rz ghid european de bune practici ro final european de bune practici ro final.pdftrasabilitate...

45
Ghid european de bune practici pentru fabricarea industrial de materii prime furajere sigure Sectoare: presarea seminelor oleaginoase, rafinarea uleiului i prelucrarea amidonului Versiunea 2.2 Data intrrii în vigoare: Avenue de Tervueren 168(bte 12) Toate drepturile rezervate. B- 1150- Bruxelles Telefon: + 32 (0)2 771 53 30 Fax: + 32 (0)2 771 38 17 E-mail: [email protected] Site web: www.efip-ingredients.org

Upload: others

Post on 23-Aug-2021

8 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: RZ Ghid european de bune practici RO final european de bune practici RO final.pdftrasabilitate îmbun t it . ... 3 Prevederile acestui ghid au fost elaborate în conformitate cu cele

Ghid european de bune practici pentru fabricarea industrial de materii prime furajere sigure Sectoare: presarea semin elor oleaginoase, rafinarea uleiului i prelucrarea amidonului

Versiunea 2.2 Data intr rii în vigoare: Avenue de Tervueren 168(bte 12) Toate drepturile rezervate. B- 1150- Bruxelles

Telefon: + 32 (0)2 771 53 30

Fax: + 32 (0)2 771 38 17

E-mail: [email protected]

Site web: www.efip-ingredients.org

Page 2: RZ Ghid european de bune practici RO final european de bune practici RO final.pdftrasabilitate îmbun t it . ... 3 Prevederile acestui ghid au fost elaborate în conformitate cu cele

2

CAPITOLUL 1 INTRODUCERE Acest Ghid european de bune practici pentru fabricarea industrial de materii prime furajere sigure este realizat în conformitate cu Regulamentul Parlamentului European i al Consiliului de stabilire a cerin elor privind igiena furajelor (Regulamentul

183/2005/CE), în special articolele 20-22 care încurajeaz elaborarea unor ghiduri privind bunele practici de igien i punerea în aplicare a principiilor HACCP. Punerea în aplicare a acestui ghid are ca obiectiv încurajarea m surilor care vor fi luate pentru furnizarea materiilor prime furajere sigure, coordonarea activit ilor potrivit cerin ele europene, privind igiena furajelor i Codex Alimentarius i o trasabilitate îmbun t it . Acest ghid a fost elaborat în cadrul European Feed Ingredients Platform (Platformei europene pentru ingrediente furajere (EFIP): www.efip-ingredients.org în colaborare cu Federa ia european a produc torilor de furaje combinate, FEFAC (a se consulta Anexa 1 pentru detalii suplimentare). Acest ghid a fost conceput în spiritul ideii de comparabilitate i/sau compatibilitate cu alte ghiduri sau coduri de bune practici, în conformitate cu Standardul EFIP privind ingredientele furajere pentru ghidurile

sectoriale (Cod de referin )1. Acest cod de referin este creat pentru a servi drept fundament transparent i obiectiv pentru compararea i recunoa terea reciproc a sistemelor de gestionare a siguran ei furajelor. Produc ia animal joac un rol important în agricultur în cadrul Comunit ii Europene. Viabilitatea acestui sector depinde de încrederea clien ilor în siguran a produselor de origine animal fabricate i de disponibilitatea furajelor care nu au efecte adverse asupra s n t ii animalelor gestionate. Uniunea European a stabilit un sistem de reglementare foarte solid care are ca obiectiv men inerea siguran ei lan ului furajer. Acest sistem de reglementare cuprinde principiile generale pentru operatorii i autorit ile implicate, regulile de igien pentru operatori, normele de siguran a produselor furajere i regulile pentru controalele efectuate de autorit i. Acest cadru legal nou prevede armonizarea necesar a regulilor de siguran a furajelor la nivelul Comunit ii Europene. Obiectivele stabilite pot fi realizate numai cu angajamentul complet al operatorilor implica i. Asocia iile sectoriale pot juca un rol în sprijinirea operatorilor lor în vederea realiz rii acestor obiective. Este un principiu fundamental al legisla iei alimentare/furajere faptul c fiecare operator din lan trebuie s - i asume responsabilitatea de a furniza produse sigure. Legisla ia prevede m surile pe care operatorul trebuie s le pun în aplicare pentru a realiza acest lucru. Operatorul va aplica aceste norme formulate generic i, procedând astfel, le adapteaz pentru a garanta siguran a furajelor din perspectiva companiei. Aceast activitate poate fi armonizat la nivel sectorial, iar rezultatul acesteia trebuie s fie transparent pentru to i partenerii din lan . Principiul de baz al acestui Ghid este a adar subsidiaritatea siguran ei lan ului alimentar i furajer i autogestionarea siguran ei furajelor.

1 Consulta i www.efip-ingredients.org/Default_files/page0001.htm

Page 3: RZ Ghid european de bune practici RO final european de bune practici RO final.pdftrasabilitate îmbun t it . ... 3 Prevederile acestui ghid au fost elaborate în conformitate cu cele

3

Prevederile acestui ghid au fost elaborate în conformitate cu cele ale documentelor de îndrumare care s-au pus deja în aplicare sau sunt în curs de aplicare în mai multe sectoare ale lan ului furajer european. Acest ghid a fost deasemenea conceput plecând de la anumite precepte de gestionare stabilite în standardul ISO 22000:2005. Obiectivul ghidului este de a asigura un nivel echivalent de protec ie împotriva riscurilor aferente furajelor, astfel cum se prevede în legisla ie. Faptul c metoda HACCP, ca instrument de control al riscurilor alimentare, a fost pus în aplicare pe larg i cu succes în fabricile de prelucrare a alimentelor a subliniat poten ialul adopt rii unei metode similare în cadrul industriei furajelor. Îns principiile HACCP de sine st t toare nu sunt suficiente, iar dac beneficiile unei astfel de metode urmeaz s se materializeze, acest lucru trebuie sus inut printr-un sistem de gestionare, proceduri de trasabilitate (a a cum prevede Regulamentul (CE) nr. 178/2002) i comunicarea între operatorii industriei furajere i un anumit sector. O astfel de metod necesit o monitorizare intern i controlul tuturor etapelor de produc ie i distribu ie a furajelor. Textul ghidului este conceput pentru a stabili cerin ele generale i pentru a fi utilizat de c tre operatori ca instrument de referin în dezvoltarea unui sistem de gestionare a siguran ei materiilor prime furajere. Acest document va fi supus unei revizii periodice potrivit noilor progrese tehnologice, tiin ifice i legislative relevante sau modific rilor legislative din cadrul sectoarelor.

Page 4: RZ Ghid european de bune practici RO final european de bune practici RO final.pdftrasabilitate îmbun t it . ... 3 Prevederile acestui ghid au fost elaborate în conformitate cu cele

4

CUPRINS 1 INTRODUCERE 2 2 DOMENIUL, OBIECTIVUL I DEFINI II 7

2.1 Domeniul i obiectivul: Utilizarea acestui ghid 7 2.2 Defini ii care se aplic pentru acest ghid 8 2.2.1 Defini ii legale 8 2.2.2 Alte defini ii 10

3 CERIN E PRIVIND SISTEMUL DE GESTIONARE A SIGURAN EI FURAJELOR 13 4 SISTEMUL DE MANAGEMENT 14

4.1 Responsabilitatea conducerii 14

4.1.1 Angajamentul, responsabilitatea i politica echipei de conducere 14 4.1.2 Liderul de echip HACCP: responsabilitate, autoritate i comunicare 14 4.1.3 Inspec ia efectuat de echipa de conducere 15 4.2 Gestionarea resurselor 16 4.2.1 Asigurarea resurselor 16 4.2.2 Resurse umane 16 4.2.2.1 Organigram 16 4.2.2.2 Competen , informare i educare 16 4.2.2.3 Igiena personalului 17 4.2.3 Infrastructura i mediul de lucru 17 4.2.3.1 Cerin e de baz 17 4.2.3.2 Cerin e pentru utilit i, sectoare de produc ie i echipament 17 4.2.3.3 Utilit i i sectoare de produc ie 17 4.2.3.4 Echipamentul 18 4.2.4 Controlul dispozitivelor de monitorizare i m surare 18 4.2.5 Între inerea 19 4.2.6 Cur area i igienizarea 19 4.2.7 Activitatea de combatere a d un torilor 19 4.2.8 Controlarea de eurilor 20 4.3 Reguli opera ionale 21 4.3.1 Informa ii generale 21 4.3.2 Cerin e privind materialele recep ionate 21 4.3.3 Manipularea materialelor recep ionate 21 4.3.4 M suri de prevenire a contamin rii încruci ate 22 4.3.5 Reutilizarea 22 4.3.6 Fabricarea materiilor prime furajere 22 4.3.7 Materii prime furajere finisate 22 4.3.8 Depozitarea 23 4.3.9 Transportul 23

Page 5: RZ Ghid european de bune practici RO final european de bune practici RO final.pdftrasabilitate îmbun t it . ... 3 Prevederile acestui ghid au fost elaborate în conformitate cu cele

5

4.4 Componente ale sistemului de management 25 4.4.1 Cerin e de documentare 25 4.4.2 Trasabilitatea 25

4.4.3 Verificarea, prelevarea i analiza probelor 26 4.4.4 Controlul produselor neconforme 27 4.4.5 Gestionarea crizelor – retragerea i rechemarea din motive

de siguran 27 4.4.6 Audituri interne 28 4.5 Rela ia cu furnizorii i cu clien ii 29 4.5.1 Rela ia cu furnizorii 29 4.5.2 Rela ia cu clien ii 29

5 PROGRAME DE PREMISE 30

5.1 Construirea i amenajarea cl dirii 30 5.2 Amenajarea cl dirilor i a spa iului de lucru 30 5.3 Utilit i 30 5.4 Eliminarea de eurilor 30 5.5 Echipament, cur are i între inere 30 5.6 Gestionarea materialelor recep ionate 30 5.7 M suri de prevenire a contamin rii 30 5.8 Cur area i igienizarea 30 5.9 Activitatea de combatere a d un torilor 30 5.10 Igiena personalului 30 5.11 Dot ri pentru personal 30 5.12 Reutilizarea 30 5.13 Rechemarea produselor 30 5.14 Depozitarea 30

6 SISTEMUL HACCP 31

6.1 Introducere general 31 6.2 Cerin e generale 31 6.3 Echipa HACCP i liderul echipei 32 6.4 Specifica ii ale materialelor recep ionate i ale produselor

finite 32 6.5 Informa ii cu privire la proces 33 6.6 Analiza riscurilor 34 6.7 Evaluarea riscurilor 34 6.8 Stabilirea PCC 35 6.9 Limitele critice i monitorizarea 37 6.10 Corectarea 38 6.11 Validarea sistemului de gestionare a siguran ei furajelor 38 6.12 Verificarea sistemului de gestionare a siguran ei furajelor 39

Page 6: RZ Ghid european de bune practici RO final european de bune practici RO final.pdftrasabilitate îmbun t it . ... 3 Prevederile acestui ghid au fost elaborate în conformitate cu cele

6

7 DOCUMENTE DE REFERIN 40 8 DOCUMENTE SECTORIALE DE REFERIN 41 ANEXA 1: LISTA ORGANIZA IILOR CONSULTATE 42 ANEXA 2: LISTA ACRONIMELOR I ABREVIERILOR 45 ANEXA 3: DOCUMENT SECTORIAL DE REFERIN PRIVIND PRELUCRAREA

AMIDONULUI. ANEXA 4: DOCUMENT SECTORIAL DE REFERIN PRIVIND PRELUCRAREA

ULEIULUI I A SEMIN ELOR OLEAGINOASE

Page 7: RZ Ghid european de bune practici RO final european de bune practici RO final.pdftrasabilitate îmbun t it . ... 3 Prevederile acestui ghid au fost elaborate în conformitate cu cele

7

2 DOMENIUL, OBIECTIVUL I DEFINI II 2.1 Domeniul i obiectivul: utilizarea acestui ghid Scopul acestui Ghid european este de a garanta siguran a materiilor prime furajere prin:

• Reducerea riscurilor pe care materiile prime furajere nesigure le introduc în lan ul furajer.

• Permiterea unui operator s pun în aplicare obiectivele Regulamentului privind igiena furajelor (Regulamentul (CE) nr. 183/2005).

• Luarea de m suri pentru asigurarea, îndeplinirea altor cerin e de reglementare privind siguran a furajelor.

Acest ghid se refer la produc ia de materii prime furajere ob inute prin presarea semin elor oleaginoase, prin rafinarea uleiului i prelucrarea amidonului, începând cu punctul de intrare al materialelor recep ionate pân la punctul de transfer al propriet ii.

Acest ghid nu face referire la produc ia primar , produc ia de aditivi sau la comercializarea materiilor prime furajere.

El a fost elaborat pentru a îndeplini a tept rile legitime ale industriei de furaje combinate pentru a lucra cu produc torii de materii prime furajere care ofer siguran a acestora. Ghidul se poate pune în practic numai de c tre operatorii care produc materii prime furajere la scar industrial (denumi i în continuare „operatori”). Este un document pus la dispozi ia publicului, iar con inutul acestuia poate fi respectat în mod op ional de orice astfel de produc tor. Respectarea acestui ghid nu exonereaz operatorul de îndeplinirea cerin elor legale i reglementare din fiecare ar în care activeaz acesta.

Page 8: RZ Ghid european de bune practici RO final european de bune practici RO final.pdftrasabilitate îmbun t it . ... 3 Prevederile acestui ghid au fost elaborate în conformitate cu cele

8

2.2 Defini ii care se aplic în cazul acestui ghid Urm toarele defini ii sunt utilizate în Ghid i în anexele acestuia:

2.2.1 Defini ii legale

a) Pentru obiectivul acestui document:

Lot: cantitate identificabil de furaje care are caracteristici comune, cum ar fi originea, varietatea, tipul ambalajului, ambalatorul, expeditorul sau etichetarea; i în cazul unui proces de produc ie, o unitate de produc ie provenind de la o singur fabric care utilizeaz parametri de produc ie uniformi sau mai multe astfel de unit i, dac sunt produse în mod continuu i depozitate împreun (Regulamentul (CE) nr. 767/2009).

Unitate: orice unitate a unei întreprinderi din sectorul furajer (Regulamentul (CE) nr. 183/2005).

Furaje (sau hran pentru animale): orice substan sau produs, inclusiv aditivi, fie ele prelucrate, par ial prelucrate sau neprelucrate, destinate utiliz rii ca hran pentru animale (Regulamentul (CE) nr. 178/2002).

Aditivi pentru furaje: substan e, microorganisme sau preparate, altele decât materii prime furajere i preamestecuri, care sunt ad ugate în mod inten ionat în furaje sau în ap pentru a îndeplini, în special, una sau mai multe dintre urm toarele func ii:

• Au un impact favorabil asupra caracteristicilor furajelor;

• Au un impact favorabil asupra caracteristicilor produselor de origine animal ;

• Au un impact favorabil asupra culorii pe tilor i p s rilor ornamentale;

• Satisfac necesit ile nutri ionale ale animalelor;

• Au un efect favorabil asupra consecin elor produc iei animale asupra mediului;

• Au un afect favorabil asupra produc iei animale, asupra performan ei sau a bun st rii, în special prin afectarea florei gastro-intestinale sau a digestibilit ii hranei; sau

• Au un efect coccidiostatic sau histomonostatic.

• (Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 i Regulamentul (CE) nr. 183/2005).

Întreprinderea din sectorul furajer: orice întreprindere cu sau f r profit, fie ea public sau privat , care efectueaz orice opera iune de produc ie, fabricare, prelucrare, depozitare, transport sau distribu ie de furaje, inclusiv orice produc tor care fabric , proceseaz sau depoziteaz furaje pentru hrana animalelor în unitatea proprie; (Regulamentul (CE) nr. 178/2002 i adapt rile acestuia). Consulta i sec iunea „Etapele de produc ie, prelucrare i distribu ie”. Operatorul economic din sectorul furajer: persoanele fizice sau juridice r spunz toare de garantarea respect rii cerin elor în domeniul alimentar/furajer în cadrul întreprinderii din sectorul furajer pe care o controleaz . (Regulamentul (CE) nr. 178/2002 i adapt ri ale acestuia). A se consulta „Întreprinderea din sectorul furajer”.

Igiena furajelor: m surile i condi iile necesare pentru controlarea riscurilor i pentru a asigura conformitatea pentru consumul materiilor prime furajere, având în vedere utilizarea preconizat (Regulamentul (CE) nr. 183/2005).

Page 9: RZ Ghid european de bune practici RO final european de bune practici RO final.pdftrasabilitate îmbun t it . ... 3 Prevederile acestui ghid au fost elaborate în conformitate cu cele

9

Materii prime furajere: diverse produse de origine vegetal sau animal , al c ror scop principal este s r spund nevoilor nutri ionale ale animalelor, în starea lor natural , proaspete sau conservate, i produsele derivate din prelucrarea lor industrial , cât i substan ele organice sau anorganice care con in sau nu aditivi pentru furaje, destinate hr nirii animalelor pe cale oral , fie direct, ca atare, fie dup prelucrare, sau pentru prepararea furajelor combinate sau ca suport pentru preamestecuri (Regulamentul (CE) nr. 767/2009). Prima introducere pe pia : plasarea ini ial pe pia a Uniunii Europene a unei materii prime furajere dup fabricarea sa, sau importul unei materii prime furajere (Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 i adapt rile acestuia).

Alimente (sau produse alimentare): orice substan e sau produse, fie prelucrate, par ial prelucrate sau neprelucrate, destinate consumului alimentar uman sau care pot fi ingerate de oameni.

„Alimentele” includ b utura, guma de mestecat i orice substan , inclusiv apa, inclus în mod inten ionat în alimente în timpul proceselor de fabrica ie, de preparare sau de tratare.

„Alimentele” nu vor include: furaje; animale vii dac nu sunt preg tite pentru plasarea pe pia pentru consumul uman; plante înainte de recoltare; produse medicinale; cosmetice; tutun i produse din tutun; substan e narcotice sau psihotropice; reziduuri i substan e contaminante (Regulamentul (CE) nr. 178/2002).

Risc: un agent biologic, chimic sau fizic din lan ul furajer care poate cauza efecte negative asupra s n t ii (Regulamentul (CE) nr. 178/2002).

Etichetare: înseamn atribuirea oric ror cuvinte, indica ii, m rci de comer sau de fabric , imagini sau simboluri unui furaj, prin înscrierea acestor informa ii pe orice suport care se refer la un astfel de furaj sau îl înso e te, cum ar fi ambalajul, recipientul, nota, eticheta, documentul, inelul, colereta sau internetul, inclusiv pentru scopuri publicitare (Regulamentul (CE) nr. 767/2009).

Operator: a se consulta „operator economic din sectorul furajer”.

Introducere pe pia : înseamn men inerea alimentelor sau a furajelor în scopul vânz rii, inclusiv oferirea spre vânzare sau orice alt form de transfer, gratuit sau nu, i vânzarea, distribu ia i alte forme de transfer (Regulamentul (CE) nr. 178/2002). Aditivi tehnologici: orice substan care nu este consumat ca furaj ca atare, utilizat inten ionat în prelucrarea furajelor sau a materiilor prime furajere pentru realizarea unui obiectiv tehnologic în timpul tratamentului sau al proces rii, care poate determina prezen a tehnologic neinten ionat , dar inevitabil a unor reziduuri de substan e sau derivate ale acestora în produsul finit, dac aceste reziduuri nu au efecte adverse asupra s n t ii animalelor i a oamenilor sau asupra mediului i nu au efecte tehnologice asupra furajelor finisate (Regulamentul (CE) nr. 1831/2003).

Pericol: o func ie a probabilit ii unui efect advers asupra s n t ii i gravitatea acelui efect, cauzat de un risc (Regulamentul (CE) nr. 178/2002).

Evaluare a riscurilor: reprezint un proces tiin ific care cuprinde patru etape: identificarea i caracterizarea riscului, evaluarea gradului de expunere i caracterizarea riscului (Regulamentul (CE) nr. 178/2002).

Page 10: RZ Ghid european de bune practici RO final european de bune practici RO final.pdftrasabilitate îmbun t it . ... 3 Prevederile acestui ghid au fost elaborate în conformitate cu cele

10

Etap de produc ie, prelucrare i distribu ie: reprezint orice etap , inclusiv importul, începând cu i incluzând produc ia primar de alimente, pân la depozitarea, transportul, vânzarea sau furnizarea acestora c tre consumatorul final i, dac este cazul, importul, produc ia, fabricarea, depozitarea, transportul, distribu ia, vânzarea i furnizarea furajelor (Regulamentul (CE) nr. 178/2002).

Trasabilitate: capacitatea de a depista i urm ri un produs alimentar, un furaj, un animal de la care se ob in produse alimentare sau o substan care este destinat sau prev zut s fie inclus într-un produs alimentar sau furaj, în toate etapele de produc ie, prelucrare i distribu ie (Regulamentul (CE) nr. 178/2002).

Substan e nedorite: orice substan sau produs, cu excep ia agen ilor patogeni, prezent/ în i/sau pe produsul destinat furajelor i care reprezint un poten ial risc pentru s n tatea animalelor sau a oamenilor sau pentru mediu sau care ar putea afecta produc ia animalier (Directiva CE nr. 2002/32).

b) În acest document, termenii „atunci când este necesar”, „atunci când este relevant”, „adecvat” i „suficient” vor însemna respectiv necesar, relevant, adecvat sau suficient pentru realizarea obiectivelor acestui ghid (Regulamentul (CE) nr. 852/2004 i adapt rile acestuia).

2.2.2 Alte defini ii

Pentru obiectivul acestui document:

Calibrare: demonstrarea faptului c un anumit instrument sau dispozitiv genereaz rezultate în limitele specificate prin compara ie cu cele ob inute printr-o referin sau standard trasabil pentru o serie relevant de m sur tori.

Verificare/control: starea în care procedurile corecte sunt respectate i criteriile sunt îndeplinite (Codex Alimentarius). Cod de bune practici: document de identificare a principiilor de igien a furajelor esen iale pentru a garanta siguran a hranei pentru animale i siguran ei produselor de origine animal destinate consumului uman.

Agent contaminant: orice agent biologic sau chimic, corp str in sau alte substan e care nu sunt ad ugate în mod inten ionat în alimente sau furaje i care pot compromite siguran a sau oportunitatea alimentelor i/sau a furajelor (Codex Alimentarius i adapt rile acestuia). Contaminare: introducerea sau apari ia unui agent contaminant în alimente/furaje sau în mediul alimentar/furajer (Codex Alimentarius i adapt rile acestuia). M sur de control: orice ac iune sau activitate care poate fi utilizat pentru a preveni sau elimina un risc pentru siguran a furajelor/alimentelor sau pentru a-l reduce la un nivel acceptabil (Codex Alimentarius i adapt rile acestuia).

M sur corectiv : orice ac iune de eliminare a cauzei unei neconformit i depistate sau a unei alte situa ii nedorite (ISO 22000:2005).

Contaminare încruci at : contaminare a unui material sau produs cu alt material sau produs.

Punct critic de control (PCC): o etap în care se poate utiliza controlul i care este esen ial pentru a preveni sau elimina un risc pentru siguran a furajelor/alimentelor

Page 11: RZ Ghid european de bune practici RO final european de bune practici RO final.pdftrasabilitate îmbun t it . ... 3 Prevederile acestui ghid au fost elaborate în conformitate cu cele

11

sau pentru a-l reduce la un nivel acceptabil (Codex Alimentarius i adapt rile acestuia).

Limit critic : un criteriu care separ criteriul de acceptabilitate de cel de inacceptabilitate (Codex Alimentarius).

Siguran a furajelor: un nivel ridicat prin care se asigur c furajele sau materiile furajere nu vor avea un efect negativ asupra animalelor de la ferme atunci când sunt preparate sau consumate potrivit utiliz rii prev zute i nici asupra consumatorului final. Pe tot parcursul acestui ghid, cuvântul „siguran ” este considerat a avea acela i în eles cu „Siguran a furajelor”.

Schema procesului tehnologic: o reprezentare sistematic a succesiunii de etape sau opera iuni utilizate în producerea sau fabricarea unui anumit produs alimentar sau furajer (Codex Alimentarius i adapt rile acestuia).

HACCP (Analiza Riscurilor i Punctele Critice de Control): un sistem care identific , evalueaz i controleaz riscurile pentru siguran a furajelor (Codex Alimentarius i adapt rile acestuia).

Analiza riscurilor: procesul de colectare i evaluare a informa iilor privind riscurile i situa iile care duc la apari ia acestora, pentru a decide care sunt semnificative pentru siguran a alimentelor i, prin urmare, trebuie abordate în cadrul planului HACCP (Codex Alimentarius).

Material recep ionat: un termen general utilizat pentru a desemna materiile prime livrate la începutul lan ului de produc ie.

Produs intermediar: orice material care a fost prelucrat de operator înainte de ob inerea produsului final.

Fabricare/produc ie: toate opera iunile care cuprind recep ia materialelor, prelucrarea, ambalarea, reambalarea, etichetarea, re-etichetarea, controlul calit ii, eliberarea, depozitarea i distribu ia materiilor prime furajere i controalele corespunz toare.

Plan: stabilirea obiectivelor i a proceselor necesare pentru a ob ine rezultate în conformitate cu politicile operatorilor cu privire la calitate i siguran .

Program de premise: procedur (proceduri) sau instruc iune (instruc iuni) specific (specifice) naturii i amplorii opera iunii care consolideaz i/sau men in(e) condi iile opera ionale pentru a permite un control mai eficient al riscurilor pentru siguran a furajelor i/sau controlul posibilit ii de introducere a pericolelor siguran ei furajelor i contaminarea sau proliferarea acestora în produs(e) i în mediul de prelucrare a produsului. Se pot utiliza termeni alternativi pentru PRP, de pild , termenii bune practici de fabrica ie (GMP), bune practici agricole (GAP) i bune practici de igien (GHP). (ISO 22000:2005 i adapt ri ale acestuia). Procedur : o metod specific de desf urare a unei activit i sau a unui proces (ISO 9000:2005).

Calitate: nivel la care un set de caracteristici inerente îndepline te cerin ele (ISO 9000:2005).

Materie prim : orice material care intr în procesul de fabrica ie a materiilor prime furajere.

Eviden : document care prezint rezultatele ob inute sau care ofer probe ale activit ilor efectuate (ISO 9000:2005).

Page 12: RZ Ghid european de bune practici RO final european de bune practici RO final.pdftrasabilitate îmbun t it . ... 3 Prevederile acestui ghid au fost elaborate în conformitate cu cele

12

Cerin : necesitate sau a teptare exprimat , în general implicit sau obligatorie (ISO 9000:2005).

Reutilizare: ac iune efectuat pentru un produs neconform pentru a-l determina s devin conform cerin elor (ISO 9000:2005).

Siguran : consulta i Siguran a furajelor.

Durat de valabilitate: o perioad stabilit de timp pentru care un produs îndepline te integral specifica iile sale dac este depozitat în mod corespunz tor.

A semna/Semn tur : confirmarea de c tre o persoan autorizat în scris sau prin mijloace electronice cu acces controlat.

Specifica ie: document care descrie cerin a (ISO 9000:2005).

Validare: ob inerea probelor în ceea ce prive te faptul c m surile de control vor fi eficiente (ISO 22000:2005).

Verificare: confirmarea, prin prevederea eviden ei obiective c cerin ele specificate au fost îndeplinite (ISO 22000:2005).

Documente scrise: documente tip rite pe hârtie. Acestea pot fi înlocuite cu sisteme electronice, fotografice sau alte sisteme de procesare a datelor, cu condi ia ca datele s fie stocate în mod corespunz tor în timpul perioadei de stocare anticipate (arhiv ) i s poat fi puse imediat la dispozi ie în form lizibil .

Page 13: RZ Ghid european de bune practici RO final european de bune practici RO final.pdftrasabilitate îmbun t it . ... 3 Prevederile acestui ghid au fost elaborate în conformitate cu cele

13

3 CERIN E PRIVIND SISTEMUL DE GESTIONARE A SIGURAN EI FURAJELOR Orice sistem de gestionare a siguran ei furajelor care este pus în practic de operator trebuie s se bazeze pe urm torii trei piloni:

1) Un sistem de gestionare bazat pe o abordare a procesului i cu concentrare pe client.

2) Un program de premise care s asiste la controlarea posibilit ii de introducere a pericolelor pentru produsele furajere prin mediul de lucru, procesul de produc ie a furajelor, materiale de intrare i recep ionate, igiena lucr torilor i contaminarea încruci at între produse. Aplicarea acestor bune practici de fabrica ie va include cerin ele de igien a furajelor stabilite în Regulamentul (CE) nr. 183/2005 i în textele conexe. Programul de premise va fi stabilit, implementat i între inut în mod frecvent în conformitate cu cele mai bune practici de igien .

3) Un sistem HACCP (Analiza Riscurilor i Punctele Critice de Control) stabilit, pus în practic , documentat i între inut în mod eficient. Sistemul HACCP în produc ia de materii prime furajere ar trebui s aib în vedere cele apte principii stabilite în Codex Alimentarius. Analiza riscurilor este util pentru identificarea tuturor pericolelor relevante, dintre care unele pot fi gestionate prin programul de premise, iar altele pot fi controlate prin PCC specifice, a a cum s-a stabilit în sistemul HACCP.

HACCP i programul de premise interac ioneaz în mod dinamic. Pilonii de mai sus pot fi combina i într-un singur sistem de gestionare, cum ar fi cel cerut de standardul ISO 22000:2005.

Page 14: RZ Ghid european de bune practici RO final european de bune practici RO final.pdftrasabilitate îmbun t it . ... 3 Prevederile acestui ghid au fost elaborate în conformitate cu cele

14

4 SISTEMUL DE MANAGEMENT 4.1 Responsabilitatea conducerii 4.1.1 Angajamentul, responsabilitatea i politica echipei de conducere

Echipa de conducere (de la nivel superior pân la nivel inferior) se va angaja în punerea în aplicare a ghidului pentru a ajuta la garantarea siguran ei produselor furajere. Echipa de management se va asigura c responsabilit ile i autorit ile sunt definite, documentate i comunicate în cadrul organiza iei. Echipa de conducere:

a) Va stabili o politic de siguran a furajelor, se va asigura c sunt stabilite obiective i c politica este comunicat în întreaga organiza ie.

b) Se va asigura c aceste obiective i politici sunt în conformitate cu acest ghid i cu cerin ele de reglementare.

c) Va defini i documenta domeniul de aplicare a sistemului HACCP, prin identificarea categoriilor de produse, a unit ilor de produc ie/liniilor de prelucrare i a activit ilor subcontractate care sunt acoperite de acest sistem.

Personalul numit de c tre conducere va avea responsabilitatea i autoritatea trasate pentru a:

a) Identifica i înregistra toate problemele cu privire la siguran a produselor i la sistemul HACCP al operatorului.

b) Lua m suri de remediere i control al oric ror astfel de probleme.

c) A începe ac iuni pentru a preveni apari ia neconformit ilor cu privire la siguran a produselor.

4.1.2 Liderul echipei HACCP: responsabilitatea, autoritatea i comunicare Echipa de management va numi un lider de echip HACCP care, indiferent de celelalte responsabilit i, va organiza activitatea echipei HACCP i va avea responsabilitatea i autoritatea de a:

a) Asigura c sistemul de management este stabilit, aplicat, men inut i actualizat în conformitate cu prevederile acestui ghid.

b) Raporta direct conducerii organiza iei cu privire la eficien a i acurate ea sistemului de management.

c) Organiza instruirea i educa ia relevante ale membrilor echipei HACCP.

Liderul echipei HACCP va fi un reprezentant al conducerii sau va avea acces direct la conducere.

Page 15: RZ Ghid european de bune practici RO final european de bune practici RO final.pdftrasabilitate îmbun t it . ... 3 Prevederile acestui ghid au fost elaborate în conformitate cu cele

15

Echipa de conducere va oferi resursele potrivite pentru stabilirea, punerea în aplicare, între inerea, actualizarea i controlul sistemului de gestionare a siguran ei furajelor. Se va institui o comunicare adecvat pentru a informa echipa HACCP (liderul) despre schimb rile semnificative ale produselor sau proceselor. 4.1.3 Inspec ia efectuat de echipa de conducere Conducerea va documenta m surile de verificare luate pentru a se asigura c sistemul de gestionare a siguran ei furajelor func ioneaz eficient. Acestea includ planificarea, punerea în aplicare i monitorizarea proceselor care demonstreaz conformitatea produselor. Procesele de monitorizare vor include colec ia de m suri, analiza datelor i, dac este relevant, m suri de îmbun t ire a eficien ei sistemului.

O procedur documentat va defini structura (structurile) în vederea identific rii i gestion rii m surilor corective, inclusiv:

a) Analizarea cauzei neconformit ii. b) Definirea m surii corective. c) Monitorizarea îndeplinirii m surii. d) Verificarea eficien ei m surii, acolo unde este relevant.

Toate etapele de mai sus vor fi demonstrabile, de exemplu prin eviden e sau procese verbale ale edin elor. Anual, echipa de management va analiza punerea în aplicare, eficien a i valabilitatea sistemului de gestionare a siguran ei furajelor evaluând:

a) Ac iunile care rezult din analizele anterioare efectuate de conducere. b) Rezultatele auditurilor interne i externe. c) Rezultatele verific rii HACCP. d) Reclama iile i alt feedback din partea clien ilor. e) Punerea în aplicare a principalelor m suri corective i preventive. f) Modific ri care ar putea avea un impact asupra validit ii sistemului de

gestionare a siguran ei furajelor. Rezultatul analizei va aborda:

a) Concluziile privind punerea în aplicare, eficien a i validitatea sistemului de gestionare a siguran ei furajelor.

b) Ac iuni i obiective care îmbun t esc sistemul de gestionare a siguran ei furajelor.

Raportul analizei va fi imediat disponibil.

Page 16: RZ Ghid european de bune practici RO final european de bune practici RO final.pdftrasabilitate îmbun t it . ... 3 Prevederile acestui ghid au fost elaborate în conformitate cu cele

16

4.2 Gestionarea resurselor

4.2.1. Asigurarea resurselor

Conducerea va identifica i va oferi resursele necesare pentru ca fabricarea, prelucrarea i depozitarea produselor s fie efectuate într-un mod eficient i sigur.

Unit ile care proceseaz materii prime furajere trebuie s aib suficient personal cu abilit ile i calific rile necesare pentru fabricarea produselor respective.

Conducerea va oferi o infrastructur suficient i conceput corespunz tor, dot ri ale mediului de lucru, zone de produc ie i echipament.

4.2.2 Resurse umane 4.2.2.1 Organigram Conducerea va elabora o organigram . Responsabilit ile cu privire la siguran a furajelor vor fi documentate i actualizate. 4.2.2.2 Competen , informare i educare Tot personalul care desf oar activit i ce afecteaz siguran a furajelor va fi competent i va avea educa ia, instruirea, abilit ile i experien a adecvate conform fi ei postului. Programele de instruire trebuie revizuite i actualizate, atunci când este necesar.

Echipa de conducere:

a) Va identifica i defini în mod clar în fi a postului abilit ile i competen ele necesare pentru personalul al c rui activit i au un impact asupra siguran ei furajelor.

b) Va oferi educa ia i/sau instruirea necesar potrivit fi ei postului pentru a asigura i men ine îndeplinirea acestor abilit i.

c) Se va asigura c personalul care r spunde de monitorizarea proceselor de siguran a furajelor este instruit în ceea ce prive te tehnicile adecvate de monitorizare i m surile necesare care trebuie luate atunci când se pierde controlul asupra proceselor.

d) Va evalua eficien a activit ilor de mai sus.

e) Se va asigura c personalul este con tient de relevan a i importan a activit ilor sale individuale care contribuie la siguran a furajelor.

f) Se va asigura c personalul este con tient de necesitatea comunic rii eficiente.

g) Va men ine eviden ele corespunz toare educa iei, instruirii, abilit ilor i experien ei întregului personal care au un impact asupra siguran ei furajelor.

Page 17: RZ Ghid european de bune practici RO final european de bune practici RO final.pdftrasabilitate îmbun t it . ... 3 Prevederile acestui ghid au fost elaborate în conformitate cu cele

17

4.2.2.3 Igiena personalului Echipa de conducere:

a) Se va asigura c dot rile pentru igiena personalului sunt concepute, amplasate

i între inute în mod clar i corespunz tor.

b) Va pune la dispozi ie echipament de lucru adecvat, cum ar fi îmbr c minte i înc l minte de protec ie, atunci când este necesar, i le va men ine în bune condi ii de igien .

c) Va stabili reguli clare privind interzicerea fumatului i a mâncatului/b utului în unitate. Dac este necesar, va pune la dispozi ie spa ii separate pentru acestea.

d) Se va asigura c vizitatorii i colaboratorii respect cerin ele cu privire la igien

atunci când viziteaz /lucreaz în unitate. 4.2.3 Infrastructura i mediul de lucru

Conducerea va furniza resursele pentru stabilirea i men inerea infrastructurii necesare pentru a ob ine conformitatea cu cerin ele sistemului de management. 4.2.3.1 Cerin e de baz

Conducerea va asigura mediul de lucru corespunz tor, potrivit regulamentelor locale, na ionale i europene pentru a ob ine conformitatea produselor.

4.2.3.2 Cerin e pentru utilit ile, sectoarele de produc ie i echipamente

Conducerea va asigura utilit ile i echipamentul în forma, designul, construc ia i dimensiunile corespunz toare, pentru a evita contaminarea, contaminarea încruci at i orice efecte adverse generale asupra siguran ei furajelor.

4.2.3.3 Utilit ile i sectoarele de produc ie

Conducerea se va asigura, acolo unde este necesar, c tavanele i arm turile superioare sunt concepute, construite i finisate astfel încât s previn acumularea murd riei i s reduc condensul, dezvoltarea unor microorganisme nedorite i depunerea particulelor care pot afecta siguran a i calitatea materiilor prime furajere.

Dac este necesar ca înc perile s nu prezinte abur i condens în exces, se va asigura un sistem de ventila ie cu o capacitate suficient .

Apa, aburul i aerul utilizate la fabricarea materiilor prime furajere vor avea calitatea corespunz toare. Conducerea trebuie s se asigure c apa sau aburul utilizate în timpul cur eniei sau în timpul produc iei de materii prime furajere sunt sigure pentru animale. Conducerea trebuie s aib grij ca apa sau aburul utilizate s nu aib niciun efect negativ asupra s n t ii animalelor.

Page 18: RZ Ghid european de bune practici RO final european de bune practici RO final.pdftrasabilitate îmbun t it . ... 3 Prevederile acestui ghid au fost elaborate în conformitate cu cele

18

Se va asigura o lumin suficient în toate unit ile i sectoarele de produc ie. Sistemul de canalizare trebuie s corespund scopului activit ii; acesta trebuie s fie conceput i construit astfel încât s evite riscul de contaminare.

4.2.3.4 Echipamentul

Conducerea trebuie s asigure echipamentul pentru produc ie, care s fie amplasat, conceput, construit i între inut astfel încât s asigure o fabricare sigur a materiilor prime furajere.

Acolo unde este cazul, echipamentul trebuie amplasat departe de pere i pentru a permite accesul u or pentru cur are i pentru a preveni infectarea cu d un tori. 4.2.4 Controlul dispozitivelor de monitorizare i m surare Conducerea se va asigura c monitorizarea i m surarea pot fi efectuate într-un mod care s respecte procedurile documentate. Atunci când este necesar s se ob in rezultate corecte, echipamentul de m surare:

a) Va fi calibrat sau verificat la intervale specificate sau înainte de utilizare, pe baza standardelor de m surare la nivelul celor interna ionale sau na ionale. Acolo unde nu exist standarde, baza pentru calibrare sau verificare va fi înregistrat .

b) Va fi reglat sau reajustat dac este necesar.

c) Va fi identificat pentru a permite nivelul de calibrare care trebuie stabilit.

d) Dac este posibil, va fi protejat de regl ri care ar invalida rezultatul m sur torii.

e) Va fi protejat împotriva daunelor i a deterior rii în timpul manipul rii, între inerii i depozit rii.

În plus, conducerea va evalua i înregistra validitatea rezultatelor de la m sur torile anterioare atunci când echipamentul nu este conform cerin elor. Conducerea va lua m surile corespunz toare. Trebuie inute eviden e ale rezultatelor calibr rii i ale verific rii.

Page 19: RZ Ghid european de bune practici RO final european de bune practici RO final.pdftrasabilitate îmbun t it . ... 3 Prevederile acestui ghid au fost elaborate în conformitate cu cele

19

4.2.5 Între inerea

Operatorul va asigura între inerea planificat în fabric . Programul de între inere al unei fabrici va fi pus în aplicare. Se va ine o eviden a activit ii desf urate. Lubrifian ii trebuie s fie de calitate alimentar acolo unde este cazul. 4.2.6 Cur area i igienizarea

Conducerea va stabili i va documenta un program de cur enie. Se va demonstra eficien a programului.

Se va asigura c zonele din interior i cele din exterior, cl dirile, utilit ile i echipamentul sunt p strate curate i în bun stare de func iune, a a cum au fost concepute i pentru a preveni contaminarea.

Echipamentul trebuie s fie conceput pentru a ajuta la cur area manual sau CIP.

Recipientele i echipamentele utilizate pentru transportul, depozitarea, transferarea, manipularea i cânt rirea materiilor prime furajere vor fi p strate curate.

Se pune în aplicare un program cu metoda, agen ii utiliza i i frecven a de cur are, inclusiv responsabilit ile pentru sarcini.

Agen ii vor fi utiliza i i depozita i potrivit instruc iunilor produc torului, clar etichetate, depozitate separat de materialele recep ionate i de produsele finite i aplicate corespunz tor pentru a evita contaminarea materialelor recep ionate i a produselor finite.

4.2.7 Combaterea d un torilor

Conducerea va furniza un plan scris de combatere a d un torilor, inclusiv descrierea inspec iilor periodice. Se va demonstra eficien a planului.

Se va pune în aplicare un plan cu zonele, utilit ile i echipamentul care vor fi verificate, inclusiv frecven a i detaliile cu privire la pesticidele, agen ii de fumiga ie sau capcanele utilizate, precum i responsabilit ile pentru sarcini.

Pesticidele, agen ii de fumiga ie sau capcanele vor fi corespunz toare i în conformitate cu regulamentele locale pentru obiectivul respectiv, vor fi utilizate i depozitate potrivit instruc iunilor produc torului, clar etichetate, depozitate separat de materialele recep ionate i de produsele finite i aplicate corespunz tor pentru a evita contaminarea materialelor recep ionate i a produselor finite.

Pozi iile capcanelor i ale dispozitivelor de prindere vor fi trasate într-un plan grafic.

Planul HACCP va avea în vedere riscul contamin rii din cauza infest rii sau a utiliz rii pesticidelor.

Rebuturile i praful vor fi controlate pentru a preveni invazia d un torilor.

Rezultatele ac iunii de combatere a d un torilor fac parte din inspec ia anual efectuat de conducere.

Când contaminarea cu d un tori este poten ial , ferestrele cu deschidere în exterior, orificiile de ventilare de pe acoperi sau ventilatoarele vor fi prev zute cu plase pentru insecte. U ile cu deschidere în exterior vor fi închise sau prev zute cu plas atunci când nu sunt utilizate.

Page 20: RZ Ghid european de bune practici RO final european de bune practici RO final.pdftrasabilitate îmbun t it . ... 3 Prevederile acestui ghid au fost elaborate în conformitate cu cele

20

4.2.8. Controlarea de eurilor

Operatorul va controla de eurile i materialele care con in niveluri periculoase de contaminare sau alte riscuri. Acestea vor fi eliminate în mod corespunz tor pentru a preveni contaminarea materiilor prime furajere.

Acolo unde este necesar pentru prevenirea acestor pericole:

a) Se vor elimina într-un mod care s evite contaminarea.

b) Se vor depozita în containere închise sau acoperite în zone de acumulare a de eurilor stabilite.

d) Containerele cu de euri trebuie marcate în mod clar.

e) De eurile vor fi eliminate potrivit regulamentelor locale i într-un mod care s asigure c echipamentul i siguran a materiilor prime furajere nu sunt afectate.

Page 21: RZ Ghid european de bune practici RO final european de bune practici RO final.pdftrasabilitate îmbun t it . ... 3 Prevederile acestui ghid au fost elaborate în conformitate cu cele

21

4.3 Reguli opera ionale 4.3.1. Informa ii generale Conducerea va pune în aplicare toate activit ile de fabricare, în conformitate cu acest ghid. 4.3.2 Cerin e privind materialele recep ionate Conducerea trebuie s se axeze în mod deosebit pe garantarea faptului c materialele recep ionate respect legisla ia UE:

a) informa iile despre achizi ie vor descrie materia prim care va fi cump rat , inclusiv cerin ele pentru aprobarea produsului achizi ionat.

b) Se vor analiza cerin ele pentru monitorizarea analitic , pe baza unei evalu ri a riscurilor.

c) Se vor ine eviden e ale rezultatelor analitice i de monitorizare relevante i m surile necesare care sunt luate în urma evalu rii.

Conducerea va include în informa iile de achizi ie cerin a de conformitate cu legisla ia UE. În cazul în care materialele recep ionate provin dintr-o ar sau regiune cu un risc de neconformitate, de ex. pentru LMR sau OMG, conducerea va pune în aplicare monitorizarea analitic adecvat , pe baza unei evalu ri a riscurilor.

4.3.3 Manipularea materialelor recep ionate Conducerea se va asigura c fiecare lot care intr în unitate va fi înregistrat în mod unic, cu un num r de lot, denumirea complet a produsului, data primirii i cantitatea recep ionat . Toate daunele vor fi raportate unei unit i responsabile adecvate, de ex. unitatea de control al calit ii.

Trebuie s se pun în aplicare o procedur de recep ie i depozitare pentru materialele recep ionate. Dac silozurile sunt golite, acest lucru se va înregistra în eviden e.

Materialele recep ionate trebuie verificate pe baza criteriilor de siguran a furajelor. Probele de la aceste materiale trebuie re inute într-o cantitate suficient prin utilizarea unei proceduri prestabilite de produc tor i trebuie re inute pentru a asigura trasabilitatea. Probele trebuie sigilate i etichetate pentru o identificare u oar ; acestea trebuie s fie depozitate în condi ii care s previn orice modificare anormal în compozi ia probei sau orice falsificare. Acestea trebuie p strate pentru o perioad adecvat pentru utilizarea pentru care materiile prime furajere sunt introduse pe pia .

Page 22: RZ Ghid european de bune practici RO final european de bune practici RO final.pdftrasabilitate îmbun t it . ... 3 Prevederile acestui ghid au fost elaborate în conformitate cu cele

22

4.3.4 M suri de prevenire a contamin rii încruci ate

Operatorul va pune în aplicare un program pentru a preveni, controla i depista contaminarea. Acesta va include m suri de prevenire a contamin rii fizice, chimice i microbiologice.

4.3.5 Reutilizarea

Conducerea va gestiona reutilizarea în a a fel încât s garanteze c siguran a, trasabilitatea i conformitatea de reglementare a materiilor prime furajere sunt men inute.

Aprobarea i utilizarea opera iunilor de reutilizare (de ex. din rebuturi, return ri ale clien ilor sau resturi) vor fi luate în considerare în cadrul sistemului HACCP. Reutiliz rile poten iale care nu sunt aprobate pentru utilizarea vizat se gestioneaz potrivit produselor neconforme (a se vedea sec iunea §4.4.4) i, dac acestea devin de euri, trebuie gestionate conform procedurilor de eliminare a de eurilor (a se vedea

sec iunea [§4.2.8]), dac nu sunt destinate utiliz rii industriale.

4.3.6 Fabricarea materiilor prime furajere

Conducerea va asigura disponibilitatea instruc iunilor de lucru:

a) Se vor desf ura diferite etape de produc ie, conform procedurilor scrise care au ca obiectiv definirea, controlarea i monitorizarea punctelor critice în procesul de fabrica ie.

b) Acestea vor include procedurile de abordare a riscului de transferare.

Conducerea va planifica i efectua procesul de produc ie i prevederea serviciilor în condi ii controlate. Sectoarele de produc ie vor fi controlate astfel încât personalul neautorizat s poat fi prevenit.

4.3.7 Materii prime furajere finisate

Conducerea va furniza, dac este necesar, informa ii care descriu urm toarele:

a) Fiecare produs va avea o specifica ie scris .

b) Fiecare produs va avea un nume sau un cod unic.

c) Fiecare lot va fi etichetat cu un identificator unic (care poate fi o combina ie de coduri) pentru ca acesta s poat fi ulterior identificat i urm rit. Etichetarea se va face în conformitate cu legisla ia UE relevant cu privire la furaje.

d) Toate produsele finite trebuie verificate înainte de expediere, conform procedurilor scrise, pentru a se asigura c acestea îndeplinesc specifica iile. O prob de reten ie de dimensiune adecvat va fi prelevat din fiecare lot i p strat cel pu in pentru o perioad de timp egal cu durata de valabilitate stabilit a produsului. Probele trebuie s fie sigilate, etichetate i depozitate astfel încât s se previn modific rile anormale i trebuie p strate pe durata de valabilitate.

Page 23: RZ Ghid european de bune practici RO final european de bune practici RO final.pdftrasabilitate îmbun t it . ... 3 Prevederile acestui ghid au fost elaborate în conformitate cu cele

23

Dac produsele sunt respinse i astfel nu sunt puse în circula ie dintr-un motiv legat de siguran a produselor, eliminarea, atribuirea sau returnarea lor la furnizor va fi înregistrat .

4.3.8 Depozitarea Conducerea va controla toate activit ile de depozitare a materialelor recep ionate, a aditivilor tehnologici i a produselor finite. Reguli de monitorizare a depozit rii:

a) Materialele recep ionate vor fi depozitate în locuri proiectate, adaptate i între inute corespunz tor pentru a asigura condi iile adecvate de depozitare, care gestioneaz riscurile de contaminare i posibila infestare cu organisme d un toare. Materialele ambalate vor fi depozitate în ambalaje corespunz toare.

b) Produsele finite vor fi clar identificate i depozitate în condi ii curate i uscate.

c) Materialele trebuie s fie depozitate într-un mod care s permit identificarea u oar , s evite contaminarea încruci at i s previn deteriorarea.

4.3.9 Transportul Transportul materiilor prime furajere finite, pe cale rutier , naval , ferat sau maritim sunt puncte critice ale procesului.

Indiferent de mijlocul de transport utilizat, furnizorul i transportatorul sunt responsabili s asigure c echipamentul utilizat pentru transport este în conformitate cu cerin ele de siguran a furajelor.

Impurit ile care sunt periculoase pentru oameni sau animale pot intra în contact cu produsul final. Trebuie s se ia m suri pentru a garanta c transportul materiei prime i al produselor finite este corespunz tor, în scopul de a reduce riscul contamin rii.

Conducerea se va asigura c toate serviciile de transport intern sau extern oferite sunt potrivite pentru a primi materiile prime furajere i se vor pune în aplicare urm toarele reguli generale:

a) Personalul autorizat i/sau supervizorul numit verific toate compartimentele înainte de înc rcare.

b) Compartimentul de marf este gol, curat, f r miros i uscat.

c) Eviden ele trebuie s fie disponibile i s arate cele trei transporturi anterioare (în func ie de compartimentul de marf ) i, dac este relevant, toate opera iunile de cur are care au fost efectuate.

d) Înainte de înc rcarea materiilor prime furajere, toate reziduurile vizibile din transportul anterior trebuie eliminate din afara vehiculului.

Page 24: RZ Ghid european de bune practici RO final european de bune practici RO final.pdftrasabilitate îmbun t it . ... 3 Prevederile acestui ghid au fost elaborate în conformitate cu cele

24

e) Conformitatea rezultatelor ob inute în urma controlului, precum i neconformit ile i m surile corective trebuie s fie înregistrate.

f) În timpul transportului, compartimentele de marf trebuie s fie acoperite cu material impermeabil pentru a proteja produsele împotriva ploii i a altor tipuri de contaminare.

Dac distribu ia sau transportul sunt efectuate de un subcontractant, transportatorul va fi ales dac acesta poate satisface criteriile de siguran a produselor i de fiabilitate. Compania de transport trebuie s fie înregistrat în conformitate cu legisla ia actual . Operatorul de materii prime furajere trebuie s comunice transportatorului cerin ele sale cu privire la transport; acest cerin e vor fi documentate.

Se pot face excep ii de la cerin a cu privire la cur enie dac transportul anterior nu pune în pericol siguran a m rfii care urmeaz s fie înc rcat .

Pentru informa ii cu privire la transporturile autorizate anterioare, consulta i lista International Committee Road Transport (Comitetul Interna ional de Transport Rutier) (ICRT). Atunci când clientul este cel r spunz tor de distribu ie sau transport, operatorul va comunica cu acesta în cazul depist rii unor anomalii înainte de înc rcare.

Page 25: RZ Ghid european de bune practici RO final european de bune practici RO final.pdftrasabilitate îmbun t it . ... 3 Prevederile acestui ghid au fost elaborate în conformitate cu cele

25

4.4 Componente ale sistemului de management

4.4.1 Cerin e de documentare Conducerea va gestiona un manual privind sistemul de gestionare a siguran ei furajelor care cuprinde toate aspectele acestui ghid. Toate documentele i eviden ele vor fi u or de accesat de întreg personalul relevant i vor fi monitorizate în mod eficient. Monitorizarea documenta iei i a eviden elor va fi descris într-o procedur documentat . Toate documentele din manualul privind sistemul de gestionare a siguran ei furajelor vor fi autorizate, cu monitorizarea versiunii, i vor fi distribuite în mod controlat. Operatorul va pune în aplicare un sistem care s interzic utilizarea documentelor redundante. Se vor identifica i gestiona i celelalte documente care sunt relevante pentru siguran a furajelor. Eviden ele vor fi întotdeauna actualizate, clare, u or de identificat i recuperabile. Conducerea va identifica toate eviden ele relevante i perioada de arhivare i locul acestora. Perioada de arhivare este minimum perioada pân la data de expirare a produselor ob inute plus un an.

4.4.2 Trasabilitatea Conducerea va stabili i pune în aplicare un sistem de trasabilitate care s permit identificarea materialelor recep ionate de la furnizorii imedia i i distribu ia produselor de materii prime furajere clientului imediat, precum i identificarea loturilor de produse de materii prime furajere ob inute i rela ia acestora cu numerele de loturi sau codurile materialelor recep ionate.

Atunci când se efectueaz o opera iune de reutilizare, se va men ine ac iunea de trasabilitate.

În industria de materii prime furajere, opera iunea de trasabilitate de la recep ia materiei prime pân la expedierea produselor finite trebuie s reflecte natura procesului de produc ie (continu , în loturi etc.).

Sistemul de trasabilitate trebuie s includ cel pu in:

a) Codurile sau loturile materialelor recep ionate; produsele aflate în curs de fabrica ie, ambalajul i substan ele chimice.

b) Num rul de rezervoare, silozuri sau echipamente utilizate.

c) Fabricarea i toate documentele opera ionale aplicate.

d) Durata opera iunilor i a controalelor.

e) Cantitatea i fluxul.

În general, toate eviden ele necesare pentru trasabilitate trebuie p strate pe o perioad de 5 ani în conformitate cu legisla ia UE relevant , în special cu Regulamentul nr. 178/2002 i instruc iunile acestuia privind punerea în aplicare a articolelor 11, 12, 14, 17, 18, 19 i 20 din REGULAMENTUL (CE) NR. 178/2002 PRIVIND LEGISLA IA ALIMENTAR i/sau prevederile na ionale.

Page 26: RZ Ghid european de bune practici RO final european de bune practici RO final.pdftrasabilitate îmbun t it . ... 3 Prevederile acestui ghid au fost elaborate în conformitate cu cele

26

Eviden ele cu privire la trasabilitate vor fi întotdeauna actualizate, clare, u or de identificat i recuperabile. Conducerea va identifica toate eviden ele relevante i perioada de arhivare i locul acestora.

Probele prelevate de la furajele recep ionate i cele finite trebuie p strate pe o perioad corespunz toare pentru utilizarea pentru care furajele sunt introduse pe pia . Probele trebuie p strate în recipiente corespunz toare, sigilate i etichetate i trebuie eliminate în mod controlat. Condi iile de depozitare trebuie s previn deterior rile sau stricarea probelor. Trebuie s se in eviden e care s fie imediat disponibile cu privire la produc ia, distribu ia i utilizarea materiilor prime furajere, pentru a facilita trasabilitatea retroactiv imediat a materiilor prime furajere la sursa anterioar i trasabilitatea ulterioar a urm torilor destinatari, dac se identific efecte adverse cunoscute sau probabil asupra s n t ii consumatorilor. Conducerea va verifica valabilitatea procedurilor de trasabilitate printr-un test de trasabilitate în amonte i în aval, cel pu in o dat pe an. Un astfel de test va fi documentat i evaluat în vederea optimiz rii. 4.4.3 Verificarea, prelevarea i analiza probelor Conducerea va avea un sistem documentat de prelevare i analiz a probelor, atât pentru control, cât i pentru verificare. Un astfel de sistem va fi adecvat pentru materialele i produsele care urmeaz s fie testate. Conducerea va lua în considerare în mod demonstrabil legisla ia i instruc iunile relevante. Procedurile de prelevare a mostrelor vor fi adaptate:

• Pentru a controla conformitatea materialelor recep ionate i a produselor (intermediare), metoda de prelevare a probelor va reprezenta caracteristicile întregului lot la un nivel corespunz tor.

• Pentru a verifica valabilitatea m surilor de control, se pot utiliza opera iunile de prelevare i analiz a probelor. Metoda i frecven a vor fi adaptate la eficien a prev zut a acestor m suri de control.

Conducerea va avea proceduri de prelevare a probelor, metode de abordare, calific ri i responsabilit i documentate.

Pentru analiza local cu privire la siguran a materiilor prime furajere, pentru care nu sunt cerute prin lege laborator i metode acreditate, acurate ea metodei i punerea ei în aplicare vor fi validate pe baza standardului relevant i/sau a testului inelar. Pentru analiza extern în general i tipul de analiz a siguran ei materiilor prime furajere pentru care legisla ia solicit un laborator i metode acreditate, laboratorul care efectueaz analiza i metodele utilizate trebuie s fie acreditate în conformitate cu standardul ISO 17025.

Page 27: RZ Ghid european de bune practici RO final european de bune practici RO final.pdftrasabilitate îmbun t it . ... 3 Prevederile acestui ghid au fost elaborate în conformitate cu cele

27

4.4.4 Controlul produselor neconforme Conducerea va stabili o procedur documentat pentru gestionarea produselor care nu respect cerin ele propuse.

Procedura trebuie s includ :

a) Identificarea.

b) Izolarea loturilor afectate.

c) Stabilirea elimin rii produselor acolo unde este cazul.

d) Evaluarea cauzei principale a neconformit ii.

e) Documentarea neconformit ii, analiza cauzei principale, m surile corective i verificarea.

f) Înregistrarea informa iilor interne ale p r ilor relevante.

Se va stabili responsabilitatea pentru analiza i eliminarea produselor neconforme.

Un produs neconform trebuie analizat în conformitate cu procedurile documentate i aplicate într-unul din modurile urm toare:

a) Reutilizarea (a se consulta sec iunea despre reutilizare §4.3.5).

b) Reclasificarea (de ex. ca un produs destinat utiliz rii industriale).

c) Împ r irea (nu în cazul problemei legate de siguran a furajelor).

d) Respingerea i distrugerea ulterioar sau eliminarea potrivit procedurilor de eliminare a de eurilor (a se consulta sec iunea §4.2.8).

4.4.5 Gestionarea crizelor – retragerea i rechemare din motive de siguran Conducerea va pune în aplicare o procedur documentat de retragere i rechemare prin care s se asigure c autorit ile de reglementare i clien ii pot fi informa i cu promptitudine în cazul apari iei unei nereguli care poate afecta în mod negativ siguran a materiilor prime furajere. Dac conducerea consider sau are motive s cread c o materie prim furajer care este produs , prelucrat sau fabricat nu îndepline te cerin ele de siguran a furajelor, aceasta va lua m suri imediate pentru a retrage i, dac este necesar, de a rechema de la utilizatorii de materii prime furajere furajele în cauz de pe pia i de a informa autorit ile competente despre acest lucru.

a) Procedura de retragere i cea de rechemare vor fi documentate.

b) Se va defini responsabilitatea pentru clien ii care informeaz i pentru autorit ile de reglementare.

c) Se va defini responsabilitatea din cadrul opera iunii de retragere i rechemare a produsului.

d) Toate contactele relevante (inclusiv autorit ile relevante) vor fi listate i inute la curent.

Page 28: RZ Ghid european de bune practici RO final european de bune practici RO final.pdftrasabilitate îmbun t it . ... 3 Prevederile acestui ghid au fost elaborate în conformitate cu cele

28

Materiile prime furajere care sunt considerate nesigure vor fi gestionate ca produse neconforme (a se consulta sec iunea §4.4.4).

Procedura de rechemare va fi testat printr-o simulare, pentru a-i asigura validitatea.

4.4.6 Audituri interne

Conducerea se va asigura c se efectueaz audituri interne pentru a verifica dac sistemul de gestionare a siguran ei furajelor este:

a) Eficient pus în aplicare i între inut.

b) În conformitate cu cerin ele de reglementare i cu alte cerin e definite.

Auditurile interne pot fi utilizate i pentru a identifica poten ialele oportunit i de îmbun t ire. Planificarea auditurilor interne va fi documentat . Procedura documentat de audit trebuie, ca o condi ie minim , s includ :

a) Preg tirea i emiterea planurilor de audit.

b) Domeniul de aplicare a auditurilor.

c) Frecven a efectu rii auditurilor.

d) Metode utilizate pentru a efectua auditurile.

e) Raportarea rezultatelor i a îmbun t irilor recomandate.

f) Distribuirea rapoartelor.

g) Punerea în aplicare a m surilor corective i a activit ilor de monitorizare.

h) Selec ia i instruirea auditorilor competen i.

Page 29: RZ Ghid european de bune practici RO final european de bune practici RO final.pdftrasabilitate îmbun t it . ... 3 Prevederile acestui ghid au fost elaborate în conformitate cu cele

29

4.5 Rela iile cu furnizorii i clien ii 4.5.1 Rela ia cu furnizorii Alegerea furnizorilor i selectarea materiilor prime furajere reprezint un aspect cheie al oric rui sistem al operatorului de gestionare a siguran ei. Materialele slabe recep ionate pot determina produc ia unor produse finite de calitate slab i pot compromite siguran a întregului proces al operatorului. Prin urmare, to i operatorii trebuie pun accent special pe asigurarea faptului c furnizorii lor i materiile prime furajere respect calitatea i standardul cerute. Furnizorii de materii prime cu risc ridicat trebuie evalua i anual, pe baza unei evalu ri a riscurilor. Pentru cerin ele cu privire la materialele recep ionate, consulta i sec iunea §4.3.2. 4.5.2 Rela ia cu clien ii

Operatorul va asigura comunicarea corespunz toare cu clien ii pentru a stabili cerin ele clientului privind siguran a furajelor. Contractele i comenzile vor fi supuse unei analize pentru a determina dac operatorul poate îndeplini astfel de cerin e. Revizuirea contractului va include notificarea liderului de echip HACCP înainte de produc ie sau livrare, dac cerin ele clientului pot avea un impact asupra siguran ei furajelor. Fiecare reclama ie f cut de clien i va fi examinat respectând o procedur documentat care stabile te fluxul de lucru i responsabilit ile de gestionare a reclama iilor.

Pentru fiecare reclama ie, trebuie p strate urm toarele date:

a) Produsul, cantitatea i num rul de lot de furaje pentru care se face reclama ie.

b) Numele clientului i locul de livrare.

c) Caracteristicile reclama iei.

d) Investigarea cauzelor cercet rii.

e) M surile luate pentru a preveni repetarea.

f) Feedback din partea clientului.

Reclama iile clien ilor cu privire la siguran a furajelor vor fi înregistrate astfel încât remedierea s fie u oar pentru verificarea HACCP.

Page 30: RZ Ghid european de bune practici RO final european de bune practici RO final.pdftrasabilitate îmbun t it . ... 3 Prevederile acestui ghid au fost elaborate în conformitate cu cele

30

5 PROGRAME DE PREMISE Pentru a pune în aplicare un sistem HACCP eficient, operatorul va stabili un program de premise. Acest program va fi documentat i, ca o condi ie minim , va aborda temele descrise mai jos. Prevederi mai detaliate pot fi g site în acest document, în capitolul despre management; 4.2, gestionarea resurselor i capitolul 4.3, reguli opera ionale. Informa ii suplimentare pot fi g site i în analiza riscurilor din documentele de referin sectoriale (Anexa 3, Document sectorial de referin privind prelucrarea amidonului, Anexa 4, Document sectorial de referin privind prelucrarea uleiului i a semin elor oleaginoase). Linkul indicat în textul de mai jos ofer o trimitere încruci at la textul mai specific în sec iunile 4.2 i 4.3. 5.1 Construirea i amenajarea cl dirii (a se consulta §4.2.3.2). 5.2 Amenajarea cl dirilor i a spa iului de lucru (a se consulta §4.2.3.3). 5.3 Utilit i (a se consulta §4.2.3.3). 5.4 Eliminarea de eurilor (a se consulta §4.2.8). 5.5 Echipament, cur are i între inere (a se consulta §4.2.3.4). 5.6 Gestionarea materialelor recep ionate (a se consulta §4.3.3). 5.7 M suri de prevenire a contamin rii (a se consulta §4.3.4). 5.8 Cur area i igienizarea (a se consulta §4.2.6). 5.9 Combaterea d un torilor (a se consulta 4.2.7). 5.10 Igiena personalului (a se consulta §4.2.2.3). 5.11 Dot rile pentru personal (a se consulta §4.2.2.3). 5.12 Reutilizarea (a se consulta §4.3.5). 5.13 Retragerea sau rechemarea produselor (a se consulta §4.4.4 i §4.4.5). 5.14 Depozitarea (a se consulta 4.3.8).

Page 31: RZ Ghid european de bune practici RO final european de bune practici RO final.pdftrasabilitate îmbun t it . ... 3 Prevederile acestui ghid au fost elaborate în conformitate cu cele

31

6 SISTEMUL HACCP 6.1 Introducere general

HACCP înseamn Analiza Riscurilor i Punctele Critice de Control i este un „instrument” care ajut operatorul s identifice riscurile pentru siguran i s cuantifice riscul asociat cu produsele i procesele lor. Astfel, sistemul permite operatorului s documenteze, s controleze i s verifice efectul m surilor de control al acestor riscuri pentru siguran .

Produc ia de materii prime furajere necesit ca sistemul HACCP s fie sus inut de o baz solid de programe de premise. Programele de premise ofer condi ii de baz cu privire la mediu i condi ii de operare care sunt necesare pentru produc ia de materii prime furajere sigure. Dac programele de premise pot avea un impact asupra siguran ei unei materii prime furajere, acestea asigur totodat c furajele sunt corespunz toare i potrivite pentru consum. Sistemul HACCP are un domeniu mai restrâns, fiind limitat pentru a asigura c furajele sunt sigure pentru consum. Natura PRP va varia între operatorii individuali, dar principiile generale se vor aplica în întreaga industrie european de materii prime furajere. Premisele sunt baza sistemului i f r acestea niciun sistem HACCP nu va avea succes. Aceste proceduri asigur o baz solid care permite echipei HACCP s se concentreze pe cele câteva probleme critice care nu pot fi abordate ca parte din programul zilnic, dar necesit totu i o aten ie special .

Metoda HACCP are ca fundament apte principii de baz :

1. Efectuarea unei evalu ri a riscurilor.

2. Determinarea punctelor critice de control (PCC).

3. Stabilirea limitelor critice.

4. Stabilirea unui sistem de monitorizare a controlului fiec rui PCC.

5. Stabilirea m surii corective care se va lua în caz de e ec al controlului.

6. Stabilirea unei proceduri care s verifice dac toate aspectele sistemului HACCP func ioneaz eficient.

7. Documentarea tuturor procedurilor i a eviden elor pentru a demonstra c sistemul HACCP func ioneaz eficient.

6.2 Cerin e generale

Operatorul va pune în aplicare un sistem HACCP complet, bine documentat, care cuprinde toate activit ile din cadrul domeniului. Acest domeniu începe din punctul de proprietate legal a materialelor recep ionate i se încheie acolo unde proprietatea produsului final este transferat clientului. Punerea în practic i aplicarea HACCP necesit o abordare structural care poate fi împ r it în urm toarea strategie de aplicare;

Page 32: RZ Ghid european de bune practici RO final european de bune practici RO final.pdftrasabilitate îmbun t it . ... 3 Prevederile acestui ghid au fost elaborate în conformitate cu cele

32

6.3 Echipa HACCP i liderul echipei

Sistemul HACCP va fi elaborat i între inut de o echip multidisciplinar care va avea responsabilitatea de stabilire, dezvoltare, între inere i revizuire a sistemului HACCP. Aceast echip va avea acces la cuno tin e multidisciplinare i la experien practic în sistemele de gestionare a siguran ei furajelor. Este esen ial ca aceast echip s aib sprijinul total al conducerii operatorului i, în mod ideal, un reprezentant al conducerii trebuie s coordoneze echipa. Echipa trebuie s fie format din persoane care de in cuno tin e demonstrabile solide despre:

a) Punerea în aplicare a principiilor HACCP. b) Procesele de produc ie i echipamentul utilizat. c) Produse, materialele recep ionate i riscurile aferente. d) Cerin e legale i ale sectorului.

edin ele echipei trebuie s fie coordonate de un lider de echip HACCP. Liderul de

echip raporteaz direct conducerii. edin ele echipei HACCP sunt planificate în mod frecvent. Rezultatul acestor întâlniri, componen a echipei HACCP i competen a individual a membrilor echipei vor fi documentate. 6.4 Specifica ii ale materialelor recep ionate i ale produselor finite Sistemul HACCP va cuprinde produc ia tuturor materiilor prime furajere existente i noi. Sunt necesare informa ii detaliate cu privire la fiecare produs pentru a evalua pericolele prezentate prin proces sau livrarea c tre utilizatorul final. Asigura i-v c ave i în vedere materialele recep ionate ale produselor i utilizarea produsului finit de c tre clien ii dumneavoastr . Atât produsele finale, cât i materialele recep ionate pot fi definite ca grupuri, dac aspectele de siguran a furajelor sunt comparabile. Din motive practice, este recomandabil s se grupeze produsele similare acolo unde este relevant. În acest caz, toate materialele dintr-un grup vor fi men ionate în specifica ia relevant . Pentru produsele finite, specifica iile documentate vor men iona:

a) Numele sau alt mod de identificare. b) Caracteristicile chimice, fizice i microbiologice relevante cu privire la siguran a

furajelor. c) Ambalajul (dac exist ). d) Compozi ia. e) Etichetarea/avertisment. f) Durata de valabilitate/condi ii de depozitare. g) Instruc iuni de aplicare/utilizare prev zut . h) Legisla ie relevant . i) Utilizarea prev zut a produsului va fi identificat i documentat .

Page 33: RZ Ghid european de bune practici RO final european de bune practici RO final.pdftrasabilitate îmbun t it . ... 3 Prevederile acestui ghid au fost elaborate în conformitate cu cele

33

Pentru materialele recep ionate, specifica iile documentate vor men iona: a) Numele sau alt mod de identificare. b) Originea i metoda de produc ie. c) Caracteristicile chimice, fizice i microbiologice relevante cu privire la siguran a

furajelor, inclusiv caracteristicile stabilite în analiza riscurilor. d) Ambalajul (dac exist ). e) Durata de valabilitate/condi ii de depozitare. f) Legisla ie relevant .

6.5 Informa ii cu privire la proces Toate procesele din acest domeniu vor fi documentate în schemele procesului tehnologic. Diagramele vor avea un nivel de detalii care faciliteaz o analiz am nun it a echipei HACCP. Schema procesului tehnologic trebuie s indice etapele utilizate în fabricarea produsului. Un bloc din schema procesului tehnologic trebuie s reflecte o etap din proces.

Schema procesului tehnologic va include: a) Procesele de fabrica ie, depozitare i logistic . b) Procesele de produc ie sau tratarea apei, a aburului, a aerului comprimat, a

gazelor sau a oric rei alte substan e care intr în contact direct cu produsul. c) Echipamentul pentru CIP acolo unde acestea pot reprezenta un pericol pentru

produsul final. d) Procesele subcontractate. e) Reutilizarea i/sau depozitarea provizorie. f) Rezultatele relevante ale aditivilor tehnologici. g) Varia iile de compozi ie care sunt inerente procesului.

Schema trebuie s fie cât mai simpl posibil, cu grafice i termeni clari. Nivelul de detalii trebuie s fie în conformitate cu cuno tin ele membrilor echipei HACCP cu privire la proces. Iat un exemplu de baz :

Confirma i acurate ea schemei procesului tehnologic in situ verificând-o pe baza procesului actual de operare din unitatea dumneavoastr .

1. Achizi ie

2. Recep ie

3. Depozitare 4. Amestecare

5. Peletizare

6. Expediere

Page 34: RZ Ghid european de bune practici RO final european de bune practici RO final.pdftrasabilitate îmbun t it . ... 3 Prevederile acestui ghid au fost elaborate în conformitate cu cele

34

Atunci când contaminarea încruci at poate reprezenta un risc, informa iile privind procesul vor include o amenajare a cl dirilor care s indice traseul produselor (finale), al de eurilor i al personalului i locul în care se afl colectoarele de de euri i utilit ile pentru personal. Toate informa iile privind procesul vor fi validate în mod demonstrabil de echipa HACCP pe baza proceselor actuale i a cl dirilor. 6.6 Analiza riscurilor Echipa HACCP va coordona i documenta o evaluare a riscurilor care cuprinde materialele i toate etapele procesului din cadrul domeniului definit. Schema va fi utilizat pentru a identifica pericolele poten iale din fiecare etap a procesului, având în vedere circumstan ele speciale ale etapei, din perspectiva:

Chimic – Pesticide, lubrifian i, dioxine, metale grele, agen i de cur are etc.

Biologic – Microorganisme nedorite cum ar fi salmonella, E. coli, mucegaiuri etc.

Fizic – Corpuri str ine cum ar fi sticl , lemn, bijuterii, pietre, obiecte metalice etc.

De exemplu, pentru Etapa 1, prima dumneavoastr considera ie trebuie s fie întotdeauna „Cât de bun este materialul care mi s-a furnizat?”

Atât sursa, cât i riscul trebuie s fie specificate, de ex.: „Temperatur de presare prea sc zut care determin supravie uirea Salmonellei”.

Pentru toate riscurile identificate, se vor stabili m suri. Acestea vor fi puse în aplicare fie prin redefinirea programului de premise, fie prin definirea m surilor de control din manualul privind sistemul de gestionare a siguran ei furajelor. 6.7 Evaluarea riscurilor Pentru toate riscurile identificate, nivelul de risc va fi evaluat prin determinarea severit ii efectului riscului asupra s n t ii i posibilitatea ca acest efect s apar în acea etap , f r m suri de control puse în aplicare (risc complet). Echipa HACCP va compara nivelurile de risc calculate cu un nivel de risc predefinit, pentru a identifica pericolele semnificative i cele nesemnificative. Nivelul de risc predefinit i motiva ia acestuia i evaluarea i determinarea riscurilor (ne)semnificative vor fi documentate.

Page 35: RZ Ghid european de bune practici RO final european de bune practici RO final.pdftrasabilitate îmbun t it . ... 3 Prevederile acestui ghid au fost elaborate în conformitate cu cele

35

6.8 Stabilirea PCC Toate riscurile semnificative vor fi evaluate printr-o metod structural care va stabili dac etapa procesului respectiv este critic pentru siguran a furajelor (CCP). Aceast metod va avea în vedere, ca o condi ie minim , urm toarele:

a) Necesitatea unei m suri specifice de control. b) Posibilitatea de monitorizare i/sau control a etapei procesului. c) Validitatea m surii de control pentru a elimina riscul sau pentru a-l reduce la un

nivel acceptabil. d) Prezen a unei etape de prelucrare ulterioare care va elimina riscul sau îl va

reduce la un nivel acceptabil. Dac un risc semnificativ necesit un control specific i nu exist niciun alt punct în avalul procesului care îl poate reduce sau elimina, este un Punct Critic de Control (PCC). Dac nu este un PCC, un control mai pu in sever sau aplicarea corect a programului dumneavoastr de premise vor fi suficiente. Exemplu:

Gravitate

Ridicat 3 4 4

Moderat 2 3 4

Redus 1 2 3

Posibilitate

de apari ie

Redus Moderat Ridicat

Pentru a stabili PCC din proces, exist dou metode recunoscute de ghidare care se vor aplica:

Prima metod se bazeaz pe evaluarea de mai sus a nivelului de risc. Patru niveluri de risc pot fi determinate cu modelul de evaluare a riscurilor. În cazul nivelului de risc 1, pot s nu fie necesare m suri. În cazul nivelului de risc 2, trebuie luate m suri periodice. Nivelul de risc 3 necesit punerea în aplicare a premiselor cum ar fi programe de igien , între inere i calibrare, proceduri de achizi ie etc. În cazul nivelului de risc 4, f r o etap ulterioar care înc va mai elimina riscul, etapa procesului este un PCC i sunt necesare m suri specifice de control.

A doua metod este facilitat prin utilizarea arborelui decizional (vezi figura de mai jos), care indic , cu ajutorul a patru întreb ri, o metod logic de ra ionament. Pentru a evita num rul mare de PCC nerealiste, arborele decizional trebuie s fie utilizat pe riscuri semnificative,de ex. cu niveluri de risc 3 i 4.

Page 36: RZ Ghid european de bune practici RO final european de bune practici RO final.pdftrasabilitate îmbun t it . ... 3 Prevederile acestui ghid au fost elaborate în conformitate cu cele

36

Num rul total de PCC va depinde de procese i produse, dar urmând metoda corect , ve i stabili num rul relevant de PCC. Încerca i s men ine i num rul total cât mai mic posibil. Pute i monitoriza câteva PCC cheie mult mai eficient decât o serie vast .

Odat ce etapa procesului i riscul aferent care are nevoie de control specific au fost identificate, trebuie stabilit m sura de control. Controlul trebuie s fie posibil, m surabil i s elimine sau s reduc riscul la un nivel acceptabil. Dac PCC nu mai este sub control, trebuie s se poat lua imediat m suri corective.

Motiva ia i rezultatul determin rii PCC vor fi documentate.

Exist m suri de control preventiv?

Modifica i etapa, procesul sau

produsul

Control este necesar în aceast etap pentru

siguran ?

Etapa este conceput special pentru a elimina sau reduce

posibila apari ie a unui risc la un nivel acceptabil?

Contaminarea cu riscul(urile) identificat(e) ar putea ap rea peste niveluri

acceptabile sau acestea ar putea cre te la niveluri inacceptabile?

O etap ulterioar va elimina riscul(urile) identificat(e) sau va reduce

apari ia posibil la un nivel acceptabil?

PUNCT CRITIC DE CONTROL

DA

DA

DA

DA

DA

NU

NU

NU

NU

NU

Nu este PCC

Nu este PCC

Nu este PCC Stop

Stop

Stop

Page 37: RZ Ghid european de bune practici RO final european de bune practici RO final.pdftrasabilitate îmbun t it . ... 3 Prevederile acestui ghid au fost elaborate în conformitate cu cele

37

6.9 Limitele critice i monitorizarea Pentru toate PCC identificate, vor fi stabilite limite critice. Aceste limite vor fi validate, de ex. prin legisla ie, date tiin ifice sau teste de verificare. Stabili i o valoare- int ca medie i o limit critic prin care se va separa nivelul acceptabil de cel inacceptabil. Aceste limite trebuie s respecte toate obliga iile legislative, dar dac nu sunt limite legale, se vor utiliza cercet rile, datele analitice i bibliografice i experien a proprii (a dumneavoastr sau a unui consultant) pentru a atinge echilibrul între siguran i operabilitate.

Se va face o distinc ie clar între limitele care declan eaz (numai) modificarea procesului i limitele critice, care, dac sunt dep ite, necesit m suri corective cu privire la produs. Limitele critice i validarea acestora vor fi documentate. Monitorizarea unui PCC este o m sur planificat a parametrilor procesului de a stabili dac un PCC se afl sub control. Acesta trebuie s aib un program, limite a a cum s-a descris mai sus, o procedur scris , angaja i responsabili cu instruire corespunz toare i cu o eviden scris a m sur torilor/observa iilor/rezultatelor.

Monitorizarea CCP va fi valabil pentru: a) A semnala dep irea limitelor critice. b) A reprezenta starea continu cu un nivel de siguran acceptabil.

Dac se utilizeaz o monitorizare indirect sau o limit cantitativ , validarea metodei i/sau a competen ei operatorului vor fi documentate.

Page 38: RZ Ghid european de bune practici RO final european de bune practici RO final.pdftrasabilitate îmbun t it . ... 3 Prevederile acestui ghid au fost elaborate în conformitate cu cele

38

6.10 Corectarea Echipa HACCP va defini produsul care va fi suspus corec iei dac se dep e te limita critic . Aceast corec ie se va extinde pentru tot produsul care nu a fost prelucrat în mod demonstrabil în limitele critice. Rapoartele de corec ie vor reprezenta valorile actuale m surate, data/ora, ini ialele angajatului implicat i orice m sur de corec ie, inclusiv volumul i destina ia final a produsului respectiv. Operatorul va documenta o prezentare general a tuturor PCC, inclusiv m surile de control, limitele critice, monitorizarea frecven ei i metoda, m surile corective, eviden ele i responsabilit ile aferente. Aceast prezentare general va fi pus în aplicare în documenta ia opera ional a manualului privind sistemul de gestionare a siguran ei furajelor. Exemplu:

Etap Risc Categoria PCC Monitorizare Limit

critic M sur corectiv

Înregistrarea i verificarea

Ce Cum Când Cine 4. Amestecarea

Obiecte str ine în materiale

Fizic

(oricare)

3

(al 3-lea în proces)

Sita Verificat pentru a asigura c func ioneaz i se afl în bun stare

Zilnic Dep. de între inere

Toate golurile

< 2 mm

Sita se rote te cu 50 rev./min.

Blocarea produsului de la ultima inspec ie în consecin

Înlocui i sau repara i sita sau reseta i viteza dac dep e te limita specificat

Num r de reclama ii privind obiectele str ine din produsul final

6.11 Validarea sistemului de gestionare a siguran ei furajelor Operatorul poate face referire la ghid i la documentul (documentele) sectorial(e) relevant(e) pentru a valida sistemul HACCP.

Page 39: RZ Ghid european de bune practici RO final european de bune practici RO final.pdftrasabilitate îmbun t it . ... 3 Prevederile acestui ghid au fost elaborate în conformitate cu cele

39

6. 12 Verificarea sistemului de gestionare a siguran ei furajelor Echipa HACCP va verifica sistemul de gestionare a sistemului de siguran a furajelor cel pu in anual pentru a-i confirma eficien a i valabilitatea. Aceast verificare va lua în considerare în mod demonstrabil:

a) Punerea în aplicare i eficien a tuturor premiselor. b) Punerea în aplicare i eficien a tuturor m surilor de control. c) Toate devierile de la controlul PCC i m surile corective luate. d) Notific rile interne i externe (reclama iile) legate de siguran a furajelor. e) Rezultatele analizei substan elor chimice i microbiologice relevante. f) Incidente i rechem ri. g) Modific ri ale produselor, proceselor i ale legisla iei.

Aceast verificare va determina tragerea unor concluzii explicite privind punerea în aplicare, eficien a i validitatea sistemului de gestionare a siguran ei furajelor. Verificarea va fi complet documentat , în mod ideal va face parte din programul de audit intern al companiei i va fi utilizat ca informa ie pentru inspec ia efectuat de conducere.

Exist un num r de documente care va fi necesar ca parte a sistemului HACCP. Aici este prev zut o list minim :

a) Echipa HACCP (membri i specializare). b) Procesele verbale ale edin elor echipei HACCP. c) Specifica ii ale produselor finale. d) Specifica ii ale materialelor. e) Schemele proceselor. f) Premise. g) Tabele cu analiza riscurilor, inclusiv determinarea i validarea PCC. h) Planul HACCP inclusiv PCC, limitele critice, monitorizarea i m surile corective. i) Procedurile de operare pentru PCC. j) Rapoartele corective i documentele asociate. k) Procedurile de verificare i rezultatele tuturor celor de mai sus.

Page 40: RZ Ghid european de bune practici RO final european de bune practici RO final.pdftrasabilitate îmbun t it . ... 3 Prevederile acestui ghid au fost elaborate în conformitate cu cele

40

7 DOCUMENTE DE REFERIN Pentru a armoniza acest ghid cu legisla ia actual privind furajele i diversele activit i la nivelurile na ionale, industriale i/sau ale asocia iilor, se au în vedere principiile de siguran a furajelor i alimentelor, precum i principiile HACCP care sunt stabilite în diverse documente interna ionale în cadrul legisla iei CE, în special:

Regulamentul (CE) nr. 178/2002 privind legisla ia alimentar general

Regulamentul (CE) nr. 183/2005 privind igiena furajelor

Regulamentul (CE) nr. 882/2004 privind controlul oficial

Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 privind aditivii

Directiva 2002/32/CE privind substan ele nedorite în nutri ia animalelor

Regulamentul (CE) nr. 396/2005 privind reziduurile de pesticide

Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 privind furajele i alimentele modificate genetic

Regulamentul (CE) nr. 767/2009 privind introducerea pe pia

Recomandarea Comisiei privind prezen a deoxinivalenolului, a zearalenonului, a ochratoxinelor A, T2 i HT2 i a fumonisinelor în produsele destinate hranei animalelor (2006/576/CE)

Codul de bune practici Codex Alimentarius privind hrana animalelor

Page 41: RZ Ghid european de bune practici RO final european de bune practici RO final.pdftrasabilitate îmbun t it . ... 3 Prevederile acestui ghid au fost elaborate în conformitate cu cele

41

8 DOCUMENTE SECTORIALE DE REFERIN Un ghid sectorial trebuie s includ sau s solicite efectuarea unor analize complete a riscurilor la nivel sectorial, în func ie de materiile prime furajere implicate:

- Identificarea riscurilor pentru siguran a furajelor. - Formularea m surilor de control al acestor pericole.

Responsabilitatea amplasamentelor/operatorilor individuali pentru HACCP r mâne neschimbat . Urm toarele sectoare de materii prime furajere au elaborat documente de referin sectoriale care cuprind probleme legate de siguran a materiilor prime furajere. ANEXA 3: DOCUMENT SECTORIAL DE REFERIN PRIVIND PRELUCRAREA

AMIDONULUI ANEXA 4: DOCUMENT SECTORIAL DE REFERIN PRIVIND PRELUCRAREA ULEIULUI

I A SEMIN ELOR OLEAGINOASE

Page 42: RZ Ghid european de bune practici RO final european de bune practici RO final.pdftrasabilitate îmbun t it . ... 3 Prevederile acestui ghid au fost elaborate în conformitate cu cele

42

ANEXA 1: LISTA ORGANIZA IILOR CONSULTATE EFIP a contactat i a cunoscut numero i reprezentan i din sectoarele industriale legate de produc ia i consumul de materii prime furajere sau alte p r i interesate din întreaga Comunitate. Scopul acestor întâlniri a fost s invite toate p r ile majore interesate din industria furajelor din UE s ofere feedback privind acest ghid, înainte i dup prima lui publicare, în iunie 2009. Obiectivele finale ale acestui proces consultativ, care este înc deschis i în derulare, sunt:

a) Atragerea contribu iilor, stabilirea unei discu ii constructive i invitarea p r ilor interesate s ofere comentarii i propuneri cu privire la text, pentru îmbun t irea continu a acestuia.

b) Asigurarea unei bune în elegeri a abord rii ghidului pentru alte sectoare. c) Atingerea unui nivel suficient de încredere în cadrul lan ului furajer i alimentar,

acordând maxim aten ie a tept rilor legitime privind siguran a ale altor sectoare industriale.

d) Asigurarea unei metode i coordon ri continue pentru acest ghid cu alte p r i implicate.

O men iune special trebuie f cut pentru participarea foarte activ a AAF i FEDIOL în cadrul platformei EFIP, Platforma european pentru ingrediente furajere, la care acestea sunt membri fondatori. EFIP este înfiin at de asocia iile sau federa iile europene principale care reprezint sectoarele care furnizeaz materii prime furajere pe pia a UE i este o platform voluntar de evaluare a ghidurilor sectoriale, de împ rt ire a experien elor, de cooperare i de îndrumare concertat pentru to i membrii s i cu privire la punerea în aplicare a Regulamentului privind igiena furajelor. Împreun , membrii EFIP reprezint marea majoritate a tuturor „materialelor” care intr în lan ul alimentar prin furaje combinate (cereale, legume procesate sau produse de origine animal , aditivi i coproduse din industria de prelucrare a alimentelor).

Page 43: RZ Ghid european de bune practici RO final european de bune practici RO final.pdftrasabilitate îmbun t it . ... 3 Prevederile acestui ghid au fost elaborate în conformitate cu cele

43

Istoricul procesului consultativ: - 0ctombrie 2006 Reuniunea EFIP- FEFAC - Decembrie 2006. Reuniunea EFIP- FEFAC - Ianuarie 2007 Reuniunea comisiei tehnice EFIP - Ianuarie 2007 Reuniunea plenar EFIP - Februarie 2007 Reuniunea EFIP- FEFAC - Martie 2007 Reuniunea comisiei tehnice EFIP - Martie 2007 Reuniunea plenar EFIP - Mai 2007 Reuniunea EFIP- FEFAC - Iunie 2007 Reuniunea plenar EFIP - Iulie 2007 Reuniunea plenar EFIP - Septembrie 2007 Reuniunea comisiei tehnice EFIP - Octombrie 2007 Reuniunea plenar EFIP - Noiembrie 2007 Reuniunea plenar EFIP - Ianuarie 2008 Reuniunea plenar EFIP - Martie 2008 Reuniunea comisiei tehnice EFIP - Mai 2008 Reuniunea plenar EFIP - Iunie 2008 Reuniunea plenar EFIP - Septembrie 2008 Reuniunea comisiei tehnice EFIP - Septembrie 2008 Reuniunea plenar EFIP - Decembrie 2008 Reuniunea plenar EFIP - Februarie 2009 Reuniunea plenar EFIP - Martie 2009 Reuniunea EFIP- FEFAC - Aprilie 2009 Reuniunea comisiei tehnice EFIP - Aprilie 2009 Reuniunea Assalzoo - Iunie 2009 Reuniunea plenar EFIP - Septembrie 2009 Reuniunea comisiei tehnice EFIP - Decembrie 2009 Reuniunea plenar EFIP - Ianuarie 2010 Reuniunea comisiei tehnice EFIP - Martie 2010 Reuniunea comisiei tehnice EFIP

Page 44: RZ Ghid european de bune practici RO final european de bune practici RO final.pdftrasabilitate îmbun t it . ... 3 Prevederile acestui ghid au fost elaborate în conformitate cu cele

44

EFIP

Potrivit public rii Regulamentului privind igiena furajelor (Regulamentul (CE) nr. 183/2005) i în special articolele 7, 20 i 22 din acesta, toate asocia iile sau federa iile europene majore care reprezint sectoarele de furnizare a materiilor prime furajere pe pia a UE au luat m suri pentru a se asigura c toate ghidurile sectoriale respect obliga iile prev zute în Regulamentul (CE) nr. 183/2005, i la nivel global, toate cerin ele regulamentelor privind furajele, i respect prevederile ghidului de bune practici Codex Alimentarius privind hrana animalelor CAC/RCP 54-2004.

Aceste asocia ii sau federa ii au format EFIP, Platforma european pentru ingrediente furajere. EFIP este o platform voluntar care evalueaz ghidurile sectoriale, împ rt e te experien e, coopereaz i ofer îndrumare concertat tuturor membrilor s i cu privire la punerea în aplicare a Regulamentului privind igiena furajelor i la programele de siguran aferente.

Împreun , membrii EFIP reprezint marea majoritate a tuturor „materiilor prime furajere” care intr în lan ul alimentar prin furaje combinate (cereale, legume prelucrate sau produse de origine animal , aditivi i coproduse din industria de prelucrare a alimentelor), produse în Europa sau importate din ri ter e.

Urm toarele asocia ii sunt membre ale EFIP:

o AAF - Association des Amidonniers et Féculiers - European Starch Industry Association (Asocia ia produc torilor de amidon din Europa)

o The Brewers of Europe o CEFS - Comité Européen des Fabricants de Sucre o CIAA - Confederation of the EU Food and Drink Industry o COCERAL - Comité du Commerce des céréales, aliments du bétail, oléagineux,

huile d'olive, huiles et graisses et agrofournitures o EFPRA - European Fat Processors and Renderers Association o FAMI-QS - Feed Additive and Premixture Quality System European Association o FEDIOL - The EU Oil and Protein meal Industry o The European Flour Millers’ association

AAF

AAF (Association des Amidonniers et Féculiers) este asocia ia comercial care reprezint interesele industriei europene a amidonului, atât la nivel european, cât i la nivel interna ional. Industria amidonului este prezent în 21 de ri europene i, în prezent, are un num r de 24 de membri i 7 membri asocia i. Pentru o list complet , accesa i site-ul web AAF: http://www.aaf-eu.org/html/members.html

Page 45: RZ Ghid european de bune practici RO final european de bune practici RO final.pdftrasabilitate îmbun t it . ... 3 Prevederile acestui ghid au fost elaborate în conformitate cu cele

45

FEDIOL

FEDIOL este federa ia european care reprezint industria uleiului i a f inii proteice din UE. Membrii FEDIOL sunt 14 asocia ii na ionale de operatori de presare a semin elor i procesatori de ulei stabili i în diferite ri ale UE. Prin re eaua sa de asocia ii, peste 35 de companii sunt afiliate la FEDIOL, cum ar fi AAK, A.D.M, CARGILL, BUNGE, IOI Loders Croklaan, Lipidos Santiga, Sovena, Thywissen, Wilmar Edible Oils etc. Lista complet a companiilor afiliate asocia iilor FEDIOL poate fi consultat pe site-ul nostru web: http://www.fediol.be/4/index.php

ANEXA 2: LISTA ACRONIMELOR I ABREVIERILOR o As: Arsenic o B: Biologic o C: Chimic o Cat.: Categoria o CCP: Punct critic de control (PCC) o Cd: Cadmiu o CFU/g: Unit i formatoare de colonii per gram o CIP: cur are pe pozi ie o DDT: Diclorodifeniltricloretan o CE: Comisia European o EFIP: Platforma european pentru ingrediente furajere o UE: Uniunea European o FEFAC: Federa ia European a Produc torilor de Furaje o GMP: Bune practici de fabrica ie (BPF) o HACCP: Analiza Riscurilor i Punctele Critice de Control (ARPCC): o HCH: Hexaclorciclohexan o HCN: Acid cianhidric o Hg: Mercur o ISO: Organiza ia Interna ional pentru Standardizare o MRL: Limite maxime de reziduuri (LMR) o MS: State membre o P: Fizic o PAH: Hidrocarburi policiclice aromatice (HPA) o Pb: Plumb o PCB: Bifenili policlorura i o PCCD: Dibenzo-para-dioxine policlorurate o PCDF: Dibenzofuran policlorurat o PRP: Program de premise o SFM: Sigur, convenabil i vandabil o SO2: Dioxid de sulf o T°C: temperatur în grade Celsius o TEF: Factor de echivalen toxic o WHO: Organiza ia Mondial a S n t ii