Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

GAZETA HÂRTIBACIULUIPUBLICAÞIE LUNARÃ A ASOCIAÞIEI „VALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITA

„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44

NumÃRUL 75, AUGUST 2012APARE LA AGNITA - PREÞ: 1 LEU

Din SUMAR

ORTODOXIA Pe VAleAHârtibaciului

- pag. 2

- pag. 7

- pag. 5, 6

- pag. 4

- pag. 7

- pag. 2 - 3

- pag. 3

- pag. 4

- pag. 4

- pag. 7

Ministerul Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale, prin DirecþiaGeneralã Dezvoltare Ruralã – Autoritate de Managementpentru PNDR, este responsabil cu implementarea Axei IV -LEADER din PNDR 2007 – 2013.

Axa IV – LEADER are ca obiectiv dezvoltareacomunitãþilor rurale ca urmare a implementãrii strategiilorelaborate de Grupurile de Acþiune Locala (GAL), prin acþiunispecifice care vor conduce la îmbunãtãþirea guvernanþei localeºi la promovarea potenþialului endogen al teritoriilor. Sprijinuloferit de Axa 4 LEADER din PNDR, destinat grupurilor deacþiune localã, oferã posibilitatea de a combina cele 3 obiectiveale PNDR, respectiv competitivitate, mediu ºi calitatea vieþii/ diversificare, în cadrul unei strategii de dezvoltare ruralãelaboratã de comunitãþile locale, þinând cont de nevoile ºipotenþialul local. GAL constituie parteneriate echilibrate ºireprezentative pentru o zonã, formate din parteneri publici,privaþi ºi societate civilã, deschise tuturor celor interesaþi.Rolul lor este acela de a pregãti ºi implementa strategiile dedezvoltare localã, care vor pune în aplicare obiectivele dinRegulamentul Consiliului (CE) 1698/2005 privind sprijinulpentru dezvoltare ruralã prin Fondul European Agricol pentruDezvoltare Ruralã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare,în aria localã aleasã de acestea.

Pentru a putea beneficia de fondurile comunitare(FEADR) pentru Axa 4 – LEADER a PNDR alocate pentru

Asociaþia „Casa Seniorilor” din Agnita a organizat în SalaTineretului o frumoasã manifestare dedicatã persoanelorvârstnice din oraº ºi din satele Coveº ºi Ruja. Aici, au fostinvitate 17 familii care au împlinit 50 de ani de cãsnicie ºi 47de persoane care au vârsta peste 70 de ani. Celor sãrbãtoriþili s-au oferit flori ºi câte un plic cu bani, daruri însoþite deurãrile cuvenite pentru vârsta frumoasã ºi pentru bunaînþelegere din familie.

Cei sãrbãtoriþi au fost felicitaþi de Cioca Celica ºi EftaDorul, reprezentanþii asociaþiei Casa Seniorilor ºi iniþiatoriiacestei frumoase acþiuni. Felicitãri ºi urãri de sãnãtate le-aufost adresate ºi din partea primarului Ioan Dragoman care le-a mulþumit organizatorilor pentru aceastã frumoasãsãrbãtorire, le-a promis cã va sprijini oricând asemenea acþiuniºi va propune Consiliului Local sã aprobe mai mulþi bani pentruactivitãþile asociaþiei Casa Seniorilor.

Spre încântarea celor prezenþi, un grup de micuþe darminunate cântãreþe de muzicã popularã, condus de prof. DoinaPãrãu au prezentat un mini spectacol încheiat cu tradiþionalul„La mulþi ani cu sãnãtate”. Solistele Teodora Sas, Cezara

AGNITAVÂRSTNICII AU FOST SÃRBÃTORIÞI ÎN SALA TINERETULUI

Teodora, Maria Gherghel, Maria Lãstun ºi Paula Moldovanau meritat aplauzele celor cãrora le-au cântat.

Toþi cei prezenþi au mai poposit apoi în jurul meselor pecare au fost aduse sucuri ºi farfurii cu plãcinte ºi cozonaci.

Organizatorii au mulþumit sponsorilor care au fãcutposibilã aceastã acþiune: Consiliul Local Agnita, ReiffesenBank, A.M.T. ºi ELECTROCOM.

I. Barsan

INFORMARE

Datoritã unor oameni cu inimã mare de la fundaþiaRoemenien Project Kerken din Oosterbeek – Olanda, SpitalulOrãºenesc din Agnita a fost dotat cu un incubator performantmarca Drager 8000 SC.

Privind Axa IV – LEADER din PNDRºi Grupurile de Acþiune Localã

perioada 2007 – 2013, parteneriatele public-private (potenþialeGAL-uri) au participat în anul 2011 la un proces de selecþie,organizat de cãtre Autoritatea de Management pentru PNDRdin cadrul MADR. Dupã procesul de selecþie au fost selectateºi autorizate pentru funcþionare 81 de parteneriate public-private, ale cãror proiecte de dezvoltare localã au o valoarepublicã totalã eligibilã de 226.418.031,72 Euro. Acesteparteneriate au devenit oficial Grupuri de Acþiune Localã,structuri cu personalitate juridicã, conform normelor PNDRºi legislaþiei naþionale ºi comunitare care reglementeazãimplementarea acestui program.

Astfel, organizaþiile publice sau private ºi reprezentanþiai societãþii civile au posibilitatea de a aplica la sesiunile deselecþie de proiecte care se organizeazã de un astfel de GALcare acoperã teritoriul în care se situeazã localitatea dedomiciliu sau, dupã caz, sediul organizaþiei economice/publiceconform prevederilor ghidului solicitantului specific fiecãreimãsuri.

Lista celor 81 de GAL-uri autorizate poate fi consultatãpe site-ul www.madr.ro, secþiunea LEADER, la adresa deinternet http://www.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/gal/lista-gal-sesiune-2011- update.pdf, iar harta cu distribuþiateritorialã a acestora poate fi vizualizatã la adresa de internethttp://www.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/gal/harta-gal-update.pdf.

INCUBATOR PENTRU BEBELUªI, LA AGNITADirectorul Ioan Priºcã s-a bucurat foarte mult pentru

primirea acestui cadou ce îmbogãþeºte dotarea materialã aspitalului care era sã fie desfiinþat în urmã cu un an. Aparatulrezolvã problema nou - nãscuþilor prematur ori cu o greutateprea micã. Aceºtia vor avea în Agnita condiþiile necesare uneidezvoltãri normale, ne mai fiind nevoie sã fie duºi la Sibiu.

Cu bugetul actual, spitalului i-ar fi fost imposibil sã-ºiprocure un asemenea aparat. Acum acesta urmeazã sã fieomologat de specialiºtii din România ºi numai dupã aceea vaputea fi folosit. Sã sperãm cã acest proces nu va dura preamult.

În afarã de aceastã importantã donaþie, creºtinii BisericiiReformate din Oosterbeek, au trimis ºi numeroase pachetecu materiale pentru spital ºi pentru asociaþia APADOR carese ocupã cu îngrijirea persoanelor vârstnice la domiciliu.

Nu este primul ºi probabil nici ultimul gest umanitar fãcutde aceºti minunaþi oameni din Olanda, cãrora locuitorii de pevalea Hârtibaciului le mulþumesc.

I. Bârsan

SPECTACOL CU CÂNTECE, DANSURIªI BOX LA NOCRICH

Proiectele Sãsãuºului încoordonarea lui Gheorghe Donu,preºedintele Asociaþiei Obºtea

Satului Sãsãuº

- Noi suntem aici de 2000de ani -

EMOÞII ªI BUCURII LA INTÂLNIREAFIILOR SATULUI CHIRPÃR

DE CE IUBIM ROMÂNIA

GAL-URILE S-AU ÎNTÂLNIT CUPREªEDINTELE C J IOAN CINDREA

TRANSILVANIAN BRUNCH LA APOª

Proiectul

„Alege ºcoala” înProtopopiatul Ortodox Agnita

Mãnãstirea Agapia - pag. 5 - 6

- pag. 5

FOLCLOR CULES DE MIRCEADRÃGAN NOIªTEÞEANU

POEZIIDaniela PÃNÃZAN LÕRINCZI

MihaiBeniucTeodor Castriºanu

MihaiEminescu

NICU GANEA

MARª DE ADIOAdrian Pãunescu

ÞARA UNDE MOR COPIIIADRIAN BOTEZ

- pag. 6

GAZETA HÂRTIBACIULUI2 2012

A devenit tradiþie, ca în mijlocul luniiaugust în Nocrich sã aibã loc sãrbãtoareacomunei, cu ocazia cãreia primarul face ºi otrecere în revistã a împlinirilor ºineîmplinirilor din cursul anului.

ªi anul acesta locuitorii comunei au fostinvitaþi în curtea Cãminului Cultural, unde aufost salutaþi de primarul Ionel Viºa, dupã careau luat parte la un spectacol de cântece, jocuripopulare ºi box.

Da, nu e nici o greºealã, cântecele ºijocurile au alternat cu câte trei reprize de boxdemonstrativ. Un grup de opt tineri pugiliºtide la CSM Sibiu, antrenaþi de Emil Bihoreanule-au oferit nocrichenilor patru scurte darspectaculoase meciuri de box. Ele au fostfoarte aplaudate de cei prezenþi mai alespentru faptul cã cinci tineri boxeri: LiviuMarin, Sergiu Marin, Toader Cloþan, SorinUngureanu ºi Vasile Adam erau din Nocrich.

Spectacolul de cântece ºi jocuri a fost

SPECTACOL CU CÂNTECE, DANSURI ªI BOX LA NOCRICHdeschis de corul bisericii, dirijat de preotulAurel Avram, care a interpretat minunat osuitã de cântece bisericeºti ºi laice. Apoipublicul a aplaudat jocurile populare frumosinterpretate de elevii ªcolii Generale pregãtiþide prof. Marcela Filip.

Ansamblul Casei de Culturã a Studenþilordin Sibiu, conduºi de Ioan Terchilã, a încântatspectatorii cu suitele de jocuri populare dinBihor, Mãrginimea Sibiului ºi de pe ValeaHârtibaciului.

Prezent permanent la spectacolele de peValea Hârtibaciului, ansamblul „Cununa” alCasei de Culturã „Ilarion Cociºiu” din Agnita,condus de Ioan Sârbu, n-a lipsit nici de lapetrecerea comunei Nocrich. Formaþia dedansuri ºi soliºtii vocali Constantin Vasilescu,Petronela Sandu, Ionuþ Precup, Florin Zamfir,Diana Nistor ºi Ioana Bogdan au primitaplauze binemeritate pentru spectacolulfolcloric oferit.

Sãrbãtoarea din Nocrich a fost încheiatãde îndrãgiþii interpreþi de muzicã popularãOvidiu ºi Gabriela Nistor.

Cu toatã cãldura, locuitorii Nocrichiuluis-au bucurat de o zi frumoasã cu cântece,jocuri ºi box.

I. Bârsan

De numele lui Gheorghe Donu se leagã toateproiectele ultimilor ani.

Gheorghe Donu s-a nãscut în satul Chirpãr (!) în4 octombrie 1960, din pãrinþi sãsãujeni Ana (nãscutãCurta) ºi Gheorghe (decedat – fost angajat alTrustului de Construcþii Hidrotehnice Vâlcea,meserie îmbrãþiºatã ºi de fiul mai mic). A urmatºcoala primarã ºi gimnazialã în Sãsãuº – Arpaºu deJos – Chirpãr, Liceul Energetic în Sibiu ºi ªcoala deMaiºtri – profesia de bazã fiind maistru mecanic auto-utilaje, o meserie foarte cãutatã ºi apreciatã în toatetimpurile.

Încã din liceu (anii 1980) s-a angajat în domeniulinfrastructurii energetice, întreaga activitate fiindlegatã de marile ºantiere ale patriei. Încadrat laEnergoutilaj Bucureºti, a coordonat echipe despecialiºti în activitatea de exploatare la majoritatealucrãrilor din Valea Jiului, Valea Oltului (din OltulInferior pânã la Oltul Superior) dar ºi în ºantierelespeciale, cum ar fi Porþile de Fier II, Reºiþa (eoliene)ºi altele.

În toatã activitatea nu a uitat niciodatã satulnatal, Sãsãuºul.

Cum putea sã rãmânã indiferent la distrugerileprovocate de destrãmarea fostului CAP din sat? Astfeldevalizarea vechilor grajduri, dupã 1990, l-a afectat,luând decizia achiziþionãrii ultimelor douã hale(celelalte construcþii fiind practic demolate de toþinemulþumiþii divizãrii vechiului CAP). Iar cele douãhale rãmase în picioare trebuiau salvate, lucrãrilede reabilitare necesitând o prezenþã activã în sat. În

Proiectele Sãsãuºului în coordonarea lui Gheorghe Donu,preºedintele Asociaþiei Obºtea Satului Sãsãuº

- Noi suntem aici de 2000 de ani -1997, a înþeles cã destinul sãu este legat de satulnatal, ºi a renunþat la întreaga activitate anterioarãpentru a se dedica dezvoltãrii unei afaceri de familieîn domeniul agriculturii, respectiv al creºteriianimalelor (vaci ºi porci). O decizie curajoasã la carenu a renunþat, deºi au trecut 15 ani de atunci.

Un deceniu ºi jumãtate de investiþii, de muncãplinã de satisfacþii dar ºi de insatisfacþii. Nimic dince a fost, nu mai este în sat ºi fiecare zi care treceobservã declinul activitãþilor comunitare. El estemartorul tãcut al transformãrilor satului tradiþional,al vechii economii sãteºti, al dispariþiei rudelor ºicunoscuþilor dar ºi al degradãrii relaþiilor umane.Oamenii, pe mãsurã ce îmbãtrânesc, sunt mai puþinimplicaþi în soluþionarea problemelor societãþii ºimult mai critici ºi mai izolaþi.

Experienþa de viaþã l-a fãcut mai înþelept ºiînþelegãtor. Nu existã consãtean sau venetic care sãnu-i treacã pragul sã-l roage sã-l ajute. Chiar preotulactual, în primii ani, i-a bãtãtorit pragul rugându-l totfelul de lucruri (lucrãri la biserici, la casa parohialã– casã abandonatã ºi lipsitã de orice condiþie delocuit, etc). Acum, nici nu-l mai salutã acuzându-l desubminarea autoritãþii în sat, divergenþele fiindcunoscute de întreaga comunitate, în pofidasprijinului constant pe care Gheorghe Donu l-a datConsiliului Parohial, în toþi aceºti ani. Iar comunitateaeste martora întregului dialog de la distanþã,urmãrind tãcutã un conflict ce s-a dovedit profitabilpentru bunul mers al societãþii. De ce profitabil?Pentru cã dacã Gheorghe nu punea tunul peactivitatea preotului nu se fãceau lucrãrile la biserici,sau în sat. Nimic nu se întâmpla în parohie, cel mai

mare proprietar instituþional în sat. Un exemplu pecare toate satele ar trebui sã-l urmeze. Pasivitateanaºte indolenþã, nesimþire ºi lipsã deresponsabilitate. Dacã Gheorghe ºi membriiAsociaþiei Obºtea Satului Sãsãuº nu bãteau la toateuºile nu se renova ºcoala, nu se organiza

(continuare în pagina 3)

GAZETA HÂRTIBACIULUI2012 3

Sâmbãtã, 18 august, Chirpãrul a îmbrãcathaine de sãrbãtoare pentru a-ºi primii fiiisatului. A fost prima datã când cei plecaþi prinalte zãri, au fost rugaþi sã revinã acasã pentrua petrece douã zile de bucurie alãturi de ceirãmaºi în sat. A fost multã emoþie sâmbãtã înChirpãr, a fost multã bucurie, când cei carenu s-au revãzut demult, s-au recunoscut, s-auîmbrãþiºat ºi au început sã depene amintiri.

EMOÞII ªI BUCURII LA INTÂLNIREA FIILOR SATULUI CHIRPÃRPreotul Simion Sãsãujan i-a felicitat pe

organizatori pentru aceastã iniþiativã care le-a dat ocazia celor plecaþi, sã revinã pemeleagurile copilãriei, sã-ºi aminteascã deoamenii harnici ºi cinstiþi care le-au îndrumatpaºii ºi le-au format caracterul ºi care meritãsã li se aprindã o lumânare în progadia satului,unde au parte de odihnã veºnicã.

Sãrbãtoarea chirpãrenilor a continuat cuo nuntã tradiþionalã în care alaiul nuntaºilorîmbrãcaþi în frumoasele costume populare,cu muzicã, trãsurã ºi cãlãraºi a plecat de lafamilia „nãnaºului” Stãnuleþ Simion, austrãbãtut tot satul când s-au dus dupã mireasã.Acolo s-au auzit strigãturile de nuntã, cânteculmiresi, s-a scos jocul ºi apoi au plecat iar prinsat pânã la bisericã.

Dupã „nuntã” oaspeþii de seamã au fostinvitaþi pe scena frumos amenajatã, unde,conform Hotãrârii Consiliului Local Chirpãr,au fost declaraþi cetãþeni de onoare aicomunei.

S-au bucurat de aceastã cinstire VictorCiupinã autorul a peste 300 de lucrãriºtiinþifice, rector al Universitãþii „Ovidius” dinConstanþa, Ioan David profesor la LiceulIndustrial Textil din Iaºi, cercetãtor cuimportante realizãri în domeniul chimieiprivind coloranþii textili, Horaþiu Olaru medicveterinar, cel care a înfiinþat în 1990 DirecþiaGeneralã Sanitar Veterinarã ºi fondatorulpublicaþiei „Jurnal Medical Veterinar”, FilipStãnuleþ farmacist, vicepreºedinte alColegiului Farmaciºtilor din România. Cumulte aplauze a primit aceastã cinstire Maria

a câºtigat numeroase premii la festivaluri ºiconcursuri, pentru autenticitatea ºifrumuseþea jocurilor. Un moment încãrcat deemoþie a fost decernarea titlului de cetãþeande onoare post-mortem, preotului NicolaeIonaº pãstorul spiritual al satului timp de 38de ani. De la preotul Ionaº, colegul lui preotulDoru Ghiaja din Alba Iulia a învãþat cântecul„Aºa-i românul” pe care l-a lansat cu ajutorulpoetului Adrian Pãunescu ºi care face acumparte din tezaurul folcloric naþional.

Acestor momente solemne le-a urmat unspectacol folcloric deosebit pe mãsurachirpãrenilor. Spectacolul a fost deschis deAnsamblul de bãtrâni din Chirpãr. Dupãgrupul vocal condus de Maria Goian care ainterpretat atât cântece din folclorul local câtºi cântece patriotice, pe scenã a urcat formaþiade jocuri populare, cei care sunt mândrii cãau pãstrat nealterate jocurile din Chirpãr. Înmod firesc, dupã aplauzele meritate dePunctul de întâlnire a fost la Primãrie,

unde au fãcut prima fotografie de grup, dupãcare s-au deplasat la ªcoala Generalã. Acoloîntr-o atmosferã academicã a avut locsimpozionul „Patrimoniul cultural local înslujba comunitãþii”, în care, personalitãþi deseamã ale acestor locuri au vorbit cu emoþiedespre meleagurile copilãriei ºi despreoamenii acestor locuri. Emoþiile primaruluiChirion Stãnuleþ ºi ale directorului ºcoliiMihaela Aldea, care i-au salutat pe ceiprezenþi au fost contagioase ºi majoritateacelor care au vorbit ºi-au început alocuþiunilecu tremur în glas.

Moderatorul simpozionului, MariusHalmaghi a avut o sarcinã dificilã, timpulnefiind suficient pentru câte aveau de spuscei prezenþi. În cadrul simpozionului s-a fãcutºi lansarea cãrþi i „Monografia satuluiChirpãr”, lucrare amplã, bine documentatã,autoarea prof. Emilia Ciupinã fiind felicitatãpentru aceastã realizare. De menþionat cãmonografia a fost dãruitã gratuitchirpãrenilor.

Cu toate cã nu s-a nãscut în Chirpãr dara trãit clipe de neuitat în acest sat, îndrãgitasolistã de muzicã popularã Maria Lia Bologaa depãnat amintiri frumoase din aniicopilãriei, când desculþã trecea dealul dinMarpod prin pãdurea lu ªtacu ºi venea lamãtuºile din Chirpãr.

„bãtrâni” au fost aplaudaþi ºi cei din formaþiade dansuri a tinerilor, mândrii continuatoriai celor de la care au învãþat sârba, purtata ºiînvârtita chirpãreanã.

Un rol deosebit în acest spectacol l-a avutfamilia Stãnuleþ. Implicaþi în organizareanunþii, Simion ºi Mioara au cântat ºi au jucatîn ansamblurile satului dar ºi ca soliºti vocaliiar fata lor Ionela a fost prezentatoare aprogramului ºi interpretã de muzicã popularã.

A urmat apoi un spectacol de cântece ºijocuri populare susþinut de Ansamblul„Cununa” al Casei de Culturã „IlarionCociºiu” din Agnita condus de Ioan Sârbu.Jocurile populare ºi cântecele interpretate desoliºtii, Constantin Vasilescu, PetronelaSandu, Diana Nistor, Ioana Bogdan, FlorinPãrãu ºi Florin Muntean au fost aplaudate lascenã deschisã.

Spectacolul folcloric a fost încheiat de unreprezentant al cântecelor hârtibãcene,Marcel Pãrãu, care a invitat-o pe scenã perenumita artistã Sava Negrean Brudaºcu.Îndrãgita cântãreaþã i-a cucerit pe spectatoriaºa cum ºtie ea sã o facã atunci când le redãbucuria cântecului popular ardelenesc,cântând de dor, de jale, de joc ºi de dragostede neam. Aceasta l-a felicitat pe primar pentrufrumoasa manifestare ºi a mulþumitorchestrei condusã de Nicolae Vîºtea pentruprofesionalismul cu care a acompaniat-o.

De menþionat rolul Casei de Culturã dinAgnita care a realizat sonorizarea, fondulmuzical ºi a completat minunatul spectacolal chirpãrenilor.

Ziua plinã de întâmplãri frumoase înChirpãr a fost continuatã dupã ora 22,oo cuBalul Tineretului.

Duminicã, 19 august dupã slujba liturgicã,la ora 12,00 s-a oficiat un Te Deum în memoriaînaintaºilor ºi s-au depus coroane lamonumentul eroilor.

Goian care a fost dascãl de seamã în satulnatal din 1956 pânã în 1990. În aceeaºiperioadã a fost ºi îndrumãtorul cultural alconsãtenilor, a condus ansamblul artistic care

La Chirpãr au fost douã zile pline debucurie, cu multã încãrcãturã emoþionalã. Afost o întâlnire a fiilor satului bine organizatã,la care cei prezenþi au petrecut minunat ºi autrãit momente deosebit de frumoase.

I. Bârsan

„Sãrbãtoarea Fiilor Satului Sãsãuº” (în 2010), nuapãrea monografia satului ºi nu exista Circuitulturistic „Sãsãuº – patrimoniu în pericol”.

Nimic nu se întâmplã dacã nu existã într-ocomunitate un om de acþiune, plin de iniþiativã.

Iar la iniþiativa lui Gheorghe Donu ºi a altorinimoºi din sat a fost înfiinþatã Asociaþia ObºteaSatului Sãsãuº, o asociaþie care, deja, face istorie.Mai sunt multe de fãcut în sat, lucruri care nu se potrezolva într-o viaþã de om: consolidarea bisericii,restaurarea ºi conservarea picturii, edificarea unuimuzeu sãtesc sau a unui punct de informaþii turistice,reabilitarea casei lu’ Irimie (casa obºtii satului),reabilitarea centrului istoric al satului, editarea uneimonografii a satului (cea existentã fiind variantafolcloricã), includerea localitãþii în circuitele turisticenaþionale ºi internaþionale, etc. Toate acestea se potface numai de cãtre o comunitate unitã. Iar unirea laromâni este o mare problemã, mulþi dintre ei

Proiectele Sãsãuºului în coordonarea lui Gheorghe Donu,preºedintele Asociaþiei Obºtea Satului Sãsãuº

- Noi suntem aici de 2000 de ani -preferând dezbinarea ºi promovarea intereselorpersonale.

Poate este momentul sã fie lãsate deoparteinteresele meschine ºi toþi adevãraþii sãsãujeni sã-ºidea mâna, sã fie gãsite soluþii la marile probleme aleprezentului, dar ºi la provocãrile viitorului.

Gheorghe Donu, la 52 de ani, reprezintã, azi,puþinii oameni dinamici din sat!

Un om venerabil din sat, întrebat ce pãrere aredespre ultimele realizãri, a dat un rãspunsmemorabil: „Sã facã Donu, cã este vremea lui”.

O micã recunoaºtere a meritelor dar ºi un îndemnsã continue pentru cã, altfel, cine sã facã? Veneticiiveniþi în sat, în ultima perioadã?

Acum este momentul sã-i recunoaºtem meriteleºi sã-i spunem familiei Gheorghe ºi Ioan Donu (fratelelui Gheorghe, angajat la Primãria Chirpãr) un sincerLA MULÞI ANI ºi sã nu uite niciodatã cã Sãsãuºulfãrã ei, este mai pustiu ºi lipsit de viitor.

Marius Halmaghi

(continuare din pagina 2)

GAZETA HÂRTIBACIULUI4C

yan

Mag

enta

Yel

low

Bla

ck

2012

La câþiva ani dupã revoluþie, în 1995, Willyºi Lavinia Schuster îºi luau cei doi copii - unbãiat de nici patru ani ºi o fetiþã de doar un an- ºi plecau în Germania, asemenea sutelor demii de saºi ºi ºvabi porniþi în exod din Româniaimediat dupã cãderea comunismului. Dupã treiani erau însã “înapoi acasã”, lecuiþi de ceînseamnã viaþa într-o þarã a Uniunii Europene.

În 1998, s-au stabilit la Moºna, vecheaºezare sãseascã din apropierea Mediaºului ºilocul de baºtinã al pãrinþilor Laviniei, undeochiserã o casã cu vreo 2 hectare ºi jumãtatede curte ºi grãdinã, pe care au dat 21.000 demãrci germane. Au refãcut-o, au ridicat o ºurã,un grajd ºi un hambar, ºi-au cumpãrat douã vaciºi un cal ºi au început sã facã agriculturã.

În Germania, Willy Schuster - carevorbeºte fluent românã, maghiarã, germanã ºienglezã - ºi-a continuat slujba pe care o avusese

DE CE IUBIM ROMÂNIA

La invitaþia preºedintelui ConsiuliuluiJudeþean Ioan Cindrea, reprezentanþiiGrupurilor de Acþiune Localã din judeþ auparticipat la o întâlnire la care s-a discutat despremodul de colaborarea dintre Consiliul JudeþeanSibiu ºi GAL-uri.

În urma acestei întâlniri urmeazã sã fiestabilit un acord de colaborare pentru susþinereaºi funcþionarea Pieþei Þãrãneºti Transilvania, detip piaþã volantã, prin care cele cinci GAL-uri;Mãrginimea Sibiului, Microregiunea Hârtibaciu,Podiºul Mediaºului, Þara Secaºelor ºi ÞaraOltului, se vor implica în identif icareaproducãtorilor locali, promovarea ºi prezentareaacestei iniþiative.

De asemenea GAL-urile au fost solicitatesã se implice în elaborarea proiectului privindstrategia de dezvoltare a judeþului Sibiu.

Reprezentanþii GAL-urilor au solicitatsprijin financiar pentru funcþionare, având învedere faptul cã pânã în prezent guvernul nu a

Sâmbãtã 25 august, pe o cãldurã de sã nu scoþicâinele de la umbrã, am luat drumul spre Apoº undes-a organizat penultimul Brunch din anul acesta. DinBîrghiº am luat-o la dreapta ºi pe un drum cu maipuþin praf decât ne aºteptam, am ajuns într-un sat cufoarte puþini oameni pe uliþã. ªi nici pe câmp. Daram gãsit destul de multã animaþie la umbra copacilordintre biserica sãseascã ºi casa parohialãaparþinãtoare, amândouã aflate într-o avansatã starede ruinare.

De-a lungul ºanþului ce mãrginea drumul, într-oparcare neomologatã se coceau la soare mai multemaºini decât sunt vinerea în Agnita în parcãrile la felde omologate. Maºini cu numere de Bucureºti, Cluj,Timiºoara, Constanþa, Sibiu, din Germania ºi dinBulgaria. Din Bulgaria erau numai numerele,propietarii erau de-ai noºtri.

În Cãminul Cultural din apropiere care arãtasurprinzãtor de bine ºi prin ‘nãuntru ºi pe-a afarã,câteva agniþene, gospodine inimoase, fãceau ultimelearanjamente pe platourile cu prouse gastronomice.În grãdina casei parohiale, mai multe pavilioanetextile fereau de soare mesele pe care au început sãaparã bunãtãþi. Un buchet imens cu flori de câmp,adus de Wili Schuster, îmbogãþea imagineagastronomicã.

Dupã scurtele cuvântãri, de fapt salutãri de bunvenit, fãcute în româneºte ºi nemþeºte (sãseºte nuºtia nimeni) Eugen Vaida ºi Iohan Cotaru i-au poftitpe oaspeþi sã guste din specialitãþile pregãtite deharnicele gospodine care, au bãrãtuit toatã ziua deieri pânã noaptea târziu ca sã pregãteascã tot felul demâncãruri care mai de care mai autohtonã.

GAL-URILE S-AU ÎNTÂLNIT CU PREªEDINTELE C J IOAN CINDREAelaborat normele prin care acestea sã poatãobþine credite bancare ºi au apãrut problemedeosebite în activitatea acestora. GAL-urile s-au bazat pe promisiunile reprezentanþilorMinisterului Agriculturii cã vor putea accesacredite bancare, au fãcut achiziþii, au angajatcheltuieli pentru a-ºi putea desfãºura activitateaºi acum sunt puºi în situaþia de a nu-ºi puteaonora angajamentele. Banii necesari pentrufuncþionarea GAL -urilor se primesc dinfondurile europene numai dupã decontareacheltuielilor.

Preºedintele Ioan Cindrea a promis cã vaorganiza o întâlnire a primarilor din judeþ cureprezentanþii Grupurilor de Acþiune Localãpentru a soluþiona aceastã problemã.

A fost o primã întâlnire de lucrupreconizându-se ca pe viitor colaborarea dintreConsiliul Judeþean Sibiu ºi GAL-uri sã fie maieficientã.

lumea producãtorilor ºi consumatorilor deproduse ecologice.

“Totul ecologic, de la A la Z, fãrã nici unfel de îngrãºãminte sau substanþe chimice.Chiar ºi pentru apã avem un sistem special defiltrare ºi purificare, cu un amestec de bacteriiaerobe ºi anaerobe, o tehnologie germanã totmai rãspânditã în Europa, pe care o folosim ºila grãbirea transformãrii gunoiului de grajd înîngrãºãmânt”, spune Willy.

Apoi, încet, încet, gospodãria s-a mãrit, iarproducþia s-a diversificat: acum au 20 dehectare de teren: pe aproape jumãtate dehectar cultivã toate legumele necesareconsumului propriu, pe o altã jumãtate dehectar este plantaþia de trandafiri, iar altecâteva hectare sunt cultivate cu porumb, grâu,cartofi ºi plante furajere pentru animale - cincivaci de lapte, care dau în medie cam 4500 delitri de lapte pe an, ºase juninci, un tãuraº, doicai ºi doi porci. Restul e pãºune, pe care semai aflã ºi câteva zeci de nuci, meri ºi pruni.

Toate aceste resurse asigurã cam 80% dinnecesarul de consum alimentar (lapte, ºiproduse lactate, legume, fructe, carne, fãinã,mãlai etc.) nu doar al familiei Schuster - careare încã trei membri - ci ºi al celor aproape omie de voluntari WWOOF, practicanþi ºi turiºtipe care îi au oaspeþi în fiecare an, din apriliepânã în octombrie.

Asta fãrã a mai pune la socotealã celecâteva sute de clienþi fideli ai produselor marca“Bio Moºna” - dulceaþa de trandafiri, dulceaþade lapte ºi aproape 20 de sortimente deproduse lactate, de la iaurt, smântânã ºi urdãproaspete pânã la brânzeturi maturate, cuplante aromate sau fãrã, dupã gust. Reþetelesunt “tradiþionale toate, cum am învãþat de labunici”, atât pentru brânzeturi, cât ºi pentrudulceaþa de trandafiri, singura noutate fiind

I.B.

TRANSILVANIAN BRUNCH LA APOªied. Aºa cã unii n-au pregetat sã zicã „dã-te inimã la oparte sã mai intre ceva”.

Apoi, când agitaþia cu farfuriile s-a redus, de subun pavilion s-au auzit acorduri de muzicã popularã ºiun grup de patru perechi de tineri frumoºi, îmbrãcaþide sãrbãtoare, adicã cu haine româneºti, au fãcut oscurtã dar minunatã demonstraþie de frumuseþeetnofolcloricã de pe Valea Hârtibaciului. Nelu Sârbuîi coordona discret de sub umbra pavilionului.Bineînþeles cã farmecul jocului i-a cuprins ºi pe câþivaoaspeþi care n-au avut complexe ºi sub imboldul inimiiau jucat ºi ei dar mai la umbrã.

ªi oaspeþii s-au conformat. Au dat roatã meselorcu platouri, au luat câte puþin din diferitele bunãtãþiºi, pe la mese ori pe preºurile aºternute pe iarbã aumâncat din multele feluri de bucate. Iar când au vrutsã treacã la deserturi; plãcinte, lichie ºi alte minunãþii,au aflat cã sunt douã ceaune cu tocanã de viþel ºi de

Ultima surprizã plãcutã la Apoº a fost scurtulcurs de cãlãrie oferit de Tavi Nastea ºi Mihai Barbu.Când au scos caii în grãdinã, au fost repede înconjuraþide copii, de adulþi ºi de adulte, toþi dispuºi sã steacâteva minute în ºa. Cei doi iubitori de cabaline s-augrãbit sã satisfacã repede toate solicitãrile pentru a-ºi pune animalele adãpost de soarele arzãtor.

Apoi, între orele 14 ºi 15, parcarea a început sãse goleascã ºi traficul dintre Apoº ºi Bîrghiº sã fiemai animat dar nu atât încât sã fie necesarã dirijareade cãtre poliþie.

Organizatorii au rãmas sã adune mesele,pavilioanele ºi vesela punându-ºi întrebarea „cum aieºit, au fost mulþumiþi oaspeþii?”

Le spun cinstit cã a fost foarte bine. Familiile,neamurile ºi prietenii lui Eugen Vaida din Alþîna ºiMihai Barbu din Agnita, cu Gabi ºi Iohan Cotaru,organizatorii acestei întâmplãri au reuºit sã facã otreabã minunatã. Cei care au fost prezenþi prima datãla un brunch, au fost încântaþi ºi dornici sã fie ºi laurmãtorul care va avea loc la Apold, jud. Mureº.

I. Bârsan

colaborare. Iar ca “tabloul” sã fie complet, decel puþin trei ori pe sãptãmânã le mai trecpragul ºi turiºti - înscriºi din vreme pentru unprânz ori o cinã cu bucate cum doar Laviniaºtie sã prepare, toate doar din produsele bioale gospodãriei - ceea ce urcã la aproape o mienumãrul oaspeþilor de peste an ai “Bio Moºna”.

Pe lângã calitatea de “WWOOFer” ºi ceade “consultant acreditat” în domeniulagriculturii bio, Willy Schuster este ºi unuldintre cei mai activi membri din România aiorganizaþiei Via Campesina, “un fel de sindicatmondial al micii agriculturi þãrãneºti”, fiindtotodatã ºi singurul român membru alComitetului pentru Siguranþa Alimentelor dincadrul FAO, “ca reprezentant al societãþii civiledin Europa de Est”.

“Nu banii sunt cel mai important

lucru în viaþã!”La “firma” pe care o au, mulþi prieteni ºi

cunoscuþi îi îmboldesc mereu sã-ºi mãreascãºi sã-ºi transforme “Bio Moºna” într-o afacerede produs bani, cât mai mulþi bani. “Sigur, nune-ar strica sã câºtigãm ceva mai mult, avemde plãtit tot felul de dãri, iar copiii cresc ºi ei,trebuie sã facem faþã la cerinþe tot mai multe.Dar dacã ne-am mãri gospodãria ca s-oexploatãm doar pentru bani, sigur am pierdemult la calitate, în primul rând, ºi n-am mai finoi. Aºa cã nu ne intereseazã, suntem mulþumiþicu traiul pe care îl avem, nu banii sunt cel maiimportant lucru în viaþã. Important e cã suntemsãnãtoºi, ºi noi, ºi copiii, cã ne simþim liberi ºicã trãim aºa cum ne dorim la noi acasã,împreunã cu toþi cei care ne trec pragul!”

De Adrian POPESCU

în þarã, unde a lucrat ca translator pentrudiverse ONG-uri strãine ce desfãºurauprograme de asistenþã socialã.

Willy a descoperit agricultura bio când oorganizaþie din Elveþia a lansat un program deajutorare a câtorva zeci de þãrani ºi micimeseriaºi români pentru a-ºi pune pe picioarepropriile afaceri. În fiecare an, din 1994 pânãîn 2000, a petrecut cel puþin trei luni în Elveþia,ca translator pentru þãranii români veniþi sãse instruiascã în fermele ecologice elveþiene.

Din ’97 i s-a alãturat ºi Lavinia, tot catranslator, dar la cursurile unei “ºcoli deþãrãnci de munte”, unde nevestele viitorilorfermieri români învãþau cum sã utilizeze câtmai eficient resursele unei gospodãrii eco. “ªiuite-aºa am prins drag de agricultura bio,despre care pânã atunci nu ºtiusem mai nimic.ªi ne-am hotãrât sã ne facem ºi noi o fermãecologicã”, îºi aminteºte Willy Schuster.

“De fapt, nu o fermã, doar o gospodãrieþãrãneascã ecologicã, de subzistenþã, aºa cumaveau pe vremuri bunicii ºi strãbunicii noºtri,din care noi zicem cã se poate trãi bine, dacãnu ai pretenþii foarte mari, mai ales în privinþacâºtigului financiar”, îl corecteazã soþia saLavinia.

Fuga de UEDe ce nu ºi-au fãcut gospodãria în

Germania? “Simplu. În primul rând cã e foartegreu, aproape imposibil dacã n-ai o cãruþã debani. Apoi, în România eºti mult mai liber, nu-þi cheamã vecinii poliþia ºi pompierii dacã te-apuci seara sã faci un grãtar în curte, cuprietenii. Dar în primul rând am vrut sã fugimde UE, care vine cu tot felul de restriºti pecapul omului, e de-a dreptul maleficã. Dar nune gândeam cã o sã ne ajungã din urmã aºa derepede ºi în România!”, explicã Willy.

“În 2007, pe 1 ianuarie, când toatã lumeadin România nu vorbea decât despre cât de bineo sã ne meargã în UE, eu ºi soþia eram foartetriºti, am plâns de parcã ne murise mama. Nune-am bucurat deloc cã România intrase în UE,pentru cã ºtiam ce ne aºteaptã. De fapt, nu noiam aderat la UE, ei ne-au înghiþit, e fals sã ziciaderarea României la UE, corect e înghiþireaRomâniei de cãtre UE, cucerirea României decãtre UE. Acum ºi-au dat seama ºi românii cãs-au bucurat degeaba atunci, cã au fost niºteproºti când au primit aºa, cu braþele deschise,tot ce ne-a adus UE asta”, spune bãrbatul. Dupãcare conchide, pe acelaºi ton: “De ce credeþicã nu intrã în UE Elveþia sau Norvegia, v-aþiîntrebat vreodatã? Vã spun eu: pentru cã ºielveþienii, ºi norvegienii vor sã fie ei stãpâni înþara lor, nu sã le spunã alþii ce au voie sã facãºi ce nu ºi cum sã trãiascã la ei acasã!”

“Ecologic de la A la Z”La numai un an de la întoarcerea în

România, gospodãria soþilor Schuster primeaºi certificarea “eco”, sub denumirea “BioMoºna”, devenitã repede un veritabil brand în

dulceaþa de lapte, preparatã dupã o reþetã “dela mama ei din Argentina” primitã anul trecutde Lavinia Schuster de la o voluntarã dinFranþa.

Activism eco. Casa cu 1.000 de oaspeþianual

Pe lângã munca zilnicã din gospodãrie -începutã dimineaþa la ora 5 ºi terminatãaproape de miezul nopþii - soþii Schuster îºigãsesc vreme si pentru “slujba” de activiºti eco,în calitate de membri sau colaboratori ai maimultor organizaþii de profil din þarã ºistrãinãtate. Cea care i-a fãcut cunoscuþi pe planinternaþional este WWOOF - World WideOpportunities on Organic Farms, o reþeamondialã de voluntari în fermele ecologice, cufiliale în aproape o sutã de þãri de pe toatecontinentele. Înfiinþatã anul trecut de Willy ºiLavinia — dupã ce aceºtia activaserã, din 2004,ca membri ai WWOOF Austria - filiala dinRomânia numãrã la ora actualã aproape 30 degospodãrii certificate eco din întreaga þarã. Înfiecare an, din primãvarã pânã-n toamnã,familia Schuster primeºte cel puþin 3-4voluntari - ba de multe ori chiar ºi 5-6 - veniþipentru stagii de schimb de experienþã sau deînvãþare, ce dureazã între 6 sãptãmâni ºi 3 luni.

“Le oferim casã ºi masã gratis, iar înschimb ei lucreazã alãturi de noi la toatemuncile din gospodãrie, ãsta e sistemul. Devinrepede adevãraþi membri ai familiei. Acumavem un englez, Tom, care e deja fermier, ºidoi tineri francezi, Laurie ºi Bretrand, care vorsã se facã þãrani. Tom se minuneazã tot timpulcum de noi putem trãi bine doar cu cinci vacide lapte, în timp ce familia lui din Anglia, careare o fermã de 220 de vaci, abia dacã-ºi poateduce zilele”. Alãturi de voluntari, soþii Schustermai gãzduiesc ºi hrãnesc adesea, tot gratis, ºipracticanþi - elevi sau studenþi de la câteva liceeagricole ºi facultãþi de agriculturã din Franþaºi Germania, cu care au înþelegeri de

PAGINA GAL MICROREGIUNEA HÂRTIBACIU

Foaie editatã de Protopopiatul Ortodox Agnita

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )

Anul V, nr. 50, AUGUST 2012

ORTODOXIA Pe VAleA HâRTIbAcIuluI„Apare cu binecuvântarea IPS Pãrinte Mitropolit dr. Laurenþiu Streza”

Picturile aparþin artistei Lucia Nica

Patriarhia Ortodoxã Românã a organizat ºi în acestan tabere ºcolare la care au participat numeroºi copiidin parohiile ortodoxe de pe tot cuprinsul þãrii. Dacã înprimele douã etape ale proiectului naþional „Alegeºcoala” preoþii de la parohiile Protopopiatului OrtodoxAgnita au fost informaþi ºi instruiþi, copii participanþi laprogramul „Hristos împãrtãºit copiilor”, au avut ºansasã fie selectaþi la participarea în tabãra organizatã laMânãstirea Durãu din Judeþul Neamþ.

În data de 5 august, 31 copii din parohiile: Agnita I,Agnita III, Bârghiº, Brãdeni, Chirpãr, Coveº, Fofeldea,

Proiectul„Alege ºcoala” în Protopopiatul Ortodox Agnita

Istoria acestei mãnãstiri este legatãde cea a schitului Agapia veche. Primulsihastru cunoscut care s-a nevoit înpoiana unde se aflã astãzi MãnãstireaAgapia Veche, a fost cuviosul Agapie dinMãnãstirea Neamþ. Aici a întemeiat obisericã de lemn cu hramul “Schimbareala Faþã”. Aºa a luat fiinþã prima sihãstriedin Munþii Neamþ, cunoscutã sub numelede “Sihãstria lui Agapie”.

Distrusã de o avalanºã de zãpadã într-o zi de Paºte, biserica lui Agapie a fostrefãcutã pe o altã temelie în “Poiana luiEufrosin” aflatã în apropiere, primindhramul “Minunea din Colose a SâfntuluiArhanghel Mihail”. Abia la sfârºitulsecolului al XV-lea s-a construit o bisericãpe actualul amplasament al sihãstriei dela Agapia din Deal (Agapia Veche), atuncicând ºi biserica din “Poiana lui Eufrosin”s-a ruinat ºi nu a mai putut fi folositã.

Mãnãstirea Agapia

Parohia Noiºtat: Bratu Ciprian, Chiru NicolaeÎn tabãra de la Mânãstirea Durãu ei au participat la

activitãþi de creaþie (picturã, sculpturã) au urmat cursuride religie ºi au avut activitãþi sportive la alegere (fotbal,baschet, tenis), au fãcut drumeþii iar la sfârºitul tabereiau organizat o serbare unde au cântat cântece, au pusîn scenã o piesã de teatru ºi au rostit poezii.

La întoarcere majoritatea copiilor erau dezamãgiþide faptul cã tabãra a durat doar o sãptãmânã ºi ºi-aumanifestat dorinþa de a mai participa încã o datã laaceasta.

Pr.Nicu Lazãr,Brãdeni

Iacobeni, Ilimbav, Merghindeal, Nocrich ºi Noiºtat auplecat la aceastã tabãrã unde au stat pânã în data de 11august.

Copiii selectaþi au fost:Parohia Agnita I: Caºeriu Alexandra Sidonia, Caºeriu

Andreea Mirabela, Andrei Roxana MariaParohia Agnita III: Mardare Raul Marinel, Mardare

Alexia MariaParohia Bârghiº: Pindic Rareº Dorian, Moga Delia

MariaParohia Brãdeni: Braga Diana Bianca, Radu Roxana

Maria, Lãcãtuº Carmen ªtefaniaParohia Chirpãr: Stroia Denisa Ioana, Moraru

Daniela Maria, Negru Adela MariaParohia Coveº: Lup Maria Daiana, Lup Ilie Dumitru,

Andrei PaulaParohia Fofeldea: Cornea IoanParohia Iacobeni: Cimpoier Cristian, Gergely

Adelina, Pascu Alina, Micu Mirel, Vaida Mihai GabrielParohia Ilimbav: Pãdure Iulia Georgiana, Muntean

Ioana AnuþaParohia Merghindeal: Muschiciu Lenuþa, Bidi

Marian Flavius, Pop Aurelia SorinaParohia Nocrich: Criºca Rodica Lucia, ªerban

Claudia

Prima menþiune documentarã s-afãcut prin Hotarnica lui Ilieº Vodã din1437, care delimiteazã moºia MãnãstiriiAgapia de cea a Mãnãstirii Neamþ.

Vechiul Pomelnic de la MãnãstireaAgapia aminteºte de Petru Rareº ºi ElenaDoamna ca primi ctitori voievodali pringrija cãrora s-a zidit prima bisericã depiatrã de aici. În schimb, o inscripþieaflatã în pronaosul bisericii mari de laAgapia din Vale menþioneazã pe Petruªchiopul ºi Ruxandra Doamna ca fiindîntâii ctitori domneºti.

Este posibil ca Petru Rareº ºi ElenaDoamna sã fi ridicat aici prima bisericãde zid, reînnoitã apoi de Petru ªchiopulîn a treia domnie a sa (1582-1591).

Dar construcþiile de la Agapia dinDeal nu prea aveau viaþã lungã din cauzaterenului. De aceea, în jurul anului 1600,o parte dintre cãlugãri s-au mutat în vale,

ridicând aici o micã bisericã în jurul cãreiase va dezvolta Mãnãstirea Agapia deastãzi, pomenitã uneori sub numele deAgapia Nouã, Agapia din Vale sau AgapiaMare.

Noua mãnãstire a fost construitã între16 octombrie 1642 ºi 3 septembrie 1644de hatmanul Gavril Coci (fratele lui VasileLupu) ºi de soþia sa, cneaghina Liliana.

S-a sfinþit la 12 septembrie 1647, în acestrãstimp construindu-se chilii le ceformeazã incinta mãnãstirii, iar la rãsãritclopotniþa, construcþie masivã din piatrãde granit. A primit hramul Agapiei Vechi,“Sfinþii Arhangheli Mihail ºi Gavriil”,sfinþirea fiind fãcutã de MitropolitulVarlaam Motoc.

(continuare în pagina 6)

ORTODOXIA Pe VAleA HâRTIbAcIuluI6 2012

Ortodoxia pe Valea HârtibaciuluiStr. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269 510325

Preºedinte: Pr. Protopop Ioan JurcaRedactor responsabil: Pr. Axente-Cosmin Coºorean (Coveº)Colectivul de redacþie: Pr. Marius-Ciprian Bogdan (Vecerd), Pr. Aurel Dolea

(Stejeriºu), Pr. Ion Popescu (Noiºtat), Pr. Sebastian Toma (Movile), Pr. Ioan-DumitruTãtoiu (Fofeldea)

Colaboratori: Luminiþa Feldara, Bogdan FolobaTiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape SibiuAºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþiei sau pe e-

mail la urmãtoarele adrese: ortodoxiapevaleahartibaciului@yahoo.com ºiortodoxiapehartibaci@yahoo.com

COLEGIUL DE REDACÞIE

Daniela PÃNÃZAN LÕRINCZI

Femeie, de ce plângi?Pe cine cauþi,

Femeie, de ce plângi?Nu ºtii tu oare cã Eu sunt?

Nu ºtii tu oare cãEu sunt,

Lumina neînseratã,Apa vieþii,

Pãstorul cel Bun?

Femeie, de ce plângi,Pe cine cauþi?

Eu sunt, Cel pe care-L plângi,Lumânarea ducând-o la Morþi,

Flacãra arzând la Vii!Eu sunt, nu Mã atinge

Ca viaþã sã primeºti, ca dinIubirea noastrã

Una fi-vom noi în veºnicie!

IzvorândãÎn picuri de ploaiecobori Înserare,

prin picuri de lacrimichemi Iubire,

Tu, Cel purtând

La iniþiativa Mitropolitului VeniaminCostache, Alexandru Moruzzi hotãrãºteprintr-un hrisov domnesc, în 1803, camãnãstirea Agapia sã devinã obºte demaici. Stareþã a fost numitã maicaElisabeta Costache, sora MitropolituluiVeniamin Costache, ea conducândmãnãstirea pânã în 1834.

Biserica a fost reparatã dupã 1821,apoi între 1858 ºi 1862, când i s-auadãugat un nou pridvor, cel vechiînchizându-se în sânul bisericii, ºi douãturle mai mici, una pe pridvor, alta pealtar, ºi s-au lãrgit ferestrele. Cele douaturle au fost mistuite de incendiul din1903, rãmânând numai turla veche aPantocratorului, cu forma octogonalã ºicu calota sfericã. Ea se sprijinã pe arcelenaosului boltit. Zidul despãrþitor dintrevestibul, pridvor ºi pronaos a fost înlocuitcu trei arce. Intrarea se face prin parteasudicã, pe o uºã masivã din lemn, iar înpronaos printr-o uºã metalicã. Tampla, dinlemn sculptat, a fost pictatã în 1858. Odatã cu refacerile din 1858-1862 s-aamenajat din nou mormântul ctitorilor.

Mãnãstirea AgapiaPolicandrele au fost comandate la Vienaºi executate în 1858-1862, iarcandelabrele, îmbrãcãmintea icoanelorîmpãrãteºti ºi alte obiecte ce împodobescbiserica au fost lucrate la Paris. Deasuprauºii de intrare în bisericã este pisania,incrustatã în marmurã cu litere slavoneºi icoana hramului “Sfinþii ArhangheliMihail ºi Gavriil” în mozaic de Murano.

Pictura este opera marelui pictorNicolae Grigorescu. A fost executata înanii 1858-1862, când artistul avea 20 deani.

Clãdirile din incintã, cu chiliile etajateºi clopotniþa, dateazã din vremeactitorilor, hatmanul Gavriil ºi cneaghinaLiliana. Dupã incendiul din 1821, au fostrefãcute în 1823. În timpul stareþei TavitaUrsache s-a supraetajat turnulclopotniþei, construindu-se o nouã camerãa clopotelor. Dupã incendiul din 1903, încorpul clãdirii pe aripa de nord s-auamenajat la etaj sãli mari, spaþioase ºiluminoase pentru atelierele mãnãstirii. Înjurul incintei existã 140 de case vechi de100 sau chiar 200 de ani, care au fosttrecute pe lista monumentelor istorice.

(continuare din pagina 5)

Mã rogMihaiBeniuc

Mã rog la floarea de cireº,Mã rog la frunza de mãceº,Mã rog la spicul grâului:Dã-i omului tot ce-i frumos.Dã-i gânguritul cel duiosAl porumbeilor pe ram,Dã-i boare de parfum prin geam;Dã-i dorul de-a umbla prin munþi,Cu zoriºi cu zãpezi pe frunþi,Cu flori pe cãrãrui, pe stânci,Cu vulturi peste râpi adânci;Dã-i pâinea albã lângã vinªi peste casã cer seninªi frate bun ºi bun vecinªi somnul noaptea fãrã chin;Dã-i chipul din izvor curatÎn care ºi-a astâmpãratªi setea ºi obrazul caldÎn drumul lui cãtre înalt.

Mã rog la toate câte suntSã fie bine pe pãmânt.

Rugãciunea mameiTeodor Castriºanu

Copilaºi din toatã lumea, ºtiþi voi cumse roagã mama

Pentru voi în orice searã? Nu ºtiþi?Sigur! N-aþi luat seama

Când cu ochii plini de lacrimi, laicoana Maicii sfinte

κi ºopteºte-n blânde ºoapterugãciunea ei fierbinte.

Uite-aºa grãieºte dânsa: “Maicãsfântã, Preacuratã,

Vezi-i ce frumos dorm dânºii?...Ei îmisunt averea toatã.

Pentru ei din greu mã zbucium,pentru ei trãiesc în lume

ªi îndur atât noianul de dureri fãrãde nume!

I-am culcat ºi-acum spre tine vin caei sã nu mã vazã

ªi te rog, Mãicuþã sfântã, sã cobori oblândã razã,

Raza bunãtãþii tale, pe frumoasele lorplete,

Ca sã n-aibã vise rele ºi nici pleoapelemuiete.

ªi le-adu în suflet raiul liniºtit al vieþiitale

ªi mi-i fã ca-n zori de ziuã, când o ficasã se scoale

Sã-i vãd blânzi, cuminþi ºi veseli,îndreptând spre mine paºii

Cum i-ndreaptã cãtre tine, colo-n cer,sus, îngeraºii”

ÞARA UNDE MORCOPIII

Daþi jos urgent din birje vizitiiiCe peste inimi au trecut cu roata:aceasta-i þara unde mor copiii –demonii sã-i înlocuiascã-s gata!* * * *Ne mor copiii – pãsãrile pleacãNici Dumnezeu nu mai încheagã

fraze:Cu mâna noastrã-am plantat

piatrã seacãPe unde El fãcut-a nunþi de raze…* * * *Ne ard copiii-n pântecul de mamãse sting pe cer toþi aºtrii-n scrum

fierbinte:iar diavolii îºi fac la noi reclamã* * * *cã-oricui îi scot ºi sufletul – ºi

minte……o, rãcoreºte-n cer blestemul,

Doamne –Afundã în cristelniþi glii ºi

toamne…ADRIAN BOTEZ

povara CruciiTu, eºti Lumina

izvorândã din noapteaseninului unui alt început...

ÎnserareSenin de cer în aurit azur,Cobori Luminã-n Înserare,

Tu, Razã dulce-a Vieþii,Tu, Cel Care-airodit Iubirea

în sufletul omului fericitdin Luminã!

Senin de cer în mântuit azurCobori Luminã-n Înserare!

ZborÎnserarea coboarãpe tremurul uºor

cu îngeriºi-n zborul lor

îngerii-ºi frâng aripilede cer cãzând încet

în primii fulgi de nea.

Veni-va oare iarãºiLumina în iesleaiubirii din noi?

RugãciuneMihaiEminescu

Crãiasã alegându-teÎngenunchem rugându-teÎnalþã-te, ne mântuieDin valul ce ne bântuie.Fii scut de întãrireªi zid de mântuire!Privirea-þi adoratãAsuprã-ne coboarãO, Maicã Preacuratãªi pururea Fecioarã                          Marie!

Noi, cei din mila SfântuluiFacem umbrã pãmântului,Rugãmu-ne-ndurãrilorLuceafãrului mãrilor,Ascultã-a noastre plângeri,Reginã peste îngeri,Din neguri te aratã,Luminã dulce, clarã,O, Maicã Preacuratãªi purureaFecioarã                          Marie!

EI S-AU NÃSCUT ÎNSEPTEMBRIE

GAZETA HÂRTIBACIULUI2012 7

Bârsan Axente 85 de ani 01 sept. CoveºBârsan Maria 81 de ani 01 sept. RetiºCãtanã Ioan 82 de ani 02 sept. RetiºNãstase Paraschiva 84 de ani 02 sept. FofeldeaGavrea Maria 81 de ani 02 sept. BeneºtiBucur Anuþa 84 de ani 04 sept. MoardãºCostea Ecaterina 87 de ani 05 sept. GherdealChirtop Maria 86 de ani 06 sept. FofeldeaÞichindelean Eugenia 81 de ani 06 sept. AlþînaGabor Romul 83 de ani 07 sept. RujaScutea Gafia 83 de ani 07 sept. SãsãuºCoroiu Maria 89 de ani 09 sept. RujaDrãgan Maria 84 de ani 09 sept. MihãileniDavid Ana 84 de ani 09 sept. IlimbavDrãgan Mihai 84 de ani 09 sept. MihãileniToader Elena 84 de ani 09 sept. RujaPascu Maria 81 de ani 10 sept. IlimbavIonaº Pavel 86 de ani 11 sept. MihãileniRusu Maria 81 de ani 11 sept. Ghijasa de SusAvram Felicia 84 de ani 13 sept. VãrdKessler Konrad 83 de ani 13 sept. MarpodTatu Ana 80 de ani 14 sept. AlþînaGavrilã Susana 93 de ani 15 sepr. Dealu FrumosFrãticiu Eufimia 84 de ani 16 sept. AlþînaNicolae Maria 88 de ani 18 sept. GherdealBela Olimpia 86 de ani 19 sept. RãvãºelMoldovan Ioan 83 de ani 21 sept. ÞelineGheorghe Maria 80 de ani 22 sept. MihãileniNistor Ana 84 de ani 23 sept. Ghijasa de SusToma Nicolae 90 de ani 24 sept. ChirpãrMocanu Maria 87 de ani 25 sept. FofeldeaSerafim Ana 87 de ani 25 sept. FofeldeaPrecup Ioan 85 de an 25 sept. FofeldeaStrek Wilhelm 85 de ani 26 sept. RãvãºelCiochea Victoria 85 de ani 27 sept. Moard㺪uºu Maria 87 de ani 27 sept. FofeldeaMoldovan Amalia 81 de ani 28 sept. MihãileniBucur Maria 88 de ani 29 sept. MoardãºLãcãtuº Maria 90 de ani 30 sept. Dealu FrumosToader Gheorghe 84 de ani 30 sept. RujaGabor Varvara 82 de ani 30 sept. Brãdeni

N.R. Noi le dorim bãtrâneþe liniºtitã, sãnãtate ºi bucurii din partea urmaºilor Celor ce nu mai sunt le dorim odihnã veºnicã de-a dreapta Tatãlui

Antinostalgie

Obosiþi de obosealãºi munciþi de plugul muncii

Cântãriþi la gram de creierºi apoi vânduþi în uncii

Prinºi cu pricini de prin prispecu arcanul, ori din horã,

Îmbarcaþi în bãrci cu numãr,numãraþi din orã-n orã

Duºi de vântul nedreptãþii cãtre est,tot mai în larg

De sirene nevãzute ne legamdupã catarg

Strânºi cu toþii laolaltã înfãºaþide o parâmã

Eram vulturi dimineaþa, seara coboram în râmã

Ãsta fu-ne trist destinulãsta fu-ne horoscopul

Zodiacul ºi menirea neºtiindcare ni-i scopul

ªi de ce noi suntem mijloc,suflete jertfã de tun

Îmbrânciþi spre focul gheeneiunde dracul e imun

ªi minciuna cea frumoasão serveam la cinã, rece

Dintr-o strachinã alb negruce se închidea la zece

Adevãrul sta-n eterca un pescãruº la pândã

Ce-aveau ei atunci cu noi?meritam aºa osândã?

Însã mai departe numaipuncte, puncte; tac

Viitorul e de aur iar trecutulprea opac

„Au prezentul nu ni-i mare?”– amintesc pe EminescuCând avem pãstori cu ESCU, ESCU,ESCU ºi iar ESCU

FOAIE VERDEDOI BUJORI,

Foaie verde doi bujori,Maica cu ºapte ficioriDin ºapte –o rãmas cu doi,Cinci o murit la rãzboiu.Cel dintâi în ChiºinãuI-o fost moartea-ntr-un tranºeu.Al doilea e-ngropatuDe un proiectil de brandu.Al treilea-i la Lipscani,I-o fost moartea-ntre partizani.Al patrulea-moartea-i fuseseChiar în centru’Budapestei.Cei doi, care-au mai rãmas,Scriu din munþii Caucaz;C-acolo sântem chemaþi,Mii ºi sute concentraþi,Mii ºi sute de soldaþi.De-ai ºti, maicã, chinu’meu,N-ai mai dormi noaptea greu.Te-ai scula la miez de noapteªi mi-ai ruga ceas de moarte.Te-ai ruga la prânziºoru,Mãiculiþa mea, sã moru.

Dobre Vica, 65 de ani,Retiº, 24 IV 1979

La muncã, derbedei, cã trece anulªi vin ãilalþi ºi-o sã vã ia ciolanul.Fãceaþi pe democraþii cei cucernici,Cristosul mamii voastre de nemernici!Scuipaþi-vã-ntre voi cum se cuvineªi-apoi convingeþi-vã cã e bine.C-aþi luat o þarã de mai mare dragulªi i-aþi distrus averile ºi steagul.S-ajungem colonia de ocarãCare-ºi va cere scuze în maghiarã.ªi, prin complicitãþi cu demoni aprigi,Aþi desfiinþat uzine, câmpuri, fabrici.ªi, prin vânzãri de þarã infernale,Aþi omorât cu voia animale.La greul greu care mereu ne-ncearcã,Rãspundeþi cu un greu de moarte, parcã.ªi i-aþi gãsit ºi bolii un remediuÎntoarceþi România-n Evul Mediu.Ce cãzãturi, ce târfe, ce mizerii,V-aº desena cu acul, sã vã speriiDar voi nici sânge nu aveþi în vine,Ci credite din cãlimãri strãine.Le ºtiþi lui Hitler ºi lui Stalin tainaªi-mpingeþi Bucovina în Ucraina.Aºa cum ceilalþi, limpezeascã-i valul

FOLCLOR CULES DE MIRCEADRÃGAN NOIªTEÞEANU

NICU GANEA

SÃRACÃ INIMÃBUNÃ,

Sãracã inimã bunã,Nu te-am mai avut de-o lunã;Nici de-o lunã, nici de-un an,Nici acuma nu te am.Sãracã inima-ntreagã,Doru’ te-o fãcut beteagã.Inimã supãrãcioasã,Ce þi-aº da sã hii voioasã?De mi-ai da bunu’lumii,Cum þ-am fost, nu þ-oi mai hi.De mi-ai da bunu’ din þarãCum þ-am fost, n-oi mai hi iarã.Taci inimã-n sânu’meu,Sã nu te mai ºtiu fãr’ eu.Taci, inimã-n sân la mine,Sã nu te mai ºtie nime’Fii, inimã, rãbdãtoare,Ca pãmântu’ sub picioare.Rabdã, inimã ºi taci,Ca pãmântu’ care-l calci.

Bratu Maria, 49 de ani,Retiº, 1978

TRAGE-MI BOGHIIªI-MI GÂCEªTE

Trage-mi boghii ºi-mi gâceºteCodru’ di ce-ngãlbeneºte,Omu’di ce – mbãtrâneºte.Codru’- de zãpadã grea,Omu’- de inimã rea.Codru’- de zãpadã mare,ªi omu’- din supãrare.Spune-mi, mãiculiþã, spuneDi ce n-am noroc pe lume?Io þ-am spus ºi þ-oi mai spuneCã tu n-ai noroc pe lume.Cã norocu-i floare rarã,Nu-nfloreºte-n orice varã.În vara când te-ai nãscut,Norocu’ n-o-nfloritSã-þi pot pune-n aºternut.

Mihãilã Ana, 67 de ani,Coveº, 19 mai 1988

S-au compromis negustorind Ardealul.De unde sunteþi, mã, din ce gãoace,Cum v-au putut pãrinþii voºtri face?Ce condimente le-au picat în spermãDe e trãdarea voastrã-atât de fermã?Aþi pus nenorocita voastrã labãPe-aceastã tristã þarã basarabã.ªi vreþi cu-ameninþare ºi cu biciulS-o faceþi curva voastrã de serviciu.Mimaþi respectul pentru cele sfinte,Dar vindeþi ºi pãmânturi ºi morminte.Aþi inventat examene severe,Supunere poporului spre-a-i cere.ªi toatã zbaterea a fost degeabaCã-n nas mai marii v-au închis taraba.Minciuna voastrã v-a adus pe scenã,

Actori într-o politicã obscenã.ªi-acum, cã-i un prãpãd întreaga þarã,Ia cereþi-vã, puþintel, afarã.Decât sã vã trimitã þara noastrã,Mai bine mergeþi voi în mama voastrã.Plecaþi de-aici, cu-o grabã funerarã,ªi nu albanizaþi aceastã þarã.Bãgaþi vitezã, cã vã trece anulªi s-a scurtat ºi s-a-nvechit ciolanul.ªi ce vã pot eu spune la plecareDecât lozinca lui Fãnuº cel mare:Nenorociþilor, se rupe ºnurul,“La muncã, la bãtut þãruºi cu curul!”

Adrian Pãunescu(6 iunie 1997, Dãbuleni)

MARª DE ADIO

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan,Marius Halmaghi, Cãtãlin Varga,

Tipar: Tipo Trib Sibiu EDITURA ETAPE SIBIU

ISSN 2066-8708

GAZETA HÂRTIBACIULUI8

2012C

yan

Mag

enta

Yel

low

Bla

ck

Acest serviciu vine în sprijinul persoanelor vârstnice cu probleme de sãnãtateºi neajutorate oferind:

- servicii medicale de calitate, promovarea unui stil de viaþã echilibrat,îngrijirea persoanelor aflate în suferinþã, prevenirea apariþiei sau reapariþieibolilor.

Servicii medicale oferite: Tensiune, glicemie, tratament injectabil,pansamente etc.

Servicii suport: plata facturi utilitãþi, cumpãrãturi, menaj etc.Aparat alarmã medicalã (24/24) MONTAJ GRATUIT: Operatorul

rãspunde prompt la apelul dumneavoastrã la orice orã din zi ºi din noapte.Pentru înscrieri ºi detalii:Fix: 0269/513.141 0269/513.051Mobil: 0784/391.031 0785/428.764

ASOCIAÞIA A.P.A.D.O.RSERVICIUL DE ÎNGRIJIRE LA DOMICILIU

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19,Tel.: 0730 610 422

www.gazetahartibaciului.roe-mail: barsan.avh@gmail.com

orele 800 - 1500

Sala de sport a oraºului a gãzduitsâmbãtã 18 august, turneul de tenisde masã „Cupa vacanþei”. Concursula reunit la start peste o sutã departicipanþi amatori din toatã þara,copii ºi seniori, cu vârsta cuprinsãîntre 8 ºi 67 de ani.

Cei prezenþi în salã au asistat lanumeroase partide frumoase ºi foarteechilibrate, cu rãsturnãrispectaculoase de scor. Spre satisfacþianoastrã, componenþii echipei CSAgnita – tenis de masã au avut evoluþiiremarcabile reuºind sã se numereprintre protagoniºtii turneului decopii.

Iatã lotul echipei noastre:- Copii pânã la 10 ani: Þerbea

Valentin, Oancea Paul jr, OlteanuTudor, Baºa Emil

- Copii 10 – 14 ani: Oancea AnaMaria (loc IV), Pãrãu Mihai jr. (loc V),Borfinã Radu, Niculescu Marian Ioan,Olteanu Sebastian, Vesa Nicu,Mãlâncrãvean Rãzvan.

- Copii 14 – 18 ani: DrãgoiCãtãlin, Lãcãtuº Elisei, Nechita Alex,Moldovan Rãzvan, Rebegel Bogdan,Toader George, Miclea Radu, Baºa

Rareº.Concursul de copii a fost dominat

de echipele cluburilor sportive dinPiteºti ºi Târnãveni, câºtigãtoare acâte douã categorii de vârstã.

În competiþia rezervatã seniorilor,care a reunit peste 60 de participanþi,sportivii sibieni au dominat podiumulocupând locurile I, III ºi IV princâºtigãtorul de anul trecut, FlorinGovoreanu (Cisnãdie), DragoºTemelie (Sibiu) ºi Gabi Daneliuc(Sibiu), locul II fiind obþinut de AdrianLãzãroiu (Târgoviºte). Senioriiagniþeni au avut prestaþii meritorii,reuºind sã cucereascã aprecierifavorabile din partea tuturor celorprezenþi la acest turneu. Csaba Zedler(cel mai bine clasat dintre agniþeni),Paul Oancea, Adrian Eftimie, DumitruNicula, Kozma Endre, Alin Opriºiu ºiPuiuleþ Iosif au reprezentat cumândrie culorile clubului din Agnita.

Turneul a beneficiat de prezenþaprimarului oraºului Agnita IoanDragoman, Eugen Iliescu din parteaDJST Sibiu ºi Emil Drãganpreºedintele CS Agnita, principaliisponsori ai acestui eveniment sportiv.

TENIS DE MASÃ LA AGNITA

Alþi sponsori care meritã mulþumiri sunt CS Romgaz Mediaº,

Sindicatul Liber Romgaz, Secþia de Producþie Agnita, Nicolas

SRL Agnita precum ºi acelor oameni de bine din oraº care au

pus umãrul ºi anul trecut ºi anul acesta la desfãºurarea acestui

eveniment sportiv de excepþie din oraºul nostru.

Mulþumim aºadar familiilor: Stângã, Ilie, Nicula, Cãlugãr,

Tudoran, ºi Frãþilã ºi sperãm sã fie alãturi de tenisul de masã

agniþean ºi la competiþiile viitoare.

A consemnat Csaba Zedler