Biserici.Cildtorii in Orient.. Palestina.

Harta Siriei cu ilustrafii de epocd, colecfia Burada

CupruNs

CuvAnt inainte 7

Teodor BuradaCercetitor al muzicii bisericegti g

Dosarul zidirii unei biserici ortodoxe romane la lerusalim 47

Acte gi fotografii relative la zidireabisericii Ortodoxe RomAne din Ierusalim

Corpus selectiv de documente originale in facsimil

Mitropolitii ..............

Articole de presd

Cilitorii in Orient

Din cilitoriile D-lui Teodor T. BuradaO cilitorie in Egipt

Din cilitoriile Etnografului Th. T. BuradaO cilStorie prin Siria gi Palestina ...............

Cuprins

229

233

272

z&?

301

3r9

333

35r

Tnooon BURADACencsrAron AL vrrJ zrcrr BrsERrcESTr

ine parcurge viafa plurivalentului enciclopedist Teodor T. Burada

ftSj9-t9zj), muzicolog, violonist, Iexicograf, etnograf, folclorist,jurist, istoriograf, arheolog, teatrolog, muzeograf, cu greu ar accepta ideeacd omul acesta atat de acaparat cu preocupdrile sale lumegti, ar mai aveatimp gi pentru probleme spirituale personale, precum biserica gi muzica reli-gioasd. ,,Pe mine - mdrturisea Teodor Burada intr-un manuscris de familie,semnalat de criticul literar L C. Chisimia tn prefafa la Istoria teatrului inMoldova Agzi - nimeni nu m-a vdzut tologit, zicdnd cd sunt obosit, orisd dorm dupd masd, dupd cum fac mulSi. N-am avut in viafa mea nici untabiet. Am mdncat cand mi-afostfoeme, m-qm culcqt cdnd mi-afost somn.Niciodatd nu m-am tngrijit (tngrijorat n.n.) cdnd md prinde noaptea, undeam sd md culc, cd ori md culcam pe fA.n, ori pe paie, cum mi se htAmpla peIa stdni, ori puneam Fequa catdrului drept pernd ;i ndsipul pustiului drepta7ternut, cum fdceam Ia popasurile cu caravane (aluzie Ia drumurile prinTurcia, Palestina, siria, Egipt - n.n.); pentru mine toate acestea nu tnsem-nau nimic fafd de scopul ce urmdream in acele cdldtorii'!

Existd o sugestivd fotografie a. neobositului cercetdtor (reprodusd denoi) tn Enciclopedia muzicii romanegti , col. 2, p. 3gl, in care artistul TeodorBurada, cu ,,sicriul viorii" in mana stdngd, cu boccelufa de imbrdcdminte tnmdna dreaptd Ei cu gapca ruseascd pe cap (apdrdtoare de soare sau de ploa-ie) pdgea hotdrat sd tnfrunte toate vitregiile drumurilor, povard fdrd oprire, aomului trecut de vdrsta maturitdsii, hotdrdt sd cucereascd cu arcugul melo-diilor noastre populare inimile auditori strdini. Acest trubadur tntdrziat almuzicii rominegti, plecat pe urmele strdmogilor in finuturile tncd nebdtd-torite de muzicologii gi folclori;tii moderni ai sec. xX, a ajuns gi dincolo deEuropa (orientul Apropiat, Asia, Africa), bazdndu-se pe convingerea cd arta

OPERE T.T. BURADA

f

populard nu q. cunoscut granife teritoriale nafionale, tn Antichitate gi EvulMediu, urmele strdbunilor pierzdndu-se tn timp gi mai ales tn spafiul spi-rituo.l. Aga a ajuns sd cerceteze crestinii ortodoc;i dependenfi de larigradgi Muntele Athos, surpriza cea mai pldcutd find descoperirea de romdni infara SfAntd (Palestina). Chiar dacd in Cetatea lerusalimului doar grecii,rugii, armenii ,pi mahomedanii ipi aveau cartierele lor, totuEi peregrinii gicdlugdrii romdni poposiserd tn platoul Ghetsimanilor, sperAnd sd-;i incro-peascd mdcar un paraclis cre;tin autohton. A;a a ajuns la lerusalimtn t9o5,Teodor Burada etnograful, istoricul ;i folcloristul, dar mai presus de toateomul bisericii Sf. Athanasie gi Vulpe din la;i, unde a rdsd.rit primul cor, cti-torit de tatdl sdu, vornicul Tudorachi Burada (t8oo-t866), un tmpdtimit almuzicii religioase, dar gi al creafiei clasice universale.

Originard din tdrgul Odobegti, familia Burada a pornit de jos spre celemai inalte trepte boieregti tn viala sociald a Moldovei, cdminarul Ei muzi-cianul Tudorachi Burada mergdnd de la clucer (t9zj), sluger (di2), stolnic4819, cdminar (t84o), mareban Q84t): spdtar Q848) pdndlavornic, cu salonartistic prestigios tn lagi, Ia mijlocul sec. XIX. in ciuda ,,boieriei" dobdnditeprin implicarea sa tn viafa sociald a ,,cetdSii'i prestigiul familiei Burada -tmi spunea generalul magistrat Alexandru Burada, fiul muzicologului - i I-aadus biserica: ,,Credinfa tn Dumnezeu a constituit blazonul neamului nos-tru. Aici a fost tdria tradifiei seculare a celor trei generafii Burada!"

Documentele intdresc afirmafia de mai sus, bunicul muzicologului,Radu Burada, atmbrdcat haina preofiei, bucurdndu-se de un mare prestigiuin tdrgul Odobeqtilon Tatf,l muzicianului a urmat Seminarul de Ia SocolaajungAnd un remo.rcabil cdntdreS bisericesc Ft, ajutat de boierul ConstantinRobescu din Focgani, a reuEit sd-gi implineascd virtufile vocale prin studiisuplimentare Ia IaEi. Implicat intr-un complot impotriva domnitorului lonAlexa.ndru Sturdza, Tudorachi Burada (cum ti ziceau confrasii) a fost exilatla ,,Mdndstirea Neamfului, unde nu a rdmas strdin de tradipia cantdrii lqstrand. cand - tn 8jt - dupd ce s-a cdsdtorit cu Maria Isdcescu, stolni-cul Teodor Burada a deschis impreund cu sofia sq un pension de <nobiledemoazele>>, ier tn Sdrdrie a tncropit o gcoald elementard pentru copiii Siga-nilor robi, dascdl find angajat [...] psaltul Panaite. Atdt de puternicd fuseseimplicatd bisericq tn viafa cotidiand, tncdt parcd gi limbajul zilnic din familiepdrea rupt din preceptele duhovnice;ti: <Eu si mumavoastrd - Ie transmitea

10 OPERE T.T. BURADA

copiilor prin Testamentul sdu (intocmit de teama epidemiei de holerd dinMoldova paloptistd), in formule liturgice vizibil intrate in sdnge - pentru acdpdta pAnea cea de toate zilele (n.n.), ne insdrcinasem - pe langd slujbelece mai ocupam - ;i cu cregterea Ei invdfdtura unui numdr de copile>. sdmai precizd.m oare cd introduceree corului in bisericile ieEene s-au datorat IaBiserica Sf. Atanasie gi vulpe A8s) Iuirudorachi Buradariifiului sd.u, com-pozitorul;i dirijorul Gheorghe Burada (fiv-t97o), meestru de cor Ia BisericaMitropolitand (t86), dupd ce mai instruise formafii religioase vocale gi IaBiserica Trei Ierarhi (t86o). Inutil sd addugdm cd ambii copii - muzicieni aivornicului Burada (Gheorghe ;i Teodor) - au ldsat posteritdsii numeroasecreafii religioase.

Indiscutabil, personalitatea care a marcat Biserica Ortodoxd Romdnd inmod esenfial a rdmas in analele culturii nafionale afost muzicologul, etnogra-ful, folcloristul, istoriologul, juristul, enciclopedistul, profesorul, violonisfu/,sibizantinologul Teodor T Bura.da (n. j octombrie :d,j9 - m. ry februarie t9zj,Iagi). incd de la primele cercetdri de folclor gi etnografie (bocetele populare laromdni) gi de la cele dintAi publica-

Sii privitoare Ia datinile cu confinutbisericesc: (colinda, steeLle, irozii) tnAlmanahurile muzic ale (t875-t87),Burada a luat contact cu muzica reli-gioasd. Au urmat (dupd t88o) cdldto-riile peste hotare (Macedonia, Rusia,Cehia, Polonia, Croafia, Moravia,Turcia, Palestina, Egipt), unde gi-aIdrgit orizontul gtiin{ific bisericesc(prin studii comparate). IntuiSia sade muzicolog gi etnograf I-a determi-nat - chiar de la prima cdldtorie tnMacedonia giTurcia * sd-,pi tndreptepaEii gi sprefiefuIvechii muzici orto-doxe: SfAntul Munte Athos. Aflatin trecere prin Grecia, in drum spreAsia Micd, trubadurul iegean a luatcontact cu viafa asprd a cdlugdrilor

s*,1 r"' ri.fjl*€r i*l;! *fi* *rj *:,rdj* ***i$;*r

THATR* FRANf;fr$HF** l$ ttrq {*i futilt* t I flil$brs tlts{t $lls $r0St[disffi

tiR', li f;{} 5ilIitl T{iIltTc 1,,1

Tt{}$ffi T" *unt0tr 'ffi #l Cau^"c.'ir Url;tx!,'d, ls,_r t1","..r.. _ rr rn,

di r,ri, Sirur l.rs$r*a }lrim*e

H g**cr mmct ddh'ffiil*rmm rSS*.ll Fdna sri rqste *al.:l#p q*?!r 1,. irrlR|{ir;.

FF.OCIJa^"i,tdu 4l**; l'o,:-: ''

l . *rr. J.r.- ll xd., 'Lth Pbr,.r - rl. ..,., du,,h {Jr. ,s,.. .$*itrA lilaraaro

f. (-ih\'{. Iria geiiau F r,,lno e.urtr ful lvrN{rhk.i' R.nnrd .84roj Ia. ,iot@o *tir6 rlai o*roul I). llilrrt'l- Srnr,rirq drtl,l@, i"*r..r"]ru:,lar" or:"qm:,h;. 1ififf{{r1v$kl. ldF{er,ia F,r rialibr, *rtsi{itd *r} siltrlili;,

I''Ers f*$x$n.9t

*l*L,ssistr rti lLtlili' ldF ri{r:i*b, n{s'r:!} .ril {!rr

i', n fterxdlcq, 'l rs s?r*r l, \'ir;iu$>!,- rru'rilnrw i l..ffi' @ 'e d' '

qausia. Alitlxr. Ger t'on*n'r 1* dmru aimlolm .}ro. ft-

Ittk4 .Uildb fic (fu.r m ffi,mlqhs.orr d rLur

t E*#E$q1y1*iffi#r*"n ethEd' Fatry$*i o'

rt*leZr. t'"rot';irjffige;B A,$,{'. $0,*p*ti deliah l}. l{t"*ll6rrh F, *' ,.- *fiI;iil;;G' fic]trffixjfid; ;6- :srffi--

OPERE T.T. BURADA 1,L

Volumul O cilitorie la Muntele(t88), a fost reprodus, integral,Edit. Muzicald., BucureEti, r98o.

;i cu muzica de tradiSie bizantind a creF-

tinilor din sud-estul european, refugiasi

prin mdndstirile rdspdndite pe stdn-cile Muntelui Sftnt. ,,Odatd. tntors tnSalonic din acea cdldtorie (tn Turcia Ei

Macedonia - n.n.) [...] nu m-am oprit de

a md abate gi tn Muntele Athos - scria

Teodor Burada in Revista pentru istorie,

arheologie gi filologie (Bucuregti, t8$) -pentru a vedea vestitele mdndstiri ce se

afld acolo Ei care odinioard au statintr-o legdturd tndestul de sffAnsd cu istoria

fdrii noastre". Era printre primii muzico-

logi romdni in a semnala bogd1ia mate-

rialului documentar, de o inestimabildvaloare, ce avea sd atragd in secolul XXtoatd pleiada bizantinologilor contem-

porani pe meleagurile Muntelui Athos.

Athos, publicat de Teodor Burada. la Iapi

tn suita de Opere IV Folclor gi etnografie,

in urma vizitei la Muntele SfLnt al Greciei s-a ndscut Ei un inedit stu-

diu de organologie muzicald: Despre intrebuinfarea clopotelor in muzici.Prima formd q acestui singular gi original eseu (din pdcate pdstrat frog'mentar) a pornit de Ia toaca de pe Muntele Athos, pe care Teodor Burada

a auzit-o la una din mdndstirile cerceta.te - tn treacdt- in t882, aFa cum

rezultd din urmdtoarea precizare: ,,sd scriu ceva despre bisericile rominilorde Ia Muntele Athos (vezi Opere, vol. II; Schi;e monografice, Cronici muzi-cale, Lexicografie, Organologie muzicald.. BucureEti, Edit. Muzicald, t975,

pp. 2o1-2oz). Acest obicei (toaca - n.n.) a mqi rdmas incd Ei pdnd astdzi inMuntele Athos .pi tn cdteva locuri tndepdrtate ale Greciei").

Cel mai serios studiu de muzicd bisericeascd realizat de Teodor Bura.da,

tn paralel cu lupta pentru clddirea unui complex monahal (paraclis, chiliietc.) ortodox romdnesc la Ierusalim (ryo6-r914), rdmAne lucrarea Corurilebiserice;ti de muzici vocali arrnonici in Moldova, publicatd in revista

t2 OPERE T.T. BURADA

Arhiva din IaEi (n . g gi nr. rc, septembrie 1914, pp. 303-332). Dupd sem-nalarea unor documente Ei insemndri ale cdldtorilor strdini (Dorotei,Ieremia, patriarhul Constantinopolului, Paul de AIep) ;i al unor romdni(Dimitrie Cantemir, Melchisedec $tefdnescu, episcopul Romanului, cro-nicarul Gheorgachi) muzicologul iegean se opreFte pe larg Ia primele for-mafii polifunice care au fdcut trecerea de la cdntarea omofond de strandIa ansamblurile pe 4 voci: Corul de muzici vpcalS de la Ministirea Neamf,corurile vocale armonice de la ministirile Agapia qi Viratic (formafii femi-nine de maici ;i surori), Corul de muzici vocali din $coala Domneasci dela Trisfetitele, Corul de muzici vocali de la Seminarul Veniamin, Corulvocal de la biserica Trisfetitele, Corul vocal de la Mitropolie gi Corul vocalde la biserica Sf. Spiridon. intregul material afost republicat de noiin ediSiacriticd de Opere, vol. I, Editura Muzicald, BucureEti, t974. Autorul ieEean ainvestigat pe teren (dupd cumvomvedea din parcurgereatntregului corpusde documente prezent tn acest volum), cu ocazia rtrAngerii de fonduri, cuajutorul cutiilor de mild (pantahuze) aprobate de Sfkntul Sinod, mitropoliile;i episcopiile din Romdnia, invederea achizisiondrii terenului de Ia Ierusalimpentru construirea Bisericii Ortodoxe Romdne de la Ierusalim (ryo6-1g14.

Lucrarea monumentald a lui Teodor T. Burada, ce i-a inscris definitivnumele ca istoric gi muzicolog aI culturii romine1ti, va rdmdne - indiscuta-bil - Istoria teatrului in Moldova, in jvolume, publicat - post mortem - deIon C. Chisimia (Bucure;ti, Edit. Minerva, ry75). Din pdcate, autorul a reu-pit sti publice numai primele doudvolume (ryry, ry32), iar tngrijitorul edisieia dat la iveald toate cele trei volume ASZS). Primele fragmente (sub titlulinceputul teatrului in Moldova) au vdzut lumina tiparului tn revistaArhivaG9o), continudnd tn fiecare an, pAnd tn ryt4. ,,Cese $coalelor - preciza I. C.

chisimiatn prefasd - nu l-a ajutat, iar casa de editurd a viegii romAnesti i-acerut 45.ooo de lei'! Burada a inchis ochii la ry februarie ryzj, fdrd a-Ei vedeamanuscrisu/ Istoria teatrului in Moldova integral tipdrit.

in Partea I a primului volum, Teodor T. Burada s-a ocupat de Prive-ligti, Datini, Jocuri gi petreceri populare, debutdnd cu surprinzdtorul capi-tol rrozii: ,,Biserica incd oprea tn canoq.nele sale pe drept-credincioEi, sd nupriveascd sau sd ieie parte la diferitele priveligti scu jocuri publice, dupdcum se vede aceasta tn canonul z4;i 6z din Pidalion (Mdndstirea Neamfu,1844, pp. 144 Fi t87)!" Este necesar de precizat, cd folcloristul Burada $i

OPERE T.T. BURADA 13

DosanUL ZIDIRII UNEI BISERICIoRToD oxE nomANn te InnvsALrM

--\ l/-inalt prea SfinSite Stdpdne,

Mulqi din noi creqtini ortodocgi, in nemirginita noastri dragoste girenerafiune citri acela care a venit pre pimant si ne riscumpere din manadiavolului, am mers la locurile ,d.rr" scumpe cregtinilor, la Ierusalim,unde Domnul gi Dumnezeul nostru Isus Hristos a pitimit, s,a ingro_pat gi a inviat, unde Duhul sfant S'a pogorat, gi cu io, ", ce dragosteem plecat din ciminurile noastre gi inimile ne tresiltau de bucurie lalpropierea de aceste locuri sfinte, unde credem a ne ruga Domnuluiimpreuni cu slujitorii lui Dumnezeu de acolo; ce riu, ce mahnire ne_acuprins, ins5, cand acolo la Ierusalim nu am gisit ,ri"i o bisericu;i incare si auzim gi si infilegem in limba noastri romaneasci sfintele rugd_ciuni, cici aproape toate popoarele cregtine au bisericile lor la Ierusalim.liumai noi poporur roman nu. Intrigafi de acest fapt gi jignigi in demni_tatea noastr5, si cregtineasci gi nalionald.

-\ l/-inalt Prea Sfinfiei Sale,

Ne-am tot gandit cum am face si cum am proceda, ca cat mai curandsd vedem inilfati ra Ierusalim o biserici romaneasci, in care Dumnezeusi fie prosldvit qi rugat in limba noastri romaneasci, pb care rugiciunesi le in;ileagi toati suflarea romaneasci ce viziteazi aceste locuri sfinte

OPERET.T. BURADA

49

gi cei cari totdeauna locuiesc acolo, cici sunt mulli romAni acolo. in acestscop ne adresim Sf. Sinod al Bisericii noastre Ortodoxe RomAne, cunidejdea c5, pe de o parte, va bine cuvAnta ini;iativa noastri, dAndu-nevoe in acest scop, cu o pantahuzi, a aduna sumele necesare in scopul ridi-cirii unei biserici romAnegti la Ierusalim, iar pe de alti parte, cu speranfaci gi SfAntul Sinod va fi mAndru de aceasti ini;iativl a fiilor sufletegti aiBisericii cregtine Ortodoxe RomAne, gi va face tot posibilul spre a se vedeacAt mai curAnd realizati aceasti a noastri gi a tuturor sfAnti dorinfS.

Suntem al inalt Prea Sfin;iei Voastre gi a tot SfAntului Sinod prea ple-cati $i supugi fii gi fiice sufletegti.

Aceasti suplici este inregistrati la N. 86 din 8 mai 19o6.

inalt prea SfinfitutuiArhiepiscop gi Mitropolit Primat aI RomdnieiPrepedintele Sfdntului Sinod aI Biserici Ortodoxe Romdne

.-\l/-

Rrcanur, RovrAxrpr Bucunnqrr 19o6, IuNrr roSrAnrur, SrNon lr, SrrNrur Brsrnrcr Aurocrrar,rOnronoxn Rorvri.xnNo. r7r

Domnule,

Vi se face cunoscut ci Sf. Sinod, in gedinfa din 5 Iunie curent, invederea raportului Comisiunei privitor la suplica inreg. la N. 86/9o6,prin care se cere incuviinfarea unei pantahuze in scopul de a se puteaaduna sumele necesare pentru construirea unei biserici romAne laIerusalim, a aprobat conclusiunele raportului Comisiunei, care sunt: ,,caD-voastri si vi adresafi mai intAiu Onor. Guvern, cu rugiminte ca sibinevoiasci a regula cu cei in drept cele ce privesc la infiinfarea uneibiserici romAne la Ierusalim gi apoi gi Sf. Sinod, cAnd va fi ingtiinfat deresultat ci e favorabil, va da binecuvAntarea cerutl gi va face ca si seelibereze pantahuza cuvenit5".

OPERE T.T BURADA

Asemenea sf, sinod a primit gi l5muririle date de i.p.s. Mitropolit alUoldovei de a se aproba pantahuza in toate Eparhiile Regatului RomAniei,in scopul aritat mai sus, cu condi;iunea ca tot ce se va strange intr-o cdtu-ni sau comuni si se constate prin incheiere de proces verbal, scris chiar inpantahuzi cu preotul locului gi cu un delegat al Primiriei, aritAndu-se ces.rmi s-a adunat in acea cituni sau comuni, iar tot ce seva strAnge dintr-uniudeqintreg seva consemna la Casa de depuneri, de unde sevor ridica cAnd sera obline dreptul de a face biserici gi cu gtiinla i.p.s. Preqedinte al Sf. Sinod.

he;edinte, I loar

D-IuiT. Bunent

Director, Econ. Ovtotu MuscttEANU

Bucure1ti, str. Biserica Enei, n. 7

-\l/-SrArre Monasrrnr Nravrl 19o6lur,rr

Cucone Theodore!

Cu mila lui Dumnezeu gi cu rugiciunile SfAntului $tefan am ajunsacasi;i am scipat de morte fiind chiar in trenul ce s-au ciocnit intre Ploie;tia Perig;am arrtat Pirintelui Midici sirutiri de mAni din partea D-voastrias€menea gi Pir. Daniil. Timpul pe la noi este cam ploios; musafiri avempini acum 3o familii.

Cucone Teodore, vi rog ingtiinlafi-mi ce s-au ficut cu afacerea n6stri,caci de cand m-am despirfit de Pir. Iuvenalie nu mai qtiu nimic. Ce aufhcut? Au scos Pir. Iuvenalie Condici? Era si mi scrie gi vid ci taci; se vedeci nu e in Bucuregti; sau o fi ceva la mijloc de este aceasti ticere.

Am apelat la Dv pentru am scri cici sunt cu neribdare vizAnd aceastiricere gi nu gtiu unde se afli Pir. Iuvenalie. scuzali cr p6ate vi deranjez.

AI D-voastrd Amic de bine voitor,I ero diac on Styerru P o p n s cu

CPERE T.T. BURADA 51