Redactare: Raul PopescuTehnoredactare & DTP coperti: Mihail VladIlustratia copertei: Anca TachPregitire de tipar: Marius Badea

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomdnieiGRTIN,ANSELMFrumusetea : o noui spiritualitate a bucuriei de a trii /trad. din lb. germani de Monica Grigore. - Ed.a2-t. - Pitegti :

Paralela 45,2079Con,tine bibliografieISBN 978-973- 47 -2892-3I. Grigore, Monica (trad.)2

Schiinheit - Eine neue Spiritualitdt der LebensfreudeAnselm Griin

Copyright @ 2014 Vierrfuerme GmbH, Verlag,97359 Miinsterschwarzach Abtei.

Copyright @ Editura Pa:alela 45, 2079Ptuenta lucrare folosegte denumiri ce constituie mirciinregistrate, iar conlinutul este protejat de legislat'a privinddreptr:l de proprietate intelectuall.www. editurapar aJela45.ro

ANSELM GRUN

FrumuseteaO noui spiritualitatea bucuriei de a tr5.i

Edilia a II-a

Thaducere din limba germane de

Monica Grigore

Editura Paralela 45

Cupruus

Introducere........................................ IFrumosul la Dostoievski............. ......25

intre fiingi gi senzagie - Platon sau

Kant?........ ......................49

Frumusegea lui Isus Cristos inEaanghelia dupd Luca ......77

Paradoxala frumusefe a crucii inEaanghelia dupd, I oa,n..r j...... r.. r.. r........ 93

Frumuse[ea crealiei .....115

Frumusefea limbii ........133

Frumusegea limbii la Friedrich

Holderlin ...137

Limba senzalionala a luiPeter Handke .............. ...................145

Limba literari ;i limba predicii ..... 151

Frumusefea muzicii... ...155

Frumusefea artei vi2uale................ 1 69

Frumusetea ln arhitecturi.......... ...17 I

Capacitatea de a transforma

a imaginilor frumoase.................... I 79

Stiluri ale frumuseqii ...................... I 89

Frumusetea liturgicS. ...L97

Frumusefea trupului. ..,2I5

Viap e frumoasa ..........229

Spre o spiritualitate a frumuselii...241

Estetica ;i spiritualitatea luiDorothee Solle......... ....247

Frumusegea ca zdmbet tandru

al lui Isus - Simone Weil............"...257

Frumuselea qi spiritualitatea

moralizatoare - Carlo Maria

Martini .......27I

Frumusegea din oameni -Evagrie Ponticul.... .......285

Frumuseqea ca patrie a inimilor -John O'Donohue .........291

$apte atitudini ale unei spiritualitagi

a frumusefii............... ...305

CAteva gAnduri de incheiere .........331

Surse gi lecturi suplimentare .........337

doresc, ca prin frumusege, sl vi lisaqi

atin;i de Dumnezeu. Prin frumusefe,

cred cu toatd thria, suntem deja atin;ide un Dumnezeu, de cel care este iubi-

rea. Dar frumusegea poate sf, qi sperie.

Este un Dumnezeu care ne scuturi,care, prin frumusege, ne pitrundeadAnc Ei ne deschide in vederea a ceva

care este mai presus de noi, ne con-

duce spre ceva mai presus de noi. A';a

se intdmpli cu locul unei epifanii, dar

;i cu locul in care gasim voinfa de a

trdi, mAngAierea gi vindecarea rinilornoastre.

Fnuuosul LA

DosrorEVSKI

tn ciutirile mele pe tema frumo-

sului, am fost atins cel mai mult de

cuvintele scriitorului rus Dostoievski:

,,Frumuseqeava salva lumea." Aqa ciin acest prim capitol vreau sd mi ocup

mai serios de Dostoievski qi de per-

spectiva lui asupra frumusegii. Despre

Dostoievski se spune ci mergea o datipe an la Dresda, pentru a se reculege

in faga icoanei Madonei Sixtine. Fiind

intrebat de ce face asta, scriitorul a rds-

puns: ,,Trebuie ca mdcar o datd pe an

25

^-'

s6-mi pot ridica privirea spre o figuraumanA, ca sd nu mi mai indoiesc de

mine qi de ceilalf oameni."'\bderea Madonei, pe care Rafael

a pictat-o ca pe o femeie foarte fru-moas5, avea un efect benefic asuprascriitorului. Simgea neapirat nevoiade a se umple de frumuselea Mariei.Acest fapt ii permitea si se accepte

pe el insu;i qi si nu mai fie disperatde propria sa micime. Frumosul dinMaria ii reda increderea ir{ oameni.

in viaga sa, Dostoievski a intdlnitfoarte mulqi oameni rii gi distrucrivi,iar in romane a scris despre josnicia qi

disperarea lor Acceptarea frumosuluidin el i-a schimbat perspectiva asupraacestor oameni ,,ri7". A, vazut, astfel,frumosul care exista incd in addnculsufletului lor. Acel frumos l-a ficut

26

si spere ci ;i acei oameni se pot lasa

atin;i de frumos, depd;ind riul din ei.

Tema frumusegii apare la Dosto-

ievski in romanul ldiotul Heinrich Boll

considera ci este cel mai bun roman

cristic pe care il ;tie. Bolnavul prinfMiEkin are ceva din puritatea gi fru-musefea lui Cristos coborAt printreoameni. Tragic este ci, in vremurilenoastre, aceasti limpezime interioard

strdluce$te - spune Dostoievski - toc-

mai in aceste caractere bolnave. inacest roman, scriitorul rus ne oferio discugie intre ateul Ippolit gi prin-gul Mi;kin. Ippolit ii spune pringului:

,,Este adevdrat, prinle, cd ai susginut

odati ci lumea se va salva prin frumu-

se!e? Cred cf, omul are astfel de gdn-

duri frivole numai atunci cind este

indrigostit. Domnii mei, spuse el cu

27

voce tare, intorcindu-se citre ceilalfl,

prinqul este indrigostit. Am vizut asta

de cum a intrat. Nu te inrosi, prinfe,cd o sf,-mi pari riu. Care frumusege

va mAntui lumea...? Esti un crestin fer-

vent?" Qdiotul)

Prinqul nu rispunde la aceasti

intrebare. Iezuitul gi cardinalul italian

Carlo Maria Martini, care analizeazh

aceasti pozigie in cartea lui Care frumu-se[e salueazd,lumea?, meditdnd pe mar-

ginea ei, interpreteazd" ticerea astfel:

,,Ticerea lui pare sd spuni ci frumu-setea care va salva lumea este iubirea

care impirtiqegte durerea."

Sarcasmul din cuvintele lui Ippolitne conduce spre o temi importanti:pe de o parte, e vorba despre efectul

28

salvator, vindecator qi izbivitor al fru-musegii, iar pe de altd parte, despre

doui condigii necesare pentru a crede

in puterea vindecitoare a frumuseqii:

iubirea qi faptul de a fi cre;tin. Numaicine iubeqte poate descoperi frumo-sul in figura umani gi in natura. Mai

este nevoie Ei de spiritualitatea cres-

tinf,, cu credinga ei in intruparea luiDumnezeu.

Frumosul este o intrupare a luiDumnezeu. Aqa devine Dumnezeuvizibil in materie, in lume. incarnurea

lui Dumnezeu in Isus Cristos este

punctul culminant al acestei intru-pdri. in Isus cel omenesc - aga aflimdin Euangheli,a dupd, Ioan - ni se aratimdrefia qi frumusegea lui Dumnezeu.

El devine vizibll. insi tot din Cristos

vine qi lumina frumusegii, care se

90

risfrAnge in tot frumosul pe care ilputem gisi la oameni gi in naturi.

Am fost obsedat de cuvinteleastea: ,,Frumusefea va mAntui lumea.

Frumusegea va salva lumea.oo L-am citit

din nou pe Dostoievski, am citit ca4i

despre el, mai ales pe cele scrise de

Romano Guardini Ei Zenta Maurina.

Am reflectat asupra frumusegii care

ar trebui si salveze lumea. Pentru

Dostoievski, aceasti frumusele este

opusul utilitagii. Frumosul existi gi

atAt. Cdnd totul devine utilitate, omul

e privat de propria-i demnitate. Firdfrumusefe - spune Dostoievski - omul

se cufundi in disperare. Omul tre-

buie si ingeleagi fapta mintuitoare a

lui Isus: a plantat frumusegea in sufle-

tele oamenilor. ,,Cristos a sidit prinEl insuqi ;i prin cuvintul Lui idealul

30

de frumuse+e, a hotirAt ci trebuie sa-l

planteze in sufletele oamenilor, cu

convingerea ci, avAnd acest ideal insuflet, oamenii o si se infrdgeasci unulcu altul." (Zenta Maurina, 281)

De remarcat faptul ci", aici, nu e

vorba deloc despre indemnul moralde a-qi iubi aproapele. Prin insugi fap-

tul ci l-am lisat pe Isus si ne planteze

in inimd sensul frumosului am deve-

nit cu togii frati ;i surori. Aqa reuEim

si ne transformdm relagiile pe care le

avem cu ceilalgi. Frumosul trezeste innoi iubirea pentru fragi ;i surori.

Uneori, la cursuri, propun urmi-torul exercitiu: doi oameni se agazi

unul in faga celuilalt. Unul inchideochii. Celilalt trebuie sd-l priveasci pe

primul cu ochii credingei, care nu cdn-

tiresc, nu ingroagi, nujudec5, ci doar

3l

caute frumosul din acel om. Apoi rolu-rile se schimba. Prin acest exercigiu

oamenii devin frati si surori. CAnd vidfrumosul in ceilalgi, il simt ;i in rnine.

Dostoievski e citat adesea pen-tru consideraliile lui asupra frumu-segii cuvintelor lui Isus - ,,Omul nutriiegte doar pentru pAine". Iar auto-

rul continui: ,,CAnd nu ne gAndim

decAt la pAine, plictiseala ne face sidevenim cei mai rai dugmani." (Zenta

Maurina,28l)Ceea ce ii hrinegte cu adevirat

pe oameni ;i ii face si fie oameni este

frumosul. Pentru scriitorul rus, fru-mosul nu este doar un concept este-

tic. Mai degrabi putem spune cd,,la

Dostoievski, frumosul congine intot-deauna Ei binele. Are gi o dimensiune

eticd, ba chiar gi una religioasi.

32

CAnd o moasi de prin vecini s-a

sinucis, Dostoievski, intr-o scrisoare

din 10 iunie 1876, ia drept cauzd a

acelui eveniment utilitatea puri. El

considera c5. ,,Acea femeie a vdzutfrumusefea din lume gi din oameni,

aqa incdt era insetati si facf, qi ea o

faptit nobilA." (Zenta Maurina, 281)

Totugi, acest mod de a vedea lucru-rile a determinat-o si dispari. Acolo

unde nu existd noblege, nu existiniciun sens al viegii. Dostoievski con-

tinui: ,,Sinuciderea acestei moa$e este

dovada originii spirituale a umanit6-tii. Omul nu poate trii doar cu piine,omul nu poate exista fhri frumusege."

(Zenta Maurina, 282)

Dostoievski nu vrea sI ne con-

duci intr-o lume sfAnti a frumusegii.

Era constient cA existi o tensiune intre

oocc

dorinqa noastra de frumusege gi viaga

noastra plini de conflicte interioare,

pe care, adesea, nu o putem considera

frumoasi. Proclami asta prin glasul

bolnavului pring Migkin. Frumusefea

sufletului ;i frumusegea trupeasci sunt

ascunse, la acest personaj, in spatele

unei boli. Pentru Dostoievski, frumu-

sefea este ,,Nu o figuri bine proporgio-

natd sau senini, ci una pe care se luptd

Dumnezeu qi diavolul, iar malurile

opuse se ating. Frumos este orice om

consumat de doringa de bine, chiar gi

atunci cdnd cade pradd picatului. Cu

cAt este mai puternici aceasti doringi,

cu atdt este mai frumoasd figura per-

soanei." (Zenta Maurina, 283)

Tocmai de o faga este fascinat prin-qul Miqkin: cea a Nastasiei Filippovna.

El vede frumusegea din aceastd figura.

34

ln acelaEi timp, iEi di seama ci ea tre-

buie si fi suferit foarte mult. Prinlulrecunoa$te o figuri demni ;i se

intreabi: o,Numai ci nu qtiu daci este

;i buni. Ah, dac-ar fi! Atunci totul ar

fi salvat!" (Idiotut) Apoi Dostoievski

descrie aceasti fafi: ,,Frumusegea ei

orbitoare era aproape insuportabili,

frumusegea unei fege palide, cu obraji

u$or supli qi niqte ochi arzdtori. Stranie

frumusefe ! Prinqul nu-;i putea lua

ochii de la fotografie. Deodati se scu-

turi" privi in jur, apoi duse iute por-

tretul la buze gi il siruti." (Idiotul)

Pringul siruti portretul fiindca e

plin de mili pentru nefericirea ;i dez-

nidejdea acelei femei. Frumusegea iiarate in acela;i timp situalia disperati

a femeii. Despre frumuselea Aglaiei

Ivanovna, un alt personaj feminin

J5