Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

GAZETA HÂRTIBACIULUIPUBLICAÞIE LUNARÃ A ASOCIAÞIEI „VALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITA

„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44

NumÃRUL 86, IULIE 2013APARE LA AGNITA - PREÞ: 1 LEU

Din SUMAR

- pag. 5, 6

- pag. 2

- pag. 3

- pag. 2

- pag. 2

- pag. 2

- pag. 3

ORTODOXIA Pe VAleAHârtibaciului

- pag. 5

- pag. 6

- pag. 6

- pag. 5

- pag. 6

- pag. 7

- pag. 7

- pag. 4

- pag. 7

Din cauza lucrãrilor la artera principalã a oraºului Agnita,accesul maºinilor pe strada Avram Iancu a fost restricþionatã.Traficul spre Fãgãraº ºi Sighiºoara se face pe strada Bisericiiºi pe drumul recent amenajat, cu ieºire la ferma Pinciu.

În acest sens Poliþia Rutierã a cerut administraþiei localesã interzicã parcarea maºinilor pe strada Bisericii ºi mai alesîn zona pieþii, care este foarte aglomeratã vinerea ºi traficulmaºinilor grele ar fi imposibil.

Pentru a rãspunde acestei cerinþe Primãria ºi ConsiliulLocal al oraºului Agnita au hotãrât sã le ofere altã locaþiecomercianþilor ambulanþi ºi anume târgul de vite. Hotãrâreai-a nemulþumit pe proprietarii tarabelor dar edilii oraºului nu

VIVA EASTPART studiazã, de peste un an, cele mai bunepractici în domeniul valorificãrii pe termen lung a patrimoniuluicultural ºi natural în centrele istorice europene de dimensiunimici, cu accent pe aspectele specifice Europei de Est. Echipaeste formatã din organizaþii relevante din cele trei þãri implicatein proiect (România, Armenia, Republica Moldova) ºi experþiinternaþionali, coordonaþi de cadre universitare cu experienþã.Proiectul vizeazã elaborarea unei metodologii pentru valorificareapatrimoniului cultural ºi natural, implicând actori locali interesaþiîn activitãþile culturale, turistice ºi/sau de planificare spaþialãdin cele trei zone-pilot: Valea Hârtibaciului din România, regiuneaTavush din Armenia ºi raionul Cahul din Republica Moldova.

Coordonatorul proiectului este Asociaþia pentru Tranziþieurbanã, Bucureºti, România (ATU)

În cadrul proiectului VIVA EASTPART -„Valorizareacentrelor istorice prin îmbunãtãþirea capacitãþii demanagement pentru localitãþi de mici dimensiuni înregiunea Parteneriatului Estic”, proiect finanþat de cãtreUniunea Europeanã prin programul Eastern Partnership CultureProgramme, în data de 14 iunie, în sala de ºedinþe a ConsiliuluiJudeþean Sibiu, a fost semnat „Pactul local pentru sistemulteritorial cultural Valea Hârtibaciului” document cereprezintã angajamentul semnatarilor pentru conservarea ºivalorificarea patrimoniului cultural (patrimoniu material ºiimaterial ºi peisaj cultural) din microregiunea Valea Hârtibaciului.

Partenerii semnatari ai pactului sunt: Asociaþia pentru

Cinci copii de la grupa mare: Vlad Corduneanu, AndreiDobre, Lavinia Gîscã, Diana Socol ºi Teodora Sasu, împreunãcu educatoarele lor, Adriana Priºcã ºi Maria Brumar auparticipat la unica tabãrã de creaþie plasticã pentru preºcolaridin þarã, organizatã de Inspectoratul ªcolar Judeþean Tulcea,denumitã simbolic „La porþile Deltei”, care s-a desfãºurat înperioada 23 - 27 iunie a.c. la Grãdiniþa „Sf. Nichita Românul”din Tulcea. Grãdiniþa se aflã în apropierea falezei, o zonã foartefrumoasã, cu multe spaþii de joacã pentru copii, cu un acvariuce deþine numeroase specii de peºti de apã dulce ºi sãratã ºicu multe muzee.

PIAÞA DE HAINE S-A MUTAT TEMPORARAGNITA

au gãsit altã soluþie, aºa cã pânã în luna septembrie, când sepreconizeazã reluarea traficului pe strada Avram Iancu, ei nuvor mai avea acces în piaþã. Piaþa va rãmâne accesibilã doarproducãtorilor de legume, fructe, zarzavaturi, produse lactateºi miere.

MICUÞII ARTIªTI MARI

Aflatã la cea de a IV-a ediþie, tabãra a reunit 40 de copiide grupã mare (5-6ani ) cu aptitudini de creaþie ºi picturã dinºase judeþe. În cele cinci zile, copiii s-au relaxat în drumeþii,au vizitat Muzeul de artã, Monumentul Independenþei, dinoraºul Tulcea, mãnãstirile din zonã ºi Centrul Muzeal Eco-Turistic Delta Dunãrii din Tulcea.

Copiii au fost foarte impresionaþi de acvariile cu peºti ºicorali, de reconstituirile habitatelor naturale specifice deltei,de monumentele spectaculoase ce strãjuiau oraºul ºi mai ales

de parcurile cu spaþii de joacã foarte atractive pentru cei mici.În ziua concursului, copiilor li s-a cerut sã zugrãveascã înacuarelã ce le-a plãcut cel mai mult din vizitele în Tulcea ºiîmprejurimi, ca mãrturie a trecerii lor prin acele locuri.

Cu emoþie, dar ºi cu încredere, copiii noºtri auimpresionat juriul cu picturile lor pline de culoare ºisensibilitate, fiind rãsplãtiþi cu premiul I: Diana Socol ºi VladCorduneanu, Premiul II: Lavinia Gîscã ºi Premiul III: TeodoraSasu ºi Andrei Dobre. Doamna Silvia Crãciun – inspectorînvãþãmânt preºcolar Tulcea a înmânat doamnei AdrianaPriºcã trofeul taberei „La porþile Deltei”, reprezentat printr-o floare de nufãr din cristal. Evenimentul fiind realizat cusprijinul Seminarului Teologic Ortodox „Sf. Ioan Casian” dinTulcea, de la festivitatea de premiere nu a lipsit niciPreasfinþitul Visarion - Episcop de Tulcea, care i-a felicitat pecei mici pentru talentul ºi picturile frumoase realizate ºi le-adãruit iconiþe.

Transportul copiilor a fost asigurat de Primãria Agnita,cu microbuzul. Mulþumim domnului primar Dragoman pentrusprijin!

Prof. Maria Brumar; Ed. Adriana Priºcã

PROIECTUL VIVA EASTPART PRIVIND PLANULDE ACÞIUNE PENTRU SISTEMUL TERITORIAL

CULTURAL VALEA HÂRTIBACIULUITranziþie Urbanã, Consiliul Judeþean Sibiu, Direcþia Judeþeanãpentru Culturã, Culte ºi Patrimoniu Cultural Naþional Sibiu,Grupul de Acþiune Localã (GAL) Microregiunea Hârtibaciu,Asociaþia Valea Hârtibaciului, Asociaþia Judeþeanã de TurismSibiu, Ordinul Arhitecþilor din România – filiala Sibiu-Vâlcea,Fundaþia ADEPT Transilvania, Fundaþia Heritas, Fundaþia MihaiEminescu Trust, Asociaþia Prietenii Mocãniþei, Muzeul de IstorieValea Hârtibaciului ºi Muzeul Interetnic Alþîna.

A fost aprobatã punerea în aplicare a Planului de acþiunepentru sistemul teritorial cultural Valea Hartibaciului prinurmãtoarele mãsuri: pregãtirea unui sistem de informaþii capremizã pentru dezvoltare durabilã în Valea Hârtibaciului,dezvoltarea capacitãþii administraþiei publice locale de a asigurao planificare echilibratã a dezvoltãrii, punerea în valoare aidentitãþii locale ca premizã pentru dezvoltarea durabilã,dezvoltarea de parteneriate ºi alianþe strategice ºi stimulareatransferului de cunoºtinþe specifice ºi implicarea specialiºtilorîn proiectele locale.

Totodatã au fost selectate cinci proiecte-pilot drept acþiunidemonstrative ce vor servi la realizarea obiectivelor comune:pregãtirea ºi lansarea unui Portal Interactiv pentru ValeaHartibaciului, asumarea PATZ de cãtre actorii locali, lobby ºiasistenþã tehnicã pentru reabilitarea Mocaniþei, promovareaparteneriatelor publice-private pentru conservarea ºi punereaîn valoare a patrimoniului ºi organizarea unor sesiuni de training.

I. Bârsan

I. B.

De la Poliþie ...

Un sat de pe valea sibianãa Hârtibaciului ne aduce

aminte de Viena asutriacãTurism ºi Natura 2000 în

Podiºul Hârtibaciului:Un scurt rezumat despre

strategia de vizitare

De la Buletine ..

Maria-Cristiana Mãrcuº, ostudentã de 19 ani la

King‘s College din Londra,este un exemplu rarisim detânãr care îºi iubeºte þara.

Gheorghe Donu –preºedintele AsociaþieiObºtea Satului Sãsãuº

Agnita devine un oraºmai ... cultural

Acþiune umanitarã amplã peValea Hârtibaciului

- pag. 4

BUCURIA

Femeia vãzutã de pãrinteleArsenie Papacioc

Linguºirea

Despre adevãrul fals

Tataie, nu mã iubeºti?

FOLCLOR CULES DE MIRCEADRÃGAN NOIªTEÞEANU

A fost odatã

MATEMATICA

GÂNDURI - pag. 7

GAZETA HÂRTIBACIULUI2 2013

De la Poliþie ...Deºi luna iulie este luna lui Cuptor, anul

acesta nu ne-a dãruit prea multã cãldurã.Dimpotrivã, temperaturi scãzute ºi vremeînchisã, chiar ploaie câteodatã. Poate de aceeape Valea Hîrtibaciului nu s-au înregistrat preamulte evenimente.

Controalele efectuate de lucrãtoriipoliþiei rutiere au dus la depistarea în trafic alui O.M. De 58 de ani din Chirpãr careconducea fãrã permis un moped. Iarverificarea actelor a doi conducãtori autoimplicaþi într-un accident soldat doar cupagube materiale a dus la concluzia cã unuldintre ºoferi conducea un vehicul pentru carenu avea categoria de permis de conducerenecesarã.

La Marpod, lucrãtorii postului de poliþieau fost sesizaþi despre faptul cã de pe unautocamion, aflat în conservare în spateleunui imobil nelocuit ºi nesupravegheat, au fostsustrase piese în valoare de aproximativ 2500lei.

De o pagubã de aproape 6000 lei a avutparte o societate comercialã care se ocupacu reabilitarea carosabilului ºi a trotuaruluipe o porþiune de drum din Chirpãr, pentru cão parte din paleþii cu pavele folosiþi lareabilitare precum ºi circa 200 metri liniaride borduri au fost sustraºi în timpul lucrãrilor.

La Agnita, o familie a avut parte de opagubã ceva mai micã ca valoare, darimportantã. Dintr-o anexã gospodãreascã alocuinþei, au fost sustraºi 16 iepuri – 2 femeleºi 14 pui. Aºa cã din nefericire, altcineva seva bucura de gustul unei fripturi de iepure.

Poliþiºtii din Chirpãr ºi cei de la Agnita s-au confruntat cu cazul unei persoane de sexmasculin al cãrei corp în stare avansatã dedescompunere a fost gãsit pe raza satuluiSãsãuº, în zona „La Heleºteu”. Din verificãrileefectuate s-a constata cã este vorba de numitulGherghel Cornel de 50 de ani din Chirpãr caredecedase cu ceva vreme în urmã, datoritã unuiinfarct.

Încheiem cu o reuºitã a poliþiºtilor dinBrãdeni care au identificat ºi reþinut peMoldovan Marius-Suraj posesor al unuimandat de executare a pedepsei cuînchisoarea emis de Judecãtoria Sighiºoara.

În speranþa cã ºi pe viitor vor fi tot atâtde puþine evenimente, poliþiºtii de pe ValeaHîrtibaciului vã reamintesc cã sunt ...

... mereu alãturi de dumneavoastrã!

În aceastã perioadã Serviciul de Evidenþãa Persoanelor Agnita împreunã cu Poliþiaoraºului Agnita ºi Posturile de Poliþie arondateefectueazã activitãþi de micºorare a numãruluide persoane care au actul de identitate expiratsau care nu au încã act de identitate.

În acest sens, dacã este cazul, avemrugãmintea sã acordaþi sprijinuldumneavoastrã poliþiºtilor care se vor interesade vecini sau cunoscuþi aflaþi în situaþia de aavea actul de identitate expirat.

În cazul în care ºi dumneavoastrã vã aflaþiîn situaþia de a avea actul de identitate expiratsau urmeazã sã expire, avem rugãmintea de avã prezenta la sediul Serviciului PublicComunitar Local de Evidenþã a Persoaneloral oraºului Agnita str. 1 Decembrie nr. 39 înintervalul orar 09–15 de luni pânã joi ºi vineriîntre 09–12. Vã rugãm sã aduceþi cudumneavoastrã urmãtoarele acte, în originalºi copie xerox:

· actul de identitate expirat· cartea de alegãtor· certificatul de naºtere· certificatul de cãsãtorie – dacã este cazul· certificat de deces al soþului/soþiei – dacã

este cazul· sentinþa de divorþ rãmasã definitivã – dacã

este cazul· certificate de naºtere ale copiilor care nu

au împlinit încã 14 ani· actul cu care se face dovada spaþiului de

locuit (contract de vânzare-cumpãrare,închiriere, adeverinþã de la primãrie etc.)

· dacã titularul spaþiului de locuit nu sunteþidumneavoastrã este necesarã prezenþa

Siturile Natura 2000 din PodiºulHârtibaciului acoperã o zona de aproape2.700 kmp. Tot atât de mare este, de exempluLuxemburgul. La fel de „mare” este ºiproiectul nostru pentru elaborarea unui plande management. Proiectul conþine foartemulte elemente diferite – unul dintre ele esteo strategie de vizitare pentru siturile Natura2000 hârtibaciene. Mulþi dintre localnici ºireprezentanþi ai autoritãþilor îºi pun speranþeîn dezvoltarea turismului. Turismul este oºansã pentru zonã, cum este ºi agriculturaecologicã, pentru cã reprezintã valorificarearealistã a unui potenþial propriu al PodiºuluiHârtibaciului.

„Turismul bazat pe obiective naturale ºipe patrimoniul cultural este unul dintre celemai dinamice segmente ale turismului, avândun potenþial de creºtere important. Astfel, lanivel mondial, din ce în ce mai mulþi turiºticautã vacanþe care sã includã vizitarea unorlocuri cu naturã unicã sau obiective cusemnificaþii culturale deosebite. Zoneleprotejate, ºi în special cele din Natura 2000,oferã autoritãþi lor de managementoportunitãþi pentru a promova o dezvoltareeconomico-socialã durabilã.” Cu acestecuvinte începe strategia de vizitare a siturilorNatura 2000 din Podiºul Hârtibaciului,elaboratã de cãtre specialiºti ai firmeiDETENTE. Aici deja putem trage linia întreprotecþia naturii ºi ºansele de dezvoltareaeconomicã de care zona noastrã are marenevoie.

Accentul strategiei este pus mai mult peidentificarea punctelor interesante de vizitarecum ar f i localitãþi , monumente ºievenimente. Strategia de vizitare le va puneîmpreunã pentru a dezvolta turismulhârtibacean într-un mod eficient pentru toþi.În acest sens au avut loc, pe parcursulîntocmirii documentului, diferite întâlniri cucei implicaþi deja în turismul de aici. S-auîntâlnit reprezentanþi ai operatorilor turistici,ai autoritãþi lor publice, localnici ºi –bineînþeles – cei ce se ocupã cu elaborareastrategiei.

Bazându-se pe experienþele naþionale ºiinternaþionale, în strategie sunt descrisediferite tipuri de turiºti care fac parte din ceipotenþiali interesaþi de zona noastrã precumºi interesele lor. La fel de importantã este ºizonarea teritoriului hâr tibãcean dupãcondiþiile de acces prin drumuri. Astfel,strategia propune patru zone turistice:

- Zona polarizatã Sibiu-Alþâna,- Zona polarizatã Sighiºoara-Apold,- Coridorul turistic „+1 zi” Viscri-Biertan

ºi- Zona „natura ºi turismul activ” pentru

colþul sud-estic al siturilor hârtibãcene.În partea care se concentreazã pe

informare ºi interpretare, este explicat întâimodul de turism potrivit pentru zonaHârtibaciului . Este vorbã de „turismresponsabil”, nu numai în faþa turistului ºi anaturii, ci ºi în faþa comunitãþilor locale. Eletrebuie integrate în dezvoltarea turismului,cum aratã deja niºte exemple faine. Pentruastfel de colaborãri, strategia propune lucruriconcrete, care se pot dezvolta în viitor. Pentruzona Sibiu-Alþâna, de exemplu, „În cãutareamocãniþei – ciclodrezinã ºi bicicletã pe malulHârtibaciului, pe vechiul traseu al mocãniþei”ºi pentru zona Sighiºoara-Apold „DiscoverTârnava Mare - vizite la producãtorii ºimeºteºugarii locali”. Strategia nu evitã nicitemele mai complicate, ºi tematizeazã lipsacapacitãþilor de cazare ºi parcare precum ºi

Cândva, de mult de tot, douã satetransilvane au fost trecute pe hartaadministrativã a Transilvaniei cubatjocoritoarele nume de „Proºtea Micã” ºi„Proºtea Mare”. Primul, situat în susul vãiiHârtibaciului, nu departe de orãºelul Agnita,iar cel de-al doilea, pe malul drept al râuluiTîrnava Mare, în vecinãtatea municipiuluiMediaº ºi a oraºului Copºa Micã. De mai binede o jumãtate de secol, ambele sate sibienepoartã alte denumiri oficiale. Evident, maifrumoase ºi mai puþin „ruºinoase”: Stejãriººi, respectiv, Târnava.

Un sat de pe valea sibianã a Hârtibaciuluine aduce aminte de Viena asutriacã

Turism ºi Natura 2000 înPodiºul Hârtibaciului:

Un scurt rezumat desprestrategia de vizitare

De la Buletine ..titularului având asupra sa actul de identitateºi o copie xerox

· chitanþã contravaloarea actului deidentitate achitatã la Primãria oraºului Agnita

· timbru fiscal de 5 leiDacã copilul dumneavoastrã urmeazã sã

împlineascã vârsta de 14 ani, în vedereaeliberãrii primului act de identitate, avemrugãmintea ca dupã împlinirea vârstei de 14ani unul dintre pãrinþi sã însoþeascã copilul lasediul Serviciului Public Comunitar Local deEvidenþã a Persoanelor al oraºului Agnita ºisã aducã urmãtoarele acte, în original ºi copiexerox:

· certificatul de naºtere al copilului· actele de identitate ale pãrinþilor· certificatul de cãsãtorie al pãrinþilor· actul cu care se face dovada spaþiului de

locuit (contract de vânzare-cumpãrare,închiriere, adeverinþã de la primãrie etc.)

· dacã titularul spaþiului de locuit nu sunteþidumneavoastrã este necesarã prezenþatitularului având asupra sa actul de identitateºi o copie xerox

· chitanþã contravaloarea actului deidentitate achitatã la Primãria oraºului Agnita

· timbru fiscal de 5 leiPentru orice alte informaþii puteþi

contacta Serviciului Public Comunitar Localde Evidenþã a Persoanelor al oraºului Agnitala telefon 0269510320 sau e-mail:

spclepagnita@yahoo.com,spclepagnita@gmail.com

Vã mulþumim anticipat pentru colaborare.

posibilele instrumente de finanþare. Aici voravea un mare rol GAL-urile din zona.

Mulþi dintre noi vor spune cã din nou vomavea o strategie, un document care va rãmânenefolosit într-un raft... Pentru a asigurapunerea în practicã a strategiei, experþii aupropus ºi un mod de monitorizare, inclusivunui plan de acþiune. Partea centralã este uncomitet de management turistic ale zonei, dincare vor face parte actori locali, autoritãþilepublice ºi actori din sectorul turistic.Important este, conform documentului,„structura operaþionalã a comitetului demanagement trebuie sã fie uºor de gestionatºi în primul rând eficientã. De aceea, ostructurã pe mai multe niveluri ar trebui sãfie evitatã.” Deocamdatã, au fost stabilit uncomitet informal de ºapte persoane,reprezentând actorii cheie din PodiºulHârtibaciului. Ei au fost obligaþi, sã invite laacest comitet ºi alþi membrii permanenþi,pentru a se ocupã de lucruri stabilite.

Dar de ce le-au denumit astfel vechiilocuitori ºi oficialitãþile!? Iniþial, s-a pornit dela douã întâmplãri adevãrate, transformate,între timp, în legende locale. Se zice cum cãun fecior sas oarecare, înalt de peste doimetri, s-ar fi rãtãcit pe uliþele propriului sat.Cu toate cã era ziua, în amiaza-mare. Aflândde nãstruºnica întâmplare, consãtenii i-auspus cã-i „un mare prost”. Un altul, ºi mãcartot atât de prost ca ºi primul, însã din celãlaltsat, ar fi pãþit ºi el la fel. ªi cum era maimiculuþ de staturã i-au zis cã-i „un prostmic”.

Încercând, însã, sã motivãm titlul de maisus vom spune cã, pe vremuri, ai noºtri tineriromâni ardeleni ºi moldoveni mergeau sãînveþe carte multã mai ales în capitalaImperiului Habsburgic. Deci, la Viena. Undeau dobândit diplome de studii cu meritedeosebite, precum ºi alte dovezi scrise caresã le ateste calitãþile ºtiinþifice ºi profesionale.Între acei învãþaþi gãsim numele cãrturaruluiGheorghe Lazãr, istoricului-academiceanAugust Treboniu Laurean, poetului MihaiEminescu, prozatorului Ioan Slavici,

treizeci dintre ei au diplome care le atestãmeserii le, profesând prin satele vãiiHârtibaciului. ªi, deci, nemaitrãind doar dinajutorul social. Bine ar fi chiar ca, la rândullor sã devinã chiar „dascãli-instructori” dediferite îndeletnici rurale, pentru alþi semenide-ai lor!

Sibiu, iunie 2013Ioan Vulcan-Agniþeanul

Str.Paltinului 38ioan.vulcan@yahoo.ro

Tel.0269.213238+0744.346705

compozitorului Ciprian Porumbescu ºijuristului-revoluþionar paºoptist Avram Iancu.Dar ºi mai toatã galeria de personalitãþi alevestitei „ªcoli Ardelene” de la Blaj.

ªi cum Stejãriºul (fosta Proºtea Micã),din vecinãtatea Agnitei, este populat denumeroase familii de þigani, o doamnãvienezã, Dr. H.C.Barbara-Wiebke Schofnagel,a venit în sat însoþitã de numeroºi seniori-pensionari din Austria ºi Germania, aceºtiaavând diferite profesii. Timp de aproape olunã de zile, voluntarii din strãinãtate i-auînvãþat diferite meserii pe localnici. Acum,

GAZETA HÂRTIBACIULUI2013 3

Deºi este fiica unui om de afaceri ºi ar puteaavea traiul unei tinere mondene, Maria umblãdesculþã, doarme sub cerul liber, în taberele dacice,iar hainele ei preferate sunt straiele tradiþionale.Face parte dintr-o asociaþie de reconstituire istoricã,Terra Dacica Aeterna, alãturi de alþi pasionaþi cucare, în vacanþe, cutreierã meleagurile natale,punând în scenã viaþa dacilor liberi.

Aºa am întâlnit-o ºi în vacanþa de varã, laFestivalul Antic Tomis, când a venit la Constanþaîmpreunã cu camarazii ei. În rochie roºie de in, legatãla brâu cu cordon ºi cu pãrul blond în ºuviþe împletite,Maria a învãþat copilele sã þeasã la gherghef. Fatacu ochii precum cicoarea poartã cu mare mândrie ianaþionalã la facultate, în strãinãtate ºi la orice ocazieoficialã se iveºte.

„Nu ºtiu dacã sunt patriotã. ªi Stalin, ºiCeauºescu au fost patrioþi. Eu iubesc Româniapentru neamul ºi pãmântul ei absolut special.

Am început sã-mi iubesc þara cu atâta patoscãlãtorind ºi mai ales citind. ªi în România, dar ºi înpeste alte 20 de þãri. Astfel am descoperit cã pânãla urmã bogãþia noastrã e sãrãcia. Mai ales înOccident, oamenii aleargã mult dupã bani ºi au uitatsã comunice, nu ºtiu sã socializeze ºi sã îºi priveascãsufletele.

Românii le avem noi pe ale noastre, dar noiºtim sã ne bucurãm din orice ºi sã fim recunoscãtoriºi pentru puþinul pe care îl avem.

Iubesc la România în primul rând românii. ªipoate cã vãd ºi chipurile atâtor români din trecutcare au suferit enorm sau chiar ºi-au dat viaþa pentrucredinþa lor româneascã. Ei reprezintã modelelemele de oameni politici, nu aceºti hoþi, trãdãtori deþara ºi de neam de la putere ºi din opoziþie.

Petre Þuþea spunea cã ar trebui sã nu mai votãmromânii care nu-ºi iubesc þara . Tot el a spus cã afãcut puºcãrie atâþia ani de zile pentru un popor deidioþi, desigur dupã ce noi l-am ales pe comunistulIliescu sã ne conducã. Cred cã românii au o problemãcu votatul, mereu dau cu bâta-n baltã. Dar ce-i drept,nici nu ai cu cine sã votezi“, zâmbeºte amar Maria.

Suflet de român„Am tot ce-mi trebuie ºi ar trebui sã fiu

mulþumitã cã am o viaþã privilegiatã. Dar îmi plângeinima când vãd cum sunt trataþi românii înstrãinãtate, când ar putea sã fie demni la ei în þarã ,dacã n-ar fi lãcomia hoþilor de la guvernare”, sedestãinuie Maria.

Postarea ei de pe Facebook pe temapatriotismului a fãcut ravagii. Dacã vreþi sãcunoaºteþi mai bine o tânãrã mândrã cã esteromâncã, citiþi rândurile scrise din suflet de Maria-Cristiana Mãrcuº!

„Sunt studentã în Londra la una dintre cele maibune universitãþi europene. Sunt mândrã cã amreuºit sã ajung aici ºi le voi fi recunoscãtoarepãrinþilor mei pentru educaþie ºi efortul materialextraordinar pe care l-au depus pentru a mã trimitela studii de calitate mereu.

Dar mã deranjeazã teribil întrebarea tuturor:«Te mai întorci?» ªi uimirea clarã la auzul unui ferm«Da». Acest «da» nu era atât de ferm înainte de a mãmuta în Londra. Înainte era un «mi-aº dori, dacã voiavea unde sã mã întorc, mã voi întoarce. Dar maibine în Occident, România e în lumea a treia.»

Suntem o generaþie crescutã într-o scârbãpentru patrie, am crescut cu televiziuni care criticãþara mereu, am crescut fiind educaþi sã admirãmvalorile occidentale «superioare» ºi ideale. Credemcã politica, cultura ºi educaþia cât mai internaþionalesunt foarte benefice, credem în globalizare, suntemde acord cu toþii cã «România e frumoasã, dar pãcatcã e locuitã» ºi «Parcã tot mai bine e în afarã».

Români scumpi, cât putem sã ne înºelãm! Ceeste Occidentul? Generalizând desigur, consider cãeste un loc unde nu mai existã identitate naþionalã,globalizarea îi distruge încet - încet toate tradiþiile,cenzura comunismului bolºevic s-a transformat acoloîn «a fi politic corect» (libertatea cuvântului estedeseori cenzuratã de acest «politicall correctness»),istoria nu mai poate fi spusã pentru cã poate jignianumite popoare, copiii pot fi uciºi în pântece decãtre propria lor mamã fãrã nici o mustrare deconºtiinþã - avortul f iind vãzut ca o metodãcontraceptivã în loc sã i se spunã crimã, Crãciunulºi Paºtele, precum ºi alte tradiþii strãvechi, sunt doarun prilej de marketing, o afacere din care ies foartemulþi bani anual... ºi cam atât, nu existã nici un picde profunzime, relaþiile dintre oameni sunt purprofesionale, reci, prietenia, iubirea sunt toate oafacere, tot ce facem e pentru CV ºi când vrem sãne cãsãtorim, gãsim noi pe perfectmatch.com ceva,nu? Concepte precum onoarea, adevãrul sunt multmai puþin importante.

1. De ce satul nu vrea sã moarã? Am împlinit,în 2010, 50 de ani, când o mânã de oameni ne-amdecis sã facem Asociaþia Obºtea Satului Sãsãuº vãzândcât de multe lucruri sunt de fãcut în sat ºi nimeni nule face! Tot satul ºtie cã pânã în 2008 ºcoala a ajunsîn paraginã, fiind folositã ca magazie de cereale – locde zbor pentru pãsãri (în lipsa geamurilor, dupãreabilitare, am reuºit sã o mai folosim neavând uncãmin cultural adecvat). Casa parohialã, dupã plecareapreotului Man Gavril a necesitat reabilitarea completã(reparat acoperiºului, introducerea instalaþiilor de apãºi gaz ºi amplasarea centralei termice, amenajareaunei bucãtãrii ºi bãi moderne, etc). Biserica a avutnevoie de reabilitãri substanþiale care nici în prezentnu s-au finalizat (reparaþii acoperiº, tencuieliexterioare, tâmplãrie, zugrãveli, reparaþii la zidul deîmprejmuire, executat porþile, uºa de gratii de laintrare, poartã ºi masã în cimitir, etc). Din pãcate,preotul s-a exprimat public cã nu mai continuãlucrãrile demarate! La fostele grajduri comunale s-aamenajat o camerã pentru administraþia publicãlocalã, unde puteau sã-ºi desfãºoare activitatea poliþia,poºtãriþa, casieriþa, medicul de familie; nici în prezentprimãria nu utilizeazã acest spaþiu. Au fost demaratelucrãri la biserica micã, constând în introducereacurentului electric, amplasarea de gratii de protecþieºi geamuri (ºi aici zburau pãsãrile), garduri deîmprejmuire, etc.

2. Cum ajutã patrimoniul ºi istoria satul?În Sãsãuº noi am implementat proiectul „Circuitulturistic Sãsãuº – patrimoniu în pericol” cu sprijinulfinanciar al Ambasadei Franþei, în ideea cã mai trececineva prin sat ºi mai sprijinã comunitatea oarecumsã nu cadã (sã nu disparã). Consecinþele au fost multe,conturându-se o nouã comunitate de strãini ce ºi-aucumpãrat case ºi participã activ la proiectele noastre(cu sfatul ºi cu fapta). Ceea ce ne face sã credem cãnimic nu este întâmplãtor ºi putem spera la un viitorpentru acest sat.

3. Culoarea unei vaci este mov? În ziua deazi nu mã mai mirã nimic, vaca poate fi ºi mov. Copilamea, Laura, trãieºte în Barcelona ºi-n fiecare vacanþãvine din prima ºi pânã în ultima zi în Sãsãuº, trãindfiecare clipã ºi bucurându-se de animalele domestice,cel mai bun prieten al ei fiind Þicu. Ea chiar ºtie cãvaca nu e mov ºi cã laptele nu e produs din automat!

Toþi pãrinþii ar trebui sã-ºi ducã copii la þarã, sãvadã vaci ºi sã bea laptele proaspãt ºi cel cu termende garanþie de 6 luni.

4. Cum dispare ciurda satului? În Sãsãuºpânã în urmã cu câþiva ani erau aproape 200 de vitemari ºi ciurdarul era o familie din sat, meseria fiinduna respectabilã. De câþiva ani, ciurdarul este un þigandin Chirpãr, care se mutã cu ºatra (cei 10 membrii aifamiliei) din Chirpãr în Sãsãuº, în fiecare an. Dacãmai rãmâneau în casa lu’Irimie praful se alegea decasã. Acum în sat sunt aproximativ 60 de vaci în sat,excluzând vacile mele care pânã în acest an au pãscutpe terenurile mele, deºi eram membru de drept înAsociaþia Crescãtorilor de Vite ºi puteam ºi eu sãbeneficiez de pãºunatul satului.

În 2013 am constatat cu toþii cã în pãºuneacomunalã nu mai au loc nici vitele satului, primãriaînchiriind rezervele satului la persoane fizice private.Dacã vreo familie în sat ar dori sã-ºi extindã activitateanu mai poate neavând suprafaþa de pãºunat necesarãconform normelor. Dar povestea este lungã, lucrurileneputând rãmâne aºa, deºi primãria susþine cã vagãsi soluþii ºi vrea sã închirieze terenuri de la ASILAND. ªi totuºi oamenii din sat îmi zic: „toþi sunteþimânjiþi”!

5. Cum a ajutat oraºul satele din

Lumea discutã oameni, nimãnui nu îi pasã cegândeºti, ce simþi, ce îþi doreºti. Puþini mai ºtiu sãiubeascã, feminismul a ajuns la un nivel iraþional,distruge relaþiile bãrbat-femeie tot mai mult, «genderrole» este considerat învãþat ºi nu firesc, aºa cã numai învãþãm copiii de mici sã se comporte ca bãieþeisau fetiþe, ci îi lãsãm pe ei sã îºi aleagã ce sex vor sãaibã, ajungându-se la un numãr imens dehomosexuali creaþi de societate, prin ideea cã enormal sã experimentezi, sã vezi dacã îþi place ºi sãalegi ce îþi place, mai apoi descoperi ce orientaresexualã ai.

Rezumând totul într-o metaforã, Dumnezeu afost ucis în Occident. De ce oare admirãm atât demult haosul Europei vestice? Noi avem oameni, noiºtim sã trãim, noi râdem cã fugim cu naºu‘ de acasão sãptãmânã, în munþi, cu corturile.

Noi ne salutãm cu «Doamne ajutã!» Noicomunicãm, ne exprimãm, avem o poezie de oprofunzime cum rareori mi se dã sã întâlnesc în alteculturi, teatrul, artã, totul e plin de simþire.

Noi avem un pãmânt binecuvântat de oasele ºisângele atâtor martiri. De ce s-au sacrificat atâþiaromâni pentru viitorul nostru ºi noi fugim ca vitele(adicã în turmã) în Occident? Nici ei nu au avutcondiþii economice ºi au trãit în sãrãcie, dar au trãitfrumos, în adevãr, chiar dacã sufereau pentru þarãîn închisori ºi lagãre pe tot întinsul þãrii. Ei au pututsta în luptã, în rezistenþã ºi toatã elita româneascãcare a luptat pentru þarã a fost exterminatã decomuniºti. Probabil cã au reuºit sã îºi atingã scopul,dacã atât de mulþi români azi au rãmas cu capul plecatºi fãrã speranþã, fãrã forþa ºi dorinþa de a lupta pentrua lãsa o þarã mai frumoasã urmaºilor lor.

A murit acum ºi Ioan Ilioiu, ultimul partizan alrezistenþei armate anticomuniste din MunþiiFãgãraºului. A fost titlu de prima paginã pe undeva?De ce televiziunile în marea lor majoritate au numaishowuri de divertisment, mondene ºi alte astfel deprograme pierde-vreme în loc de discuþii politice,istorice, educative, economice? De ce acceptãm casecuriºtii comuniºti, care nu au fost niciodatãjudecaþi pentru activitatea lor comunistã, sã neconducã în continuare prin politicã ºi educaþie?

De ce acceptãm ideile occidentale cu braþeledeschise? De ce acceptãm ca bãrbaþii noºtri sã fiecarne de tun pentru NATO, dar nu suntem în staresã ne recuperãm Moldova de peste Prut dupã atâþiaani de la cãderea comunismului? De ce acceptãm cãîn continuare memoria luptãtorilor anticomuniºti,care au jertifit totul pentru þara lor, sã fie cãlcatã înpicioare ºi la 22 de ani de la aparenta schimbare aregimului încã nu le sunt recunoscute meritele?

De ce eºti drogatã, scumpã Românie, cu iluziioccidentale? În Occident unde pleacã bieþii românisã facã o pâine, germanii, francezii, englezii îitrateazã cã pe niºte sclavi. Fiind român eºti privitdeseori cu scârbã. Tot în Anglia , precum ºi în Italia,existã semne în limba românã scrise pentru hoþii ºicerºetorii de cetãþenie românã: «Ofiþeri de poliþieîn civil opereazã în aceastã zonã».

ªi noi, românii, care avem o þarã superbã, unpãmânt fertil, plin de zãcãminte, Roºia Montanã,Delta, Carpaþii, Dunãrea, Marea Neagrã, stãm sãcerºim ºi sã ne umilim pentru o pâine prin Anglia,Italia ºi Spania.

Îmi plânge inima când vãd cum sunt trataþi pepãmânt strãin, când acasã la ei puteau mânca dinbelºug, dacã nu ar fi fost lãcomia hoþilor de la putere.Care au vândut þara , cu resursele ei, pe nimic. Carede 23 de ani n-au fost în stare sã creezeinfrastructura. Instituþiile. Nimic.

VREAU Sà Mà ÎNTORC ÎN ROMÂNIA cutoate cã nu voi avea niciodatã banii pe care i-aº avealucrând aici. Dar cum spunea tatãl lui NicolaeSteinhardt, când acesta avea de ales între confortullibertãþii dacã ar fi colaborat cu Securitatea saumãrturisirea adevãrului ºi 12 ani de închisoare dacãºi-ar fi pãstrat conºtiinþa curatã: «Vei avea zilefrumoase, dar nopþile îþi vor fi îngrozitoare dacãaccepþi compromisul».

Omul nu are numai trup de hrãnit, mai e ºisufletul. ªi mai distrugãtoare este setea ºi foameasufletului îndepãrtat de pãmânt ºi de neam decâtfoamea trupeascã. Aºa cã români, plecaþi, plecaþi lastudii, plecaþi ca sã vedeþi cum a ajuns Occidentulaºa-zis liberal, plecaþi ºi învãþaþi sã vã iubiþi þara ºirealizaþi ce frumuseþe aþi lãsat în urmã!

Este de muncã, da. Clasa politicã estecompromisã cu totul. Este rândul nostru acum sãpreluãm munca. Sã nu fugim de sudoare doar pentruiluzia cã în afarã e mai bine. Mai bine economic, da,cu siguranþã este. Dar sã nu uitãm de conºtiinþanoastrã de români.

ªi sã ne întoarcem, ne vom întoarce cu toþii,valuri-valuri, cu ºi mai multã forþã ºi dorinþã deschimbare, ºi dupã 68 de ani de asuprire, Româniava fi a românilor din nou, aºa sã ne ajute Dumnezeu!“

împrejurimi? Industrializarea oraºelor Agnita (cunavetã ziln icã) ºi Avrig (Mîrºa –cu navetãsãptãmânalã) a asigurat locuri de muncã la mulþisãsãujeni. Au fost mulþi angajaþi navetiºti dar ºi laC.A.P. Chirpãr – secþia Sãsãuº, respectiv la IAS –secþia Sãsãuº. Nimic nu a mai rãmas din toate acestea,excepþie fiind grajdul ºi magazia de cereale. Acumunde moare omul se pune lacãtul, nu mai sunt tinericare sã preia gospodãriile iar copii au plecat demultîn oraºe, cu iluzia unui viitor mai bun, acestora fiindu-le chiar ruºine sã se întoarcã la þarã. În prezent existãunica navetã privatã la o firmã din Avrig, acolo fiindangajaþi patru sãsãujeni.

6. Care sunt produsele tradiþionale în sat?Laptele este un produs tradiþional în sat, produs pecare din pãcate nu mai avem cui sã-l vindem! Se facebrânzã frãmântatã sau telemea ce se vinde de ocazie.Mai sunt ouãle ce se vând prin relaþii în oraºe (Braºov,Agnita ºi Sibiu). Cred cã peste un an sau doicrescãtorii de vaci vor schimba vacile de lapte cu celede carne, care simplificã operaþiile zilnice ºi viaþacotidianã.

7. Ce se poate face cu laptele muls? Pânã în2010 tot laptele din zonã era colectat de societateaProdlacta Braºov, societate care a intrat în insolvenþãºi ºi-a încheiat activitatea în zonã. Multe societãþi ºi-au încercat norocul luând laptele ºi neplãtind. Înprezent nimeni nu mai colecteazã laptele. Eu îl daula viþei ºi porci fiind situaþii când l-am aruncat efectiv,direct din rãcitor, neputând prelucra 600 litri de lapteodatã! Gospodãriile mici mai fac brânzã, dar nici astanu e o soluþie!...

8. În sat se cultivã organisme modificategenetic? Din câte ºtiu nu se cultivã OMG-uri, dar ceputem zice când cumpãrãm toate seminþele dincomerþ ºi nu ºtiu ce luãm. Noi cumpãrãm arpagicul(despre care, unii zic, cã ar fi olandez), sãmânþa decucuruz, cartofii de sãmânþã ºi de legume, fãrã sãºtii ce plantezi. Doar fasolea se pãstreazã în fiecaregospodãrie.

9. Ce înseamnã târgul de þarã? În Sãsãuº afost demult târg mixt (de vaci ºi porci), eu ca ºi copil... nu l-am prins. Sãsãujenii mergeau la târguri înîmprejurimi, la Marpod, Nocrich, Agnita ºi Arpaº. ÎnAgnita ºi în Arpaº se duceau sãsãujenii sã vândãbrânzã, slãninã, fasole ºi animalele crescute pentruvânzare. Mai merg sãsãujenii în târg dar acumsamsarii de animale vin direct acasã ºi iau animaleletârguite.

10. Ce facem cu bãtrânii satului? Eu m-amîntors în sat în 1997, dupã ce, în 1992, am cumpãratce a rãmas din vechiul CAP. Atunci m-am hotãrât sãrãmân acasã, sã investesc ºi sã-mi petrec restul vieþiiîn sat. Mama, „Dumnezeu sã o ierte” a trãit pânã decurând þinând pânã în ultimul moment o gospodãriemicã ºi o grãdinã. Ori de câte ori a avut nevoie deajutor, am ajutat-o atât pe ea cât ºi pe toþi bãtrâniidin sat, uºa mea fiind larg deschisã pentru toþi.Bãtrânii din sat au nevoie de sprijin, de ajutor efectiv,mulþi dintre ei fiind deja la vârsta la care au devenitparþial neputincioºi. Eu am încercat ºi voi încerca sã-i ajut atât cât se poate pentru cã problemele lor suntmulte ºi diverse.

Puþini pot înþelege cã chiar în cimitir sã grijeºtimormintele înaintaºilor nu poþi ajunge, drumul deacces cu cãruþa ºi maºina fiind inaccesibil.

Dumnezeu sã le dea sãnãtate la toþi bãtrânii dinsat care mai ºtiu câte ceva despre viaþa frumoasã dinSãsãuºul de altãdatã. Ei au apucat târgurile satului,tradiþiile lui, cu jocurile minunate ºi-n general au ºtiutsã-ºi conserve modul de viaþã curat ºi sãnãtos.

Marius Halmaghi

Maria-Cristiana Mãrcuº, o studentã de 19 anila King‘s College din Londra, este un exemplu

rarisim de tânãr care îºi iubeºte þara.

Gheorghe Donu – preºedinteleAsociaþiei Obºtea Satului Sãsãuº

rãspunde la cele 10 chestiuni arzãtoare ale satului!

GAZETA HÂRTIBACIULUI4C

yan

Mag

enta

Yel

low

Bla

ck

2013

Bucurie pentru persoanele nevoiaºe depe Valea Hârtibaciului. Subfiliala Agnita aSocietãþii Naþionale de Cruce Roºie dinRomânia a desfãºurat o amplã acþiune dedistribuire a unor pachete cu îmbrãcãminte,încãlþãminte ºi jucãrii cãtre 30 de familii dinsatele din jurul Agnitei. Aproximativ 200 depersoane din satele Bârghiº, Apoº, Chirpãr,Veseud ºi Vãrd au primit cu lacrimi în ochi ºicu zâmbetul pe buze ajutorul din parteavoluntarilor Crucii Roºii.

Plimbându-ne prin oraº , nu putemsã nu observãm clãdirea Casei deCulturã în plinã transformare . Sigur v-aþi întrebat ce se întâmplã . Am avutocazia sã stau la o discuþie foarteinteresantã, cu actualul director al Caseide Culturã , domnul Ioan Sârbu , pe caresunt sigur cã îl cunoaºteþi foarte bine,fiind un om implicat de mulþi ani în viaþaculturalã a oraºului Agnita. Practic, ceimai mulþi dintre noi am asistat mãcar odatã la un spectacol folcloric al cãrorprotagoniºti au fost elevii instruiþi dedânsul.

Domnul Sârbu a rãspuns cuamabilitate întrebãrilor mele ºi astfelputeþi ºi dumneavoastrã, stimaþi cititori,sã vã faceþi o imagine despre ce sedoreºte sã devinã pe viitor Casa deCulturã. Actuala lucrare de renovareeste un proiect finanþat din surseguvernamentale cu o documentaþiefãcutã acum patru ani de cãtre fostuldirector, domnul Ionel Dragoman,actualul primar ºi domnul RaduCurcean, fostul primar. Titularulproiectului este Ministerul Dezvoltãrii,acesta ocupându-se de licitaþia pentrualegerea firmei de construcþii, precumºi de urmãrirea derulãrii lucrãrilorîmpreunã cu Primãria Agnita. Termenulde execuþie este de un an.

Casa de Culturã Ilarion Cociºiu, vaavea, la final, patru coloane la faþadã,care vor susþine un balcon ºi mansarda,pentru cã acoperiºul pãrþii din clãdirecare este acum demontat va f imansardat. Lucrãrile stagneazamomentan, deoarece trebuie fãcutã omodificare la proiect pentru mansardã,în sensul efectuãrii unei centuri debeton ca suport ºi se aºteaptãaprobarea. La intrare va fi o garderobã,un grup social modern, cu facilitaþipentru persoanele cu dizabilitãþi. În salade spectacole se înlocuiesc fotoliile,instalaþia electricã, scena va fi una nouã,cu instalaþii moderne de sunet ºi lumini.Se va face ºi izolarea termicã a clãdirii.Poate v-aþi pus întrebarea, de cetencuiala interioara a sãlii de spectacoleeste ondulatã. Ei, bine, onduleurile nu

Agnita devine un oraº mai ...cultural

au doar un rol estetic ci ºi unulfuncþional - Casa de Cultura din Agnitaavând cea mai bunã rezonanþã din judeþ.

La inaugurare, dupã efectuarealucrãrilor, este invitat Teatrul RaduStanca din Sibiu, pentru a susþine înAgnita câteva avanpremiere laspectacolele puse în scenã la Sibiu. Deciteatrul revine ºi în oraºul nostru (se vaîncerca ºi revitalizarea trupei de teatrudin oraº).

Proiectul Casa de Culturã ºi clãdireafostului cinematograf nu se reduce doarla renovarea clãdirilor ci ºi ladiversificarea ofertei culturale pentruagniþeni. Cinematograful este ºi el încurs de transformare. Scena a fostrefãcutã, se reface pardoseala ºi seschimbã instalaþia electricã. Sala va fiuna multifuncþionalã, pentru diferitemanifestãri: proiecþii de filme, repetiþiipentru formaþiile artistice, serbãriºcolare, carnavaluri. O noutate pentruAgnita este colaborarea cu celebrulregizor Tudor Giurgiu, pentru a serealiza un festival de film, în douã etape,primavarã – toamnã. Domnul Giurgiu avizitat Cinema-ul din oraº ºi i-a plãcut.Festivalul de film din toamnã se doreºtea fi în legãturã cu festivalul de film de laBiertan.

Agenda culturalã pentru a douajumãtate a anului, are ca protagonistAnsamblul Folcloric Cununa care vaparticipa la manifestãri culturale în þarã:la Craiova, 24-25 iulie, la invitaþiaCentrului creaþiei populare Dolj,spectacol în aer liber, Ansamblu„Cununa” va încheia festivalul; laCãlimãneºti, Festivalul CânteceleOltului, perioada 16-17 august; 18 augustZilele staþiunii Govora; Festivalul„Dobroge, mândrã grãdinã”, 27-31august, la Constanþa.

Ediþia a II- a, Zilelor Culturale aleJudeþului Sibiu se va desfãºura la Agnita,probabil în Piaþã, cu scena în aer liber.Chiar dacã, anul acesta nu vor fi „Zileleoraºului Agnita”, vom avea un spectacolde amploare cu invitaþi de pe ValeaHartibaciului.

Septimiu Nicolae Bãlþatu

Ansamblul Folcloric Cununa

Acþiune umanitarã amplã peValea Hârtibaciului

A fost o acþiune începutã cu mai multtimp în urmã când la Crucea Roºie SubfilialaAgnita au ajuns 100 de saci de haine dinpartea organizaþiei umanitareRomaniahjelpen Vestlandet din Norvegia. Deatunci voluntarii CR au desfãºurat numeroaseactivitãþi de sortare a hainelor pentru cadistribuirea acestora sã se facã fãrã problemãîn funcþie de vârstã. Astfel pachetele de haineau ajuns la persoane de la nu nãscuþi lavârstnici. Deasemenea, o parte dintrepachete care conþineau îmbrãcãminte,lenjerie de pat ºi prosoape au fost donateUnitãþii de Asistenþã Medico-Sanitarã dinAgnita în beneficiul vârstnicilor aflaþi subîngrijire, iar de 1 iunie peste 20 de copiiproveniþi din familii nevoiaºe din Agnita auprimit câte o jucãrie ºi o pizza cu ocazia ZileiCopilului. Cu acelaºi prilej au fost dãruitehaine copiilor din Ruja, Coveº ºi Vecerd.

În perioada urmãtoare, acþiunea dedistribuire a pachetelor va continua în altesate din jurul Agnitei.

“Ne bucurãm cã am avut ocazia sã venimîn sprijinul atât de multor persoane într-untimp relativ scurt. Am muncit mai mult laselectarea hainelor dar toþi voluntarii ne-ammobilizat ºi am fãcut-o cu plãcere. Mulþumimorganizaþiei Romaniahjelpen Vestlandet dinNorvegia pentru pachetele trimise ºi firmei

TransMax care ne-a pus la dispoziþie o maºinãcu care am putut transporta produsele cãtrepersoanele nevoiaºe”, a precizat PaulHîrþoagã, directorul Crucii Roºii SubfilialaAgnita.

De la înfiinþare, la începutul acestui an,Crucea Roºie Subfiliala Agnita desfãºoarãpermanent diverse acþiuni, de la celeumanitare pânã la cele de informare. Toateacþiunile desfãºurate au fost prezentate în

cadrul unei expoziþii în data de 4 iulie cuocazia Zilei Naþionale a Crucii Roºiiorganizatã în parcul central din Agnita.

Crucea Roºie Subfiliala Agnita este înpermanenþã deschisã cooptãrii de noi membriºi voluntari. Cei care doresc sã intre în echipaCR sunt oricând aºteptaþi cu plãcere.

Bogdan Albu

Foaie editatã de Protopopiatul Ortodox Agnita

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )

Anul VI, nr. 61, IULIE 2013

ORTODOXIA Pe VAleA HâRTIbAcIuluI„Apare cu binecuvântarea IPS Pãrinte Mitropolit dr. Laurenþiu Streza”

Femeia care e bunã, nimic nu-imai bun!

Am cununat odatã pe cineva, ºi cândam ajuns la citirea din apostol unde citeþulspune: „iar femeia sã asculte de bãrbat”,toatã lumea s-a uitat la mireasã ºi mireasaa plecat capul. Mie nu mi-a convenit acestmoment care a stãpânit ceremonia, pentrucã fetiþa aceea a fost înjositã în cel maimare moment din viaþa ei.

Dar am tãcut pânã mi-a venit vremeala cuvânt, ºi i-am spus: „Am constatat cãlumea n-a fost atentã la cuvintele de maiînainte, care spuneau cã bãrbatul estedator sã-ºi iubeascã nevasta. Dragãmireasã, dacã nu te iubeºte, sã nu-lasculþi!” Sã nu ne jucãm cu cuvintele! Fatanu e numai o jucãrie de pat sau o jucãriede bucãtãrie; suntem plini de obligaþii,suntem plini de datorii. Prin urmare,trebuie sã vezi într-o iubitã de la început,când poþi sã judeci – pentru cã dacã te-aiîndrãgostit nu mai judeci – niºte lucruripentru viitor, pânã la sfârºitul vieþii. Decieste dezavantajul celui care seîndrãgosteºte prost, care s-a îndrãgostitpentru cã a vãzut ceva superficial; el numai simte frumuseþea aceea grozavã aiubirii. Credeþi dumneavoastrã cã acestmare meºter, Dumnezeu, când a creatomul, ºi pe femeie deci, a creat-o fãrã sãtoarne acolo sentimente ºi posibilitãþiextraordinare?! Femeia, þineþi seamã,dragii mei, care e rea, nimic nu-i mai rãu,dar care e bunã, nimic nu-i mai bun! Decitrebuie cu orice chip s-o faci bunã, dar celmai bine este sã nu te grãbeºti la începutulînceputurilor.

Existã un instinct în noi. Odatã, mãgãseam la Timiºoara. Nu eram cãlugãr, nicila mãnãstire nu eram, dar mã gândeam laasta. Un student la politehnicã seîndrãgostise de o studentã foarte urâtã. M-am trezit cu el la mine sã-mi cearã sfaturi,cã era înnebunit dupã ea. N-o cunoºteam,cã nu putea sã pãtrundã oricine pânã lamine, dar el o iubea. Am cunoscut-o apoi.Ea, sãraca, n-avea cum sã speculezeiubirea, pentru cã nu avea nimic, era urâtã.Dar nu existã femeie urâtã. Femeile suntca florile: toate sunt frumoase, dar fiecareîn felul ei. Bãrbatul trebuie sã se plece são ia – adicã sã-i arate eleganþã, preþuire.Atunci floarea îºi aratã ºi mirosul, ºicalitãþile ascunse, pentru cã tu ai ºtiut sãrãscoleºti adâncurile ºi ai fãcut din ea ceeace nu ºtia ea cã este. Femeia trebuiepreþuitã, sã ºtiþi, pentru cã mai întâi nereprezintã o femeie în Împãrãþia cerurilor:Maica Domnului. Te cutremuri, þi-e ºi fricãsã vorbeºti comparând-o pe ea cu oamenii.

Cum vi se pare, preacuvioase, dupãexperienþa aceasta foarte lungã atitudineafaþã de femeie, în general, sau în relaþiadintre bãrbat ºi femeie, a evoluat însprepozitiv sau înspre negativ?

În general, a evoluat spre înflorire,

BUCURIASunt persoane care au tot ce le

trebuie ºi cu toate acestea sunt lipsite debucurie. Pentru cã nu au bucurie, acestepersoane se plictisesc sau ajung chiar lasinucidere.

În Sfânta Scripturã întâlnim denenumãrate ori îndemnul de a ne bucura.ªi pare un non sens sã vorbim de bucurieîn condiþiile în care suntem cuprinºi desuferinþe, boli, necazuri etc. Dar greºimdacã vom rãmâne la acest mod de gândire.Sã nu ne imaginãm cã cei care suntoameni ai bucuriei nu ar avea motive deîntristare precum au ceilalþi oameni. Sãnu credem cã aceºtia sunt lipsiþi deprobleme. Dar bucuria nu stã în lipsaproblemelor din aceastã viaþã, ci înatitudinea pe care o avem faþã de ele. ºichiar daca n-am avea nici o problemã, nuavem bucurie decât atunci când trãim oviaþã care sã fie spre slava lui Dumnezeu.

Nu trebuie sã fim invidioºi pe cei caresunt bucuroºi în viaþã. Pentru cãDumnezeu doreºte ca tot neamulomenesc sã fie cuprins de bucurie, e binesã ºtim cã avem tot ce ne trebuie pentrubucurie. Dacã ne întrebãm de ce mulþisemeni nu cunosc bucuria? Le putemrãspunde cu pilda talanþilor. În acea pildã,numai cei care au înmulþit darurileprimite s-au împãrtãºit de cuvintele:„Bine, slugã bunã ºi credincioasã, pestepuþine ai fost credincioasã, peste multete voi pune; intrã întru bucuria domnuluitãu” (Matei 25,21).

Nimeni nu trebuie sã creadã cã esteîndreptãþit sã-L certe pe Dumnezeupentru lipsa bucuriei sale. A sta cu mâinileîn sân, a nu lucra la înmulþirea darurilorprimite, sunt acte prin care pierdembucuria. Indiferent de necazurile care vinasupra omului, e bine de ºtiut cã ele nusunt îngãduite de Dumnezeu într-omãsurã atât de mare încât sã-l facãincapabil pe om sã mai lucreze laînmulþirea darurilor. Dimpotrivã,Dumnezeu îngãduie prezenþa lor ca prinele sã ne ridice spre lucrare ºi implicitspre bucurie.

Lucrarea noastrã de înmulþire adarurilor nu trebuie fãcutã neapãratpentru bucurie. Bucuria vine de la sineatunci când omul înmulþeºte darurileprimite. Astfel, trebuie sã cãutãm maiîntâi lucrarea. ªi celor lucrãtori,Dumnezeu le dãruieºte bucuria. Iarlucrarea nu trebuie sãvârºitã doarduminica. Înmulþirea darurilor trebuie sãfie o strãdanie de toate zilele, toata viaþa.

Starea fireasca a omului credincioseste bucuria. Daca sunteþi triºti saudeprimaþi, sunteþi încã sub domniapãcatului, cãci acesta aduce întristarea ºideznãdejdea în noi. Îl iubesc mult peSfântul Serafim de Sarov pentru cã aînþeles cã prima datorie a unui creºtineste sã fie un om al bucuriei. Sã nedãruiascã Dumnezeu putere sã-iîntâmpinãm pe semeni precum o fãceaSfântul Serafim de Sarov - tuturor celorcare îi ieºeau în cale sau veneau la el nule spunea „frate”, „domnule” etc, ci numai„bucuria mea”.

Adrian Cocosila

David, care era omul lui Dumnezeu, ºi eareprezintã fiinþa omeneascã, care arecalitatea calitãþilor în creaþia luiDumnezeu: chip ºi asemãnare cu El. ªi deaceea l-a fãcut pe om întâi ca un triunghiechilateral, cu baza în sus, pentru cã omule tare în putere, apoi un triunghiechilateral cu baza în jos, caresimbolizeazã femeia. Nu existã „jumãtateamea”. E o expresie spusã la un pahar devin; la o sticlã de vin, pardon! ca sã nu zicla un butoi chiar.

„Sã preþuiþi femeia”Floarea stã în glastrã; bãiatul trebuie

sã umble sã ºi-o aleagã. Fata nu trebuie sãbatã cãrãrile bãiatului, ci bãiatul sã deapeste ea. ªi apoi, voi trebuie mai întâi detoate sã ºtiþi sã preþuiþi femeia foarte mult.Ea este o creaþie a lui Dumnezeuextraordinarã. Vã daþi seama ce putere areo femeie sã te scoatã dintr-o stare amãrâtã.Faptul cã un bãrbat ºtie cã acasã are partede o iubire desãvârºitã îl face sãmunceascã, sã câºtige rãzboaiele, sã-ºirezolve problemele.

Sã ºtiþi cã femeia nu gândeºte simplu.Chiar dacã nu e învãþatã, ea are o puterede pãtrundere deosebitã ºi e mult mairealistã decât un bãrbat. Ea are încã deastãzi un sentiment pentru ziua de mâine.Însã noi discutãm, raþionalizãm niºtelucruri, dar în iubire nu este nimic raþional.

PãrinteleArsenie Papacioc

Femeia vãzutãde pãrintele

ArseniePapacioc

spre pozitiv. Dar, spre îndurerareamomentului istoric în care ne aflãm, existãºi foarte multe cazuri când femeile abiaîºi mai suferã bãrbaþii: sunt beþivi, chiarnecredincioºi. Au rãmas în ateismul anilortrecuþi ºi femeile se luptã din rãsputeri sã-i aducã ºi pe ei la credinþã, dar e foartegreu. Cu unii se poate, dar alþii spun: „Iarte rogi, iar te închini? Ce, te-ai pocãit?”Sunt ºi cazuri din acestea, dar sunt ºifoarte multe familii în care existãînþelegere duhovniceascã. Însã te furã ºitreburile. De aceea noi, ca duhovnici ºipreoþi, în general, îi sfãtuim pe cei carenu au timp pentru rugãciunea de tipic,pentru cã se scoalã de noapte cu treburi,sã aibã o stare de rugãciune acolo unde segãsesc. Dacã tu te duci cu inima deschisãla treburile tale gospodãreºti, pe care totpentru Dumnezeu le faci, cine te opreºtesã ai în gând: „Doamne miluieºte”? Sã poþisã intri apoi în casã cu sentimentul acestade om al lui Dumnezeu.

Nu existã „jumãtatea mea”Credeþi cã fiecare om are o jumãtate

a lui?Asta este o expresie care mie nu mi-a

plãcut. Nu e o jumãtate a ta, ci un tot altãu; tu eºti tot, ea e tot. Nu existã grad derudenie între soþ ºi soþie, pentru cã ei suntuna. Dumneavoastrã aþi vãzut steaua luiDavid, evreiascã: sunt douã triunghiuriechilaterale suprapuse. Ea e fãcutã de

Picturã de Sergiu Pârvu

ORTODOXIA Pe VAleA HâRTIbAcIuluI6 2013

Ortodoxia pe Valea HârtibaciuluiStr. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269 510325

Preºedinte: Pr. Protopop Ioan JurcaRedactor responsabil: Pr. Axente-Cosmin Coºorean (Coveº)Colectivul de redacþie: Pr. Marius-Ciprian Bogdan (Vecerd), Pr. Aurel Dolea

(Stejeriºu), Pr. Ion Popescu (Noiºtat), Pr. Sebastian Toma (Movile), Pr. Ioan-DumitruTãtoiu (Fofeldea)

Tiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape SibiuAºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþiei sau pe e-

mail la urmãtoarele adrese: ortodoxiapevaleahartibaciului@yahoo.com ºiortodoxiapehartibaci@yahoo.com

COLEGIUL DE REDACÞIE

Linguºirea este precum un cancersufletesc. Acela care s-a deprins a linguºi,cu greu va mai putea sã spunã ceea cegândeºte cu adevãrat. Precum minciuna nucruþã adevãrul, tot aºa, linguºitorul nu secruþã nici pe sine însuºi, ci se lasã miºcat înpermanenþã de lucruri strãine.

În dreptul cuvântului „a linguºi”,dicþionarul aºeazã urmãtoarea explicaþie: „Acãuta sã câºtige bunãvoinþa sau favoareacuiva, satisfãcându-i vanitatea; a se punebine cu cineva prin atitudini ºi vorbemãgulitoare la adresa lui, prin laudeexagerate ºi ipocrite; a flata, a mãguli, aperia.”

LinguºireaCel mai adesea, linguºirea ia forma unor

aprecieri ºi laude viclene, fãcute cu scopulde a câºtiga un anumit lucru lumesc. Într-un cuvânt la Epistola cãtre Filipeni, SfântulIoan Gurã de Aur spune: „Linguºire esteatunci când cineva îi slugãrniceºte ºi îilinguºeºte pe unii, cu scopul de a dobândiun anumit bun pãmântesc.” Drept urmare,cei mai mulþi linguºitori se adunã în jurulcelor ce au o anumita putere administrativãsau socialã.

Linguºirea este o formã de minciunã.Cel care linguºeºte nu crede în cuvintele pecare le rosteºte, ci numai în puterea lor dea miºca mândria ºi bunãvoinþa celui pe careîl laudã. Pentru orice om cu mintea luminatã,care cautã ºi suportã adevãrul, orice formãde linguºire se manifestã ca o ipocrizieevidentã. În mod firesc, unul ca acesta tindespre îndepãrtarea celor care umblã culinguºirea ºi spre apropierea celor carerãmân sinceri.

Când nu suntem atenþi la oamenii pecare îi avem în jurul nostru sau ne place sãfim lãudaþi tot timpul ºi cât mai elaborat,ajungem cu uºurinþã sã împlinim dorinþelecelor cu gând viclean, care nu urmãrescdecât interesul propriu. Astfel, prinlinguºire, oameni dintre cei mai slabi îi potdetermina uºor pe cei mai puternici sã li sesupunã ºi sã le împlineascã dorinþele.

Scriitorul rus F. M. Dostoievski, înromanul „Crimã ºi pedeapsã”, spune: „Nuexistã pe lume ceva mai greu decâtsinceritatea ºi ceva mai uºor decâtlinguºirea. Dacã în sinceritate se strecoarãnumai a suta parte dintr-o notã falsã, seproduce o disonanþã ºi apoi e bucluc. Dacãîn linguºire absolut toate notele sunt false,ea totuºi face plãcere ºi este ascultatã fãrãsupãrare. O plãcere grosolanã, totuºiplãcere.”

Sã ne amintim acea fabulã a lui Jean deLa Fontaine, în care vulpea întâlneºte uncorb cu o bucatã de caº în cioc. Poftind amanca bucata de caº, vulpea începe a-l lãudape corb, zicând: „De-aþi avea ºi glasulmlãdios, pe cât v-aratã penele de frumos,mã prind c-aþi fi vreo Pasãre Mãiastrã!”Corbul, auzind-o, pe gânduri nu mai ºade.Deschide ciocul. Prada cade. Apoi, mâncândcaºul, vulpea se apucã sã-l înveþe pe corb,zicând: „Bade, linguºitorii - nu ºtiai, se pare

Observãm deseori o discordanþã supãrãtoareîntre adevãrul societãþii contemporane ºi adevãrulcreºtin. Uneori o simþim în mod exterior, atuncicând corectitudinea „adevãrului” acestei lumi nerevoltã prin falsitatea lui; alteori o simþim în modinterior, atunci când faptele noastre „corecte”genereazã mustrãri de conºtiinþã.

La suprafaþa, aceasta lupta între principiilesocietãþii ºi principiile creºtine este evidentã:societatea ne învaþã cã nu e bine sã dãmcerºetorilor, dar Hristos ne recomandã scurt:„Oricine cere de la tine, dã-i”. Societatea pretindecã protejeazã familia, dar îºi pune problemalegalizãrii prostituþiei sau a drogurilor uºoare, iarHristos ne atenþioneazã cã „pomul dupã roade secunoaºte”, aºa încât separaþia dintre gândirea laicãºi cea creºtinã este evidentã.

Pentru noi, creºtinii, adevãrul este fals atuncicând roadele sunt stricate. Eu, ca ºi creºtin, nudau doi bani pe logicã sau filozofie atunci cândacestea fac ca inima mea sã se împietreascã, sauatunci când justificã nedreptãþile ºi rãutãþile lumii.În acest caz, valoarea de adevãr a logicii estefalsitatea, iar rezultatul aplicãrii ei estestrâmbãtatea ºi urâþenia lumii.

În lumina adevãrului fals totul devine alunecosºi urât. Un adevãr inutil, slinos, fricos ºi întunecat.Din contra, adevãrul creºtin este nobil ºi luminos;el îi aratã omului o cale care înfrumuseþeazã lumea.

De fapt, diferenþa constã în „natura”adevãrului. Nu sunt mai multe adevãruri, doar cãexistã minciuni deghizate ca adevãr.

Adevãrul nu este conceptual, întrucât noi, ca

Linguºirea- trãiesc pe seama cui le dã crezare.”

Linguºirea nu are nimic în comun cumângâierea ºi cu aprecierea unor merite.Cât timp mângâierea izvorãºte din blândeþe,linguºirea izvorãºte din egoism. A lãuda pecineva pentru o anumitã reuºita este unlucru firesc ºi bun, cãci, pe lângã întãrireasmereniei proprii, are loc ºi încurajareacelor din jur spre fapte bune asemãnãtoare.În linguºire existã o intenþie rea, cel carelinguºeºte folosind cuvinte în care nu credecu adevãrat, spre a dobândi un lucru ascuns.Când sunt sincere, complimentele se aducîn public, fãrã nici o ezitare, în timp celinguºirea se face mai ales în particular, sprea evita discernãmântul celorlalþi. Astfel, câttimp lauda ºi complimentul se bazeazã pelucruri adevãrate, pe recunoaºterea unormerite reale, linguºirea se bazeazã peminciunã ºi viclenie.

Sfantul Ioan Gurã de Aur, într-un cuvântla Evanghelia dupã Matei, spune: „Aldiavolului este a linguºi, pentru a vãtãma,iar al lui Dumnezeu este a învãþa, pentru afi de folos.” Înþelegem de aici cã un alt scopal linguºirii este acela de a vãtãma,linguºitorul cãutând numai interesulpropriu, în pofida oricãror piedici.

Diavolul este linguºitorul prinexcelenþã, care promite ceea ce nu poateda ºi urmãreºte întotdeauna lucruri pe carele þine ascunse. Una spune, alta urmãreºte;una promite, alta oferã. Modul în carediavolul a linguºit-o pe Eva, fãcând-o sã îidescopere porunca lui Dumnezeu, pentruca apoi sã o împingã spre neascultare, arãmas emblematic pânã astãzi. Ca ºi diavolul,linguºitorul nu se prezintã în forma lui realã,ci ia o formã vicleanã, care sã pãcãleascã.Diavolul ia chip de ºarpe, iar linguºitorul iachip de prieten. Cumva, linguºitorul sedemonizeazã, cãci lucreazã în chip vicleanºi ascuns, precum diavolul. Prin linguºire areloc smintirea celuilalt, care ajunge sã creadãdespre sine lucruri neadevãrate.

Adevãrul, curãþia suf leteascã,simplitatea ºi demnitatea nu au nimic încomun cu linguºirea. Mântuitorul a pãtimitpentru adevãrurile pe care le-a rostit. Totaºa, pentru sinceritatea lor, cu care auindicat boli sufleteºti ºi au vindecat rãni demoarte, nenumãraþi sfinþi ºi oameni de rândau pãtimit de la cei din jurul lor. Chiar dacatoþi ne dorim sã ne cunoaºtem, simultanvrem sã fim mai buni decât suntem, iar oricetrezire pe care ne-o rânduieºte Dumnezeuriscã sã fie dureroasã.

Linguºirea, ca duh necurat, este în staresã alunge orice urmã de virtute ºi sã rãmânãsingurã la conducerea minþii, comportându-se ca un cancer al sufletului. Doar cudragoste de Adevãr ºi credinþã în Dumnezeuse poate birui ispita de a-i linguºi pe anumiþioameni din jurul nostru. Odihna pe care oaduc sinceritatea ºi tãcerea nu o poate danici o formã de linguºire, cãci aceasta dinurmã se bazeazã pe minciunã, iar minciunatensioneazã ºi întunecã sufletul.

Teodor Danalache

Eram în faþa unei librãrii pe calea Vãcãreºtidin Bucureºti ºi mã uitam la cãrþile expuse învitrinã. În apropiere, Sala Polivalentã, unde se þineao adunare a „Martorilor lui Iehova”. Dupã un timpse apropie de mine un bãrbat bine îmbrãcat, înetate de vreo 70 de ani, puþin adus de spate, þinândde mâna o copilã în vârstã de vreo 10 aniºori. Eueram îmbrãcat civil, ºi totuºi mã întreabã

- Sunteþi preot?- Da! I-am rãspuns… sunt preot (barba e de

vinã, am gândit).- Aþi vrea sã vã spun câteva cuvinte despre

adevãrata credinþã?- Despre ce credinþã este vorba?- Sunt martor al lui Iehova ºi am avut o

adunare aici la Sala Polivalentã. Sã ºtiþi cã ºi preoþiau fost acolo, îmbrãcaþi în reverendã.

Acum am af lat de adunarea de la SalaPolivalentã. M-am mirat cã ºtia cum se numeºtehaina pe care o purtãm noi preoþii: reverendã.

- Domnule, i-am rãspuns, ori preoþii aceia auvenit acolo sã vã studieze, ori nu erau preoþi !

- Pãrinte, ºi bunicul meu a fost preot!- ªi credeþi…? M-am oprit în faþa pãrului alb

ºi a anilor care-i încovoiau spatele interlocutoruluimeu.

- Aº vrea sã vã citesc din Biblie...- Suntem pe stradã, ºi sã nu-mi spuneþi cã-n

cinci minute mã convingeþi sã-mi las credinþa

Despre adevãrul falsºi existenþe personale, nu suntem concepte, cifiinþe. Adevãrul este fiinþa, adevãrul este personal,adevãrul este Hristos. De aceea adevãrul nu secomunicã, ci se mãrturiseºte. El nu este reflectat,ci el irumpe luminând totul în jur.

Dar ne-am obiºnuit sã nu mai percepemadevãrul, ci doar sã-l conceptualizãm. Însã acestadevãr conceptualizat este gol, depersonalizat, nuare nimic uman în el, ca sa nu mai vorbim de divin.În momentul în care golesc cuvintele lui Hristosde Persoana Lui, nu rãmân decât cu forme fãrãfond. În acel moment, între porunca biblicã „Sãnu ucizi” ºsi interdicþia de cãtre lege a crimei nupare a fi decât o diferenþã de formulare.

Dar daca eu, ca ºi creºtin, am ajuns sã credasta, nu mai sunt deloc în Hristos.

Poate una din cele mai elocvente pilde despremãrturisirea adevãrului este cea din Pateric, încare acel avva, minþind, a ferit un rãufãcãtor de laa fi linºat. Paradoxul este însã cã nu a minþit!Pãrintele a mãr turisit adevãrul, adicã L -amãrturisit pe Hristos. Minciunã ar fi fost dacã nui-ar f i salvat viaþa, cãci el însuºi ar f i fost înminciunã, întorcându-i spatele lui Hristos.

Cãci adevãrul acesta este, a face voia luiHristos, a Dumnezeului Celui Viu.

Nu mã pot încununa cu valoarea de adevãr aunei propoziþii logice, dar de îmi voi pune viaþapentru fratele meu, dincolo de „corectitudine”,dincolo de calcul, dincolo de cuvinte, Hristos va fiîn mine pentru totdeauna, iar eu întru adevãrulLui!

Paul Cocei

Tataie, nu mã iubeºti?bunicului dumitale? Dar mi-a „cãzut o fisã”... îlîntreb:

- E nepoata dumitale? ºi mã uit la copila delângã el.

- Da, e nepoata mea !- Dacã... Doamne fereºte, ar avea un accident,

ºi ar fi dusã urgent la spital, iar medicul v-ar spunecã are nevoie de transfuzie de sânge, altfel moare;aþi fi de acord sã i se facã transfuzie de sânge?

- Nu, nu aº fi de acord ! Noi, martorii lui Iehovanu suntem de acord cu transfuziile de sânge!

- Domnule, aþi lãsa-o sa moarã? am întrebatmirat, uitându-mã la ochii holbaþi de nedumerireai fetiþei.

- Da... pentru cã ar merge la Domnul!- Nu-mi vine sã cred ce spuneþi ! Nu vã iubiþi

nepoata?- Tataie, intervine fetiþa, nu mã iubeºti?Bãtrânul, vizibil marcat de situaþia în care se

afla, se uitã la mine... se uitã la fetiþã... Era mut. Aluat fetiþa de mânã ºi a plecat grãbit. Am auzit-ope fetiþã repetând întrebarea:

- Tataie, nu mã iubeºti?!De atunci, când aud de martori ai lui Iehova

îmi sunã obsedant ºi cu ecou în cap întrebareaacelei fetiþe: „Tataie, nu mã iubeºti?! ... Tataie numã iubesti?! ... nu mã iubeºti?! ... nu mã iubeºti?... nu mã iubeºti?!”.

Preot Nicolae Truºcã,Parohia Negoieºti

Picturã de Lucia Nica

EI S-AU NÃSCUT ÎNAUGUST

GAZETA HÂRTIBACIULUI2013 7

Bãrtuº Maria 02 aug 91 de ani MerghindealMarin Ioana 02 aug 85 de ani MetiºFeraru Emil 03 aug 90 de ani BîrghiºFlorea Viorica 05 aug 85 de ani PeliºorAldea Maria 05 aug 83 de ani IlimbavGheorghea Maria 05 aug 83 de ani MihãileniSolomon Ioan 05 aug 80 de ani PeliºorDamian Tincuþa 06 aug 87 de ani VecerdBarbu Ioan 06 aug 80 de ani RetiºBarbu Emil 08 aug 83 de ani RetiºGiorgicã Ioan 10 aug 95 de ani MarpodBecheº Nicolae 10 aug 88 de ani ÞelineOros Viorica 10 aug 85 de ani Dealu FrumosMarian Gheorghe 11 aug 83 de ani ªomartinMicu Livia 12 aug 87 de ani Ighiºu VechiSuciu Maria 13 aug 88 de ani PeliºorBãiaº Maria 14 aug 90 de ani PeliºorMiclea Augustin 14 aug 82 de ani Ighiºu VechiPleºca Maria 14 aug 80 de ani VecerdZimmer Ioan 15 aug 85 de ani MerghindealGrecu Sabina 16 aug 81 de ani SãsãuºGherghel Ortensia 18 aug 92 de ani BrãdeniMunteanu Marcela 18 aug 84 de ani VãrdCurta Ana 18 aug 82 de ani SãsãuºHolerga Ana 19 aug 85 de ani PeliºorBinda Maria 20 aug 92 de ani SãsãuºBrezai Ioan 21 aug 93 de ani Dealu FrumosBerghea Margareta 21 aug 81 de ani BruiuFleºeriu Ana 21 aug 81 de ani BîrghiºSbârcea Ambrosie 21 aug 80 de ani RetiºNegru Andrei 22 aug 83 de ani ªomartinButa Cornelia 23 aug 85 de ani MerghindealBãrdaº Nicolae 24 aug 82 de ani RetiºBernat Regina 25 aug 92 de ani BîrghiºOprean Hila Ioan 27 aug 89 de ani Ghijasa de SusAron Viorica 27 aug 86 de ani AlþînaHordobeþ Eugen 27 aug 80 de ani IlimbavTrif Elisabeta 28 aug 84 de ani AlþînaUrea Elena 29 aug 85 de ani MerghindealPuºcaº Eugenia 29 aug 84 de ani MihãileniHolerga Veronica 29 aug 81 de ani PeliºorRoman Ioan 29 aug 81 de ani VecerdLonghin Emil 30 aug 83 de ani Brãdeni

Noi le dorim sãnãtate, bãtrâneþe liniºtitã ºi bucurii din partea urmaºilor.Celor ce nu mai sunt, le dorim odihnã veºnicã de-a dreapta Tatãlui.

FOLCLOR CULES DE MIRCEADRÃGAN NOIªTEÞEANU

MATEMATICAHaideþi sã privim ºi altfel… din punct

de vedere strict matematic:- Ce înseamnã 100%? R: un numãr.- Dar în viaþã, ce înseamnã 100% ?- Cum atingem eficienþa de 100% ?Iatã o micã demonstraþie matematicã

care ne poate ajuta. E suficient sã ourmãriþi ºi sã o verificaþi:

Dacã literele:A B C D E F G H I J K L M N O P R S

T U V W X Y Zsunt reprezentate ca numere:1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

17 18 19 20 21 22 23 24 25atunci:M-U-N-C-A-G-R-E-A13 + 20 + 14 + 3 + 1 + 7 + 17 + 5 + 1 =

81%Iarª-T-I-I-N-Þ-A18 + 19 + 9 + 9 + 14 + 19 + 1 = 89%DarA-T-I-T-U-D-I-N-E1 + 19 + 9 + 19 + 20 + 4 + 9 + 14 + 5 =

100%Prin urmare, se poate spune cu

certitudine cã matematica este una dincheile care deschide uºile închise ale vieþii.Chiar dacã munca grea ºi ºtiinþa sunt

folositoare, atitudinea cu care facemlucrurile conduce la eficienþã maximã!

Acest subiect a fost tradus din englezã.Primele cuvinte analizate înregistraueficienþa mai mare decât în românã.Particularitãþile socio-culturale dau aceastãdiferenþã. Aceasta înseamnã cã atitudineacu care facem lucrurile pentru noi,românii, devine extrem de importantã.Asta, numai dacã vrem cu adevãrat sã trãimbine, adicã 100%.

Ce înseamnã atitudinea?Respectarea unor cerinþe simple:1. Eticã2. Ordine ºi curãþenie3. Integritate ºi cinste4. Punctualitate5. Responsabilitate6. Dorinþa de perfecþionare7. Respectul pentru legi ºi

regulamente8. Respectul pentru drepturile

celorlalþi9. Dragoste pentru muncã10. Efortul pentru a face economii ºi

cheltuiala cu chibzuinþãSã aveþi o zi minunatã!Traducere ºi adaptare:Centrul de cercetare ºi promovare

terapii complemenentare: „CRISTERA”,Piteºti http://www.cristera.ro/

ªTII, MÂNDRO, CÂND NEIUBEAM,

Amândoi un mãr mâncam.ªtii, mândro, când te-aveam dragã,Amândoi mâncam o fragã.Cãrãruie de pe deal,Ce vii, bade, aºa rar?Cãrãruie de pe ºes,Vino, bade, cât mai des.Aº veni, mândro, veni,Numa’ mama de n-ar fi.Cãci când vreau sã vin la tine,Strigã mama dupã mine.ªi când plec sã vin la voi,Mama mã strigã-napoi.Grup de femei din Merghindeal, 10 mai 1987

CUCULE DE LA PÃDURE,Du-te la mândra ºi-i spuneSã nu se mai gate bineCu parale de la mine.Sã se gate mai aºa,Cu parale de la ea.Cucule, pasãre surã,Nu-mi cânta în bãtãturã.Cântã-mi pe coarne de plug,

C-o vint vremea sã mã duc.Sã mã duc la târg de varã,Sã-i iau mândrii cingãtoare.Sã mã duc la târg de toamnã,Sã-i cumpãr mândrii nãframã.

Letiþia Cheºcu, 38 de ani, Agnita(orig.din Mihãileni), 10 V 1987

MÂNDRUÞÃ CU OCHIIVERZI,

Ieºi afarã de mã vezi.Ieºi afarã pân’ la poartã,De vezi doru’ cum mã poartã.Mã poartã din poartã-n poartãCa pe-un om bãtut de soartã.Mã poartã din loc în locCa pe-un om fãr’ de noroc.Mândruþa cu ochii verziNiciodatã sã n-o crezi.Ea se joarã vinereaCã n-are pe nimenea;Dar asearã la fântânãAm prins-o cu doi de mânã.Unul îi þinea cofiþa,Altu-i sãruta guriþa.

Grup de femei din Alþâna,10 mai 1987

A fost odatãde Radu Darie

A fost odatã un þãran sãrac ºi cinstit, român. (Elputea fi deopotrivã bulgar, bosniac, albanez, slovac,polonez sau ucrainean, importante fiind - în acest caz -sãrãcia ºi cinstea. De altfel, în variante, legenda circulãºi în folclorul nou al amintitelor popoare).

În sãtucul sãu natal, izolat de lume, se zvonise cãundeva departe, peste nouã mãri ºi nouã þãri, s-ar fiaflat o baroneasã înstãritã, cu dãrnicie fãrã seamãn, caresar fi numit Uniunea Europeanã. ªi zvonul nu era numaizvon, cãci vãzuse omul prin vecini, ba pe unul, ba pealtul, fãlindu-se cu darurile acesteia.

Într-o bunã zi ºi-a luat toiagul ºi a purces la drum.A bãtut la poarta palatului ºi i s-a deschis. Doamna ceamare l-a primit, l-a poftit sã ºadã ºi, fiindcã era pestemãsurã de ostenit, l-a îmbiat cu Coca-Cola ºi gumã demestecat. Þãranul a gustat cu mãsura din bucate ºinerãbdãtor, ºi-a spus pãsul:

- „Mãritã Doamnã Uniune, am auzit cã faci daruricelor nevoiaºi. Eu am acasã, pãmânt bun, ape limpezi,am ºi pãduri. Iarna însã-i cam lungã la mine în þinut,aproape ºapte-opt luni pe an. Ca sã lucrez bine aº aveanevoie de o pereche de încãlþãri. Sunt desculþ ºi mi-efrig. Doar atât îþi cer.”

Doamna Uniune Europeanã l-a mãsurat din cappânã în picioare ºi a rãmas cu privirea pironitã ladegetele acestuia, vineþii, înfrigurate, bãtãtorite ºiprãfuite de drum. Apoi a glãsuit:

- „Omule, eºti desculþ ºi eu te înþeleg... Dar, tot ce-þi pot oferi este o bascã. Una nouã ºi de calitateeuropeanã - Armani. Þine de frig, de ploaie.”

Omul a luat basca, a oftat dezamãgit, a mulþumitºi a fãcut calea-ntoarsã spunându-ºi:

„Totuºi e doamnã bunã. Putea sã nu-mi dea nimic.”A trecut iarna ºi din gerurile sale cumplite, omul a

ieºit destul de bine, doar cu un deget degerat. Apoivara istovindu-se, a purces iar pe lungul drum alDoamnei Uniuni, spunându-i pãsul vechi:

- „Sunt desculþ. O pereche de încãlþãri mi-ar prindetare bine”.

Doamna l-a privit cu înþelegere ºi cãldurã, l-aospãtat cu Coca-Cola, oferindu-i iar o bascã nou-nouþã,

de firmã.„Dacã-i degeaba, meritã s-o iau” îºi spune la

întoarcere þãranul cel sãrac ºi cinstit.Iarna a trecut cu chiu cu vai ºi în afara altui deget

de la picior, numai unul, degerat ºi amputat de doctor,omul n-a avut de suferit. A urmat primãvara, vara ºi pecând frunzele s-au îngãlbenit, þãranul ºi-a amintit deDoamna cea darnicã, pornind iar spre ea, sã-ºi încercenorocul. Dinaintea acesteia ºi-a bãut cu poftã paharulde Coca-Cola, ba a mai cerut încã unul, cãci începusesã-i placã, dar de întors s-a întors tot cu o bascã.

Totuºi nu s-a dat bãtut. An dupã an a strãbãtutcalea plin de speranþã, primind cu politeþe ºtiutul dar.Pânã într-o iarnã, când zãpezile ºi gerurile au fost maiamarnice ca niciodatã. Prins cu treburile, picioarele i-au degerat ºi doctorul a trebuit sã i le amputeze, sprea-i salva viaþa.

Purtat pe braþe de vecini, omul a bãtut la poartaDoamnei Uniuni care, iute, ºi-a dat seama de trebuinþe,fãcându-i cadou un cãrucior de invalid, cu rotile, nouºi strãlucitor, având douãzeci ºi una de viteze ºitelecomandã. Omul a mulþumit ºi întorcându-se în satulsãu cu maºinãria cea arãtoasa a stârnit mari invidii.De aici i s-a tras un necaz: într-o noapte a fost cãlcat dehoþi. Aceºtia nu gãsiserã mare lucru, dar plecaserãacasã cu saci întregi de bãºti. Oameni cu fricã deDumnezeu, îi lãsaserã, totuºi, cãruciorul. În prag deiarnã, þãranul s-a pomenit astfel fãrã nici o bascã.

Aºezat comod în cãruciorul sãu silenþios, a pornitiar cale de nouã munþi ºi nouã þãri, s-a înfãþiºat DoamneiUniuni ºi i-a spus:

- „Mãritã Doamnã, m-au cãlcat hoþii ºi acum, lacãderea zãpezii, sunt cu capul descoperit. Fii bunã ºidã-mi o bascã, fiindcã ºtiu cã ai ºi poþi”.

Doamna l-a mãsurat din cap pânã la brâu (acolounde începea cãruþul) ºi gânditoare i-a spus:

- „Bade dragã, eu te înþeleg. Dar, tot ce-þi pot dãruiacum este o pereche de încãlþãri. Apropo, aºa cum tevãd, cred cã nu poþi munci. Nu-mi vinzi mie pãmântuldumitale? Cu banii primiþi ai putea sã-þi cumperi ceamai bunã bascã”.

Aceastã legendã, ca orice bucãþicã de folclor, areautor necunoscut. Dar personajele, din pãcate, levedem în fiecare zi în jurul nostru...

GÂNDURI“ªtiaþi cã starea de fericire depinde de noi? Þine de alegeri. Fiindcã noi

alegem dacã lãsãm factorii externi (vremea capricioasã, grijile existenþiale ºioamenii care nu se poartã mereu conform aºteptãrilor) sã ne tulbure paceasufleteascã ºi sã ne ia bucuria de a trãi frumos.

Este adevãrat cã nu este uºor sã menþinem armonia într-o lume agitatã ºinervoasã, însã putem alege: sã ne lãsãm afectaþi sau sã ignorãm lucrurile carenu ne plac.

Ar trebui sã învãþãm sã privim mereu partea frumoasã din tot ce existã ºi sãfim recunoscãtori pentru tot ceea ce avem. Altfel, ne vom consuma energiainutil ºi vom rata excepþionalul unei zile pe care nu o mai putem recupera.”

Deci, haideþi sã ne bucurãm, sã zâmbim, sã râdem, sã fim buni ºi frumoºi!Magda Ignat

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan,Marius Halmaghi, Bogdan Albu, Cãtãlin Varga, IoanVulcan-Agniþeanul, Septimiu Nicolae Bãlþatu

Tipar: Tipo Trib Sibiu EDITURA ETAPE SIBIU

ISSN 2066-8708

GAZETA HÂRTIBACIULUI8

2013C

yan

Mag

enta

Yel

low

Bla

ck

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19,Tel.: 0736 621 035

www.gazetahartibaciului.roe-mail: barsan.avh@gmail.com

orele 800 - 1500

Fotbalul nu mai este demult unsport doar al bãrbaþilor. Odovedeºte nivelul la care au ajunsunele campionate naþionale ºiinternaþionale de fotbal feminin, dince în ce mai promovate în ultimaperioadã. Fotbalul feminin aduce ºiAgnitei un prilej de mândrie. Ceeace fotbaliºti i de pe malulHârtibaciului nu au reuºit de-alungul anilor a izbutit o agniþeancã.

Alexandra Fleºariu joacãpentru echipa naþionalã a Românieide fotbal feminin, iar în campionatulintern se luptã an de an împreunãcu echipa la care evolueazã pentrucâºtigarea titlului de campioanã.

Pentru cei care au nevoie înweekend de o relaxare totalã, s-ainventat Brunch-ul. Astaînseamnã cã cei care vor sã scapede grija gãtitului, aºezatul mesei,adunatul ºi spãlatul vaselor, potmerge undeva, de obicei un localcu grãdinã de varã, ºi contra uneisume fixe pot mânca atât miculdejun cât ºi prânzul, într-oatmosferã cât mai plãcutã.

TRANSILVANIANBRUNCH

Pentru cei care doresc maimult decât mâncare, CristianCismariu de la Asociaþia Moriticsºi Joachim Cotaru de la GALMicroregiunea Hârtibaciu auiniþiat Transilvanian Brunch. Astaînseamnã cã amatorii de brunchpot merge undeva într-un sat încare vor gãsi tot felul de preparatecu specific local. În afarã deprodusele culinare, TransilvanianBrunch le oferã amatorilorinformaþii despre oameni ºi locuri,despre tradiþiile ºi cultura satelordin Transilvania, mai ales a celordin Podiºul ºi Valea Hârtibaciului.

TRANSILVANIANBRUNCH LA RETIª

Transilvanian Brunch seorganizeazã în perioada mai –septembrie, în ultima sâmbãtã dinfiecare lunã. Dupã ce a fostorganizat în Gherdeal, Hosman,Mãlîncrav, Apoº, Apold, Moardãº,

În dribling, de la Agnitala echipa naþionalã

BRUNCH

Stejãriº ºi alte localitãþi mai alesîn care au locuit saºii, în luna iuniea fost rândul Retiºului sã-ºiprezinte tradiþiile culinare ºiculturale.

La început a fost greu pentruretiºeni sã înþeleagã cum e cu

brunch-ul, cine ºi de ce vin strãiniiîn satul lor ºi ce se va întâmpla încurtea ºi grãdina bisericii din deal,unde a avut loc evenimentul. Peurmã a fost greu sã fie aleºi ceisau cele care vor pregãtimâncarea, pentru cã foarte multefemei au dorit sã participe.Sarcina de a rezolva acesteprobleme cu cât mai puþinãsupãrare ºi-a asumat-o LenuþaBarbu (a Rusului). I-au fost alãturiºi s-au implicat în toatã activitatea,cu tot sufletul Milia lu Bârsan,Livia lu Ciulei, Corina luªchiopotã, Viuca lu Bârsan, GetaOcãleanului. Doamna preoteasãMioara Scutea ºi cu Lenuþa Soniiau fãcut curãþenie ºi au aranjatsala în care s-au adus mâncãrurileºi vesela iar la îndemnul preotuluiIoan Scutea, toþi retiºenii ºi-au

vãruit podurile pentru ca satul lorsã arate aºa cum se cuvine.

Aºa au descoperit amatorii debrunch, un sat frumos, curat cuoameni buni ºi bucuroºi deoaspeþi.

Au fost întâmpinaþi deminunate covoare þesute la rãzboiºi ºtergare ce împodobescicoanele, s-au bucurat de gustulmultor bucate alese, s-au odihnitpe pãturi ori pe baloþi de fân ºi augustat striheaþa, caºul, jântiþa ºiurda preparate acolo de ReluBaciului. I-au aplaudat pe ficioriiºi fetele aduºi de Bãciucu sã joaceBrâul, Rara, Sârba ºi Învârtita. Auvizitat biserica, monument istoric,veche de peste 100 de ani, cupicturi realizate de fraþii Grecu ºiau ascultat istoria ei prezentatã depreotul Ioan Scutea. Livia lu

Stanþânþ a luat furca ºi le-a arãtatcum se înºirã pe fus fir subþiredin caierul de lânã ºi de cânepã,povestind ºi cum se topea ºi semeliþa cânepa înainte de a devenifuior de tors. Cei care au vrut sãvadã ºi împrejurimile, au fãcut oscurtã excursie din curteabisericii pe Dupã Garduri pânãla Crucea Noiºteatului pe ocãrare împodobitã cu flori depajiºte, însoþiþi de dulcele mirosal Sânzienelor.

Brunchul de la Retiº a fostfrumos. Cu timp frumos, culocuri frumoase, cu oameni buni.

I. Bârsan

Pasiunea unui visîmplinit

În timp ce fotbalul s-atransformat într-o industrie,vorbindu-se din ce în ce mai puþindespre plãcerea de a practica„sportul rege”, Alexandra punemereu semnul egalitãþii între fotbalºi pasiune. Deºi beneficiilemateriale nu pot fi excluse dindiscuþie, fiind vorba de un contractsemnat cu o echipã profesionistã defotbal, pasiunea pentru acest sporteste principalul motiv pentru careAlexandra ºi-a îndeplinit visul.„Fotbalul e principala pasiune ºi

Din faþa blocului pemarile stadioane

Agniþeanca AlexandraFleºariu, în vârstã de 21 de ani, afost pasionatã întotdeauna defotbal. Încã de micã, în loc sã sejoace cu pãpuºile, prefera sã iasãîn faþa blocului ºi sã batã mingeaîmpreunã cu bãieþii. Acolo a aflatºi vestea care avea sã-i decidãviitorul. „Prietenii cu care jucamfotbal în faþa blocului mi-au spus cãeste o echipã de fotbal feminin laSibiu. M-am interesat, am luatlegãtura cu ei ºi am dat probe. Aºaam intrat în ªcoala de FotbalMihãiþã Stãnescu”, îºi începeAlexandra povestea.

Talentul de care a dat dovadãi-a adus la scurt timp oferte detransfer. La doar o sãptãmânã dupãdebut, în urma unui meci amical încompania echipei FCM Tg. Mureº,conducerea mureºenilor i-aupropus un contract, pe care tânãrafotbalistã l-a refuzat întâi. Dupã unan însã transferul s-a materializatºi de atunci Alexandra se luptã înfiecare sezon împreunã cu echipaFCM Tg. Mureº pentru ocupareaprimei poziþi i în campionatulfeminin de fotbal.

La echipa naþionalã aRomâniei a debutat încã de cândse afla la Sibiu. A început la echipa„Under 19”, iar la echipa desenioare a jucat primul meci subculorile naþionale la vârsta de 18ani într-un turneu de pregãtirepentru Campionatul European. „Laechipa naþionalã e foarte greu sãprinzi loc. Avem ºi multe jucãtoarecare evolueazã afarã în campionatemai puternice, care au altãpregãtire fizicã, tehnicã, tacticã,Dar uite cã am ajuns ºi acolo ºi mãbucur de experienþa asta”, maispune Alexandra Fleºariu.

ocupaþie. Prin pasiune am ajuns sãfac lucruri pe care nici nu le visam”,spune fundaºul dreapta alnaþionalei.

Pasiunea i-a fost susþinutãîntotdeauna de familie ºi prieteni.Deºi la început pãrea cã drumul vafi lung pânã la atingerea unorperformanþe notabile, Alexandra s-a bucurat permanent de susþinereacelor apropiaþi ºi astfel a reuºit sãmunceascã mai uºor pentru caacum sã poatã spune din propriaexperienþã cã „Nimic nu secomparã cu faptul cã ºti cã jocipentru þara ta”.

În ceea ce priveºte o nouãascensiune pe plan fotbalistic, lanivelul campionatului internagniþeanca a ajuns la punctulmaxim, în condiþiile actuale, însã nuexclude posibilitatea de a juca într-un campionat extern mai puternic,un pas mai aproape de atingereaperformanþelor idolului ei,brazilianca Marta Viera Da Silva,câºtigãtoare a trei Baloane de Aurconsecutive.

Bogdan AlbuSursa foto: Facebook