Folosirea aerografului, elemente de bazaPe CARTOON este un desen animat cu Tom si Jerry, in care pisoiul, pentru a-l putea prinde pe Jerry, invata sa cinte la pian in 6 lectii ( primele note ale unui vals compus de Johan Strauss). Parafrazind acest lmulet, sa incercam tot in 6 lectii sa devenim asi in ale aerografului! Sint citeva reguli de baza ce trebuie respectate in timpul lucrului cu aerograful: - CURATAREA aerografului. Aerograful trebuie mentinut intr-o strare de curatenie perfecta (sa-si vada caprarul mustetele in el!) -DILUTIA VOPSELEI. Diluarea vopselei trebuie sa e optima. Din pacate, pentru dilutie este greu de dat o reteta: raportul vopsea/diluant variind intre 70/30 si 30/70, functie de natura vopselei (email, acrilic, duco), viscozitatea vopselei, presiunea de lucru, natura suprafetei de vopsit (plastic, grund, vopsea lucioasa sau mata), distanta fata de suprafata de vopsit, temperatura ambianta, natura diluantului. Un raport 50/50 este cel mai adesea covenabil. Ca regula generala, vopseaua trebuie sa aiba consistenta laptelui. Cine are vopsea speciala pentru aerograf (gen Revell sau MM metalice, cele cu 14 in fata codului, isi poate face o parere). -MANEVRARE. Pentru aerograful cu dubla actiune se respecta regula: se porneste aerul apoi vopseaua si se opreste intii vopseaua apoi aerul! Daca se procedeaza invers, la o noua actionare a trigerului, vopseaua acumulata pe duza va aruncata cu stropi. Pentru aerograful cu simpla actiune, lucrurile sint simple, totul se porneste/opreste cu o singura comanda. Nu se apasa brusc pe clapeta trigerului! -CALITATEA agregatului de presiune: camera de acumulare a aerului, ltru de ulei si apa, regulator de presiune cu manometre la intrare si iesire, presostat. Presiunea folosita la pulverizare depinde de natura vopselii, dilutie, marimea duzei, modul de lucru, tipul lucrarii, temperatura ambianta si variaza intre 0,8 si 2,5 bar. -EXERCITIUL. Practica face mai mult decit o mie de sfaturi si/sau carti citite! NU EXISTA AEROGRAF MINUNE. Este adevarat ca performantele aerografului depind intr-o oarecare masura de pret, dar cea mai mare contributie o are mina si ochiul celui ce-l foloseste. Preludiu. Obisnuirea cu aerograful si relatia cauza efect. Pe o coala de hirtie alba, cu cerneala in rezervorul de alimentare al aerografului si o presiune de 0,8 - 1 bar, se pulverizeaza vopseaua, apasind mai tare sau mai incet pe triger, de la distante variabile fata de suprafata de hirtie, perpendicular sau cu o anumita inclinare fata de coala. Se vor urmari rezultatele. Se variaza presiunea in trepte, pornind de la 0,2 bar pina la 3 bar, urmarind rezultatele. Lectia I Pe o coala de carton alb, cu aerograful mai aproape sau mai departe de coala, se incearca pulverizarea de puncte cu diametre diferite, intr-un caroiaj de 20/20 mm. Punctele trebuie sa e cit mai rotunde, fara stropi, incepind de la diametre cit mai mici pina in

jurul a 3 mm.

Lectia a II-a. Pe acelasi carton, cu aerograful mai aproape sau mai departe de coala, se inceraca trasarea de linii subtiri sau mai groase, urmarind ca acestea sa aiba aceeasi grosime si densitate pe toata lungimea lor, precum si un inceput si srsit net, fara puncte de densitate mai mare la inceputul, pe parcursul sau srsitul liniei. Pentru aceasta incepem miscarea inainte de a apasa pe triger si va oprita dupa eliberarea acestuia.

Lectia a III-a Pe aceasi coala de hirtie, facem puncte ca la lectia I, pe care apoi le unim cu linii. Liniile vor

de diferite grosimi si vor trebui sa respecte regulile de la lectia a II-a.

Lectia a IV-a De aceasta data se vor desena pete si contururi ce vor avea un diametru cuprins intre 3 si 10 mm si linii lungi ondulate (cirnati). Petele trebuie sa e uniform colorate, fara pete interne de diferite intensitati, iar pentru contururi nu trebuie sa e vizibil inceputul/srsitul liniei. Cirnatii trebuie sa e cit mai lungi si de aceeasi grosime. De asemenea nu trebuie sa apara punctele de inceput si srsit.

Lectia a V-a. (numai pentru cei cu aerograf dubla actiune) De data acesta vom trage o line cu o grosime variabila, actionind trigerul si indepartindu-ne/ apropiindu-ne in acelasi timp de suprafata vopsita.

Lectia a VI-a Vopsirea suprafetelor mari cu sau fara masti. Se traseaza pe coala de hirtie prolul unui avion/aripa, la o scara mai mare (1/48 sau 1/32) pe care sa va simula o vopsire in doua culori. Se traseaza cu creionul un contur care apoi va vopsit. Pulverizarea se va face tinind aerograful inclinat fata de suprafata de vopsit si in asa fel incit pulverizarea sa se faca dinspre exteriorul conturului catre centrul acestuia, urmind apoi partea din mijloc.

Urmatorea etapa este folosirea mastilor. Se improvizeaza o masca din hirtie autocolanta si se pulverizeaza vopseaua dinspre masca spre suprafata de vopsit si nu invers, astfel se evita acumularea vopselii pe marginea mastii. Se va urmarii o distributie uniforma a vopselii pe toata suprafata.

Probleme si remedii. 1. Cunoasteti aceste pete? Ele fac parte din categoria prea: vopsea prea diluta, prea aproape de suprafata de vopsit, presiune prea mare, actionare prea brusca a trigherului. Se va corecta

dilutia, se determina, din experienta, distanta optima de vopsire, se reduce presiunea iar trigerul va actionat usor, fara bruscare.

Dupa ce am oprit uxul de aer si vopsea si apoi se apasa din nou pe triger, aerograful arunca stropii de vopsea ramasa pe duza. Aceasta problema este caracteristica aerografelor cu dubla actiune folosite incorect, adica se opreste intii aerul si apoi vopseaua. Procedind astfel, vopseaua acumulata pe virful duzei va aruncata cind se porneste din nou aerul! La aerografele cu dubla actiune OBLIGATORIU se opreste intii uxul de vopsea si pe urma aerul si nu invers! (nu luati in considerare pata mare de vopsea din dreapta, este o licenta tehnica!)

3. Vopseaua curge de pe zona vopsita. Si in acest caz e vorba tot de prea. A fost depusa prea muta vopsea intr-un singur loc. Initial se pulverizraza un strat subtire ce se va usca destul de rapid, constituind un pseudogrund, dupa care se va pulveriza vopseaua pina cind suprafata este udata uniform.

4. Conturul este insotit de stropi. Si aici avem de-a face cu prea, dar de data aceasta invers! Vopseaua este prea putin diluata si/sau presiunea prea mica.

5. Avem aer in rezervorul compresorului, robinetii sint deschisi, dar nu avem aer la duza. Probabil piciorul scaunului sau alt obiect sta pe furtunul de racord dintre compresor si aerograf! 6 . Chiar daca aerul curge, vopseaua se opreste brusc sau curge cu intermitente. Sint doua cauze: a) vopseaua uscata pe virful acului blocheaza duza. Se intimpla de obicei la pulverizarea vopselelor/lacurilor cu uscare rapida (acrilice, duco, unele emailuri). Remediul: a) se scoate capacul duzei si se sterge acul cu o pinza imbibata in diluant, actionind in acelasi timp si trigerul (aerul este oprit!!!); ii) cu o pensula imbibata in diluant se sterge acul, dupa care se actioneaza brusc trigerul pentru ca restul de diluant sa e aruncat de pe ac si virful duzei. b) vopseaua contine impuritati ce au blocat duza. Se goleste rezervorul de vopsea, de desface si curata duza si acul, se monteaza la loc, iar in

rezervor se pune diluant care apoi este pulverizat la o presiune in jurul a 2,5 bar. Se inlocuieste vopseaua cu una noua sau, eventual, se strecoara cea veche printr-o sita na. 8. Pe suprafata vopsita apar pete de apa/ulei. Este o problema caracteristica compresoarelor ce nu au ltrul-decantor pentru apa si ulei. Dupa montarea unui astfel de ltru problema dispare. 9. Aerograful functoneaza pulsatoriu. Sint doua cauze principale: a) la compresoarele fara rezervor de linistire, pulsatiile pistonului/membranei se transmit aerului ajuns la duza. Remediu: se monteaza un rezervor de linistire sau legatura cu aerograful se face printr-un furtun lung (4 -8 m) ce preia rolul rezervorului de linistire. b) garnitura ce izoleaza duza de calea de aer si/sau racordul rezervor de vopsea - aerograf (nu e cazul aerografelor cu rezervorul de vopsea x!) nu este perfect etans, astfel pe linga vopsea se trage si aer fals. Defectul este simplu si adesea se rezolva cu o cheie! Exemplicarea am facut-o pe un aerograf Badger, dar majoritatea aerografelor cu pretentii sint construite cam la fel (exceptie face Aztek-ul!) In fotograe se observa corpul aerografului in care este si gaura pentru aer, duza si capacul duzei (extrema stinga, asemanator cu o coroana). Daca garnitura de teon nu etanseaza bine, datorita depresiunii create in zona, vopseaua intra in duza cu amestec de aer.

O alta zona generatoare de probleme este imbinarea corp duza-virf duza. Duza este constituita din doua parti, virful si corpul, constructorii etansind aceasta zona cu ceara de albine. Din cauza spalarilor repetate aceasta ceara se poate dizolva si ca atare apare o alta zona de unde se poate capta aer.

Cum ne putem da seama de problema? Simplu! In zona de imbinare dintre duza si corpul aerografului, cu o pipeta sau seringa, se picura apa in timp ce apasam pe trigher (vezi foto). (recipientul de vopsea trebuie sa e gol). Daca apa este absorbita in zona de imbucare sau, mai rau, bolboroseste in afara, am depistat problema. Mentionez acum ca un alt simptom caracteristic acestei neetanseitati, este bolborosirea vopselei in recipient, in stare de repaus: aerul intra pe retur in recipient facind bule. REMEDIU. Cu o cheita potrivita se stringe mai bine duza de corp. Daca fenomenul persista, trebuie schimbata garnitura. Atentie la dimensiunile garniturii, aceasta nu trebuie sa astupe si gaurile pentru aer din corp si duza! Daca problema nu se rezolva, va trebui vericata si zona virf-corp duza. Din pacate, aici nu mai merge trucul aratat mai sus, asa ca zona va trebui etansata cu nitica ceara de albine: se incalzeste usor zona, apoi cu o bucata de ceara de albine (nu parana, stealina, sau ceara de epilat!) se freaca usor zona de imbinare. Atentie, risc ridicat de defectare a duzei prin dislocare sau infundare cu ceara! O precizare: daca defectul este la garnitura de teon, ritmul pulsatiilor este lent, daca defectul este in zona virf-corp duza, ritmul pulsatiilor este mai mare.

Reguli elementare de protectia muncii. Aerograful se va folosi numai in spatii bine aerisite; Nu folositi aerograful linga acara deschisa (atentie fumatori!) Cind utilizati aerograful folositi masca de aerosoli chiar si cind vopsiti cu acrilice (vezi foto!); Vericati periodic racordul aerograf - compresor. Folositi numai racorduri sigure, in buna stare, fara imbatriniri sau piscaturi; Compresorul trebuie sa aiba presostat si supapa de suprapresiune; Vericati periodic legaturile electrice si utilizati numai prize cu impamintare. Nu folositi improvizatii!

Succes! Alexandru Zanca