Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

GAZETA HÂRTIBACIULUIPUBLICAÞIE LUNARÃ A ASOCIAÞIEI „VALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITA

„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44

NumÃRUL 101, OCTOMBRIE 2014APARE LA AGNITA - PREÞ: 1 LEU

Din SUMAR

- pag. 5, 6

- pag. 2

- pag. 2

ORTODOXIA Pe VAleAHârtibaciului

- pag. 5, 6

- pag. 5,6

- pag. 4

- pag. 4

- pag. 7

- pag. 3

De la Poliþie ...

- pag. 3

- pag. 3

Nimic nu prevestea necazul ce avea sã-i loveascã pe cei388 de angajaþi ai firmei Tricostar SRL, producãtoare deîncãlþãminte, în spaþiul fostei FIPA din Agnita. Surprizaneplãcutã a început joi 9 octombrie, când au început sã fieinvitaþi, pe rând, în afara locului de muncã ºi puºi sã semnezetrei documente; unul privitor la concediul de odihnã, al doileala trecerea în concediul fãrã platã ºi un act adiþional pe carenu au fost lãsaþi sã-l citeascã.

Majoritatea angajaþilor, permanent terorizaþi psihic deun administrator italian cu apucãturi de vechil care-i obligasã facã ore suplimentare ºi pe care deseori nu le plãtea ºidesfãcea contractul de muncã oricui încerca sã protesteze,au acceptat sã semneze cele trei documente. Din fericire s-au gãsit ºi unii care n-au vrut sã semneze, fãrã sã ºtie ce ºi înplus l-au informat pe Ioan Dragoman, primarul oraºului carela rândul lui a informat urgent Inspectoratul Teritorial deMuncã Sibiu. D-nul Szombatfalvi – Török Francisc,Inspectorul ºef al ITM a trimis doi inspectori, însoþiþi dejandarmi pentru a verifica ce se întâmplã ºi a obliga angajatorulsã respecte drepturile angajaþilor.

Aºa s-a constatat cã pentru concediul fãrã platã eraprevãzutã o perioadã nedeterminatã, ceea ce-i priva pe angajaþide dreptul la ajutorul de ºomaj. De asemenea, prin semnareaactului adiþional angajaþii pierdeau niºte drepturi legaleprevãzute în cazul concedierilor colective.

Situaþia era ºi mai dramaticã pentru familiile în careamândoi soþii lucrau aici ºi care s-au trezit deodatã, în pragde iarnã, fãrã nici o sursã de venit.

Firma Tricostar SRL, din Oradea ºi-a început activitateaîn Agnita în aprilie 2012 lucrând în regim de lohn cu firmainternaþionalã Trident. Activitatea în regim de lohn sedesfãºoarã între un ordonator, în cazul acesta firma Tridentcare pune la dispoziþie utilajele ºi toate materialele necesare

Au trecut 200 de ani de când renumiþii zugravi de chipurisfinte, fraþii Grecu din Sãsãuº au desãvârºit împodobireabisericii Sf. Vasile cel Mare din Fofeldea cu chipuri de sfinþidar mai ales cu minunate scene din viaþa lui Isus Hristos.Multe reprezentãri au tâlcul lor prin care scene biblice suntîmbinate cu momente istorice ale Transilvaniei.

Preotul Ioan Dumitru Tãtoiu ºi enoriaºii acestei parohii,mândrii de moºtenirea lãsatã de înaintaºi, au þinut sãcomemoreze acest eveniment din viaþa satului lor, invitându-l pe IPS pãrinte dr. Laurenþiu Streza Mitropolitul Ardealuluisã participe la Sfânta Liturghie de duminicã 28 sept.

IPS Laurenþiu a fost întâmpinat, la intrarea în sat ºi condusspre bisericã de locuitori îmbrãcaþi în costume populare ºi detineri cãlãraºi cu caii împodobiþi. La bisericã a fost salutat,cum se cuvine de un sobor de 11 preoþi în frunte cu ProtopopulMihai Naicu iar aleea ce duce spre sfântul lãcaº a fost strãjuitãde copii cu flori în mânã.

Dupã ce a înconjurat biserica ºi a stropit-o în cele patrulaturi cu apã sfinþitã IPS Laurenþiu a bãtut de trei ori cu cruceaîn uºã ºi a cerut sã se deschidã porþile. Porþile s-au deschis ºiurmat de mulþimea enoriaºilor a pãtruns în bisericã, undeîmpreunã cu cei 11 preoþi a fost sãvârºitã Sf. Liturghie.

Dupã oficierea slujbei, preotul Ioan Dumitru Tãtoiu amulþumit IPS Laurenþiu pentru cã a rãspuns invitaþiei,onorându-i pe enoriaºii din Fofeldea, fiind primul mitropolitcare a slujit aici, transformând, pentru o zi, minunata bisericãîn Catedralã a Vãii Hârtibaciului. Profund emoþionat, tânãrulºi vrednicul preot a prezentat lucrãrile înfãptuite în cei patruani de pãstorire din Fofoldea. A vorbit despre momentul când

a conºtientizat responsabilitatea de a sluji într-o bisericãmonument istoric, când a vãzut cât de multe ºi grabnice lucrãrisunt de fãcut pentru a opri degradarea ei.

În cei patru ani, ajutat de consiliul parohial, de epitropulIoan Chirtop, de Primãrie ºi de toþi enoriaºii a reuºit sã facãlucrãri importante ºi necesare la casa parohialã, a fost înlocuitãcrucea de pe clopotniþã, ce stãtea sã cadã, s-a reparatacoperiºul, s-au fãcut aleile spre bisericã ºi drenaje în jurulacesteia, s-au înlocuit geamurile ºi duºumeaua ºi s-au procuratobiecte de cult. A mulþumit celor care i-au fost alãturi ºi careau muncit pentru a înfãptui toate lucrãrile.

Pentru vrednicia lui, pentru activitatea pastoralãdeosebitã, IPS Laurenþiu la ridicat la rangul de Iconomacordându-i o diplomã. Diplome pentru sprijinul acordatparohiei ºi preotului, au fost acordate ºi primarului Ionel Viºa,consiliului parohial prin epitropul Ioan Chirtop ºi fraþilorVecerzan pentru donaþiile fãcute.

Preotul i-a mulþumit IPS pentru apreciere ºi i-a dãruitspre amintire din partea sa o icoanã iar din partea enoriaºilorun minunat chindeu.

În timpul cuvântului de învãþãturã rostit de IPS Laurenþiu,o bucatã din vechea picturã s-a desprins din cupola naosuluiºi a cãzut înaintea acestuia. A fost cea mai elocventã solicitare,la cea mai importantã ºi îndrituitã personalitate spre a seinterveni pentru salvarea picturilor vechi de 200 de ani. Bucatacãzutã pe lângã capul IPS Laurenþiu, nu este prima desprinsãdin monumentul bisericesc ºi dupã cum aratã crãpãturile dincupola bisericii nu va fi nici ultima.

Lucrãrile necesare, pentru ca sã nu mai cadã ºi alte bucãþidin minunatele fresce depãºesc competenþa ºi putereafinanciarã a creºtinilor din Fofeldea. Prin puterea sa, IPSLaurenþiu îi va putea ajuta sã opreascã degradarea valorosuluimonument.

I. Bârsan

producþiei ºi un executant, respective Tricostar SRL careasigurã spaþiul ºi forþa de muncã, de obicei foarte ieftinã. Firmaordonatoare poate oricând sã-ºi ia jucãriile ºi sã plece în altãparte.

Se pare cã întreruperea activitãþii de cãtre Trident i-aluat prin surprindere pe cei de la Tricostar care au încercatsã mai recupereze câte ceva de la angajaþii cãrora nu le-aumai putut da de lucru.

La ora actualã situaþia fostei FIPA, una din cele maiperformante fabrici de încãlþãminte (în 1978 aici se fãceaupantofi pentru baschetbaliºtii din Canada, mãrimile 43 – 48)este mai mult decât incertã. În 1990 i s-a schimbat numele înINCSTAR iar în 1996 a fost privatizatã prin metoda MEBO,acþiunile fiind cumpãrate de angajaþi. Ulterior, cele mai multeacþiuni au fost cumpãrate de la angajaþi, de cãtre fostulmanager ec. Vasile Gilu Manta care la ora actualã este celmai în mãsurã sã decidã ce se va întâmpla cu clãdirile ºi cuutilajele care au mai rãmas, ca ºi cu datoriile cãtre bancã.

I. Bârsan

Biserica din Fofeldea,dupã 200 de ani

CONCEDII NEAªTEPTATE ªI NEDORITE DE AGNIÞENI

Poveºti ºi poveþe dinvechiul „Bendorf”

CARTA THESSALIA PENTRUDEZVOLTAREA TURISMULUI„Zilele Porþilor Deschise”

(9 Octombrie 2014)

DOVLEACUL URIAª

DEFINIREA AGRICULTURIIECOLOGICE

DE CE ESTE IMPORTANTÃNATURA 2000 PENTRULOCUITORII DIN VALEA

HÂRTIBACIULUI?

TEZAURUL DIN ZONELESÃRACE

MARTIRIUL SFINÞILORBRÂNCOVENI

PELERIN PE URMELEMÂNTUITORULUIÎN ÞARA SFÂNTÃ

Nicola AlbacRondelul celui învins

STRIGÃTURI DIN SÃSÃUª Culese de prof. Mircea Drãgan - Noisteteanu

AUZITE DE LA NEA’ IONIoan Ghip

Tabacherele de argintDecameronul sonetelor în pârgã

Lõrinczi Francisc-Mihai

Sonetul IGelu Victor Baciu

ªi dacã...

CAMPIOANALiviu Grecu

GAZETA HÂRTIBACIULUI2 2014

De la Poliþie ...Plecatã mai puþin „obositã” din

„Halta Zalului” Agnitei, harnica„Mocãniþã” înainta grãbitã ºi plãcutzgomotoasã, pe lunga ºi întortocheataVale a Hârtibaciului, marcând cu dârafumului negru ºi cu funinginea eiscânteietoare drumul prãfuit ce urcãspre Sibiu. Curând, însã, va pufãiiobositã cu adevãrat de cei 30 km/orãvitezã maximã, oprindu-se în cea dintâigarã ieºitã în cale. Aici îi va primii înmicile sale vagoane pe localniciicoveºeni, ca ºi pe vecinii lor bârghiºeni,verzeni, apoºeni, peliºoreni ºiveseudeni. Urmãtorul popas feroviar fi-va halta satului cãruia saºii mereu i-auspus în limba lor Bendorf. ªi cum eraîntr-o dupã-amiazã de sâmbãtã,majoritatea celor care cobrâserã dintrenuþ erau copii-elevi licieni în Agnita.Fie în clasele de limbã românã, fie încele de limbã germanã. Adicã copii deplugari români din trei sate sibiene purromâneºti: Beneºti, Ighiºu Vechi ºiVecerd. Pe cei mai îndepãrtaþi cu satelelor îi aºteptau sã-i ducã spre acasãcãruþele trase de cai. Cu mâinile pehãþuri, de era varã sau iarnã, mereu seafla unul dintre pãrinþi, sau unul dintrefraþii mai mari ai unuia dintre elevi. ªiera o rânduialã anume stabilitã:„cãrãuºia” fãcându-se pe rând, defamiliile fiecãrui copil-ºcolar. Pentru cãnu a rareori desagii acestora erau taregrei, încãrcaþi cu rufele ºi aºternuturilede spãlat de la internat sau de la gazde,precum ºi cu cumpãrãturi trebuincioaseîn gospodãriile pãrinþilor, rudelor ºivecinilor. Însã numai cele care nu segãseau la „bolda” din sat. Ajunºi acasã,urma o scurtã ºi bine-meritatã revederea familiei ºi a satului, dupã care luneadimineaþa elevii se sculau „cu noapteaîn cap” sã prindã f ie trenuþul„Mocãniþa”, fie RATA de Sibiu-Agnita.ªi invers: Agnita-Sibiu.

Între acei vrednici copii-ºcolari,trimiºi la oraº sã devinã „domni cumultã carte”, s-au aflat, rând pe rând,ºi fraþii Nistor. O fatã ºi trei feciori dedestoinici þãrani ai Beneºtiului. Fiecarefãcând învãþãturã cu marea zdroabã ºicu multa cheltuialã a pãrinþilor,ajungând care încotro i-a mânat viaþa.Ana, precum numele mamei sale,absolventã de ºcoalã comercialã,stabilitã la Sibiu, la fel ca ºi fratele sãuIosif, fost director economic la„Refractara”; Viorel a devenit profesorde biologie la Arad ºi un pasionat aljocului ºi al cântecului popularromânesc, autor de cãrþi referitoare laistoria satului natal ºi la coregrafia ºivechimea de 70 de ani ai Ansablului„Cindrelul-Junii Sibiului”, iar Ion, celcare a rãmas în sat ºi pe curtea caseipãrinteºti, a ajuns inginer, specialist înmecanizarea agriculturii ºi director deSMA la COASC Alþâna. Muncã multã ºihãmesalã cu duiumul. Dar ºi satisfacþiacã în urma chinuiþilor sãi tractoriºti sevedeau roadele pãmântului, iar viteleaveau în iesle mâncare bunã ºi

Luna care a trecut nu a fost, din fericire,prea bogatã în evenimente în care sã fienecesarã prezenþa poliþiei. Din nefericire,evenimente care au avut loc au fost în mareparte deosebite.

Se pare cã prezenþa agenþilor de poliþiecare au acþionat pe linia respectãrii legislaþieirutiere a dus la o relativã scãdere ainfracþiunilor pe aceastã temã pentru cã nuputem nominaliza decât câteva cazuri. Astfelau fost depistaþi, F.D. de 29 de ani din Agnitaconducând un autoturism cu numere deînmatriculare false ºi fãrã sã posede permisde conducere iar V.S.I. de 32 de ani din Alþînaconducând un autoturism neînmatriculat. LaAgnita, G.I. de 51 de ani din localitate în timpce conducea un moped af lându-se subinfluenþa bãuturii – 0,54 mg/l alcool pur înaerul expirat – a pierdut controlul ºi s-arãsturnat alegându-se, din fericire, doar cuescoriaþii la nivelul feþei iar la Chirpãr, în afaralocalitãþii, dintr-o cãruþã remorcatã de untractor condus de M.N.S. care nu posedapermis de conducere, a cãzut din neatenþieM.N., care s-a ales cu traumatism cranio-cerebral acut închis ºi traumatism toracic.

În fiecare toamnã gospodarii îºi facprovizii din munca de peste an. Doar cã uniiîºi fac din munca altora. Ca la Ighiºul Vechiunde, de pe o tarla, au fost sustraºi peste 600kg de porumb ºtiuleþi. Din fericire hârciogulde ocazie nu a cãrat imediat prada ºi cei câþivazeci de saci în care au fost ambalaþi ºtiuleþiiau fost gãsiþi ascunºi în apropierea tarlalei.Dacã unii preferã sã culeagã de pe câmp alþiiiau direct din magazin, precum D.A. ºi B.S.din Agnita care au sustras produse de aproape150 lei din supermarket-ul Penny ºi cãrora lis-a organizat un flagrant de cãtre poliþiºti ºilucrãtorii magazinului. Preferinþele altora seîndreaptã cãtre produsele nealimentare, caîn cazul lui S.H. din Merghindeal, care asustras de pe câmp din apropierea localitãþiio þeavã metalicã pe care primãria dinlocalitate intenþiona sã o foloseascã laconstruirea unui pod în zonã. Sau ca în cazullui T.A. de 62 de ani din Alþîna, care a fostdepistat de poliþiºti în urma unei acþiuni pelinie de silviculturã în timp ce tãia ºi sustrãgeamaterial lemnos.

La Nocrich, N.R. de 32 de ani dinlocalitate l-a înjunghiat superficial peconcetãþeanul sãu N.G.A. de 31 de ani caurmare a unei altercaþii spontane interveniteîntre cei doi. Victima a refuzat investigaþiilemedicale. Tot o altercaþie spontanã a avut locla Chirpãr unde P.B.A. de 16 ani l-a lovit cuun obiect ascuþit pe W.M.A. de 17 ani, ambiifiind din Chirpãr. Victima a suferit o ranãuºoarã.

În urma unor neînþelegeri între soþi, A.O.din Coveº s-a autoincendiat suferind arsuripeste 50% din suprafaþa corpului iar R.S.M.de 41 de ani din ªomartin s-a sinucis cu unasomator pentru sacrificarea animalelor.

Pentru cã tot suntem în preajma unorevenimente electorale menþionãm douãincidente care au avut loc la Iacobeni ºi Sãsãuºunde materiale de propagandã electoralã aufost îndepãrtate din zona de afiºare. Vãreamintim cã astfel de evenimente cad subincidenþa legii electorale iar vinovaþii pot fiaspru pedepsiþi pentru astfel de acþiuni.Îndepãrtarea sau distrugerea de afiºe,bannere sau alte materiale de propagandãelectoralã se poate pedepsi chiar ºi cuînchisoarea, în anumite cazuri.

Încheiem prin a menþiona reuºitalucrãtorilor Postului de Poliþie ComunalãAlþîna care au depistat pe raza localitãþii peM.M.A. de 15 ani din ªibot jud. Alba, minorplecat voluntar de la domiciliu ºi dat înurmãrire naþionalã. Acesta a fost predatpoliþiºtilor din ªibot pentru a fi redatpãrinþilor.

În speranþa cã momentul electoral careurmeazã va trece fãrã incidente care sã facãnecesarã prezenþa poliþiºtilor vã reamintimcã, totuºi, poliþiºtii de pe Valea Hîrtibaciuluisunt …

… Mereu alãturi de dumneavoastrã !

Poveºti ºi poveþe din vechiul „Bendorf”îndestulãtoare, în grajduri luminãelectricã, ventilaþie, adãpãtori ºimulsori mecanice. Acum, toate acesteale are în grajdurile vacilor sale din sat,de la care mulge atâta lapte cât ar puteaîndestula zilnic 500 de oameni. Însã cefolos cã are mulgãtoare electricã,costurile curentului electric depãºescpuþinii leuþi pe care îi încaseazã dinvânzarea laptelui. În magazia fostuluiCAP strânge, an de an, recolta de grâu,porumb ºi ovãz de pe cele 60 dehectare, în majoritatea lor proprietatepersonalã. Doar el ºi vrednica lui soþiemai lucrã atât de mult pãmânt ºiîngrijesc atât de multe vaci ºi juninci!Îi urmeazã familia Vanga. ªi cu toateastea românii bãtrâni ai satului, fac cefac, ºi nu lasã hotarul pãrãsit, necultivatsau necosit. Cu toate cã nu-s nicijumãtate din puþina populaþie activã aacestui sat hârtibãcean. Restul, aproape300 de persoane, sunt corturari. Cei

copiii, fraþii ºi nepoþii lor de la oraºuneori îi admirã, alteori îi sfãdesc cãlucrã atâta cât lucrã! În sinea ei,Eugenia (nãscutã Lenghelea), soþia luiIon, le dã acestora dreptate. Însã nuizbuteºte de anii ºi ani de zile nici mãcarsã-l mai domoleascã din lucru pebãrbatul sãu. Îl aude cât e de supãratcã toate sunt scumpe ºi cã lucrurilemerg anapoda în þara asta neorânduitãca lumea. Iar munca lui rãmâne grea ºinefiresc de ieftinã! Ba mai mult, a ajunssã se roage de marii „fabricanþi” debrânzeturi sã-i cumpere cu nici un leulitrul de lapte! Îmi mãrturiseºte cã amai uitat de toate aceste necazuri, înultima duminicã a lunii octombrie,atunci când, îmbrãcaþi elegant, soþiiNistor au participat la Universitatea deEst din Timiºoara, la întâlnirea festivãde 45 de ani a componenþilor promoþiei1968/1969 de ingineri-mecaniciagricoli.

care, treptat-treptat, ºi-au pãrãsitcorturile din pãºunile satelor din jur,cumpãrând casele ºi gospodãriile acelorþãrani români care nu mai sunt. Numaicã „domniile lor” n-au chef sã-ºi lucreze,ca lumea, nici mãcar propriile grãdiniledin dosul caselor! Trãiesc din te mirice. Din alocaþia lunarã a tot mai multorcopii, ca ºi din ajutorul social alfamiliilor. ªi apoi furã tot ce pot de pecâmp, precum ºi lemnele de foc dinpãdurile învecinate. Însã principala lorpreocupare a fost ºi a rãmas „naveta”în strãinãtãþi: Franþa, Italia, Spania,Germania, Austria. „Adunã” ºi de peacolo ce adunã dupã care revin în sat,unde se pun pe trai bun ºi petrândãvealã, urmate de multã invidie ºide zgomotoase certuri. Ca urmare, ceidoi vrednici plugari ai satului, Nistor ºiVanga, se plâng cum cã corturarii nuvin sã lucreze nici pe bani ºi nici pebucate, fiind nevoiþi sã meargã încomuna învecinatã

la Alþâna, pentru a tocmi zilieri,oferindu-le pentru o zi de lucru în câmp50-60 de lei, trei mese, bãuturã ºi unpachet de þigãri. Iar la coasã, dublu înbani! Numai cã cei doi fermieri ai satuluisunt tot mai bãtrâni ºi mai obosiþi,

Pentru a schimba, cumva, vorba ºidecorul, vrednica lui nevastã (rudãapropiatã a celui care i-a împrumutatsatului ei natal numele de AxenteSever) „rãsfoieºte” bogata ladã dezestre a pãrinþilor amândoura. Desprevrednica ei soacrã, fie iertatã, avândnumai cuvine de laudã ºi de mulþumire.Dovadã cã îmi aratã câteva adevãratepodoabe ale vechilor haine româneºti,constând dintr-un set întreg de ii, dar ºidintr-o ºurþã tare fainã, þesutã în rãzboide mâinile mamei soþului ei. Lângãfereastra micã a geamului camerei-muzeu þãrãnesc, decoratã cu sfinteicoane pictate pe sticlã ºi cu cununi debusuioc ºi din spice de grâu, prinde anumãra clinurile acelui ºurþ. O întreb,ce rost are aceastã numãrãtoare! Îmirãspunde cã purtãtoarea acelui ºurþ,respectiv buna mamã a bãrbatului sãu,dovedea prin cele patru clinuri cã era oþãrancã vrednicã, provenitã dintr-ofemeie nu numai de oameni înstãriþi,cumsecade ºi credincioºi, dar ºi cumultã stimã în sat. Familia Nistoreºtilordin Beneºtiul sibian!

Sibiu, joi, 23 oct. 2014Ioan Vulcan-Agniteanul

GAZETA HÂRTIBACIULUI2014 3

În prezenþa reprezentanþilorinstituþiilor Uniunii Europene, aorganizaþiilor pan-europene dedicateculturii ºi turismului ºi a altor pãrþiinteresate, parteneriatul proiectuluiCHARTS a lansat CARTA pentru „RolulCulturii ºi al Patrimoniului înformarea ºi oferirea de ValoareAdãugatã Strategiilor Regionalepentru Dezvoltarea Durabilã aTurismului”, la Bruxelles în cadrulmanifestãrii „Zilele Porþilor Deschise– a 12-a ediþie a Sãptãmânii Europenea Regiunilor ºi Oraºelor”.

Carta CHARTS a fost prezentatãanterior ºi discutatã în cadrul ConferinþeiFinale a proiectului CHARTS în data de12 septembrie 2014, în Agria, Volos,Magnesia, regiunea Thessalia, Grecia.„Carta Thessalia”, aºa cum va f idenumitã în continuare, deoarece a fostprezentatã pentru prima datã în regiuneaThessalia, este adoptatã în principiu decãtre partenerii proiectului CHARTS, cuclarificãrile, modificãrile, îmbunãtãþirileºi completãrile ulterioare.

În deschiderea evenimentului delansare a CARTEI, domnul KostasChalevas, preºedintele ECTN, a declarat:

Lansãm astãzi aceastã importantã„Cartã Thessalia” aici, la Bruxelles,pentru instituþiile Uniunii Europene,organismele pan-europene ºi alte pãrþiinteresate. Va urma o perioadã deconsultare publicã pânã la 1 decembrie2014. Aºteptãm cu nerãbdare sã primimcomentariile ºi sugestiile dumneavoastrãpentru îmbunãtãþirea acestui document,cu scopul de a face din aceastã CartãThessalia începutul unei noi ere îndezvoltarea durabilã ºi promovareaturismului cultural ºi de patrimoniu, atâtîn Europa, cât ºi în afara graniþelor ei.

Coordonatorul proiectului CHARTS,domnul Manos Vougioukas, prezentândCarta, a afirmat:

Scopul „Cartei Thessalia” este dea grupa într-un singur document,cuprinzãtor ºi integrat, principiile debazã, caracteristicile, constatãrile,concluziile ºi recomandãrile privindbunele practici în ceea ce priveºteimplicarea culturii ºi a patrimoniului îndezvoltarea turismului durabil.

Obiectivul Cartei este sã se bazezepe toate iniþiativele, declaraþiile,rezoluþiile, opiniile ºi cartele anterioare,sã exploateze posibilele sinergii ºi sãfaciliteze implementarea recomandãrilorde cãtre autoritãþile responsabile cudestinaþiile la nivel regional ºi local.

Aceastã Cartã se adreseazã

„Agricultura ecologicã” estetermenul protejat ºi atribuit Românieide cãtre UE. Acesta este similar cutermenii „Agriculturã organicã” sau„Agriculturã biologicã” utilizaþi în altestate membre ale UE.

Agricultura ecologicã constituie unmod de producþie care se caracterizeazãprin utilizarea de tehnici de cultivare aplantelor ºi de creºtere a animalelor cerespectã echilibrul natural prinexcluderea utilizãrii produselor chimicede sintezã, promovarea ºi sporireabiodiversitãþii, promovarea ºi stimulareaciclurilor biologice ºi limitarea utilizãriide inputuri.

Federaþia Internaþionalã aMiºcãrilor pentru Agriculturã ecologicã(IFOAM) defineºte agriculturaecologicã ca f iind „un sistem deproducþie care susþine starea desãnãtate a solurilor, a ecosistemelor ºia oamenilor. Aceasta se bazeazã pesistemele ecologice, biodiversitate ºicicluri de viaþã adaptate condiþiilorlocale, în locul utilizãrii inputurilor cuefecte adverse. Agricultura ecologicãcombinã tradiþia, inovaþia ºi ºtiinþa înbeneficiul mediului înconjurãtor ºipromoveazã relaþiile echitabile, precumºi o calitate bunã a vieþii tuturor celorimplicaþi”. Organizaþia pentruAlimentaþie ºi Agriculturã (FAO) ºiorganizaþia Mondialã a Sãnãtãþii (OMS)definesc agricultura ecologicã în „CodexAlimentarius” ca fiind un „sistemintegrat de gestionare a procesului deproducþie agricolã, care contribuie lasprijinirea ºi consolidarea rezistenþeiagroecosistemului, incluzândbiodiversitatea, ciclurile biologice ºiactivitatea biologicã a solului”.

Regulamentul (CE) nr. 834/2007 alConsiliului def ineºte producþiaecologicã ca fiind „un sistem global degestiune agricolã ºi de producþiealimentarã care combinã cele mai bunepractici de mediu, un nivel înalt debiodiversitate, conservarea resurselornaturale, aplicarea unor standarde înalteprivind bunãstarea animalelor ºi ometodã de producþie care respectã

În grãdina familiei Câmpu Stelian dinAgnita, str. Griviþa 5 a crescut un dovleac uriaº,în greutate de 50 de kg. Proprietarii declarã

CARTA THESSALIA PENTRUDEZVOLTAREA TURISMULUIParteneriatul proiectului INTERREG IVCCHARTS a lansat, la Bruxelles, „CARTA

THESSALIA” pentru DezvoltareaDurabilã a Turismului Cultural ºi dePatrimoniu, în cadrul manifestãrii„Zilele Porþilor Deschise”

(9 Octombrie 2014)autoritãþilor administraþiei publiceregionale ºi locale, organizaþiilor demanagement a destinaþiilor, organismelordin turism, asociaþiilor din turism,reþelelor turistice ºi culturale, cetãþenilorºi grupurilor comunitare, ONG-urilor,asociaþiilor de IMM-uri, instituþiilorUniunii Europene, organismelorinternaþionale ºi altor instituþii interesateºi actorilor din domeniu.

Carta cuprinde cele 12 teme de bunepractici examinate ºi documentate încadrul proiectului CHARTS, dar propune,de asemenea, ºi alte acþiuni suplimentarecu privire la urmãtoarele teme:Mobilizarea Voluntarilor, TurismulReligios ºi de Pelerinaj, Turismul dePatrimoniu Industrial Facilitãþi deInterpretare a Patrimoniului, PatrimoniuCultural Intangibil Mobilitate Durabilã ºiAccesibilitate, Industriile Creative ºiCulturale, Economia Experienþei

Consultarea publicã lansatã departeneriatul proiectului CHARTS se vaîncheia la sfârºitul lunii noiembrie 2014,versiunea finalã a Cartei urmând a fipublicatã în luna decembrie 2014,marcând astfel o nouã erã în dezvoltareadurabilã ºi în promovarea turismuluicultural ºi de patrimoniu în Europa ºi înafara graniþelor ei.

Aceastã Cartã reflectã importanþa totmai mare acordatã aspectelor legate deconservarea ºi rãspândirea Culturii ºiPatrimoniului European (inclusiv culturacontemporanã ºi patrimoniul natural), înlumina conexiunii cu Turismul ºiDezvoltarea Durabilã. În acest context,crearea de produse ºi servicii turisticedurabile, inovatoare ºi transnaþionale noiºi modernizate, bazate pe culturã ºipatrimoniu ar trebui consideratã de oimportanþã crucialã.

Carta pune accent pe abordareaefectelor schimbãrilor climatice asupradestinaþiilor, accesul pentru toþi laresursele culturale ºi naturale, crearea departeneriate eficiente la nivel dedestinaþie, implicarea comunitãþilorlocale, familiarizarea vizitatorilor cupatrimoniul ºi cultura localã pentru unturism responsabil, îmbunãtãþirea calitãþiiºi informaþiilor pentru turiºti,introducerea strategiilor de marketingspecif ice destinaþiilor, promovarearutelor culturale, a patrimoniului feroviar,a gastronomiei, meºteºugurilortradiþionale, cicloturismului, precum ºidepãºirea crizei economice pringenerarea de locuri de muncã, inovare ºidezvoltare durabilã.Asociaþia Ecomuzeul Regional Sibiu

Marius Halmaghi

DOVLEACUL URIAªcã n-au folosit nici un fel de îngrãºãminte, decidovleacul este curat ecologic. Nu ºtim câteplãcinte a fãcut gospodina din marele dovleac.

DEFINIREA AGRICULTURII ECOLOGICEpreferinþele anumitor consumatoripentru produse obþinute cu ajutorulunor substanþe ºi procese naturale”.

Principii ºi reguli ale agriculturiiecologice

Principiile generale IFOAM1. Principiul sãnãtãþii, conform

cãruia agricultura ecologicã trebuie sãasigure ºi sã îmbunãtãþeascã starea desãnãtate a solului, plantelor, animalelor,oamenilor ºi a întregii planete, ca totunitar ºi indivizibil. Agriculturaecologicã este destinatã producerii dealimente sãnãtoase cu o calitatenutritivã superioarã, care contribuie laprevenirea bolilor ºi la întreþinerea stãriide bine.

2. Principiul ecologic, conformcãruia agricultura ecologicã trebuie sãse bazeze pe sistemele ºi ciclurileecologice vii, sã lucreze cu acestea, sãîncerce sã le stimuleze ºi sã le susþinã.Agricultura ecologicã trebuie sã ajungãla un echilibru ecologic prin organizareasistemelor de producþie agricolã,gospodãrirea habitatelor ºi întreþinereadiversitãþii genetice ºi agricole.

3. Principiul corectitudinii,conform cãruia agricultura ecologicãtrebuie sã dezvolte relaþii care sãasigure corectitudinea în privinþamediului înconjurãtor ºi a condiþiilor deviaþã. Corectitudinea este exprimatãprin echitate, respect, dreptate ºiconsideraþie faþã de lumeaînconjurãtoare, atât în relaþiile dintreoameni, cât ºi în relaþiile dintre oameniºi alte fiinþe vii.

4. Principiul administrãrii,conform cãruia agricultura ecologicãtrebuie administratã într-o manierãprudentã ºi responsabilã, pentru aproteja sãnãtatea ºi bunãstareageneraþiilor actuale ºi viitoare, precumºi a mediului. Agricultura ecologicãtrebuie sã previnã apariþia unor riscurimajore, prin adoptarea unor tehnologiicorespunzãtoare.

Articolele au fost preluate din„PUBLICAÞIA TEMATICÔ A

RNDR

4 GAZETA HÂRTIBACIULUIC

yan

Mag

enta

Yel

low

Bla

ck

2014

Reþeaua europeanã de arii protejate,Natura 2000 are ca scop sã creeze un mijloclegal la nivelul european pentru protejareahabitatelor ºi a speciilor aflate în pericol.Pentru noi, localnicii din cel mai mare sitNatura 2000 din bioregiunea continentalã aRomâniei, asta însemnã obligaþii dar ºiavantaje. Poate avem din când în cândimpresia cã suntem „restricþionaþi” de niºtelegi suplimentare, pentru câteva pãsãri, pecare noi obiºnuiþi cu ele, le considerãm cevabanal. Sã nu uitãm însã faptul cã situl Natura2000 de protecþie avifaunisticã „PodiºulHârtibaciului” a fost declarat de cãtre UEpentru cã aici trãiesc peste 60 de specii depãsãri care la nivel european sau chiar globalsunt în pericol de a dispãrea.

Declararea siturilor Natura 2000 este osarcinã a fiecãrui membru al UniuniiEuropene. Adicã, în momentul în careRomânia a intrat în UE, ºi-a asumat creareaacestor arii protejate ºi în mod practic„pãstrarea stãrii favorabilã de conservare”.În cuvinte mai simple: dacã am avut, deexemplu, în 2007 între 70-90 perechi de acvilãþipãtoare micã, ce cuibãrea în PodiºulHârtibaciului, România se obligã ca aceastãcifrã sã nu fie cu una mai micã mai târziu cândse controleazã situaþia din teren.

La începutul anului viitor, în februarie2015, proiectul POS MEDIU pentruelaborarea planului de management al ariilorNatura 2000 din zona Hârtibaciu – TârnavaMare, se va termina. Din momentul în careacest plan va fi aprobat de minister, se poateca proprietarii de pãmânt din anumite zoneale siturilor sã fie obligaþi sã respecte anumitemãsuri care asigurã co-existenþa speciilor ºi

Din 2011 ºi pânã în vara acestui an, o echipãde biologi coordonatã de WWF-România aderulat în Podiºul Hârtibaciului-Târnava Mareo serie de expediþii ºtiinþifice. Rezultateleacestor activitãþi au fost acum centralizate,alcãtuind un tablou impresionant alpatrimoniului natural din Transilvania. WWF-România anunþã pe aceastã cale cele maiimportante rezultate ale cercetãrilor þiîndeamnã la o considerare cât se poate deserioasã a acestor valori, multe dintre ele uniceîn Europa, în proiectele de dezvoltare pe careautoritãþile naþionale ºi locale le vor propune,lansa sau aproba în aceastã zonã.

Expediþiile s-au desfãºurat în cadrulproiectului „Pentru Naturã ºi ComunitãþiLocale-Bazele unui management integratNatura 2000 în zona Hârtibaciu-Târnava Mare-Olt”, cel mai mare proiect de conservare alorganizaþiei WWF-România; acesta estecofinanþat de Fondul European de DezvoltareRegionalã prin Programul Operaþional deMediu. Aria de implementare a acestuia este adoua cea mai mare zonã din Româniaacoperitã cu arii naturale protejate, dupãDelta Dunãrii. Aici se gãsesc 7 situriincluse în reþeaua europeanã Natura 2000ºi încã 3 arii naturale protejate de interesnaþional. Echipa de biologi de la mai multeorganizaþii partenere în acest proiect a strãbãtutdealurile, fâneþele ºi pãdurile pentru a identificaºi numãra speciile de plante, arbori, amfibieni,mamifere, insecte ºi pãsãri care se gãsesc aiciºi pentru a analiza habitatele acestora. Pe scurt,ei au realizat un inventar al speciilor deflorã ºi faunã ºi al habitatelor, astfel încâtsã se ºtie cu exactitate cât de valoroasã estezona. Pe baza acestor informaþii seelaboreazã planul de management alîntregii zone, ce cuprinde mãsuri degestionare a terenurilor. WWF-Româniaorganizeazã astãzi, la Daneº, o consultarecu factorii de interes ºi de decizie din zonã,pentru a analiza mãsurile propuse deexperþii din proiect.

Ce au descoperit experþii?

Partea colinarã a Transilvaniei e una dintreregiunile cele mai bogate în specii ºi cu odiversitate foarte mare a lor. Au fost parcursecirca 80.000 hectare de pãduri ºi s-audescoperit suprafeþe întinse de stejarpufos, care reprezintã 3 sferturi din toatepãdurile de stejar pufos din þara noastrã;astfel, ele sunt o emblemã a Transilvaniei.Acestea sunt dispuse pe terenuri în pantã,cu orientare sudicã ºi gãzduiesc plante rareprecum orhideele, irisul sau frãsinelul. Înzonele cu arboretele cele maireprezentative - în jurul localitãþilor Criº,Stejãreani, Dumbrãveni s-au instituit înscop de protecþie rezervaþii naturale, cumar fi „Pãdurea de stejar pufos de la Criº-Stejãreni” ºi „Pãdurea de stejar pufos dela Dumbrãveni”.

Între alte tipuri de pãduri importante, s-audescoperit cele cu anini ºi frasini ºi zãvoaielecu sãlcii ºi plopi. Toate acestea prezintã odeosebitã importanþã, întrucât contribuie laformarea ºi întreþinerea mediului de luncã,fixând aluviunile, reducând viteza apelor ºiapãrând malurile de eroziune.

Pãºunile cu arbori sunt o altã emblemã aTransilvaniei; acestea sunt elemente depeisaj cu valoare culturalã ºi de mediuridicatã, recunoscute pe plan internaþional.S-au format de-a lungul secolelor, în urmaactivitãþilor umane cu intensitate redusã,cum ar fi pãºunatul extensiv ºi/sau cositul.Speciile cele mai comune de arbori de pepãºuni sunt stejarul, carpenul, mãrul ºipãrul pãdureþ, uneori ºi fagul.Dimensiunile lor pot fi uriaºe: cel mai marestejar descoperit este în Mercheaºa ºi arecircumferinþa trunchiului de peste 9 m.Consultãrile cu experþi europeni în acestepeisaje au arãtat cã avem cea mai maredensitate de pãºuni cu arbori ancestrali depe continent.

Specii de florã ºi faunã

Biologii au descoperit 26 de specii delilieci ºi 225 de specii de pãsãri, ceea ce

DE CE ESTE IMPORTANTÃ NATURA2000 PENTRU LOCUITORII DIN

VALEA HÂRTIBACIULUI?Joachen Cotaru

TEZAURUL DIN ZONELE SÃRACEînseamnã aproximativ 60% din totalul speciilorobservate în România. Multe dintre acestespecii de pãsãri (cam un sfert) au fost observatepe lacurile de la Brãdeni sau în vecinãtatea lor.Astfel, deºi lacurile ocupã o suprafaþã micãraportat la mãrimea totalã a zonei, ele au oimportanþã mare întrucât oferã pãsãrilor unmediu optim de viaþã. Pelicanul comun ºi raþade gheþuri au fost întâlnite la Brãdeni, precumºi cele mai rare ºi interesante specii din totPodiºul Hârtibaciului: fluierarul sur, care areciocul lung, subþire ºi cântã ca din fluier, ºi lupulde mare, pasãre rãpitoare. De asemenea, în zonãtrãieºte acvila þipãtoare micã, specie de intereseuropean, care îºi pierde locurile de cuibãrit(din cauza exploatãrii pãdurilor cu arboribãtrâni) ºi de hrãnire (din cauza transformãriipajiºtilor în terenuri arabile ºi în pãduri), dar ºicristelul de câmp (Crex crex), afectat de cositultimpuriu, mecanizat sau de incendiereapajiºtilor.

În aceastã regiune existã ºi populaþii deamfibieni extrem de bogate ºi durabile.Regiunea adãposteºte cele mai mari populaþiiinterconectate de broaºte cu burta galbenã(Bombina variegata) documentate în zona dedeal din toatã Europa. Aceastã broascã este îndeclin în toate þãrile vest europene. O altã speciede broascã foarte rarã la nivel european, darcare aici se gãseºte în numãr mare, este broascaroºie de pãdure.

În ce priveºte mamiferele, întâlnimpopulaþii de urs, pisicã sãlbaticã, castor ºividre, precum ºi exemplare de lup - speciicare s-au rãrit sau chiar au dispãrut dinmulte þãri europene. S-au descoperit sub 100de exemplare de vidrã, iar ameninþãrileprincipale la adresa speciei sunt legate deeliminarea vegetaþiei de pe malurile râurilor ºiscãderea efectivelor de peºti din cauza barajelor,regularizãrilor ºi a poluãrii. Efectivele de lupsunt relativ mici din cauza exploatãrii pãdurilorcu arbori bãtrâni, a vânãtorii ºi a activitãþilorlegate de pãºunat. Urºii sunt rãspândiþi înîntreaga zonã, însã sunt concentraþi în zonelede pãdure; aceºtia pot fi puternic afectaþi deactivitatea forestierã intensã desfãºuratã înzonele de adãpost ale acestora ºi de activitãþilelegate de pãºunat.

Regiunea studiatã, în mod special situlNatura 2000 Sighiºoara - Târnava Mare, are ovaloare ºtiinþif icã excepþionalã la nivelinternaþional. Aceasta se reflectã atât la nivelde peisaj cât ºi la nivel de diversitate aspeciilor. Compoziþia peisajului esteechilibratã, cu acoperirea de pãdure decirca 30%, de pãºune de circa 26%, pe cândzonele arabile ºi construite au acoperireredusã - circa 15%, respectiv 3-5%. Prinurmare, acoperirea cu vegetaþie nativã estemare, nefragmentatã. Pe lângã acestaspect, modul de folosire a terenurilor agricoleºi pãdurilor este încã tradiþional în mare parte.Acest mod de folosinþã creeazã un peisaj mixt(mozaicat) ºi întreþine o varietate mare de speciide plante: peste 1.000 de specii de plante aufost identificate aici, reprezentând aproximativ30% din toatã flora României.

Toate aceste specii rare sau dispãrute dinalte zone din þarã sau din Europa au un rol binedeterminat, uneori esenþial, în sistemul naturalde care noi depindem. De aceea, este nevoiede mãsuri concrete ºi specifice de managemental terenurilor din aceastã zonã, pentru a nuafecta critic starea acestor specii ºi habitate saupentru a minimiza riscurile cu care se confruntã.În decembrie, WWF va lansa ºi în dezbaterepublicã planul de management al zonei, urmândca la începutul anului 2015 sã fie depus în formãfinalã la Ministerul Mediului. Dupã aprobare,administratorul acestei zone, Progresul Silvic(Sibiu), va fi responsabil pentru punerea lui înpracticã.

Proiectul „Pentru Naturã ºi ComunitãþiLocale - Bazele unui management integratNatura 2000 în zona Hârtibaciu-Târnava Mare-Olt” este implementat în perioada martie 2011– februarie 2015 de cãtre WWF-România, înparteneriat cu Fundaþia ADEPT, Fundaþia MihaiEminescu Trust, Agenþia Regionalã de Protecþiea Mediului Sibiu ºi Ecotur Sibiu, ºi are o valoarede 12.652.463 lei. Mai multe informaþii:www.natura2000transilvania.ro.

a habitatelor în armonie cu omul. Acceptareaacestei obligaþii este, de exemplu înGermania, rãsplãtitã cu aºa numite plãþicompensatorii de mediu. Planul demanagement va crea condiþiile de bazã pentruastfel de plãþi ºi în zona Hârtibaciu.

Mulþi dintre noi locuitorii PodiºuluiHârtibaciului, am acceptat faptul cã trãim într-o zona de protecþie a naturii. La fel, mulþi auînceput sã recunoascã faptul cã pentruPodiºul Hârtibaciului (ºi nu numai), o naturãcât mai sãnãtoasã reprezintã punctul depornire pentru dezvoltarea turismului ºicreºterea valorii produselor locale. Statutulde arie protejatã „Natura 2000” ne deschideuºile cãtre pieþe ºi oameni necunoscuþi pânãmai ieri – ºi astfel creazã ºanse concrete. Eclar cã turismul nu va rezolva toateproblemele noastre economice, dar poate fio sursã importantã de venit. De exemplunumãrul grupurilor de cicloturiºti a începutsã creascã de când au fost declarate siturileNatura 2000 pe Podiºul Hârtibaciului.

Mai existã ºi un alt avantaj care rezultãdin statutul de arie protejatã Natura 2000.De când au fost declarate siturile hârtibãcene,din 2007, ºi mai ales din 2011, când asociaþiaWWF România cu partenerii sãi a începutîntocmirea planului de management, s-a creato comunicare permanentã între pãrþileimplicate: administraþii publice, cetãþenii,oamenii de ºtiinþã. Astfel, Natura 2000sprijinã ºi abordãrile pentru o guvernare bunãale zonei, cu participarea activã a locuitorilorºi a reprezentanþilor acestora. ªi ce ne dorimmai mult?

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

Foaie editatã de Protopopiatul Ortodox Agnita

„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )

Anul VIi, nr. 75, OCTOMBRIE 2014

ORTODOXIA Pe VAleA HâRTIbAcIuluI„Apare cu binecuvântarea IPS Pãrinte Mitropolit dr. Laurenþiu Streza”

EctenieDaniela PÃNÃZAN LÕRINCZI

Pentru ca Lumina sã coboare-n întuneric,când spunând rugarea sã ne bucurãm,Domnului sã ne rugãm!Pentru ca Iertarea s-aducã-ne iertare,cînd învinºi de urã, pe El mereu Îl uitãm,Domnului sã ne rugãm!Pentru ca Viaþa fie-ne spre mântuire,ºi primind Lumina, cu El sã-nviem,Domnului sã ne rugãm!Pentru ca Durerea sã nu ne-mpresoarecând împãtimiþi noi toþi Îl chemãm,Domnului sã ne rugãm!Pentru ca Tristeþea sã nu ne cuprindãcând orbiþi de urã noi toþi Îl uitãm,Domnului sã ne rugãm!Pentru ca Iubirea facã-ni-se sãlaºal celui Prea Înalt pe care plece-ºimilostivirea-ndurãtoare,Domnului sã ne rugãm!Pentru ca Raiul sã îl dobândim,când sfinþiþi Învierea-I noi mãrturisim,Domnului sã ne rugãm!

IzvorândaÎn picuri de ploaiecobori Înserare,prin picuri de lacrimichemi Iubire,Tu, Cel purtândpovara CruciiTu, eºti Luminaizvorândã din noapteaseninului unui alt început...

10 mai 2014 a reprezentat o zi de odeosebitã trãire ºi înãlþare duhovniceascãpentru mine. Am avut extraordinarul prilejde a participa împreunã cu grupul de pelerinila Sfânta Liturghie sãvârºitã în BisericaSfântului Mormânt. În jurul bisericii Învierii(a Sfântului Mormânt), dar sub acelaºiacoperiº, se aflã mai multe paraclise la carene-am închinat pe rând. Denumirile lor neduc cu gândul la momentele calvaruluiDomnului nostru Iisus Hristos: paraclisulcununei de spini, paraclisul aflãrii SfinteiCruci, paraclisul „Împãrþit-au hainele Lui”,paraclisul Sfântului Longhin Sutaºul,paraclisul „butucilor” (unde I s-au pus înbutuci picioarele Domnului), paraclisulînchisorii lui Hristos ºi leºinul MaiciiDomnului, paraclisul latinilor (catolicilor) ºistâlpul biciuirii, paraclisul „nu Mã atinge”.Intrând în bisericã, imediat în dreapta niºtescãri urcã spre Golgota, iar în faþã întâlnimprimul loc de închinare – sfânta piatrã aungerii. În acest loc Iosif din Arimateea ºiNicodim au pregãtit cu arome giulgiul pentrua înfãºura trupul neînsufleþit al Domnului.Dupã ce am urcat scãrile din dreapta intrãriiam ajuns pe culmea Golgotei. Altarul careaparþine grecilor stã pe stânca ce a þinutcrucea Rãscumpãrãtorului lumii ºi unde Iisusa murit. Între coloanele ce susþin Sfânta Masãa altarului se aflã un orificiu înconjurat cu undisc de argint aurit unde dupã tradiþie a fostfixatã Crucea Domnului. Sub altarul ortodoxse poate vedea stânca de pe Golgota cu fisuriadânci provenite din cutremurul care s-a

Viaþa creºtinã exemplarã a SfântuluiDomnitor Constantin Brâncoveanu nu puteafi încununatã decât de un sfârºit de excepþie,de o moarte creºtinã exemplarã, aºa cumspunea ºi marele istoric Nicolae Iorga. Sepoate spune cã jertfa Brâncovenilor depãºeºteîn semnificaþia sa planul ºi nivelul acþiunilormundane mãrunte ºi se înscrie în perspectivauniversalã a martiriului creºtin ca viaþã trãitãîn Hristos ºi sfârºitã în Hristos. Dimensiuneahristicã simbolicã a sfârºitului pãmântesc aldomnitorului Brâncoveanu poate fi sesizatãsub mai multe aspecte. În arestareadomnitorului muntean un rol decisiv l-au avutunele dintre rudele ºi sfetnicii sãi apropiaþi.Pe de altã parte, pãtimirea domnitorului aînceput în sãptãmâna Patimilor anului 2014.Domnitorul a fost mazilit ºi luat penepregãtite, clanul domnesc a fost imediatchemat la Constantinopol, torturat timp deaproape trei luni, dupã care brusc s-a puscapãt torturii. Apoi celor ºase candidaþi ladecapitare li s-a oferit un timp necesarrefacerii ºi restabilirii stãrii fizice la parametriinormali, pentru ca spectacolul supliciuluiprogramat sã fie cât mai grandios, complet ºipilduitor. În ziua execuþiei, au fost scoºi dinînchisoarea ªapte Turnuri la ora 5 dimineaþa,doar cu cãmãºile lungi pe ei ºi în picioarelegoale, grupaþi toþi ºase, avându-l pe domnitorîn mijloc, între cei doi fii mai vârstnici. Apoiau fost purtaþi pe lângã zidurile înalte alecetãþii Constantinopolului timp de ºase orede mers pe jos, mai întâi prin suburbii mizereºi rãu mirositoare, unde unii i-au împroºcatcu flegme, iar alþii, mai miloºi, le-au deplânssoarta. În continuare au fost obligaþi sãdefileze pe strãzile Fanarului, cartierul luxosal grecilor constantinopolitani, unde

MARTIRIUL SFINÞILOR BRÂNCOVENIConstantin avea castel. În cele din urmã, laamiazã, au ajuns la locul de execuþie ridicatpe malul Bosforului. Era necesar ca poporuluiadunat la acest spectacol sângeros, dar înegalã mãsurã ºi oficialitãþilor occidentale ºibisericeºti prezente, sã li se transmitãsemnificaþia unicã ºi inegalabilã a acesteiexecuþii: eliminarea ultimului reprezentant altradiþiei politice bizantine.

Se spune cã ziua execuþiei era dominatãde o luminã extraordinarã, cã apele Bosforuluisclipeau orbitor, iar vãzduhul era maiînmiresmat ca niciodatã. Se mai spune cãSultanul Ahmed aºtepta cu înfiorare debutulexecuþiei pe marele eºafod în trepte, dinproximitatea cortului sãu. Sângele þâºnind dinfiecare decapitat ca o artezianã ºi auzul ºiroiriiabundente ale sângelui scurs îl aruncaserãpe sultan într-un straniu extaz psihotic.Trebuie menþionat faptul cã procedeul acestuifel de pedeapsã încetase la turci de 250 deani, iar populaþia pierduse între timp gustulbarbariei publice. Ahmed Sultanul gãsise însãocazia idealã pentru a resuscita în faþareprezentanþilor întregii Europe gloriaSemilunii ºi biruinþa asupra Crucii. Cu toateacestea el nu ºi-a atins scopul. Europa n-areþinut decât halucinanta cruzime cãreia i-aucãzut victime domnitorul roman, fiii sãi ºivistiernicul Vãcãrescu. În plus, învierea vechiibarbarii a iritat la culme întreaga populaþieturcã ºi greceascã ºi a produs chiar ºiîncãierãri ale acesteia cu autoritãþile otomane.Ca urmare, capetele decapitaþilor au stat însuliþe puþin, iar trupurile fãrã cap ºi golite demãruntaie, umplute cu paie ºi cu pieleacusutã la loc, nu au mai fost plimbate îndelungpe caldarâmul cetãþii aºa cum se obiºnuia înastfel de situaþii, ci au fost aruncate în mare

PELERIN PE URMELE MÂNTUITORULUI ÎN ÞARA SFÂNTÃ(continuare din numerele trecute)întâmplat în timpul morþii Mântuitorului,fisuri care se prelungesc în jos pânã la loculunde s-a gãsit un craniu de om socotind cãeste al lui Adam – de unde ºi denumirea de„Locul cãpãþânii”, în limba ebraicã Golgota.

În faþa Sfântului Mormânt, spre rãsãrit,se af lã Biserica Ortodoxã a Învierii. Eacuprinde spaþiul de la mijlocul basiliciiconstruite de cãtre Sfântul ÎmpãratConstantin cel Mare. Aici am participat laSfânta Liturghie. Rugãciunea „Tatãl nostru”s-a cântat în limba greacã, apoi în limba rusã,apoi s-a rostit în limba armeanã ºi în limbaromânã. Cred cã dintre grupurile de peleriniaflaþi la acea orã în bisericã cei mai numeroºi

erau ruºii, apoi românii. Un momentemoþionant a fost la terminarea SfinteiLiturghii, pe la 4 dimineaþa, când cea maimare parte a participanþilor la SfântaLiturghie ne-am organizat pe grupuri depelerini. Mai multe grupuri de pelerini ruºiau cântat „Hristos a înviat!” de trei ori în limbarusã, apoi s-a auzit rãsunând cu puteretradiþionalul salut pascal „Hristos a înviat!” –„Adevãrat a înviat”. A urmat rândul celor treigrupuri de pelerini români sã cântãm „Hristosa înviat!” Am participat la o Liturghiecereascã, am trãit momente pe care nu le voiputea uita niciodatã.

(continuare în pagina 6)

(continuare în pagina 6)

în nopþile urmãtoare. Tot la adãpostulîntunericului nopþii, creºtinii le-au pescuit, le-au scos din apã ºi, acoperite cu trestii ºi pânzã,le-au dus pe furiº la o mãnãstire. Oroarea aluat sfârºit înspre 29 August, când Bisericaprãznuieºte tãierea capului Sfântului IoanBotezãtorul. Dupã ce trupul domnitoruluiBrâncoveanu a fost pescuit de niºte greci,aceºtia l-au îngropat pe insula Halke dinMarea Marmara. În 1720 vãduva Maria l-aadus în þarã ºi l-a înmormântat la BisericaSfântul Gheorghe Nou din Bucureºti, ctitoriea domnului. Lespedea nu a fost inscripþionatã,pentru a nu a afla turcii cã trupul a fost adusîn þarã, însã vãduva domnului a inscripþionatnumele Constantin Brâncoveanu în caracterechirilice pe o candelã de argint. Cu toate cãtradiþia legatã de mormântul Voievodului

Constantin Brâncoveanu s-a pãstrat, prezenþacriptei brâncoveneºti în Biserica SfântulGheorghe Nou din Bucureºti a rãmas aproapeanonimã pânã în anul 1914. Se împlineauatunci 200 de ani de la martiriu, iar în ºedinþaCamerei din 19 aprilie, la iniþiativa lui NicolaeIorga s-a luat hotãrârea ca în 15 august 1914sã se comemoreze dupã cuviinþã acesteveniment, locul stabilit în acest scop fiindctitoria brâncoveneascã de la Hurezi, undefusese pregãtit iniþial mormântuldomnitorului. În cadrul acþiunii mai ample dea aduna felurite obiecte cu valoare artisticãºi istoricã din epoca brâncoveneascã învederea unei expoziþii, la începutul lunii iuliea fost descoperitã ºi candela de pe mormântullui Brâncoveanu de la Biserica SfântulGheorghe.

ORTODOXIA Pe VAleA HâRTIbAcIuluI6 2014

Ortodoxia pe Valea HârtibaciuluiStr. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269 510325

Preºedinte: Pr. Protopop Mihai NaicuRedactor: Pr. Protopop Ioan JurcaSecretar: Pr. Axente-Cosmin Coºorean (Coveº)Colectivul de redacþie: Pr. Marius-Ciprian Bogdan (Vecerd), Pr. Aurel Dolea

(Stejeriºu), Pr. Ion Popescu (Noiºtat), Pr. Sebastian Toma (Movile), Pr. Ioan-DumitruTãtoiu (Fofeldea)

Tiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape SibiuAºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþiei sau pe e-

mail la urmãtoarele adrese: ortodoxiapevaleahartibaciului@yahoo.com ºiortodoxiapehartibaci@yahoo.com

COLEGIUL DE REDACÞIE

Dupã ce textul de pe ea a fost descifratºi adus la cunoºtinþa opiniei publice,ceremonia pomenirii domnitoruluiBrâncoveanu la douã veacuri dupã martiriulsãu s-a desfãºurat în biserica din Bucureºti,fiind condusã de mitropolitul primat alRomâniei, Conon Arãmescu Donici (1912-1919). În ciuda acestor noi descoperiri, încãmai existau anumite incertitudini privitoarela locul mormântului în interiorul bisericiiSfântul Gheorghe. De aceea a fost consideratãnecesarã o cercetare arheologicã amãnunþitãpentru a se stabili ale cui sunt oseminteleaflate sub lespede. Cercetarea arheologicã s-a fãcut în intervalul 9-16 decembrie 1932, iarla finalul ei s-a ajuns la constatarea sigurã cãsub lespedea fãrã pisanie se aflã mormântullui Constantin Brâncoveanu. Patriarhul MironCristea care fusese de faþã la scoatereaosemintelor din groapã a propus ca lareaºezarea lor în mormânt sã se oficieze unparastas cu toatã solemnitatea. În 17februarie 1933 Sinodul Bisericii OrtodoxeRomâne a hotãrât ca osemintele VoievoduluiConstantin Brâncoveanu sã fie reînhumate totîn mormântul din biserica Sfântul Gheorgheîn ziua de 21 mai a aceluiaºi an. Mai apoi s-arevenit asupra acestei hotãrâri, iarreînhumarea a fost amânatã încã un an, pânãcând se împlineau 220 ani de la martiriul dela Constantinopol. În acest sens s-a alcãtuit

un program ºi s-au transmis toate acesteacãtre protoierii, parohii ºi diverse instituþiide culturã. La praznicul Înãlþãrii Domnuluidin 17 mai 1934 patriarhul Miron a adresatun apel cãtre toatã suflarea româneascãpentru a participa la ceremonia din 21 mai.Totul a început în seara zilei de 20 mai cândsicriul cu osemintele a fost luat din BisericaSfântul Gheorghe Nou ºi aºezat în paraclisulpatriarhal. Toatã noaptea s-a fãcut priveghere,iar a doua zi, dupã Sfânta Liturghie, înprezenþa mai-marilor þãrii în frunte cu regeleCarol al II-lea, s-a oficiat parastasul pentruConstantin Brâncoveanu ºi neamul lui celadormit. Dupã cuvântul patriarhului a urmatimpresionanta procesiune cu sicriuldomnitorului Brâncoveanu, de la patriarhiepânã la biserica Sfântul Gheorghe Nou, undesicriul a fost aºezat în mormânt.

Prin hotãrârea Sfântului Sinod al BisericiiOrtodoxe Române din 20 iunie 1992 s-astabilit ca de acum înainte ºi pânã la sfârºitulveacurilor Binecredinciosul VoievodConstantin Brâncoveanu, împreunã cu fiii sãiConstantin, ªtefan, Radu ºi Matei ºi cusfetnicul Ianache sã fie cinstiþi cu sfinþii înceata martirilor Ortodoxiei, pomenindu-I cuslujbe ºi cântãri de laudã în ziua de 16 august,fiind înscriºi în sinaxar, în cãrþile de cult,precum ºi în calendarul Bisericii noastre.

Pr. Paul Vecerzan(Ighiºul Vechi)

MARTIRIUL SFINÞILOR BRÂNCOVENI

PELERIN PE URMELEMÂNTUITORULUI ÎN ÞARA SFÂNTÃ

(continuare din numerele trecute)

Duminicã, 11 mai, la ora 8.30 autocarulnostru se îndrepta spre pustia Hozeva, laMânãstirea Sfântul Gheorghe Hozevitul, la odepãrtare de doar 7 km de Ierihon. Autocarulne-a lãsat undeva sus, iar la coborârea dinautocar beduini foarte insistenþi s-au oferitsã ne coboare la mãnãstire cãlare pe mãgariilor în schimbul a 10 euro. Încet, încet amcoborât în valea adâncã pe drumul betonatce ºerpuieºte pe sub stânci ºi pereþii abrupþipânã la firul pârâului Cherit (Horat). În acestloc s-a retras profetul Ilie în vremea prigoniriide cãtre regele Ahab. Dupã ce am trecutpârâul, am urcat pe celãlalt versant al maluluila fel de sãlbatic. Mânãstirea se dezvãluieprivirii asemenea unui cuib de rândunicãconstruit sub streaºina casei. E înfiptã chiarîn peretele abrupt al vãii pârâului Cherit. ªiaici pe ambii pereþi ai defileului se vãdaceleaºi guri de peºteri în care au vieþuit miide cuvioºi, ca ºi la Mãnãstirea Sfântului Savade pe valea Iosafat. Culmea înfloririi acesteimãnãstiri a fost în timpul vieþuirii SfântuluiGheorghe Hozevitul la sfârºitul secolului VI.Intrând în paraclisul Sfântului GheorgheHozevitul, în stânga naosului, în parteadinspre Sfântul Altar, ne-am închinat lamoaºtele înmiresmate ale Sfântului IoanIacob (+ 1960) ºi cinstit ca sfânt din varaanului 1980, care sunt aºezate într-un sicriude chiparos ºi cristal. Pe acelaºi perete seaf lã ºi moaºtele Sfântului GheorgheHozevitul. Între timp au sosit ºi alþi peleriniromâni, apoi împreunã am sãvârºit slujbaacatistului Sfântului Ioan de la Neamþ(Hozevitul). Drumul la întoarcere spreautocar a fost cu mai multã ostenealã. Aînceput sã se simtã zãpuºeala pustiei o datãcu oboseala urcuºului. Unii dintre noi amcãutat odihnã ºi rãcoare pe sub stâncile carese aflau deasupra noastrã. Autocarul ne-a adusdin nou lângã zidurile cetãþii Ierusalimului înpartea de S-E. Am urcat spre partea cea maide sus a colinei numitã Muntele Sion. Amtrecut pe lângã „foiºorul de sus”, locul Cineicelei de Tainã, loc care aparþine catolicilor.Era închis pentru renovãri ºi se aºtepta vizitapapei Francisc programatã pentru 25 mai laIerusalim. Aici a fost locul de întâlnire aApostolilor dupã moartea lui Iisus, locul

arãtãrii lui Iisus cel înviat, casa ucenicilordupã înãlþarea Domnului la cer, precum ºilocul unde Duhul Sfânt S-a coborât la Rusalii.Am vizitat apoi biserica Adormirii aparþinândBisericii Luterane. Aici am venerat locul undeMaica Preacuratã a trãit în perioada Bisericiiprimare, probabil în casa SfântuluiEvanghelist Ioan. În apropiere am vizitatmonumentul despre care se socoteºte cã arfi „mormântul lui David”. Am coborât princetatea Ierusalimului, prin cartierul evreiesc.În urma unor sãpãturi arheologice s-adescoperit o porþiune întreagã de stradã dincetatea Ierusalimului de pe vremea stãpâniriiromane. Dupã ce am admirat pavajul,coloanele ºi vechile clãdiri de acum 2000 deani, am ajuns la Zidul Plângerii. Mulþime deoameni, pelerini evrei din toatã lumea seroagã ºi plâng înaintea lui Dumnezeupierderea faimei de odinioarã. Cu masivelesale blocuri de piatrã cioplitã, lung de 30 mºi înalt de 12 m, acest zid dateazã din zilelelui Irod cel Mare. Acest zid este cea maiimportantã rãmãºiþã din templul pe care l-acunoscut Domnul nostru Iisus Hristos. În anul70 templul a fost ars ºi Ierusalimul distrus.De secole evreii au venit aici sã plângã pentrutemplul distrus ºi pentru soarta lor amarã,aducându-ºi aici speranþele ºi aspiraþiile lorprin sute ºi mii de bileþele lãsate la îmbinareapietrelor.

Am urcat din nou la Biserica SfântuluiMormânt. Am profitat de douã ore deprogram liber, timp în care mulþi dintre nois-au mai închinat din nou la lespedea de peSfântul Mormânt. Vedeam acelaºi furnicar deoameni, dar acum aveam ocazia de a observala lumina zilei tot ceea ce cuprinde incintaBisericii Sfântului Mormânt. La intrarea înbiserica Sfântului Mormânt o coloanã demarmurã are o despicãturã asemenea unuicopac fulgerat. E dovada miracolului petrecutîn anul 1580, când ortodocºii n-au fost lãsaþisã intre în bisericã, fiind obligaþi în SâmbãtaMare sã stea în curtea bisericii, iar SfântaLuminã a lovit aceastã coloanã, urmele fiindvizibile pânã astãzi. Am mai încheiat astfel ozi minunatã petrecutã pe pãmântul sfânt.

Pr. Ioan Jurca(Agnita II)

(continuare din pagina 5)

(continuare din pagina 5)

EI S-AU NÃSCUT ÎNNOIEMBRIE

GAZETA HÂRTIBACIULUI2014 7

Noi le dorim sãnãtate, bãtrâneþe liniºtitã ºi bucurii din partea urmaºilorCelor ce nu mai sunt, le dorim odihnã veºnicã de-a dreapta Tatãlui.

AUZITE DE LA NEA’ IONIoan Ghip

Nea Ion, vecinul, nu avea multã carte,doar câteva clase, cât sã poatã citi ºi socotipuþinul din viaþã, dar când se apuca de povestitavea atâta fantezie încât te minunai de undescoate atâtea perle. Iatã ce ne-a povestit încâteva rânduri, stând la poartã cu vecinii, înzile de sãrbãtoare.

Tabacherele de argintÎntr-o zi de duminicã, stând pe scaun la

poartã, cu mai mulþi vecini ºi povestind despreviaþa noastrã cotidianã, nenea Ion ne-apovestit o perlã de-a lui, o întâmplare din viaþalui de tinereþe, de când a fost dus la cãtãniepe front, în Rusia.

– Dragii mei, ºi-a început nenea Ionpovestea, când am fost pe front în Rusia, amvãzut multe, am rãbdat de foame, ne mâncaupãduchii, cã atâþia aveam de nu ºtiam cum sãscãpãm de ei. Ba câteodatã, când aveamliniºte, fãceam întrecere cu pãduchii, care fugmai repede pe foaia de hârtie, iar cine aveapãduche mai iute, cãpãta câte o þigarã. Ce sãfacem? Eram mâncaþi de pãduchi ºi împuºcaþide ruºi. Da ºi noi îi împuºcam!

De... rãzboi, cã aºa îi în rãzboi. Mulþi ºi-au lãsat oasele pe acolo, cã nu-i mai ºtienimeni. Io am avut noroc ºi uite-mã aici.

He, he... da’ cât am umblat pânã am ajunsacasã, mai mult pe jos, din fundul Rusiei!D’apãi, acolo în rãzboi, dupã cât cã te împuºcã,nu prea îþi dãdea nici de mâncare; da‘ mairãu era cu tãbacul, nu ne prea da, dar maigãseam pe la ruºii morþi, cã aveau tabacherelepline cu tabac - „mahorcã” parcã îi ziceau ei -ºi toate erau de argint.

Ce mi-am zis io? De ce sã îngroape ºitabacherele cu rus cu tot? Aºa cã le luamtabacherele de argint cu tãbac, cã nu maiaveam.

ªi uite aºa, am tot luat, ba de la unul, bade la altul, pânã mi-am umplut sacul demerinde cu tabacherele de argint. S-or fiadunat cam la optzeci de tabachere.

Când ne-o lãsat la vatrã, am venit maimult pe jos, sute de kilometri, dar tabacherelenu le-am lãsat ºi am venit cu ele pânã m-amapropiat de satu‘ nost, cam pe la TãulBârghiºului, de unde mai erau doi kilometripânã acasã. Da’ tabacherele erau tare grele...Cã le-am cãrat sute de kilometri în schinareºi parcã nu mai puteam.

A fãcut nenea Ion o pauzã, cam lungã înpovestirea lui, iar un vecin mai nerãbdãtor sãafle ce ºi cum cu tabacherele de argint, l-aîntrebat:

– Da‘ tabacherele alea le-ai adus acasã?Aratã-ne ºi nouã una, sã vedem ce ai cãratatâta amar de drum?

– D’apãi erau prea grele ºi le-am aruncatîn Tãu Bârghiºului.

Au râs toþi vecinii de perla lui nenea Ion,cu poftã pe când el sta îngândurat ºi seriosde parcã ar fi spus cel mai mare adevãr.

Brezaie Eufimia 01 nov 89 de ani AlþînaMãrgãrit Dochia 01 nov 94 de ani CornãþelDogaru Eleonora 01 nov 82 de ani MarpodAlamã Alexandru 02 nov 87 de ani MarpodPetriºor Mihai Urian 02 nov 83 de ani VãrdMuntean Ioan 03 nov 83 de ani CaºolþÞânþ Verghina 03 nov 82 de ani RetiºÞânþ Emil 03 nov 82 de ani RetiºMãlãu P Maria 03 nov 81 de ani ZlagnaIonaºcu Elena 04 nov 95 de ani Ighiºu VechiPleºa Ana 04 nov 83 de ani BrãdeniÞintea Toderiþa 06 nov 81 de ani ChirpãrBauman Mihail 07 nov 87 de ani Alþînaªchiopotã Zoriþa 07 nov 85 de ani RetiºRadu Eugenia 08 nov 90 de ani Bîrghiºªerban Nicolae 08 nov 89 de ani MerghindealToma Ioan 08 nov 84 de ani VecerdTorcean Ilie 08 nov 81 de ani BruiuVâºtea Gheorghe 09 nov 83 de ani BîrghiºButa Ana 10 nov 89 de ani Dealu FrumosHuciu Ana 10 nov 88 de ani AlþînaDragoman Ana 10 nov 84 de ani IlimbavCurluþiu Livia 12 nov 92 de ani BruiuCriºcã Paraschiva 13 nov 82 de ani Ghijasa de JosToda Maria 14 nov 89 de ani AlþînaMurgoiu Ioan 15 nov 87 de ani DaiaPetriºor Maria 16 nov 85 de ani AlþînaAron Sofia 16 nov 85 de ani VecerdVlad Livia 16 nov 83 de ani MihãileniPupãzã Maria 17 nov 82 de ani RetiºVasiu Livia 18 nov 91 de ani BeneºtiMihuleþ Paraschiva 18 nov 86 de ani ÞichindealBalteº Gheorghe 18 nov 84 de ani CaºolþVlad Aurel 19 nov 82 de ani NocrichCoca Constantin 20 nov 94 de ani IlimbavMicu Traian 21 nov 94 de ani Ighiºu VechiBãilã Romulus 21 nov 94 de ani RãvãºelMarin Ionel 21 nov 84 de ani DaiaVãlean Maria 22 nov 92 de ani MoardãºSbârcea Maria 22 nov 82 de ani RetiºRusu Frosina 23 nov 95 de ani ªomartinCernea Elisabeta 23 nov 90 de ani ZlagnaRadu Elena 24 nov 94 de ani CaºolþRugalug Nicolae 24 nov 91 de ani Dealu FrumosGhizãºan Maria 25 nov 82 de ani BîrghiºNiþu Rosalim 27 nov 86 de ani Dealu FrumosStroia Nicolae 27 nov 81 de ani ChirpãrMuntean Ioan 27 nov 81 de ani VãrdMagâþ Ioan 27 nov 81 de ani ChirpãrLeb Elena-Valeria 28 nov 89 de ani MihãileniDezi Ana 29 nov 84 de ani ChirpãrIrod Moise 30 nov 92 de ani Ghijasa de JosRoman Maria 30 nov 84 de ani Bîrghiº

Gelu Victor BaciuTrei strofe inspirate din literatura

adolescenþilor publicatã în caietele deamintiri...

ªi dacã...ªi dacã m-ai întreba cine suntªi ce gânduri îmi macinã f irea,Þi-aº spune sã ºtii, cuvânt cu cuvânt,Cã numele meu este... Iubirea!

ªi dacã m-ai întreba, ce mai facªi locurile pe care dragi le gãsesc,Þi-aº spune deschis cã nu mã prefac,Cã-s vesel ºi tânãr ºi cã... iubesc!

ªi dacã m-ai întreba ºi pe cine,Vãzând cã ochii tãi nu vor sã-nþeleagã,Eu voi striga sã audã o lume întreagã:Pe tine, pe tine ºi numai pe tine!

Dragu-mi la colectivã Ion Stopiþã – Gligor

Poet þãranDragu-mi la colectivãCã ne vine directivã,Directivã de partidCã îmi vine ºi sã râd,Cum comandã la hotarCât sã dea el la hectar...Dacã Dumnezãu nu vreaPruncu’ din muierea greaLa nãscare-l va lua...Pãi...sã iasã la hectarCât produce-un armãsarJugãnit ºi pus la carªi bãtut cu ghiciu des,Sãmn cã n-are de alesFãr’sã tragã-n ham nebunCã de nu va hi sãpun.

ION GYURI PASCUDãruind vei învãþa sã mulþumeºti.Mulþumind vei învãþa sã primeºti.Generozitatea nu se mãsoarã în bunuri

ci în fapte.Nu alege þinta generozitãþii tale, cãci

atunci se cheamã cã acþionezi din interesGenerozitatea aduce bogãþie spiritualã.Bogãþia întunecã mintea ºi bareazã

drumul spre inimã, care este cetateagenerozitãþii.

Dãruieºte din inimã ºi vei primii dininimã.

CAMPIOANALiviu Grecu

Ai apãrut de nicãieri,Când toþi priveam neputincioºi,Cum trec ºi ani ºi sãptãmâniªi nu mai cresc copii frumoºi.

În þara care ni i-a datPe Nadia ºi pe Ilie,Pãmântul binecuvântatNu zãmislea vreo bucurie.

Nici o speranþã nu aveamSã mai tresar mãcar o datãDacã aud cuvântul neam,Român, sau patrie, sau vatrã.

Ce sentimente, ce trãiri,Ai ridicat la suprafaþã !Credeam cã sunt doar amintiriTu însã le-ai trezit la viaþã !

De asta þin sã-þi mulþumesc,De asta-þi spunem „ La Mulþi Ani”!Azi toþi românii te iubesc,Cu toþi azi îþi suntem fani!

La mulþi ani, Simona Halep!!!

Decameronulsonetelor în pârgã

Lõrinczi Francisc-Mihai

Sonetul IAm îndrãznit sã caut dincol’ de contururiPribegind în noaptea candorilor de mai,Am rãsturnat cu râvnã tãcerile în rosturi,Te-am coborât în mine ‘nãlþându-te în rai.Parfum de viorele îmi umpleau grãdinaTãcerilor în care am descoperit iubireaÎnlãnþuit în patimi sorbind din cupe vina.Sãlbatica licoare mi-a tulburat privireaÎn rotitoarea clipã m-a azvârlit pe maluriSãdind deºertãciune în valuri dãltuitãÎn albe spume coborând în falduriNisipu-i fin de aur o petrecea-n suitã.Mã tulbur când grãdina mã cautã în visCu magice miresme în laþul ei m-a prins

STRIGÃTURI DINSÃSÃUª

Culese de prof.Mircea Drãgan - Noisteteanu

Ochii mei º-ai badiului,Tufa mãghiranului.Ochii mei º-ai tãi, bãdiþã,Ca un fir de lãmâiþã.

Mãi bãdiþã, ochii tãi,Ca cireºele-n altoi,Care-s coapte la pãmântªi nu-s ajunse de vânt.Care-s coapte la rãcoareªi nu-s atinse de soare.

Ochii badii mi’ mi-s dragi,Cã-s frumoºi ca douã fragi.ªi-s negri ca douã mureCare cresc vara-n pãdure.

Nicola AlbacAm primit din partea unui prieten cãruia,

la cerere, n-o sã-i divulg numele.ªi vai, se apropie alegerile...

Rondelul celui învins

Mi-ai fost amic apropiatºi tare voitor de bine,atâta timp cât te-am lãsatsã crezi cã sunt mai prost ca tine.

ªi totuºi nu te-ai supãrat,c-am concurat la cot cu tine…Mi-ai fost amic apropiatºi tare voitor de bine.

În goana cãtre fericire,noi amândoi ne-am încurcatºi-am constatat-o cu uimire,dar am vãzut cum m-ai lucrat…Mi-ai fost amic apropiat.

8

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan,Marius Halmaghi, Bogdan Albu, Cãtãlin Varga,Ioan Vulcan-Agniþeanul

Tipar: Tipo Trib Sibiu EDITURA ETAPE SIBIU

ISSN 2066-8708

GAZETA HÂRTIBACIULUI

2014C

yan

Mag

enta

Yel

low

Bla

ck

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19,Tel.: 0736 621 035

www.gazetahartibaciului.roe-mail: barsan.avh@gmail.com

orele 800 - 1500

Nu este vorba nici de americaniveniþi la Agnita ºi nici de agniþeni plecaþiîn America.

Dupã mulþi ani în care agniþenii nus-au putut bucura de a ºaptea artã,cinematograful ºi-a reintrat în rol. Încolaborare cu Festivalul Internaþional deFilm Transilvania (TIFF) pe ecranulmare al Cinematografului din Agnita arulat pelicula „America, venim!”, ocomedie româneascã în regia lui RãzvanSãvescu, ce a avut premiera în toamnaacestui an.

Deºi se aºteptau la un interes maicrescut al agniþenilor pentru artacinematograficã, în condiþiile în carefilmul a lipsit de pe ecrane mai mult deun deceniu, organizatorii explicãprezenþa relativ micã prin faptul cãafiºele pentru eveniment au ajuns târziu.Cu toate acestea spectatorii prezenþi încele douã zile de proiecþie s-au declaratentuziasmaþi de faptul cã pot revedea,

Veºti bune în cazul lui Matei-Ilie, copilulabandonat la naºtere în Spitalul OrãºenescAgnita. Dupã ce luni de zile a stat într-unsalon de spital fiind îngrijit de personalulmedical, departe de cea care i-a dat naºtereiar apoi a dispãrut fãrã urmã, bebeluºul ºi-agãsit familie.

Potrivit Direcþiei Generale de AsistenþãSocialã ºi Protecþia Copilului Sibiu, Matei-Ilie este crescut acum în condiþii normale.„Copilul a fost încredinþat unui asistentmaternal, este foarte bine din punct devedere medical”, a declarat pentru GazetaHârtibaciului, Andreea Pãunescu, purtãtorde cuvânt al DGASPC Sibiu.

Este o etapã spre normalitate în viaþacopilului cãruia, deºi la naºtere soarta i seanunþa potrivnicã, oamenii în mijlocul cãroraa fost abandonat ºi-au strâns puterile pentrua-i oferi o existenþã frumoasã.

Matei-Ilie s-a nãscut în 29 aprilie 2014la Spitalul Orãºenesc Agnita, iar mama sa adispãrut imediat dupã naºtere. Medicii,asistentele ºi infirmierele din Agnita s-auocupat de atunci de bunãstarea sa, iar în 20iulie un grup de tineri agniþeni l-au botezat.În urma materialului publicat de GazetaHârtibaciului în ediþia Iulie, nu doar cei careîi purtau de grijã s-au îndrãgostit de el ci ºimulþi dintre cititori care s-au arãtat foarteinteresaþi de soarta micuþului.

Cu toate cã cercetãrile ulterioaredesfãºurate de poliþiºtii Serviciului deInvestigaþii Criminale Sibiu au dat roade,mama pruncului fiind identificatã, aceastanu a fost interesatã de soarta propriului

În Bîrghiº s-a inaugurat o bazãsportivã completã drept care au fostorganizate o serie de întreceri sportive

O zi de sâmbãtã, început deoctombrie, un vânt ascuþit gata sãîmprãºtie ploaie, freamãt de ºcoalã, ochistrãlucind de bucurie ºi curiozitate ºizâmbet, zâmbet peste tot, oare ce sã fie?Soarele devine ºi el curios ºi iatã-l cã searatã timid printre nori. Freamãtul sepotoleºte ºi se aºterne o liniºte veselã ºicurioasã, vorbeºte primarul: – Dragiinvitaþi, dragi copii, vocea îi tremurã,suntem fericiþi cã aþi rãspuns invitaþieinoastre ºi participaþi împãrtãºind alãturide noi marea bucurie de a inaugura bazanoastrã sportivã....uf!, bine c-am scãpat,nici la prima întâlnire n-am avut atâteaemoþii. Urmeazã la cuvânt directoareaºcolii, mulþumeºte la rândul ei celorprezenþi pentru rãspunsul la invitaþie ºiîºi exprimã regretul cã nu toþi cei invitaþiau dat curs acesteia. Încheie, prezentândprogramul manifestãrilor sportive ce vorurma, urându-le mult succes tuturorparticipanþilor.

Din partea J.S.J. – Sibiu este prezentprofesorul Mircea Galaþe, inspector despecialitate, îi felicitã pe antevorbitoriisãi, ing. Gheorghe Mândreanu, primarulcomunei Bîrghiº ºi prof. Celina Toader,directoarea ºcolii, pentru realizarea ºifinalizarea acestui important obiectiv.Încântarea ºi mulþumirea i se citesc pefaþã – Copii este cea mai frumoasã bazãsportivã ºcolarã pe care am vãzut-ovreodatã; urându-le succes micilorfotbaliºti care aºteptau cu nerãbdare sãînceapã întrecerile, încheie inspiratcitându-l pe Pierre de Coubertin,pãrintele Jocurilor Olimpice moderne: –

OMUL SFINÞEªTE LOCUL„Cel mai important lucru ... nu este sãcâºtigi ci sã participi, aºa cum în viaþã nuconteazã triumful ci lupta. Esenþial nu esã cucereºti ci sã lupþi bine. Ai învins?Continuã! Ai pierdut? Continuã!”

Urmeazã întrecerile sportivecoordonate de prof. Doina ºi Iulian Timar,ºase echipe ºcolare s-au aliniat la „Start”.Sunt anunþate grupele, emoþii, oare suntmai buni ca noi, oare-i vom învinge?Alãturi în cutea ºcolii douã dãscãliþeiniþiazã un grup de „pitici” într-un nou joc,ceva asemãnãtor cu popicele dar ºi cu„implicaþii” matematice.

Încerc sã aflu amãnunte. Primarul mile oferã cu jovialitate ºi modestie. Tragcâteva concluzii: om de acþiune ºi iubitorde miºcare, a considerat cã este dedatoria sa, nu doar sã mediteze ci ºi sãacþioneze. Ideea unei baze sportivemultifuncþionale cu impact direct asupraprocesului de învãþãmânt ºi nu numai, oavea de mult în gând, dar alte prioritãþi,introducerea apei curente, canalizarea,asfaltarea comunei, l-au fãcut sã oneglijeze, dar n-a uitat-o niciodatã. Ainiþiat acest proiect în anul 2013,solicitând ajutor Consiliului Judeþeanunde a gãsit ajutor. Aºa s-a nãscut unparteneriat.

Ce va determinat? – Convingerea cãºcoala muncii ºi a vieþii, ed. fizicã ºisportul cu multiplele potenþialitãþimaterializate în planul conduiteicotidiene, fie profesionale, fie familiale,fie de consum al timpului liber, exercitãinfluenþe asupra organismului vizândlatura biologicã a fiinþei umane; ºi cumaceasta este baza naturalã a socialului, aspiritului, contribuind din plin la formareade caractere, conturând personalitãþi

America, venim la Agnitasau cã pot vedea pentru prima data încazul celor mai tineri, un film la Agnita.

Evenimentul desfãºurat în 12 ºi 13octombrie este, dupã spuselereprezentanþilor Cinematografului, doarînceputul unei colaborãri menitã sãreaducã bucuria cinefililor de pe malulHârtibaciului. „Ne propunem sãorganizãm în viitor la Agnita un festivalde film. Am avut câteva discuþii cu TudorGiurgiu, directorul TIFF, ºi sperãm caacest lucru sã se realizeze”, a declaratprof. Ioan Sârbu, directorul Casei deCulturã „Ilarion Cociºiu”. Deºi ideeaacestui posibil festival de film se referãla proiecþii în aer liber, nu sunt exclusenoi evenimente cinematografice indoor.

Cinematograful din Agnita ºi-areintrat astfel în rolul propriu-zis dupãce ani la rândul a fost fie în reparaþii, fiediscotecã sau salã de spectacolefolclorice pe perioada renovãrii Casei deCulturã.

Bogdan Albu

Matei-Ilie a mers „acasã”

copil, obligat astfel sã creascã în continuareprintre strãini.

Strãinii sunt însã cei care îi aratãdragoste. Pe lângã asistentul maternalalãturi de care este în prezent, Matei-Ilie sebucurã în continuare ºi de dragostea ºi grijanaºilor de botez. „Ne interesãm mai departede soarta lui. Îl vizitãm ori de câte ori putem.Recent am fost în vizitã. Este bine ºi însiguranþã”, spune unul dintre naºi.

Matei-Ilie este doar unul dintre cazurilede abandon de la noi din þarã. El a fostnorocos sã ajungã în mijlocul unor oamenisufletiºti, însã numeroase sunt cazurile încare pentru copiii abandonaþi singurãtateadevine criticã, uneori fatalã.

Bogdan Albu

reale ºi puternice este firesc sã i se acordeo atenþie specialã, „minte sãnãtoasã într-un corp sãnãtos”, spuneau latinii, nu?

Care au fost costurile, domnuleprimar? – 180.000 lei, din care jumãtatede la Consiliul Judeþean ºi jumãtate de lanoi. Da, într-adevãr „omul sfinþeºte locul”,repet asta gândindu-mã cã, nu cu multtimp în urmã, la doi paºi de Bîrghiº cinevaîngropa o treime din aceastã sumã înborduri, într-un proiect aiurit, fãrã nici unimpact asupra procesului de învãþãmântºi care dupã atâta timp este totneterminat ºi tot în „derulare”.

Între timp s-au terminat întrecerile,luaþi cu vorba am ratat premierile, dar i-am prins pe participanþi la ieºirea dinbaza sportivã.

De unde sunteþi, copii? – Din Alþînaºi am luat locul I, uitaþi ce cupã frumoasãavem, suntem elevii domnului MirceaVasiu; - ºi noi avem o cupã frumoasã, amluat locul II, suntem din Brãdeni, domnulStelian Lãcãtuº ne este profesor; - Noisuntem din Chirpãr, am luat locul III, amvorbit cu doamna directoare MihaelaAldea, la anul nu mai ratãm primul loc.

Surâzãtoare ºi fericitã se îndreaptãspre ieºire împreunã cu elevii sãi prof.Doina Timar, copiii sunt cam triºti, au luatdoar diplomã de participare, dar de-acumpun la cale planurile „de luptã” pentru laanul. ªi elevii prof. Gligan Remus suntmai triºti: – Noi, cei din Nocrich, putemlua uºor un loc mai bun, dar, la ultimulmeci nu ne-am concentrat suficient, de-abia aºteptãm sã ne întâlnim la anul.

Ne despãrþim, dupã o canã de ceaicald în cancelaria ºcolii, ne-a pãtrunsfrigul, este totuºi toamnã.

Felicitãri, domnule Mândreanu,felicitãri, doamna director ºi tot respectul!– Pe când ºi o salã de sport modernã?Pentru moment mi s-a pãrut cã în ochiiprimarului s-a ivit o sclipire, poate i-amdat o idee sau poate o avea ºi l-amsurprins descoperind-o.

Nu vã lãsaþi prieteni, continuaþi totaºa, oamenii devin respectaþi ºinemuritori prin faptele lor bune ºifrumoase.

A consemnat,Iancu Mihailã

Profesor de ed. fizicã