiba loc mai liber. Un contract futures nu previzioneaza ce preturi vor fi termenilor contractului. Contractele Futures sunt utilizate -hedgeri; -speculatori; -arbitrajeuri. Hedgeri sunt jucatori de pe piata care doresc sa protejeze pozitia detinuta pe un activ, contra miscarilor adverse viitoare ale preturilor. Pentru a proteja o pozitie, trebuie sa se angajeze pe piata futures (la termen) o o pozitie egala si opusa pozitiei detinute pe piata de numerar (cash). n special de: n viitor. Daca unui contract i se permite sa ajunga la scadenta, aceasta nseamna ca livrarea trebuie sa aiba loc conform


Legislaie

Page 6 of 42

Exista doua tipuri de protectie: -prin v nzare (short hedge); -prin cumparare (long hedge). Prin v nzare se vinde o pozitie la termen (futures) pentru a compensa o pozitie de cumparare pe piata de numerar (cash). De exemplu: un fond care detine un portofoliu de titluri de valoare ar putea sa se protejeze mpotriva unei scaderi a preturilor la bursa prin v nzarea unui contract futures pe indicii bursieri. Prin cumparare, se cumpara o pozitie futures pentru a compensa o pozitie de v nzare pe piata de numerar (cash). De exemplu: o rafinarie de titei poate sa consolideze pretul de cumparare prin cumpararea de contracte futures pentru petrol astazi. Indiferent daca actiunea de protejare are ca obiect tranzactia cash anticipata sau o pozitie de piata curenta, scopul hedging-ului este acelasi: orice pierdere piete este compensata de un profit realizat pe cealalta piata. Daca pretul activului scade pe piata cash, atunci, si momentul c stigurile din contractul futures. Daca pretul activului creste pe piata cash, c stigurile din contractul futures. n momentul nregistrata pe una dintre

n care hedgerul decide sa v nda futures, orice pierdere pe piata cash este compensata de profitul realizat prin

n care hedgerul decide sa cumpere futures, orice pierdere de pe piata cash este compensata de profitul realizat din

Prin utilizarea contractelor futures, hedging-ul ndeparteaza posibilitatea de a obtine profit daca pretul cash viitor creste, dar ofera protectia necesara daca pretul cash viitor scade. Din acest punct de vedere, hedging-ul este de fapt un contract de asigurare, care fixeaza pretul viitor al unei marfi sau al unui activ financiar. Speculatorii accepta riscul pe care hedger-ii doresc sa-l transfere. Speculatorii nu au nici o pozitie de protejat si nu au, resursele fizice pentru a efectua livrarea unui activ de referinta, dupa cum nu au nevoie sa preia livrarea unui activ de referinta. Ei angajeaza anumite pozitii pe baza estimarilor lor cu privire la miscarile viitoare ale preturilor si cu scopul de a realiza un profit. Speculatorii alimenteaza piata cu lichiditati, iar fara ei protejarea pretului ceruta de hedgeri, ar fi foarte scumpa. Arbitrajeurii sunt traderi si creatori de piata care se ocupa de cumpararea si v nzarea de contracte futures, sper nd sa obtina profit din diferentele de pret ntre piete si/sau burse.

Deosebirile dintre contractele futures si cele forward sunt sintetizate n tabelul de mai jos. Totusi, principala diferenta este aceea ca un contract forward este un acord singular (oneoff) ntre un cumparator si un v nzator, n timp ce un contract futures reprezinta o succesiune de contracte tranzactionate la o bursa:

Contracte futures (a) sunt tranzactionate la bursa (b) utilizeaza o casa de compensare care ofera protectie pentru ambele parti (c) necesita plata unei marje (d) sunt utilizate pentru protectia contra fluctuatiilor de pret si pentru speculatii (e) sunt standardizate si publicate (f) sunt transparente contractele futures sunt raportate la bursa

Contracte forward (a) nu sunt tranzactionate la o bursa (b) sunt private si sunt negociate garantie de bursa (c) nu implica plati de marja (d) sunt utilizate pentru protectie contra fluctuatiilor de pret si pentru livrare fizica (e) depind de conditii contractuale negociate (f) nu sunt transparente ntruc t nu exista conditii de raportare ele sunt afaceri private ntre parti fara nici o

Contractul futures" reprezinta prin urmare: un acord de cumparare/v nzare a unei cantitati predeterminate dintr-un activ (marfa, valuta, activ financiar), la un pret stabilit se ncheie ntr-un cadru organizat ( la bursa ), printr-un mecanism traditional specific, n momentul ncheierii contractului, cu scadenta ulterioara,

este un contract standardizat, are o valoare variabila, fiind data de echilibrul zilnic dintre cerere si oferta, c stigul sau pierderea asociate contractelor futures sunt date de diferenta dintre pretul de tranzactionare al zilei (spot) si pretul zilei precedente, are o piata secundara ( contractul futures poate fi cedat altui cumparator ); prin urmare, este un instrument financiar derivat, poate fi executat n natura sau n numerar, sau lichidat la bursa ( prin v nzare- pozitia long sau cumparare pozitia short ).

3. Contractele cu optiuniUn contract cu optiuni confera dreptul, dar nu si obligatia de a cumpara (call) sau vinde (put) un instrument sau activ de referinta specificat, la un pret specificat pretul strike sau de exercitare p na la sau la o data viitoare stabilita scadenta. Pretul pentru a avea acest drept este platit v nzatorului, de catre cumparatorul contractului de optiune sub forma unei prime.

Exemplu de contract cu optiune este redat mai jos: Sa presupunem acum ca v-ati dus la salonul de prezentare si ati vazut ca autoturismul pe care l doriti este oferit la pretul de 20.000.000 lei, cu conditia de a-l cumpara pe loc. nsa nu dispuneti de suma necesara n numerar si v-ar trebui o saptam na pentru a contracta un mprumut. Ati putea sa-i oferiti furnizorului o garantie si sa intrati ntr-un contract la termen de o saptam na. nsa mai exista si altceva ce ati putea oferi. De data aceasta, i oferiti furnizorului 100.000 lei numai pentru a pastra masina si a mentine pretul timp de o saptam na. La sf rsitul saptam nii, cele 100.000 lei sunt ale lui, fie ca ati cumparat, fie


Legislaie

Page 7 of 42

ca nu ati cumparat autoturismul. Aceasta este o oferta tentanta si furnizorul o accepta. Ati intrat ntr-un contract cu optiune presupune ca dvs. aveti dreptul , dar nu si obligatia de a cumpara masina n termen de o saptam na la pretul de 20.000.000 lei

n acest caz, cunoscut sub termenul de optiune de cumparare. Aceasta

Daca n timpul acestei saptam ni, descoperiti la un al doilea furnizor un model identic pentru numai 19.000.000 lei, atunci nu veti mai declara optiune fata de primul furnizor. Costul total al achizitionarii autoturismului va fi, n aceste conditii 19.000.000+100.000=19.100.000 lei, mai redus dec t primul pret care vi s-a oferit. Daca nu puteti gasi masina la un pret mai redus si o cumparati de la primul furnizor, autoturismul va va costa 20.100.000 lei favoarea furnizorului de masini. Tranzactionarea de optiuni la burse are loc n total. Daca decideti sa nu cumparati deloc, veti pierde 100.000 lei n

ntr-o maniera asemanatoare tranzactionarii contractelor futures si foloseste acelasi sistem de compensare si livrare.

Ca si celelalte produse derivate, optiunile sunt folosite de operatorii de pe piata pentru: - asigurare si protectie (hedging) contra fluctuatiilor adverse ale preturilor activului suport; - speculatii asupra cresterii/descresterii pretului de piata al activului suport; - oportunitati de arbitraj ntre piete si instrumente financiare. n general

Optiunile tranzactionate la bursa si pe piata extrabursiera sunt acum disponibile pentru o larga gama de marfuri si active financiare; amintind doar patru tipuri principale care sunt clasificate astfel: a) rate ale dob nzii: - optiuni av nd ca suport contracte futures pe rata dob nzii; - optiuni av nd ca suport swap-uri pe rate dob nzii swaptions; b) valute - optiuni pe cursul de schimb; - optiuni av nd ca suport contractele futures pe curs de schimb; c) actiuni - optiuni pe actiuni (titluri) - optiuni av nd ca suport contracte futures pe indici bursieri; d) marfuri: - optiuni pe active corporale; - optiuni av nd ca suport contracte futures pe marfuri.

Contractele cu optiuni pentru acoperirea riscului sunt de doua tipuri: call" si put". Urmatorul tabel vine sa detalieze diferentele dintre acestea:

CALL V NZATORUL si asuma irevocabil obligatia de a vinde sau de a cumpara activele support comandate/detinute de cumparator, n conditiile n stabilite, indiferent daca piata i este favorabila sau nu. CUMPARATORUL Are dreptul, dar nu si obligatia de a cumpara/vinde la o scadenta determinata, o anumita cantitate de active. Se acopera mpotriva riscului de scadere a valorii activelor detinute; acoperirea riscului este limitata la valoarea primei.

PUT Se acopera mpotriva riscului de crestere a cursului; acoperirea riscului este limitata la nivelul primei.

Se acopera mpotriva riscului de crestere a pretului activului suport; acoperirea este nelimitata.

Se acopera mpotriva riscului de scadere a pretului activului suport; acoperirea este nelimitata

ExempluSa presupunem urmatorul exemplu: un contract cu optiune CALL" de 100 actiuni X a fost cumparat cu o prima de 130.000 lei, la un pret de exercitiu de 13.000 lei/actiune si o scadenta de 3 luni. La scadenta se estimeaza ca actiunea va avea urmatoarele variante de cursuri : a) 11.000 lei b) 13.000 lei c) 14.300 lei d) 15.000 lei.

a. b. c.

pierderea potentiala este: - 330.000 = ( 11.000 13.000 ) * 100 actiuni 130.000 lei prima. Contractul va fi abandonat de cumparator;

pierderea potentiala: - 130.000 = ( 13.000 13.000 ) * 100 actiuni 130.000. Contractul va fi abandonat de cumparator.

Rezultat potential: 0 = ( 14.300 13.000 ) * 100 130.000. Valoarea optiunii este egala cu prima. Optiunea poate sa fie exercitata sau nu, efectul este acelasi, C stig potential: 70.000 = ( 15.000 13.000 ) * 100 actiuni 130.000. Optiunea de cumparare va fi exercitata.

d.


Legislaie

Page 8 of 42

4. Tranzactii SWAPPlatile n cadrul operatiunilor swaps implica rate care sunt fie fixe, fie fluctuante.

Swap-urile sunt tranzactii pe piata extrabursiera negociate privat, care reprezinta echivalentul unei serii de contracte forward, fiecare av nd acelasi pret. ntruc t contractele sunt negociate, iar scadenta este convenita ntre cele 2 parti, swap-urile pot avea perioade de scadenta c t de lungi este necesar, dar cel mai frecvent acopera perioade de p na la 10 ani. Termenul de scadenta ndepartata reprezinta un avantaj distinct fata de contractele futures si cu optiuni, care au scadente relativ scurte. Operatiunile de swap sunt importante pe piata produselor derivate, fiind utilizate n scopul de a: n actiuni si alte titluri de valoare, orice alt tip de instrument de referinta;

- proteja (hedge) expunerea pentru: ratele dob nzii, tranzactiile valutare, preturile marfurilor, investitiile - specula, prin cumpararea sau v nzarea de contracte swap Printre avantajele utilizarii swap-urilor, se numara: - reduce costurile de finantare deoarece pot/sunt n masura sa ofere accesul pe pietele pe care, n scopul de a obtine profit.

n mod normal, respectivii jucatori nu pot patrunde; nc t sa convina ambelor parti;

- ofera flexibilitate, deoarece aceste contracte prezinta un numar aproape nelimitat de posibilitati de a fi perfectate astfel -

ncheie o tranzactie-unica, deoarece un singur aranjament swap poate acoperii intervale de plata de-a lungul unei scadente care sa raspunda cerintelor partilor implicate;

- obtine o asigurare deoarece swap-urile sunt folosite pentru schimburi reciproce de riscuri, action nd ca o forma de asigurare pentru riscul de piata. Dezavantajele swap-urilor constau n aceea ca respectivele contracte nu sunt standardizate si nu pot fi folosite pentru alte scopuri financiare ele nu pot fi tranzactionate. l detine pe o piata, contra unui avantaj echivalent al unui alt jucator de pe piata, pe o piata diferita. ntr-o anumita valuta, iar cealalta parte face plati ntr-o valuta diferita, la date viitoare convenite p na

Piata swap-urilor se refera la schimbarea unui avantaj financiar, pe care un jucator de pe piata Un swap pe valuta reprezinta o la scadenta angajamentului. ntelegere ntre doua parti, prin care una dintre parti face plati

Swap-urile pe actiuni si alte titluri de valoare ofera at t administratorilor de fonduri sau managerilor de portofoliu, c t si investitorilor institutionali o metoda de a transfera active n alte tari, fara implicarea unor cheltuieli ridicate generate de tranzactiile de cumparare si v nzare. De asemenea, ofera un mijloc de evitare a complexitatii date de reglementari straine, taxe si impozite, plati de dividende etc, ce caracterizeaza unele piete pe actiuni. Swap-ul pe actiuni reprezinta un angajament ntre doua parti, prin care cel putin una dintre parti este de acord sa-i plateasca celeilalte parti o rata de randament bazata pe indici bursieri, n conformitate cu un grafic de termene viitoare, pentru perioada p na la scadenta angajamentului. Cealalta parte efectueaza plati bazate pe un curs fix sau flotant al unui alt indice bursier. Platile sunt bazate pe un anumit procent convenit, aplicat la valoarea capitalului national de referinta.

C. Recunoasterea initiala si derecunoasterea Recunoasterea initiala a unui instrument financiarRecunoasterea initiala: o societate trebuie sa recunoasca un activ financiar sau o datorie financiar(a) instrumentului. Ca o consecinta a principiului enuntat derivate. n paragraful precedent, o ntreprindere recunoaste n bilant atunci si numai atunci c nd aceasta devine parte la prevederile contractuale ale

n bilantul sau ca active sau datorii toate drepturile si obligatiile contractuale rezult nd din instrumente

Cele ce urmeaza constituie exemple ale modului de aplicare a principiului recunoasterii initiale.

a.

creantele si datoriile neconditionate sunt recunoscute ca active sau datorii atunci c nd dreptul legal de a primi numerar sau are obligatia legala de a plati;

ntreprinderea devine parte

n contract si, ca urmare, are

b.

activele ce urmeaza a fi achizitionate si datoriile ce urmeaza sa apara ca rezultat al unui angajament ferm de a cumpara bunuri sau servicii nu sunt recunoscute p na n momentul n care cel putin una dintre parti actioneaza conform contractului, astfel nc t fie are dreptul de a primi un activ, fie este obligata sa livreze un activ. De exemplu, o ntreprindere ce primeste o comanda ferma nu recunoaste un activ (iar ntreprinderea ce lanseaza comanda nu recunoaste o datorie) n momentul angajamentului, ci se am na recunoasterea p na c nd marfurile comandate sunt ncarcate, livrate sau serviciile sunt prestate; n contrast cu punctul (b) de mai sus, un contract la termen (forward) un angajament de a cumpara sau a vinde un anumit instrument financiar sau o anumita marfa ce face obiectul acestui Standard la o data viitoare si la un pret specificat este recunoscut ca un activ sau ca o datorie la data angajamentului si nu asteapta p na la data nchiderii pozitiei care este data la care tranzactia are efectiv loc. Atunci c nd o ntreprindere devine parte ntr-un contract la termen (forward), valorile juste ale dreptului si ale obligatiei sunt adesea egale, astfel ca valoarea justa neta a contractului la termen (forward) este zero si numai valoarea justa neta a dreptului sau obligatiei este recunoscuta ca activ sau datorie. Totusi, fiecare parte este expusa riscului modificarii pretului prevazut n contract. Astfel, un contract la termen (forward) satisface cerintele principiului recunoasterii prevazut n paragraful 27, at t din perspectiva cumparatorului, c t si a v nzatorului, n momentul la care ntreprinderile devin parti contractante, chiar daca valoarea neta justa poate fi zero la data respectiva. Valoarea justa a contractului poate deveni un activ net sau o datorie neta n viitor n functie de, printre altele, valoarea timp a banilor si valoarea instrumentului de baza sau a marfurilor ce sunt subiect al contractului la termen (forward). Optiunile financiare sunt recunoscute ca active sau datorii atunci c nd detinatorul sau v nzatorul (emitentul) devine parte contractanta; si

c.

d. e.

Tranzactiile futures planificate (oricare ar fi gradul lor de probabilitate) nu constituie active si datorii ale unei ntreprinderi n masura n care aceasta, la data raportarii financiare, nu este nca la un contract ce necesita primirea sau livrarea n viitor a activelor ce apar din tranzactiile futures.

a) Metoda dob nzii efective reprezinta o metoda de calculare a amortizarii, utiliz nd rata efectiva a dob nzii aplicata unui activ sau datorie financiara. Rata efectiva a dob nzii reprezinta rata care actualizeaza exact fluxul preconizat al platilor de numerar din viitor, la valoarea curenta de nregistrare a activului financiar sau a datoriei financiare, pe parcursul perioadei, p na la scadenta sau p na la urmatoarea data de restabilire a pretului, n functie de piata. Acest calcul trebuie sa includa toate comisioanele si punctele de baza platite sau ncasate de partile participante la contract. Rata efectiva a dob nzii reprezinta uneori nivelul randamentului la scadenta sau la urmatoarea data de rentabilire a pretului si reprezinta rata interna de rentabilitate a activului financiar sau a datoriei financiare pentru perioada respectiva (a se vedea IAS 18, Venituri din activitati curente, paragraful 31 si IAS 32, paragraful 61). Rata efectiva a dob nzii se ia n calculul valorii actualizate a unui instrument financiar, pentru nregistrarea acestuia astfel:


Legislaie

Page 9 of 42

Valoarea actualizata = rata dobanzii * fluxurile viitoare de numerar de la data raportarii p na la data reevaluarii/scadentei. n cazul instrumentelor financiare nregistrate la costul amortizat/depreciat rata efectiva este o rata istorica, iar fluctuanta a dob nzii este o rata curenta de piata. n cazul instrumentelor financiare nregistrate la valoarea justa sau cele cu o rata

b) Costurile de tranzactionare includ onorariile si comisioanele agentilor, consultantilor, brokerilor si dealerilor, cotizatii pentru agentiile de reglementare si burse, precum si taxe si cheltuieli pentru transfer. Costurile de tranzactionare reprezinta costuri marginale direct imputabile achizitionarii sau iesirii unui activ financiar sau a unei datorii financiare.

c) Un angajament ferm este un acord irevocabil de a schimba o cantitate specificata de resurse la un pret specificat si la o data sau la mai multe date viitoare specificate.

d) Controlul asupra unui activ reprezinta capacitatea de a obtine beneficiile economice viitoare generate de activul respectiv

Data tranzactionarii vs.data decontariiRecunoasterea unei achizitii sau a unei v nzari normale (regular waz) de active financiare trebuie sa se faca utiliz nd fie principiul nregistrarii n functie de data tranzactionarii, fie data decontarii. Metoda folosita trebuie aplicata n mod consecvent pentru toate achizitiile si v nzarile de active financiare care apartin aceleiasi categorii de active financiare. Un contract de cumparare sau v nzare a unui activ financiar ce prevede livrarea activelor la o data stabilita n general prin reglementarile sau practicile n vigoare pe piata respectiva (uneori denumit contract standard (regular waz)) constituie un instrument financiar. Luarea angajamentului de pret ntre data de tranzactionare si data decontarii ndeplineste conditiile definitiei unui instrument derivat este vorba despre un contract la termen (forward). Totusi, conform Standardului 39 datorita duratei scurte a angajamentului, un asemenea contract nu este recunoscut ca instrument financiar derivat. Data de tranzactionare reprezinta data la care o societate se angajeaza sa cumpere sau sa v nda un activ. nregistrarea la data de tranzactionare se refera la (a) recunoasterea unui activ ce urmeaza a fi primit si a datoriei ce urmeaza a fi achitata pentru acesta, la data de tranzactionare si (b) derecunoasterea unui activ care este v ndut si la recunoasterea unei creante de la cumparator pentru plata de la data de tranzactionare. n general, acumularea dob nzii asupra activului si datoriei corespondente nu ncepe nainte de data decontarii, care este data la care se efectueaza transferul titlului. Data decontarii reprezinta data la care un activ este livrat catre sau de catre o ntreprindere. nregistrarea la data decontarii se refera la (a) recunoasterea unui activ n data n care acesta este transferat catre o ntreprindere si (b) derecunoasterea unui activ n data n care acesta este transferat de catre ntreprindere. Atunci c nd se aplica nregistrarea la data decontarii, conform paragrafului 106, o ntreprindere, conform acestui Standard, va nregistra orice modificare a valorii juste a activului ce urmeaza a fi primit ntre data ncheierii contractului si data decontarii, n acelasi mod n care nregistreaza activul achizitionat. Aceasta nseamna ca modificarea valorii nu este recunoscuta pentru active nregistrate la cost sau costul amortizat; este recunoscuta n profitul net sau pierderea neta pentru activele clasificate ca tranzactionate; de asemenea, este recunoscuta n profitul net sau pierderea neta sau n capitaluri (conform paragrafului 103) pentru activele clasificate ca disponibile pentru v nzare. Un caz aparte l constituie contractele forward, care presupun recunoasterea activelor si datoriilor implicate activele si datoriile la data angajamentului, deoarece ntreprinderea nu este nca parte la contract. nca de la data angajamentului. n situatia unor contracte futures nu sunt recunoscute

Exemplul nr.1Societatea A a achizitionat actiuni ale societatii B n valoare de 10.000.000lei, ntreprinderea A vinde actiunile B pentru suma de 12.000.000lei. Achizitionarea actiunilor B, 503 "Actiuni " = n decembrie 2000: 512 10000000 lei n decembrie 2000. La 31.12.2000 valoarea de piata a actiunilor B este de 11.000.000lei. La 10 ianuarie 2001

" Conturi curente la banci "

Ajustarea valorii actiunilor; la 31.12.2000: 503 "Actiuni" = 7681 " Plus valori din ajustari aferente instrumentelor financiare" 1000000 lei

V nzarea actiunilor la 10.01:2001: 512 " Conturi curente la banci " 508 11000000 lei = % 12000000 lei

"Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate " 764 "Venituri din investitii financiare cedate" Apare o exceptie de la principiul recunoasterii veniturilor degraba, pozitia investitorului. n momentul realizarii. Veniturile nerealizate, nregistrate la sf rsitul lui 2000, nu trebuie sa afecteze profitul sau pierderea perioadei ci, mai 1000000 lei


Legislaie

Page 10 of 42

Exemplul nr.2Societatea A ncheie un contract forward cu ntreprinderea B, prin care achizitioneaza la termen ( 2 luni ) marfa X, pentru pretul ferm de 10.000.000 lei. Prin urmare, activul va fi recunoscut la valoarea din contract si concomitent va fi evidentiata si o datorie egala ca valoare. Recunoasterea unei achizitionari normale a activelor financiare (contabilizarea acestora ) trebuie sa se faca n functie de data ncheierii tranzactiei (data la care ntreprinderea se angajeaza sa cumpere un activ) sau la data decontarii (data transferului/livrarii activului ); orice modificare a valorii juste a activului ntre data ncheierii contractului si data decontarii va fi nregistrata dupa aceeasi metoda ca si cea utilizata la recunoasterea activului. Metoda folosita trebuie aplicata n mod consecvent pentru fiecare din urmatoarele patru categorii de active financiare urmatoare: pastrate n vederea tranzactionarii ( diferenta este recunoscuta ca si cheltuiala sau venit ); nregistreaza nimic ); nregistreaza nimic ); n profitul/pierderea net(a) sau la conturile de capitaluri proprii ). ntre data achizitiei si data decontarii nu este recunoscuta.

pastrate p na la data scadentei ( nu se create de

ntreprindere ( de regula, nu se

disponibile pentru v nzare ( diferenta este recunoscuta Daca activul a fost

nregistrat la cost ( sau cost amortizat ), modificarea de valoare

ExempluSa presupunem urmatorul exemplu: societatea A se angajeaza, la 1.12.1999, sa cumpere un activ financiar pentru suma de 20.000.000 lei, ceea ce reprezinta valoarea justa la data ncheierii contractului ( data de tranzactionare cu decontarea la T+3). Pe data de 31.12.1999 valoarea justa se modifica la 20.200.000 lei iar la 10.01.2000 ( data decontarii ) valoarea justa devine 20.500.000 lei. Metodele de contabilizare a variatiei valorii juste depind de categoria de instrumente financiare n care este clasificat activul si de data de referinta ( data ncheierii tranzactiei sau data decontarii ). a) daca se utilizeaza data ncheierii tranzactiei, ca moment de referinta, atunci situatia va fi urmatoarea: ncadrare:

la 1.12.1999 activul va fi recunoscut, indiferent de categoria de - pentru active financiare detinute 503 " Actiuni = n scopul tranzactionarii 509 "Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt"

20.000.000lei

la 31.12.1999:- pentru active detinute 503 " Actiuni n scopul tranzactionarii = 7681 Plus valori din ajustari aferente instrumentelor financiare " nregistrate la cost) nregistra un c stig sau o pierdere direct n capitaluri proprii:

- pentru investitii pastrate p na la scadenta (sunt

- pentru active disponibile pentru v nzare (sunt reevaluate la valoarea justa) consider nd ca politica societatii este de a 265 "Alte titluri imobilizate" = 1066 "Rezerve din evaluare la valoarea justa 200.000 lei

la 10.01.2000 -pentru investitii pastrate p na la scadenta se 509 "Varsaminte de efectuat pentru investitii pe termen scurt" = nregistreaza decontarea: 512 Conturi curente la banci" 20.000.000 lei

-pentru active disponibile pentru v nzare (sunt reevaluate la valoarea justa si apoi decontata datoria): 265 " Alte titluri imobilizate " = 1066 " Rezerve din evaluarea la valoarea justa" 300.000 lei

si 509 "Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt" = 512 " Conturi curente la banci 20.000.000 lei

-pentru activele detinute pentru tranzactionare ( sunt reevaluate la valoarea justa si decontata datoria ): 503 = 7681 300.000 lei


Legislaie

Page 11 of 42

" Actiuni "

"Plus valori din ajustari aferente instrumentelor financiare " si

509 " Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt"

=

512 Conturi curente la banci

20.000.000 lei

Exemplunregistrarea achizitiilor/cumpararilor de actiuni, n cazul S.I.F.-urilor

1. Cumparari de pe piata de capital a 50.000 actiuni, la pretul de 80.000 lei/actiune . Comisionul de tranzactionare este negociat la 1,5% din valoarea tranzactiei, iar taxa datorata CNVM retinuta de S.S.I.F. de la cumparator este de 0,08% din valoarea tranzactiei. nregistrarile contabile 1. n cazul a) 265 "Alte titluri imobilizate" n acest caz, sunt urmatoarele: ncadrarii ca active disponibile pentru v nzare: nregistrarea achizitiei: = "Sume 51252 (sau 51211) n curs de decontare cu SSIF-urile" 4.000.000.000 lei

b) 6225

nregistrarea comisionului de brokeraj si a taxei C.N.V.M. = "Sume 51252 n curs de decontare cu SSIF-urile" 63.200.000 lei

"Cheltuieli privind comisioane datorate societatilor de servicii de investitii financiare

2.

n cazul a) 503

ncadrarii ca active pastrate pentru tranzactionare: nregistrarea achizitiei = "Sume 51252 n curs de decontare cu SSIF-urile" 4.000.000.000 lei

" Actiuni b) 6225

nregistrarea comisionului de brokeraj si a taxei C.N.V.M. = "Sume 51252 n curs de decontare cu SSIF-urile 63.200.000 lei

"Cheltuieli privind comisioane datorate societatilor de servicii de investitii financiare

3. Participari ale SIF la majorarile de capital social efectuate de un emitent, la care detine titluri de participare reflectate

n contul 265 "Alte titluri imobilizate".

Adunarea generala a actionarilor unui emitent hotaraste majorarea de capital, prin emisiune a 1.000.000 noi actiuni, la valoarea nominala de 25.000 lei/actiune S.I.F. si exercita dreptul de a participa la aceasta majorare si subscrie la respectiva majorare de capital social, proportional cu cota detinuta n capitalul social al emitentului, pentru 25.000 actiuni vars nd, la data subscrierii, 30% din suma subscrisa, respectiv suma de 187.500.000 lei. nregistrarile contabile, n acest exemplu, sunt urmatoarele:

a) La data subscrierii si a efectuarii varsam ntului ( n baza hotar rii A.G.A. emitentului, a cererii de subscriere si a varsam ntului efectuat ) 2678 "Alte creante imobilizate = 1065 Rezerve constituite din valoarea titlurilor actiunilor dob ndite cu titlu gratuit de la societatile la care se detin participatii" n portofoliu a actiunilor subscrise (potrivit extrasului de cont eliberat de societatea de registru): 2698 "Varsaminte de efectuat pentru alte imobilizari financiare 625.000.000 lei 187.500.000 lei

b) La data primirii 265 "Alte titluri imobilizate" =

si concomitent: 2698 = 2678 187.500.000 lei


Legislaie

Page 12 of 42

"Varsaminte de efectuat pentru alte imobilizari financiare

"Alte creante imobilizate

c) La data prevazuta prin hotar rea AGA emitentului de efectuare a varsam ntului sumei subscrise si nevarsate la data subscrierii : 2698 = 51211 "Conturi la banci disponibilitati proprii n lei" 437.500.000 lei

"Varsaminte de efectuat pentru alte imobilizari financiare

4. O societate de investitii financiare detine valoarea de 25.000 lei/actiune.

n portofoliu,

nregistrate

n contul 265 "Alte titluri imobilizate", 100.000 actiuni emise de o societate comerciala pe actiuni, la

Respectiva societate si majoreaza capitalul social utiliz nd ca sursa de finantare rezerve interne constituite din profit. Ca urmare a acestei majorari de capital, S.I.F. primeste de la respectivul emitent nca 200.000 actiuni nou emise, la valoarea nominala de 25.000 lei/actiune. Intrarea 265 "Alte titluri imobilizate" n portofoliul SIF a celor 200.000 actiuni se = 7617 "Venituri din alte imobilizari financiare" nregistreaza astfel: 5.000.000.000 lei

Utilizam aceleasi date ca dec t profitul. n aceasta ipoteza a) 265 "Alte titluri imobilizate" n cazul

n exemplul nr.3, dar in ipoteza ca sursa utilizata de emitent pentru majorarea capitalului social a constituit-o rezervele interne acumulate din alte surse

nregistrarile contabile sunt:

ncadrarii ca active disponibile pentru v nzare: = 1065 " Rezerve constituite din valoarea titlurilor/actiunilor dob ndite cu titlu gratuit de la societatile la care se detin participatii nregistrarea impozitului pe profit am nat = 4412 "Impozitul pe profit am nat" n ipoteza n care cota de impozitare este de 25%: 1.250.000.000 lei 5.000.000.000 lei

si concomitent 1065

" Rezerve constituite din valoarea titlurilor/actiunilor dob ndite cu titlu gratuit de la societatile la care se detin participatii

b) 503 "Actiuni

n cazul

ncadrarii ca active pastrate pentru tranzactionare: = 7588 Alte venituri din exploatare" 5.000.000.000 lei

si concomitent 6912 "Cheltuieli cu impozitul pe profit am nat"

nregistrarea impozitului pe profit am nat: = 4412 "Impozitul pe profit am nat" 1.250.000.000 lei

Recunoasterea instrumentelor financiare complexe:Emitentul unui instrument financiar trebuie sa clasifice instrumentul sau partile componente ale acestuia drept obligatie sau capitaluri proprii, conform fondului economic al contractului, la recunoasterea initiala si conform definitiilor obligatiei financiare si instrumentului de capital propriu (IAS 32, par.18). Actiunile preferentiale sunt obligatii financiare care contin obligatia emitentului de a le rascumpara la cerere, la/peste o anumita valoare determinata sau determinabila sau de a efectua plata accelerata a dividendelor la o valoare mare (IAS 32, par.22). Atunci c nd un instrument financiar nu genereaza obligatia livrarii unui alt act financiar, a numerarului sau de a-l schimba cu un alt instrument financiar, reprezinta element de capitaluri proprii (de exemplu, actiunile). Un instrument financiar ce contine at t elemente de obligatii, c t si elemente de capital propriu trebuie sa genereze clasificarea partilor componente separat, contractului (IAS 32,par.23). n concordanta cu fondul economic al

Emitentul recunoaste si prezinta separat componentele de capital propriu fata de cele de obligatii financiare sau nonfinanciare ( detinatorul are dreptul sa primeasca un activ nonfinanciar marfuri - si optiunea de a schimba acest drept n actiuni).


Legislaie

Page 13 of 42

Derecunoasterea unei componente a unui activ financiar Derecunoasterea unui instrument financiar este un alt aspect de interes.O societate trebuie sa anuleze recunoasterea unui activ financiar sau o componenta a unui activ financiar atunci si numai atunci c nd societatea pierde controlul drepturilor contractuale ce se refera la respectivul activ. O ntreprindere pierde acest control n cazul n care aceasta realizeaza drepturile asupra beneficiilor specificate n contract, drepturile expira sau societatea renunta la aceste drepturi ( IAS 39, par.3 ). Stabilirea cazului n care o societate pierde controlul asupra unui activ financiar depinde at t de pozitia societatii c t si de a beneficiarului transferului. Prin urmare, societati indica faptul ca cel care transfera activul a pastrat controlul, acesta nu trebuie sa scoata activul din bilantul sau. n momentul anularii recunoasterii, diferenta ntre valoarea contabila a activului transferata altei parti si valoarea veniturilor reflecta valoarea justa a unui activ ce a fost raportata n capital, trebuie inclusa n profitul sau pierderea neta a perioadei raportata. n cazul n care pozitia oricarei

ncasate/ ncasabile si a oricarei ajustari anterioare, pentru a

ExempluDaca reluam exemplul anterior si presupunem ca pe 11.01.2000 ntreprinderea A vinde activul financiar pentru 20.600.000 lei si nici o modificare a valorii juste nu a mai avut loc ntre 10.01.2000 si 11.01.2000, atunci nregistrarile vor fi urmatoarele: pentru investitii pastrate p na la scadenta ( sunt 461 " Debitori " = % 506 "Obligatiuni 764 " Venituri din investitii financiare cedate" 600000lei nregistrate la cost ); 20600000 lei 20000000 lei

ncasarea sumei de la debitori 512 = 461 20600000 lei

"Conturi curente la banci

" Debitori diversi

pentru active disponibile pentru v nzare ( sunt reevaluate la valoarea justa ): 461 = % 265 "Debitori diversi " " Alte titluri imobilizate" 764 " Venituri din investitii financiare cedate" 1066 "Rezerve din evaluarea la valoarea justa = 764 " Venituri din investitii financiare cedate 500.000 lei 100.000 lei 20600000 lei 20500000 lei

nregistrarea 512

ncasarii sumei de la debitori = 461 "Debitori diversi " 20600000 lei

" Conturi curente la banci

Pentru activele detinute pentru tranzactionare (sunt reevaluate la valoarea justa): 461 "Debitori diversi" 503 " Actiuni 764 100000 lei 20500000 lei = % 20600000 lei


Legislaie

Page 14 of 42

" Venituri din investitii financiare cedate"

ncasarea sumei de la debitori 512 " Conturi curente la banci = 461 "Debitori diversi" 20600000 lei

nregistrari contabile aferente v nzarilor de titluri de participare/actiuni,

n cazul S.I.F.-urilor nfiintarea societatii. nregistrate n contul 265

Exemplul nr.1 V nzarea titlurilor de participare din portofoliul initial constituit la

n data de 30.09.2003, o societate de investitii financiare are n portofoliu titluri de participare dob ndite ca efect al aplicarii legilor nr.158/1991, 155/1995 si 133/1996, "Alte imobilizari financiare la valoarea de 2.000.000.000 lei, din care: 1.750.000.000 lei reprezent nd costul istoric al 70.000 actiuni, nregistrate n portofoliul initial la valoarea nominala de 25.000 lei /actiune ;

250.000.000, reprezent nd diferente favorabile rezultate din evaluarea la valoarea justa efectuata la 31.12.2002, valoarea justa . Sa presupunem ca societatea are, la 30.09.2003, acumulate

nregistrate prin contul 1066 "Rezerve din evaluarea la

n contul 1068 "Alte rezerve" analitic rezerve aferente portofoliului initial ( constituit la

nfiintarea societatii) 500.000.000 lei.

n data de 01.10.2003 societatea si vinde la bursa cele 70.000 actiuni, la un pret de 15.000 lei/actiune, achit nd S.S.I.F. prin care realizeaza tranzactia un comision de 15.750.000 lei, reprezent nd 1,5% din valoarea de v nzare, data decontarii fiind 03.10.2003. Potrivit politicilor contabile adoptate, societatea recunoaste/derecunoaste un activ, utiliz nd data de decontare a unei tranzactii. n aceste situatii, a) nregistrarile contabile aferente sunt urmatoarele:

nregistrarea v nzarii celor 70.000 actiuni: = 7585 Venituri din cedarea titlurilor de participare" 1.050.000.000 lei

4617 "Alti debitori diversi

b) Scaderea din gestiune a titlurilor v ndute: % = 265 "Alte titluri imobilizate" 1066 " Rezerve din reevaluarea la valoarea justa 1068 "Alte rezerve" 6585 "Cheltuieli privind titluri de participare cedate" 1.250.000.000 lei 500.000.000 lei 250.000.000 lei 2.000.000.000 lei

c)

nregistrarea comisionului datorat si achitat de S.S.I.F.: = 51211 " Conturi la banci disponibilitati proprii n lei"

6225 " Cheltuieli privind comisioane datorate societatilor de servicii de investitii financiare"

sau 15.750.000 lei 51252 "Sume d) ncasarea sumei obtinute din v nzare: = 4617 " Alti debitori diversi n lei" 1.050.000.000 lei n curs de decontare cu SSIF urile"

51211 " Conturi la banci disponibilitati proprii


Legislaie

Page 15 of 42

sau 51252 "Sume n curs de decontare cu SSIF urile"

Exemplul nr.2. Utilizam aceleasi date prezentaten aceasta ipoteza a) nregistrarile contabile sunt urmatoarele:

n exemplul 1,

nsa presupunem ca v nzarea actiunilor se face la pretul de 50.000 lei/actiune.

nregistrarea v nzarii: 4617 = 7585 Venituri din cedarea titlurilor de participare" 3.500.000.000 lei

" Alti debitori diversi

b) Scaderea din gestiune % = 265 "Alte titluri imobilizate" 1066 " Rezerve din evaluarea la valoarea justa 6585 "Cheltuieli privind titluri de participare cedate" 1.750.000.000 lei 250.000.000 lei 2.000.000.000 lei

c) Inregistrarea comisionului datorat si achitat S.S.I.F. : 6225 " Cheltuieli privind comisioane datorate societatilor de servicii de investitii financiare" = 51211 " Conturi la banci disponibilitati proprii n lei" 52.500.000 lei

sau 51252 "Sume n curs de decontare cu SSIF urile"

d)

ncasarea sumei obtinute din v nzare: = 4617 Alti debitori diversi 3.500.000.000 lei

51211 " Conturi la banci disponibilitati proprii n lei" sau 51252 "Sume

n curs de decontare cu SSIF urile".

Exemplul 3. V nzari titluri de participare din portofoliul initial si din cele dob ndite ulterior cu titlu gratuit. Utilizam datele prezentate n exemplul 1, nsa sa presupunem ca n data de 30.09.2003 S.I.F. are nregistrate n portofoliu de la emitentul respectiv si un numar de 30.000 actiuni, emise la valoarea nominala de 25.000 lei/actiune, actiuni rezultate dintr-o majorare de capital efectuata n anul 2001, emitentul utiliz nd ca sursa de majorare diferente favorabile rezultate din evaluari efectuate potrivit legii. La dob ndire, S.I.F. a 265 "Alte titluri imobilizate" nregistrat cele 30.000 de actiuni cu formula contabila: = 1065 750.000.000 lei

" Rezerve constituite din valoarea titlurilor/actiunilor dob ndite cu titlu gratuit de la societatile la care se detin participatii


Legislaie

Page 16 of 42

n aceste conditii rezulta ca la 30.09.2003, S.I.F. detine de la emitentul respectiv 100.000 de actiuni, a caror valoare justa rezultata din evaluarea efectuata la 31.12.2002 este aceeasi ca respectiv 2.000.000.000 lei. nregistrarile contabile de efectuat n cazul n care:

n exemplul 1,

1. Cele 100.000 actiuni detinute se v nd la pretul de 15.000 lei/actiune . a) V nzarea actiunilor 4617 Alti debitori diversi = 7585 Venituri din cedarea titlurilor de participare" 3.500.000.000 lei

b) Scaderea din gestiune % = 265 "Alte titluri imobilizate" 1066 " Rezerve din evaluarea la valoarea justa 1065 " Rezerve constituite din valoarea titlurilor/actiunilor dob ndite cu titlu gratuit de la societatile la care se detin participatii 1068 " Alte rezerve" 6585 "Cheltuieli privind titluri de participare cedate 51211 " Conturi la banci disponibilitati proprii = 4617 Alti debitori diversi n lei" 3.500.000.000 lei 1.750.000.000 lei 500.000.000 lei 750.000.000 lei 250.000.000 lei 2.000.000.000 lei

(sau 51252) "Sume n curs de decontare cu SSIF urile"

2. Cele 100.000 actiuni se v nd la pretul de 50.000 lei/actiune: a) V nzarea actiunilor 4617 " Alti debitori diversi = 7585 5.000.000.000 lei

Venituri din cedarea titlurilor de participare"

b) Scaderea din gestiune % = 265 "Alte titluri imobilizate" 1066 " Rezerve din evaluarea la valoarea justa 1065 " Rezerve constituite din valoarea titlurilor/actiunilor dob ndite cu titlu gratuit de la societatile la care se detin participatii 6585 "Cheltuieli privind titluri de participare cedate 1.000.000.000 lei 750.000.000 lei 250.000.000 lei 2.000.000.000 lei

c)

nregistrarea comisionului datorat si achitat S.S.I.F. :


Legislaie

Page 17 of 42

51211 " Conturi la banci disponibilitati proprii sau 51252 "Sume

=

4617 Alti debitori diversi

5.000.000.000 lei

n lei"

n curs de decontare cu SSIF urile"

Exemplul 4. S.I.F. are n portofoliu, la data de 30.09.2003, 100.000 de actiuni achizitionate n vederea tranzactionarii cu scopul obtinerii de profit de pe urma fluctuatiilor pe termen scurt ale pretului de tranzactionare, nregistrate n contabilitate n contul 503 " Actiuni" la valoarea de 3.500.000.000 lei, astfel: 3.000.000.000 lei, valoarea la costul de achizitie ;

500.000.000 lei, valoarea diferentelor favorabile rezultate din evaluarea la valoarea justa ( nregistrate ca venituri Sa presupunem ca S.I.F. vinde toate cele 100.000 actiuni, la pretul de : 1. 25.000 lei/actiune si un comision de brokeraj de 1,5% din valoarea de v nzare. nregistrarile contabile sunt urmatoarele:

n exercitiul financiar 2002).

n aceasta ipoteza, a)

nregistrarea v nzarii: % = 503 "Actiuni 4617 2.500.000.000 lei 3.500.000.000 lei

" Alti debitori diversi 6642 " Pierderi din investitii financiare pe termen scurt cedate" 1.000.000.000 lei

b)

nregistrarea comisionului datorat si achitat de SSIF 6225 = 5 1211 " Conturi la banci disponibilitati proprii n lei" ( sau 51252) 37.500.000 lei

" Cheltuieli privind comisioane datorate societatilor de servicii de investitii financiare"

c)

ncasarea sumei obtinute din v nzare 51211 = 4617 Alti debitori diversi n lei" 2.500.000.000 lei

" Conturi la banci disponibilitati proprii sau 51252 "Sume

n curs de decontare cu SSIF urile"

2. 40.000 lei/actiune si un comision de brokeraj de 1,5% din valoarea de v nzare: a) nregistrarea v nzarii = % 4.000.000.000 lei

4617 " Alti debitori diversi

503 "Actiuni 7642 "C stiguri din investitii financiare

3.500.000.000 lei

500.000.000 lei


Legislaie

Page 18 of 42

pe termen scurt cedate" b) nregistrarea comisionului datorat si achitat S.S.I.F. : = 51211 " Conturi la banci disponibilitati proprii n lei" ( sau 51252) 60.000.000 lei

6225 " Cheltuieli privind comisioane datorate societatilor de servicii de investitii financiare"

c)

ncasarea sumei obtinute din v nzare = 4617 Alti debitori diversi n lei" 4.000.000.000 lei

51211 " Conturi la banci disponibilitati proprii

Derecunoasterea activului cuplata cu un nou activ financiar sau o noua datorie financiaraDerecunoasterea financiare. nseamna operatiunea de scoatere din bilantul ntreprinderii a unui activ financiar sau a unei datorii financiare sau a unei parti componente a unui activ financiar sau datorii

O societate trebuie sa derecunoasca un activ sau o componenta a unui activ financiar atunci si numai atunci c nd societatea pierde controlul drepturilor contractuale ce cuprind activul financiar ( sau o componenta a activului financiar). O societate pierde acest control n cazul n care aceasta realizeaza drepturile asupra beneficiilor specificate n contract, drepturile expira, sau societatea renunta la aceste drepturi. n cazul n care o societate transfera o parte a unui activ financiar catre alti parteneri, pastr nd o parte, valoarea contabila a activului financiar trebuie sa fie distribuita partea v nduta, pe baza valorilor juste relative ale acestora, la data v nzarii. Orice c stig sau pierdere trebuie recunoscute n baza beneficiilor aferente partii v ndute ( IAS 39, par. 47 ). ntre partea ramasa si

n cazul n care valoarea justa a partii din activ ce este retinuta nu poate fi evaluata credibil, atunci activul respectiv trebuie nregistrat la valoare zero. ntreaga valoare contabila a activului financiar trebuie repartizata partii v ndute si venitul sau pierderea trebuie recunoscut (a) la o valoare echivalenta cu diferenta dintre (a) ncasari si (b) valoarea contabila anterioara a activului financiar plus sau minus orice ajustare anterioara ce a fost raportata n capitaluri proprii pentru a reflecta valoarea justa a activului respectiv (o abordare de recuperare a costului). Exemple privind derecunoasterea unei componente:

a.

separarea fluxurilor de numerar aferente unei obligatiuni pastr nd restul; si

n principal si dob nzii, si v nzarea unora dintre acestea catre un tert,

b.

v nzarea unui portofoliu de creante pastr nd dreptul de administrare a acestor creante n mod profitabil, contra unui comision, av nd ca rezultat o pozitie de activ aferenta dreptului de administrare .( a se vedea paragraful 50) ntreprinderea trebuie sa

Daca o societate transfera controlul unui ntreg activ financiar dar, proced nd astfel, creeaza un nou activ financiar sau si asuma o noua datorie financiara, atunci recunoasca noul activ sau datoria financiara la valoarea justa si trebuie sa recunoasca un c stig sau o pierdere rezultata din tranzactie pe baza diferentei dintre:

a. b.

ncasarile din v nzari; si

valoarea contabila a activului financiar v ndut plus valoarea justa a oricarei noi obligatii financiare asumate, minus valoarea justa a oricarui nou activ financiar achizitionat si plus sau minus orice ajustare ce a fost anterior nregistrata n capitalurile proprii pentru a reflecta valoarea justa a activului respectiv.

Exemple privind derecunoasterea activului cuplata cu un nou activ financiar sau o noua datorie financiara:

a.

v nzarea unui portofoliu de creante, concomitent cu asumarea unei obligatii pentru compensarea cumparatorului creantelor daca ncasarile sunt sub un nivel specificat; si v nzarea unui portofoliu de creante, concomitent cu retinerea dreptului de operare a creantelor contra unui comision, iar comisionul ce urmeaza a fi primit este mai mic dec t costurile de operare, av nd, prin urmare, ca rezultat o datorie pentru obligatia de operare.

b.

Exemplul privind aplicarea derecunoasterii mai sus mentionate. A transfera anumite creante catre B contra unei singure plati fixe. A nu are obligatia de a efectua plati viitoare de dob nda pentru suma pe care aceasta a primit-o de la B. Cu toate acestea, A garanteaza pe B pentru pierderile datorate debitorilor insolvabili p na la o valoare specificata. Pierderile juste n plus fata de suma garantata vor fi suportate de B. Ca rezultat al tranzactiei, A a pierdut controlul asupra creantelor, iar B a obtinut controlul. Acum, B are dreptul contractual de a primi suma aferenta creantelor, precum si o garantie din partea societatii A. Conform paragrafului 51:

a. b.

B recunoaste creantele

n bilantul sau, iar A scoate creantele din bilantul sau, deoarece acestea au fost v ndute catre B; si

Garantia este tratata ca un instrument financiar distinct, creat ca rezultat al transferului, cu scopul de a fi recunoscut ca o datorie financiara de catre A si ca un activ financiar, de catre B. Din punct de vedere practic, B poate include activul drept garantie mpreuna cu creantele.

n conditii rare,

n care valoarea justa a noului activ financiar sau a noii datorii financiare nu poate fi evaluata credibil, atunci:

a.

n cazul n care un activ financiar este creat, dar nu este evaluat credibil, valoarea contabila initiala trebuie sa fie 0, trebuind sa se recunoasca un c stig sau o pierdere la o valoare egala cu diferenta dintre (i) ncasari si (ii) valoarea contabila anterioara a activului financiar derecunoscut plus sau minus orice ajustare anterioara ce a fost raportata n capitaluri proprii pentru a reflecta valoarea justa a activului respectiv; si n cazul n care este asumata o noua datorie financiara, dar nu poate fi evaluata credibil, valoarea contabila initiala a acestuia trebuie sa fie astfel stabilita nc t nici un c stig aferent tranzactiei sa nu fie recunoscut, si daca IAS 37, Provizioane, active si

b.


Legislaie

Page 19 of 42

datorii eventuale, cere recunoasterea unui provizion atunci trebuie recunoscuta o pierdere. Ca exemplu, valoarea suplimentara a ncasarilor fata de valoarea contabila nu este recunoscuta n c stigul net sau n pierderea neta. n schimb, aceasta este nregistrata ca o datorie n bilant.

n cazul n care o garantie este recunoscuta ca o datorie conform Standardului 39, aceasta continua sa fie recunoscuta ca o datorie a garantului, evaluata la valoarea ei justa (sau la valoarea cea mai mare dintre valoarea initial nregistrata si valoarea oricarui provizion cerut de IAS 37, n cazul n care valoarea justa nu este evaluata credibil) p na la data expirarii. n cazul n care garantia implica un numar mare de elemente, garantia trebuie evaluata prin ponderea tuturor rezultatelor posibile cu probabilitatea asociata fiecaruia. n aceasta situatie: trebuie sa recunoasca noul activ sau datorie financiar(a) la valoarea justa si trebuie sa recunoasca un c stig sau pierdere rezultate din tranzactie pe baza diferentei dintre ncasari si valoarea contabila a activului v ndut + valoarea justa a oricarei noi obligatii financiare asumate valoarea justa a oricarui nou activ financiar achizitionat +/- orice ajustare ce a fost anterior raportata n capitalul propriu pentru a reflecta valoarea justa a activului respectiv.

ExempluSa presupunem ca societatea A cedeaza societatii B creante de 5000000 lei contra sumei de 4500000 lei si garanteaza pentru pierderile din credite insolvabile cu titluri de valoare de 300000 lei , restul pierderilor potentiale fiind suportate de B. n contabilitatea societatii A se % = nregistreaza cedarea creantelor si a titlurilor drept garantie: 461 " Debitori diversi 512 "Conturi curente la banci 654 500.000 lei 4.500.000 lei 5.000.000 lei

" Pierderi din creante si debitori diversi654 " Pierderi din creante si debitori diversi = 503 Actiuni 300.000 lei

n contabilitatea societatii B se 461

nregistreaza primirea creantei si a titlurilor drept garantie: = 512 4.500.000 lei

" Debitori diversi 503 " Actiuni" =

"Conturi curente la banci 758 "Alte venituri din exploatare" = 512 "Conturi curente la banci = 461 " Debitori diversi 200.000 lei 300.000 lei

461 " Debitori diversi 654 "Pierderi din creante si debitori diversi ncasare 512 "Conturi curente la banci

4.500.000 lei

=

461

4.500.000 lei

" Debitori diversi

ncasarea unei datorii financiareO societate trebuie sa scoata din bilantul sau o datorie financiara (sau o componenta a unei datorii financiare) atunci si numai atunci c nd aceasta este stinsa, adica atunci c nd obligatia specificata contract este descarcata, anulata sau expirata. Conditia de derecunoastere a unei datorii financiare este ndeplinita atunci c nd, fie: n mod normal n numerar sau cu alte active financiare, marfuri sau servicii; sau n

a. b.

debitorul descarca datoria prin plata creditorului,

debitorul este legal exonerat de responsabilitatea initiala de ndeplinire a obligatiei (sau a unei parti a acesteia) fie printr-un proces legal, fie de catre creditor (faptul ca debitorul a constituit o garantie nu nseamna n mod necesar ca aceasta conditie este ndeplinita).

n absenta unei exonerari legale, efectuarea platii catre o terta parte (uneori denumita anulare ne nsemnata), si numai aceasta, nu exonereaza debitorul de obligatia sa initiala catre creditor.


Legislaie

Page 20 of 42

Deoarece exonerarea legala, indiferent ca este judiciara sau facuta de creditor, va avea ca rezultat derecunoasterea unei datorii, debitorul poate fi obligat sa recunoasca o noua datorie. n cazul n care aceste criterii nu sunt ndeplinite, activele transferate nu sunt scoase din bilantul transferatorului, iar transferatorul recunoaste o noua datorie aferenta activelor transferate ce poate fi echivalenta cu datoria derecunoscuta. Un schimb ntre un debitor existent si un creditor al instrumentelor de datorie cu termeni substantial diferiti reprezinta o stingere a vechii datorii ce ar trebui sa aiba ca rezultat derecunoasterea datoriei respective si recunoasterea unui nou instrument de datorie. n mod similar, o modificare substantiala a termenilor unui instrument de datorie existent (indiferent daca se datoreaza unor dificultati financiare ale debitorului sau nu) trebuie contabilizata ca o stingere a vechii datorii. Fata de cele de mai sus termenii sunt substantial diferiti n cazul n care valoarea prezentata actualizata a fluxurilor de numerar conform noilor termeni, inclusiv orice comisioane platite sau primite, reprezinta o diferenta de cel putin 10% fata de valoarea prezenta actualizata a fluxurilor de numerar ramase, aferente instrumentului de datorie originala. n cazul n care efectuarea unui schimb de instrumente de datorie sau modificarea termenilor este contabilizata ca fiind o stingere a unei datorii, toate costurile si comisioanele ce apar sunt recunoscute ca parte a c stigului sau pierderii aferente stingerii datoriei. n cazul n care efectuarea unui schimb de instrumente de datorie sau modificarea termenilor nu este contabilizata ca o stingere, toate costurile sau comisioanele implicate reprezinta o ajustare la valoarea contabila a datoriei si sunt actualizate pe parcursul perioadei ramase a creditului modificat. Diferenta dintre valoarea contabila a unei datorii (sau a unei parti din datorie) stinsa sau transferate unei alte parti, inclusiv costurile neamortizate aferente, si valoarea platita pentru acesta trebuie sa fie inclusa n profitul net sau n pierderea neta a perioadei. n anumite cazuri, un creditor exonereaza un debitor de obligatia sa prezenta de efectuare a platilor, dar debitorul nu si ndeplineste ndatoririle. n aceste conditii, debitorul: si auma obligatia de a plati n cazul n care partea ce si-a asumat obligatia initiala

a. b.

recunoaste o noua datorie financiara

n baza valorii juste a obligatiei sale pentru garantie; si

recunoaste un c stig sau o pierdere pe baza diferentei dintre (i) orice ncasari si (ii) valoarea contabila a datoriei financiare initiale (inclusiv orice cost neamortizat aferent) minus valoarea justa a noii datorii financiare.

c.Derecunoasterea unei parti a unei datorii financiare sau cuplarea cu un nou activ financiar sau o noua datorie financiara. n cazul n care o societate transfera o parte a unei datorii financiare catre altii, retin nd o parte a acesteia, sau daca o ntreprindere transfera n totalitate un activ financiar si proced nd astfel creeaza un nou activ financiar sau si asuma o noua datorie financiara, ntreprinderea trebuie sa contabilizeze tranzactia n maniera prezentata n paragrafele 47-56. Diferenta dintre valoarea contabila a unei datorii stinse sau transferate altei parti si valoarea platita pentru aceasta trebuie sa fie inclusa n profitul net sau pierderea neta a perioadei.

D. Evaluarea ulterioara a activelor si datoriilor financiareEvaluarea initiala se face atunci c nd un activ financiar sau o datorie financiara este initial recunoscuta si trebuie evaluat costul sau, ceea ce nseamna valoarea justa a contraprestatiei oferite ( n acazul unui activ) sau primite ( n cazul unei datorii) pentru aceasta. Costurile de tranzactionare sunt incluse n evaluarea initiala a tuturor activelor sau datoriilor financiare. Evaluarea ulterioara a activelor financiare se realizeaza dupa recunoasterea initiala, prin evaluarea activelor financiare la valoarea lor justa, inclusiv instrumentele derivate ce constituie active, fara nici o deducere a costurilor de tranzactionare ce ar putea sa apara din v nzare sau alta iesire, exceptie fac nd categoriile de active financiare prezentate n continuare. Valoarea justa este suma la care poate fi tranzactionat un activ sau decontata o datorie, de bunavoie, obiectiv. ntre parti aflate n cunostinta de cauza n cadrul unei tranzactii n care pretul este determinat

Valoarea justa a contraprestatiei oferite sau primite este, n mod normal, determinabila prin referire la pretul de tranzactionare sau alte preturi de piata. n cazul n care aceste preturi de piata nu pot fi determinabile n mod credibil, valoarea justa a unei contraprestatii este estimata a fi egala cu suma tuturor platilor sau ncasarilor viitoare, actualizata, daca efectul este semnificativ, utiliz nd rata (ratele) dob nzii preponderente pe piata pentru un instrument similar ( n ceea ce priveste moneda, termenul, tipul ratei dob nzii si alti factori ) al unui emitent clasificat n aceeasi categorie de credit (a se vedea IAS 18, Venituri din activitati curente paragraf 11). Urmatoarele categorii de active financiare sunt evaluate diferit ( la valoarea nominala ): Din punctul de vedere al evaluarii unui activ financiar ulterior recunoasterii initiale, Standardul 39 clasifica activele financiare n patru categorii:

a. b. c. d.

credite si creante emise de societate si care nu sunt detinute

n scopul tranzactionarii;

plasamente pastrate p na la scadenta;

active financiare disponibile pentru v nzare; si

active financiare detinute

n scopul tranzactionarii.

Dupa recunoasterea initiala, o societate trebuie sa evalueze activele financiare, inclusiv instrurmentele derivate ce constituie active la valoarea lor justa, fara nici o deducere a costurilor de tranzactionare ce ar putea sa apara din v nzare sau alta iesire, exceptie fac nd urmatoarele categorii de active financiare, ce ar trebui evaluate conform paragrafului 73 din Standardul 39: a) mprumuturile si creantele create de ntreprindere si care nu sunt pastrate n scopul tranzactionarii;

b) plasamentele pastrate p na la scadenta; si c) toate activele financiare care nu au un pret cotat pe o piata activa si a caror valoare justa nu poate fi evaluata credibil (a se vedea paragraful 70 din IAS 39). Activele financiare ce nu sunt desemnate ca elemente de acoperire potrivit paragrafelor 121-165 din IAS 39. mpotriva riscurilor sunt subiect al evaluarii conform prevederilor contabilitatii opera

ghid aplicare ias 32 si 39

Documents