GAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICAAAAAÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „VVVVVALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITAAAAA

„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44 NumÃRNumÃRNumÃRNumÃRNumÃRUL 155, MAI 201UL 155, MAI 201UL 155, MAI 201UL 155, MAI 201UL 155, MAI 20199999APAPAPAPAPARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITA -A -A -A -A - PREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEU

Din SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMAR

- pag. 5,

- pag. 4

ORTORTORTORTORTODOODOODOODOODOXIAXIAXIAXIAXIAPe VPe VPe VPe VPe Valeaaleaaleaaleaalea

HârtibaciulHârtibaciulHârtibaciulHârtibaciulHârtibaciuluiuiuiuiui

- pag. 5,

- pag. 5, 6

- pag. 2

- pag. 2

- pag. 2

De la PDe la PDe la PDe la PDe la Poliþie ...oliþie ...oliþie ...oliþie ...oliþie ...Editorial …

- pag. 6

- pag. 5

- pag. 7

- pag. 7

- pag. 7

- pag. 3

- pag. 7

- pag. 6

- pag. 7

- pag. 7

- pag. 5,

- pag. 5

În ultima ºedinþã ordinarã a Consiliului Local al oraºuluiAgnita, membrii acestuia au analizat proiectul bugetului devenituri ºi cheltuieli, au fãcut propuneri de amendamente lacapitolul cheltuieli ºi în final au aprobat bugetul pe anul 2019.

Veniturile preconizate pe acest an sunt de 15 563 mii lei,cu 708 mii mai mari decât în anul trecut iar cheltuielile suntde 19 391mii lei, cu 4 312 mii lei mai mici decât în 2018, înaceastã diferenþã regãsindu-se ºi banii prevãzuþi în proiectulpentru reabilitarea centrului istoric al oraºului care nu s-amai realizat.

Cea mai mare sumã, 1860 mii lei, a fost alocatã pentrufinalizarea lucrãrilor de pe str Bisericii, pentru care anul trecuts-au prevãzut 2463 mii lei dar lucrãrile nu au fost finalizate.

O sumã importantã, 1 335 mii lei, a fost prevãzutã pentruîntocmire de documente, 831 mii lei studiu de fezabilitatepentru construcþie de locuinþe pentru tineri, 245 mii leielaborare proiect tehnic pentru sistem de canalizare în Rujaºi Coveº, 160 mii lei servicii de consultanþã pentru restaurareaºi dotarea Muzeului de Istorie cu fonduri nerambursabile, 39mii lei întocmire documentaþie tehnicã pentru reabilitarea ºimodernizarea strãzilor Criºan, Grãdinilor, Muncitorilor,

S-a aprobat bugetul oraºului Agnitape anul 2019

Smârdan ºi Avram Iancu.În proiectul de buget au fost prevãzute lucrãri de

reabilitare a trotuarelor în valoare de 1190 mii lei pentru osuprafaþã de 5689 mp. În urma amendamentelor propuse deconsilieri, suprafaþa ºi suma alocatã a fost redusã la mai puþinde jumãtate, urmând sã se reabiliteze 2400 mp cu 514 mii lei.Diferenþa de bani urmeazã sã fie folositã pentru alte lucrãrimai importante ºi mai necesare.

Pentru reabilitarea strãzilor Eminescu, Spitalului ºiBisericii cu beton asfaltic au fost prevãzuþi 350 mii lei iarpentru amenajarea unei parcãri în Piaþa Republicii 77 mii lei.

Pentru distracþia locuitorilor în luna august se vororganiza „Zilele Culturale ale oraºului Agnita” ºi pentrudesfãºurarea lor s-a prevãzut suma de 95 mii lei.

Nu am gãsit nici o sumã prevãzutã pentru clãdirea dincurtea spitalului, unde, în afarã de cabinetele medicale, urmasã fie amenajate patru apartamente pentru medici, clãdireabandonatã de ºapte ani, aflatã în curs de degradare.

Poate la o ºedinþã urmãtoare consilierii ºi primarul vorsoluþiona ºi aceastã problemã.

I. Bârsan

Primele trei vagoane elveþiene au sosit miercuri laMocãniþã! Este vorba de douã vagoane-platformã cu pereþilaterali, fabricate în anii 1880, respectiv 1906, ºi un vagon-salon de 16 locuri, fabricat în anul 1880, donate MocãniþeiSibiu-Agnita de asociaþia Ostgleis din Elveþia dupã ce caleaferatã de provenienþã a fost închisã definitiv. Din câte ºtim

BUCURIE PENTRBUCURIE PENTRBUCURIE PENTRBUCURIE PENTRBUCURIE PENTRU PRIETENII MOCÃNIÞEIU PRIETENII MOCÃNIÞEIU PRIETENII MOCÃNIÞEIU PRIETENII MOCÃNIÞEIU PRIETENII MOCÃNIÞEInoi, superbul vagonul-salon este singurul de acest tip pe ocale feratã îngustã din România. Alte patru vagoane urmeazãsã mai soseascã, parte a aceleiaºi donaþii generoase.

Aºadar, vagoane avem, ne trebuie locomotiva!Susþineþi-ne la Maratonul Internaþional Sibiu ca sã ne-o

putem lua!

CÂND AM MURIT ÎNTR-OFRUNZÃ (VIS) -repostare-

DOINA PAVEL

CIREªE AMAREDoina Pavel

PrieteniGavril Iosif Sinai

DilemãIoan Gligor Stopiþã

NeuitareInocenþãMirare

Rãsãrit pe HârtibaciFrancisc Lorinczi

Jocurile fecioreºti pe ValeaHârtibaciului -II-

PrPrPrPrProf. Mirof. Mirof. Mirof. Mirof. Mircea Drãgan-Ncea Drãgan-Ncea Drãgan-Ncea Drãgan-Ncea Drãgan-Noiºtoiºtoiºtoiºtoiºteþeanueþeanueþeanueþeanueþeanu

F I R I M I T U R I

Din istoricul olãritului învalea hârtibaciului

BALUL MAJORATULUI

Patriarhul Daniel a prezentatun set de propuneri pentru

îmbunãtãþirea situaþieiactuale a satului românesc

Maslu de obºtMaslu de obºtMaslu de obºtMaslu de obºtMaslu de obºte la Merghindeale la Merghindeale la Merghindeale la Merghindeale la Merghindeal

Maslu de obºte la Parohia RujaRugãciuneMaria Daniela Lorinczi

Criza actualã a satuluiromânesc ºi implicarea BisericiiOrtodoxe în atenuarea acesteia

RãutRãutRãutRãutRãutatatatatatea noasea noasea noasea noasea noastrã e strã e strã e strã e strã e strigãtultrigãtultrigãtultrigãtultrigãtulde durde durde durde durde durererererere neputincioasãe neputincioasãe neputincioasãe neputincioasãe neputincioasã

DrDrDrDrDrepepepepeptul meu de a alege estul meu de a alege estul meu de a alege estul meu de a alege estul meu de a alege esttttteeeeedardardardardarul unui Dumnezul unui Dumnezul unui Dumnezul unui Dumnezul unui Dumnezeu careu careu careu careu careeeee

mã iubeºtmã iubeºtmã iubeºtmã iubeºtmã iubeºteeeee

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2 2019

De la PDe la PDe la PDe la PDe la Poliþie ...oliþie ...oliþie ...oliþie ...oliþie ...Editorial …Aparent mama naturã, care încearcã sã ne

pãcãleascã de vreo douã luni cã nu esteprimãvarã ci toamnã, a reuºit sã facã câtevavictime ºi, probabil, cei pãcãliþi se cred înperioada din an în care se limpezeºte tulburelul.Altfel nu pot sã îmi dau seama de ce, încontroalele rutiere din ultima vreme, au fostdepistaþi atâþia ºoferi cu zeul Bachus pe postde copilot.

În activitãþile desfãºurate pe linie delegislaþie rutierã, la Brãdeni au fost depistaþiB.S.I. de 24 de ani din Apold, M.S. de 49 de anidin Grânari, Braºov ºi G.T. de 36 de ani dinSighiºoara, toþi trei conducând sub influenþaalcoolului, având o îmbibaþie alcoolicã de 0,52,0,57 ºi respectiv 0,68 mg/l alcool pur în aerulexpirat.

Controalele rutiere efectuate pe razaoraºului Agnita ºi folosirea aparatului etilotestau dus la întocmirea de dosare penale pentruC.W. de 45 de ani din Agnita – 1,13 mg/l, A.S.M.de 42 de ani din Fãgãraº – 0,41 mg/l, M.M.D.de 32 de ani din Agnita – 0,68 mg/l ºi M.L. de33 de ani din Agnita – 0,96 mg/l. Acesta dinurmã avea permisul de conducere suspendat ºia refuzat recoltarea de probe biologice învederea stabilirii cu exactitate a alcoolemieiadãugând astfel ºi alte acuzaþii la dosar.

Tot alcoolul a fost eroul principal ºi la Alþînaunde un ºofer nu a oprit la semnalul agenþilorde circulaþie ºi s-a refugiat în curtea unui imobildin localitate. La somaþiile agenþilor a ieºit dinimobil fiind identificat în persoana lui B.A. de31 de ani din Alþîna. Acesta a recunoscut cã nua oprit la control pentru cã era sub influenþaalcoolului, lucru dovedit ºi de aparatul etilotestcare a indicat 0,65 mg/l alcool pur în aerulexpirat.

În urma aceloraºi controale au mai fostdepistaþi C.I.R. de 33 de ani din Chirpãr careconducea un vehicul ATV precum ºi R.M.I. de27 de ani din Agnita care conducea omotocicletã, ambele vehicule ne fiindînregistrate sau înmatriculate.

A fost înregistrat ºi un eveniment rutier peraza oraºului Agnita în care, pe fondulneacordãrii de prioritate la trecerea de pietoni,I.A. de 49 de ani din Dumbrãveni a acroºat ominorã care traversa strada prin loc marcat. Dinfericire traumatismele victimei au fost minore.

Intervenþia poliþiºtilor a fost solicitatã laHosman pentru o persoanã gãsitã decedatã ladomiciliu, precum ºi la Agnita pentru o persoanãcare ºi-a pus capãt zilelor prin spânzurare. Înnici unul dintre cazuri nu existã suspiciuni deviolenþã externã dar Serviciul de Medicinãlegalã Sibiu va avea ultimul cuvânt în urmaefectuãrii necropsiilor.

Deºi sezonul sãrbãtorilor de iarnã a trecutcam de multiºor, la Agnita a fost deschis undosar penal pe numele lui R.V.E. de 42 de anidin localitate pentru folosirea fãrã drept dearticole pirotehnice, respectiv artificii ºipetarde. Vã reamintim cu aceastã ocazie cãutilizarea artificiilor ºi petardelor, de cãtre oricepersoanã majorã, este permisã legal doar înperioada Anului Nou.

La Alþîna a fost reclamatã o intrare prinefracþie într-un imobil al cãrui proprietar se aflaîn spital. Poliþiºtii din localitate au reuºit ca înmai puþin de o zi sã identifice pe autor înpersoana lui R.I. de 16 ani ºi sã recupereze întotalitate prejudiciul declarat de reclamant.

Un eveniment mai deosebit a avut loc laBârghiº. Aici, proprietarul unei cabane situatãîn extravilanul localitãþii a reclamat la poliþie cão persoanã necunoscutã încearcã sã pãtrundãîn imobil. Odatã cu reclamaþia, proprietarul s-aîndreptat cãtre cabanã iar persoana necunoscutãs-a îndepãrtat rapid în direcþia Agnita. Poliþiºtilorsosiþi la faþa locului li s-a dat o descriere sumarãa necunoscutului ºi au plecat în cãutarea lui. Înzona fermei Coveº a fost depistatã o persoanãcu semnalmentele indicate care a fost reþinutãiar din cercetãrile la faþa locului i-a fost probatãprezenþa la cabanã precum ºi o tentativã depãtrundere prin efracþie. Necunoscutul a fostidentificat ca fiind M,V, de 35 de ani din Brãdeni,persoanã care s-a eliberat din penitenciar cu ozi înaintea producerii faptei pentru care a fostreþinut. Acesta a fost prezentat JudecãtorieiAgnita care a dispus arestarea preventivã pentru30 de zile.

Activitãþi, acþiuni, prezenþã la evenimenteºi implicare, tot atâtea dovezi cã poliþiºtii de peValea Hârtibaciului sunt ca de obicei …

… mereu alãturi de dumneavoastrã!

Acum ceva timp mi-a atras atenþia o ºtireconform cãreia într-un parc din capitalã, legatde un copac, a fost gãsit abandonat un cãþel.Poliþiºtii comunitari care au ajuns la faþalocului au gãsit un cãþel de talie micã, unBichon, bine îngrijit ºi care avea cip deidentificare. Cu ajutorul cip-ului au identificatproprietarul. Un pensionar care a fostamendat.

Nimic deosebit pânã aici. Avem de a facezilnic cu zeci sau sute de animale abandonate.Ce mi-a atras atenþia a fost povesteastãpânului. Întrebat de ce a abandonat câinele,altfel bine îngrijit, pensionarul le-a povestitpoliþiºtilor cã acel câine era de 7 ani unmembru al familiei. Dar cã, în ultimul an, îiera tot mai greu sã se întreþinã ºi el, ºi câinele.

Asta m-a fãcut sã mã întreb, oare ce s-aschimbat atât de mult în ultimul an din viaþaacelui pensionar, încât sã nu îºi mai poatãpermite întreþinerea unui câine? A unui câinede talie micã, precizez. Adicã un câine caremãnâncã puþin, îl piepteni în fiecare zi ºi îlduci la veterinar de 2-3 ori pe an. Cât de multpoþi cheltui cu un asemenea câine încât sãconsideri cã dai prea mult pentru el încomparaþie cu pensia pe care o primeºti? Maiales cã, se presupune, în ultimul i-a crescutpensia …

Deci … Un pensionar cãruia i-a crescutpensia în ultimul an ºi-a abandonat câinele –un membru al familiei – pentru cã nu îºipermitea sã îi mai dea de mâncare. Oare nui-a crescut pensia suficient de mult? Sau s-auscumpit toate cu mult mai mult decât i-acrescut pensia?

Cred cã am sã vã las pe dumneavoastrã

sã rãspundeþi la aceste întrebãri.Eu aº încerca sã rãspund la întrebarea

cum s-a ajuns aici?Francisco de Goya, un celebru pictor

spaniol, spunea cã „Somnul raþiunii naºtemonºtri” adicã atunci când raþiunea doarme,iar voinþa omului este dominatã de prostie,mârºãvie, durere sau pofte individul setransformã într-un monstru. O adaptare azicerii lui Goya „Somnul naþiunii naºtemonºtri” face referire la popoare, careimature civic sau/ºi anesteziate depropagandã – fie ea comunistã, fascistã saude alt fel – se transformã în monºtri. Iar înistoria recentã, Hitler ºi Stalin, nazismul ºicomunismul, au transformat naþiuneagermanã ºi rusã în monºtrii.

În istoria recentã a României am avutdouã astfel de momente. Perioada legionarãºi perioada comunistã. Dacã prima a fostscurtã, cea de a doua a reuºit sã influenþezecel puþin douã generaþii. Partea proastã, însã,este faptul cã, aparent, nu am învãþat nimicdin aceste momente istorice. Pentru cã înistoria contemporanã, la aproape 30 de anide la revoluþie am reuºit sã aducem la putereo clasã conducãtoare care ne-a adormit canaþiune ºi care, aproape cã ne-a transformatdin nou într-un monstru.

Într-un timp extraordinar de scurtpropaganda acestei clase conducãtoare areuºit sã ne mintã ºi sã ne pãcãleascã cã totceea ce face este în interesul nostru ca poporºi ca naþie, totul fiind fãcut de fapt în interesulpropriu ºi personal al celor care conduceau„clasa conducãtoare”.

Ca întotdeauna într-un astfel de „somn alnaþiunii” cei care au cel mai mult de suferitsunt cei care sunt ºi cei mai vulnerabili. Ca

pensionarul nostru, cãruia în ultimul an i-acrescut pensia ºi i-au scãzut cheltuielile cuîntreþinerea ºi mâncarea ºi cãruia i-a merstotul atât de bine încât a ajuns sã îºiabandoneze câinele pentru cã nu-l mai puteaîntreþine.

Într-un mod simbolic imnul nostrunaþional parcã face trimitere chiar la acestsomn al raþiunii ºi al naþiunii, somn din carear trebui sã ne trezim. Personal nu cred cãeste suficient sã fim „deºtepþi” ca în imn,adicã treji. Cred cã trebuie sã fim ºi deºtepþi– adicã isteþi. Suficient de isteþi încât sã numai lãsãm monºtrii somnului nostru sã neinvadeze viaþa sau naþiunea.

Cred însã cã am început deja sã netrezim. Prezenþa la vot la ultimul scrutinelectoral este o dovadã surprinzãtoare înacest sens. Dar nu este suficientã. Nu neputem permite sã adormim din nou. Sã neculcãm pe o ureche ºi sã considerãm cã amrezolvat problema. Dacã dorim sã trãim într-o democraþie adevãratã trebuie sã ºi apãrãmacea democraþie. Este necesar sã neexercitãm drepturile dar ºi sã ne îndeplinimobligaþiile. Sã fim corecþi ºi cu noi dar ºi cuceilalþi.

Un reprezentant al partidului la putereºi un mare perdant al alegerilor spunea cã aupierdut pentru cã votul a fost un vot al urii.Cred cã avea dreptate. Cei care au votat auarãtat cã urãsc minciuna, ipocrizia,demagogia ºi naþionalismul ieftin. Cã urãscprostia ºi dictatura.

Dar cel mai tare, cei care au ieºit la vot,au arãtat cã vor respect. Respect ca oameniºi respect ca cetãþeni ai unei þãri pe care oiubesc.

Cãtã V.

Un turist, cãlãtor la pas printr-un sãtucpitoresc al Þãrii Oaºului, cu casele rãsfiratepe culmi de dealuri ºi coline, dupã ce a toturcat ºi coboarât frumoasele lui uliþe lungi ºiîntortocheate, rãsfirate printre întinse livezide pomi fructiferi, înãlbiþi de f lorileînmiresmate ale primãverii, intrã, la unmoment dat, pe sub arcada unei porþi masive,larg deschise, cu stâlpii laterali ciopliþi înlemnul roºcat al gorunlui, migãlos decoraþicu motive sculpturale solare. Curând, însã,avea sã se dumireascã cã, din întâmplare,ajunsese în micul cimitir al unei familii deoºeni maramureºeni. Obosit de atâtaumblãturã pe jos se aºazã pe o foastãnã groasãde stejar, rânduitã sã stea drept bancãodihnitoare în mijlocul unui pâlc demorminte, presãrate cu sfinte cruci. Dupãcare prinde a citi câteva dintre inscripþiile lorfunerare: „Grigore a lui Pitiº. A trãit 7 ani, 3luni ºi 12 zile”; „Paraschiva Onului, morarulsatului. A trãit 3 ani ºi 21 de zile” ; „Ion alrotarului-fierar ºi potcovar. A trãit 5 ani, 3sãptãmâni ºi 2 zile”. În total: cinsprãzecemorminte ºi tot atâtea cruci de lemîmbãtrânit, cu înscrisurile de curândreînnoite. De îndatã, acel om strãin de sat,nu ºi de neamul românesc ºi de credinþacreºtinã ortodoxã, avea sã fie cuprins de unsentiment ciudat. κi zicea, în sinea lui, cãnimerise într-un cimitir al copiilor aceleifamilii. Pânã atunci, doar o simplã bãnuialã.Spulberatã, însã, de bãtrânul dascãl al aceluicãtun: „Sã ºtiþi cã aici, la noi, în vechiulºi eroicul Maramureº Istoric, încã maipãstrãm omenosul ºi creºtinescul obiceide a ne îngropa morþii în pãmântulreavãn al livezilor ºi grãdinior dinapropierea caselor noastre de locuit”.„Bine, bine, zise strãinul. Auzisem ºi eu deobiceiul vostru strãmoºesc, dar de ce ºi

F I R I M I T U R IMotto:

„Dacã nu eram român, fugeam în România”!„Chiar ºi când sunt în Þarã,

mereu îmi este dor de Þara mea”!pentru ce acest mic cimitir este numai ºinumai al copiilor?!” . „Nici vorbã de aºaceva”, prinde a spune localnicul, dupã carecontinuã: „Trebuie sã vã spun cã suntemprintre puþinele sate pur româneºti,oºãneºti ºi maramureºene în care, decum prinde copilul a vorbi, pãrinþii scriuîntr-un carneþele întâmplãrile fericite dinviaþa lui. Apoi, la împlinirea vârstei de 7ani, atunci când devine ºcolar, mama,tatãl ºi bunicii îi dau în pãstrare acelcarneþel, îndemnându-l sã îºi þinã singur„evidenþa momentelor fericite ale vieþiisale”. Dupã care, la moarte, urmaºii sãicei mai apropiaþi îi adunã aritimeticorele, zilele, sãptâmânile, lunile ºi aniide aleasã bucurie ºi fericire, trecând pecrucea mormântului sãu doar acelinterval de timp din viaþa celui plecat laDomnul. Aºadar, socotim doar darurilevenite de la Bunul Dumnezeu de a nenaºte creºtini, de a creºte mari ºisãnãtoºi, de a muncii cu hãrnicie ºi de atrãii în armonie ºi în credinþa strãbunãcu semenii noºtri! De unde rezultã ºimândria noastrã de a fi români. ªi nu unalt neam strãin. Vecin, sau maiîndepãrtat. Ca urmare, avem în pãstraredouã ziceri înþelepte ºi patriotice. Primasunã cam aºa: „Dacã nu eram român,fugeam în România”. Iar a doua: „Chiar ºicâd sunt în Þarã, mereu îmi este dor deÞara mea!”.

NOTÃ: Mã fãloºesc ºi mã felicit cu faptulcã acel drumeþ singuratec, gânditor ºiîntrebãtor, eram chiar eu! Dar ºi cã îi voi puteatrimite, acelui bãtrân dascãl-oºan, într-un plictimbrat poºtal, un exemplar din aceast numãral „Gazetei Hârtibaciului”. Cu toate cã amreþinut doar numele cãtunului, nu ºi cel exactal dascãlului. Ca urmare, am sã scriu pe plic,

la rubrica „Destinatar”, doar atâta:„Învãþãtorului Mitruþ, cu multã stimã!”

Curând, dupã sfintele sãrbãtori de Paºti,învãþãtoarea i-a întrebat pe elevii clasei salenu numai dacã le-a ajuns la suf letînvãþãmintele ºi pildele bune de urmat înviaþã, auzite la slujba religioasã a ÎnvieriiDomnului, dar ºi cum ar povesti ei ceea ce auvãzut înãutrul bisericii bãtrânului lor sat natal.„Am vãzut lumina de la lumânãrileaprinse în feºnice”, zice unul dintre ei. „Euam vãzut lumina din candelabru”, arãspuns un altul. „Era o luminiþã ºi în Altar,într-o candelã”, a remarcat un altul. Cel maitimid dintre ei a ridicat ºi el o mânã: „Eu amvãzut lumina din ochii oamenilor”.Învãþãtoarea a zâmbit, satisfãcutã cã mãcarunul dintre bunii sãi elevi fusese atent la cevaesenþial. Dupã care le-a explicat copiilor cumcã cu acea luminã din lãuntrul sufletelornoastre, credincioºii revin de la bisericã pela casele lor, iar energia acelei lumini esteCREDINÞA. Dacã este slabã, lumina dinlãuntru pâlpâie, acoperitã de înºelãtoarelelumini exterioare. Dacã, însã, este puternicã,atunci strãluceºte. ªi se vede în ochii omuluicare crede cã de Paºti, Hristos a Înviat pentrua ne face pãrtaºi pe toþi la viaþa adevãratã. Încomuniune cu Dumnezeu. Este acel moment,plãcut de emoþionant, atunci când noi,românii creºtini, înlocuim salutul obiºnuit cuformula: „Hristos a Înviat - Adevãrat a Înviat!”.Salut devenit, astfel, o mãrturisire a omuluiîn dialog cu sine ºi cu cei din aceaºicomunitate de credinþã ºi neam. O urare. Nuun salut oarecare! O mãrturisire a celui maiimportant adevãr creºtin.

Sibiu, vineri, 3 mai 2019.Gânduri scrise în chiar Sfânta Zi a

Sãrbãtorii Creºtine IZVOUL TÃMÃDUIRII.Ioan Vulcan-AGNIÞEANUL

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2019 3

Tradiþia ceramicii româneºti este vecheºi strãlucitã. Peste o strãveche tradiþieautohtonã s-au suprapus tradiþiile ceramiciigreceºti ºi romane. Mai târziu, în ceramicaromâneascã au pãtruns inf luenþe aleceramicii de lux bizantine, care aducea cuea splendoarea coloristicã a ceramiciiorientale. Toate aceste tradiþii se pot regãsiºi recunoaºte în ceramica popularã,bineînþeles, cu adaptãrile ºi transformãrileimpuse de viaþa ºi de gustul poporului român.

Alãturi de ceramica româneascã s-adezvoltat în Transilvania ºi o valoroasãceramicã sãseascã, în care tradiþiile deorigine occidentalã s-au împletit cu celeorientale. Asemãnãtoare cu ceramicasãseascã ºi cea româneascã, este ceramicaprodusã în unele sate secuieºti. Locul pe careceramica îl ocupa în viaþa satelor româneºtise poate deduce din mulþimea centrelor deolãrie care se gãsesc pe întreg teritoriul þãrii.Nu existã regiune care sã nu aibã centrele eispecializate pe olãrie. Fiecare centruproduce o ceramicã de anumite forme ºiornamentaþii, potrivit cu nevoile ºi gustulpopulaþiei din regiunea respectivã.

Deplina înflorire a ceramicii feudale seînfãptuieºte la sfârºitul secolului al XVIII-leaºi la începutul celui de-al XIX-lea. În aceastãvreme caracterele se definesc, ornamenteledevin specifice fiecãreia dintre naþionalitãþiºi fiecãrui centru. Dezvoltarea industriei vafrâna însã evoluþia ceramicii. Concurenþavaselor de fier emailate ºi rãspândireaindustrialã a faianþei ºi a porþelanului aucontribuit pe la sfârºitul veacului al XIX-leala regresul ceramicii populare, ducând ladispariþia multor centre ceramice.

Semnificativ pentru dezvoltarea uneibresle de olari în ultimele secole, estecentrul Agnita din mijlocul Vãii Hârtibaciului.Aici avem de-a face cu un centru ceramicrelativ tânãr (breasla a fost confirmatã numaiîn 1776). Faptul însã cã locul de pãstrare aslãninii breslei se afla în turnul central albisericii-cetãþi, este o dovadã pentruimportana acestei bresle. Numãrulmeºterilor enumerai în registrele bresleidepãºeºte cifra de 60, ceea ce pentru unrãstimp de 150 de ani este mare ºi dovedeºteputerea acestui centru ceramic. Cercetãrilemai noi întreprinse de Muzeul din Agnita ausubliniat prezenþa unui numãr mult mai marede olari în aceastã zonã decât se presupuneaînainte.

Primul cercetãtor care s-a ocupat deproblema centrelor ceramice din ValeaHârtibaciului a fost Emil Sigerus (1854-1947)din Sibiu. el a dovedit existenþa centrelorceramice Agnita, Chirpãr ºi Marpod.

O privire de ansamblu asupra centruluiceramic Agnita oferã cercetãtorul HerbertHoffmann de la Muzeul Brukenthal din Sibiu,care trateazã ºi producþia altor centreceramice din Valea Hârtibaciului, astãzidispãrute.

Pentru a cunoaºte mai îndeaproape pecei care practicau în trecut, în regiunea VãiiHârtibaciului acest meºteºug, am întocmit

Din istoricul olãritului în valea hârtibaciului Dr. Erhard Andreelista olarilor din aceste pãrþi (în anexã) careconþine un numãr de 380 de nume. Dateleprezentate au fost extrase din: documentelebreslei olarilor din Agnita, vechile registrede stare civilã, pãstrate la Consiliile PopulareComunale, parohiile localitãþilor din ValeaHârtibaciului, completate cu însemnãrileaflate în registrele familiale (Familienbögen)din parohiile luterane, colecþiile de ceramicã,muzeale ºi particulare, respectiv vasele carepoartã pe ele inscripþii cu numele meºterilorolari.

Vechile registre de stare civilãconsultate de noi au fost cercetate pentruurmãtoarele localitãþi (datele din parantezãindicând începerea înregistrãrilor):Alþîna(1695), Agnita (1722), Apoº (1671), Bãrcuþ(1705), Brãdenii (1661), Bîrghiº (1832),Bruiu (1723), Chirpãr (1759), Cincu (1656),Dealu Frumos (1677), Gherdeal (1837),Hosman (1607), Iacobeni (1690), Marpod(1665), Merghindeal (1652), Metiº (1723),Moard㺠(1766), Movile (1660), Netuº(1688), Nocrich (1666), Noiºtat (1714),Peliºor (1662), Rãvãºel (1718), Retiº (1753),Ruja (1682), ªalcãu (1805), Seliºtat (1662),ªomartin (1711), Stejãriºul (1661), Toarcla(1773), Vãrd (1837), Veseud (1716), Zlagna(1725).

În multe dintre localitãþile enumerate,nu s-au pãstrat registrele de stare civilã, elefiind distruse cu ocazia unor incendii dintrecut (Agnita, Bruiu, Bãrcuþ, Gherdeal,Metiº, Toarcla, Vãrd, Veseud, Zlagna, iar dinanul 1848 cele din Bîrghiº). Nu am putut gãsidocumentele fostei bresle a olarilor dinNocrich, existenþa acesteia fiind însãdoveditã prin însemnãrile din registrul destare civilã (decese) al comunei încã pe lamijlocul secolului al XIX-lea.

Olarii identificai de noi ºi menþionaþi înlista anexatã, au activat în secolele XVII-XX.Desigur, numãrul lor era în realitate maimare dacã luãm în considerare lipsaregistrelor menþionate.

Din bogatul material care a servit caizvor al acestor contribuþii mai trebuiemenþionate ºi investigaþiile fãcute la urmaºiiolarilor, identificaþi cu ajutorul registrelorfamiliale aflate la unele parohii. În urmaacestor investigaþii am putut determinaprodusele unor centre ceramice încãnecunoscute ca: Alþîna, Bruiu-ªomartin,Noiºtat - Netuº - Movile, ªalcãu etc.

Complexitatea rezultatelor obþinute princercetãri permit unele constatãri, printrecare prezentãm pe cele mai importante.

Numãrul impresionant de mare alolarilor identificaþi dovedeºte cã ei au produsnu numai pentru necesitãþile localitãþiirespective ori a acelor înconjurãtoare, ci ºipentru localitãþi mai îndepãrtate. Debuºeulprincipal al unor centre de olãrit din ValeaHârtibaciului, ca al celui de la Bruiu-ªomartin, a fost Þara Oltului, în ale cãreilocalitãþi se întâlnesc frecvent produseleacestui centru. Olarii din centrul ceramicAgnita au livrat cantitãþi mari de ceramicã ºiîn Mãrginimea Sibiului. O veche tradiþie oau contractãrile de produse ceramice -îndeosebi vase pentru pomeni - pentruRãºinari ºi Sãliºte, care se menþin pânã înanul 1930. Un obicei vechi, de pomenireamorþilor, este legat de un alt obicei, ºi anume:spargerea vaselor la lãsarea secului, cândoalele „spurcate” trebuiau îndepãrtatepentru a nu se mânca de dulce în timpulpostului. Pe lângã vase, de la Agnita seprocurau ºi cahle. O sobã de teracotã înminiaturã, aflatã în colecþiile muzeului dinAgnita a fost trimisã de meºterul olar JohannKirschner din Agnita (1859-1939) în anul1886 la o expoziþie din Viena.

Consemnãrile din vechile registre destare civilã atestã cã unii olari se

îndeletniceau ºi cu cãrãmidãria. În colecþiilenoastre se pãstreazã astfel de cãrãmizi,datate începând cu secolul al XV-lea, dintrecare unele poartã ºi inscripii (1672, 1713).

Dintre piesele de ceramicã ce poartãdata ºi numele meºterului olar trebuieremarcate ºi unele produse specifice acestormeleaguri. Este vorba de vase pentruîmpodobirea casei, aºezate pe coamaacoperiºului. Asemenea „Giebelaufsätze”poartã numele meºterilor din Ruja, Bruiu,Chirpãr, Agnita.

Bogata colecþie de cahle a Muzeului dinAgnita dovedeºte producerea lor în centrecu tradiþii seculare: Nocrich, Bruiu ºi Agnita.Cahlele din Bruiu - ªomartin poartã motiveflorale pe un smalþ alb, ornamentat cu unalbastru cobalt. Cahlele olarilor Agniþeni ºiale celor din Nocrich, bogat ornamentate,au fost executate într-o singurã culoare. Lacahlele din Agnita predominã culoarea verde.

Varietatea produselor ceramice alecentrelor ceramice din Valea Hârtibaciului acontribuit la larga lor rãspândire. Astfel, labiserica ortodoxã din satul Sãsãuºi (jud.Sibiu), precum ºi la cea din satul Zlagna (jud.Sibiu) se gãsesc aghiasmatare, vase de ocertã valoare artisticã, lucrate de olarii dinChirpãr în secolul al XVII-lea. Renumele decare se bucurau olarii din Chirpãr, Agnita ºiAlþîna este confirmat ºi de faptul cã numeroºilocuitori din comunele Gîrbova, Cîlnic etc.,din pãrile Sebeºului comandau olaruluiagniþean Michael Jasch sen. (1871-1933) oserie de vase de vin, artistic executate, o datãcu comanda indicând ºi textul inscripþiilorde pe vase. Comenzi de acest fel a primit ºiolarul Johann Antoni din Alþîna (1828-1885)s.a. Centrul ceramic Bruiu-ªomartinproducea ploºti din lut ars, în diferite mãrimi,smãlþuite în culorile verde ºi maro.

Din cercetãrile efectuate pe teren aurezultat ºi alte amãnunte interesante. Astfel,la urmaºii unor olari au putut fi identificateproduse care dovedesc folosirea unor tehnicideosebite, cum este de exemplu o canã marede vin cu aplicaþiuni în stil baroc, lucratã deolarul Thomas Schuster din satul Alþîna (jud.Sibiu) în anul 1823. Aplicaþiunile careîmpodobesc ambele torþi, reprezintã câte unºarpe. Acest motiv ornamental este prezentºi pe alte vase, produse ale centruluirespectiv. Canceele specifice centruluiceramic Bruiu-ªomartin, mai mari ca celeobiºnuite, sunt foarte pântecoase ºi poartãde obicei ornamente pictate cu pensula,aºezate vertical.

Circulaþia olarilor este foarte mare. Însatul Noiºtat (jud. Sibiu) se stabileºte olarulmaghiar Arats Márton din Zalãu (1809), iarurmaºii sãi - trei generaþii la rând - devin ºiei olari. Din Fãgãraº vin olarii Teubrich laNoiºtat ºi Frank la ªomartin, în schimb olarulHartel din Noiºtat se stabileºte la Fãgãraº.Din Mãlâncrav ºi din Saschiz (lângãSighiºoara), din Copºa Mare (lânga Mediaº)ºi Drãuºeni (lângã Rupea) se stabilesc olaridin mai multe localitãþi din apropiere (Apos,Bruiu, Brãdeni). Dintre ucenicii care învaþãmeseria de olar la meºterii agniþeni, mulþisunt originari din Valea Târnavei Mari.Schimbul de experienþã duce la rãspândireaunor motive ornamentale specifice pânãatunci numai anumitor centre.

Numãrul de meºteºugari „ilegali” estefoarte mare. Din totalul de 380 olariidentificaþi, numai 195 pot fi identificaþi cafiind organizaþi în breaslã. Restul olarilor nuerau organizaþi ºi nu au cotizat bresleif lorinul anual („Jahresgulden”). Dindocumentele breslei olarilor agnieþni nurezultã nici o dovadã cã olarii neînregistraþiîn breaslã sã fi fost stânjeniþi în activitatealor, urmãriþi ca aºa-ziºii „Ripler”, „Störer”(tulburãtori). Acest lucru se datoreazã

faptului cã breslaºii din Agnita erausuprasolicitaþi cu comenzi. Prin urmare,activitatea celor din afarã nu reprezenta oconcurenþã, cu atât mai mult cu câtmeºteºugarii „neînregistraþi” erau totodatãºi agricultori, fiecare având de condus ºigospodãria personalã, dovadã cã registrelede stare civilã indicã pentru aceºtia, înmajoritatea cazurilor ca preocupare„agricultor ºi olar”.

Tabelul nominal al olarilor din ValeaHârtibaciului aratã încã un amãnuntinteresant ºi anume pentru secolele XVII ºiXVIII în mai toate centrele ceramice avemde-a face cu familii de olari, în caremeºteºugul se transmite din tatã-n fiu. De laaceastã regulã nu fac excepþie nici olariisezonieri care având ca principalãîndeletnicire agricultura, nu erau înscriºi înbreasla olarilor din Agnita sau Nocrich. Abiape la începutul secolului al XIX-lea ºi numaipe alocuri, apar alãturi de aceste familii ºiolari veniþi din alte localitãþi, cãsãtoriþi în maitoate cazurile cu fiicele olarilor locali.

Existã astfel o continuitate în meserietimp de câteva generaiþi în majoritatealocalitãþilor: pentru Alþîna - familia Gores,pentru Nocrich - familia Hintz, pentruChirpãr – familia Loew, pentru Merghindeal- familia Wonner, pentru Brãdeni - familiaSchuster, pentru Marpod - familia Schneider,pentru ªalcãu - familiile Takáts ºi Magyari,iar pentru Agnita familiile Jasch, Wellmann,Schönauer, Rottmann, Kirschner.

În multe localitãþi olarii ajung în funcþiide conducere: la Alþîna, membrii famileiGores figureazã în fruntea celor care conducobºtea, iar un olar din fosta reºedinþã ascaunului Nocrich, Benedikt Hintz, devinejurat scaunal, apoi jude al scaunului ºi însfârºit chiar jude regal.

Produsele de ceramicã cu ornamenteleîn relief sunt frecvente. Este vorba de otehnicã ornamentalã întrebuinþatã încentrele din sud-vestul þãrii, cu deosebire lavasele de mare capacitate. Ornamentul esterealizat din pastã rãsucitã în formã de ºnur,aplicat pe suprafaþa vasului. Rostul acestorornamente este totodatã de a întãri pereþiivaselor mari. În Valea Hârtibaciului aceastãtehnicã a fost frecvent folositã în centreleceramice Alþîna, Bruiu-ªomartin, Chirpãr ºimai puþin la Agnita. Vasul „Vexierkrug” dinAlþîna, din anul 1746, aratã cã în acest cazaplicaþiunile au un caracter exclusivornamental. Astfel de ornamente se gãsescpe vasele mari de vin, produse tot la Alþîna,precum ºi la Chirpãr, folosite la nunþi ºi avândaplicaþiuni cordiforme („Herzelkannen”).Gama de produse ceramice uzuale a fostîmbogãþitã de meºterul olar Wilhelm AlbertReinsch (1860-1943) originar din Germania,care în ultimul sfert al secolului trecut s-astabilit în satul Mãlâncrav (Sighiºoara),mutându-ºi apoi domiciliul în satul Stejãriºul(jud. Sibiu), în Valea Hârtibaciului. Acest olar,care înainte de a se stabili în Transilvania, acutreierat mai multe continente, servindtimp de peste 10 ani ca mercenar în armatacolonialã olandezã din Indonezia, a lucratulcioare ºi castroane în forma încãnecunoscutã la noi, încetãþenindu-le. Acestevase sunt solicitate ºi astãzi de cãtrelocuitorii unor localitãþi, prin comandaspecialã, prezentând olarului modelulexecutat de Reinsch.

Dupã cum rezultã din cele arãtate înaceastã lucrare, la Agnita ºi în localitãþile dinValea Hârtibaciului, strãvechiul meºteºug alolãritului are un trecut istoric bogat. Numãrulbogat al meºterilor olari, precum ºivarietatea produselor constituie un fapt carejustificã întru totul atenþia pe care o meritãstudierea vechilor centre de olãrit din acestelocalitãþi.

4 2019GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI

Tradiþionalul eveniment al oraºuluiAgnita, „Balul majoratului” a fãcutneîncãpã-toare Casa de Culturã„Ilarion Cociºiu” pe a cãrui scenã auevoluat elevi ai claselor a XII-a de laColegiul Tehnic „A. T. Laurian.

Spectacolul dedicat celor maitineri cetãþeni ai oraºului Agnita, a fostorganizat de mai tinerii lor colegi,elevii claselor a XI-a ajutaþi de diriginþiiCristina Neofit, Ana Calborean ºiDaniela Ionele.

Spre bucuria celor prezenþispectacolul a fost deschis de îndrãgitulsolist Constantin (Tin) Vasilescu, dupãcare doi prezentatori frumoºi ºieleganþi Andreea Braicu ºi EugenPreda au condus desfãºurarea unuiscenariu aflat sub semnul cãrþii.

Spectacolul s-a desfãºurat subgenericul „Viaþa ca o carte” ºi a avutca temã principalã un concurs la careau participat ºase perechi de elevi dinclasa a XII-a, fiecare perechereprezentând un scriitor ºi un roman.Au fost reprezentaþi Liviu Rebreanu curomanul Ion, George Cãlinescu cuEnigma Otiliei, Marin Preda cuMoromeþii, Mihail Sadoveanu cuBaltagul, Mircea Eliade cu Maitreyi ºiIon Slavici cu Moara cu Noroc.

Îmbrãcaþi în costume adecvateeroilor, concurenþii au trebuit sã-ºidovedeascã cunoºtinþele desprescriitorii ºi romanele respective ºi sãse întreacã în probe de îndemânare ºidans.

Între probele de concursspectatorii au aplaudat scenetelerealizate cu talent umoristic de eleviiBorzea Cãtãlin ºi Chirilã Adrian ºi

BALUL MAJORATULUIparodia unui examen, în care actoriiau fost învãþãtori ºi profesori de lacolegiu. O colegã mai tânãrã a celorsãrbãtoriþi, eleva Todor Edith din clasaa VII a încântat publicul cu o vocecristalinã bucurându-se de aplauzelebinemeritate. ªi trupa de dansatoarepe ritm de latino, pregãtite deprofesoara Ionele Daniela, a avutparte de aplauze prelungite pentrudansul prezentat.

Dupã terminarea concursului, pescenã au urcat profesorii diriginþi aiclaselor a XII- a care au strigat pentruultima datã catalogul ºi i-au invitatalãturi pe elevii lor; Sârbu Steliandirigintele clasei a XII-a A, MareºCorina diriginta clasei a XII-a B ºiMuntenu Mioara diriginta clasei a XII-a C. Moment plin de emoþii, cu flori,sãrutãri ºi fotografii.

Ultimul moment al spectaco-luluia fost prezentarea rezultatelorconcursului ºi desemnarea lui Miss ºiMister „Balul majoratului” ediþia2019.

Un juriu format din profesoriiPetruþ Mirela Monica, Bârsan Dan, ºiAndrei Anca ºi din elevii Vezure Vlad,Ionaº Adriana ºi Walentinii Cristina,au acordat puncte pentru fiecaremoment al concursului ºi au stabilitcã la acest spectacol au câºtigat toþicei prezenþi în salã ºi pe scenã dar treiperechi având cel mai bun punctaj aufost încununaþi drept câºtigãtori.

Ei se numesc MaximoviciMãdãlina ºi Aldea Mihai, IrinaCârlescu ºi Bortiº Silviu ºi Drãgan AnaMaria ºi Geþi Marius.

Acest minunat eveniment din viaþatinerilor agniþeni a fost organizat deei ºi sprijinit financiar de 18 sponsori

care au primit mulþumiri ºi aplauze dinpartea beneficiarilor.

Din pãcate n-a fost menþionatniciun sprijin din partea Primãriei ºi a

Consiliului Local al oraºului din carefac parte aceºti tineri minunaþi careau devenit cetãþeni ai oraºului Agnita.

I. Bârsan

FFFFFoooooaie editaie editaie editaie editaie editaaaaatttttã de Proã de Proã de Proã de Proã de Protttttopopiaopopiaopopiaopopiaopopiatul Orttul Orttul Orttul Orttul Ortodoodoodoodoodox Agnitx Agnitx Agnitx Agnitx Agnitaaaaa„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )

Anul XI, nr. 129, MAI 201Anul XI, nr. 129, MAI 201Anul XI, nr. 129, MAI 201Anul XI, nr. 129, MAI 201Anul XI, nr. 129, MAI 20199999

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI„Apare cu binecuvântarea Înalt Preasfinþia Sa Pãrinte Mitropolit dr. Laurenþiu Streza”

Pe data de 12 mai 2019, în DuminicaMironosiþelor, clopotele bisericii „BunaVestire” din Ruja au bãtut din nou la ora 15:30dupã amiazã, chemând credincioºii laoficierea slujbei Sfântului Maslu de obºte.Creºtinii au rãspuns chemãrii îndreptându-ºipaºii spre biserica din deal la rugãciunepentru sãnãtatea lor ºi a celor dragi. Lasãvârºirea Sfintei Taine a Maslului, preotuluiRebegel Marius i-au stat alãturi preoþii: P.C.Pr. Protopop Naicu Mihai de la parohia AgnitaI, pr. Jurca Ioan de la parohia Agnita II, pr.Mãrginean Nicolae de la parohia Agnita III,pr. Nicolae Godan de la parohia DealuFrumos, pr. Sasu Nicolae Cristian de laparohia Merghindeal ºi pr. Robu ZamfirFlorin de la parohia din Movile. La finalulsfintei slujbe, pãrintele Sasu Cristian Nicolaea rostit un frumos cuvânt de învãþãturã.Pãstorul enoriaºilor din Ruja, preotul RebegelMarius i-a mulþumit pãrintelui Sasu pentrucuvântul de învãþãturã, preoþilor care auparticipat la acest eveniment important dinviaþa parohiei, domnului primar DragomanIoan - invitat de onoare ºi tuturor membrilor

A devenittradiþie ca în ce-ade a IV-a duminicãdupã paºti, aVindecãrii slãbã-nogului, sã seoficieze Maslu deobºte în parohiadin Merghindeal.

Pentru creº-tinii veniþi laaceastã Sfântãtainã, pentrusãnãtatea lor ºi acelor dragi, s-aurugat, împreunã cu preotul paroh NicolaeCristian Sasu, P.C. Protopop Mihai Naicuºi preoþii Nicolae Mãrginean din Agnita,Nicolae Godan din Dealu Frumos, MariusRebegel din Ruja, Ioan Tãtoiu din Sibiu,Florin Þînþ din Brãdeni, Florin Robu Zamfirdin Movile ºi Ioan Marius Horjea dinMeºendorf.

Preafericitul Pãrinte Patriarh Daniela prezentat luni în cadrul conferinþeiclericilor din Bucureºti ºi Ilfov un set depropuneri concrete pentru îmbunãtã-þirea situaþiei actuale a satului românesc.

Propunerile Preafericirii Sale vizeazãdiverse activitãþi ºi domenii:

1. Înfrãþirea parohiilor mai darnice dinmediul urban cu parohii mai sãrace din mediulrural, pentru a oferi sprijin frãþesc spiritual(încurajare) ºi material (financiar, alimentar,haine, materiale de construcþii pentrubisericã, pentru casa parohialã ºi pentruactivitãþi social-pastorale);

2. Organizarea de biblioteci la sate prindonare de cãrþi;

3. Acordarea de burse elevilor inteligenþiºi harnici de la sate ca sã continue ºcoala înmediul rural ºi apoi eventual în mediul urban;

4. Cumpãrarea, renovarea ºi dotarea unorcase de la sat, care au ºi grãdinã, de cãtreparohii de la oraº, pentru folosirea lor dreptcase de vacanþe ºi pentru a dezvolta activitãþiîn favoarea satului;

5. Încurajarea ºi ajutorarea concretã asãtenilor de-a pãstra ºi cinsti memoriaînaintaºilor prin îngrijirea cimitirului, a cruciieroilor, dar ºi oferirea de date pentruîntocmirea monografiei fiecãrui sat românescde astãzi;

6. Organizarea de tabere de tineret lasate, pentru a desfãºura pelerinaje, activitãþiculturale, social-filantropice ºi ecologice înmediul rural, în colaborare cu preoþii de lasate ºi cu autoritãþile locale;

7. Încurajarea tinerilor de-a dezvoltaproiecte economice atractive în mediul rural,

ca de pildã ferme de familie rentabile(zootehnice, legumicole, pomicole, apicoleº.a.).

Lucrãrile conferinþei pastoral-misionaresemestriale de primãvarã a clerului dinArhiepiscopia Bucureºtilor, desfãºurate subgenericul „2019 – Anul omagial al satuluiromânesc (al preoþilor, învãþãtorilor ºiprimarilor gospodari)”, au fost prezidate dePatriarhul României.

Evenimentul a avut loc la PalatulPatriarhiei din Capitalã, în prezenþaEpiscopilor vicari Varlaam Ploieºteanul,Ieronim Sinaitul, Timotei Prahoveanul.

La întâlnire au participat peste 800 declerici din protopopiatele din Capitalã ºi dinjudeþul Ilfov, inclusiv preoþii de caritate(spitale, aºezãminte sociale), preoþiimisionari din unitãile de învãþãmânt, preoþiimilitari (MAPN, MAI ºi Ministerul deJustiþie) ºi preoþii slujitori la cimitirele de stat(ACCU).

În cuvântul rostit cu aceastã ocazie,Patriarhul a vorbit atât despre spiritualitateasatului românesc, cât ºi despre situaþia actualãa satului.

„Astãzi, satul românesc este oarecumrãstignit între idealizare nostalgicã ºiabandonare practicã, între identitatetradiþionalã ºi supravieþuire precarã”.

„Zonele rurale din România acoperã87,1% din teritoriul þãrii; aproximativ 45,7%din populaþia þãrii locuieºte în mediul rural”,a spus Preafericirea Sa.

„Potenþialul agricol al României este unulfoarte ridicat, însã pãmântul nu este eficientcultivat”.

Patriarhul Daniel a prezentat un set de propuneri pentruîmbunãtãþirea situaþiei actuale a satului românesc

„Þarã cu pãmânt bogat, dar cu mulþiþãrani sãraci! Mult teren agricol, darfãrâmiþat, multe speranþe, dar puþine mijloacede a-l lucra eficient ºi de a valorifica deplinrecolta obþinutã”.

„În multe sate din România se practicã oagriculturã de supravieþuire, iar unele satesunt foarte depopulate ºi chiar abandonate,încât dispar încet de pe harta României”, ºi-aexprimat îngrijorarea Pãrintele Patriarh.

Dupã mesajul Patriarhului a urmat

RugãciuneMaria Daniela Lorinczi

Coboarã, Iisuse, sufletul meude pe Crucea greaºi promite-iprecum tâlharului:„Astãzi vei fi cu mine în Rai!”

Izbãveºte, Iisuse, sufletul meude suferinþa chinuitoareºi spune-iprecum slãbãnogului:„Iertate-þi sunt pãcatele!”

Primeºte, Iisuse, sufletul meuca pe un porumbel albºi-nvaþã-lprecum pe ucenici:„Rãmâneþi în Iubirea Mea!”

susþinerea unor referate tematice.La finalul întâlnirii a avut loc vizionarea

unui film documentar despre satul românesc,realizat de Trinitas TV.

Conferinþa a fost precedatã de SfântaLiturghie ºi slujba de Te Deum, oficiate înCatedrala „Sfântul Spiridon Nou” dePreasfinþitul Pãrinte Varlaam Ploieºteanul,Episcop vicar patriarhal, în prezenþa clericilorparticipanþi la conferinþã.

Sursa: basilica.ro

Maslu de obºtMaslu de obºtMaslu de obºtMaslu de obºtMaslu de obºte la Merghindeale la Merghindeale la Merghindeale la Merghindeale la Merghindeal Maslu de obºte la Parohia Ruja

Consiliului ºi comitetului parohial, pentruimplicarea lor deosebitã în organizareaacestuia.

Pr. Rebegel Marius – Parohia Ruja

De ºapte ori creºtinii aflaþi în bisericãau îngenunchiat sub patrafirele preoþilor,au ascultat citirile din Sfânta Evanghelie ºis-au rugat pentru ei ºi pentru cei dragi.

Preotul Nicolae Cristian Sasu i-amulþumit P.C. Protopop Mihai Naicu ºicolegilor preoþi care au venit sã se roagepentru credncioºii creºtini din parohia sa

ºi i-a mulþumitpreotului IoanTãtoiu pentrufrumosul cuvânt deînvãþãturã rostit cuacest prilej.

Credncioºii autrecut apoi prinfaþa altarurului,primind bine-cuvântare prinungere cu SfântulMir.

I. B.

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI6 2019

Ortodoxia pe Valea HârtibaciuluiStr. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269 510325

Preºedinte: Pr. Protopop Mihai NaicuSecretar: Pr. Andrei IancuColectivul de redacþie: Pr. Marius Rebegel, Pr. Þînþ Florin (Brãdeni),Pr. Grama Bogdan (Cornãþel), Pr. Briscan Marius-Andrei (Vecerd),Pr. Duºescu Rareº-George (Ghijasa de Sus)

Tiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape Sibiu

Aºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþiei sau pe e-mail la urmãtoarele adrese: ortodoxiapevaleahartibaciului@yahoo.com ºiortodoxiapehartibaci@yahoo.com

COLEGIUL DE REDACÞIE

I. IntroducereAnul 2019 a fost proclamat în Biserica

Ortodoxã Românã de cãtre Sfântul Sinod,drept „Anul omagial al satului românesc (alpreoþilor, învãþãtorilor ºi primarilorgospodari) ºi Anul comemorativ alpatriarhilor Nicodim Munteanu ºi IustinMoisescu ºi al traducãtorilor de cãrþibisericeºti”. Vorbind despre importanþasatului românesc, Prea Fericitul PãrintePatriarh Daniel afirmã cã: „Satul este ºispaþiul în care s-au format ºi pãstrat, de-alungul timpului, multe dintre valorilespirituale, culturale ºi identitare transmisepânã la noi. În Sfânta Scripturã a VechiuluiTestament, satul este deseori amintit ca locde împlinire a profeþiilor sau a voii luiDumnezeu (Ieºire 8, 13; Levitic 25, 31;Judecãtori 5, 7; Neemia 6, 2; Iezechiel 38,11), dar ºi ca spaþiu de pãstrare a tradiþiilorpoporului ales (Estera 9, 19).

Sfinþii Evangheliºti ne spun cã „Iisusstrãbãtea toate cetãþile ºi satele, învãþândîn sinagogile lor, propovãduind Evangheliaîmpãrãþiei ºi vindecând toatã boala ºi toatãneputinþa în popor” (Matei 9, 35; Marcu 1,38; Marcu 6, 6; Marcu 8, 27; Luca 5, 17;Luca 9, 12). Deci, Iisus a propovãduitEvanghelia Sa nu numai în oraºe, ci ºi însate. Satul în care mergea El adesea eraBetania, unde locuiau Lazãr ºi surorile lui,Marta ºi Maria. Pe prietenul Sãu Lazãr,Iisus l-a înviat din morþi (cf. Ioan 11, 17-45), iar apoi a intrat El Însuºi în Ierusalimca sã fie rãstignit ºi sã învieze.

Satul (din latinã fossatum = loc întãritcu ºanþ) era principala formã de aºezare înepoca medievalã. Satul avea 15 - 20 case înMoldova ºi Þara Româneascã, iar înTransilvania erau 70. Satele erau libere saudependente. Cele dependente erau pedomeniile domneºti, boiereºti sauaparþineau unor mãnãstiri ºi erau locuitede rumâni. Locuinþele erau construite dinlemn la deal ºi la munte ºi din chirpici lacâmpie, exact ca pe timpul geto-dacilor.Satele erau aºezate în zonele care puteauasigura activitatea economicã (aveaupãmânt fertil, se aflau în apropierea unuicurs de apã, etc.). Pânã la începutulsecolului XV au fost identificate înTransilvania 3364 localitãþi, în ÞaraRomâneascã 2100 sate, iar la sfârºitulsecolului XV – 2800 localitãþi. Satulromânesc a pãstrat peste veacuri nealteratetradiþiile ºi obiceiurile (Ioan Aurel Pop).

În prezent satul românesc traverseazão crizã gravã, fiind „rãstignit” între

Criza actualã a satului românescºi implicarea Bisericii Ortodoxe

în atenuarea acesteiaidealizare nostalgicã ºi abandonarepracticã, între identitate tradiþionalã ºisupravieþuire precarã. Locurile natale suntpãrãsite de cãtre generaþiile tinere ºisolidaritatea dintre oameni este tot mairedusã. Sãtenii se înstrãineazã de propriulpãmânt ºi de propria lor identitate.Tradiþiile populare, majoritatea cu oprofundã conotaþie spiritualã, sunt cãzuteîn uitare. Industrializarea agriculturii acondus la o eficientizare a activitãþii, dar,totodatã, solul a fost poluat prin folosireaîngrãºãmintelor chimice. O problemãmajorã este astãzi depopularea satelor dincauza fenomenului emigraþiei sãtenilor înstrãinãtate. Fãrã a consuma subiectul îndiscuþie, prezentul referat vrea sã scoatãîn evidenþã diferitele probleme cu care seconfruntã astãzi satul românesc ºi pune înfaþã modalitãþi de diminuare a acestora prinimplicarea mai eficientã a slujitorilor ºi acredincioºilor prezenþi în viaþa Bisericii luiHristos.

II. Probleme pastoral-social-misionare cu care se confruntã satulromânesc

Este evident faptul cã satul românescse confruntã astãzi o crizã dramaticã, carese manifestã în cele trei dimensiuniprincipale ale lumii satului: 1) socialã 2)culturalã 3) spiritualã.

Criza socialã a satului se manifestãprin: depopularea satelor (scãdereanatalitãþii), pãrãsirea locurilor natale degeneraþiile tinere, emigraþia în strãinãtate,destrãmarea familiilor, solidaritatea tot maipuþinã dintre oameni, lipsa locurilor demuncã, înstrãinarea oamenilor de propriulpãmânt etc.

Criza culturalã a satului esteevidenþiatã de: înstrãinarea oamenilor depropria lor identitate, problema educaþiei,tradiþiile populare uitate, lipsa de implicarea autoritãþilor locale pentru conservareapatrimoniului poporului nostru,nepreþuirea ºi distrugerea unor clãdiri cupotenþial cultural ºi turistic enorm.

Criza spiritualã a satului este generatãde: încercarea excluderii Bisericii din sat,viaþa omului de la sat este tot mai puþintrãitã în relaþie cu Dumnezeu, generaþiiletinere confundã de multe ori credinþa cusuperstiþiile, multã singurãtate, mai puþinãsolidaritate între oameni, mai puþinãcomuniune ºi mai puþinã bucurie.

(Continuare în numãrul urmãtor...)Pr. Bogdan Grama,

Parohia Cornãþel

Contextul alegerilor europarla-mentare, m-a inspirat sã ating subiectullibertãþii. O libertate pe care o dorim,paradoxal, într-o societate catalogatã cafiind liberã ºi democratã. Libertatea esteîntr-adevãr o opþiune a fiecãruia dintrenoi. Bineînteles, aceasta, poate fiinfluienþatã de mediu, de culturã, deprincipiile care guverneazã locul în carete-ai nãscut etc. Cert este cã, omul, aredarul acesta de a-ºi exercita libertateacum doreºte. E o poveste fascinantã, încare treaba asta, este ridicatã la nivel dedar. Ea apare în referatul biblic alcreaþiei. Acolo, vedem cã omul esteînzestrat cu libertate. De aceea, Domnulle spune primilor oameni cã pot alege sãmoarã sau sã fie vii în El, totul fiindcondiþionat de ascultare. Apoi, cã liberularbitru stã în dragostea lui Dumnezeufaþã de om, se vede mai ales, atunci, cândMântuitorul Hristos se aflã pe Cruce ºialege sã moarã pentru fiinþa pe care El acreat-o. Deducþia fiind una extrem desimplã; Dumnezeu a ales sã mãînzestreze pe mine cu libertatea de aalege chiar ºi moartea, tocmai pentru a-mi arãta cã mã iubeºte. Extraordinarãtreabã! De asemenea, mi-a fost dat sã iauaminte, dacã vreau bineînþeles, la toateacele exemple, care aratã ce se întâmplãcu omul, cu un popor, atunci, cândaceastã libertate este întrebuinþatã înafara lui Dumnezeu. Toate aceste dovezi,care susþin cã întrebuinþarea greºitã alibertãþii aduce moarte, sunt marcateputernic pe tot parcursul SfinteiScripturi - o Carte, care lasã din nouomului, libertatea sã creadã sau nudespre ea. Aºa este Dumnezeul meu.Un Dumnezeu, care nu doreºte sã mãforþeze vreun pic sã cred în El. MetodaSa de convertire este dragostea la modulsuperlativ, care respectã libertate mea.Acum, societatea în care trãim, cã trãimla þarã sau la oraº, are într-adevãrprovocãrile ei. Cert este cã sunt pus, lafel ca strãmoºii mei sã aleg binele saurãul. Cu alte cuvinte sã fiu cudiscernãmânt. Aceasta fiindînþelepciunea, despre care vorbesc toþiPãrinþii Ortodoxiei. Dacã amcapabilitatea sã discern binele de rãu,atunci sunt un om înþelept. Dacã nu, suntîndemnat sã învãþ sã fiu cu înþelepciune.ªi ca sã nu fim confuzi în alegerilenoastre, avem un barometru ºi acestaeste Cuvântul lui Dumnezeu. Noi, ca ºicreºtini suntem îndemnaþi de Bisericã sãþinem seama de acest lucru, dacã vremsã nu cãdem ºi sã alegem greºit. Alegere,

care vine la pachet cu o serie deconsecinþe dãunãtoare vieþii. Mã tot uitla poporul acesta minunat, din care atâteu, cât ºi dvs., facem parte ºi spun cã,într-adevãr Dumnezeu are rãbdare. N-amdispãrut ca popor de pe harta lumii,vreme de peste 2000 de ani. De ce?Pentru cã unii din strãmoºii noºtri s-aughidat dupã acest barometru, care estecuvântul lui Dumnezeu ºi au ºtiut sã facãalegerile corecte. Au dispãrut popoaresau imperii puternice, toate având încomun, uitarea sau neacceptare luiDumnezeu în viaþa lor. Iar lucrul acesta,se poate întâmpla ºi la nivel personal.Dacã eu caut sã mã conformez strictplãcerilor ºi obiceiurilor unei societãþi deconsum, de moravuri uºoare, viaþa meadevine una golitã de sens, de bucuria de-a trãi. Devin un om, lipsit de demnitate.Un exemplu concret, pentru cã suntpreot la þarã, îl reprezintã alterareaþãranului român, în valorile în care elcredea nu de mult. Nu doresc sã mãîmpiedic de nostalgia vremurilorcopilãriei mele, în care bunicul saubunicuþa erau modele de simplitate ºifrumuseþe sufleteascã în sat pentru ceitineri. Pentru cã mai sunt ºi astãzi, ce-idrept, foarte puþini. Nu doresc sãamintesc de frãþietatea ºi buna armonie,care exista între oamenii din sat, pentrucã ºi astãzi mai sunt câþiva, în careregãsesc un comportament al dragosteicreºtine autentice. De asemenea nu þinneapãrat sã amintesc de respectul faþãde om, de preot, de sine. Mai existã ºiastãzi, dar se gãseºte precum razelesoarelui, care se întrezãreesc atunci cândcerul este înorat. Care sã fie cauzele? Înprimul rând alcoolul sau orice fel deconsum de substanþe care creeazãdependenþã, care rãpeºte orice urmã deumanitate. În al doilea rând, televizorul,care otrãveºte mintea în cel mai înaltgrad cu putinþã, transformându-i peoameni în persoane lipsite de dorinþa de-a se bucura reciproc ºi de a acþiona capersoane libere. ‘i în al treilea rând,telefonul, care îl aduce pe om într-un gradde dependenþã, încât, practic ceilalþi numai existã pentru el. Toate îmi suntîngãduite, dar nu toate îmi sunt de folos,spunea Sfântul Apostol Pavel (Epistola Icãtre Corinteni, cap. 6). ªi conchid cu oîntrebare retoricã: Avem o societate deoameni liberi sau o comunitate deoameni manipulaþi de alþii? Libertatea luiDumnezeu, care înclinã balanþa spreacþiuni fãcute bine, v-o doresc!

Pr. Iancu Andrei, Coveº

DrDrDrDrDrepepepepeptul meu de a alege estul meu de a alege estul meu de a alege estul meu de a alege estul meu de a alege esttttte dare dare dare dare darulululululunui Dumnezunui Dumnezunui Dumnezunui Dumnezunui Dumnezeu careu careu careu careu care mã iubeºte mã iubeºte mã iubeºte mã iubeºte mã iubeºteeeee

Reacþionând cu rãu la rãu nu reuºimdecât sã înmulþim rãul pe pãmânt. Putem ieºidin acest cerc vicios, doar dacã cerem de laDumnezeu puterea ºi ºtiinþa Lui de a acceptadurerea pe care ne-o produce rãul, fãrã a rãniºi noi, dar ºi fãrã a tolera rãul. Adicã, e nevoiesã spunem cã e rãu, cã ne doare, cã noigândim altfel, dar fãrã sã jignim, fãrã sã necertãm, sau sã ridicãm tonul. Doar sã nerugãm în gând ºi a binecuvânta sufletul rãnitde rãu ºi sã cerem de la Domnul milã pentrurãul care ne rãneºte pe noi. Aºa, încet, încet,vom învãþa un fel de a fi care ne va ajuta sãdescoperim cã în lume nu e doar rãu, ci ºi

multã frumuseþe ºi bunãtate ºi vom devenilucrãtori ai Binelui care vine de Sus!

Rãutatea noastrã e strigãtul de durereneputincioasã prin care am vrea ca lumea sãfie mai bunã! Dar ea devine mai bunã, doardacã fiecare dintre noi alegem Binele!

Avem nevoie de rãbdare, inteligenþã,curãþirea sufletului prin împlinirea poruncilorDomnului, disciplinarea trupului prinnevoinþã cât poþi tu, de luminarea minþii prinrugãciune, ºi de putere prin Spovedanie ºiÎmpãrtãºanie!

Maica Siluana Vlad

RãutRãutRãutRãutRãutatatatatatea noasea noasea noasea noasea noastrã e strã e strã e strã e strã e strigãtul detrigãtul detrigãtul detrigãtul detrigãtul dedurdurdurdurdurererererere neputincioasã prin care neputincioasã prin care neputincioasã prin care neputincioasã prin care neputincioasã prin care ame ame ame ame am

vrvrvrvrvrea ca lumea sã fea ca lumea sã fea ca lumea sã fea ca lumea sã fea ca lumea sã fie mai bunã!ie mai bunã!ie mai bunã!ie mai bunã!ie mai bunã!

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA A A A A HÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2019 7

EI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎNI U N I EI U N I EI U N I EI U N I EI U N I E

CÂND AM MURITÎNTR-O FRUNZÃ

(VIS) -repostare-DOINA PAVEL

O pãdure fluidã îmi þipã-n potecie ceaþã zadarnicã-n copaci,candelabre de frunzare, recica un drum spre locul de veci.Eu nu mai ºtiu nimic despre tine,de un anotimp prea târziunu mai ºtiu,cãdeau clopote de ruginãdin gândºi cred ca aveamgust de pãmânt...Cumva, un mãcel verde al ploiinu-þi pot povesti cum,se fãcea un Altar dãrâmat.într-un strigãt nemaivãzutde-acum...Mã uit prin mine ºi vãd nemuriri,Cã cineva mã vrea gol ºi pierit,cu Barabas în stânga,cu Iuda atârnat în dreaptade o candidã creangã,dupã târgul fãrã cuvintefãcut din priviri.Toate corãbiile au fugit spre departe,eu zac pe un pat de vânt alintat,pe covertã.ªi îþi scriu despre cãrãrile de apepierdute pe jumãtate,sub aripi de Îngeri tomnatici...câteva litere cãzute din ferparrisipite-n copertã.Tu îmi desenezi chipul cu lacrimiºi degetele tale de cuvintepar, în zadar,inocente.

CIREªE AMAREDoina Pavel

Am vrut sã scriu despre cireºe amare,dar au plecat copacii singuri prin livezi,Apoi, despre cum îmbãtrânesc îngeriiîn þinuturi de albe zãpezi...Dar cum dinspre poveste,tu nu mai ai nici o veste,îþi spun cum umblu desculþãîntre viaþã ºi moarte.

Ce tãceri viscolite ne îngroapã acum,Când foºnim împreunã a frunzã-n cãrare,tu vino, iubite, la marginea nopþiisã nu cadãmirarea,visarea,din sufletul tãu de fum?Stingher,un fulger argintiu alunecã lângã ploaie,peste cireºul amãrui, în floare.Apoi mã descalþ de vremeºi mã adormi în cãmaºa ta ruginie,tu arunci peste Þãrmmarame de aripi- pescãruºi zgribuliþi,sinuciºi de vânt...Voi, pe Pãmânt,nu aþi gãsit Poarta intrãrii în Mareprin Taina ascunsãîn cireºe amare?

DilemãIoan Gligor Stopiþã

iluziile bat mãtãnii dupã adevãr,foamea aceasta amãgealã este

altfel, ce Doamne-Dumnezeule,l-a fãcut pe Octavian Gogasã coboare din vecinãtatea luceafãrului,din aerul rarefiat al geniilor,în moartea mocirloasãa unui guvern de mitici,chiar ºi-n postura,-naltã, de prim ministru?

Herbert Hedwig 92 de ani 05 iunie Dealu FrumosTatu Roman 91 de ani 09 iunie AlþînaVâju Cornelia 91 de ani 18 iunie SãsãuºLomotã Vurvara 91 de ani 21 iunie MihãileniPeriat Emilia 91 de ani 22 iunie AlþînaMitru Mãrioara 90 de ani 19 iunie VãrdBenchea Maria 89 de ani 02 Iunie MihãileniBela Letiþia 89 de ani 12 iunie MihãileniFleºariu Eugen 89 de ani 20 iunie MerghindealTogan Olimbia 89 de ani 21 iunie RãvãºelLascu Didina Matilda 89 de ani 25 iunie DaiaBrezai Augustin 88 de ani 12 iunie RãvãºelLumitiu Maria 88 de ani 19 iunie NouMihu Petre 87 de ani 17 iunie CornãþelPârvu Elena 86 de ani 14 iunie NouBratu Ioan 86 de ani 16 iunie NouOnea Maria 86 de ani 20 iunie RetiºPigulin Maria 86 de ani 27 iunie AlþînaCãtanã Maria 85 de ani 01 iunie RetiºJurca Letiþia 85 de ani 14 iunie MihãileniBenchea Ioan 84 de ani 02 iunie MihãileniBunea Iancu 84 de ani 02 iunie ChirpãrGalea Alexandru 84 de ani 10 iunie MarpodCãlin Maria 84 de ani 20 iunie NouDobre Elena 84 de ani 22 iunie RetiºScutea Emilia 83 de ani 01 iunie ChirpãrStoica Victoria 83 de ani 05 iunie AlþînaPãcurar Traian 82 de ani 02 iunie RoºiaDobrotã Emilia 82 de ani 06 iunie CornãþelToma Iancu 82 de ani 13 iunie Vãrdªchiopotã Oprea 81 de ani 02 iunie RetiºProdan Valeruþa 81 de ani 06 iunie NouGrovu Elisabeta 81 de ani 20 iunie IlimbavNoi le dorim bãtrâneþe liniºtitã, sãnãtate ºi bucurii din partea urmaºilor.

Celor care nu mai sunt, le dorim odihnã veºnicã de-a dreapta tatãlui.

Strigãturi de comandã la ficioreascadin Bãrcuþ:

Daþi sus, sus, cã sus te-oi pune,Jupâneasã ºi jupâne! La pãmânt sã-i facem vânt, Sã vie sara curând!La pãmânt sã-mi bubuiascã,Mândra-n pat sã-mi hodineascã!Mândra-n pat lângã bãrbat,Cã n-are niciun pãcat! Roatã, roatã, rotogol, Da’ nu m-oi lãsa, sã mor! Roatã, roatã, rotogol, La lelea cu pieptu’ gol!Daþi picior dupã picior,C-aºa-i jocu’, mãi ficiori!

În Þeline, rara (unii localnici ne-auspus cã se numea fecioreasca) o-ncepeauînsuraþii, tinerii intrau dupã un timp.Ritmul era acelaºi în Þeline, Bãrcuþ ºiRetiº, diferite erau melodiile ºi figurile.Bãrcuþenii, de exemplu, au figurile cãtrepãmânt, retiºenii - în aer. În anul 1968,bãrcuþenii spuneau cã „Ficioreasca erajucatã cândva ºi de fete”.

Ficioreasca s-a jucat tot mai puþin înRetiº, dupã 1950, sub influenþa bãtuteisibiene, cu avalanºa rapidã de figuri, carei-a fascinat pe mulþi tineri. Afarã de asta,mult tineret a plecat din sat la oraº. În1985, realizatoarea emisiunii „Tezaurfolcloric”, Marioara Murãrescu, a avut ocontribuþie decisivã la redescoperireararei retiºene, trei generaþii de jucãtoriînvãþând-o. Ficioreasca originalã avea 12ponturi, dura mult, de când se scoteamuzica pânã se adunau fetele ºi începeasârba. Numãrul figurilor s-a redus de cândFicioreasca a devenit Rara ºi s-a urcat pescenã, rãmânând cele mai spectaculoase.Ritmul jocului a devenit ceva mai rapid.S-a schimbat ºi numele, din Ficioreascãîn Rara Retiºeanã. Bãieþii o învãþau iarna,când aveau mai mult timp. κi angajau unbãrbat care ºtia bine ºi-l plãteau în bani

Jocurile fecioreºti pe Valea Hârtibaciului-II-

PrPrPrPrProf. Mirof. Mirof. Mirof. Mirof. Mircea Drãgan-Ncea Drãgan-Ncea Drãgan-Ncea Drãgan-Ncea Drãgan-Noiºtoiºtoiºtoiºtoiºteþeanueþeanueþeanueþeanueþeanusau îl ajutau vara la diverse munci.

Cu Ficioreasca începea jocul cândficiorii ºi muzicanþii strãbãtând satulajungeau la grãdinuþa jocului, pânã cândajungeau ºi fetele. Acum jucau ºi cei careintrau la feciori. Când se repeta, dupã oserie de sârbe ºi învârtite, o jucau numaicei ce-o ºtiau foarte bine, cãci nu se cãdeasã te faci de râs. Intrau în joc ºi bãrbaþiicãsãtoriþi, chiar ºi bãtrânii, iar strigãturilese auzeau tot timpul. Unul, Bãrdaº Ion(Casieru’), a urcat pe scenã pânã la 80de ani. Era om de petrecere ºi striga:

Cine e voinic ºi lotruSã vie cu mine-n codruSã-i dau cal de cãlãritªi mândruþe de iubit!Sub potcoava cizmii meleJoacã dracu º-o muiereªi mã-nvaþã sã fac rele

Pânã prin 1950, ficiorii purtau la jocºurþe de lânã, þesute în rãzboi, cu ciucuricoloraþi (ca în zona Rupea-Fãgãraº), ºurþece se ridicau ºi se prindeau la ºerpar cândjucau. Ultimul entuziast care a þinut sussteagul rarei a fost Baciu Ioan (Bãciucu,1939 - 2016).

(va urma)

MISS ªI MISTERBALUL MAJORATULUI 2019

PrieteniGavril Iosif Sinai

ne jucam în grãdina din spatele ºuriigândacii de mai s-au prins de degetele

noastrestãruitor se þin de primãvara încercatãcare nu se lasã mutilatã de poluarejocul e fãrã pistol ºi fãrã mingesunt zile de când mã antrenam printre

fulgi de zãpadãcând am zãrit chipul tãu topit între icoaneun zâmbet s-a fãcut pârtia de emoticoanene-am revãzut la anticariattu þineai imperiul roman sub braþcezar þi s-a pãrut sufocat de aristocraþiimperiul strâmtorat de barbaria

coperþilor tari

zâmbeai când m-ai vãzut rãsfoind o cartede filosofie

în loc de coperþi se închega întrefereastra ºi uºa de la bucãtãrie

jocul din coasta boaciicând cioran lovea un craniucare lipsea din librãrieapoi am mers împreunã la muzeupentru fiecare anotimp expoziþia

prezenta artefacte incizate cu noiinfiltraþi printre fenomene ºi timpiconservaþi în anotimpurile jucate

NeuitareAlunecam pe linii ferate printre salcâmipãrul tãu negru ca o cascadãsãlta peste bazalt ca o felinã în savanã.

InocenþãUn cuib de aurcuvintele în suflet,cearºafuri divine întinse la zvântat,cãldurã de cãmin în jar ascuns.

MirareAzi îmbraci cãmaºa tânãrãa cireºilor în floare.

Rãsãrit pe HârtibaciMetafora,înger hârtibãcean,îºi ascunde comorile în roua dimineþii,mireasa cuvântului.Cerul îºi aºazã bijuteriile.E bal în inima mea,Hai sã dansãmdesculþ în iarba moale…

Francisc Lorinczi

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI8 2019

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan,Marius Halmaghi, Bogdan Albu, Cãtãlin Varga, Dana ZgaberceaIoan Vulcan-Agniþeanul

Tipar: Tipo Trib Sibiu EDITURA ETAPE SIBIU

ISSN 2066-8708

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19,Tel.: 0736 621 035

www.gazetahartibaciului.roe-mail: barsan.avh@gmail.com

orele 800 - 1500

Joi 23 mai în Cãminul Cultural dinChirpãr a avut loc ce-a de a III-a ediþie aimplementãrii proiectului ºcolar,„Importanþa fructelor ºi legumelorpentru sãnãtate”, proiect finanþat deConsiliul Judeþean Sibiu ºi realizat deªcoala Gimnazialã din Chirpãr cusprijinul Inspectoratului ªcolarJudeþean Sibiu.

Luna mai e aici! Denumitã popular ºi„Florar” este o lunã a ierburilor, o lunã plinãde prospeþime ºi culoare. Se manifestã printr-o explozie de vegetaþie, copacii prind culoareºi viaþã datoritã frunzelor ºi florilor. Seconsiderã cã în luna lui „Florar”, Raiulcoboarã pe pãmânt ºi înverzeºte totul.

Pentru noi, comunitatea ºcolii „A. T.Laurian” formatã din elevi, profesori,parteneri, pãrinþi, bunici, prieteni, luna maia fost plinã de activitãþi ºcolare ºiextraºcolare. Dupã vacanþa de primãvarãelevii au început tezele apoi cei din clasele adoua, a patra ºi a ºasea au susþinut evaluãrilenaþionale. Dar cum munca se îmbinãîntotdeauna cu distracþia, elevii au participatºi la mai multe activitãþi extracurriculare,printre care ºi concursul judeþean de creaþieplasticã „Dialoguri Vizuale”, ajuns la cea de acincea ediþie. Concursul se adreseazã elevilordin ciclul primar, gimazial ºi liceal, nu are catematicã un anume eveniment ºi se doreºteca acesta sã valorifice întreaga activitate dela clasã prin expunerea celor maireprezentative lucrãri ale elevilor de peparcursul anului ºcolar, conform programeiºcolare. Elevii vor fi îndemnaþi sã „vadãdincolo de aparenþe”, sã simtã ºi sã îºiexprime sentimentele ºi, mai mult, vor reuºisã uite propriile lor „nepriceperi” în a desena,sã îºi depãºeascã inhibiþiile. Nici anul acestaelevii nu au dezamãgit organizatorii. Laconcurs au participat 16 ºcoli, 13 din judeþ ºi

Se întâmSe întâmSe întâmSe întâmSe întâmplã la Colegiul din Aplã la Colegiul din Aplã la Colegiul din Aplã la Colegiul din Aplã la Colegiul din Agnitgnitgnitgnitgnitaaaaa

3 din þarã. Au fost jurizate de cãtre profesoride specialitate 140 de lucrãri la care s-auimplicat 37 de profesori de desen ºi nu numai.Elevii colegiului nostru au reuºit sã obþinã15 premii ºi menþiuni.

Expoziþia cu desenele tuturor eleviloreste prezentã în holul ºcolii unde va rãmânepânã la finalul cursurilor din acest an. Deasemenea organizatorii intenþioneazã sãscoatã o broºurã în care sã fie prezentatetoate lucrãrile elevilor ºi câteva informaþii despecialitate despre tehnicile folosite deaceºtia.

Prof. Dana Elena Zgabercea

FRUCTE ªI LEGUME ÎNDESENE ªI ÎN FARFURII

UN PROIECT FRUMOS ªI GUSTOSLa acest eveniment pe lângã

oficialitãþile locale ºi pãrinþi, au rãspunsinvitaþiei ºi au luat partevicepreºedintele Consiliului JudeþeanSibiu Cristine – Manta Klemens ºi AncaGhigulescu consilierã a preºedinteluiConsiliului Judeþean. Acestea au fostplãcut surprinse de organizareaevenimentului ºi au adresat felicitãriconducerii gimnaziului ºi profesorilorimplicaþi în realizare acestui proiect,bine primit ºi mai ales bine gustat detoþi cei prezenþi.

Directorul ºcolii, profesoaraMihaela Aldea le-a mulþumit invitatelorpentru cã au participat la acesteveniment finanþat de Consiliul

Dacã în anii precedenþi la acestproiect au participat numai eleviiclaselor I – IV, în acest an au fostprezenþi atât prichindeii de la grãdiniþãcât ºi elevii din clasele V – VIII, ceea cea fãcut ca întregul Cãmin Cultural sã fieplin de animaþie.

Judeþean Sibiu, atât de util pentrueducaþia elevilor, a mulþumit ConsililuiLocal ºi Primãriei comunei Chirpãrpentru sprijinul acordat, a mulþumitpãrinþilor ºi mai ales profesorilor cares-au implicat cu multã plãcere laorganizarea lui.

Pe scenã, în salã ºi la bucãtãrii aufost prezente educatoarele StãnuleþVictoria, cu Popºor Simona,învãþãtoarele Bela Luci, Folea Petra,Bãlteanu Elena, Milãºan Nicoleta ºiUrsu Gabriela ºi profesoarele VasilescuNicoleta, Bãilã Marinela, Pîrvu Cristina,Olaru Mihaela ºi Aldea Ionela. Rolul demoderatoare a programului l-a îndeplinitcu succes învãþãtoarea Bela Luci.

Suntem convinºi cã va urma ºi ediþiaa IV-a în anul 2020.

I. Bârsan

În bucãtãrie mame harnicepregãteau gustãri pentru participanþi,într-un separeu, cei mai pricepuþi ºcolaricurãþau fructe ºi legume, pregãtindsalate ºi sucuri pentru colegii lor, lamesele din salã, elevii dotaþi cu creioanecolorate ºi vopsele îºi etalau talentulrealizând imagini cu cele mai gustoasefructe ºi legume iar pe scenã prichindeiide la grãdiniþã au deschis programul cucântece ºi poezii pe aceeaºi temã.