rl,

l

)

ll'I*

$l

Editor: Cdlin Vlasie

Redactare: Raul PopescuJbhnoredactare: Stelian BiganCoperta: Ionug BrogtianuPrepress: Marius Badea

Descrierea CIP a Bibliotecii Nagionale a RomAnieiCRUN, ANSELM

Prietenia este un dar / Anselm Grtin ; trad. din lb.germanl de Monica Grigore; cuv.-inainte de P5tinteleVisarion. - Pitegti : Paralela 45,2016

rsBN 9ZB-973-47 -2409 -3

I. Crigore, Monica (trad.)II. Visarion, ieromonah (pref.)

821.112.2-4:135.1

FREUNDSC}IAFT IST EiN CESCHENKAhselm Cnin

Copyright @ 2011 Vier-Tuerme CmbH, Verlag,97359 Mrinsterschwarzach Abtei.

Copyright @ Editura Paralela 45; 201.6, pentru prezenta edigie

Prezenta lucrare folosegte denumiri ce constituie merciinregistrate, iar conginutul este protejat de legislagia pri-vind dreptul de proprietate intelectual5.

ANSELM GRUN

PRIETENIAESTE UN DAR

Traducere din limba germand de

Monica Crigore

CuvAnt-inainte de

Pdrintele Visarion

Editura Paralela 45

CuVrins

Cuvhnt-inainte............... 5

Prietenia inzrlelenoastre 9

Ce inseamni prietenia. t2Cum ia nattere prietenia.... 1'6

Tipuri de prietenie 18

increderea in prieteni -increderea in sine

cu ajutorul prietenilor 23

Prietenii ca ajutoare

deincredere 27

Prietenia - patria in care

strdinii se simt acasd...................'....' 31

Pentru evolugia prieteniei:

rSbdare, incredere gi ritualuri 36

Eu, propriul meu prieten....... 41

Prieteni - liberi gi totu;i strAns legagi.... 46

Prieteniile dintre bdrbagi,

prieteniile dintre femei......... 50

Ce pune prietenia in pericol... 56

Dragd cititoare, drag cititor 61'

Cuvhnt-tnainte

'T-aina cea mai mare revelatdII omului prin Iisus Hristos este

cI Dumnezeu este Unul in Fiing5,

darintreit in Persoane. Dumnezeueste comuniune a trei Persoane

eterne, unite in iubire des5vArgitS.

Fiind creali dupd chipul lui Dum-nezeu (cum spune Sf. Scripturl),gi noi puftem in suflet doringa de

comuniune, devenim,,perso ane" ;

inchiderea in propriul egoism ne

face ,,indlrzt".Persoana inseamnd relagie, comu-

niune. Individul este cel care nu se

deschide spre nimeni, nu se divide,

nu se d5ruiegte.

Prietenia este un dat al sufletu-lui-persoanS. Lipsa ei ne face in-comple;i, ne face sE suferim.

Se spune cd este ugor sd ne facemprieteni, dar mult mai greu este sd-ipdstrdm. Lipsa unor valori autenticeduce la prietenii gubrede. Credingain Dumnezeu intSregte prietenia.

Noi, crqtinii, avem un privilegiuunic: sI mAncdm 9i sd bem Trupulgi SAngele lui Hristos. Devenim,astfel, una cu Ei, dar gi cu cei cre-dincio;i, devenim consangvini. Artrebui sd fim rofi prieteni, chiarinainte de a ne cunoaste.

Fiind o relagie eu-tLi, prieteniadevine mult mai puternicd atuncicAnd implicdm pe un al treilea, peDumnezeu, care este izvorul iubi-rii. ,,SE v5 iubigi unul pe altul!",spune Domnul. Toatd viala putemdesdvArgi aceast5 poruncl f5rd sd

ajungem Ia capdtul ei.

Prietenia se rupe ugor cAnd nu

are la bazd lucruri profunde, care

merg cu noi ;i dupd moarte. Pri-

etenii adevdraqi vor fi imPreundin vegnicie.

Sunt momente in care prieteniine pot intrista sau chiar dezamdgi.

Cu siguran!5 gi noi le-am creat

astfel de stdri, poate chiar fdrd sd

ne d5m seama. Putem trece ugor

peste,,sclden\e" prterenilor, daciavem in;elepciune. ArdtSm astfel

cd suntem persoane mature. Ni-meni nu-i perfect.

Rugdciunea din suflet Pentru Pri-eteni ne apropie foarte mult. Prie-

tenii care nu se roagd unul pentru

altul sunt in pericol de a se rdci.

Ca om, MAntuitorul Hristos aavut foarte muigi prieteni: pe apos-

toli pe Lazdr cu surorile sale, Marta

gi Maria, pe femeile mironosige (in

frunte cu Maria Magdalena), Pe

bdtrAnii Iosif gi Nicodim din sine-driu gi pe mulgi algn, bdrbafi gi fe-mei. Chiar gi pe Iuda I-a numitprieten pAnE Ia sfArgit. Dacd s-ar ticdit, cu siguran!5l-ar fi iertat, chiargi dup5 ce L-a trldat.

Sd nu uitdm gi de prietenii dinceruri: sfin;ii gi un prieten clruiaii ddm foarte mult de lucru: inge-rul pdzrtor.

Suntem, agada4 inconjuragi deprieteni; rdmdne sd-i descoperim.

Pdrintele Wsarion

Prietenia in zilele noastre

nt n ztua de astl,zi, o relaqie de

I prietenie adevdratd este mai

importantd ca niciodat5. Rata di-

vorlurilor creste alarmant. C5sni-

cia nu mai reprezrntd acea ancor5

sigur5 de odinioarS. in miiloculacestei incertitudini fa;5 de rela-

giile lrainrce, de o viafd, oamenii

simt doringa accentuard de a avea

prieteni. Prietenia este unul dintre

bunurile cele mai depreg 9i, adesea,

cele mai dorite. Pentru mulgi dintre

noi, ea reprez;nlS o insulS intr-un

ocean de nesiguranle, un addPost

intr-o lume in derivS, un cdmin

intr-o existen!5 in care ne sim-

!im neocrotigi.Filosofii greci au dedicar mai

multe pagini prieteniei in detri-mentul cdsdtoriei gi familiei. in do-meniul filosofiei ;i in arra poeric5,tema prieteniei a inflorit in secolulal )C/l[-lea. Pe de altd parte, secolulal XIXlea a fost marcar de imagi-nea familiei. in prezent, famiiianu mai reugette sd satisfac5 nevo-ile gi aspiraliile multor oameni. $inici celelalte tipu n de relagii numai sunt sigure in ztlele noastre,cum ar fi cele formate in colecti-vul unei companiL care igi pierdeputerea in urma permanentelorrestructurdri, fiindcd rareori vreundepartament reusegte sd-gi pds-treze o structurd constantd. inacest mediu marcat de nesigu-ranfd in ceea ce priveste famiiia siIocul de munc5, se pare cd a sosit

timpul sd reconsiderlm rela;iiie de

prietenie. $i sper cd aceastd clrti-cicd despre prietenre, drag cititor,dragl cititoare, va reugi s5-9i ofere

' otamentului si ao lmaglne a oev ,

experienlelor indl;Stoare pe care le

pogi trei sau pe care le tr5iegti deja

cu prietenii gi prietenele tale.