Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

GAZETA HÂRTIBACIULUIPUBLICAÞIE LUNARÃ A ASOCIAÞIEI „VALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITA

„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44

NumÃRUL 77, OCTOMBRIE 2012APARE LA AGNITA - PREÞ: 1 LEU

Din SUMAR

ORTODOXIA Pe VAleAHârtibaciului

- pag. 7

- pag. 5, 6

- pag. 4

- pag. 7

- pag. 4

- pag. 7

- pag. 5

- pag. 5

- pag. 6

- pag. 2

- pag. 3

- pag. 6

FOLCLOR CULES DE MIRCEADRÃGAN NOIªTEÞEANU

- pag. 7

Asociaþia MONUMENTUM împreunã cupartenerii sãi, Direcþia Judeþeanã pentruCulturã ºi Patrimoniu Naþional Sibiu,Complexul Muzeal Naþional ASTRA, Muzeulde Istorie al VÃII HÂRTIBACIULUI ºi MuzeulInteretnic al VÃII HÂRTIBACIULUI a vernisatexpoziþia “Învelitoarea istoricã & Paradigmarestaurãrii” vineri 26 octombrie ora 13 laMuzeul de Etnografie Sãseascã “Emil Sigerus”din Sibiu. Expoziþia prezintã într-o viziuneineditã ceramica învelitorilor istorice atât dinperspectivã etnograf icã cât ãi din ceaarhitecturalã, accentuând importanþa abordãriiinterdisciplinare a fenomenului restaurãrii ºireabilitãrii patrimoniului construit. Þigleistorice inscripþionate, vase ornamentalepentru acoperiº, imagini dintr-o þiglãrietradiþionalã, tipologii de þigle ºi coame sauexemple de bunã practicã în restaurarea învelitorilor, suntprincipalele puncte de interes ale expoziþiei.

Acþiunea rãspunde, nu întâmplãtor, unor problemeactuale de reabilitare ºi “modernizare” a patrimoniuluiconstruit din satele sud-transilvãnene, supuse unui procesaccelerat de transformare haoticã a învelitorilor istorice,prin înlocuirea acestora cu produsele industriale.

Expoziþia, curatoriata de Eugen Vaida, preºedintele

Întrunit în ºedinþã ordinarã, Consiliul Localal oraºului Agnita a discutat proiectul privindrectificarea bugetului de venituri ºi cheltuielipe trim. IV 2012. Consilierii au aprobat modulîn care va fi cheltuitã suma de 315,81 mii leiprimitã de la bugetul de stat.

Cei mai mulþi bani, 156 mii lei, au fostalocaþi învãþãmântului, din care 60 de mii lagrãdiniþa cu program prelungit, 51 de mii laªcoala Generalã ºi 45 mii la Liceul „AugustTreboniu Laurian”.

La suma de 60 mii, alocatã la începutulanului pentru un sistem video în oraºul Agnita,prin actuala rectificare a mai fost alocatã sumade 53,50 mii lei pentru interconectareasistemului la reþelele subterane ºi pentrucuprinderea în sistemul subteran a furnizorilorRomtelecom, SC Nev Sistem SRL ºi RDS& RCSSRL:

Pentru transporturi au mai fost alocaþi 54,81 mii lei din care 37 mii sunt diferenþa necesarã lucrãrilor la drumul dinCoveº.

arhitecturã specific sãseascã, sunt mulþi abonaþi la pomanaprimãriei adicã la ajutorul social. De dragul de a-i face peplac primarului aceºtia vor accepta ºi pomana primaruluiºi îºi vor zugrãvi casele în culorile partidului condus deDan Diaconescu. ªi atunci Brãdeniul nu va mai fi consideratun sat sãsesc ci unul þigãnesc, ºi ar fi pãcat.

Fiecare sat, fiecare zonã, fiecare þarã are specificul eicare trebuie respectat. Uniunea Europeanã alocã fonduriimportante pentru ca patrimoniul cultural al României sãnu fie distrus ci sã fie protejat ºi pus în valoare. Turiºtiistrãini admirã satele, oamenii ºi peisajul de pe ValeaHârtibaciului. Dacã primarul nu renunþã la ideea luinefericitã, va fi necesarã intervenþia celor abilitaþi sã aperevalorile culturale ale acestei frumoase zone.

De citit în pag 4 pãrerea unui arhitect din Irlanda.I Bârsan.

„Voi achita toate costurile legate de vopsirea faþadeicasei în culoarea mov. Nu va exista o listã. Cine îºi va renovacasa în mov, sã vinã sã-mi spunã ºi voi suporta toatecheltuielile. Voi achita banii din buzunarul meu, fãrã aimplica primãria. Indiferent câþi oameni vor veni la mine,nu este o problemã”

Este declaraþia primarului Liviu Modoi din Brãdeni.Dacã Brãdeniul ar fi fost un sat din sudul României aº

fi râs de aceastã idee nãstruºnicã, dar fostul Hendorf estepe Valea Hârtibaciului în centrul þãrii, într-o zonã în carede-a lungul anilor s-a dezvoltat un patrimoniu culturalspecific, pe care turiºtii strãini îl admirã ºi localnicii trebuiesã-l protejeze.

Sã ne imaginãm (Doamne fereºte) cã ideea primaruluidin Brãdeni va fi realizatã. În aceastã localitate cu o

EUGEN ªI ªTEFAN VAIDA DINALÞÎNA SALVEAZÃ PATRIMONIUL

Asociaþiei Monumentum, va fi deschisã panã în 12noiembrie, la casa Hermes din Piaþa Micã Nr. 11, de marþipânã duminicã, între orele 10.00 ºi 18.00 (luni este închis),urmând ca aceasta sã poatã fi în continuare vizitatã între15 noiembrie ºi 15 decembrie la sediul Direcþiei Judeþenepentru Culturã ºi Patrimoniu Naþional Sibiu, cu sediul înSibiu Str. Tribunei, Nr. 6, et.1.

AGNITA

RECTIFICARE DE BUGET

SÃ NE OCROTIM PATRIMONIULI. B.

Movile, satul cu...movile din estul

judeþului

PROIECTUL VIVAEASTPART

Proiect european peValea Hârtibaciului

Elementele tradiþionalesporesc atractivitatea

ACTIVITATEA GALMICROREGIUNEA HARTIBACIU

CUVIOªII MÃRTURISITORIVISARION, SOFRONIE,

OPREA, MOISE MÃCINIC ªIIOAN DIN GALEª

Glumele ºi timpul lor

SPRE O MAI BUNÃÎNÞELEGERE AFENOMENULUIDEPENDENÞEI

PUTEREA RUGÃCIUNII

SFÂNTUL ANTONIE,DESPRE ROSTUL GLUMIRII

- pag. 6

BARELE DE LA PERDEAPoveste adevãratã...

Învãþãturile lui Neagoe Basarabcãtre fiul sãu Teodosie

Nostalgie de toamnã

GAZETA HÂRTIBACIULUI2 2012

Þine de comuna Iacobeni. Acum, senumeºte Movile. Înainte i se spuneaHundrubechiu, o „românizare” a denumiriigermane Hundertbûcheln, care înseamnã„100 de movile”, ceea ce nu este departede realitate, deoarece pe teritoriul satuluiMovile existã foarte multe... movile. Nu ºtiudacã exact 100, dar sunt destule. Pe lângãele, un peisaj extraordinar, o liniºte pe caregreu þi-o poþi închipui ca orãºan ºi o distanþãrelativ mare faþã de reºedinþa de judeþ,Sibiu: 80 de kilometri. Este mai aproapede Fãgãraº (45 km) sau Sighiºoara (32 km).Dar, în ciuda distanþei faþã de localitatea-reºedinþã de judeþ, ar merita vizitat.

Hundertbûcheln, Hundrubechiu,Centum Tumuli, Százhalom în maghiarã,sau Hanjdertbächeln / Hangderbäheln îndialectul sãsesc, are numele de la multelemovile aflate în partea de est a satului, pelocul numit Boachelnfeld (CâmpulMovilelor).

La Movile ajungi þinând drumulAgnitei, depãºind-o, apoi, de la Netuº, facidreapta spre Noiºtat iar dupã aceea...Movile.

SatulAº putea spune cã, odatã ajuns acolo,

trebuie sã te „împarþi”. Adicã ce sã vezi maiîntâi: biserica fortificatã sau movilele careau fãcut localitatea celebrã, cel puþin dinpunct de vedere geografic. Dar, la o cafeaîn barul satului (la un preþ incredibil de micpentru un sibian obiºnuit cu „orice produsla 5 lei”, ca pe terasele din centru, la o taclacu localnicii, realizezi cã este timp pentrutoate. Lucrul care m-a frapat cel mai multîn sat (ºi în jurul lui) a fost liniºtea. Era,pur ºi simplu, liniºte. Oameni puþini, cã  laacea orã, erau ori la câmp, ori pe la serviciu,maºini la fel, puþine, iar cãruþele trase decai par a fi vehiculul uzual în zonã. Obiºnuitcu „pericolele” urbane, privirea îmi fugeadupã câinii „comunitari”. Puþintei ºi ei, spredeloc. Gâºte multe, vizibil deranjate de„strãinii” care le-au cam tulburat siesta totbãþâindu-se de colo-colo. ªi, în fine, pânãstãm de o cafea (bunã!) dãm o turã prinistoricul  Hundrubechiului-Movile

Legenda - pun pariu cã realã - spune cãnumele satului, „Hundertbûcheln” - „Sutade movile” vine de la faptul cã primiicoloniºti saºi, odatã ajunºi aici, nu sedecideau ce nume sã-i dea locului unde au„descãlecat”. Aºa cã, în fiecare duminicã,þineau câte o „ºedinþã” pe una din movileledin zonã, ºi, ca sã nu stea pe uscat, frigeaucâte o oaie. Niciodatã nu ajungeau la unconsens cu privire la ce nume sã-i deasatului, aºa cã, duminica urmãtoare, o luaude la capãt, pe altã movilã, cu altã oaie lafrigare. ªi, ori din cauzã cã - zice-se - erauei ambiþioºi de fel ºi þineru morþiº la pãrerilelor ori (zic eu) au cam prins gustulgrãtarului de oaie la înãlþime (sincer, ºi eui-a spus lui Dorin, colegul ºofer, cã acolo, învârf de movilã „ar mere un grãtar”) ºi se„certau” aºa, de ochii nevestelor, pãnã s-auterminat nu oile, ci movilele. La final,cineva (o femeie cred, care cãuta sãdemonstreze cã aproape doi ani domniicoloniºti ºi-au cam fãcut de cap, a adunatpieile de oaie consumatã de „consilieri” depe fiecare movilã. Au ieºit fix 100. Ideea aprimit consensul comunitãþii, iar numele arãmas aºa: „suta de movile”. Ultima movilãpe care s-a consumat ultima oaie jertfitã înnumele „administraþiei locale” a fost loculpe care s-a construit biserica.

Satul este atestat documentar la 1355,sub numele de „Hundertpuch”. La 1324,

Movile, satul cu... movile din estul judeþuluide Dumitru CHISELIÞÃ

are loc o rãscoalã a coloniºtilor saºi dinzonã, condusã de Henning din Petersdorf(Petreºti) împotriva regelui Carol Robertde Anjou. Henning se retrage înspre Movileºi este învins de trupele regale, lângãRupea.  La 1329, satul este menþionat cafãcând parte din scaunul Cincu sub numelede “Hundert Puch”, iar cu numele deHundertpucheln apare în anul 1355. În anul1488, Hundert Bücheln are 54 agricultori,doi pãstori, trei case goale, o moarã ºi oºcoalã ºi este, ca mãrime, a cincea localitatedin scaunul Cincu, dupã Agnita, Iacobeni,Cincu Mare ºi Merghindeal. În 1506, unmovilean, Antonius Pauli („de centumTumulis”) studia la Universitatea dinCracovia. La 1532 Movile avea o populaþiede 400 de locuitori, numãr impresionantpentru acea epocã. 1579 este anul în careHundertbücheln primeºte, de la principeleChristoph Báthory dreptul de a organiza untârg, în prima duminicã de dupã sãrbãtoareaSf. Martin (Martinstag). În 1600, trupelelui Mihai Viteazul devasteazã (ºi) ScaunulCincu, seria de „încercãri” la care estesupus satul de istorie continuând cu oepidemie de ciumã (1654) ºi cu un atacasupra bisericii-cetate efectuat de un corp

de armatã valaho-tãtar, atacurilor curuþilor(1704 ºi 1705) ºi unei noi epidemii de ciumã(1709), populaþia Movilelor scãzând pânãla 301 locuitori (saºi) în 1765. Aceasta vacreºte în urmãtorii ani, ajungând 515locuitori de origine germanã în anul 1900.La 1940 erau 519 luterani, la 1966 - 651,dupã migraþia saºilor în germanianumãrându-se, la nivelul anului 1995, doar11 membri ai comunitãþii sãseºtievanghelice.

Ceea ce se ºtie mai puþine este cã, la1916, Movile/Hundertbucheln/Hundrubechiu, a fost teatru de rãzboi. Pe20 septembrie 1916, un grup de soldaþigermani apare în sat,  fiind întâmpinat cubucurie de cãtre locuitorii care îi ºigãzduiesc. Un atac al românilor  facevictime printre militarii germani, iar unproiectil de 70 mm loveºte Turnul Prunelordin incinta fortificatã a bisericii, dar fãrã aface victime sau mari pagube. Lupte greleau loc pe Schmielenfeld, iar germanii cumari greutãþi reuºesc sã reziste asaltuluiromânilor din Armata a 2-a. Aprofundândmai muzlt subiectul, aflãm cã militariigermani fãceau parte din Divizia 89,conpusã din berlinezi comandatã degeneralul Luettwitz, ulterior fãcând partedin grupul Morgen, care avea misiunea sãopreascã înaintarea Armatei a 2-a Române,mai exact Divizia a 6-a, brigada a 12-a. Înbãtãlie au fost implicate elemente aleRegimentului 12 „Cantemir” ºi Regimentul

3 Vânãtori. Înaintarea românã a fost opritã,fiind luaþi prizonieri 11 ofiþeri ºi 591 desoldaþi români. Oare câþi locuitori actualiai Movilelor ºtiu asta?

Acum, în 2012, Movile se prezintã caun sat cu un aspect decent. Nici vraiºte ºidãrãpãnãturi peste tot ca în alte locuri, niciarhitecturã din aceea ucigãtor de modernã,ca în localitãþile aflate mai „la ºosea”. ªi, înciuda promovãrii apropiate de zero absoluta atracþiilor locului, ca ºi a infrastructuriituristice bãtând spre aceeaºi valoare, satulcu 100 de movile aduce, anual, turiºtiromâni ºi strãini pasionaþi ori de istorie,ori de arhitecturã, ori de... movile.

BisericaIniþial a fost, la fel ca în multe sate, o

basilicã romanicã ce avea ºi un turn-clopotniþã pe partea de vest. A fostconstruitã în jurul anului 1225 ºi aveahramul Sfântului Arhanghel Mihail.

BisericaSala bisericii fortificate este boltitã, fiind

acoperitã de o întreagã reþea de nervuridispuse în romb. Corul pãtrat este ºi elacoperit de o reþea de nervuri. Deasupralui a fost ridicat un turn cu patru niveluri,numit Turnul prunelor pentru cã aici se

uscau toamna aceste fructe. Din construcþiaromanicã se mai pãstreazã turnul ºi pereþiinavei.

La începutul secolului XV, pe partea deest, se ridicã peste cor un turn masiv deapãrare, iar biserica este modificatã în stilgotic: corul de la parterul turnului de est esteboltit, cu  nervuri în stea, zidurile navei suntînãlþate, se monteazã ferestre gotice ºi sebolteºte nava, tot pe nervuri în stea. Turnul-clopotniþã este fortificat în secolul XV,adãugându-i-se la ultimul etaj o galerie deluptã. În turn se mai pãstreazã încã, treiclopote medievale.

Fortificaþia este bisericii este compusãdin douã incinte succesive: Prima, de o formãrelativ neregulatã, înconjoarã biserica ºiconþine un turn de poartã, un turn ºi un turnmasiv pe partea de S. În secolul XVI, pornindde pe turnul din partea de sud ºi pânã peturnul de nord,se mai construieºte un zid ceînchide o a doua incintã.

În apropierea cimitirului a mai existat ocapelã goticã, pomenitã în anul 1449 capurtând hramul Sf. Valentin.

Biserica a mai fost renovatã în 1836, 1873ºi 1924. Chiar ºi acum, ea este impresionantãprin dimensiunile ºi alura sa, iar interioruleste bine îngrijit (dacã ne gândim ºi laposibilitãþi). Urmele unei vechi picturi se aflãpe un perete: ornamente geometrice. Altaruldateazã din secolul al XIX-lea, iar orga,construitã de Samuel Joseph Maetz, dateazãde la 1802 ºi a fost reparatã la 1913 de Karl

Einschenk. Balconul, susºinut de stâlpi delemn este pictat în culori vii ºi cu motiv eflorale, dar fãrã inscripþii, la fel ca ºi bãncile.Tavanul este parcurs de „tradiþionala” reþeade nervuri gotice. Despre fortificaþia dinjurul bisericii nu putem spune cã se aflã într-o stare prea plãcutã. Porþiuni din zid, cadealtfel ºi un turn, s-au prãbuºit, iar zidãriabisericii are fisuri prin unele locuri. Totuºi,la intrare, cum treci pe sub bolta turnuluide poartã (unde fanfara satului fãcea, pevremuri, repetiºii, dupã cum ne-a spus MariaDrãgan, ghidul nostru ºi persoana care „arecheia”), existã un panou care te informeazãdespre ceea ce e pe aici, cu date suficientepentru ca turistul-vizitator sã nu fie completîn ceaþã. Un alt  aspect interesant este cãpoarta „nouã” (de prin secolul al XIX-lea,dupã cum arãta, seamãnã teribil cu fostaintrare în grãdina de la casa din Piaþa MicãNr. 22 (la care ajungi din pivniþã), acumcomplet distrusã. Dar asta era doar oparantezã. În bisericã se mai þin slujbe o datãla doi ani, când saºii din Movile vin sã îºirevadã locul natal.

MovileleSe aflã în partea de est a satului, ºi poþi

ajunge la ele ori ieºind din sat ºi fãcânddreapta, ori pe un alt drum de þarã, careporneºte din Noiºtat. Unii, ultrafascinaþi deistorie ºi „pãliþi” de romantism, ar spune cãe un imens complex de tumuli, ca un fel decimitir enorm datând din epoci strãvechi.Experþii ar zâmbi (chiar dacã în Repertoriularheologic al judeþului Sibiu este pus unsemn de întrebare dupã „origine naturalã”)dar, urcând pe o movilã (fãrã a tãia vreo oaie,ca sã zicem aºa) parcã am vãzut ceva urmede „cercetare” ºi „sondare”. Iar dacã pelatura istoricã se poate tricota, pânã la oeventualã cercetare sistematicã, orice,geografia are o explicaþie mult mai clarã:sunt glimee. Adicã un fel de alunecãri deteren, mai rotunde, dintr-un masiv mai mare,datorate umezelii ºi terenului argilos,fenomen petrecut în perioadele geologiceWurm, Postglaciar ºi Holocenul timpuriu,deci acum cam 12.000 de ani. Forma lor sedatoreazã eroziunilor de-a lungul timpului,pânã la forma de acum. Da e mai puþinmisterios, dar ar fi o explicaþie. Oricum, ceeace am vãzut noi (sau ce am vãzut pânã undeam îndrãznit sã mergem), meritã revãzut ºirevizitat, chiar dacã acest fenomen alglimeelor-movile este frecvent în PodiºulTransilvaniei. Apropo, legenda spune cã elear fi cãzut din ºorþul unui uriaº care se jucale acolo cu nisip ori cã s-au format din cautaunei aplicaþii de artilerie din poligonul Cincu,pe vremea lui Carol al II-lea, ºi aº zice cãprima e mai realã decât a doua. Dar patrucivimte mai spun: de vãzut, de mers.

În încheiere, menþionãm cã Movile areo puternicã ºi organizatã comunitate„dincolo”, care are o paginã web de invidiat(din care, alãturi de alte surse, ne-amdocumentat cu privire la aceste pagini)www.hundertbuecheln.de , cu date istoriceºi gelerii foto ºi care organizeazã chiarexcursii pentru cei interesaþi aflaþi în spaþiulgerman. La fel, satul celor 100 de movileare douã cãrþi dedicate: “Hundertbücheln-Eine Ortsmonographie”, de HermannRehner, apãrutã în 1986 ºi“Hundertbücheln”, de Klaus Niedermaierºi Rolf Brotschi, în 1999.

Ce sã mai spunem? Cã am plecat cuimrpesia cã nu am vãzut tot, cã ne-a oprit laNetuº (vom scrie!) ºi cã periplul nostru prinsatele judeþului va continua? Da..

Articol preluat din ziarul TRIBUNA

GAZETA HÂRTIBACIULUI2012 3

Povestea proiectuluiDe obicei, când încep a spune “povestea”

proiectului nostru, încep prin a vorbi despreþinuturile de basm ºi despre oamenii harniciºi mândrii ai locului, motive care ne-audeterminat, pe mine ºi pe colegii mei, sãalegem Valea Hârtibaciului ca locaþie dedesfãºurare a proiectului VIVA - Valorizareacentrelor istorice prin îmbunãtãþireacapacitãþii de management pentrulocalitãþi de mici dimensiuni în regiuneade Parteneriat Esticã a Uniunii Europeneîn România.

Dar acum trebuie sã le spun povesteatocmai hârtibãcenilor, ºi ei ºtiu mai bine decâtoricine despre bisericile frumoase, pãdurileverzi ºi apele susurãtoare, despregospodãriile rânduite ºi cuminþi ale saºilor,frumoasele cântece ºi jocuri româneºti,corfele din nuiele împletite cu îndemânare ,gustoasele mâncãruri ungureºti, sau porturilemãiestrite ale localnicilor ºi sãrbãtorile pecare le þin împreunã, cu toþii.

Aºa cã o sã-mi îndrept povestea cãtreproiectul pe care îl derulãm, VIVAEASTPART, despre care unii dintre cititoriau aflat deja în timpul evenimentelor depromovare realizate de echipa noastrã înlunile iulie - octombrie. Proiectul, desfãºuratpe parcursul a 24 de luni, este finanþat deUniunea Europeanã, prin fonduri aleProgramului Cultural al Parteneriatului Estic,ºi îºi propune, ca obiectiv principal,revitalizarea pe termen lung al patrimoniuluicultural ºi natural în centrele istoriceeuropene de dimensiuni mici, punândaccentul pe aspectele specifice din cele 3zone studiate: Valea Hârtibaciului dinRomânia, regiunea Tavush din Armenia ºiraionul Cahul din Republica Moldova, zonecu un potenþial etno-cultural deosebit, dar slabvalorificat ºi insuficient susþinut la nivel localºi naþional.

Proiectul insistã asupra aspectelor legatede conservarea ºi revitalizarea patrimoniuluinatural sau cultural, pledând pentruimplementarea teoriilor de dezvoltare ruralãsustenabilã, pentru îmbunãtãþireainstrumentelor de management cultural,pentru extinderea activitãþilor culturale în ariiconsiderate de patrimoniu, ºi pentru creareade noi instrumente care sã dezvolte turismulde tip cultural în regiune, întãrind capacitãþileactorilor locali implicaþi în valorizarearesurselor existente, la toate nivelurile

PROIECTUL VIVA EASTPARTProiect european pe Valea Hârtibaciului

(comunitate, profesioniºti, nivel decizional)Pornind de la o analiza comparativã a

sistemelor culturale, a instrumentelor,experienþelor ºi procedurilor folosite curentîn Europa, o echipã formatã din experþiinternaþionali ºi cadre universitare cuexperienþã va analiza cele mai bune practiciîn domeniu. Vor fi realizate seminariitematice ºi evenimente internaþionale caresã ajute la conturarea principalelor rezultateleale proiectului. Proiectul vizeazã ºi demersulparticipativ, implicând factorii decizionali,administraþiile locale, actorii din domeniulsocial ºi economic, operatorii culturali ºi

mediul de afaceri din zonele de studiu. Se vorelabora o serie de instrumente operaþionale(Metodologia ºi Planurile de Acþiune) pentruvalorificarea patrimoniului cultural ºi natural,ceea ce va aduce un plus de valoare procesuluide dezvoltare teritorialã.

De asemenea se urmãreºte constituireaunei reþele internaþionale care sã facilitezecooperarea, schimburile culturale ºi deexperienþã în zona Parteneriatului Estic ºi sãcontribuie la creºterea nivelului de informareºi conºtientizare la nivel local ºi naþional petema potenþialului patrimoniului natural ºicultural existent al acestor centre istorice,ca resursã pentru o dezvoltare sustenabilã,inteligentã a întregii regiuni.

Proiectele pilot care vor fi implementatela sfârºitul studiului vor constituiexemplificarea practicã, sperãm de succes, aprincipiilor ce stau la baza proiectului:abordarea integratã, pe termen lung, adezvoltãrii teritoriului, susþinutã devalorificarea patrimoniului existent.

Partenerii proiectuluiProiectul este coordonat de cãtre ATU -

Asociaþia pentru Tranziþie Urbanã dinRomânia, iniþiatorul proiectului, ºi esteimplementat cu sprijinul partenerilor localidin celelalte þãri partenere: AsociaþiaEcoturism din Armenia ºi ACTIE - Agenþiade Cooperare Transfrontalierã ºi IntegrareEuropeanã din Republica Moldova, cuasistenþã din partea partenerului ºtiinþific -Departamentul de Urbanism ºi Arhitecturãal Universitãþii din Bari, Italia.

ATU - Asociaþia pentru TranziþiaUrbanã - România - think-tank, este parteactivã a societãþii civile de mai bine de 11 ani,abordând în proiectele pe care le desfãºoarãteme precum urbanismul participativ,dezvoltarea durabilã a localitãþilor conformprincipiilor europene, mobilitatea urbanã

sustenabilã, conservarea ºi valorizareapatrimoniului material ºi non-material. ATUcoordoneazã, evalueazã ºi monitorizeazãimplementarea proiectului.

Departamentul de Urbanism ºiArhitecturã, Universitatea din Bari -Italia ,partener cu expertizã în proiecteeuropene pe teme de dezvoltare urbanã siruralã, care va elabora studiile academiceasupra instrumentelor ºi a bunelor practiciîn domeniul valorizãrii patrimoniului culturalºi de mediu pentru dezvoltarea economicã amicilor centre istorice.

ACTIE - Agenþia de CooperareTransfrontalierã ºi Integrare Europeanã- Moldova promoveazã cooperarea întreactorii regionali ºi cei europeni prin proiectede îmbunãtãþire a capacitãþilor de asimilare abunelor practici din zona europeanã ºi susþineprin proiectele sale dezvoltarea economicãbazatã pe principii europene.

Asociaþi Ecoturism - Armenia - oferãexpertizã în domeniul valorizãrii sustenabilea patrimoniului cultural ºi de mediu atâtactorilor locali cât ºi la nivel naþional înArmenia, având ca scop îmbunãtãþirea calitãþiiexploatãrii patrimoniului cultural ºi ecologic.

Studiul este condus de cãtre o echipãformatã din experþi internaþionali ºicadre universitare cu experienþã, ce vorparticipa la activitãþi de cercetare, dezbatereºi diseminare, întocmind o serie de rapoarteºi articole ce vor fi puse la dispoziþiaautoritãþlor ºi a celorlalþi actori locali, fiindde asemenea accesibile publicului larg.

Cum va fi implementatVIVA EASTPART?

Mijloacele ºi acþiunile propuse în cadrulproiectului:

· creºterea nivelului de informare ºiconºtientizare la nivel local ºi naþional petema potenþialului patrimoniului cultural ºinatural al centrelor istorice de dimensiunimici ca resursã pentru dezvoltare sustenabilã,inteligentã

· definirea ºi elaborarea unei metodologiiintegrate de dezvoltare sustenabilã, bazatã peaceste principii

· identificarea actorilor interesaþi ºiimplicarea acestora în elaborarea planurilorde acþiune pentru dezvoltarea economicã acelor trei zone-pilot;

· stabilirea dialogului între mediulacademic ºi profesional, autoritãþile publice,mediul privat local ºi comunitate în scopulunei abordãri integrate a patrimoniului,dezvoltãrii unei viziuni comune asupra zonei,încurajãrii activitãþilor economice – în modspecial turismul cultural, creãrii unei reþelea actorilor interesaþi (la nivel local, naþionalºi internaþional)

· realizarea de workshopuri în cadrulcãrora vor fi analizate problemele zonelor destudiu cu scopul de a se propune soluþii ºirãspunsuri pentru dezvoltarea lor economicãdurabilã, soluþii ce se vor materializate prinintermediul planurilor de acþiune ºi al

pacturilor locale· realizarea de sesiuni de comunicare la

nivel academic ºi profesional pe temadezvoltãrii locale ºi a turismului

· implementarea de proiecte-pilot în celetrei zone studiate

Grupuri þintã ºi beneficiariiGrupurile þintã implicate în proiect au o

problema comunã, aceea de a avea un marepotenþial cultural ºi turistic în teritoriu (centreistorice mici, peisaj, cultura ºi identitatealocalã, tradiþii), dar care nu e suficientsusþinut din punctul de vedere al sistemuluide reþele relaþionale la nivel local sau naþional.

Sunt vizaþi factorii decizionali ,administraþiile locale, actorii din domeniulsocial ºi economic, întreprinderi ºi sectorulprivat, operatori culturali din zoneleimplicate.

Beneficiarii proiectului sunt comunitãþilelocale implicate, localitãþile din teritoriu ºiimplicit actorii economici care beneficiazãindirect de pe urma activitãþilor proiectului;aceºtia vor face parte din reþeaua culturalãnou creatã, la nivel regional ºi local.

Rezultatele aºteptate· aducerea unui plus de valoare în

teritoriu prin abordarea integratã apatrimoniului cultural ºi natural ºi prinpromovarea acestuia

· conºtientizarea actorilor ºi a populaþieilocale în ceea ce priveºte valoarea ºipotenþialul patrimoniului

· elaborarea de orientãri ºi metodologiiinovatoare ºi instrumente de lucru eficientepentru revitalizarea teritoriului

· formarea sistemelor de centre istoricemici si peisaj, dezvoltate în colaborare cupartenerii locali ºi internaþionali care sãîncurajeze promovarea valorilor existente,dar ºi crearea altora noi, în idea uneidezvoltãri sustenabile a regiunii

· realizarea de pacturi locale, prin carepartenerii sã îºi asume responsabilitãþiprivind implicarea în procesele deimplementare a metodologiei ºi a proiectelorpilot

· crearea unei reþele de comunicare ºi

colaborare est-europene, care sã facilitezecolaborarea ºi promovarea principiilor ºivalorilor proiectului

· promovarea dezvoltãrii de noi activitãþiºi servicii pentru întãrirea patrimoniului dinregiune

· creºterea gradului de implicareparticipative a cetãþenilor ºi actorilorinteresaþi.

ªi pentru cã tot vorbim despre implicareparticipativa a cetãþenilor, mulþumimagniþenilor care ne-au împãrtãºit din gândurileºi ideile lor, despre aceastã zonã minunatã,ne-au fost de folos în înþelegerea contextuluiºi analizarea realistã a situaþiei existente ºi îiaºteptãm cu drag la urmãtoarele acþiuni dincadrul proiectului VIVA pe care le vom faceîn zonã la o poveste, la taifas, la un mic popas.

Echipa ATU/ VIVA. Coralia Mãrginean

GAZETA HÂRTIBACIULUI4C

yan

Mag

enta

Yel

low

Bla

ck

2012

PAGINA GAL MICROREGIUNEA HÂRTIBACIU

ACTIVITATEA GALMICROREGIUNEA

HARTIBACIUPrima sesiune pentru depunere de

proiecta la asociaþia „Grupul de AcþiuneLocal s-a încheiat. În aceastã sesiuneau solicitat fonduri europene, pe mãsura112, doi tineri fermieri care vor sã-ºidezvolte afacerea, ºi douã primãrii carevor sã-ºi renoveze Cãminele Culturaleprin mãsura 322.

Pentru sesiunea urmãtoare care vaîncepe dupã 15 noiembrie, intenþiile deaccesare a fondurilor europene sunt maimulte.

Sediul GAL MicroregiuneaHârtibaciu de pe str. Avram Iancu nr66 a fost vizitat ºi au fost luaþi înevidenþã 22 de solicitanþi.

Opt tineri fermieri vor sã-ºi facãferme mai mari, ºase întreprinzãtori vorsã f ie sprijiniþi pentru dotareamicroîntreprinderilor prin mãsura 312,trei administraþii locale au nevoie debani pentru renovare ºi îmbunãtãþireaserviciilor. Pentru dezvoltareaturismului prin mãsura 313 au cerutinformaþii doi solicitanþi ºi tot doi vorsã-ºi mãreascã ferma prin mãsura 141,prin care se dau fonduri fermelor desubzistenþã.

Pentru modernizarea fermei prinmãsura 121 a fost o singurã solicitare.

Membrii GAL MicroregiuneaHârtibaciu sunt la dispoziþia tuturorîntreprinzãtorilor interesaþi sã obþinãfonduri europene pentru a-ºi dezvoltao afacere În teritoriu sunt prezenþi doianimatori care pot oferi informaþii celorinteresaþi. Dragoº Drãgan este animatorpentru oraºul Agnita ºi comuneleBîrghº, Brãdeni, Bruiu, Chirpãr,Iacobeni ºi Mergindeal iar în Alþîna,Marpod, Mihãileni, Nocrich, Roºia,ªelimbãr, ªeica Mare ºi Vurpãr esteJoachim Cotaru.

I. B.

Arhitectul Arthur O’Looney dinIrlanda crede cã satele româneºti îºi pierdatractivitatea atunci când oameniiconstruiesc clãdiri care nu au nici olegãturã cu specificul zonei, când trântesccâte un conac în culori þipãtoare ºi cuforme bizare printre case tradiþionale. Elconsiderã cã, dacã haosul urbanistic dinRomânia va continua, în douãzeci de anisatele româneºti vor fi locuri unde nu veidori sã trãieºti.

„De ce ar vrea cineva sã trãiascã laþarã în România, înconjurat de construcþiimassive din beton cu acoperiºuri albastresau verzi, când poate foarte bine sã semute mai degrabã într-un sãtuc pitorescdin Italia, Franþa sau Portugalia?”

Invitat la seminarul ad-hoc organizatde Reþeaua Naþionalã de Dezvoltare Ruralãpentru a sprijini meºterii populari sãelaboreze proiecte de finanþare pentruateliere meºteºugãreºti, O’Looney asubliniat ideea de a construi spaþiile deprezentare ºi de lucru aºa cum se fãceaînainte, pornind de la materialeledisponibile în zonã, abilitãþile oamenilorºi condiþiile meteorologice. Motiveletradiþionale (cum ar fi detaliile totemiceîntâlnite pe unele case, forma ferestrelorsau a porþilor) ºi materialele folosite înmod tradiþional în zonã (ºindrila, spreexemplu) pot fi utilizate într-o manierãmodernã ºi uneori îndrãzneaþã, dar fãrã aderanja ochiul, sporind atractivitateaconstrucþiei.

Pentru asta ai nevoie de un arhitectcare sã fie interesat nu doar de vrereaclientului, ci ºi de pãstrarea aspectuluisatului.

„În multe sate din Franþa, dacã vreisã renovezi sau sã ridici o construcþie nouãtrebuie sã respecþi o anumitã paletã deculori, stabilitã de autoritãþi”, spuneO’Looney.

„Faptul cã eºti proprietar de casã nu-þi dã dreptul sã o tencuieºti oricum îþi vinela socotealã, pentru cã distrugi aspectulzonei, iar vecinii – care poate mizeazã peturism – au de suferit.”

Dupã pãrerea sa, în privinþaarhitecturii ºi a construcþiilor, Româniacunoaºte acum un moment critic.

„Oamenii trebuie educaþi pentru aînþelege cã ceea ce este tradiþional trebuiepãstrat, fiindcã face parte din sufletullocului. Pe de o parte oamenii trebuie sãînþeleagã cã vilele care nu se încadreazãîn specificul zonei fac rãu întregului sat,iar pe de altã parte autoritãþile trebuie sãfie mai active în impunerea unor regulicare dacã nu sunt respectate sã ducã laconsecinþe grave pentru cei care leîncalcã.”

O’Looney mai spune cã în alte stateregulile de urbanism sunt extreme destricte ºi autoritãþile nu pregetã sã deaamenzi usturãtoare.

„Dacã ai dãrâmat o clãdire aflatã pelista imobilelor de patrimoniu, te pun s-oconstruieºti la loc, chiar dacã eradãrãpãnatã ºi chiar dacã te costã un milionde euro.”

În Marea Britanie oamenii adorãhanurile vechi, unele vechi de 300 de ani.Chiar dacã au fost modernizate în interior,unele pot avea acoperiº din stuf, spreexemplu, care este extrem de pitoresc.Altele pot fi construcþii din piatrã, cu

Elementele tradiþionale sporesc atractivitateageamuri înguste, ca la castelele vechi. Totîn Occident, ºurele ºi grajdurile vechi sunttransformate în locuinþe ºi pot arãtasenzaþional. Sunt oameni îndrãzneþi carefolosesc materiale naturale, cum ar fibaloþii din paie (la noi ar fi chirpiciul),pentru a construi case într-un stil inedit.

„Nu este musai ca toatã lumea sã aibãgeamuri termopan. Existã ºi varianta dea introduce sticlã dublã, folositã lageamurile termopan, în ramele de lemnoriginale, dacã sunt în bunã stare,” spuneO’Looney.

„Românii ar trebui sã înveþe sãrespecte ceea ce au. Þara are încã sateextrem de atrãgãtoare ºi construcþiideosebit de frumoase, cu detaliiîncântãtoare. Avem nevoie însã de oabordare responsabilã pentru a nu ledistruge.”

La seminarul organizat de Unitatea deSprijin a Reþelei pentru instruireameºterilor populari în elaborareaproiectelor cu finanþare nerambursabilãprin Mãsura 312, destinatã dezvoltãriiunor mici afaceri în domenii neagricole,arhitectul Arthur O’Looney a prezentat opropunere pentru un ateliermeºteºugãresc ce cuprinde ºi un spaþiude prezentare a produselor.

Materialul preponderent propuspentru structura construcþiei este lemnul,care este uºor, ecologic, plãcut ochiului ºispecific multor zone rurale din þarã. Suntprezente ºi câteva detalii arhitecturaletradiþionale, cum ar fi ochiurile de geamsemirotunde din podurile caselor vechi,care aveau rolul de a elimina fumul, darpe care arhitectul le-a gândit mult maimari, pentru ca interiorul sã fie luminos.Un alt element tradiþional îl reprezintãporþile mari, de grajd, care au inspirat uºade intrare în atelier. Uºa ar putea fi þinutãdeschisã în timpul verii, pentru catrecãtorii sã-l vadã pe meºter la treabã ºisã perceapã spaþiul ca pe unul ce poate fivizitat.

Sere ºi solarii profesionale 100%româneºti

„Am pornit aceastã afacere dindisperare. În România, tot ceea ce sefoloseºte ca materiale sau seminþe delegume importãm. Noi ne-am sãturat deaceastã situaþie ºi am spus cã trebuie sãproducem la noi acasã, cã trebuie sãcumpãrãm produse româneºti. E onebunie sã cumpãrãm mereu din import.“

Aºa ºi-a început Csaba Lengel,directorul firmei Sere Transilvania,dialogul cu noi. Sere Transilvania, cusediul în Cluj, este o societate româno-americanã, specializatã în construcþia desere cu pereþi verticali, care fructificã lamaximum spaþiul de producþie ºi solariiprofesionale. Aºa cum preciza directorulsocietãþii, unitatea este singura dinRomânia cu o astfel de producþie:„Fabricãm la Cluj, producem cu români,pentru români, iar ceea ce facem noi suntsere ºi solarii proiectate pentru clima dela noi.”

Module fabricate pentru condiþiileclimatice din România

Douã ar fi diferenþele esenþiale întreun solar sau o serã construitã în Româniaºi una fabricatã în întregime în altã þarãsau realizatã din componente importate,asamblate la noi: rezistenþa la vânt/zãpadã

ºi preþul. Modulele produse la SereTransilvania rezistã la sarcini de 90 kg/mp,la care se adaugã alte 15 kg/mp, greutaterezultatã din recoltã.

„Ca ºi comparaþie, vã spun cã serelesau solariile fabricate pentru sudulFranþei, Italia sau Israel sunt proiectatepentru o greutate de 25 kg/mp. Diferenþas-a vãzut în aceastã iarnã, în condiþiilemanifestãrii extremelor climatice. Sereledin import au cãzut, iar ale noastre aurãmas în picioare.“

Preþ de fabricãPreþurile pentru solarii sunt cuprinse

între 10 ºi 14 euro/mp. Ele sunt livrate lacheie – structurã plus folie –, astfel încâtlegumicultorul poate începe producþiachiar a doua zi, dupã montare. Pentruserele modulare, preþul variazã între 20-26 euro/mp, în funcþie de dotãrilesolicitate de cumpãrãtor.

„Produsul nostru este livrat la preþ defabricã. Nu lucrãm cu intermediari, nici cudistribuitori, fiindcã nu vrem sã majorãmpreþul, prin discount-ul pe care aceºtia l-ar percepe. Cele din afarã vin mult maiscump la noi pentru simplul motiv cã trecprin mai multe mâini. În afarã de faptul cãpracticãm preþul de fabricã, SereTransilvania acordã garanþie, service,asistenþã tehnicã ºi montaj.” Potrivitdirectorului Csaba Lengel, preþul serei artrebui sã fie amortizat, în cazul culturilorde tomate ºi castraveþi, din prima recoltã.

Alte serviciiSere Transilvania lucreazã cu trei

variante de montaj: oferã un manual deasamblare, trimit un inginer la faþa locului,pentru asistenþã tehnicã, sau trimit echipacare efectueazã întreaga operaþiune demontaj. De asemenea, livreazã, lasolicitare, sisteme de irigaþii, sisteme deîncãlzire pe gaz, pe motorinã sau lemn –în ultima variantã partenerii fiind înexclusivitate firme româneºti, specialpentru a crea ºi folosi forþã de muncãautohtonã – ºi automatizãri (deschideriautomate pentru sere, bazate pe senzoride vânt ºi de ploaie, sisteme automate ºiprogramatoare pentru irigaþii) caresimplificã munca fermierului ºi timpulpetrecut în serã.

Maria BOGDANArticole preluate din revista

“ROMANIA RURALA”

Foaie editatã de Protopopiatul Ortodox Agnita

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )

Anul V, nr. 52, OCTOMBRIE 2012

ORTODOXIA Pe VAleA HâRTIbAcIuluI„Apare cu binecuvântarea IPS Pãrinte Mitropolit dr. Laurenþiu Streza”

Picturile aparþin artistei Lucia Nica

Data de 21 octombrie reprezintã pentrucreºtinii ortodocºi, în special ardeleni,sãrbãtoarea sfinþilor mãrturisitori Visarion,Sofronie, Oprea, Moise Mãcinic ºi Ioan dinGaleº. Nu de puþine ori auzim din parteacredincioºilor noºtri întrebãri de genul: cinemai sunt ºi sfinþii ãºtia? De unde au maiapãrut? Ce reprezintã ei? De aceeaconsiderãm cã ar fi utilã o scurtã prezentarea vieþii acestor sfinþi, din care reies foartelimpede motivele canonizãrii lor ºiimportanþa lor pentru Ortodoxia dinTransilvania.

Cuviosul pãrintele nostru Visarion s-anãscut în Bosnia, din pãrinþi creºtiniortodocºi, în anul mântuirii 1714, ºi a primitdin Sfântul Botez numele de Nicolae. Acãlãtorit pe la multe locaºuri de închinare,poposind adesea la Locurile Sfinte, unde s-aºi cãlugãrit, pe când avea 18 ani. Dupã untimp a venit în Slovenia ºi s-a aºezat lamãnãstirea Pacra, unde pentru râvna sa cãtrecele sfinte a primit darul preoþiei. A plecatdin nou la Locurile Sfinte, apoi, la puþinãvreme dupã întoarcerea sa din aceastãcãlãtorie, a venit în Þara Ardealului, undecatolicii sprijiniþi de puterea imperialã cãutauprin forþã sã smulgã credinþa drept mãritoaredin sufletele românilor ortodocºi. Pe undetrecea, el aprindea în sufletele credincioºilorrâvna pentru credinþa cea adevãratã. Trãia oviaþã de asprã înfrânare, hrãnindu-se numaicu mâncare slabã de legume. În drum spreSibiu a fost prins de stãpânirea catolicã ºidus la judecatã. În faþa celor care-l judecau,el a stat drept ºi fãrã fricã, mãrturisind cãdreapta credinþã a Bisericii Rãsãritului estesingura adevãratã ºi mântuitoare. De aceeael nu va înceta sã arate celor uniþi cu BisericaRomei rãtãcirea lor ºi sã-i îndemne sã se lasede ea. Pentru aceastã mãrturisire a drepteicredinþe, cuviosul Visarion a fost aruncat înfioroasa temniþã din Kufstein, în creierulmunþilor tirolezi, unde, dupã suferinþe greledeparte de lume, s-a mutat cãtre Domnul.

Cuviosul Sofronie se trãgea din familiaPopovici de la Cioara Sebeºului. La botez is-a dat numele de Stan, iar în cãlugãrienumele de Sofronie. A sihãstrit multã vremeîn Þara Româneascã, iar în anul 1756 s-aîntors la Cioara, unde râvna sa pustniceascãl-a determinat sã-ºi facã un mic schit înmijlocul codrului ºi sã þinã acolo câþiva tinerila învãþãturã. Fiind izgonit din schitul sãu, astrãbãtut o mare parte din þinutul Sebeºuluiºi al Albei, îndemnând, cu multã râvnãduhovniceasca, pe credincioºi sã nu sedepãrteze de credinþa drept mãritoare. Asuferit grea prigoanã din partea catolicilor,care l-au aruncat în temniþa grea din Bobâlna.Dupã ce a fost eliberat, a stat douã luni înþinutul Zarandului si apoi s-a îndreptat spreMunþii Apuseni, ca sã facã din crestele lorcetate nebiruita dreptei credinþe. Neputândfi abãtut de la calea cea dreaptã, a fost prinsdin nou ºi aruncat în temniþa din Abrud.Eliberat ºi de aici, sprijinit cu înflãcãrare decredincioºi, în ziua a patrusprezecea a luniifebruarie din anul 1761, cuviosul Sofronie a

CUVIOªII MÃRTURISITORIVISARION, SOFRONIE,

OPREA, MOISE MÃCINIC ªIIOAN DIN GALEª

þinut “Marele sobor” din cetatea Bãlgradului(Alba Iulia). Cu cuvinte lipsite de meºteºug,dar pline de dulce mângâiere, a cerut la acelsobor, în numele poporului român, episcoppe seama drept-credincioºilor din Ardeal.Bunul Dumnezeu i-a ascultat glasul ºi aînmuiat inima stãpânitorilor care au îngãduitca românii sã aibã vlãdicã dupã rânduialaBisericii Ortodoxe de Rãsãrit. Iar atuncicând, cu voia lui Dumnezeu, a fost rânduitca episcop ortodox al Ardealului DionisieNovacovici, cuviosul Sofronie, socotindu-ºiîmplinit lucrul sãu, a plecat la sfântamãnãstire a Argeºului, unde s-a sãvârºit înpace, mutându-se în locaºurile cereºti.

Sfântul Mucenic Oprea s-a nãscut înSãliºtea Sibiului, pe vremea împãrãteseiMaria Tereza (1740-1780). Era plugar ºi,împreunã cu soþia ºi copiii lui, ducea o viaþãde bunã cucernicie ºi plãcutã lui Dumnezeu.Pe vremea aceea, semeaþa împãrãteasãmultã silnicie fãcea credincioºilor de substãpânirea ei, ca sã-i rupã de la LegeaRãsãritului ºi sã-i îndrepte spre unirea cuRoma. Le rãpea bisericile, pe preoþi îiizgonea, pe cei care nu se clãtinau de ladreapta credinþã ºi nu se plecau Romei îilovea cu biruri ºi poveri ºi umplea temniþelecu ei. Evlaviosul Oprea porni cu încrederela luptã pentru apãrarea dreptei credinþe.Mai întâi îºi întãri sufletul cu post ºirugãciune, cu binecuvântãrile preoþilorizgoniþi de la sfintele lor altare ºi cu bunelepoveþe de la bãtrânii înþelepþi. Apoi cãuta,prin munþii ºi vãile sãliºtene, mulþimile drept-credincioºilor, pretutindeni îmbãrbãtând pecei ce pãtimeau, mângâind pe cei ce suspinauºi sprijinind pe cei ce se clãtinau. Când seînfãþiºa înaintea cãpeteniei de la cârma þãriiºi-i ceru oprirea prigoanelor ºi slobodamãrturisire a dreptei credinþe, cãpetenia îlmustra ca pe un rãzvrãtit ºi-l ameninþa cutemniþa ºi moartea, daca nu se supune uniriicu Roma. Vãzând aceasta neomenie, întoamna anului 1748, evlaviosul Oprea mersela Viena sã se plângã împãrãtesei ºi sã-i cearãlibertate pentru Legea Rãsãritului, arãtândcã unirea cu Roma s-a fãcut atât de ascuns,încât nici preoþii n-au ºtiut ce este.Împãrãteasa, cu viclenie i-a spus cã i-aascultat plângerea, dar în ascuns a datporuncã pentru ºi mai mari prigoane, iarOprea sã fie întemniþat de îndatã ce va sosiîn Ardeal. Prin vrerea lui Dumnezeu, aflândde aceastã ticãloºie, evlaviosul Oprea arãmas în Banat ca cioban la oi. Dar, dupãpuþin timp, înainte de Sfintele Paºti din anul1752, evlaviosul Oprea nemaiputând rãbdasuferinþele drept-credincioºilor, merse iaraºila Viena ºi ceru împãrãtesei oprireaprigoanelor ºi încheia jalba: “sau vlãdicã delegea noastrã, sau drum slobod sã plecãmdin þarã”. Împãrãteasa porunci ca fericitulOprea sã fie prins ºi osândit la temniþã peviaþã în cetatea Kufstein din Tirol. Pe fericitulOprea l-a aºteptat vreme îndelungatã soþiasa Stana, stând la uºa bisericii, îmbroboditã

în negru, plângând ºi cerând mila ca sã-ºipoatã creºte copiii. Dar el n-a mai venit,împodobindu-se în temniþã cu cununanepieritoare a sfinþilor mucenici. Este foartegrãitoare mãrturisirea pe care Oprea a fãcut-o în faþa împãrãtesei: „Dacã împãrãteasa îmidoreºte avutul, îi dau moºtenirea pãrinþilormei, dacã doreºte haina de pe mine, i-o dau,dacã doreºte mâinile mele sã lucreze pentru

dânsa, i le dau. Dar am un singur suflet carenu pot sã i -l dau, pentru cã e al luiDumnezeu”.

Odatã cu aceºti trei sfinþi mãrturisitoripentru Ortodoxie mai sunt pomeniþi ºipreoþii mãrturisitori Moise Mãcinic din Sibielºi Ioan din Galeº, care ºi-au jertfit ºi ei viaþapentru apãrarea credinþei ortodoxe în faþaatacurilor violente ale catolicismului.

Dacã cineva dintre oameni voieºte sãspunã glume între oamenii adunaþi pe undeva,iar glumele sale nu vor scandaliza pe nimeni,fiind pornite dintr-o inimã curatã ºi cu sporireduhovniceascã, nu va fi cu pãcat. O vorbãbunã, ziditoare pentru suflet, aducemângâiere multor suf lete scârbite ºiîmpovãrate de asprimea supãrãrilor ºi anecazurilor. Trebuie ºtiut faptul cã este multãresponsabilitate ºi pentru aceia care vorslobozi glume mai uºoare, ca nu cumvaglumele lor sã nu f ie împãtimitoare,atrãgãtoare spre diferite pãcate, cãci îºi atragasupra lor greu pãcat. Glumele îndrãcite,rãnitoare la inimã, care pot aduce aminte delucrarea pãcatului, sã nu fie absolut delocscoase afarã din gurã, cãci sunt izvorulpãcatelor. Glumele ieºite dintr-o gurã de om,care are o sinceritate ºi este un buncredincios, însenineazã faþa ºi inima celuinecãjit ºi apãsat (Matei 12, 35-37). Omul, carear rãspândi printre oameni unele glume dedragul de a spune ceva, este dator sã îºi adunela un loc vistieria înþelepciunii, ca atunci cândva slobozi o glumã sã nu ajungã sã fie osânditde Dumnezeu, pentru cã a zis Domnul: „oricecuvânt, care va ieºi din gura omului, va daseama pentru el”. Trebuie avut grijã foartetare de consecinþele glumelor astfel ca ele sãnu stânjeneascã pe nimeni din jur. Trebuieavut grijã pentru aceasta, fiindcã cei care auscãpat, din lucrare diavoleascã, vreo glumãcare a infectat inima, mintea ºi auzulaproapelui, sã meargã la preot sã semãrturiseascã ºi sã se opreascã de a maispune glume, care aduc atingere moraleicreºtine. Este bine ca în vremea de acum,când omenirea este lipsitã de înþelepciuneduhovniceascã, sã pãstrãm fiecare tãcerea ºisub altã formã, în sensul de a folosi sfaturileºi învãþãturile altora. Substratul glumelor estefoarte neîntemeiat ºi în el se ascunde diavolul,de cele mai multe ori. Oamenii înþelepþicunosc calea Domnului ºi pot comunica cualþi oameni, folosind curãþia cuvintelor. Cândauzim pe cineva spunând glume, sã luam bineseama, cã putem afla cum ºi în ce stare este

Glumele ºi timpul lorinima lui. Cuvintele murdare ºi pline deîmpãtimiri rele aduc mâhnire sufletelornevinovate. Un creºtin adevãrat este de labotez pecetluit cu Duhul Sfânt, pentru a firãscumpãrat la vremea sa (Efeseni 4, 29-30).Cele ce ies din gura omului, acelea suntadunate ºi adãpostite în inima omului.Glumeþul în aºa fel îºi produce glumele saule þine minte pe cele ce le aude în funcþie detrãirea lui sufleteascã, de ceea ce este în inimalui. Numai ce este conform cu lãuntrul lui îiproduce lui desfãtare ºi acea desfãtare cautãsã împãrtãºeascã ºi celorlalþi care-l ascultã.

Dragi creºtini, dacã vã aflaþi cãlãtorindpe undeva ºi vor fi sau veþi întâlni asemeneaoameni, care poartã în gura lor pe diavolul ºicare înfãþiºeazã scamatoriile cele imorale ºicare aþâþã pãrþile cele intime ale trupului,îndatã plecaþi de acolo, rugându-vã mereu, casã vã izbãviþi de flãcãrile iadului. De eºticreºtin cu adevãrat, nu intra în spaþiile undese petrec fapte obscene, care atrag la pãcategrele, nici nu merge la spectacolenecuviincioase care înfiereazã ºi învenineazãîntreaga fiinþã; acestea sunt osândite deBisericã, care ne învaþã sã nu primim astfelde desfãtãri demonice.

O tânãrã cãlãtorea cu trenul, iar încompartimentul respectiv cãlãtorea ºi unmãscãrici, care a început a-ºi vãrsa veninulsãu mortal spre fata-fecioarã. Vorbãriile luiîntinate, murdare ºi spurcate au otrãvit atâtde mult fiinþa fetiþei, încât, dupã ce a ajuns lacapãtul drumului, a cãutat cu orice preþ sãcurveascã cu cineva, ceea ce s-a ºi întâmplat.Fata a istorisit mai târziu despre aceastapreotului, care a rãmas uimit de putereasatanei, ce locuieºte ºi se foloseºte de guraglumeþilor necuraþi. Diavolul este mare ºiretºi mare maestru, care a împãtimit pe Eva casã guste din pomul cel oprit. Învãþând dinacestea, dragi creºtini ºi tineri, pãziþi-vã cumare grijã ºi înrâurire duhovniceascã ºi cereþiajutor de la Dumnezeu, ca îngerul cel bun sãvã pãzeascã, iar cel rãu sã se risipeascã.

Pr. Ioan Popescu(Noiºtat)

ORTODOXIA Pe VAleA HâRTIbAcIuluI6 2012

Ortodoxia pe Valea HârtibaciuluiStr. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269 510325

Preºedinte: Pr. Protopop Ioan JurcaRedactor responsabil: Pr. Axente-Cosmin Coºorean (Coveº)Colectivul de redacþie: Pr. Marius-Ciprian Bogdan (Vecerd), Pr. Aurel Dolea

(Stejeriºu), Pr. Ion Popescu (Noiºtat), Pr. Sebastian Toma (Movile), Pr. Ioan-DumitruTãtoiu (Fofeldea)

Colaboratori: Luminiþa Feldara, Bogdan FolobaTiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape SibiuAºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþiei sau pe e-

mail la urmãtoarele adrese: ortodoxiapevaleahartibaciului@yahoo.com ºiortodoxiapehartibaci@yahoo.com

COLEGIUL DE REDACÞIE

O femeie îmbrãcatã sãrãcãcios, cu oprivire de om învins, a intrat într-o zi într-o bãcãnie. S-a apropiat de stãpânulmagazinului într-un mod foarte umil ºi l-aîntrebat dacã nu ar putea sã-i dea ºi ei pedatorie câteva alimente. I-a explicat cuglas uºor cã soþul ei este foarte bolnav,cã nu poate munci, ºi cã au ºi ºapte copii,care trebuie hrãniþi. Bãcanul, a privit-ode sus ºi i-a cerut sã pãrãseascã imediatmagazinul sãu.

Având însã în gând nevoile familieisale, femeia i-a mai spus:

- Vã rog, domnule, o sã vã aduc baniiînapoi de îndatã ce voi putea.

Bãcanul însã îi spuse cã nu-i poate dape datorie, pentru cã nu are creditdeschis la magazinul sãu.

Lângã tejghea se mai afla încã unclient, care a auzit discuþia dintre cei doi.Clientul fãcu câþiva paºi înainte ?º îi spusebãcanului cã o sã acopere el costurilepentru orice are aceastã femeie nevoiepentru familia sa.

Bãcanul rãspunse parcã în silã:- Ai o listã cu cumpãrãturile de care

ai nevoie?- Da, domnule.- Bine, spuse bãcanul, atunci pune-o

pe cântar ºi eu o sã-þi dau marfã deaceeaºi greutate cu lista dumitale.

Femeia, ezitând o clipã, cu privireaîn jos, bãgã mâna în geantã ºi scoase obucãþicã de hârtie pe care scrise ceva îngrabã. Apoi puse cu grijã bileþelul pecântar, cu privirea tot aplecatã. Ochiibãcanului ºi ai celuilalt client priveau plinide uimire cum cântarul stãtea înclinat înpartea cu hârtia. Bãcanul, privind lacântar, s-a întors uºor cãtre client ºi îispuse mormãind:

- Nu-mi vine sã cred!Clientul a zâmbit, iar bãcanul a

început sã tot punã pe cântar alimente.Cântarul tot nu se echilibra, aºa încâtacesta tot punea pe el alimente, din ce înce mai multe, pânã când pe cântar nu amai încãput nimic. Bãcanul ºedea privindcu dezgust. În fine, smulse bucãþica dehârtie de pe cântar, ºi o privi cu mareuimire.

Nu era vorba de o listã decumpãrãturi, ci era o rugãciune, carespunea aºa: “Iubite, Doamne, Tu îmicunoºti nevoile, aºa cã eu le pun înmâinile Tale”. Bãcanul îi dãdu femeiialimentele ºi privea în continuare tãcutºi înmãrmurit. Femeia îi mulþumi ºi plecãdin magazin.

Numai Dumnezeu ºtie ce greutateare o rugãciune

În zilele de 16 ºi 17 octombrie a avut locla mãnãstirea Sâmbãta de Sus o conferinþãinternaþionalã în cadrul cãreia s-a discutatproblema pastoraþiei persoanelor cudependenþe în Biserica Ortodoxã. Una dintrecele mai interesante prezentãri a fost cea apãrintelui profesor Vasílios Thermós, preot ºipsihiatu din Grecia. În continuare vom ofericâteva fragmente din aceastã prelegere,întrucât le considerãm importante ºi utilepentru înþelegerea profundã a existenþeifiecãruia dintre noi.

Este surprinzãtoare ºi paradoxalãopþiunea omului contemporan pentru diversedependenþe, tocmai în toiul unei epoci în care,cu mari eforturi, ºi-a cucerit ºi îºi savureazãindependenþa, proclamatã festiv! Paradoxulconstã în faptul cã, pe mãsurã ce creºteindependenþa exterioarã a omului faþã de oricefel de constrângeri, apar tot mai multe moduride constrângere a libertãþii interioare. Înstudiul fenomenului dependenþei, eu sunt depãrere cã este de folos o abordare generalã,ca problemã unitarã, astfel încât sã se poatãstudia cauzele culturale ºi psihologice. În cazcontrar, existã primejdia ca aceastãproblematicã sã fie abordatã fragmentar ºi sãconducã la mãsuri nesatisfãcãtoare. Desigur,uneori se fac auzite puncte de vedere careîncearcã sã explice în fel ºi chip amploareafenomenului dependenþei, pãreri care invocãde obicei o cauzã unicã; de pildã, unii o atribuiedesacralizãrii societãþii noastre, alþii,indiferenþei clasei politice ºi a poliþiei, iar alþii,decãderii morale a vremurilor în care trãim etc.Deºi toate interpretãrile de mai sus exprimãun adevãr, eu, personal, am senzaþia cã oconcepþie mai profundã asupra fenomenului nua fost dezvoltatã îndeajuns nici în spaþiul social,nici în cel bisericesc. Din aceastã cauzã,suntem lipsiþi de posibilitatea unei acþiunieficiente ºi multilaterale, atât preventive, câtºi terapeutice.

Pentru început, care este semnificaþiaclinicã a dependenþei, din punct de vederepsihiatric? Experienþa aratã cã, pentru psihiculuman, dependenþa vizeazã una din urmãtoarelesituaþii: 1) Dependenþa este un mod deexprimare a deprimãrii ºi, în acelaºi timp, unmijloc de “consolare” a acesteia; 2)Dependenþele sunt un fel de improvizaþiiantidepresive, ºi, din punct de vedere clinic,sunt echivalente drogurilor; 3) Dependenþaeste o exprimare a patologiei compulsive, subforma acumulãrii de informaþii, sau decumpãrãturi, sau de plãceri; 4) Dependenþaexprimã iluzia oamenilor cu personalitate delimitã cã au dobândit o identitate ºi cã ºi-o potmodifica dupã voia lor; 5) Dependenþa ca modde manifestare a patologiei perversiunilorsexuale.

În consecinþã, pentru ca o mulþime atâtde diferitã de manifestãri sã conveargã laacelaºi comportament al dependenþei,înseamnã cã neapãrat trebuie sã existe ºicondiþii de altã naturã, cu alte cuvinte, condiþiicare sã nu fie clinice ºi care sã funcþioneze ca“organizatori”. Iar aceste condiþii sunt chiarfactorii socio-culturali contemporani care, fãrãîndoialã, s-au înmulþit într-o mãsurã deneconceput în comparaþie cu trecutul recent.

Deºi fenomenul dependenþei a existat întoate timpurile ºi în toate locurile, cauzeleamplificãrii acesteia în ultima perioadã trebuiecãutate în tranziþia de la modernitate lapostmodernitate. Mai precis, acest fenomenuldependenþei este echivalent cu trecerea de lacuvânt, la experiere, ºi de la a fi convins, la a fisedus. În epoca modernã, elementul central îlconstituia intelectul, care trebuia convins prinargumente raþionale, în timp ce în epocapostmodernã, centrul de greutate se mutã înnervul optic ºi în celelalte simþuri care trebuiestimulate. Astfel, este evident cã se deschidecalea psiho-dinamicii dependenþei, dat fiindfaptul cã aceasta din urmã constituie un actiraþional.

În ce anume constã postmodernitatea pecare o parcurgem? Aceasta a devenitechivalentã, aproape sinonimã, cu lumeavizualului ºi a spaþiului vir tual. Lumeavizualului a invadat toatã viaþa noastrã de zi cu

zi, având o ambiþie pe termen lung, anumeaceea de a constrânge psihicul sã i se predea.Între timp, tehnologia ne-a permis accesul ladiversele variante ale vizualului, lucru deneconceput în trecut. În paralel, o altã realitatecare se dezvoltase anterior, în timpul secolului20, a permis la rândul ei sã se modifice aceastasensibilitate generalã faþã de dependenþã. Estevorba de lumea hiperconsumului, în careobiectele care dau dependenþã (droguri,cumpãrãturi, activitãþi) sunt puse la dispoziþieîn cantitãþi mari ºi cu acces facil.

Combinarea celor douã evoluþii pe plansocial ºi cultural, a condus la deformãri alepsihicului uman, cel puþin în cazul aceloroameni a cãror viaþã psihicã se caracterizaprintr-o predispoziþie biologicã spre a cedauºor.

Într-adevãr, în ceea ce priveºtedependenþa, ea se vãdeºte întotdeauna îndimensiunea psihico-somaticã a omului. Depildã, s-a observat cã mai frecvent aparecomportamentul dependent în cadrulpersonalitãþilor care au predominant elementulimpulsivitãþii sau cel obsesiv-compulsiv,ambele predispoziþii fiind de provenienþãgeneticã.

Am sãrãci mult acest fenomen dacã ne-amlimita, însã, în spirit pozitivist, doar la a-lexplica prin intermediul modificãrilor ce þinde organizarea socialã. Lãsând la o parte mareatentaþie de a gândi exclusiv biologic, tentaþiece vine chiar din partea psihiatriei ºipsihologiei contemporane, dependenþa îºidezvãluie natura realã atunci când esteabordatã ca o problemã cu multipli factoricauzatori, aºadar, ca atitudine ce îºi areoriginea în complexitatea firii umane. Deaceea, se impune reconsiderarea psihologicãºi social-culturalã a acestui fenomen.

continuare în numerele urmãtoare

SPRE O MAI BUNÃ ÎNÞELEGERE AFENOMENULUI DEPENDENÞEI

SFÂNTUL ANTONIE,DESPRE ROSTUL

GLUMIRII«Era un om care vâna animale sãlbatice

prin pustie ºi a vãzut pe avva Antonie glumindcu fraþii; ºi s-a smintit. Iar bãtrânul, vrând sã-l încredinþeze pe el cã trebuie câte puþin sãse pogoare fraþilor, i-a zis lui: «Pune sãgeataîn arcul tãu ºi întinde-l». ªi a fãcut aºa. ªibãtrânul i-a zis lui: «Întinde-l încã puþin». ªi aîntins. ªi iarãºi i-a zis: «Întinde-l ºi mai mult».ªi a zis vânãtorul: «De voi întinde arcul pestemãsurã, se va frânge». Zis-a lui bãtrânul: «Aºaºi la lucrul lui Dumnezeu: dacã-i întindem pefraþi peste mãsurã, degrabã se frâng. Trebuiedeci, câte puþin ºi câteodatã, a ne pogorîfraþilor». Acestea auzind vânãtorul, s-a umilit.ªi mult folosindu-se de la bãtrânul, s-a dus.Iar fraþii, întãrindu-se, au mers la locul lor».

PUTEREARUGÃCIUNII

EI S-AU NÃSCUT ÎNNoiemBRIE

GAZETA HÂRTIBACIULUI2012 7

Brezae Eufimia 01.nov. 87 de ani AlþînaAlamã Alexandru 01 nov 85 de ani MarpodOneamoise Maria 01 nov. 83 de ani RetiºBian Maria 02 nov. 83 de ani MihãileniCristea Ana 03 nov. 80 de ani AlþînaPleºa Ana 04 nov. 81 de ani BrãdeniDrãgan Rafira 06 nov. 85 de ani MihãileniJoldeº Dumitru 07 nov. 89 de ani RujaBauman Mihail 07 nov. 85 de ani Alþinaªchiopotã Zoriþa 07 nov. 83 de ani RetiºMorariu Victoria 08 nov 89 de ani Chirpãrªerban Nicolae 08 nov. 87 de ani MerghindealButa Ana 08 nov. 87 de ani Dealu FrumosRãchitã Margareta 10 nov. 85 de ani CoveºPascu Ilarion 10 nov 83 de ani RujaDragoman Ana 10 nov. 82 de ani IlimbavCurluþiu Livia 12 nov. 90 de ani BruiuBecheº Aurelia 13 nov. 88 de ani RujaCrisca Paraschiva 13 nov. 80 de ani Ghijasa de SusToda Maria 14 nov 87 de ani AlþînaPotor Teodora 15 nov 82 de ani BruiuPetriºor Maria 16 nov. 83 de ani AlþînaVlad Livia 16 nov 81 de ani MihãileniPãrãu Eleonora 17 nov. 84 de ani CoveºPopia Ion 18 nov. 86 de ani AlþînaCoca Constantin 20 nov. 82 de ani IlimbavLuca Ioan 21 nov. 85 de ani AlþînaVãleanu Maria 22 nov. 90 de ani MoardãºRusu Frosina 23 nov. 93 de ani ªomartinGrancea Ileana 23 nov . 82 de ani BruiuRugalug Nicolae 24 nov 89 de ani Dealu FrumosClonþ Elisabeta 27 nov. 85 de ani StejeriºNiþu Rosalim 27 nov. 84 de ani Dealu FrumosSchoop Ioan 29 nov 84 de ani AlþînaIrod Moisa 30 nov. 90 de ani Ghijasa de Sus

N.R. Noi le dorim bãtrâneþe liniºtitã, sãnãtate ºi bucurii din partea urmaºilor Celor ce nu mai sunt le dorim odihnã veºnicã de-a dreapta Tatãlui

FOLCLOR CULES DE MIRCEADRÃGAN NOIªTEÞEANU

O femeie recent divorþatã îºi petrecuprima zi împachetându-ºi lucrurile în cutii ºivalize. A doua zi, a venit un camion ºi a încãrcattotul, inclusiv mobila. A treia zi, s-a aºezat pejos, în sufrageria goalã, a pus muzica însurdinã, a aºezat douã lumânãri, douã kile decreveþi, o farfurie de icre ºi o sticlã de vin albpus la gheaþã.

Când a terminat de mâncat, a demontattoate barele de la perdelele din fiecare camerã,le-a scos capacele laterale, a îndesat înãuntruicrele ºi creveþii care îi rãmãseserã, a puscapacele la loc ºi a aºezat din nou barele lageamuri.

Reîntors, fostul soþ s-a mutat cu amantaºi cu noua lui mobilã. La început, totul a fostperfect. Însã, în curând, încet, încet, casa a

MAICA NUMA-ATÂTA-I BUNÃ

Maica numa-atâta-i bunãPân’copiii ºi-i adunã.Dupã ce i-o crescut mari,Nu-i mai au nici-un habar.Maica, pânã când mai poate,Vine cu desagii-n spate;La cel mic ºi cel mai mare,Sã le-aducã de mâncare.Maica, dacã-mbãtrâneºte,Toþi copiii o urãºte:Cã-i neghioabã ºi bãtrânã,ªi li-i silã de-a lor mumã.ªi o mânã sã se ducãLa cel mare ori cea micã.Cã-i bãtrânã, nu mai poateSã vie cu desagii-n spate.Maica, dac-o vãzut ce-i,S-o întors la casa ei,ªi se târâie cum poate,Cã-i bãtrânã, nu mai poate.Acum o cãzut de zace,Câte-o carte ea le face:Sã vinã din depãrtare,Sã le-mpartã ce mai are.Un pãrinte poate creºteªapte, opt copii, chiar zece;

Dar cu toþii împreunãN-au grijã de a lor mumã.

ªerban Maria, 41 de ani(originarã dinIghiº), Agnita, 19 IV 1982

FOAIE VERDELEUªTEAN,

Foaie verde leuºteanBadea vine din hotar.Badea vine fluierândªi din bici boii bãtând.Cea, Joian, cea, Boian, ºi cea mai cea,Ca s-ajungem la mândra!Caru’merge-ncet ºi greu,Cã povara-i mare,Badea vrea s-ajungã-n satPânã la-nserare.Cea, Joian, cea, Boian, cea la rãzor,Cã te bat de te omor.Caru’merge-ncet ºi greuªi seara se lasã,Badea vrea s-ajungã-n satLa a lui mireasã.Cea, Joian, cea Boian ºi hi mereu,C-o trecut ce-o fost mai greu.

Dobre Maria (leliþa lu’ Geanã),68 de ani, Retiº, 1978

Nostalgie de toamnãMã regãsesc în fila de povesteA toamnei care a venitMã plimb pe-o plapumã de frunzeCe o alee a acoperit.

ªi sunt doar eu cu gândurile meleªi merg alene cãtre infinitE liniºte deplinã-aiciªi totul pare ‘nmãrmurit.

Mergând încet, privesc printre copaciidesfrunziþi

ªi mã gândesc la zilele apuseLa vara care a trecutªi nostalgia vorbelor nespuse.

de Maria Magda Ignat

Învãþãturile lui Neagoe Basarabcãtre fiul sãu Teodosie –

“Vezi cât iaºte de rea mânia ºi urgia ºi pizma? Cã aceste trei sunt putreziciune ºi stricaresufletului. ºi iaºte mânia ca un tatã, iar urgia ca o mumã, iar feciorul acestora iaºte pizma,carea n-are Dumnezeu. ºi acestea suntu urâte lui Dumnezeu ºi nu le poate vedea, iar cei cuinimele slabe ºi neînþelepte suntu biruite de dânsele.”

“Fãtul mieu, judecata douã lucruri are: unul spre pagubã, iar altul spre uºurare ºi izbândã.”

BARELE DE LA PERDEAPoveste adevãratã...

început sã putã. Au încercat de toate: au fãcutcurãþenie, au aerisit, au revizuit gurile deventilaþie pentru eventualitatea cã s-ar puteagãsi ºoareci morþi înãuntru, au spãlatcovoarele... În fiecare colþiºor de casã au pusdeodorante electrice, au golit zeci de buteliide spray. Au cheltui o grãmadã de bani sãschimbe, dar nimic nu funcþiona.

Nimeni nu le mai venea în vizitã, angajaþiirefuzau sã lucreze, pânã ºi fata care fãceacurãþenie în casã i-a abandonat. Disperaþi,fostul soþ ºi amanta, au hotãrât sã se mute.Dupã o lunã, încã nu gãsiserã pe nimenidispus sã cumpere casa. Cei de la agenþiileimobiliare nici nu mai rãspundeau la telefon.În final au cumpãrat o casã nouã.

Într-o zi, fosta soþie îl sunã ca sãstabileascã detaliile divorþului ºi, în treacãt,îl întreabã cum o mai duce. El rãspunde cãvinde casa, fãrã însã sã-i dea vreo explicaþie.Ea îl ascultã calmã, apoi îi zice cã o sãvorbeascã cu avocatul, sã vadã cum ar puteaface sã cumpere ea casa. Presupunând ca n-are nici o idee despre adevãratul motiv pentrucare o vinde, bãrbatul îi propune a zecea partedin preþul real al locuinþei, ca sã scape catmai repede. Femeia acceptã ºi, în câteva ore,avocatul îi aduce actele la semnat.

O sãptãmânã mai târziu, bãrbatul ºiamanta se oprirã la poarta casei, observândsurâzãtori cum muncitorii le împachetaulucrurile ºi le urcau în camion. Totul, inclusivbarele de la perdele...

ÎMI PLAC ISTORIILE CU FINALFERICIT, ÞIE NU?

German Dehesa spunea astfel: “noi,bãrbaþii, ar trebui sã înþelegem cã femeile suntinvincibile, imparabile ºi de neîntrecut”...

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan,Marius Halmaghi, Cãtãlin Varga,

Tipar: Tipo Trib Sibiu EDITURA ETAPE SIBIU

ISSN 2066-8708

GAZETA HÂRTIBACIULUI8

2012C

yan

Mag

enta

Yel

low

Bla

ck

Acest serviciu vine în sprijinul persoanelor vârstnice cu probleme de sãnãtateºi neajutorate oferind:

- servicii medicale de calitate, promovarea unui stil de viaþã echilibrat,îngrijirea persoanelor aflate în suferinþã, prevenirea apariþiei sau reapariþieibolilor.

Servicii medicale oferite: Tensiune, glicemie, tratament injectabil,pansamente etc.

Servicii suport: plata facturi utilitãþi, cumpãrãturi, menaj etc.Aparat alarmã medicalã (24/24) MONTAJ GRATUIT: Operatorul

rãspunde prompt la apelul dumneavoastrã la orice orã din zi ºi din noapte.Pentru înscrieri ºi detalii:Fix: 0269/513.141 0269/513.051Mobil: 0784/391.031 0785/428.764

ASOCIAÞIA A.P.A.D.O.RSERVICIUL DE ÎNGRIJIRE LA DOMICILIU

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19,Tel.: 0736 621 035

www.gazetahartibaciului.roe-mail: barsan.avh@gmail.com

orele 800 - 1500

Dovlecei, ghinde, frunze, ceapã, dovleci,castane, porumb, cartofi, conopidã, seminþe,pãstãi, vinete, toate produsele toamnei audevenit materie primã pentru confecþionareade pãpuºi, pinguini, crocodili, arici, oi,purceluºi, compoziþii f lorale; o lume acopiilor.

S-a întâmplat la Grãdiniþa 3, de peFabricii, din Agnita unde educatoarele MariaBrumar ºi Adriana Priºcã de la grupa mareºi Carmen Naicu au finalizat un proiect ce aavut ca temã, toamna

Proiectul a început în luna septembriecând au fost consultaþi ºi pãrinþii care ºi-auspus pãrerea ºi s-au implicat în realizarea lui.În aceastã perioadã copiii au învãþat poezii

Vineri, 26 oct. în Centrul deDocumentare ºi Informare de la ªcoala G. D.Teutsch din Agnita a avut loc a V-a ediþie aSesiunii de studii ºi comunicãrii a profesorilorde geografie din judeþul Sibiu. Sesiunea,coordonatã de Societatea de Geografie dinRomânia – filiala Sibiu ºi Inspectoratul ºcolarJudeþean Sibiu, a avut douã secþiuni; unaºtiinþificã moderatã de Constantin Dincã,inspector de specialitate ºi Nicolae PetruGrozav, profesor la Colegiul Naþional „OGoga” Sibiu ºi o secþiune didacticã, moderatãde Mircea Furdui, preºedintele Filialei Sibiua S.G.R. ºi Ioan Sas, profesor la ColegiulTehnic „Mediensis”/S.N.G. Mediaº

Secþiunea ºtiinþificã a cuprins 12comunicãri iar cea didacticã 4.

Profesora Dana Zgabercea de la Liceul„A. T. Laurian” a prezentat comunicarea„Agnita – trecut ºi prezent din perspectivademograficã ºi turisticã”, pregãtitã împreunãcu profesorii Voichiþa Pãdure ºi NicolaeMareº.

Un moment poetic cu text ºi imagine l-arealizat profesorul Francisc Mihai Lorinczide la ªcoala Gimnazialã Apoldu de Jos daragniþean la origine, cu comunicarea“Ascendent ºi descendent pe versantulNordic al Munþilor Fãgãraºului – sub imperiulmetaforei”.

Despre Valea Hârtibaciului a vorbitprofesoara Felicia Mureºan de la Liceul „ILupaº” din Sãliºte, în comunicarea„Valorificarea potenþialului turistic culturaldin Bazinul Hârtibaciului”. Participantã labranciurile organizate în zonã, ea a remarcatnu numai caracterul gastronomic al acestorîntâlniri ci ºi pe cel cultural.

Sâmbãtã, acþiunea profesorilor acontinuat cu o aplicaþie practicã, prinparcurgerea unui traseu ce a trecut prinIacobeni, Movile, Dealu Frumos, Bruiu, Cârþa,Sibiu, ºi pentru a simþii mai bine zona, drumuldintre Iacobeni ºi Movile a fost parcurs cucãruþele.

I. Bârsan

SESIUNE DECOMUNICÃRIªTIINÞIFICE,LA AGNITA

POVESTE DETOAMNÃ

despre toamnã, au cântat , s-au jucat ºi înfinal au adunat frumuseþi vegetale pentru arealiza o lume de jucãrii, de minunate obiecteîn culori naturale. Le-au venit în ajutor pãrinþiicare au dat o esenþialã mânã de ajutor ºi s-aubucurat de bucuria copii lor pentrufrumuseþile realizate împreunã.

„Ora” de lucru manual a durat trei orefoarte animate în care nimeni nu s-a plictisit.Pãrinþii ºi-au pus imaginaþia la contribuþie,copiii le-au furnizat materia primã la locul demuncã ºi educatoarele s-au strãduit sã rezolvetoate solicitãrile.

Rezultatul a fost pe mãsura strãdaniei ºiacum clasele aratã minunat, populate cu totfelul de animale ºi cu toate minunatele culoriale toamnei.

Micii ºi marii artiºti plastici amatori potfi mândrii deoperele lor.

I. Bârsan