Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

GAZETA HÂRTIBACIULUIPUBLICAÞIE LUNARÃ A ASOCIAÞIEI „VALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITA

„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44

NumÃRUL 76, SEPTEMBRIE 2012APARE LA AGNITA - PREÞ: 1 LEU

Din SUMAR

ORTODOXIA Pe VAleAHârtibaciului

- pag. 2

- pag. 7

- pag. 5, 6

- pag. 4

- pag. 7

- pag. 2

- pag. 3

- pag. 4

- pag. 4

- pag. 7

- pag. 5

- pag. 5

- pag. 6

Încã înainte de ora de deschidere oficialã a noului anºcolar, în curtea ºcolii GD Teutsch, elevii mai mici intrau cuflori în mânã ºi emoþii în suflet iar cei mai mari se bucuraude reîntâlnire în timp ce în sãlile de clasã învãþãtoarele segrãbeau sã facã ultimele aranjamente pentru ca miciiînvãþãcei sã se simtã cât mai bine.

În cea mai veche ºcoalã din Agnita, anul acesta vor învãþapeste 500 de elevi de care se vor ocupa 20 de profesoricalificaþi ºi 16 învãþãtori.

Directorul ºcolii, prof. Marina Floriþã, în cuvântul dedeschidere a spus printre altele: „Azi, 17 septembrie 2012,ªcoala cu cls. I-VIII G. D. Teutsch Agnita, numitã ºi ºcoalade la turnul cu ceas, continuã povestea ºi îºi deschide porþiledin nou, ca în fiecare an, pentru 517 de elevi, printre carepeste 100 de boboci în clasa I ºi clasa pregãtitoare.

Þinându-ºi cuvântul, ºcoala noastrã face cinste pesteveac ziselor fondatorului ei, Georg Daniel Teutsch, pe caream putea sã le parafrazãm astfel în zilele noastre: o ºcoalãnu înseamnã ziduri, ci mai ales sufletul din ea. Urãm uncald bun venit învãþãceilor noºtri ºi promitem sã fim mereualãturi de ei ºi de întreaga comunitate prin proiectelenoastre. Cel mai recent dintre ele este „Parcul, istoria vie acetãþii”. ale cãrei rezultate sunt vizibile în spaþiul verde dinfaþa ºcolii, iar acum luptãm sã mai câºtigãm încã un proiect

Cele mai animate discuþii din ºedinþa ConsiliuluiLocal al oraºului Agnita au avut loc dupã epuizareaordinei de zi când s-a trecut la punctul Diverse.

Startul a fost dat de consilierul Emil Þerbea care aatras atenþia asupra modului defectuos în care seexecutã lucrãrile de reabilitare ale arterei principale.Consilierul s-a referit la denivelãrile din trotuare ºi lagrãmezile de pãmânt uitate peste tot pe unde s-a lucrat,grãmezi care aduc un plus de disconfort participanþilorla traficul din oraº. A insistat sã se intervinã pentrunivelarea trotuarelor care în timpul iernii pot deveni unpericol real pentru agniþeni.

Consiliera Aurica Muntean le-a prezentat colegilorsesizãrile locuitorilor de pe strada Mihai Eminescu carese plâng de lucrãrile fãcute alandala, de teama cã dupãce vor fi terminate vor avea probleme cu conductele

AGNITA

GROPILE ªI HÂRTOAPELE ÎNATENÞIA CONSILIERILOR

care vor îngheþa ºi cu apa pluvialã care le va intra încurþi ºi locuinþe.

Primarul Ioan Dragoman i-a informat pe consiliericã cele mai multe probleme sesizate de cetãþeni suntreale dar cã nu se va semna nici un act de recepþie pânãcând lucrãrile nu vor fi fãcute cum trebuie.

O mare problemã sesizatã de primar se referã laexecutantul lucrãrii, Hidroconstrucþia SA, care araportat la Bucureºti cã lucrãrile au fost finalizate, oripânã la recepþia acestora mai sunt multe de fãcut. Fiindfonduri europene, decontarea lucrãrilor se face numaidupã recepþie.

Pânã atunci agniþenii se uitã cu îngrijorare lalucrãrile din oraº care nu se mai terminã ºi li se pare cãnici calitatea celor terminate nu este corespunzãtoare.

I. Bârsan

Adunarea Generalã a ONU a desemnat ca data de 1octombrie sã fie Ziua Internaþionalã a persoanelor vârstnice.

În Agnita, aceastã zi a devenit sãrbãtoare începând cudata de 1 octombrie 2009, când a fost inauguratã CasaSeniorilor, un spaþiu în care persoanele vârstnice se simtacasã.

Acest loc, unic în judeþ ºi printre puþinele din þarã, nuoferã beneficiarilor doar niºte servicii necesare vârstnicilor,control medical, loc de relaxare, aparate de gimnasticã, cât

UN NOU ÎNCEPUT ÎN VECHEA ªCOALÃ

pentru copiii din Agnita: „Cãlãtoria mea spre independenþã”,pe fonduri Raiffeisen Comunitãþi. Împreunã, reuºimîntotdeauna!”

Într-o salã de clasã l-am întâlnit pe pãrintele ProtopopIoan Jurca venit sã-i binecuvinteze pe elevi la acest începutde an ºcolar. De aceastã binecuvântare au avut parte toþielevii agniþenii, toþi preoþii celor cinci parohii participând laacest eveniment.

I. B.

CASA SENIORILOR – IZVOR DE VITALITATEmai ales un cadru în care aceºtia socializeazã, îºi organizeazãîmpreunã timpul liber ºi activitãþile. Organizaþi pe grupuridesfãºoarã acþiuni de voluntariat, îi cautã pe cei maineputincioºi, îi ajutã pe cei foarte necãjiþi, fac curãþenie înoraº ºi au participat la înfrumuseþarea parcurilor. Dar maiales nu rateazã nici o ocazie de a se bucura de a se simþi bineîmpreunã. Zile onomastice, zile de naºtere ori alte ocazii suntprilej de a-ºi organiza momente de bucurie. Asta în afarã deexcursiile pe grupuri, cu microbuzul unitãþii organizate deCasa Seniorilor sau excursiile cu autocarul organizate deAsociaþia Casa Seniorilor. Aceastã asociaþie a apãrut ca onecesitate de organizare, datoritã numãrului mare depersoane care activeazã la Casa Seniorilor.

Dacã la inaugurare se preconiza cã aici îºi vor desfãºuraactivitatea 170 de persoane, acum, dupã patru ani, activeazãpeste 300. Pentru aceºtia Comitetul de conducere alasociaþiei, Doru Efta, Celica Cioca, Stelian Naicu, Ana Barbu,Maria Bãrdaº ºi Virgil Achim au organizat la restaurantul LaPrut o cinã sãrbãtoreascã, cu ocazia Zilei Internaþionale apersoanelor vârstnice. De fapt au fost douã cine pentru cãîntr-o singurã searã nu aveau loc toþi vârstnicii care au vrutsã participe. Pentru modul în care s-au implicat pentru efortulde a organiza o petrecere pentru 300 de persoaneorganizatorii meritã felicitãri. I. B.

INTÂMPLÃRI LA MOARA VECHEDIN HOSMAN

SPECTACOL PENTRURETIªENI

De la Poliþie ...

- pag. 2

ªi-n vacanþã se învaþã ...

O experienþã unicã de viaþã pentruelevii Colegiului Tehnic „August

Treboniu Laurian”

- pag. 3

PAGINA GAL MICROREGIUNEAHÂRTIBACIU

Interviu cu Secretarul de Stat înMinisterul Agriculturii ºi

Dezvoltãrii Rurale, Achim Irimescu

NAªTEREA MAICII DOMNULUI(8 SEPTEMBRIE)

ASCULTAREA GLASULUI LUI DUMNEZEUSAU RUªINEA FAÞÃ DE OAMENI?

UNIVERSALISMUL CRUCII - pag. 5

Daniela PÃNÃZAN LÖRINCZI

DE CE EªTI TRIST, POPOR AL ÎNVIERII?REFLECÞII DESPRE PERIOADA DE DOLIU

- pag. 5

FOLCLOR CULES DE MIRCEADRÃGAN NOIªTEÞEANU

NICU GANEAEu ºi tu

ÞARA - pag. 7

Un mod de viaþã

GAZETA HÂRTIBACIULUI2 2012

Miere de salcâm, de tei, de floarea soarelui, multiflorã, de manã,propolis ºi alte produse apicole, gemuri, ceaiuri, siropuri, seminþe,flori, lichioruri, rachiu de corcoduºe, zacuscã, ceapã, roºii, cartofi,usturoi, tarhon, toate produse curate, fãrã tratamente chimice,produse gustoase ºi sãnãtoase. Apoi obiecte de artã ori de uz casnic,aranjamente florale, sculpturi în lemn, coºuri de nuiele, mãturi, troci,linguri, ºtergãtori din papurã, garduri de fier forjat, pãpuºi, tablouri.

Aceste produse manufacturiere ºi agricole s-au întâlnit la MoaraVeche din Hosman, la cea de a treia ediþie de promovare ameºteºugarilor ºi producãtorilor agricoli.

De Sfânta Marie Micã, praznicul Naºterii Maicii Domnului,retiºenii au avut parte de un spectacol folcloric deosebit.

Îndrãgita solistã de muzicã popularã, Lia Maria Bologa, primacare a înscris folclorul hârtibãcean în tezaurul folclorului naþional, alansat în Retiº un proiect de suflet, menit sã renascã folclorul autenticdin acest spaþiu de interferenþã dintre zonele etnofolclorice TârnavaMare, Rupea, Fãgãraº ºi Sibiu.

Mai moderne decât strungul lui Mateiu, sunt motorul morii fabricatîn 1890, în Ungaria ºi moara restauratã care funcþioneazã, macinãgrâu ºi porumb spre uimirea ºi admiraþia curioºilor.

În curte mai existã un motor de batozã mai nou, fiind fabricat în1895, pe care inginerul Ioan Gruncã din Fofeldea a promis cã îl vaface sã funcþioneze. ªtiindu-l om priceput ºi de cuvânt, aºteptãminaugurarea.

Cei care au privit cu atenþie prin jur au putut observa o prezentaregraficã din care reiese cã de la semãnatul grâului, pânã la devenirealui pâine ori plãcintã sunt necesare 7547 de ore. Din acestea, ultimele10 ore se petrec la Moara Veche. Douã ore îi trebuie morarului DominicBoldiszar ca sã macine, ºapte ore soþiei sale Luiza ca sã frãmânte, sãlase la dospit, sã ardã cuptorul ºi apoi încã o orã pentru a coace opâine fãrã aditivi, cu un gust grozav. Singurul defect al acestei pâinieste cã se consumã prea repede, lucru nerecomandat de nutriþioniºti.Dar ei n-au gustat din pâinea fãcutã de Luiza

Pentru producãtori, evenimentul de la Moara Veche a fost benefic.Unii au vândut alþii au fost mândrii ºi s-au lãudat cu produsele lor.Pentru vizitatori a fost un motiv de destindere, de petrecere a timpuluiîn mod plãcut, interesant ºi util, dacã au ºi cumpãrat câte ceva.

Pentru organizatori, familiile Cotaru ºi Boldiszar, un motiv desatisfacþie pentru niºte lucruri bine fãcute.

I. Bârsan

INTÂMPLÃRI LA MOARA VECHE DIN HOSMAN

SPECTACOL PENTRU RETIªENI

În ultima vreme poliþiºtii de pe ValeaHîrtibaciului au avut de a face cu o mulþimede gãinãrii, atât la propriu cât ºi la figurat.Adicã au avut de a face atât cu furturi de gãinisau alte zburãtoare domestice cât ºi cu o seriede furturi mãrunte de valoare apropiatã – sausub valoarea – unei gãini.

Dacã la Bîrghiº chiar s-au furat gãini, laGhijasa de Sus s-au furat caii lãsaþi la pãscutîntr-o zonã nesupravegheatã. La Zlagna ºiHosman s-a furat un telefon mobil dintr-ocamerã cu fereastrã la stradã lãsatã deschisãºi o sumã oarecare de bani din sertarul uneibucãtãrii lãsate cu uºa deschisã ºinesupravegheatã. S-a furat benzinã dinrezervorul unui moto-excavator din Hosmanºi a unui autobuz din Agnita iar altuia, tot dinAgnita, i s-a furat tahometrul de la bord. Înlocaluri din Agnita ºi din Chirpãr s-a intratprin efracþie ºi s-au furt þigãri ºi bãuturialcoolice de valoare relativ micã iar în Vecerddoar faptul cã s-a declanºat sistemul dealarmare a împiedicat hoþii sã producãpagube. În unele din situaþiile de mai suspoliþiºtii au identificat autorii, în altelecercetãrile continuã.

Dacã acestea sunt furturi „mici”,mãrunþiºuri, din nefericire nu înseamnã cãnu au avut loc ºi altele ceva mai „consistente”.De pe traseul Brãdeni-Retiº hoþii au sustrascablu telefonic în valoare de peste 4,500 € iarde la Hosman, de la staþia de captare solarã,s-a sustras cablu special fotovoltaic în valoarede peste 5.000 €. Este de remarcat cã în cazulfurtului de fir telefonic, în dorinþa unui câºtigrapid, pe orice cale, hoþii au ignoratconsecinþele sociale deosebite ale gestului lorcare a pus în pericol comunicaþiile localitãþii,firul tãiat fãcând parte din linia telefonicãaflatã în folosinþã. Dacã vreunul dintrelocuitori ar fi avut nevoie sã apeleze numãrulunic de urgenþã 112?

Dupã cum ºtiþi evenimentele rutiere suntaproape de nelipsit din discuþia noastrã. Niciacum nu facem excepþie, fie cã vorbim deaccidente ca cel de pe drumul Ighiºul Vechi-Zlagna unde o autoutilitarã Furgon a derapatºi s-a rãsturnat sau ca cel din centrul oraºuluiAgnita unde conducãtorul unui moped, aflatsub influenþa alcoolului, a derapat ºi a cãzut– în ambele cazuri victimele alegându-se curãni minore – fie cã vorbim de activitateapoliþiºtilor de la Rutierã. Aceºtia din urmã aureuºit, cu ocazia acþiunilor efectuate în traficsã îl depisteze pe L.M. din Sibiu careconducea sub influenþa alcoolului, pe N.I.S.din Brãdeni care conducea fãrã permis unautoturism neînmatriculat ºi cu numere falsesau pe D.M.P. din Bistra judeþul Alba careconducea având permisul suspendat. Penumele celor de mai sus s-au deschis dosarepenale care au fost înaintate Parchetului depe lângã Judecãtoria Agnita.

La categoria „Diverse” vã informãm cãdin heleºteul din Agnita a fost pescuitã – chiarpescuitã – o cutie în care se afla un pistol înstare de funcþionare ºi 50 de cartuºe iar înAlþîna o persoanã în vârstã de 50 de an adecedat ca urmare a unei împunsãturi în zonatoraco-abdominalã, produsã de cãtre un taur.

Nu putem încheia fãrã sã vã aducem lacunoºtinþã cã la Stejãriºu a fost identificat ºireþinut Tuto Ioºca, urmãrit naþional,condamnat la pedeapsã cu închisoarea pentrulovire ºi vãtãmare corporalã. Mai importantãînsã a fost reuºita poliþiºtilor din Alþîna ºiBîrghiº care au identificat ºi reþinut doi fraþi,Lãcãtuº Nicolae ºi Cãldãrar Anton, pe numelecãrora era emis în Italia un mandat europeanpentru tâlhãrie.

Ca o ºtire de ultimã orã vã aducem lacunoºtinþã cã posturile de poliþie comunalãse vor repopula cu lucrãtorii care la începutulanului au fost detaºaþi la echipele mobile dincadrul Secþiei de Poliþie Ruralã nr.3 Agnita.Acesta este un bun motiv ca Poliþia sã vã fieaproape iar poliþiºtii de pe Valea Hîrtibaciuluisã fie

... mereu alãturi de dumneavoastrã!

Vizitatorii au admirat, au gustat, unii au ºi cumpãrat din produseleexpuse în curtea ºi grãdina de la Moara Veche, un loc devenit punctturistic important de pe Valea Hârtibaciului.

Dacã în curte, la masa apicultorilor Ionel Creþu ºi Ioan Loghin,s-a putut gusta din toate soiurile de miere, în grãdinã, meºterul MateiuMorariu prezenta tehnologia fabricãrii fuselor la cel mai arhaic strungîn lemn. Cu o mânã manevreazã un arcuº cu sfoarã (diplã) ce învârtelemnul ºi cu cealaltã, cu un cuþit cu mâner din cârpã, îl rotunjeºte ºi-l subþiazã, apoi îl coloreazã ºi îl pune la vânzare

Fusele sunt niºte instrumente strãvechi cu ajutorul cãrora femeilede demult transformau lâna ºi cânepa în fire, firele în þesãturi ºiþesãturile în obiecte de podoabã ori de îmbrãcat. Acum fusele, ca ºifemeile harnice care le foloseau, au devenit o raritate, obiecte demuzeu ºi motiv de nostalgie dupã vremurile în care se trãia mai simpludar mai curat.

În scurta cuvântare adresatã spectatorilor Lia Bologa a vorbitdespre foºtii jucãtori din Retiº alãturi de care a fãcut spectacoleminunate, care au îndrãgit-o ºi i-a îndrãgit. A vorbit ºi despreetnomuzicologul Ilarion Cociºiu, personalitate a satului a cãruiactivitate trebuie respectatã pãstrând valorile autentice ale folclorului.

Doamna cântecelor de pe Hârtibaci ºi-a pus în gând, ºi gândul aînceput sã devinã faptã, sã realizeze un festival transjudeþean la caresã participe ansambluri ºi soliºti cu cântece ºi jocuri autentice,nestilizate coregrafic, nepoluate de nuanþe folclorice moderne.

Spectacolul prezentat retiºenilor, de ziua ei onomasticã, aconfirmat faptul cã proiectul este realizabil. Ansamblul folcloric „Juniicetãþii Rupea”, jucãtorii din Retiº, ansamblul din Chirpãr ºi soliºtiivocali care au participat la acest spectacol, au arãtat cã mai suntoameni vârstnici pãstrãtori ai cântecelor ºi jocurilor autentice ºi sunttineri care învaþã sã le ducã mai departe, aºa cum s-au nãscut ele lanunþi ºi în ºezãtori, în vremuri în care nu erau coregrafi ºi niciformatori de cântãreþi.

În mod firesc, spectacolul a fost deschis de micul grup de retiºeniînvãþaþi de Ioan Baciu sã joace vechea Ficioreascã, devenitã ºicunoscutã acum ca „Rara din Retiº”. Cunoºtinþe vechi ºi prieteni dedemult, Lia Bologa la felicitat pe Bãciucu pentru strãdania lui, pentrumodul cum i-a învãþat pe aceºti tineri sã joace Rara, joc greu de învãþat,pe care nici un coregraf nu a reuºit sã-l preia în totalitate ºi sã-l

prezinte în forma lui autenticã.A urcat apoi pe scenã, în ritm de Ficiorescã ºi strigãturi aºiºderea,

ansamblul „Junii cetãþii Rupea”. Acompaniaþi de orchestra profesoruluidr. Gheorghiþã Radu care este ºi conducãtorul ansamblului, membriiacestui ansamblu reprezentând trei generaþii, au prezentat o suitã decântece populare ºi patriotice, mereu aplaudate de spectatori.Ansamblul din Rupea a prezentat ºi un scurt dar minunat momentcoregrafic ”Cununa”, în care jocurile Învârtita, Haþegana ºi Brâul fetelorau fost bine integrate în ritualul seceratului, împletirea ºi ducereacununii la gazde.

Pentru modul cum au jucat Sârba, Învârtita, Haþegana ºi Purtata,chirpãrenii au fost rãsplãtiþi nu numai cu aplauze din parteaspectatorilor ci ºi cu felicitãri din partea Liei Bologa care l-a invitat pescenã pe primarul Chirion Stãnuleþ, susþinãtorul acestui ansamblu.

Cântecele interpretate la taragot de profesorul Gheorghiþã Radu,ca ºi cele prezentate de soliºtii vocali, Nicolae Rusan din Rupea, DianaLupu din Avrig ºi Gheorghe Berian din Fãgãraº au întregit acest frumosspectacol de folclor autentic. Cele prezentate de Maria Lia Bologa aufost mai deosebit primite de retiºeni.

Cântecele de pe Valea Hârtibaciului au un ecou deosebit în inimilecelor care, în tinereþea lor le-au auzit la joc, în ºezãtori ori la nunþi.Linia melodicã, textele, graiul sunt tot atât de hârtibãcene ca ºi haineleºi paºii de joc. Lia Bologa le redã oamenilor într-un tot unitar inimitabil.

Pentru reuºita acestui spectacol realizatoarea i-a mulþumit în moddeosebit primarului comunei Brãdeni, Liviu Modoi care a asigurat masacelor peste 200 de artiºti ºi invitaþi la aceastã manifestare de suflet.

Realizarea spectacolului de la Retiº a fost un început bun pentruproiectul Liei Bologa demonstrând cã existã resurse umane pentrudevenirea lui ca festival. Problemã vor fi resursele financiare pe caremarea interpretã va trebui sã le gãseascã. Dar ea este cunoscutã ca obunã luptãtoare ce nu renunþã când e vorba de scopuri nobile ceea cedã speranþa unei reuºite.

I. Bârsan

De la Poliþie ...

GAZETA HÂRTIBACIULUI2012 3

Într-o societate în care cei mai mulþigândesc cu inima sau cu stomacul este binecã mai exista ºi persoane care gândesc cumintea.

În perioada 1.07. 2012 ºi 21.07.2012, 19elevi ai Colegiului Tehnic „August TreboniuLaurian” Agnita, din clasa a-X-a, profilurilereal, specializarea matematicã-informaticã ºitehnic, domeniul de pregãtire: Electronicãºi automatizãri, calificare: „Tehnicianoperator tehnicã de calcul, au participat laun stagiu de formare profesionalã în Leipzig,Germania, în cadrul proiectului de mobilitateLeonardo da Vinci, finanþat cu sprijinulComisiei Europene, în valoare de 55632Euro. Ca beneficiari ai proiectului demobilitate LLP-LdV/IVT/2011/RO/196,intitulat „Dezvoltarea de competenþe la nivelEuropean în domeniul informaticii ºicomunicaþiilor în vederea integrãrii pe piaþamuncii”, elevii au dobândit competenþe,abilitãþi ºi cunoºtinþe stabilite printr-un acordde formare.

O experienþã unicã de viaþãpentru elevii Colegiului Tehnic

„August Treboniu Laurian”

ªi-n vacanþã se învaþã ...adecvat de a-ºi dezvolta gândirea logicã.

Tabãra s-a desfãºurat între 29 august - 4septembrie, când vara cea fierbinte ºi agitatãse întâlneºte cu toamna recoltelor ºi a

care am trecut prin momente memorabile ºisper sã pãstrãm legãtura cu ei mult timp deacum înainte.

În privinþa cursurilor, acestea au avut locla centrul de formare „Robotron” din Leipzig.Tutorele de stagiu, ne-a învãþat multe lucruridin tainele informaticii cum ar fi: sã instalãmWindows, o placa de bazã, o placa video, desunet, drivere, cum sã creãm website-uri, oreþea de calculatoare care au placa de reþeaLAN.

Studiul amãnunþit al informaticii de caream avut parte ne deschide un orizont mai largal instruirii ºi pregãtirii noastre profesionalepentru viitor.

În timpul mobilitãþii în Germania, am fostînsoþiþi de domnul profesor Þerbea Emil ºide doamna profesor Mariana Dateº, care audat dovadã de multã rãbdare ºi înþelegere ºi

Pregãtirea profesionalã s-a desfãºurat laCentrul de Educaþie Robotron din Leipzig.Activitatea elevilor s-a axat pe dobândirea decompetenþe în domeniul IT, cum ar fidezvoltarea deprinderilor moderne deutilizator avansat de sistem de calcul,implementarea reþelelor de calculatoare,instalarea ºi configurarea diferitelor sistemede calcul.

Pe lângã stagiul practic, efectuat înGermania, elevii au mai beneficiat ºi depregãtire lingvisticã la limbile englezã ºigermanã, pregãtire culturalã ºi pedagogica,realizatã de profesorii colegiului. În urmaacestei mobilitãþi au obþinut certificateEuropass Mobility care atestã stagiul ºicertificate de recunoaºtere a competenþelordobândite, stabilite prin acordul de formare,eliberate de instituþia noastrã. Toate acesteavor constitui un avantaj cert în viitoareacarierã a elevilor, pe o piaþã a muncii tot maiexigentã. În acelaºi timp, elevii au învãþat sãîºi depãºeascã temerile, sã dobândeascãîncredere în sine ºi sã îºi asume cu mai multãresponsabilitate sarcinile.

În timpul liber, elevii ºi-au îmbogãþitexperienþa culturalã, au vizita diverse muzeeºi alte obiective turistice din Berlin, Dresden,Leipzig, Budapesta ºi Praga, însoþiþi deprofesorii Dateº Mariana ºi Þerbea Emil.

Profesor Petruþ Mirela MonicaCoordonator proiect

„Mã simt norocoasã ca am avut ºansa sãparticip la acest proiect. Pot spune cã acestproiect a avut un impact puternic asupranoastrã, a tuturor. Am cunoscut o mulþimede oameni ºi ne-am fãcut mulþi prieteni cu

cãrora dorim sã le mulþumim pe aceastã cale.Pe timpul ºederii noastre în Germania,

am beneficiat de condiþii optime de cazare,odihnã ºi petrecere a timpului liber. Trebuiemenþionat faptul cã toate costurile au fostasigurate prin proiect.

Participarea la proiect a fost o experienþãunicã, o experienþã pe care nu o vom uitaniciodatã ºi care ne va fi de folos pe piaþamuncii.

Chiar dacã pregãtirea pentru acestproiect ºi desfãºurarea lui în sine ne-a ocupatmult din timpul liber ºi din zilele de vacanþã,mulþumim doamnei director prof. PetruþMirela, coordonatorul proiectului pentruoportunitatea pe care ne-a creat-o.”

Adela ªerbanete, clasa a X-a A„Aventura europeanã a început într-o zi

de Iulie, mai exact pe data de 01.07.2012 ºiavea sã fie un succes. Elevii au fost cazaþi laorganizaþia Vitalis GmbH, din Schkeuditzsiau fãcut cursuri 5 zile pe sãptãmânã în cadrulcentrului de formare Robotron din Leipzig.

În weekend elevii, au participat laactivitatea culturalã, ce cuprindea vizitareaBerlinului, a Dresdei, a Leipzigului ºi aSchkeuditzului. În toate cele 4 „misiuni deexplorare” a oraºelor germane, organizaþia-gazdã a oferit ghizi turistici. Astfel, eleviicolegiului ATL Agnita, au vizitat cele maicunoscute ºi interesante monumente ºiatracþii turistice din regiunea Saxonia.

Participanþii la proiect au impresionatprin seriozitatea ºi buna educaþie de care audat dovadã. Astfel, în momentul de faþã seaºteaptã o nouã colaborare cu organizaþiaVitalis GmbH Leipzig.”

Marco Leonard clasa a X-a B

Sigur, sunt tot mai puþini în zilele asteamai ales prin þãriºoara noastrã afectatã deceva timp (adicã de vreo 23 de ani) de o crizãeconomicã ºi moralã care se pare cã nu maivrea sã ne dea pace ºi a cãrei rezolvaredepinde doar de noi românii, dar se pare cãnoi nu ºtim lucrul acesta. În aceastã stare defapt ciudatã, abstractã, în care cu toþii gonimîn cãutarea asigurãrii unui trai decent (ºi ºtimcã nu-i uºor sã trãim bine), existã ºi oamenicare încearcã sã aducã un minim denormalitate în vieþile lor, un pic de liniºte.Am aflat cã se poate daca vrei cu adevãrat ºite zbaþi un pic.

Din 1984, cu mici întreruperi, seorganizeazã la Cisnãdioara, judeþul Sibiu otabãrã anualã de fizicã pentru elevii dinclasele ciclului gimnazial.

Cisnãdioara este un sat pitoresc, atestatdocumentar prima datã în anul 1223, dar curãdãcini adânci în istoria nescrisã a regiunii.Acest sat are o culturã bogatã, cu monumentereligioase care îl fac o destinaþie turisticãremarcabilã. Putem aminti biserica fortificatãSfântul Mihail, care este o bazilicã construitãîn stilul romanic, a cãrei finalizare a avut locîn anul 1223. Lãcaºul gãzduieºte ºi spectacolede teatru ºi expoziþii. Tot o bisericã vecheeste ºi Biserica Evanghelicã, finalizatã în1764, construitã în stil baroc. Aici se gãseºtecea mai veche orgã cu tuburi, funcþionalã dinRomânia. Deci sunt multe motivele pentrucare un grup de profesori de fizicã, de elitã,din judeþul Sibiu, pentru care fizica este opasiune ºi ale cãror rezultate profesionale potfi regãsite la Olimpiadele naþionale, au alessã organizeze aici o tabãrã de fizicã, pe timpulvacanþei de varã, la care sã ia parte elevii,pentru care rezolvarea problemelorreprezintã o provocare plãcutã, un mod

culorilor pictate parcã cu penelul plin defantezie, pe un peisaj care inspirã laturasensibilã a fiecãruia dintre noi. Participanþiisunt elevi din judeþ alãturi de profesoridedicaþi, care vor sã înveþe fizica într-un cadrulipsit de rigorile programei ºcolare, cu oatitudine mai relaxatã ...cã doar e vacanþã)

Acestei companii selecte, i s-au alãturatdin anul 2011 ºi copii de la ºcolile generaledin Agnita. Anul acesta au participat 7 elevide la ºcoala G.D. Teutsch ºi Colegiul TehnicATL, din clasele a VII- a ºi a VIII-a, însoþiþi deprofesoara de fizicã Cristina Neofit. Ea acondus ºi elevii care au fost anul trecut înaceastã tabãrã. Copiii au avut ce le povesticolegilor când s-au reîntâlnit la începereaºcolii. Au participat în fiecare zi la un programdivers, atractiv ºi activ. Au rezolvat împreunãprobleme de f izicã sub îndrumareaprofesorilor, dimineaþa ºi dupãmasã.

Activitatea didacticã nu s-a rezumat în afi doar teoreticã, ea a avut ºi o laturãimportantã practicã. Elevii, împãrþiþi îngrupuri de lucru au fãcut experimente delaborator, asemenea pionierilor fizicii, în careau testat ºi observat, pe viu, multipleleprincipii ºi legi ale acestei frumoase ºtiinþe.

Dar bineînþeles cã nu au fost doar ore defizicã pentru participanþi, cã doar ºtim cu toþi:“mens sana in corpore sano”. Jocul ºi sportulfac parte din învãþare, astfel zilnic copiii auavut concursuri de baschet, de fotbal, debadminton, tenis de masã la sfârºitul cãrorali s-au acordat diplome. Tot pentru ei s-auorganizat ºi drumeþii în naturã. Au vizitatbiserica cetate, unde au aflat multe lucruridespre istoria satului.

Norocoºi nu-i aºa, aceºti copii cuminþi dinAgnita? ªi-au fãcut prieteni noi, au vizitat oregiune frumoasã a judeþului nostru, ºi-au

îmbogãþit cunoºtiinþele de fizicã, au trãit oexperienþã nouã. Aºteaptã cu nerãbdare sãparticipe ºi la anul. Rezultatele se vor vedeaîn timp. Trebuie sã se ºtie cã unii dintre ceicare au învãþat în aceastã tabãrã de laCisnãdioara, sunt acum doctoranzi launiversitãþi de prestigiu din lume. Într-unmediu adecvat ºi cu atenþia necesarã, copiii

pot sã devinã elevi mai buni, de ce nu,premianþi. E bine cã existã posibilitatea ºipentru elevii din Agnita de a-ºi variaactivitãþile din timpul vacanþei, cã aºa pot fila acelaºi nivel cu elevii din oraºele mai mari.ªcoala agniþeanã nu stagneazã, se schimbã,se adapteazã, evolueazã.

Septimiu Nicolae Bãlþatu

GAZETA HÂRTIBACIULUI4C

yan

Mag

enta

Yel

low

Bla

ck

2012

PAGINA GAL MICROREGIUNEA HÂRTIBACIU

Comisarul european pentru agriculturã,Dacian Cioloº, a declarat ieri cã dacã s-arrealiza o nouã structurã administrativã a þãrii,începând din 2014, România ar putea primide la Comisia Europeanã plãþi directe lahectar diferenþiate pe regiuni, aºa cum seîntâmplã în alte þãri membre UE, precumGermania, Franþa, Italia º.a.

”Existã state membre, ºi România poateavea abordarea aceasta începând din 2014,care au plãþi directe calculate la nivel regional.Deci, în anumite regiuni, ai anumite condiþii,poate mai nefavorabile, ºi dacã vrei sã susþiiagricultura, poate cã trebuie sã dai mai multîn anumite regiuni decât în altele, unde preþulde pe piaþã poate sã compenseze eventualeleplãþi directe mai scãzute ºi sã nu se simtã înveniturile agricultorului. ªi atunci

Maria ºi Viorel Mistreanu sunt o familetânãrã înscrisã în Asociaþia Producãtorilor deProduse Tradiþionale Ecologice „MãrginimeaSibiului”, cu mai multe sortimente de dulciurisãseºti atestate ca produse tradiþionale.

Un mod de viaþãnumit-o afacere ci doar un mod de viaþã. Totula început în urmã cu doi ani când eu ºi soþiamea am decis sã renunþãm la viaþa zbuciumatãºi mai puþin sãnãtoasã din Bucureºti, (laorigine trãgându-mã de pe meleagurilehârtibãcene. Am început cam prost, fãrãexperienþã, neºtiind foar te bine cumfuncþioneazã sistemul ºi necunoscând cum vareacþiona publicul la produsele promovate denoi. Am ales sã promovam produse sãseºti,mai ales produse dulci.”

Atestarea ºi promovarea produselor„Nu a fost foarte greu de promovat

produsele tradiþionale ºi de atestatprãjiturelele, plãcinta cu rabarbar ºihencleºul, deoarece am gãsit reþete princaiete prãfuite, vechi de aproximativ 100 deani. Plus de asta vreau sã vã spun ca tot m-aþiîntrebat de ce este special hencleºul, reþetasau mai bine spus, denumirea, dateazã deaproximativ 250 ani. Încã mã lupt sã gãsesccea mai veche menþiune a denumiriiHencleºului.”

Prãjituri dupã reþete vechi de peste 100de ani

„La prãjiturele pot sã vã spun cã procesulde preparare dureazã aproximativ 5-7 zile. Elesunt fãcute dupã indicaþii precise, de lagrosimea foilor, umplerea cu cremã, tãiereaºi aranjarea pe platou. Nimic nu se face laîntâmplare, totul e prevãzut în reþete.

Hencleºul poate fi de mai multe feluri:cu mere, prune, viºine, simplu, împãturat,unele reþete chiar cu osânzã de oaie. Reþetadiferã chiar de la un sat la altul. În mare parteîl întâlnim pe cel simplu ºi împãturit care seserveºte obligatoriu cald cu un pahar de laptesau vin în funcþie de circumstanþe. Esteimportantã folosirea ingredientelor naturale(lapte de bivoliþã, smântânã grasã, ouã decasã).”

Cioloº: ”O reorganizare administrativãa þãrii ar facilita atragerea diferenþiatã,pe regiuni, a fondurilor UE” (Capital)

Asocierea – singura ºansã de a intracu produsele româneºti în supermarketuri.Asocierea este vãzutã drept una dintremarile ºanse pentru o agriculturã maieficientã, dar este privitã cu reticenþã. Cumcredeþi cã ar trebui sprijinitã asocierea,inclusiv prin noul PNDR?

Achim Irimescu: Asocierea este singuracale prin care fermierii pot înregistra venituricorespunzãtoare, având în acelaºi timp putereîn negocierile cu lanþurile alimentare. Pe unfermier cu 10 hectare un lanþ de magazine nu-l va considera partener de discuþii niciodatã,pe când o asociaþie este cu totul altceva.Prezenþa slabã a produselor româneºti însupermarketuri se datoreazã acestei reticenþela asociere de care vorbiþi. Supermarketurileau nevoie de cantitãþi mari ºi livrãri ritmice.Prin urmare, pentru a ajunge cu produsele lorîn supermarketuri, negociind condiþii de preþºi de livrare mai avantajoase, singura ºansã afermierilor români este asocierea.

N-aº zice cã reticenþa se datoreazã doarfaptului cã am avut cooperative înainte de1990. Cred cã este mai mult legatã de ceea ces-a întâmplat dupã 1990, pentru cã cei careau format asociaþii au profitat în primul rândei ºi nu le-au dat partea cuvenitã membrilorasociaþiilor.

În ceea ce priveºte mãsurile de stimularea asocierii, legislaþia europeanã este stabilitãpentru toate statele membre. Este greupentru cei de la Bruxelles sã-ºi imagineze cãla noi condiþiile sunt altele. În Belgia, însectorul lapte, 70% din producþie trece princooperative. Producãtorii sunt acþionari ºi lacooperativã, ºi la fabrica de procesare, ºi lareþeaua de comercializare. ªi atunci veniturilelor sunt relativ constante, indiferent dacãpreþul la producãtor scade, pentru cã îºirecupereazã pierderile pe verigile urmãtoare

direcþionezi, cumva, într-o anumitã perioadã,anumite regiuni, anumite structuri deproducþie, anumite sectoare” a declaratDacian Cioloº, la conferinþa Mediafax Talksabout Agriculture. El a arãtat cã abordarearegionalã ºi sectorialã a agriculturii naþionale,în funcþie de realitãþile din diferite regiuni sausectoare de producþie, este prezentã în þãrimembre mai vechi, cum ar fi Germania,Franþa, Italia ºi Spania, ºi poate fi valabilã ºiîn România, pentru cã existã mari diferenþe,de exemplu, între producþia de lactate înCâmpia Românã, bazatã pe furajarea cucereale a animalelor, ºi cea din Apuseni,bazatã pe pãºuni, precum ºi între sectoarelede legume-fructe ºi cele de cereale din diferitezone ale þãrii.

Ministerul agriculturii a accesat50% din fondurile destinate PNDR

„România are pentru agriculturã, înperioada 2007-2013, un pachet financiar de13,5 miliarde de euro, dintre care 8,5 miliardeprin PNDR ºi 5 miliarde de euro plãþi directe.Pentru Programul Naþional de DezvoltareRuralã gradul de absorbþie este deja de 50%.Este un grad de absorbþie destul de ridicat,dacã ne raportãm la celelalte programe. Dar,dacã ne uitãm la gradul de absorbþie pedezvoltare ruralã al celorlalte þãri din UE, maiavem foarte mult de lucru”, a declarant joi, laacelaºi eveniment, ministrul agriculturii,Daniel Constantin. Pe lângã cele 4 miliarde

accesate prin PNDR, Ministerul agriculturiia acordat, din 2007 ºi pânã în prezent, subforma plãþilor directe pe suprafaþã, alte 3,6miliarde de euro, din care, peste 600 demilioane numai în acest an. Constantin a þinutsã precizeze cã MADR menþine obiectivulanunþat la preluarea mandatului de cãtreactualul guvern, ºi anume, atragerea a 2,5miliarde de euro fonduri pentru agriculturã,în acest an, din care, 1,4 miliarde de euro pedezvoltare ruralã, iar restul, de 1,1 miliardede euro, sub forma plãþilor directe.

Depozite pentru legume ºi fructe,în parteneriat public-privat

În altã ordine de idei, Daniel Constantina declarat cã, pentru a veni în sprijinulproducãtorilor va fi creat un lanþ, la nivelnaþional, de depozite de legume ºi fructe.„Suntem în discuþii cu reprezentanþiiComisiei Europene pentru a finanþa, prinmãsura 123, anumite parteneriate publice

private, pentru crearea de centre de colectarelegume fructe” a spus Constantin. El a amintitcã anul trecut s-a investit mult în depozitelede cereale, „care i-au ajutat pe fermieri sãþinã cerealele ºi sã le vândã doar atunci cândau considerat cã pot avea profit”.

Fãrã imixtiuni politice înviitoarele Camere Agricole

O temã de interes abordatã departicipanþii la conferinþa Mediafax Talksabout Agriculture a fost înfiinþarea camereloragricole, proces aflat în plinã derulare.Laurenþiu Baciu, preºedintele Ligii AsociaþieiProducãtorilor Agricoli din România(LAPAR), ºi, totodatã, membru al Comitetuluide Iniþiativã pentru înfiinþarea acestor noistructuri, a anunþat cã alegerile pentrucamerele agricole teritoriale vor avea loc ladata de 21 octombrie, iar cele pentru cameranaþionalã la 30 octombrie a.c. În legãturã cuacest subiect, Dacian Cioloº a spus cãînfiinþarea camerelor agricole, conform noiilegi specifice, este foarte importantã pentrudezvoltarea ºi stabilitatea agriculturii dinRomânia, cu condiþia sã nu existe imixtiunepoliticã în activitatea acestora. „Pentru caaceste camere sã fie eficiente, mi se pare cãeste important sã se evite imixtiuneapoliticului. Sigur cã o colaborare cu politiculeste binevenitã ºi de dorit, dar una e

colaborarea ca structurã consolidatã cufactorul politic ºi alta e sã se amestecefactorul politic în structurarea camerelor,gândindu-se cã pot fi un vector electoral foartebun în mediul rural. Partidele ar avea decâºtigat pe termen scurt din aceastãabordare, dar ar avea de pierdut pe termenmediu ºi lung agricultura româneascã”, a spusDacian Cioloº. Oficialul UE a arãtat cã acestestructuri vor putea oferi o reprezentareeconomicã a sectorului, cã pot sã asigure oîncurajare a asocierii agricultorilor, pornitãdin interiorul profesiei agricole, nu dinexterior, un dialog structurat ºi maturizat cuautoritãþile statului, precum ºi consultanþãprofesionistã pentru agricultori. Cioloº acerut ca aceastã lege privind camereleagricole sã fie pusã în aplicare cât mai rapid,pentru ca aceste organisme sã se poatãconsolida în vederea obþinerii de finanþareeuropeanã pe fondurile exerciþiului bugetar2014-2020.

„Am înfiinþat asociaþia în urmã cuaproximativ un an, unind mai mulþiproducãtori din judeþul Sibiu. Asociereaproducãtorilor nu poate fi decât beneficã,pentru cã putem astfel reprezenta, ba chiardeveni o emblemã pe judeþul Sibiu prinpromovarea produselor realizate aici, atât lanivel naþional, cât ºi pe piaþa europeanã.Putem de asemenea organiza expoziþii,simpozioane, comunicãri pe teme de interespentru membrii asociaþiei”, a declarat ViorelMistreanu.

„Scopul nostru, al asociaþiei, constã însusþinerea producãtorilor de produsetradiþionale ºi ecologice în vederea asigurãriicalitãþii, organizarea ºi promovarea deactivitãþi, programe care sã reprezinteinteresele acestora”, a mai adãugat ViorelMistreanu.

Întrebat despre afacerea sa, ViorelMistreanu, ne-a mãrturisit:

„Vreau sã spun cã eu niciodatã n-am

Interviu cu Secretarul de Stat înMinisterul Agriculturii ºi

Dezvoltãrii Rurale, Achim Irimescuale lanþului alimentar: procesare,comercializare.

De aceea, la noi, în afara sprijinuluiacordat în prezent prin Mãsura 142, pentrua gestiona asociaþia, nu vãd deocamdatã alteposibilitãþi de încurajare. În mod normal,Camerele Agricole ar trebui sã promovezeexemplul statelor membre din vestul Europei,unde asocierea este foarte puternicã.

Mai existã însã un element care împingelucrurile în direcþia bunã: în sectorul fructelorºi legumelor ajutoarele acordate suntgestionate de cãtre organizaþii le deproducãtori. Intenþia Comisiei Europene estede a se extinde acest model ºi la alte sectoare.Într-o astfel de situaþie, în mod certproducãtorii vor fi forþaþi sã se asociezepentru cã altfel nu vor beneficia de sprijinnerambursabil. Vor creºte ºansele asocierii,nu doar în vestul Europei, ci ºi în celelaltestate din est, unde, la fel ca în România, suntprobleme în acest sens.

Se vorbeºte tot mai mult desprelanþurile scurte alimentare, pentru caprodusele sã ajungã pe rafturilemagazinelor excluzând intermediarii. Ce-ar trebui fãcut în acest sens?

Achim Irimescu: Lanþurile scurte arrezulta prin stabilirea unor centre decolectare ºi depozitare a produselor. Sperãmca pânã anul viitor sã înfiinþãm un centru-pilotde colectare în judeþul Constan?a, prinMãsura 123 – „Creºterea valorii adãugate aproduselor agricole ºi forestiere”.Producãtorii urmeazã sã fie acþionari la acestcentru, dezvoltat în parteneriat cu autoritãþilelocale, iar de acolo comercianþii vor ridicamarfa direct, eliminând intermediarii. Dorimca mai apoi sã extindem acest proiect,înfiinþând alte astfel de centre.

Articole preluate din revista ROMÂNIA RURALÃ

Foaie editatã de Protopopiatul Ortodox Agnita

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )

Anul V, nr. 51, SEPTEMBRIE 2012

ORTODOXIA Pe VAleA HâRTIbAcIuluI„Apare cu binecuvântarea IPS Pãrinte Mitropolit dr. Laurenþiu Streza”

Picturile aparþin artistei Lucia Nica

În fiecare an în data de 8 septembrieBiserica Ortodoxã sãrbãtoreºte NaºtereaMaicii Domnului sau, cum este numitã înpopor, Sfânta Marie Micã. Aceasta este ºiprima sãrbãtoare cu cruce roºie din anulbisericesc, care începe pe data de 1septembrie. Pãrinþii Fecioarei Maria suntsfinþii Ioachim ºi Ana, care, ajunºi labãtrâneþe, nu aveau copii. În acea perioadãoamenii care nu aveau copii erau socotiþiblestemaþi de Dumnezeu ºi astfel, în alcincizecilea an al cãsãtoriei lor, preotul de latemplu a refuzat jertfa adusã de ei. Chiar dacãerau întristaþi de aceastã situaþie, Ioachim ºiAna nu au renunþat la viaþa lor plinã de virtuteîn faþa lui Dumnezeu, ci au hotãrât sã se roagefiecare lui Dumnezeu ºi sã posteascã,rugandu-L sã îi binecuvânteze cu un urmaº.Tradiþia ne spune cã rugãciunea lor nu arãmas neascultatã de Dumnezeu, care l-atrimis pe arhanghelul Gavriil sã-i înºtiinþeze

NAªTEREA MAICII DOMNULUI(8 SEPTEMBRIE)

cã pruncul care se va naºte din ei se va umplede Duhul Sfânt încã din pântecele mamei saleºi cã va fi un vas ales al lui Dumnezeu. Dinpunct de vedere tradiþional, popular, aceastãsãrbãtoare marcheazã hotarul astronomicdintre varã ºi toamnã, în aceastã zirândunelele pleacã spre zonele calde,insectele încep sã se ascundã în pãmânt.Sfânta Fecioarã Maria este cea mai îndrãgitãprezenþã femininã din calendarul ortodox, deaceea ei îi sunt atribuite patru sãrbãtori:Naºterea Maicii Domnului (8 septembrie),Intrarea în bisericã a Maicii Domnului (21noiembrie), Bunavestire (25 martie),Adormirea Maicii Domnului (15 august). Încinstea Maicii Domnului au fost construitebiserici ºi mãnãstiri care îi poartã numele ºitotodatã mulþi creºtini din toatã lumea îipoartã numele sau derivate din numeleFecioarei Sfinte.

Pr. Bogdan Marius Ciprian (Vecerd)

Textele evanghelice în care este relatatãtãierea capului Sfântului Ioan Botezãtorulmenþioneazã douã detalii care fac greu deexplicat modul în care s-a petrecutevenimentul.

În primul rând ni se spune cã regele Irod„se temea de Ioan, ºtiindu-l bãrbat drept ºisfânt, ºi-l ocrotea. ªi ascultându-l, multe fãceaºi cu drag îl asculta” (Sfânta Evanghelie dupãMarcu, capitolul 6, versetul 20). Cu altecuvinte regele pãrea sã aibã o preþuire sincerãºi un respect deplin faþã de Sfântul Ioan,socotindu-l omul lui Dumnezeu; chiar seconsulta cu el ºi îi asculta uneori sfatul. Cutoate acestea, cu ocazia petreceriiorganizate pentru aniversarea sa seîntâmplã un moment inexplicabil.Uimit, impresionat de modul în care adansat fiica sa vitregã, Irod îi faceacesteia o promisiune îndrãzneaþã:„Cere de la mine orice vei voi ºi îþi voida. ªi s-a jurat ei: Orice vei cere de lamine îþi voi da, pânã la jumãtate dinregatul meu”. Dupã ce se sfãtuieºte cumama sa ºi îndemnatã de aceasta,tânãra revine în faþa regelui cu osolicitare surprinzãtoare: „Vreau sã-midai îndatã, pe tipsie, capul lui IoanBotezãtorul”. Explicaþia acestei alegerine este prezentatã chiar la începutulrelatãrii: „Irod, trimiþând, l-a prins peIoan ºi l-a legat, în temniþã, din pricinaIrodiadei, femeia lui Filip, fratele sãu,pe care o luase de soþie. Cãci Ioan îizicea lui Irod: Nu-þi este îngãduit sã þiipe femeia fratelui tãu. Iar Irodiada îl uraºi voia sã-l omoare, dar nu putea”. Acuma gãsit Irodiada momentul potrivit încare dorinþa îi putea fi împlinitã. Estede la sine înþeles cã cererea fiicei sale vitregeîi provoacã o adâncã mâhnire regelui Irod,însã este mai greu de înþeles hotãrârea pecare o ia. ªi aici avem al doilea detaliu carecontrasteazã puternic cu imaginea pe careIrod o avea despre Ioan: „regele s-a mâhnit

„Expresia cea mai limpede a misteruluicrucii e ubicuitatea. Crucea e peste tot: înstructura corpului omenesc ºi în ordineacardinalã a lumilor, în desenul oiºtii ºi alplugului, în construcþia catargelor, în aripã,scarã, sabie, templu. Crucea e simultansemn al centrului lumii ºi cuprindere amarginilor ei: osaturã ºi înveliº, schemãinefabilã a totalitãþii. Ea aduce în acelaºiplan moartea sclavului cu moarteaîmpãrãteascã a lui Dumnezeu, dragostea delume ºi renunþarea la ea. Sigiliudumnezeiesc pus asupra întregului universcreat, crucea e prezentã pânã ºi înîntreprinderile diavolului...”

(Andrei Pleºu).

ASCULTAREA GLASULUI LUIDUMNEZEU SAU RUªINEA

FAÞÃ DE OAMENI?adânc, dar pentru jurãmânt ºi pentru cei ceºedeau cu el la masã, n-a voit s-o întristeze.ªi îndatã trimiþând regele un paznic, aporuncit a-i aduce capul. ªi acela, mergând,i-a tãiat capul în temniþã, l-a adus pe tipsie ºil-a dat fetei, iar fata l-a dat mamei sale”.Întrebarea fireascã în urma unui astfel dedeznodãmânt este urmãtoarea: de ce aacceptat Irod sã porunceascã ucidereaSfântului Ioan, pe care-l considera sfânt ºiomul lui Dumnezeu, fãrã a sta prea mult pegânduri sau la negocieri? Rãspunsul îl aflãmtot din textul evanghelic: pentru cã nu voiasã-ºi compromitã imaginea pe care o avea în

ochii celorlalþi sau, cu alte cuvinte, nu voia sãse facã de ruºine, de minune în faþa invitaþilorsãi în cazul în care nu-ºi respectapromisiunea. Irod a considerat cã pãrerea pecare ceilalþi o au despre el este maiimportantã decât recunoaºterea certã a

sfinþeniei unei persoane sau a lucrãrii luiDumnezeu prin cineva, în cazul acesta SfântulIoan Botezãtorul. În lupta interioarã dintreadevãrata evlavie ºi preþuire a glasului luiDumnezeu ºi ruºinea faþã de oameni a biruitaceasta din urmã. Pentru Irod ar fi fost o realãînjosire sã recunoascã ºi sã proclame în faþacelorlalþi importanþa ºi valoarea personalitãþiiSfântului Ioan.

Momentul este relevant ºi pilduitorpentru toþi cei care se strãduiesc sãimprime un ritm duhovnicesc în viaþatumultuoasã pe care o presupunvremurile în care trãim. De multe orisuntem puºi în situaþia de a alege întreglasul lui Dumnezeu sau ceea ce vreaDumnezeu de la noi ºi ceea ce aºteaptãceilalþi de la noi. ªi de asemenea de multeori punem aºa-zisa „ruºine faþã deoameni” mai presus decât evlavia faþã deDumnezeu ºi împlinirea voii Lui în viaþanoastrã. Ne este mai ruºine de oamenidecât de Dumnezeu. Nu ne permitem sã-i dezamãgim pe ceilalþi, chiar dacã acest„moft” implicã trecerea de partea rãului,dar ne permitem cu mare lejeritate sã-Iîntoarcem spatele lui Dumnezeu. Însãceea ce nu conºtientizãm suficient estefaptul cã ruºinea faþã de oameni nuînseamnã, nu implicã ºi nu duceîntotdeauna la opþiunea cea mai bunã, întimp ce voia lui Dumnezeu este expresiabinelui cert ºi izbãvitor pe termen veºnic.Glasul lui Dumnezeu poate fi incomodde multe ori, poate deranja (cum era

cazul Sfântului Ioan Botezãtorul), în timp cevocile celorlalþi par sã ne asigure de multeori un anumit confort interior mult maiatractiv. De o parte este viaþa, de cealaltãmoartea (cel puþin spiritualã). Noi alegem.

Pr. Cosmin Coºorean (Coveº)

UNIVERSALISMULCRUCII

ORTODOXIA Pe VAleA HâRTIbAcIuluI6 2012

Ortodoxia pe Valea HârtibaciuluiStr. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269 510325

Preºedinte: Pr. Protopop Ioan JurcaRedactor responsabil: Pr. Axente-Cosmin Coºorean (Coveº)Colectivul de redacþie: Pr. Marius-Ciprian Bogdan (Vecerd), Pr. Aurel Dolea

(Stejeriºu), Pr. Ion Popescu (Noiºtat), Pr. Sebastian Toma (Movile), Pr. Ioan-DumitruTãtoiu (Fofeldea)

Colaboratori: Luminiþa Feldara, Bogdan FolobaTiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape SibiuAºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþiei sau pe e-

mail la urmãtoarele adrese: ortodoxiapevaleahartibaciului@yahoo.com ºiortodoxiapehartibaci@yahoo.com

COLEGIUL DE REDACÞIE

Daniela PÃNÃZAN LÖRINCZI

Când pierzi pe cineva foarte apropiatsimþi parcã cum pãmântul îþi fuge de subpicioare, ai vrea poate chiar sã fii în loculcelui care a murit, parcã rãmâi cu unmare gol în suflet. Întrebarea care îþiapare obsesiv în minte este: de ce s-aîntâmplat aºa? De ce trebuie sã sufãratât? De ce mi se întâmplã chiar mie?Aceasta pentru cã Dumnezeu ne-a creatpentru comuniunea între noi ºi cu El.Omul nu este creat pentru a fi singur,chiar Dumnezeu spune, înainte de a ocrea pe Eva: „Nu este bine sã fie omulsingur!” Deci acel prieten drag, mama,soþul sau fiul lasã un gol de comuniuneîn noi, de aceea simþim nevoia sã vorbimcu cel mort, sã plângem, sã-i povestimamintirile pe care le avem împreunã, ºibine facem. Exteriorizarea durerii estefoarte eficientã, deºi nu toþi putem sãplângem în public. Pentru unii dintre noiºi durerea ºi bucuria se trãiesc mai multla nivel personal. Totuºi, dupã ce ampierdut pe cineva drag, este de dorit sãpreþuim ceea ce a rãmas în urma lui:amintiri, obiecte, prieteni ºi relaþii deprietenie, calitãþi, idei despre lume ºiviaþã. În acest sens perioada de doliueste necesarã ºi binevenitã.Comunitatea, dar mai ales familia poateajuta foarte mult la trecerea prin etapeledoliului. Aceste etape sunt: ºoc ºinegare, confuzie, acceptarea realitãþii,reevaluare ºi redresare. PotrivitManualului de Diagnostic ºi Statisticã aTulburãrilor Mentale, DSM-IV-TR, seconsiderã cã o persoanã care a trãitdoliul poate fi consideratã ca având unepisod depresiv major, doar dacãsimptomele sunt prezente dupã douãluni de la pierderea fiinþei dragi. Existãmai multe aspecte care pot prelungiiperioada de doliu (suferinþã). Dintreacestea cele mai importante sunt: dacãdecesul survine la domiciliu, suferinþae mai accentuatã; „evitarea” doliului,respectiv refuzul acceptãrii realitãþii saua neparticipãrii la unele sau la toatemomentele înmormântãrii, face carelaþia cu defunctul sã se încheie mai

DE CE EªTI TRIST, POPOR AL ÎNVIERII?REFLECÞII DESPRE PERIOADA DE DOLIU

greu ºi într-o perioadã mai lungã de timp;întârzierea încheierii relaþiei cudefunctul face ca în unele cazuripersoana sã facã abuz de substanþechimice (medicamente, alcool, droguri),sã simtã o vinã excesivã, sã sedevalorizeze fãrã a încerca sã gãseascãîn sine resursele de depãºire a pierderiiºi de reorganizare a propriei vieþi.Familia este cea care poate observaaceste realitãþi si poate ajuta persoanarespectivã în gãsirea unor interpretãrimai uºor de acceptat. Culpabilizarea,devalorizarea personalã ar putea fievitate dacã am învãþa în fiecare zi sãmulþumim lui Dumnezeu cã ne bucurãmde cei dragi, dacã ne-am purta cu cei delângã noi, ca ºi cum ar fi ultima zi pecare o petrecem împreunã. Atuncijignirile, reproºurile, nemulþumirile faþãde cei dragi ar fi mai puþine ºi mai rare.

Însã pentru mine, ca ºi creºtin, saucu atât mai mult ca ºi ortodox practicant,pierderea cuiva drag ar trebui sã fie unmoment mai uºor de traversat, dacã credîn nemurirea sufletului ºi în înviereatrupului, dacã cred cã unele întâmplãrisunt dorite de Dumnezeu, iar altele suntdoar îngãduite. În orice culturã ºi religieexistã perioada doliului. În Ortodoxieperioada de doliu este caracterizatã prinmai multe obiceiuri: tãmâiereamormântului mai multe zile (de la 3 înunele zone, pânã la 40 de zile în altele),punerea parastaselor la 3, 9, 40 de zile,apoi la 6 luni ºi la un an de la deces,împãrþirea de haine, obiecte ºi mâncareîn amintirea celui adormit. Purtareavestimentaþiei de culoare neagrã nu esteo tradiþie ortodoxã, mai sigur este otradiþie de origine apuseanã, care s-arãspândit ºi în unele pãrþi din lumeaortodoxã. Dovadã este faptul cã preoþiidin zona carpato-rusã (Ucraina de Vest),de la Paºti pânã la Înãlþare, precum ºi laînmormântãri poartã numai veºminte deculoare albã. Ideea pe care vreau sã osubliniez este cã negru nu este cea mairecomandatã culoare pentru a purtadoliu, ºi cu atât mai puþin cea specificã

ortodoxiei. Ortodocºii cred în nemurire,cred în faptul cã trecerea din lumeaaceasta este rânduitã de Dumnezeu cuînþelepciune atunci când ne este de folosaºa cum reiese din textele de la slujbaînmormântãrii: „Cela ce cu înþelepciunetoate le (chiverniseºti) pregãteºti/rânduieºti”. O altã cântare spune:„Odihneºte, Dumnezeule, pe robul tãuºi-l aºeazã în rai, unde cetele sfinþilor,Doamne, ºi drepþii ca luminãtoriistrãlucesc...”. Aºadar cel plecat de la noimerge într-o lume plinã de luminã, într-o lume a comuniunii, a comunicãrii, adragostei, a lipsei de egoism, o lume aveseliei: „pe acesta ce s-a mutat la Tine,acolo unde este locaºul celor ce seveselesc ºi glasul curatei bucurii,învredniceºte-l Hristoase” (cântarea a 4-a). Un alt lucru curios este faptul cãsingurele slujbe în care se pomeneºtecuvântul fericire sunt slujbele deînmormântare ºi parastas, un lucruîncurajator pentru oricine îºi pierde pecineva drag. Dacã reuºim sã ieºim mãcarpuþin din durerea noastrã ºi sã negândim la binele ºi fericirea celui care aplecat, atunci ne putem întãri cu acestgând cã Dumnezeu ne cheamã acasãatunci când suntem cel mai aproape deEl. Dacã reuºim sã credem cã existãCineva care ne iubeºte mai mult decâtne iubim noi pe noi înºine, Cineva carene aºteaptã ºi ne iartã chiar în ultimaclipã, dacã de recunoaºtem vina, Cinevacare ne ºtie ºi cele mai intime gânduriºi care ne poate influenþa viaþa în celmai gingaº mod, atunci perioada de doliuva trece mai uºor ºi cu mai multã liniºte

sufleteascã ºi resemnare. Dacã cred într-o Împãrãþie a Cerurilor, unde dreptatea,dragostea, bunãtatea ºi smerenia suntprincipalele calitãþi ale locuitorilor ei,atunci voi fi mai liniºtit ºtiind cã cel„pierdut” de mine este acolo. Sigurulloc care poate fi numit pe drept cuvântacasã. Din pãcate de cele mai multe oriuitãm sau nu mai credem în existenþaacestui loc ºi singurii care avem depierdut suntem tot noi! În încheiere aºrelata o întâmplare: în timpul unei slujbede înmormântare a unui tânãr creºtinortodox, un musulman, prieten cu celadormit a observat cum toþi oameniiplângeau foarte tare, aºa cã în timpulmesei de pomanã a întrebat pe preot:

- Pãrinte, voi creºtinii credeþi cãÎmpãratul Vostru e bun, blând, iertãtorºi iubitor, gata sã ierte ºi pe patul demoarte pe oricine se întoarce din inimã.Aºa este?

- Da. Este corect tot ce ai spus!- Ce nu înþeleg eu, ca musulman,

este de ce plângeþi la înmormântãri dacãcreºtinii merg într-o Împãrãþie a Luminii,a drepþilor, a bucuriei, a dragostei?

La aceastã întrebare preotul a rãmasfãrã cuvinte, pentru cã el însuºi uitasesã pomeneascã la predicã despre Înviereºi bucurie!

Aþi citit continuarea articoluluiScrisoare cãtre cel care a pierdut pecineva drag, din numerele trecute. Maimulte articole puteþi citi pewww.parohiaortodoxamovile.ro

va urmaPr. Toma Sebastian

(Movile)

Luminã neînseratã

Luminã neînseratã,aºeazã-mi geananopþii-n Ochii Senini,izvorul plece-ºigenunchii a rugãºi cernind Cuvântulcoboarã-mi binecuvântare:Iisuse al meu, fii-mi Iubire!

Dorul de Tine

Domnul meu,priveºte spre lacrima ceaºiroind pe-obrazul iertãriiºi dorul de Tineastâmpãrã-l cu Apa cea vie

de la Fântâna lui Iacob...

Domnul meu,ascultã glasul chemãrii meleºoptind încet ruga iertãriiºi dorul de Tinepotoleºte-l cu Pâinea vieþiice-a-ndestulat mulþimile...

Domnul meu,iubeºte sufletu-mi încãtuºat,înecat de lacrimile iertãriiºi dorul de Tineîmplineºte-l rãmânând cu mine,femeia cea pãcãtoasã,care-ºi spalã pãcateleaducând mirul Iubirii Tale...

EI S-AU NÃSCUT ÎNOCTOMBRIE

GAZETA HÂRTIBACIULUI2012 7

Cãtanã Eufimia 01 oct 83 de ani MarpodMãniº Livia 02 oct 99 de ani ChirpãrCiurar Valeria 02 oct 85 de ani BrãdeniNeghirlã Ortansa 03 oct 91 de ani MetiºBarb Eugenia 03 oct 88 de ani MerghindealBenchea Ion 03 oct 81 de ani MihãileniBotoº Ana 05 oct 86 de ani AlþînaBintea Paraschiva 06 oct 81 de ani MihãileniMicloº Rozalia 08 oct 89 de ani Ghijasa de SusStãnilã Maria 09 oct 82 de ani MihãileniArmean Lucreþia 11 oct 88 de ani CoveºPãcurar Mãriuþa 11 oct 88 de ani CoveºToma Sora 12 oct 83 de ani MihãileniRafailã Frosina 12 oct 82 de ani ªomartinMuntean Victoria 13 oct 85 de ani RujaHordobeþ Ironim 14 oct 84 de ani IlimbavHordobeþ Livia 16 oct 87 de ani IlimbavZamfir Virsavia 16 oct 87 de ani RujaMoga Ana 16 oct 85 de ani MetiºGheorghe Mihaiu 16 oct 82 de ani MihãileniÞichindelean Maria 17 oct 80 de ani AlþinaNotaru Lucreþia 18 oct 85 de ani RujaAlamã Eleonora 18 oct 83 de ani MarpodMinciunã Virgil 19 oct 89 de ani BruiuLenghel Paraschiva 19 oct 88 de ani AlþînaBobari Aurelia 20 oct 88 de ani RujaBoar Ana 20 oct 92 de ani IlimbavIrod Anica 23 oct 87 de ani Ghijasa de SusBãrdaº Ioan 23 oct 86 de ani RetiºPopiþã Elisabeta 24 oct 88 de ani MetiºOpriº Maria 24 oct 86 de ani MihãileniStãnilã Ion 24 oct 82 de ani MihãileniRau Ana 25 oct 93 de ani AlþînaBãjan Ioan 25 oct 87 de ani MarpodNistor Maria 27 oct 88 de ani VãrdItu Victoria 28 oct 92 de ani Ghijasa de SusTatu Amalia 28 oct 89 de ani AlþînaBârsan Elena 28 oct 84 de ani AlþînaVancea Vasile 29 oct 84 de ani MetiºVulea Maria 29 oct 85 de ani MerghindealÞichindelean Maierean 29 oct 83 de ani AlþînaBaba Ion 30 oct 84 de ani MetiºN.R. Noi le dorim bãtrâneþe liniºtitã, sãnãtate ºi bucurii din partea urmaºilor Celor ce nu mai sunt le dorim odihnã veºnicã de-a dreapta Tatãlui

Eu ºi tuSunt foarte multe zile de când ne-am cunoscutîmi amintesc ºi acum ...deºi ani au trecuttot ce vorbeam pe atunci... ce planuri am avuto oaza de speranþa ...iluzii de-nceput.

te-ai transformat subit în centrul vieþii meleun univers superb iluminat de steleºi eu un corp inert plutind atras de eleizbit înspre final... fãcut în bucatele

ºi-n a ta preajma mie, nimica nu-mi lipseauitam de toþi ºi toate chiar ºi persoana mean-aveam nevoi sau griji... nu cunoºteam durereate adoram complet, am aflat cei plãcerea

apoi sa întâmplat ca visul sã termineîn clipa când ziceai cã deºi þii la minecãci nu mã poþi iubi... aºa cum eu pe tineîmi cereai sã te uit ...c-aºa ar fi mai bine

dar am rãmas prieteni ba un pic chiar mai multeu sunt mereu aproape dispus sã te ascultºtii totul despre mine nimic nu îþi ocultindiferent de stare...extaz sau de tumult

pentru a ta fericire mereu eu am vegheatoricând a fost nevoie de un zâmbet furatam plâns ºi eu cu tine ºi umãrul þi-am datþi-am ridicat moralul ºi-am râs cu-adevãrat

eram sigur pe tine deºi tu te-ndoiaigândind cã solitarã vei fi precum erairetrasã într-un colþ cum tu te imaginaieu m-aºteptam ca timpul sã schimbe al tãu trai

ºi dupã multã vreme de plâns ºi pãtimiteºti foarte fericitã cu noul tãu iubitsunt eu în schimb acela ce zace acum tacitcãci pe noi ne desparte ce pe voi va unit

Juan Daniel Espinoza Fernandez

Grâu curatSunt Doamne-al meu, pe ochiul tãu un norNãtâng, purtat de vântul pribeag al neºtiinþeiAlingã-mã cu pleoapa ºi-adu-mã la IzvorSã mã clãteºti de umbre cu apa suferinþei.

Sunt, Doamne-al meu o tainã ce voi sã odeslegiCa miel nãscut mirat, numaidecât sã moarã,Mã semeni primãvara iar toamna mã culegiCând buruianã neagrã, când grâu de dus lamoarã

Sunt, iartã-mã Pãrinte, pe crucea Ta un semnCe greu se înconvoaie cu secole de vinã.Un cariu ce-ºi pãtrunde în umãr dinspre lemnSunt, iartã-mã Pãrinte, în grâna Ta, neghinã

Sunt, Doamne-al meu în grâul Tãu neghinã,Mai mult decât o pleavã stric bunul aluatAlege-mã degrabã ºi-aruncã-mã-n luminãPrin paiul unei raze sã urc în grâu curat.

PE MUREª ªI PETÂRNAVÃ

Pe Mureº ºi pe TârnavãNu-i fatã sã-mi fie dragã.Pe Mureº ºi pe câmpieNu-i mândrã sã-mi placã mie.Cât e Mureºu’de mare,Nici o dragoste nu are.Hârtibaciu-i mititel,Toatã dragostea e-n el.Mureº, Mureº, apã linã,Trece-mã-n þarã strãinã.Sã rãmânã loc uscat,Sã vãd pe cine-am lãsat.Sã rãmânã loc golit,Sã vãd pe cine-am iubit.

Scutea Ion, 50 de ani, Chirpãr,15 iunie 1981(notat de el în 1939)

PE MIN’, BADE, MêTI’SATU’,

Pe min’, bade, mã ºti’ satu’Cã pe min’m-o cerut altu’.Spune-mi, bade, ce sã facCa sã pot sã-i dau de leac?Pentru ochi care nu-þi place,Spune-i, mândro, sã-þi dea pace.Pe sub bolta cea de viþã

Sã ne rãtãcim, bãdiþã.Sã ne umbreascã stejaru’,Bade, sã ne uitãm amaru’.Mergem prin pãdurea verde,Unde lumea nu ne vede.Luna de pe cer sã fie,Bade, sfânta mãrturie.

Rogoz Galina, 76 de ani, Retiº,2 februarie1979

MÃI BÃDIÞÃ, OMSUBÞIRE,

Mãi bãdiþã, om subþireVrut-ai sã mã scoþi din fire.Mãi bãdiþã, om frumos,Da din fire nu m-ai scos.Zis-o badiu câtã mineSã nu dau gura la nime.Cine dracu’ poate faceSã nu o dau cui îmi place?Tot aºa zice lumeaCã-s a dracului ºi rea:Las’sã fiu cã-s tinerea.Cã dac-oi îmbãtrâni,Mai a dracului oi hi.Duºmanile nu-mi dau pace,Mai a dracului m-oi face.

Stãnuleþ Ana(a lu’ ªtefan), 68 de ani,Sãsãuºi,

5 mai 1978

ÞARAde George de Podoleni

Spuneþi-mi, n-aþi vãzut cumva o þarã ?Am fost plecat vreo patru ani pe-afarã;Azi am venit ºi-o caut cu ardoare,Dar n-o gãsesc ºi-n suflet rãu mã doare.

O caut peste tot, am fost ºi-n sate,Ogoare plâng în buruieni lãsate,Înspre pãduri, potecile uitateM-au rãtãcit într-un pustiu de cioate.

Acasã poarta nu e zãvorâtã,Cãci mama tot mai iese ºi se uitã;Atâta dor i-a mai rãmas pe lume,Feciorii sã-i mai strige iar pe nume.

Moºneagul iese-n cale ºi-o întreabã:“Vine? La anul, cred! Acu-i la treabã,La noi în þarã-i multã sãrãcie.ªtiu ei - cã de-or veni, la ce sã vie?!”

Spuneþi-mi, n-aþi vãzut cumva o þarãCântatã de poeþi odinioarã,Cu ochi de cer ºi plinã de verdeaþã?Am fost ºi-am cãutat-o ºi la piaþã.

Acolo nu era, de bunã seamã,Cã prea o înjurau români de mamã;Harbuzul, pãtrunjelul, biata prunã,Erau cu lese parcã de pe Lunã!

Chiar, voi nu aþi vãzut pe jos o þarã,Cãlcatã în picioare ºi murdarã?Ce-aveþi cu ea? Nimica nu vã cere,Eu o declar singura mea avere!

FOLCLOR CULES DE MIRCEADRÃGAN NOIªTEÞEANU

NICU GANEADevenire

La tine-n poartã bat cu searã; sunt ostenit dedor,Amurgul irizat e, la orizont doar îngeriRespir ghicind luminã ce-mi întregeºte zborrãsufletul pierdut de zorprin vãi de chin ºi plângeri

La tine poposesc în poartãSã strig nu pot, sã chem nu amCurajul sã neliniºtesc ori sã destramFiorul devenirii ce mã poartã.

Ci-mi reazem fruntea-n rug de spin- ca puful moale se preface rugul -Supusã ascultare mã cuprinde linCând dorul devenirii îmi potriveºte jugul

La tine-n prag mirãrile-mi se pierdLãsat deschis zãvorul, este venirii meleCe-aud mi-e drag, ce vãd eu credªi tot ce-i luminare sorb -ªi-mi reazim iar genunchi-n colbIar colbul se preface stele….

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan,Marius Halmaghi, Cãtãlin Varga,

Tipar: Tipo Trib Sibiu EDITURA ETAPE SIBIU

ISSN 2066-8708

GAZETA HÂRTIBACIULUI8

2012C

yan

Mag

enta

Yel

low

Bla

ck

Acest serviciu vine în sprijinul persoanelor vârstnice cu probleme de sãnãtateºi neajutorate oferind:

- servicii medicale de calitate, promovarea unui stil de viaþã echilibrat,îngrijirea persoanelor aflate în suferinþã, prevenirea apariþiei sau reapariþieibolilor.

Servicii medicale oferite: Tensiune, glicemie, tratament injectabil,pansamente etc.

Servicii suport: plata facturi utilitãþi, cumpãrãturi, menaj etc.Aparat alarmã medicalã (24/24) MONTAJ GRATUIT: Operatorul

rãspunde prompt la apelul dumneavoastrã la orice orã din zi ºi din noapte.Pentru înscrieri ºi detalii:Fix: 0269/513.141 0269/513.051Mobil: 0784/391.031 0785/428.764

ASOCIAÞIA A.P.A.D.O.RSERVICIUL DE ÎNGRIJIRE LA DOMICILIU

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19,Tel.: 0730 610 422

www.gazetahartibaciului.roe-mail: barsan.avh@gmail.com

orele 800 - 1500

A cincea ediþie a concursului decãruþe de la Marpod a avut loc în 8septembrie în pãºunea vacilor din DealuCioara. A fost timp frumos, au fost mulþispectatori, a fost o organizare foarte bunãdar a lãsat de dorit calitateaconcurenþilor.

Deºi, la concursul cãruþelor a foststabilit un traseu mai simplu ca în aniiprecedenþi, deºi le-a fost arãtat traseulpe hartã ºi le-au fost explicate regulile,cinci dintre cei 12 concurenþi au rãtãcitdrumul, ori au trecut pe lângã obiective.

Nici cãlãreþii n-au fost mai presus.Dacã înainte de concurs au fãcutdemonstraþii de vitejie cu execuþiispectaculoase, pentru impresionarea

spectatorilor, în timpul probelor n-au maidemonstrat mare lucru.

Spectatorii i-au aplaudat pe cei maibuni ºi au râs vãzând câte un cal cu reacþiiinverse; când trebuia sã meargã înainte,dãdea înapoi ori într-o lãture iar când sãfacã parcarea cu spatele, nu mai funcþionamarºarieru.

Pentru spectatori a fost distractiv. Oieºire la iarbã verde, pardon, uscatã,miros de mici ºi gust amar de bere, copiifugind pe câmp, cai, cãruþe, dresurã ad-hoc cu biciul (dai în cal, ºi-i spui sã stea),muzicã, fotografi, plãcinte, pâine de casã,într-un cuvânt , distracþie.

Pentru concurenþii serioºi, aplauze ºipremii. La concursul de cãruþe premiul

cel mare, un ham, a fost câºtigat deBãrtuº Toma, premiul doi de Sava Ovidiuºi premiul trei de Subþirel Dumitru.

La probele de cãlãrie cel mai dibaci afost Giurgiu Petre pe calul Suru care acâºtigat o ºa de toatã frumuseþea. S-opoarte sãnãtos. Calul, nu cãlãreþul. Aldoilea a ieºit Baboº Alexandru cu Danaºi al treilea Colibanchi Dan cu Bradu.

Buni iniþiatori ºi organizatori au fost,Daniela Greulich ºi Gerd Ziegler, Mehrerºi Mihaela Manfred, Gabriela ºi IohanCotaru ºi Eugen Sopa. Cu dirijatul ºistrigatul lamicrofon a fostde serviciuMãselaru Eugen

de la Ferma ªcoalã din Cornãþel.Sponsori de calitate, care meritã

mulþumiri, au fost Primãria Marpod,Karpaten Meat din Marpod, Tokko Rankhdin Marpod, Helian Oil din Sibiu ºi SopaMihai din Marpod. Domnul Sopa a dat ooaie, pe care a fãcut-o tocanã în ceaunGerd Ziegler ºi au mîncat-o concurenþii,invitaþii ºi organizatorii.

Aºa a fost ultima ediþie a concursuluicãruþelor. Urmãtoarea va fi la anul. Unde,când ºi cum o sã aflãm cu o lunã înainte.

I. B.

CONCURSUL CÃRUÞELOR