fractura generalitati definitie clasificare simptomatologie

7/26/2019 Fractura Generalitati Definitie Clasificare Simptomatologie

1/10

Fractura generalitati Definitie Clasificare Simptomatologie

DefiniieFractura se definete ca o discontinuitate a osului, produs n urma unui traumatism de mic

importan, care acioneaz asupra unui os fragilizat printr-o suferin anterioar (osteoporoz,tumoare osoas, osteotit, etc.). De aceea aste foarte important s se studieze terenul pe care seproduce fractura, n aparen banal, introducnd astfel numeroase erori n pronosticul i tratarealeziunii.Dup cum arat dulescu, putem !orbi de fracturi a oaselor sntoase i fracturi ale oaselorbolna!e, impropriu denumite fracturi patologice.Fractura nu este numai un simplu accident traumatic cu repercusiuni locale, ci un proces de patologiecomple" care antreneaz ntreg organismul. Fractura este deci o boal generalizat (dereglri post-traumatice generale) declanate mai ales prin intermediul #.$.

Clasificare:

Fractura directse produce la ni!elul la care acioneaz fora reprezentat prin zdrobire,compresiune sau soc !iolent. %cestea sunt fracturi aprute la marile accidente, care seasociaz cu leziuni mai mult sau mai puin gra!e a prilor moi.

Fractura indirectse produce n alt loc dect acolo unde a acionat agentul traumatic.%ceste fracturi sunt cele mai numeroase i dup modul de aplicare a traumatismului, se potproduce diferite tipuri anatomo-patologice de fracturi.

&n fracturile indirecte traumatismele pot aciona prin unul din urmtoarele ' mecanisme

flexiune, cnd fora se e"ercit asupra unei curburi osoase care depsind elasticitatea normalrupe osul la ma"imum de curbur

traciunea, n urma traciilor musculare !iolente care duc la smulgerea unor fragmenteosoase, ce prezint zone de inserie tendinoase sau fracturi parcelare ale epifizelor printraciune ligamentoas

compresiune, n lungul a"ului osului, ducnd la fractura epifizei, ca n fracturile de astragalsau pilon tibial n urma cderii de la nlime

torsiunea, cnd fora !ulnerant produce o rsucire a membrului determinnd totdeauna ofractur spinoid sau *elicoidal.

+. Fracturi incompletese obser! mai ales la copii i se prezint sub urmtoarele forme

deformarea osului n grosime, care are loc printr-un mecanism de presiune n lungul osului.&n aceste condiii se produce mai mult o dislocare trabecular n regiunea metadiafizar, carese traduce radiografic printr-o uoar ngroare fusiforma sau n inel


2/10

ruperea incomplet sau n flexiune, care se obser! la copii cnd datorit elasticitii igrosimii periostului se produce un traiect de fractur care, intereseaz numai corticala dinspreconcon!e"itatea osului. ste clasica fractura en bois vert(n lemn verde)

nfundarea , se obser! mai ales la oasele late ale craniului

fisurile, se ntlnesc mai ales la aduli i mai rar la copii, integritatea formal a osului estepstrat i numai radiografii din incidene diferite, pot s arate traectul de fractur.

4. Fracturi complete cu situaiile:

traiectul de fractur poate s aib sediul variabil, n caz de fractur direct i dimpotri!,s se situeze la ni!elul punctelor slabe ale osului dac fractura este indirect. raiectul poatefi transversal, oblic, spiroid, longitudinal, n vrf de clarinet i n farin de fluture .

fragmentele sunt n general n numr de dou, uneori un traiect de fractur accesoriu

separ un al treilea fragment. nd e"ist mai multe traiecte fractur este cominuti!,fragmentele osoase purtnd numele de esc*ile

deplasarea fragmentelor este variabil uneori minor, alteori este camplex. %ceastdeplasare se poate face

prin translaiecnd unul din fragmente este deplasat nainte, napoi, intern sau e"tern, fade celelalte fragmente, producnd nclecarea lor

prin rotaie, cnd un fragment se rotete n /urul a"ului sau longitudinal, n !reme ce cellaltrmne imobil sau ambele fragmente se rotesc unele fa de cellalt, n aceste cazuri e"ist

decala/ul fragmentelor

prin ungiularea unui fragment fa de cellalt. De obicei, fragmentele sufer deplasricomple"e, cnd se asociaz ung*iularea cu nclecarea sau deplasarea lateral cu decala/.

0. !e"iunile prilor moi.&n timpul sau dup fracturarea unor oase, se produc leziuni ale prilor moi, fie prin agentul cauzal,fie prin fragmentele ascuite ale oaselor fracturate. 1ot fi lezai musc*ii tendoanelor, !asele, ner!ii,pielea. 2ezarea muc*ilor i a tendoanelor duce la tulburri de micare. 2ezarea oaselor poatedetermina tulburri e"trem de rare, ntruct dac sunt lezate oase mari, se pot produce *ematoamelocale, uneori pot lua natere c*iar necroze i cangrene, prin neirigarea tendonului asigurat de !asul

respecti!. 2eziunile ner!oase pot pro!oca apariia unor paralizii sau tulburri senzoriale n zonarespecti!. 2ezarea pielii creaz a fractur desc*is.3. Fracturi nc*ise cand segmentele osoase sunt acoperite cel puin de piele.4. Fracturi desc*ise n care pielea a fost lezat i osul a/unge n contact cu e"teriorul. &n acest caz sepoate infecta, poate apare un proces septic de osteit sau c*iar osteomielit care ntrzie !indecareasau poate da natere unor complicaii, distrugeri osoase, calus !icios, pseudoartroze.

Simptomatologie


3/10

Fractura, mpreun cu leziunile ce se produc n prile moi, inclusi! *ematomul local sau difuz -la distan - constituie focarul de fractur. %cest focar de fractur este centrul de unde pleac toatetulburrile care dau tabloul clinic al fracturii. Deosebim n acest tablou semne generale i locale

Semne generale. 5olna!ul traumatizat cu fractur, are stare general mult mai puin alterat,

de obicei indispoziie general, frisoane i temperatur ce poate a/unge c*iar la !alori ridicate(+67). 8neori poate fi subfebril de tip aseptic. %ceste fenomene dispar n scurt timp fr sfie necesar un tratament special. ulburarea strii generale este urmarea resorbiei din focarulde fractur

Semne locale. 1ot fi de probabilitate i de certitudine. ele de probabilitate sunt importantei trebuie cercetate atent.

Durereaeste un semn constant i !aloros. a poate s apar i dup un traumatism care nu aprodus fractura, se datoreaz e"citrii proprietilor e"isteni n focarul de fractur. 2ae"aminarea bolna!ului durerea poate localiza destul de e"act sediul fracturii. Durerea pate fiun element ocogen important care s declaneze prin ea nsi ocul traumatic.

#cimo"a, apare la scurt timp dup ce s-a produs fractura n cazul fracturii oaselorsuperficiale i mai trziu atunci cnd fractura se gsete ntr-un segment de os acoperit demase musculare puternice (difuzarea sngelui spre suprafa se face mai greu).

$ematomul, este redus dac nu s-a produs ruperea unui !as mare. 1oate fi ns e"trem de!oluminos declannd un oc *emoragic.

%stfel

deformarea regiuniieste un semn e"trem de important care arat lipsa de continuitatenormal a celor dou fragmente. Deformrile iau uneori aspecte tipice pe baza crora se punecu uurin diagnostic de fractur. 1rezena unei fracturi determinat de traumatism sau delu"aie articular, poate pro!oca de asemenea o deformare local astfel nct este indicat s seefectueze un e"amen atent pentru a face distincie ntre aceste afeciuni i fractur.

scurtarea regiuniieste de cele mai mule ori insesizabil. 1entru unele oase lungi unice, cumar fi femurul, dac se produce o fractur oblic, scurtarea poate fi e!ident. rebuie s tim ce"ist scurtare i n cazul unei lu"aii, ceea ce impune un e"amen atent pentru e!ideniereasigura a acestui simptom.

%mpotena funcionalse datoreaz lipsei de continuitate a prg*iei osoase. 8neoriimpotena funcionala este determinat numai de durere, dup cum n cazul fracturilor cufragmente bine angrenate, este mai puin e!ident. rebuie cunoscut bine aspectul, pentru cun accidentat cu fractur angrenat, (fractura care are ansele s se e!idenieze repede icorect), s nu mai fie lsat s fac micri care pot dezangrena fragmentele osoase, ncansecin s nrutaeasc starea fracturii punnd sub semnul ntrebrii ansele densntoire.


4/10

Semnele de certitudine(siguran) au !aloare mai mare pentru diagnostic nsa ele trebuie

cutate cu gri/ pentru a nu agra!a leziunea.

&obilitatea anormalse manifest atunci cnd e"ecutnd mane!re asupra

oaselor pe care le bnuim fracturate, constatm mobilitatea anormal aacestora i a!em certitudinea de fractur a acestora. 9ane!rele pentrudepistarea fracturilor pe aceast cale trebuie s fie e"trem de blndedeoarece mobilizarea segmentelor fracturate este e"trem de dureroas.#emnul acestora este uneori greu de pus n e!iden (n cazul fragmentelorangrenate sau al oaselor n!elite de mase mari musculare), i de cele maimulte ori neindicat.

Crepitaia osoasse percepe o dat cu abilitatea normal. a nu trebuieconfundat cu crepitaia fin a c*eagurilor *ematomului.

'ntreruperea continuitii osoaseapreciat prin palpare, constituie unsemn pretios.

(etransmiterea mi)crii de*a lungul unui oseste un semn de fracturcomple". "amenul radiologic este mi/locul cel mai sigur pentru a pune ne!iden o fractur, cu condiia unei bune e"ecuii te*nice. l trebuie fcutsistematic, mai nainte de orice tentati! de reducere, i pentru a putea ficomplet n aprecierea impotenei deplasrilor, el trebuie s fie efectuat de

cel puin doua incidente.%lte semne

Flictemelepro!in prin decalarea epidermei de ctre plasm sau snge carepro!ine din focarul de fractur. onstituie un semn aproape constant dartardi!.

+emperatura ridicat local. egumentele din /urul focarului de fracturlocal au temperatura mai ridicat semn al responsabilitii crescute.

#demul localse e"plic tot printr-o !asodilataie local ca i prin tulburrilocale care apar fie refle", fie determinat de modificri patologice locale,compresiune pe !asele de ntoarcere.

$:#2


5/10

ntorsele reprezinta traumatisme articulare inc*ise ce afecteaza partile moiarticulare si periarticulare in urma unei suprasolicitari bruste ce determinamiscari de amplitudine mai mare decat limitele fiziologice ale articulatieirespecti!e, fara , insa a pro!oca o deplasare permanenta a elementelorosoase ce constituie articulatia.De multe ori aceste leziuni sunt negli/ate atat de pacient cat si de personalulmedical ceea ce face ca numarul complicatiilor dupa aceste leziuni sa fiedestul de mare.

Frec!entantorsele reprezinta una din cele mai des intalnite traumatisme alesistemului osteoarticular.;arful de incidenta se afla la tineri si adulti ( mai ales la sporti!i).#unt rare la copii deoarece ligamentele si capsula articulara au o elasticitate

crescuta iar amplitudinea miscarilor articulare este fiziologic crescuta.

tiopatogenieFactorii care determina o entorsa pot fi clasificati in factori determinanti sifactori predispozanti. Factorul determinant este traumatismul. Factorii

predispozanti se pot clasifica in doua grupe congenitali si dobanditi. 2afactori congenitali am putea aminti genum !algum congenital, piciorul !are =ntindere sau elongatie ligamentara caracterizata prin flaciditate sie"tensibilitate e"cesi!a a ligamentelor respecti!e.> uptura ligamentara-partiala ( ligamentul este efilosat) sau totala (nu e"istanici o fibra care sa continue traiectul ligamentul intre cele doua insertii aleacestuia) . =n general cedeaza initial ligamentele scurte si apoi cele lungi.> Dezinsertia ligamentara- este o leziune mai rara ce consta din desprinderealigamentului de la locul sau de prindere osoasa cu sau fara smulgerea unui


6/10

micfragment osos.

b. 2eziuni articulare asociate> upturi ale capsulei articulare- desirari sau ruptura franca> 2eziuni ale sino!ialei cu *emartroze> 2eziuni ale meniscurilor intraarticulare> 2eziuni ale cartila/elor articularec. %lte leziuni asociate> upturi tendinoase sau musculare> upturi ale !aselor sanguine si filetelor ner!oase ce determina sufuziunisanguine subcutane.=n cazul in care aceste leziuni nu sunt tratate sau daca tratamentul lor estedefectos apar sec*ele> 2igamente rupte sau libere si retractate

> ?iperemie si edem mai mult sau mai putin important al sino!ialei.> :steoporoza importanta a epifizelor osoase ce alcatuiesc articulatiarespecti!a (osteodistrofia posttraumatica)

FiziopatologieDesi uneori leziunile antomopatologice sunt minime (e" doar o simplaintindere ligamentara) manifestarile clinice locale sunt importante. %ceastadiscrepanta a dus la studierea proceselor fiziopatologice declansate deentorsa.1rintre primii care au studiat aceste mecanism a fost 2erric*e care

e"pune conceptul tulburarilor !asomotorii ce apar in cadrul entorselor.%stfel, cand o articulatie este traumatizata sunt stimulati numerosi receptoriner!osi prezenti la ni!elul structurilor anatomice lezate ( ligamente, capsula,sino!iala, ). #e declanseaza un mecanism refle" ce determina contracturamusculara locala, modificari a metabolismului celular local. ezultatul estecresterea !olumului de lic*ide in spatiul e"tracelular, aparitia*emoconcentratiei si cresterea !ascozitatii sanguine, incetinirea circulatieilocale. ot refle", dar tardi! la unele cazuri poate aparea si osteoporoza.De aceea in perioda imediat urmatoare traumatismului apare tumefactielocala cu cresterea temperaturii locale. %ceasta perioada a !asodilatatei

acti!e poate diura in medie @-AB zile dupa care procesele fiziologice re!in lanormal.

ntorsele pot fia) gradul =

- ntinderi ligamentare cu e!entuale leziuni microscopice- e"amen radiologic

b) gradul ==


7/10

- ruptura parial a ligamentelor- diminuarea stabilitii articulare- e"amenul radiologic poate e!idenia o lrgire a spaiului articular, dac

aceasta este fcut la amplitudinea ma"ima a micrii pe care s-a produs

entorsa c) gradul ===- ruptura complet a ligamentelor siCsau smulgerea inseriei osoase a

ligamentelor (fracturi parcelri)- stabilitatea articular este compromis- e"amenul radiologic poate e!idenia e!entuale fragmente osoase,

intraarticular, cu lrgirea semnificati! a spaiului articular n micareforat.

!uxatia 2u"atia reprezinta o deplasare a doua e"tremitati osoase ale unei articulatiiantrenand o pierdere a contactului normal a doua suprafete articulare. : lu"atieeste pro!ocata de un soc sau de o miscare fortata, mult mai rar de o malformatie. :lu"atie partiala, sau sublu"atie, apare cand osul deplasat a alunecat intr-o parte darinca ramane in contact pe o anumita suprafata cu al doilea os al articulatiei. =n

lu"atie incidentul traumatic determina o ruptura a capsulei articulatiei (capsula ceasigura stabilitatea articulatiei) si de aceea cele doua oase nu mai au legatura, unuldin oase sare de la locul lui prin bresa aparuta in capsula. 1rima inter!entie aortopedului in lu"atie este grabnica, el trebuie sa readuca suprafetele osoase incontact, dupa care sa urmeze imobilizarea articulatiei. 2u"atiile gleznei sunt foartecomune si sunt, de obicei, rezultatul sucirii gleznei. #imptome -durere,-deformatie, -imposibilitatea de a misca articulatia. 2u"atiile gleznei produc


8/10

imediat durere se!era, ce poate fi debilitanta, in!alidanta. $egli/area lu"atiilorgleznei se transforma intr-o problema cronica. otusi, daca este tratatacorespunzator si prompt, se !indeca bine, asigurand o intoarcere sigura si in scurttimp la acti!itate. :ricare din urmatoarele semne si simptome ar trebui saatentioneze necesitatea prezentarii la medic imediat - auzirea sau simtirea uneitrosnituri sau unei serii de trosnituri indicand ruptura ligamentului sauligamentelor - incapacitatea continuarii acti!itatii sau mentinerii ortostatismului(pozitia in picioare) - aparitia unei tumefieri care se accentueaza rapid a piciorului,gleznei sau regiunii inferioare a membrului inferior respecti! - deformarea !izibilala locul traumatismului - decolorarea sau !anatai e!idente - un traumatism anteriorcu aceeasi localizare.

Diagnostic:adiografia permite confirmarea diagnosticului. : lu"atie poate fiasociata cu o fractura a unuia sau ambelor oase. De altfel, ea se poate complica pe

scurta durata cu o compresie a arterelor sau a ner!ilor in!ecinati, ori a madu!eispinarii in cazul !ertebrelor. : lu"atie !ec*e poate reaparea cu ocazia unortraumatisme, c*iar a unor miscari din ce in ce mai mici atunci se !orbeste delu"atie recidi!anta. 2u"aiile pot fi

a) Dup comunicarea cu e"teriorul - nc*ise- desc*ise - dinuntru

- din afar

b) Dup integritatea osoas - fr fracturi- asociate cu fracturi - intraarticulare

- decolri epifizare- diafizare

c) Dup gradul de reductibilitate- reductibile spontan (traumatice)

- *abituale (recidi!ante)

- reductibile prin mane!re - ortopedice- c*irurgicale- inductibile (recente, !ec*i)

d) Dup momentul producerii - congenitale (intrauterine)- prenatale- post-traumatice accidentale


9/10

- progresi!e (inflamatorii)e) Dup de plasare

- cu deplasare mare (nclecarea epifizelor)- cu translaie moderat- sublu"aie (deplasare pariala)

f) Dup !rst

- copii (rare)- adolesceni i tineri (sporti!i)

- aduli (n special brbai cu !rsta ntre +B-30 ani)- !rstnici (foarte rare)

g) Dup moti!

- traumatice

- con!ulsii (epilepsie, tetanus)+ratament:=ngri/irea imediata a lu"atiilor acute de glezna inseamna controluldurerii si limitarea tumefierii tesuturilor moi. ratamentul de prim a/utor esterezumat in bine-cunoscutul acronim =. = consta din - est - repaus a

partii traumatizate - =ce - g*eata aplicata indirect pe piele - ompression -compresie cu un banda/ elastic - le!ation ridicarea membrului afectat = artrebui aplicat in primele 4E de ore dupa traumatism. :rtostatismul trebuie mentinutin limita tolerantei fara aparitia durerii si cu minima sc*iopatare. lezna ar trebui

pusa in repaus, pe cat posibil cu ridicarea acesteia deasupra ni!elului inimii. 1entru

a reduce durerea si tumefierea, se aplica g*eata sparta intr-o punga de plastic bineinc*isa, mentinand pielea uscata. 1unga se aplica direct pe piele timp de A0-EBminute, la fiecare trei sau patru ore. 8n banda/ elastic pentru compresie ar trebui

purtat tot timpul, inclusi! in timpul somnului. =buprofen, doua tablete de trei ori pezi per os, ar trebui luate pentru a reduce durerea si inflamatia. %spirina nu ar trebuifolosita deoarece poate produce sangerare e"cesi!a din tesuturile traumatizate.Daca lu"atia nu este tratata corespunzator, se a/unge la artroze timpurii si lalimitarea miscarilor. and e"ista dubii asupra unui traumatism acut al gleznei, serecomanda initierea masurilor = si prezentarea prompta la medic. ratamentul

consta intr-o reducere de urgenta, la spital, a celor doua oase aceasta operatiepoate fi ortopedica sau c*irurgicala. %rticulatia este apoi imobilizata, timp in carecapsula si ligamentele se cicatrizeaza timp de E-+ saptamani pentru o articulatiemica, o luna pentru lu"atia soldului, aceasta necesitand in plus punerea in tractiunea gambei. 9ult mai rara si mai gra!a, lu"atia genunc*iului, care antreneaza oruptura a tuturor ligamentelor articulatiei, necesita o reparatie c*irurgicala si oimobilizare a membrului inferior timp de apro"imati! 3 saptamani. 5olna!ul poate


10/10

merge a/utandu-se de bastoane apoi, la apro"imati! doua luni dupa accident, farasa se spri/ine pe piciorul respecti!. #unt frec!ente sec*ele ca o redoare sau, dincontra, o instabilitate a genunc*iului.

fractura generalitati definitie clasificare simptomatologie

Documents