Redactor: Eugenia Petre

Copert6: Ionu{ Ardeleanu- Pcrici

Tehnoredactor: Rodica B oacd

O 1995 by Francis FukuyamaAll rights reserved

@ 1997 Editura Paideia

Pia(a Unirii nr. 1, sector 3

Bucureqti, Romdnia

tel.: 021.316.82.10

e-mail: office @paideia.ro

www.paideia.rowww.cadourialese,ro

Textul a fost tradus din:Francis Fukuyama, The End of History

and the Last Man,1992,T\e Free Press -A Division of Macmillan,

Inc. (NewYork)

in 1992, The End of History and the Last Man,a primit Premiul lntema\ronal Capri

qi Ins Angeles Times Book and Critics Award

FllANIIS FUKUYAMA

Sfer;itul istnriei

si ultlmul nm

Traducere de Mihaela Eftimiu

ISBN 973-913t-33-6 patilela

Euprins

ln loc de introducere ...........................5

Partea intdi - O tntrebare care revine ...................211. Pesimismul nostru...... ................232. SlSbiciunea statelor autoritare - I ...................353. Sl6biciunea statelor autoritare - II

sau M6ncAnd ananas pe Lund .........................474. Revolu{ia liberald mondial[ .......66

Partea a doua - Bdtrdnelea omenirii.................... g1

5. O idee pentru o Istorie Universali .................. g3

6. Mecanismul dorin(ei ................ 1037. Niciun barbar la portile noastre .................... 1178. Acumularea fdr[ sfArgit ......._....1269. Victoria video-casetofoanelor ....................... 1 36

10. in patria culturii .......................15011. Rdspunsul la intrebarea lui Kant ...................17112. Nu existl democralie fdrddemocrali ............177

Partea a treia - Lupta pentru recunoa{tere ........Lg913. La inceput, o luptd pe viafd qi pe moarte

de dragul prestigiului ............... 19114. Primul om ............... .................20415. O vacanf[ in Bulgaria ..............21516. Fiara cu obrajii rumeni......... ....22617. Grandoarea qi declderea thymos-ului ...........23g18. Dominafie qi sclavie .................25219. Statul universal qi omogen .......261

5t5

Partea a patra - Sdrind peste Colosul din Rodos

20. Cel mai nesim{itor dintre nesim{itoriimonqtri ................275

2 1. Originile thymotice ale muncii ..................... 290

22. Impeii ale resentimentului, imperiiale respectului ................... .......305

23. Lipsa de realitate a ,,realismuluf ' .................31724. Puterca celor care nu de{in puterea ...............32825. Interesele na[ionale ..................344

26. Cdtre o uniune paqnic[........ .....357

Partea a cinc ea - Ultimul om .............................. 369

27 . Pe tdrimul libert[tii....... ...........37128. Oameni fdrd inimi ....................38729. Liberi gi inegali ........................40330. Drepturi perfecte gi indatoriri imperfecte .....414

3 1. Imense rdzboaie ale spiritului ....................... 421

Notele autorului .........437

5tE

I

Pesimismul nnstru

Un gdnditor atdt de respectabil si echilibrat caImmanuel Kant tncd mai putea sd creodd cd rdzboiulserve;te scopurilor Providenlei. Dupd Hiroshima,orice rdzboi este, in cei mai bun caz, un rdu necesar.

Un sfdnt teolog ca Toma din Aquino mai putea sdsuslind cu toatd seriozitatea cd tiranii setnesc unorscopuri providenyiale, pentru cd fdrd tirani nu arexista posibilitatea martiriului. Dupd Auschwitz, celcare ar aduce acest argument s-ar face yinovat deblasfemie... Dupd ace ste ev enimente tngroz.itoare,care s-au petrecut chiar tn inima lumii moderne,avansate din punct de vedere cultural ;i tehnologic,mai poate crede cineva tntr-un Dumnezeu care este

neapdrat Progresul decdt tntr-un Dumnezeu care isimaniftstd Puterea sub forma Providenlei care ne

supravegheazd ?

Emil Fackenheim, Prezenta lui Dumnezeu in istoriel

Secolul XX, o putem spune cu certitudine, ne-a fdcutpe to{i profund pesimiqti in privin(a istoriei. Ca indi-vizi, putem fi, bineinfeles, optimis,ti in leg[tur[ cuperspectivele personale de slndtate gi fericire. in modtradifional, americanii sunt considera(i un popor veqnic

optimist in privinfa viitorului. Dar c6nd ajungem lachestiuni mai cuprinzltoare, cum ar fi dacd a existatsau va exista vreodatl progres in istorie, sigur, verdic-tul este cu totul altul. Cele mai echilibrate qi lucideminfi ale acestui secol nu au vezut niciun motiv cares[ le facd sX creadd cI lumea merge spre ceea ce noiin Occident considerlm drept institu(ii politice respec-

23

tabile puse in slujba omului - adicd democraliileliberale. Cei mai profunzi g6nditori ai noqtri au ajunsla concluzia cd nu existd ceea ce se nume$te de obiceiistorie - adicd o ordine semnificativl in aria vaste aint6mplSrilor omeneqti. insSgi experien{a noastrl paresE ne fi inv5{at cX este mai probabil ca viitorul sd nerezele noi qi inimaginabile rele, de la dictaturi fana-tice qi genociduri sAngeroase pAn[ la banalizarea viefiiprin sporirea consumului de bunuri, gi cX ne aqteaptddezastre fdrd precedent, de la iarna nuclearl pdnd lacresterea temperaturii la scara intregii planete.

Pesimismul secolului XX se afld intr-un puterniccontrast cu optimismul secolului precedent. Chiar daclEuropa a intrat in secolul XIX convulsionatd de rlzboiqi revolu{ie, acesta a fost, in general, un secol de paceqi de o bundstare material5 flrd precedent. Existaudoud motive serioase de optimism. Primul era credinfacd gtiin(a va imbundt5gi existen(a uman[, invingdndboala qi sdrdcia. Natura, adversarul omului de atdtavreme, avea sd fie stlpAniti prin intermediul tehnolo-giei moderne qi pusd in slujba fericirii umane. Cel de-aldoilea motiv, guvernele liberal-democratice, aveau sdse rlsp6ndeascd in tot mai multe {5ri ale lumii. ,,spiritulanului l7l6" sau idealurile Revolufiei franceze aveausi-i inving[ pe tiranii lumii., pe autocrati qi pe preoqiisupersti{ioqi. Supunerea oarbd fa{d de autoritate aveas[ fie inlocuitd de autoguvernarea ralionald, in careto{i oamenii, liberi si egali, sd-qi fie propriii st[pdni.in lumina masivei deplasdri a civiliza(iei, chiar rdz-boaie sdngeroase, ca cele napoleoniene, puteau fl inter-pretate de filosofi ca fi.ind progresiste din punct devedere social, prin rezultatele lor, pentru cd au dus lardsp6ndirea guvernlrii republicane. Au fost avansateteorii, mai mult sau mai pufin serioase, pentru a explicafaptul cd istoria constituie un intreg coerent ale cdruifrdm6ntdri stau la originearealizdilor epocii moderne.in 1880, un anume Robert Mackenzie scria:

,,Istoria omenirii inregistreazi progresul - inregis-treazi acumularea cunoagterii qi sporirea in{elep-ciunii, inaintarea continud de la un nivel inferior la

unul superior de inteligenl5 si bunistare. Fiecaregenera[ie transmite generatiei urmdtoare comorilepe care le-a moqtenit, imbunitilite de propria experi-enti, sporite de roadele victoriilor pe care ea insiEile-a repurtat... Cregterea bundstlrii umane, sclpatide amestecul rduvoitor al principilor inddritnici, este

acum reglatl in mod benehc de marile legi ale Provi-dengei".2

Sub titlul ,,torturi", faimoasa edi{ie a unsprezecea aEnciclopediei Britanice publicatd intre anii 19 10- 19 1 1

preciza ,,in ceea ce priveqte Europa, subiectul este inintregime doar unul de interes istoric".3 Exact inpreajma Primului R6zboi Mondial, ziaristul NormanAngeli iqi publica lucrarea intitulati ,,Marea iluzie",in care sus{inea ci expansiunea teritorial5 s-a demodatdin cauza come(ului liber, iar rdzboiul a devenit iragio-

nal din punct de vedere economic.4Pesimismul excesiv al secolului nostru se datoreazd,

cel pu(in in parte, cruzimii cu care aceste aqtept[ri au

fost ndruite. Primul Rdzboi Mondial a avut un roldecisiv in subminarea increderii pe care Europa o avea

in ea insdqi. Bineinleles, rdzboiul a dus la dobor6reavechii ordini politice reprezentate de monarhiile dinGermania, Austria qi Rusia, dar impactul sIu cel maiprofund a fost unul de natur[ psihologic6. Patru anide r[zboi oribil de tranqee, in care zeci de mii au muritintr-o singurd zi, pentru c6(iva metri de pdmint devas-

tat, au fost, dupi cum spune Paul Fussell, ,,o hidoaslpiedicd in calea mitului meliorist, care dominasecongtiin{a publicd timp de un secol", rdstumAnd ,,ideeade Progres".5 Virtufi ca loialitatea, h[rnicia, perseve-ren{a qi patriotismul au fost puse in slujba exterminlriisistematice qi absurde a altor oameni, discreditAndastfel intreaga lume burghez[ care crease acestevalori.6Aga cum poveste$te Paul, tdndrul soldat, eroulci4ii lui Erich Maria Remarque ,,Pe frontul de Vest,nimic nou": ,,Pentru noi, puqtii de optsprezece ani(profesorii de la qcoal[) ar fi trebuit sX fie adeviratecllluze spre lumea maturitdgii, a muncii, a culturii, aprogresului - spre viitor... Dar prima moarte pe care

2524

am vdzut-o ne-a spulberat credinta in acest viitor." Cuaceste cuvinte, care aveau si fie repetate de tineriiamericani in timpul rdzboiului din Vietnam, el con-cluziona: ,,genera(ia noastrS era mai demnd deincredere decAt a lor".7 Ideea cd progresul industrialeuropean putea fi transformat in rdzboi, fird vreo rIs-cumpSrare moral5 sau vreun sens, a dus la condamna-rea asprd a tuturor incerc[rilor de a descoperi structurisau sensuri majore in istorie. Astfel, renumitul istoricbritanic H.A.L. Fisher scria in 1934: ,,Oameni maiin{elep{i qi mai inv6{a{i decAt mine au deslugit un planin istorie, un ritm, o structur5 predeterminatS. Mie,aceste armonii imi sunt ascunse. Nu pot sd vId dec6to situa(ie neprevdzutl urmAndu-i alteia, aqa cum unval urmeazl altui val".8

Primul Rdzboi Mondial nu a fost, dupd cum s-adovedit ulterior, decdt o anticipare a noilor forme subcare rXul avea sA apard cur6nd. DacI qtiin[a modernda fdcut posibile arme cu o capacitate de distrugere flrdprecedent, cum sunt mitraliera qi bombardierul, poli-tica modernd a creat un stat avdnd o putere firi prece-dent, pentru care un nou cuvAnt a trebuit sI fie inventat:totalitarismul. Sprijinindu-se pe o forld poli(ieneascleficient5, partide politice de mas[ 9i ideologii radicalecare cdutau s[ controleze toate aspectele viefii umane,acest tip nou de stat s-a lansat intr-un proiect care nuurmdrea nici mai mult nici mai pufin decdt dominaliamondial5. Genocidurile comise de regimurile totalitareale Germaniei hitleriste si Rusiei staliniste au fost fdrlprecedent in istoria umanitlfii gi au fost posibile, inmare m5sur5, din cauza modernit[[ii inseqi.e Au exis-tat, bineinfeles, tiranii sAngeroase inainte de secolulXX, dar Hitler qi Stalin au pus atat tehnologia, cAt qi

organizareapoliticd modernl in slujba r6ului. inainte,ceva atat de ambilios ca lichidarea unei intregi cate-gorii, cum a fost cazul evreilor din Europa sau al chia-burilor din URSS, fusese dincolo de capacit5tile tehniceale tiraniilor,,tradilionale". $i totuqi, exact acest Iucrua fost posibil din cauza progresului social gi tehnic alsecolului anterior. Rdzboaiele dezl5ntuite de aceste

idcologii totalitare au fost, de asemenea, cu totuldiferite de cele anterioare, implicind distrugerea inmasd a populaliei civile gi a resurselor economice -dc unde qi termenul de ,,rdzboitotal". Pentru a se ap5ra

dc aceastd ameninlare, democra{iile liberale au fostsilite sd recurg[ la strategii militare ca bombardarea

Dresdei sau a Hiroshimei, care, in alte vremuri, s-ar finumit, simplu, masacre.

Teoriile secolului al XIX-lea despre progres asociau

rlul provocat de om cu o stare de inapoiere din punctul

dc vedere al dezvoltSrii sociale. Dac[ stalinismul a ap[-rut intr-o lard inapoiat[, doar pe jumdtate european[,cunoscut[ pentru regimul ei despotic, Holocaustul s-a

nlscut intr-o tard avAnd cea mai avansatd economieindustriald qi una dintre cele mai cultivate qi instruitepopulafii din Europa. Dac[ asemenea lucruri s-au pututintdmpla in Germania, de ce n-ar fi ele posibile in oricealtl lari avansatd ? $i dacd dezvoltarca economicd,

cduca{ia qi cultura nu au fost o garan{ie impotriva unuit'enomen ca nazismul, ce rost a mai avut progresulistoric ?ro

Experienfa secolului XX a pus sub semnul indoieliiafirmafia cd progresul s-ar baza pe qtiin{5 qi tehnologie.

Capacitatea tehnologiei de a imbun[tdfi existen{auman[ depinde in mod decisiv de un proces paralel

de evolu{ie morald a omului. Fdrd aceasta din urm[,puterea tehnicii va fi pur qi simplu deturrrati spre sco-

puri nefaste, iar omenirea o va duce mai rdu decAt

inainte. R5zboaiele totale ale secolului XX nu ar fifost posibile fdr[ cuceririle d e bazd ale revolu(iei indus-

triale: fieruI, ofelul, motorul cu combustie internl qi

avionul. $i, de la Hiroshima incoace, omenirea este

b6ntuiti de spectrul celei mai teribile cuceriri tehnice:

urma nuclear[. Fantastica prosperitate economicldatoratd gtiin(ei moderne are gi o parte intunecat6,pcntru cd a dus la deteriorarea mediului in multe pir{ialc globului, fdcdnd sd se pun[ problema unei catas-

trofe la scara intregii planete. Se afirmd frecvent cItchnica de transmitere a informa[iilor in intreaga lumepi sistemul rapid de comunica{ii au dus la promovarea

27tn

4

Revolulia liberala mondiala

Ne afldm la porlile unei epoci importante '

ale uiei epoci zbuciumate, cAnd spiritul o

ia tnainte intr-un salt, t;i depd;eEte forma

anterioard pentru a imbrdca una noua'

Toate reprezentdrile, conceptele qi conven'

Tiile care suslin ansamblul lumii ttolstre se

dizolvii;ise prdbu;esc ca o imagine dinvis'

O noud fazd a spiritului se pregdte;te sd

apard. Filosofia mai ales trebuie sd iasd tn

iitA*pinor, ;i sd o recunoascd' tn timp ce

altele, care-i stau neputincioase tmpotriv d'

se agald de trecut.

G'W'F Hegel' intr-o conferint[din l8 sePtembrie 18061

Atdt stAnga comunistd, cat $i dreapta autoritaristl

s-au dovedit falimentare in privin[a unor idei serioase

capabile sd suslini coeziunea politici internd a guver-

nelor autoritare, indiferent daci ele se bazau pe partide

,,monolitice", pe junte militare sau dictaturi personale'

Lipsa autoritdlii tegitime insemna cd' de cdte ori un

guvern autoritar se confrunta cu vreun eqec in dome-

iiul politic, nu exista un principiu superior. la care

regimul sd poatd apela. Unii au comparat legitimitatea

cu un fel de rezervi in bani ghea{6' Toate guvernele'

democrate sau autoritare, au momentele lor de ascen-

siune sau de cddere; dar numai guvernele legitime au

aceastl rezervi la care pot recurge in vremuile de cizit'

Sldbiciunea statelor autoritare de dreapta rezid.ainneputinfa lor de a controla societatea civild. Venind laputere cu un anumit mandat, de reinstaurare a ordiniisau pentru a impune ,,disciplina economic5,,, mul{iconducltori nu reuqeau sd faci mai mult dec6t predece_sorii lor democrati pentru a stimula o crestere econo_mic[ constantd sau pentru a crea ideea de ordinesocial5. $i cei care au reuqit aceasta au cdzut in proprialor capcanS. Pentru cI societl{ile pe care le dominauau inceput sd-i deplqeasc[ pe mdsurl ce deveneau maieducate, mai prospere qi mai burgheze. $i pentru cd amin_tirea situatiei critice care justifi ca guverrrarea autoritardse qtergea, aceste societ[.ti erau din ce in ce mai pu[indispuse sI tolereze un regim militar.

Guvernele totalitare de stAnga au incercat si eviteaceste probleme subordondndu_qi intreaga societatecivil5, ocupAndu-se de ceea ce cetitenii aveau voie sdgAndeascd. Dar un asemenea sistem, in forma sa purd,nu se putea menfine decAt printr_o teroare care_i ame_nin{a chiar gi pe conducdtorii regimului. Odati cu sli_birea terorii, s-a instalat un proces de degenerare princare statul a pierdut controlul asupra unor aspecte_cheie ale societ5{ii civile. Cea mai importantd a fostpierderea controlului asupra convingerilor oamenilor.$i, avAnd in vedere cI formula socialistd de creqterecconomici era defectuoasl, statul nu gi_a putut impie-dica ceti[enii sd nu observe acest fapt qi sI nu tragdpropriile concluzii.

tn plus, pu{ine regimuri totalitare se puteau refacedupl una sau mai multe crize de succesiune. in lipsaunor reguli de succesiune general acceptate, va existafntotdeauna tentafia, pentru vreun ambi(ios candidatlu putere, de a pune intregul sistem sub semnul intre_hilrii, chemAnd la reforme fundamentale in cadrulluptei impotriva rivalilor sdi. Cartea reformei este untulu foarte putemic, pentflr ci in sistemele stalinisteIrtutl lumea este nemulfumit5. Astfel, Hruqciov s_alirlosit de antistalinism impotriva lui Beria si Malen-kov, Gorbaciov l-a folosit impotriva rivalilor s5i in erahrcincvist[, iar Zhao Ziy ang impotriva conservatoru]ui

E7bb

Li Feng. Dac[ acegti indivizi sau aceste grupurr' carc

se luptau pentru putere, erau democrali sau nu' arc

prea pulin[ importanfd, de vreme ce procesul succc-

,i.rrii tinO"u s[ submineze credibilitatea vechiului

regim expunAndu-i inevitabilele abuzuri' Noi fortc

,o-.iul" si politice, mai sincer dedicate ideilor liberalc'

s-au declanqat, qi in curAnd nu au mai putut fi contro-

late de cei care pl[nuiserd primele reforme limitate'

Sldbiciunea statelor puternice s-a dovedit prin fapttll

c[ multe foste state autoritare au cedat in fa{a demo-

cratiei, in timp ce fostele state posttotalitare au devenit

simple regimuri autoritare, dacd nu chiar democrate'

Uniunea Sovieticd a cedat puterea republicilor unio-

nale qi, chiar dacd China continui sd fie o dictaturi'

regimul a pierdut controlul asupra unor pIrli impor-

taite ale societ[1ii. Nici una dintre cele dou6 1[ri nu

mai posedX coerenta ideologicd pe care le-o dlduse

cAndva marxism-leninismul: nu mai mult decAt ar fi'

de aqteptat ca acei conservatori, care se opun reformei

in Uniunea Sovietic5, sI punl o icoanl ortodoxd in

locul imaginii lui Lenin. Autorii loviturii din august

1991 semdnau cu o junt[ militard latino-americanS'

ofi(erii din armati si inallii funclionari din polilie

jucAnd un rol imPortant.in afard de criza politic[ a autoritarismului' a inceput

qi o revolulie mai puqin zgomotoas[, dar nu mai pulin

importantd, in domeniul economiei' Ceea ce a consti-

tuit atAt manifestarea, c6t ;i cauza acestei revolu{ia

fost fenomenala creqtere economic[ a Asiei de Est

dupl cel de-al Doilea Rdzboi Mondial' Acest succes

nu s-a limitat la cei care au inceput modernizarea de

timpuriu, cum a fost cazul Japoniei, ci a ajuns sd

includ5, in final, practic toate fdrile asiatice dispuse

s[ accepte principiile de pia![ qi s[ se integreze pe

deplin in ,itt"t*rt economic capitalist mondial'

Rzuqita lor sugera c[ f5rile sdrace, f[r[ alte resurse

decAt h[rnicia propriilor lor popoare, puteau profita

de deschiderea sistemului economic internafional qi

crea inimaginabile cantitdfi de noi bunuri' desfiin[dnd

rapid decJajul care exista intre ele qi marile puteri

capitaliste ale Europei qi Americii de Nord'

Miracolul economic al Asiei de Est a fost studiat cuaten(ie in intreaga lume, dar mai ales in cadrul bloculuicomunist. Criza finald a comunismului a inceput,intr-un fel, atunci cAnd conducerea chinez[ a recunos-cut cI erau lSsa[i in urmd de citre restul Asiei capita-liste, realizdnd cI planificarea centralizatd socialistdcondamnase China la inapoiere si slrdcie. Reformelede liberalizare din China care au urmat au dus la odublare a produc(iei de cereale in urmdtorii 5 ani qi audemonstrat incd o datd puterea principiilor de piatd.Lecfia asiatici a fost mai tArziu asimilatd de citreeconomiqtii din Uniunea Sovieticd, ce qtiau la ce risiplgi inefrcien(5 dusese planificarea centralizatd in proprialor [ard. Est-europenii nu prea mai aveau nevoie deaceastl lecqie; ei infelegeau mai bine decAt al(i comu-niqti cI neputin(a lor de a atinge nivelul de trai al vest-europenilor se datora sistemului socialist care le fuseseimpus de cdtre sovietici, dupd cel de-al Doilea RdzboiMondial.

Dar interesul pentru miracolul economic est-asiaticnu se limita la blocul comunist. O imporlantl transfor-mare s-a petrecut gi in gAndirea economicl a latino-americanilor.2 in anii'50, cAnd economistul argentinianRaul Prebisch se afla la conducerea Comitetului Eco-nomic al Na{iunilor Unite pentruAmerica Latin5, erafoarte la modd sd se atribuie sistemului capitalist mon-dial in general nu numai subdezvoltarea AmericiiLatine, ci qi cea a Lumii a treia. Se aducea argumentulcir cei care au inceput primii sd se dezvolte in Europa5i America au structurat de fapt economia lumii inltvoarea lor, condamnAndu-i pe cei care s-au dezvoltattnai tArziu la o pozi(ie dependentl, ca furnizori denratcrii prime. Dar, la inceputul anilor ,90, acest felrlc a vedea lucrurile s-a modificat total; pregedintele('lrlos Salinas de Gortari in Mexic, preqedintele CarlosMcnem in Argentina gi preqedintele Fernando Collorrlc Mello in Brazilia au cdutat sd aplice programerrttrplc de liberalizare economici, cAnd au venit la putere,rrcccpt6nd necesitatea concuren{ei si deschiderii pieteilillt(r cconomia mondial5. Chile a pus in practicl

ESE8

principiile economice liberale mai devreme, in anii

'80, in timpul lui Pinochet, economia sa fiind astfel

una dintre cele mai viguroase din zona sudic[ in mo-

mentul in care a scipat de dictatur5, la conducere

venind preqedintele PatricioAlwyn. Aceqti noi condu-

cdtori, alegi pe cale democraticS, au plecat de la pre-

misa cd subdezvoltarea nu se datora inechititilor ine-

rente capitalismului, ci, mai degrab5, faptului cd intrecut in tdrile lor acest capitalism nu se practicase

indeajuns. Privatizarea qi come(ul liber au inlocuit in

vocabularul lor vechile lozinci care vorbeau de na[io-

nalizare qi renunfarea la importuri. Ortodoxia marxist[

a intelectualilor latino-americani a devenit obiectul

unei intense artalize critice din partea unor scriitori ca

Hernando de Soto, Mario Vargas Llosa qi Carlos

Rangel, care incepuserd s[ gdseascd o audien(5 tot mai

mare pentru ideile liberale ale economiei de piald.

Pe misurd ce omenirea se apropie de sf6rqitul mile-

niului, cele douS crize, ale autoritarismului qi ale plani-

ficdrii socialiste centralizate, nu au mai lSsat decdt un

singur concurent in arend, o ideologie avdnd potenfial

o validitate universalfl: democralia liberal[, doctrina

liberti{ii individuale gi a suveranitdlii populare. La200de ani dupl ce au insuflelit Revolu{ia francezl qi

Revolu{ia americand, principiile libertd[ii 9i egalitdtii

s-au dovedit a fi nu numai durabile, ci ;i capabile de

regenerare.3

Liberalismul gi democra(ia, deqi strAns legate intre

ele, sunt concepte separate. Liberalismul politic poate

fi definit simplu, ca o autoritate a legii care recunoaqte

anumite drepturi individuale gi libertSli in afara contro-

lului guvernului. Deqi existd o mare varietate de defi-

nifii ale drepturilor fundamentale, vom apela \a aceea

aflatI in lucrarea clasicl despre democra{ie scrisd de

Lordul Bryce, care limiteazd aceste drepturi la trei:

drepturi civile, ,,scutirea de control a cetd[eanului in

ceea ce priveqte persoana qi proprietatea sa"; drepturi

religioase, ,,scutirea de control in exprimarea convin-

gerilor religioase Ei in practicarea cultului"; qi ceea ce

el numeqte drepturi politice, ,,scutirea de control inchestiunile care nu afecteazd,intr-atAt de evident bun6_starea intregii comunitiE inc6t si facl necesar contro_lul", incluzdnd dreptul fundamental al libert[tii presei.aO practicl curentd a (Srilor socialiste a fost sd faclpresiuni pentru recunoasterea unor drepturi economicede a doua qi a treia genera(ie, cum ar fl dreptul la mun_c5, asigurarea locuintei si a ingrijirii medicale. proble_ma in cazul unei asemenea liste extinse este cI dobAn_direa acestor drepturi nu este compatibild in mod clarcu alte drepturi, cum ar fi cele ale proprietltii sau aleliberului schimb economic. in cazul definitiei noastre,vom line cont de lista mai scurtd gi mai traditionald adrepturilor, fomulati de Bryce, care este compatibildcu cele specificate in Declara[iaAmericanl a Dreptu_rilor Omului.

Democratia, pe de alti parte, este dreptul de(inut inmod universal de chtre tofi cetd(enii de a aveao paftedin puterea politic5, adic[ dreptul tuturor cetltenilorde a vota qi de a participa la via{a politici. Dreptul dea avea o parte din puterea politicd poate fi considerat,de asemenea, un drept liberal - intr-adevdr, cel maiimportant -, qi din acest motiv liberalismul a fostindeaproape asociat, din punct de vedere istoric, cudemocrafia.

Pentru a aprecia care [6ri sunt democrate, vom folosio definifie strict formald a democratiei. O tari estedemocratd dacl acordl poporului ei dreptul de a-qialege propriul guvern prin vot secret, in cadrul unoralegeri multipartite5, periodice, pe baza sufragiului uni-versal gi egal al persoanelor adulte.6 Este adevlrat cdnumai democratia formald nu garanteazd intotdeaunaparticiparea qi drepturile egale. procedurile democra_tice pot fi manipulate de elite qi nu reflectl intotdeaunaadcvlrata voin[5 sau adevdratele interese ale poporului.l)ar, odatd ce ne indeplrtim de defrni{ia formal5, apareposibilitatea de a abuza infinit de principiul democra_tic. ?n secolul acesta, cei mai -u.i dur-uni ai demo-crafici au atacat democrafia ,,formald,, in numelerle rnocra[iei ,,reale". Aceasta a fost justificarea folositi

7[