FUNDAŢIA ECOLOGICĂ GREEN ŞCOALA POSTLICEALĂ BACĂU

SPECIALIZAREA ASISTENT MEDICAL GENERALIST

LUCRAREA DE DIPLOMĂ

ÎNDRUMĂTORI DOCTOR: POPA OANA AS. MED. PRINC.: MAXIM ANA-MARIA

ABSOLVENT STOICA IONUȚ

MARINEL

BACĂU - 2012 -

ROLUL ASISTENTULUI

MEDICAL ÎN

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI

CU FRACTURĂ DE FEMUR

17

Fracturile colului femural – ocupă un loc aparte în traumatologia

osteoarticulară datorită frecvenței lor crescute, a dificultăților terapeutice

și a complicațiilor de ordin general și local care pot sa apară în timpul

evoluției.

Fig.5 Fractură de col femural

18

Epidemiologie

Frecvenţă. Fracturile colului femural se întâlnesc frecvent în

practică; după unele statistici ele reprezintă de 10% din totalul fracturilor

(Radulescu), 6% (Bruns) si 5,2% (Kaplan).

În funcţie de sex aceste fracturi se întalnesc mai frecvent la femeile

în vârstă, care sunt mai puțin active și mai expuse la osteoporoză.

În funcţie de vârstă toate statisticile mentionează faptul că

frecvența fracturilor colului femural crește cu vârsta, 75% din fracturi

survin după 60 de ani.

3.2. ETIOPATOGENEZĂ

Pentru înțelegera mecanismului de producere a fracturilor colului

femural sunt necesare revederea unor noțiuni de anatomie privind

structura extremității superioare a femurului. Această extremitate sub

aspectul tensiunilor care se exercită asupra ei se aseamană cu brațul unei

macarale. Cercetările lui Kulman au aratat că între structura trabeculară a

extremității superioare a femurului și forțele dezvoltate în brațul unei

macarale sunt izbitoare.

Un sistem trabecular care se răsfiră ca un evantai la nivelul capului

pornește pe fața superioară, a acestuia îndreptându-se în jos și extern

către corticala inferioară a colului femural, constituind evantaiul de

susținere Delbet. Acest evantai, la partea sa inferioară se condensează

într-o zonă osoasă densă constituind pintenul Adams, iar partea

posterioară este constituită din lamele dure.

19

Un al doilea sistem trabecular, dezvoltat pe direcția fortelor de

tensiune care tind să flecteze colul femural, pornește din partea inferioară

a capului femural și se îndepartează în sus și extern către corticala

superioară a colului femural.

Acest sistem trabecular se intersectează cu traveele sistemului de

susținere încât conferă capsulei o rezistență osoasă deosebită, capul fiind

de fapt partea cea mai rezistentă a extremității superioare a femurului.

Rezistenta sa este cea mai mare în centru, unde se încrucișează

cele două sisteme trabeculare osoase, materialul de sinteză va gasi la

acest nivel un punct solid de sprijin, mai cu seama că odată cu înaintarea

în vârstă rezistența capului femural devine cu puțin inferioară aceleia a

subiecților tineri.

În regiunea trohanteriană două fascicule trabeculare, pornind de la

corticala diafizară internă și externă, se inrucișează formând o ogivă.

Între sistemul trabecular de susținere de la nivelul capului femural

și cel ogival de la nivelul masivului trohanterian, în porțiunea mijlocie a

colului femural exista o zonă – zona ward – în care densitatea tesutului

osos este mai mică. Rezistența diminuată a colului femural în această

zonă face ca până la vârsta de 45 de ani frecvența fracturilor

mediocervicale să fie mai mare decât a celor pertrohanteriene. Această

structură trabeculară densă și întretăiată se modifică cu vârsta.

20

Dupa 60 de ani asistăm la o resorbție a traveelor osoase, încât la

bătrâni apare o zonă de rezistență mecanică scăzută, în special la nivelul

stâlpului extern al sistemului ogival, ceea ce face ca fracturile

baricervicale și cele pertrohanteriene să fie mai frecvente după această

vârstă.

Cercetările experimentale efectuate de Backman au arătat

complexitatea mecanismului de producere a acestor fracturi. Backman

arată că fractura colului femural nu poate să aibă loc decât dacă în cădere

se produce un valgus combinat cu o mișcare de răsucire a colului femural

față de capul blocat în cotil, prin compresiunea traumatismului și

contractura musculară.

Confirmând ideile lui Linton Backman arată că în orice fractura a

colului femural există un mecanism inițial de valgus (rezultat al rotației

externe asociate cu torsiunea) care duce la fractura în coxa valga, cu

inpactarea posterosuperioară a fragmentelor (fractura prin abducție

angrenată).

Dacă rotația externă predomină și colul cedează la partea

posterioară se produce fractura în coxa vara (adductie) cu tasare sau

cominuție posterioară.

Dacă tosiunea predomină și peretele posterior al colului femural

rezistă, se produce fractura spiroidă cu cioc proximal.

Fracturile colului femural se pot produce și prin cădere de la

înălțime, cădere de la același nivel sau prin accidente.

21

Anatomie patologică

Traiectul de fractură, în porțiunea superioară, este situat

juxtacefalic. El poate să înceapă exact la periferia cartilajului articular și

în această situație are toate condițiile să lezeze pediculul vascular

superior sau se situează puțin mai extern, traiectul de fractură se

îndreaptă spre marginea inferioară a colului, rămânând strict sub capul

femural (fractura subcapitală) sau se abate ceva mai spre afară (fractura

mediocervicală) .

În aceste cazuri fractura este instabilă, capul nu răspunde la

manevrele externe de reducere și chiar când a fost aproximativ redusă,

capul femural se redeplasează în cursul osteosintezei.

3.3. CLASIFICAREA FRACTURILOR DE COL FEMURAL:

1. După situația traiectului de fractură, Delbet împarte

fracturile colului femural în fracturi :

- subcapitale;

- transcervical;

- vicotrohanteriene;

- baricervicale.

2. După mecanismul de producere al fracturii, Bohler

individualiza fracturile prin abducție și fracturile prin adducție.

Fragmentele sunt dislocate, iar greutatea corpului (G) și contracția

musculară (F) accentuează deplasarea.

Fracturile prin abducție fiind angrenate tratamentul și prognosticul

lor este favorabil.

22

Fracturile prin adducție dimpotrivă, fiind fracturi cu deplasarea

fragmentelor, pun probleme dificile de tratament, iar evoluția lor este

inconstantă.

Fig. 6 : Tipuri de fracturi de col femural

3. Pauxuls, privind fracturile colului femural dintr-un punct de

vedere mecanic, le- a împărțit în trei tipuri, după gradul de oblicitate al

traiectului de fractură:

23

- tipul I : traiectul de fractură face cu orizontala, un unghi mai mic

de 30o ;

- tipul II : unghiul format de traiectul de fractură cu orizontala

variază între 30o-50o ;

- tipul III : unghiul este mai mare de 70o .

Pauxelus a arătat că atunci când traiectul se apropie de orizontală

forțele de presiune interfragmentară fac favorabilă consolidarea. Cu cât

traiectul tinde spre verticalitate forțele de presiune în focar se diminua și

lasă locul forțelor de forfecare, cu efect nefavorabil consolidării.

4. Garden clasifică fracturile cervical în două grupe, după

traiectul de fractură care delimitează un lung vârf osos la nivelul

corticalei inferioare a colului femural. El distinge:

- fracturi cu cioc distal;

- fracturi cu cioc proximal care sunt mult mai dificile de redus și a

căror prognostic este mult mai întunecat.

5. O alta clasificare pe care o face Garden împarte fracturile în

patru grupe:

- grupa I : fractură incompleta – acest tip de fractură corespunde

fracturii prin abducție.

- grupa II : fractura completă fără deplasare – în acest tip corticală

inferioară a colului femural este ruptă, dar nu există deplasarea

fragmentului cefalic.

- grupa III : fractura completă cu deplasare parțială – în această

grupă fragmentele rămân solitarizate prin sinoviala posterioară și prin

repliul pectineofoveal, care se intinde la partea posteroinferioară a

24

colului femural de la marginea cartilaginoasă a capului până la unghiul

superior al micului trohanter.

Rotația fragmentului extern determină o basculare a capului în

abducție și rotație internă. Acest lucru este evident pe radiografie căci

direcția travulelor la nivelul capului femural nu mai este ascendentă,

după axa de sprijin; ele devin orizontale, în vreme ce travulele cervicale

apar verticale.

- grupa IV : fractura completă cu deplasare totală - la acest tip

sinoviala și repliul pectineofoveal sunt total rupte, încât cele două

fragmente osoase devin independente. Acest aspect este evidențiat pe

clișeul radiologic unde travulele capului apar normal orientate și paralele

cu travulele cervicale.

Această clasificare a lui Garden este originală și prezintă un interes

terapeutic. În fractură de tipul al III-lea, reducerea prin manevre externe

este posibilă datorită peristenței sinovialei. În fractura recentă de acest

tip, reducerea se obține prin simpla rotație internă a membrului, fără nici

o tracțiune sau abducție. Tracțiunea poate să fie chiar periculoasă întrucât

expune la deșirarea sinovialei și la bascularea capului în valgus.

Fractura de tipul al IV-lea, neavând nici o conexiune sinovială face

ca reducerea prin manevre externe să fie imposibilă sau instabilă. Este

necesar ca, la acest tip de fractură să se întărească peretele posterior al

colului femural printr-o grefă osoasă pentru a putea obține consolidarea.

25

Fig. 7 : Tipuri de fracturi după Garden

Se urmărește :

- evitarea ortostatismul și mersul prelungit;

- de cel puțin două ori pe zi se va pastra un repaus la pat, cu

membrele inferioare intinse;

- sprijin în baston pe distanțe mai lungi;

- mers zilnic pe bicicletă sau rulare la bicicleta fixă;

- de două ori pe zi va efectua gimnastica prescrisă pentru

mobilitate și tonifiere musculară;

- corectarea scurțimii membrului inferior (dacă depașește doi

centimetri);

- încălțăminte cu tocuri moi;

26

3.4. CLINIC

Fracturile femurului se manifestă printr-o simptomatologie

comună, ușor diferențiată după cum este vorba de o fractură anagrenată

sau o fractură dezangrenată sau de o fractură subcapitală, transcervicală

sau baricervicală.

DUREREA – Spontană sau provocată prin apăsarea în

regiunea inghinală sau trohanteriană, este prezentă în toate cazurile.

IPOTENȚA FUNCȚIONALĂ – Poate să fie totală când

bolnavul nu poate ridica călcâiul de pe planul patului sau, relativă când

bolnavul încearcă să facă flexia coapsei și a gambei, călcâiul se târăște pe

planul patului . Când fractura este angrenată mișcările active sunt

posibile dar nu trebuie insistat pentru că pot să ducă la dezangrenarea

fragmentelor.

ATITUDINEA VICIOASĂ – Atitudinea vicioasă a membrului

de partea fracturii este în funcție de tipul de fractură. În fractură

subcapitală și mediocervicală neagrenată , membrul este în adducție față

de planul median al corpului și în rotație externă cu marginea laterală a

piciorului în planul patului. Rotația externă poate să fie corectată ,dar se

reproduce imediat. Fracturile angrenate prezintă o porțiune fixă

nemodificată.

SCURTAREA MEMBRULUI - Este evident când fractura

este dezangrenată. Marele trohanter se palpează deasupra liniei orizontale

bitrohenteriene , care în mod normal unește vârful marelui trohanter cu

marginea superioară a pubisului . De asemenea . triunghiul Bryant este

mai mic decât cel de partea sănătoasă. Linia Schamacer , care normal ,

pleacă de la vârful marelui trohanter prin spina iliacă anteroposterioară

27

întâlnește linia mediană a corpului la nivelul ombilicului, în caz fracturii

trece sub ombilic,cu atât mai jos cu cât ascensiunea trohanterului este

mai mare.

DEFORMAREA TRIUNGHIULUI SCARPA – Datorită unei

tumefacții dure, semnul Laurgur - este dată de prezența fragmentului

extern femural care este orientat înainte din cauza rotației externe a

membrului. La șoldul fracturat se constată o hipotonie a musculaturii

fesiere și o relaxare a fasciei lată – semnul Aliss – de altfel greu de

apreciat.

În fracturile incomplete sau angrenate simptomatologia este

mai frustă.

Membrul se găseste într-o atitudine indiferentă nici în

adducție sau abducție, iar rotația externă nu este completă. De asemenea,

impotența funcțională este relativă întrucât bolnavul poate să corijeze în

oarecare măsură rotația externă, însă nu poate să ridice membrul de la

nivelul patului în poziția de extensie.

Palparea pune în evidență durerea la baza triunghiului Scarpa.

În fractura bazicervicală rotația externă și adducția sunt mult mai

accentuate. Regiunea trohanteriană este lățită datorită pătrunderii bazei

gatului femoral în masivul spongios trohanterian, iar palparea

declanșează o durere vie situată lateral, nu la baza triunghiului Scarpa, la

câțiva centimetri în afara arterei. Scurtarea membrului este fixă, deoarece

fragmentele sunt angrenate.

În caz de fractura de col femural fără deplasare, impotența

funcțională este parțială, pacientul poate ridica piciorul de la nivelul

patului și nu deformarea vizibilă.

28

Semnele locale pot fi:

- semne de probabilitate

- semne de certitudine.

Semne de probabilitate :

durerea;

echimoză;

deformarea regiunii;

scurtarea regiunii;

impotenţa funcţională.

Semne de certitudine :

mobilitatea anormală;

crepitaţie osoasă;

întreruperea continuităţii osoase;

netransmiterea mişcării;

examen radiologic.

3.5 PARACLINIC

1. EXAMEN RADIOLOGIC:

Pentru examenul radiologic osteoarticular se subliniază radiografia

convențională și computer-tomografia. Este important de menționat

necesitatea îndepărtării de pe suprafața tegumentară a teritoriului

examinat al alifiilor sau al oricărei substanțe medicamentoase care pot

conține elemente radiopace, care ar strica calitatea imaginii radiografice.

29

Radiografia osteo-articulară reflectă:

integritatea osului;

modificările de densitate osoasă (osteoporoza, osteoliza);

modificările de suprafață (resorbții corticale);

spațiul articular care poate fi ingustat sau din contră, lărgit prin

prezența de exudat;

deformări articulare, dezaxări;

structura părților moi, periarticulare, calcifieri în capsula articulară

sau subcutanate.

2. ECOGRAFIA APARATULUI LOCOMOTOR

Ultrasunetele nu pot penetra prin osul intact, din acest motiv

aplicarea ultrasonografiei în reumatologie este limitată. În cazul

proceselor osteo-periostale, osul devine penetrant pentru ultrasunete.

În aceste condiții se pot detecta unele tumori osoase.

Cu ajutorul ultrasunetelor se pot urmări procesele de

consolidare a fracturilor.

Transductorul ecografului nu realizează o cuplare electrică

satisfăcătoare cu suprafețe cutanate ale articulațiilor din cauza

configurațiilor anatomice. Din acest motiv pentru explorarea

membrelor, în loc de transductori obisnuiți, membrul explorat se

introduce într-un vas cu apă, în care se găsesc sonde metoare. Cu

această metodă se obțin secțiuni eco-scanografice din mm în mm,

30

ceea ce asigură studiul contracturilor musculare, hematoamele

închistate, modificările în structura intimă a tendoanelor.

3. SCINTIGRAFIA OSTEO-ARTICULARĂ

Scintigrafia osteo-articulară se execută după principiile

obișnuite ale explorărilor cu radioizotopi, utilizand izotopii radioactivi

ai elementelor Technetiu, Galiu și Iridiu. Datorită afinității țesutului

osos față de fosfor, cu 99m TC difosfat se pot identifica foarte precoce

necrozele și tumorile osoase.

4. EXPLORAREA SISTEMULUI OSTEO-ARTICULAR PRIN

REZONANȚĂ MAGNETICĂ NUCLEARĂ ( RMN)

Metoda rezonanței magnetice nucleare se bazează pe efectul

de rezonanță al ionilor de hidrogen, într-un câmp magnetic nuclear

puternic. Modificările energetice rezultate din efectul de rezonanță

sunt captate, amplificate și redate imagistic. Diferențele de contrast

între diverse structuri anatomice sunt determinate de conținutul lor de

ioni de Hidrogen în final de H2O. Aplicațiile cele mai valoroase ale

metodei sunt în diagnosticul leziunilor discale și patologia coloanei

vertebrale. Cu ajutorul rezonanței magnetice, se pot identifica și alte

leziuni morfologice în faza încă neelucidată și radiografic.

31

3.6 DIAGNOSTIC POZITIV

Se pune pe baza semnelor clinice tipice. Este necesar și trebuie să

se facă atât în incidența anteroposterioară cât și din profil. El primește

confirmarea diagnosticului clinic, furnizează amănunte asupra traiectului

de fractură și permite să se aprecieze, pe imaginea de profil a colului

femural comisura posterioară.

Radiografia este cea care îngăduie stabilirea tipului de fractură

după clasificarea Granden, furnizând astfel indicații prețioase pentru

aplicarea tratamentului.

Diagnosticul pozitiv este relativ ușor de făcut când semnele clinice

sunt prezentate :

impotenţa funcţională;

durere;

poziţia vicioasă a membrului (adducția și rotația

externă a membrului);

examenul radiologic (faţă şi profil);

scurtarea piciorului afectat.

Diagnosticul pozitiv în fractura extremității superioare a femurului:

a) Semne clinice:

- impotență funcțională totală;

- durere spontană în regiunea inghinală;

- o atitudine în adducție și în rotație externă, cu scurtarea

membrului inferior

- imposibilitatea dezlipirii călcâiului de planul patului.

b) Examinări radiologice:

32

- Se prescriu clișee de bazin de față și de sold în profil

chirurgical.

c) Bilanț general:

- Este fundamental.

- Este clinic si radiologic, pentru aprecierea aptitudinii de a

suporta o intervenție chirurgicală( 60% dintre fracturi survin

la pacienți de peste 80 de ani) și pentru evaluarea activității și

autonomiei pacientului înainte de fractură.

Diagnosticul pozitiv în fractura extremității inferioare a femurului:

a) Semne clinice- există:

- o deformare a membrului inferior (care apare scurtat și în

rotație externă);

- o creștere de volum a coapsei și a genunchiului;

- mișcări dureroase;

- uneori hemartroza (genunchiului);

Se vor căuta posibile complicații:

cutanate ( plagă, deschiderea focarului de fractură);

vasculare ( îndeosebi lezarea arterei și venei poplitee);

nervoase ( în special lezarea nervului sciatic).

Se efectuează un bilanț general: eventual al politraumatismului, pentru

aprecierea terenului.

b) Examinări radiologice:

- Se prescriu clișee de femur și de genunchi de față și de profil

ca și radiografii ale bazinului și ale șoldului subiacente.

- Aceste clișee radiografice permit:

precizarea tipului de fractură și a deplasării sale;

33

căutarea altor leziuni osoase (rotulă, extremitatea

superioară a tibiei).

3.7. DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL

Se face față de:

CONTUZIA SOLDULUI – pe baza caracterului durerii și al

impotenței funcționale care se risipește repede, iar trohanterul nu este

ascemionat.

LUXAȚIA ȘOLDULUI – mai ales cea posterioară, se poate

confunda cu o fractură deoarece membrul este tot în atitudine de

adducție, dar nu în rotație externă, iar capul femoral se palpează

posterior. În luxația anterioară membrul este în rotație externă, ca în

fractură, dar în abducție.

FRACTURA CERVICALĂ ADEVARATĂ – cu luxația centrală

a capului femoral se diferențiază prin durerea vie produsă prin tactul

rectal când se apasă partea internă a cotului fracturat.

Examenul ragiologic, în toate aceste cazuri înlatură orice confuzie

clinică.

3.8. EVOLUȚIE ȘI PROGNOSTIC

În general fracturile incomplete sau în coxa valga au o evoluție mai

bună. Fracturile în coxa vera neangrenate nu au în schimb nici o tendință

de consolidare, chiar și după tratament. Colul femural nefiind acoperit de

periost consolidarea are loc numai printr-un calus undostal. Din acest

motiv ortopedul trebuie să facă o reducere cât mai anatomică și o

osteosinteză cât mai perfectă, eventual cu compresiune.

34

3.9. COMPLICAŢII

Aceste complicaţii pot fi precoce sau tardive.

Complicaţiile precoce :

accidente decubitale:

- bronhopneumoni;

- escare;

- infecţii urinare.

complicaţii tromboembolice :

- survin prin utilizarea sistematică a anticoagulantelor

Complicaţii tardive :

1.Pseudotroza : -se poate instala la 6 luni de la accident;

Cauze :

- ruptura vasului care irigă colul femural;

- resorbția parțială a colului;

- deplasări secundare;

- o infecție latentă;

- reluarea precoce a mersului;

- mobilizarea intempensivă a colului.

2. Necroza aseptică : secundară suprimării aportului sangvin

condiționată de diferiți factori:

- sediul liniei de fractură;

- importanța deplasării fragmentelor;

- precocitatea reducerii;

- tromboze vasculare prin compresiune.

3. Coxartroza posttraumatică : apare rar şi este o complicaţie tardivă.

35

3.10. TRATAMENT

Fracturile cervicale:

Indicațiile tratamentului sunt în funcție de vârstă.

Pentru fracturile de tip 1 și 2:

- Conservarea capului femoral, indifferent de vârsta

subiectului;

- Fie prin tratament orthopedic cu punerea în fotoliu și

descărcarea membrului timp de 3 luni (dacă starea

pacientului o permite);

- Fie prin intervenție chirurgicală permițând sprijinirea rapidă

pe membrul inferior.

Pentru fracturile de tip 3:

- La subiectul tânăr- osteosinteză cu conservarea capului;

- La subiectul vârstnic: proteză cervicocefalică.

Pentru fracturile de tip 4:

- La subiectul tânăr- osteosinteză cu conservarea capului

femural și osteosinteză după reducere;

- La subiectul vârstnic: artroplastie cervicocefalică.

Fracturile masivului trohanterian

La subiectul tânăr: reducere și osteosinteză, ale cărei modalități

sunt foarte variabile (cui-placă, surub-placă);

La subiectul vârstnic:

- fie reducere și osteosinteză;

- fie proteză cervicocefalică, cu sprijin trohanterodiafizar.

36

Cel mai frecvent tratament este cel chirurgical. Modalitățile de

intervenție sunt variabile în funcție de tipul fracturii. Sunt

importante două aspecte:

realizarea unei bune reduceri în caz de fractură articulară;

mobilizarea precoce a pacientului pentru a evita redorile

genunchiului.

Tratament medicamentos

Tratamentul medicamentos are un rol important în tratare,

vindecare, calmare. Se utilizează:

- analgezice: acidul acetilsalcilic în doze de la 1-3g/24h în

funcție de toleranță; sub forma simplă sau tamponată;

algocalmin 2 comprimate la 24h; diclofenac 2 comprimate la

24h, uneori se administrează Mialgin, Piafen.

- medicamentatie antiinflamatoare: Fenilbautazona și

derivatele sale. Indicația lor este rezervată perioadelor de

tușee inflamatorii sau dureroase.

Extensia continuă

Această realizează o imobilizare a fracturii nu o reducere a ei.

Rezultatul final este în general o pseudotroză. În plus bolnavul rămane

expus la complicații generale datorită imobilizării prelungite.

Reducerea urmată de imobilizarea în aparat gipsat.

Repunerea fracturii se face pe masa ortopedică cu anestezie

rahidiană sau generală. Prin tracțiune longitudinală se coboară marele

37

trohanter în timp ce un ajutor trage înafară cu o chingă trecută pe la

rădacina coapsei.

Prin această manevră se desprind fragmentele implicate

împiedicând astfel bascularea înapoi a fragmentului proximal când se

rotește membrul spre înăuntru. Pe masură ce se efectuează reducerea se

duce membrul fracturat în abducție mare de 450-550 și în rotație internă

accentuate. Se aplică apoi un aparat gipsat pelvi-pedios. Imobilizarea

durează în medie 3 luni însă mersul este autorizat după cel puțin 6 luni.

Tratament ortopedic :

Folosesc tracțiunea continuă cu ajutorul benzilor adezive

sau transosoasă cu broșe Kirscher și reducerea urmată de imobilizare

gipsată. Reducerea, urmată de imobilizare gipsată, asa cum a fost

preconizat de Royal Whitman (1897) pare mai logică, pentru că punerea

membrului în abducție forțată și în rotație internă reduce deplasarea

fragmentelor. Contenția se face într-un aparat gipsat pelvipevios cu placa

de contraadducție, timp de 12 săptămâni. Metoda nu a dus însă la

rezultatele dorite.

Din cauza eșecurilor frecvente ale tratamentului ortopedic,

deoarece forțele de forfecare continuă să acționeze și după reducerea și

imobilizarea fracturii majoritatea recurg la tratament chirurgical.

Tratament chirurgical.

Recurge la reducerea fracturii prin manevre externe sau prin

artrotomie și menținerea reducerii printr-un mijloc de osteosinteza,

suprimând acșiunea forțelor de forfecare în focar.

38

Osteosinteza cu compresiune – Cu ajutorul unui șurub cu resort

sau șurub placă cu resort se realizează o presiune axială a fragmentelor

osoase.

Grefele osoase – Au fost folosite de mult timp în tratamentul

fracturilor colului femural în scopul prevenirii lipsei de consolidare.

Osteotomia – În fracturile colului femural caută să înlocuiască

fortele de forfecare din focare prin forțe de presiune.

Proteza – De substituire a capului femural este folosită în

tratamentul fracturilor mediocervicale la persoanele în vârstă de

peste 65 de ani.

3.12 PRINCIPALELE RECUPERĂRI

Balneofizioterapia este o ramură a medicinii generale care foloseşte în

scop terapeutic agenţi fizici naturali sau artificiali.

Balneofizioterapia are cele mai largi recomandări, cu cele mai

eficiente rezultate. Aproape că nu există contraindicaţii, excluzând bine-

înţeles numai formele complicate (cardiaci, pulmonari decompensaţi).

Mijloacele fizicale cele mai folosite sunt din domeniul

electroterapiei, termoterapiei şi balneoterapiei.

În fractura de col femural aceasta ramura medicală grăbește

fenomenul de vindecare și înlătură mai repede impotența funcțională.

39

Recuperarea funcţională

Indiferent de metoda ortopedică sau chirurgicală de tratament

al fracturii, imediat după realizarea imobilizării trebuie început

tratamentul de recuperare funcţională. El se realizează prin contracţii

izometrice ale muşchilor sub aparat ghipsat şi prin contracţii

izometrice ale muşchilor ce mişcă segmentele libere. Mobilizarea cât

mai precoce a pacientului este benefică.

Tratamentul de recuperare se amplifică progresiv (pe măsura

consolidării fracturii, mărind progresiv încărcarea membrului pelvin

fracturat şi utilizarea membrului toracic). Se adaugă procedee de

kinetoterapie, hidroterapie, piscină, ergoterapie. Tratamentul

funcţional completează şi desăvârşeşte pe celelalte, uşurînd

recuperarea segmentară şi generală ca şi reinserţia socială a

pacientului.

HIDROTERAPIA

Mobilizarea în apă este mai puţin dureroasă din cauza relaxării

musculaturii, care se produce sub influenţa apei calde şi pierderii

greutăţii corpului conform legii lui Arhimede.

1. Baia la temperatura de indiferenţă: temperatura apei este de

34 - 35°, bolnavul este invitat în baie; durata este de la 10- 15 minute.

Are efect calmant.

Mod de acţiune:

- presiunea hidrostatică; uşor factor termic.

40

2. Baia caldă simplă: se execută într-o cadă obişnuită cu apa la 36

- 37°C şi cu durată de 15 - 30 minute. Are acţiune sedativă generală.

Mod de acţiune:

- factor termic;

- presiunea hidroterapică a apei.

3. Baia kinetorepică: este o baie caldă, se efectuează într-o cadă

mai mare, care se umple 3/4 cu apă la temperatura 35 - 37 - 38°C.

Bolnavul este aşezat în baie şi lăsat 5 minute liniştit după care

tehnicianul execută sub apă mişcări în articulaţiile bolnavului timp de 5

minute. Pacientul este lăsat în repaus, după care este invitat să execute

singur mişcările imprimate de tehnician.

Durata băii: 20 - 30 minute.

Mod de acţiune:

- factorul termic;

- factorul mecanic.

4. Baia cu masaj: este o baie caldă cu apa la temperatura de 36 -

39°C în care se execută masajul asupra regiunii interesate. Durata băi

depinde de durata masajului efectuat.

Mod de acţiune:

- factorul termic;

- factorul mecanic.

5. Băile ascendente fierbinţi complete Se umple cada cu apă la temperatura de 35°C. Bolnavul este aşezat în

cadă în aşa fel încât să i se acopere umerii. Se creşte temperatura apei din

41

minut în minut, prin adăugare de apă fierbinte. Temperatura apei poate

ajunge la 41 - 43°C, iar a bolnavului la 39°C. Durata băi este 1 - 5 ore.

Mod de acţiune: baia hipertermă provoacă o vasodilataţie tegumentară

importantă, care duce la supraîncălzirea organismului.

6. Baia cu iod

Se face cu apă la temperatura 35 - 37°C şi are durata de 10 - 20

minute. Se foloseşţe iodura de potasiu sau sarea de Bazna, de la 250 g

(baie parţială) până la 1 kg (baie generală), amestecată în părţi egale cu

sarea de bucătărie.

Mod de acţiune: iodul micşorează vâscozitatea sângelui provocând

vasodilataţie şi scăzând tensiunea arterială, măreşte puterea de apărare a

organismului, determină reacţii locale la nivelul ţesuturilor şi organelor,

contribuind la reducerea fenomenelor inflamatorii.

7. Duşul cu aburi reprezintă proiectarea vaporilor supraîncălziţi

asupra regiunii prescrise. Durează 3 - 6 rninute.

Se poate asocia cu masajul sau poate preceda o baie generală. La

sfârşit se aplică o procedură de răcire cum ar fi spălarea sau duş cu apă la

temperatura de 18 - 20°C.

Mod de acţiune: acţiune puternică asupra circulaţiei însoţită de

hiperemie activă.

8. Împachetarea umedă inferioară este împachetarea de la

ombilic în jos, cu braţele şi truchiul acoperite cu un cearceaf umed. În

cazul în care dorim să obţinem o încălzire mai rapidă şi mai importantă,

42

împachetarea poate fi asociată cu aplicaţii cu sticle de apă caldă, aşezate

între cele 2 porţiuni ale păturii, de o parte şi de alta a coapselor.

Acţiunea împachetării umede are loc în trei faze:

- faza iniţială de excitare;

- faza de calmare;

- faza hipertermică.

Împachetarea umedă de durată medie 40 - 50 minute are efect

calmant.

TERMOTERAPIA

Termoterapia cuprinde proceduri ce dezvoltă o mare cantitate de

căldură. Efectele de bază ale termoterapiei sunt:

analgezia, hiperemia, hipertermia locală şi sistemică, reducerea tonusului muscular, creşterea elasticităţii ţesutului conjunctiv.

Aceste efecte cumulate sunt favorabile pentru pregătirea

programelor de kinetoterapie şi masaj.

Metodologia de termoterapie include tehnici variate de aplicaţii:

Căldură profundă, produsă de diatermie şi ultrasunete; Căldură superficială, produsă de celelalte tehnici, în care efectul de

penetraţie este mai redus, de numai câţiva centimetri de la tegument.

43

Căldura este utilă prin acţiunea pe care o are de a combate spasmul

muscular şi micile reacţii inflamatoare asociate procesului degenerativ.

Căldura umedă sub forma împachetărilor cu parafină, cu nămol şi

nisip este mai benefică decât căldura uscată.

1. Împachetarea cu parafină

Constă în aplicarea pe zona interesată a unei cantităţi de parafină la

o temperatură mai ridicată. Acţiunea împachetărilor cu parafină:

provoacă o supraîncălzire profundă şi uniformă a ţesuturilor, pielea se

încălzeşte la 38 - 40°C provocând o transpiraţie locală abundentă. La

desfacerea parafinei se evidenţiază hiperemia produsă. După împachetare

se aplică o procedură de răcire.

2. Împachetarea cu nămol: constă în aplicarea nămolului la o

temperatură de 38 - 40°C pe o anumită regiune. Durata unei şedinţe este

de 20 - 40 minute.

Nămolul are mai multe efecte:

- efect mecanic, producând excitaţia pielii datorită micilor particule

componente;

- efect fizic, temperatura corpului creşte cu 2 - 3°C;

- efect chimic prin rezorbţia unor substanţe biologic active prin

piele din nămol.

În timpul împachetării cu nămol sunt mobilizate depozitele

sangvine, producându-se intensificarea circulaţiei în anumite teritorii.

44

3. Băile de abur complete: se execută într-o cameră supraîncălzită de

vapori, la temperatură de 40°C. Se mai pot practica în dulapuri speciale

orizontale sau verticale.

Se pleacă de la o temperatură iniţială de 38 - 42°C şi se urcă treptat

la 50 - 55°C. În timpul procedurii se pune o compresă rece pe cap, ceafă

sau inimă. Baia se termină cu o procedură de răcire.

4. Băile de aer cald folosesc căldura uscată, cu temperatura între 60 -

120°C, care provine de la radiatoare supraîncălzite în atmosferă închisă.

Sunt mai uşor suportate decât cele de abur cald. Transpiraţia se

instalează mat încet, dar cantitatea e mai abundentă decât la băile de

abur.

5. Băile de lumină: cele complete se realizează în dulapuri de lemn cu

becuri, iar cele parţiale în dispozitive adaptate.

Durata băilor este de 5 - 20 minute şi după terminarea lor se face o

procedură de răcire.

Căldura radiantă produsă de băile de lumină e mai penetrantă decât

cea de abur sau aer cald, iar transpiraţia începe mai devreme.

Băile de lumină scad tensiunea arterială prin vasodilataţia produsă

treptat.

6. Băile de soare şi nisip: utilizează spectrul solar complet. Expunerea la

soare se face cu precauţie, 2-3 minute pentru fiecare parte a corpului,

cantitatea se creşte treptat în zilele următoare. Sunt deosebit de

importante pentru echilibrul fosfo-calcic necesar sintezei osoase.

45

7. Cataplasmele: constau în aplicarea în scop terapeutic a diverselor

substanţe, la temperaturi variate asura diferitelor regiuni ale corpului.

Ele acţionează prin factorul termic. Cataplasmele calde se folosesc

pentru efectul lor hiperemiant şi rezorbiv, precum şi pentru acţiunea

antispastică şi antialgică. La cataplasmele cu plante medicinale se mai

adaugă şi efectul chimic.

ELECTROTERAPIA

1. Curentul galvanic: este un mijloc clasic şi fidel de sedare a durerilor

nevralgice. Electrodul pozitiv are o acţiune sedativă locală, ca şi curenţii

descendenţi şi curenţi ascendenţi aplicaţi contralateral duc la o creştere a

pragului de sensibilitate.

Galvanizarea poate să utilizeze concomitent şi introducerea de ioni

cu acţiune antalgică (ionoforeză transversală cu novocaină, aconidină sau

revulsiv cu histamină).

2. Curentul diadinamic: se prescrie în aplicaţii transversale sau

longitudinale: o perioadă lungă, de 4 minute (are efect sedativ), difazat

fix 4 minute ambele, 1 dată pe zi. Se recomandă 10---14 şedinţe.

3. Curentul faradic

Se indică faradizarea cu periuţa sau cu ruloul, plimbate pe regiunea

dureroasă pudrată cu talc, legate de electrodul negativ, curentul fiind

tetanizat.

46

Aceste proceduri sunt bine receptate şi tolerate de pacienţi pentru

starea de bine pe care o degajă şi modul în care, corectând dezechilibrul,

se îmbunătăţeşte funcţionalitatea.

4. Ultrasunetele sunt utilizate în consolidarea fracturilor, datorită

efectului de “masaj mecanic”, tisular, profund, fiind indicat pentru

durere, inflamaţie, mobilitate.

MASAJUL

Prin masaj se exercită o serie de acţiuni asupra elementelor

aparatului locomotor (oase, muşchi şi tendoane, fascii şi aponevroze, teci

tendinoase şi alte formaţiuni fibroase), asupra ţesuturilor moi articulare şi

periarticulare. El ajută la îndepărtarea infiltratelor patologice din ţesuturi,

obţinîndu-se astfel recuperarea mobilităţii normale. Prin masaj şi

kinetoterapie se previn şi se combat aderenţele, retracţiile, redorile,

cicatricile vicioase şi alte sechele ale accidentelor ce limitează mişcările

normale.

Efectele masajului

Efecte locale: 1. Acţiune sedativă asupra:

- durerilor de tip nevralgic;

- durerilor musculare şi articulare.

47

Acţiunea sedativă se obţine prin manevre uşoare, lente care

stimulează repetat extraceptorii şi proprioceptorii existenti.

2. Acţiunea hiperemiantă locală se manifestă prin încălzirea şi

înroşirea tegumentului asupra căruia se exercită masajul această acţiime

se exercită prin manevre mai energice care comprimă alternativ vasele

sangvine.

3. Îndepărtarea lichidelor de stază cu accelerarea proceselor de

resorbţie în zona masată. Masajul permite înlăturarea lichidelor de stază.

Acest efect este benefic la persoane cu insuficienţă venoasă periferică şi

apare după manevre profunde care conduc lichidul de stază de la periferie

spre centru.

Efecte generale

Creşterea metabolismului bazal stimulează funcţiile aparatului

respirator şi circulator, influentează favorabil starea generală a

organismului, îmbunătăţeşte somnul, îndepărtează oboseala musculară.

Toate aceste efecte generale se explică prin acţiunea masajului

asupra pielii care este un organ bine vascularizat şi mai ales bogat

inervat.

Efectele fiziologice

Cea mai importantă acţiune fiziologică a masajului este

reprezentată de mecanismul reflex asupra organelor interne.

48

Masajul recuperator se face după consolidarea fracturii şi este

format din 4 timpi:

masajul regional (manevre de încălzire pe suprafaţă mai mare decât regiunea de tratat) timp de 3 – 4 minute masajul zonal (manevre pe regiunea de tratat): 3 – 4 minute masajul selectiv (se face masajul unui fascicol de muşchi sau unei articulaţii sau ligament sau inserţie musculară): 2 – 3minute kinetoterapie (pasivă, activă şi activă cu rezistenţă): 10 minute. Tehnica masajului în fracturile de femur

Regiunea coapsei este formată din femur şi este acoperită de 4 grupe musculare: pe partea anterioară se află muşchii flexori formaţi din:

m. cvadriceps cu cele 4 porţiuni (dreptul femural, vastul intern, vastul extern, vastul intermediar)

m. croitor m. pectineu

pe partea posterioară se află muşchii extensori formaţi din: bicepsul femural (cu lunga şi scurta porţiune) semitendinosul semimembranosul

pe partea laterală externă se află muşchii abductori formaţi din fascia lata; pe partea laterală internă se află muşchii adductori gracilis şi muşchii ruşinoşi;

Bolnavul este aşezat în decubit ventral şi începem masajul cu

netezire cu palmele întregi, pornind de la fosa poplitee şi ajungînd la

fese. Se mai face netezirea pieptene pe fesieri şi pe fascia lata, după care

se fac toate frământările pe mai multe straturi.

Geluirea se face pe toate şanţurile intramusculare ale coapsei, cît şi

pe plica fesieră.

49

Fricţiunea se face pe şanţurile muşchilor extensori, ajungînd pe

fese cu pumnul şi în jurul trohanterului mare cu deget peste deget. Se

face apoi tapotament şi vibraţie pe toată suprafaţa musculară.

Se întoarce apoi bolnavul în decubit dorsal şi, din nou, începem

masajul coapsei anterioare cu neteziri cu palmele întregi pe muşchii

cvadricepşi şi adductori, netezire pieptene pe cvadriceps şi fascia lata. Se

continuă cu toate formele de frămîntări (cu una – două mîini, în 2 – 3 – 4

straturi pe cvadricepşi, pe adductori şi pe abductori şi fascia lata), geluire

pe toate şanţurile intermusculare.

Fricţiunea se începe de deasupra rotulei cu deget peste deget pe

toate şanţurile intermusculare, iar cu partea internă pe fascia lata şi în

jurul trohanterului mare.

KINETOTERAPIE:

Schema kinetologică contribuie substanţial la recuperare şi are

următoarele obiective:

refacerea şi întreţinerea mişcărilor în articulaţiile învecinate

fracturii;

refacerea tonicităţii şi troficităţii musculare;

refacerea stabilităţii, mişcării controlate şi abilităţii

Recuperarea prin kinetoterapie cuprinde două etape :

a) Etapa de imobilizare la pat (primele două săptămîni de la

operaţie), în care va trebui să se facă :

50

Posturări antideclive pentru ameliorarea circulaţiei de

întoarcere şi evitarea edemului, a escarelor, redorii

articulare.

Mobilizări active sau activo-pasive

Mobilizarea articulaţiilor învecinate (dacă imobilizarea o

permite).

Menţinerea tonusului musculaturii de sub gips prin exerciţii

izometrice.

Antrenarea forţei musculare a celorlalte membre.

Perioada de imobilizare variază de la 3—4 săptămîni la 2—

3 luni în funcţie de sediul şi tipul fracturii.

b) Etapa care urmează imobilizării, cu următoarele obiective :

Refacerea mobilităţii articulare ; uneori, mobilitatea trebuie

asigurată prin posturări pe atele gipsate.

Refacerea forţei musculare, a stabilităţii şi controlului motor

Reluarea mersului - la început, după degipsare, în cârje, apoi

în baston; momentul începerii încărcării este variabil ; cel

mai indicat pentru început ar fi mersul în bazine cu apă

(nivelul apei scăzându-se treptat), în final reluându-se

mersul pe uscat.

Considerînd că în general consolidarea fracturii se produce

după 4—5 luni, mersul cu sprijin total se va începe după

trecerea acestui interval. Evident că pot exista şi întîrzieri în

consolidare, în aprecierea acesteia ghidîndu-ne atît dupa

aspectul radiografic, cît şi după cel clinic.

51

O importanţă deosebită o au contracţiile izometrice ce angrenează

principalele grupe musculare ale segmentului imobilizat. Ele constau în

contracţii repetate ale muşchilor respectivi de 5-6” cu pauză de 5-6” între

ele. Se pot repeta de 5’-10’, din oră în oră.

Mişcările pasive se încep după terminarea imobilizării şi după

începerea mişcărilor active.

Mişcările active se execută după un program special, în funcţie de

particularităţile segmentului imobilizat. Acestea se continuă asociindu-se

cu mişcări de rezistenţă (de obicei după ce s-a obţinut un tonus muscular

corespunzător prin mişcări pasive şi active).

Perioada de remobilizare va consta în adaptarea la poziţia şezând,

poziţie din care se vor efectua mişcările, apoi ridicarea de cîteva ori pe zi

în ortostatism, cu sprijin pentru o scurtă perioadă de timp.

Utilizarea corectă a bastonului este esenţială pentru a evita

dezvoltarea unor tensiuni musculare anormale. Mersul cu bastonul are o

secvenţă în doi timpi – bastonul şi membrul inferior operat şi apoi

membrul inferior sănătos.

CURA BALNEARĂ

Obiectivele curelor balneoclimaterice este de recuperare imediată

şi de refacere a funcţiilor diminuate din cauza traumatismelor.

Bolnavul poate beneficia de tratament balneo-fizical în staţiuni

profilate pe tratamentul afecţiunilor aparatului locomotor (Felix, Eforie

52

Nord, Mangalia, Techirghiol etc.), unde asocierea factorilor naturali (apa

minerală, nămol terapeutic, climatul) este benefică şi, împreună cu

programele de kinetoterapie adecvate, vor asigura recuperarea totală.

Staţiunile indicate sunt:

Techirghiol (şi tot litoralul) care are nămol sapropelic;

Amara, Sovata, Telega, Bazna, Slănic Prahova (nămoluri de lacuri

sărate);

Vatra Dornei, Borsec, Felix (turbă);

Govora (nămol silicos şi iodat);

Geoagiu (nămoluri feruginoase).

CULTURA FIZICĂ MEDICALĂ

Cele mai importante exerciţii în gimnastica medicală sunt

exercitiile izometrice. Ele se vor face după consolidarea fracturii. Sunt

recomandate mai ales în recuperarea fracturilor membrului inferior.

Exerciţiile indicate în recuperarea după fracturi ale membrului

inferior sunt exerciţiile executate la:

- covorul rulant;

- bicicleta ergometrică;

- spalier.

TERAPIA OCUPAŢIONALĂ (ERGOTERAPIA)

Este o metodă de reeducare activă care completează kinetoterapia

folosind diverse activităţi adaptate la tipul de deficienţe motorii ale

53

individului cu scop recreativ şi terapeutic, ajutând bolnavul să folosescă

mai bine muşchii rămaşi indemni şi recuperând funcţia celor afectaţi de

boală, contribuind astfel la readaptarea funcţională la gesturile vieţii

curente.

Prin această terapie se evită pasivitatea în care se fixează bolnavul

spitalizat pe perioade mai lungi, trezindu-i interesul pentru diverse

mişcări utile şi contribuind astfel la readaptarea funcţională la efort.

Principalele efecte pe care le urmărim prin aplicarea terapiei

ocupaţionale sunt:

- mobilizarea unor articulaţii şi creşterea amplitudinii lor;

- dezvoltarea forţei musculare;

- restabilirea echilibrului psihic.

Bolnavul poate executa unele exerciţii cum ar fi:

- urcatul şi coborâtul scărilor;

- maşina de cusut;

- roata olarului;

- săritul cu coarda;

- mersul pe plan înclinat;

- mersul pe teren accidentat.

Rezultatele depind de gradul de stabilizare a evoluţiei bolii şi de

încadrarea raţională a ergoterapiei în complexele de recuperare şi

readaptare funcţională.

54

CAPITOLUL IV.

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE.

Rol propriu

Asigurarea repausului fizic și psihic în perioada acută a bolii,

pacienții vor fi convinși cu mult tact și amabilitate de către asistenta

medicală, să respecte repausul absolute fizic și psihic pentru că o

activitate intensă atât psihic cât și fizic, poate provoca recidive sau

agravare.

Creează condiții de mediu ambiant, liniștitor.

Asigurarea dietei – Dieta trebuie să asigure un regim alimentar

complet, bogat în vitaminele A,D,C, calciu și magneziu.

Educarea și reeducarea conștientizată prin percepția pacientului, a

senzațiilor de echilibru, a orientării mișcărilor în spațiu, a senzației

de verticalizare și de înclinare a corpului;

Educație sanitară privind corectarea posturilor vicioase, igiena

personală a bolnavului, controlul periodic la medic și evitarea

complicațiilor.

Rol delegat

Pregătește bolnavul pentru examinări radiologice.

Administrează tratamentul medicamentos prescris de medic.

Recoltează probe biologice , măsurarea și observarea funcțiilor

vitale : puls, T.A, temperatură.

Asistenta medicală îi va explica pacientului cum să evite eforturile,

lucru obligatoriu în fractura de col femural. Gimnastica abuzivă și

55

forțarea mersului nu ajută, ci sporește uzura. De aceea asistenta

medicală va realize împreuna cu pacientul un program de

gimnastică.

Rolul asistentului medical este multiplu :

- evaluarea nevoilor individului, ale familiei sau ale

comunitații, identificarea și coordonarea resurselor

disponibile pentru preîntampinarea acestor nevoi;

- clasificarea necesităților pe priorități, planificarea și acordarea

îngrijirilor necesare;

- evaluarea rezultatelor intervențiilor de nursing;

- documentarea tuturor aspectelor privind interacțiunea pacient-

asistent;

- ajutarea în a defini și a fi responsabil;

- implicarea pacientului în toate aspectele de îngrijire;

- studii speciale efectuate de cadrul mediu pentru a-și îmbogăți

cunostințele;

- educarea pacientului în probleme de sanătate;

- educarea pentru sanătate a întregii populații

- planificarea, organizarea, conducerea și evaluarea serviciilor

de sănătate pe care le acordă;

- delegarea activităților de nursing altor medii;

- supravegherea și controlul mediului ambient.

56

CAPITOLUL V

STUDIU DE CAZ

CAZUL I ANAMNEZA: Bolnavul, B.C. în vârstă de 68 de ani s-a prezentat la Serviciul de

Urgență Bacău. Este chemat medical ortoped de gardă.

Din relatările pacientului aflăm ca acesta a alunecat pe o treaptă în

fața casei în urmă cu 4 ore, acuzând dureri în partea stângă la

membrului inferior la nivelul șoldului. Din momentul căderii bătrânul

nu s-a mai putut mișca.

Medicul ortoped constată ca la nivelul membrului inferior stâng

prezintă impotență funcțională, poziție vicioasă a membrului (rotație

externă) și durere violentă la nivelul șoldului stâng.

Bolnavul este trimis la radiologie în vederea efectuării unei

radiografii la nivelul articulatiei coxo-femurale a membrului inferior

stâng pentru stabilirea certă a diagnosticului.

În urma confirmării diagnosticului de fractură de col femural,

medicul decide internarea pacientului pe secția de ortopedie în

vederea efectuării intervenției chirurgicale.

Bolnavul este internat în secția de Ortopedie - Traumatologie în

salonul 110 având diagnostic de “fractură de col femural”.

CAZU

L I

57

Dia

gnos

tic

de

nu

rsin

g

Obi

ecti

ve

I

nte

rven

tii

Eva

luar

e

auto

nom

e d

eleg

ate

Dis

conf

ort c

auza

t de

dure

re m

anif

esta

t pri

n im

pote

nta

func

tion

al.

Cre

area

une

i poz

itii

fa

vora

bile

am

elio

rari

i du

reri

i

1. A

seza

bol

navu

l in

tr-o

poz

itie

com

oda

2. R

ecom

and

repa

usul

ui to

tal

Cu

rol

dele

gat,a

dmin

istr

ez:

2f A

lgoc

amin

IM

si o

pu

nga

de g

heat

a la

fr

actu

ra.

Dur

erea

a m

ai

scaz

ut in

in

tens

itat

e.

Alt

erar

ea f

unct

iilo

r vi

tale

di

n ca

uza

afec

tiun

ii de

ba

za m

anif

esta

te p

rin

valo

ri p

atol

ogic

e.

Obs

erva

rea

even

tual

elor

mod

ific

ari

pent

ru a

inte

rven

e in

ca

zul a

pari

tiei

ac

esto

ra.

1. P

rega

tesc

pa

cien

tul d

in p

unct

de

ved

ere

psih

ic

expl

ican

du-i

ne

cesi

tate

a ac

esto

r te

hnic

i. 2.

Red

au o

poz

itie

co

nfor

tabi

la

paci

entu

lui

La

indi

cati

a m

edic

ului

m

asor

fun

ctii

le v

ital

e:

- R

espi

rati

e(R

) -

Pul

s (P

) -

Tem

pera

tura

(T)

- T

ensi

une

arte

rial

(T

A)

Pac

ient

ul

prez

inta

val

ori

norm

ale

cu

exce

ptia

TA

: R

: 18

resp

/min

T

: 350 C

P

: 68

puls

atii

/min

T

A: 1

5/8

mm

Hg

Mod

ific

area

rit

mul

ui

circ

ulat

or c

auza

t de

agita

tie

man

ifes

tat p

rin

hipe

rten

siun

e ar

teri

al

(15/

8 m

mH

g)

Rea

duce

rea

TA

in

lim

ite

norm

ale

in

decu

rs d

e 12

ore

.

1. D

iscu

t cu

paci

entu

l pe

ntru

a-l

lini

sti.

2. I

i rec

oman

d re

gim

ig

ieno

-die

teti

c.

La

indi

cati

a m

edic

ului

,adm

inis

trez

2f

Fur

osem

id I

M la

6

ore.

TA

a r

even

it in

li

mit

e no

rmal

e 14

/8 m

mH

g.

CAZU

L I

58

Pot

enti

al d

e co

mpl

icat

ie

prin

mod

ific

are

unor

co

nsta

nte

dato

rita

af

ecti

unii

exi

sten

te

man

ifes

tate

pri

n va

lori

pa

tolo

gice

.

Ver

ific

area

co

nsta

ntel

or b

iolo

gice

. 1.

Pre

gate

sc

mat

eria

lele

si

inst

rum

ente

le

nece

sare

rec

olta

rii.

2. P

rega

tesc

pac

ient

ul

atat

fiz

ic c

at s

i psi

hic.

3.

Res

pect

nor

mel

e de

pro

tect

i si e

vit

supr

ainf

ecta

rea.

Rec

olte

z pr

obe

pent

ru

anal

izel

e uz

uale

in

dica

te d

e m

edic

: -H

b, H

t, T

C,T

S -U

ree

sang

vina

-G

lice

mie

-E

xam

en u

rina

Rez

ulta

tele

an

aliz

elor

sun

t in

lim

ite

norm

ale:

-H

b: 1

4,4

g%

-Ht:

44%

-T

C: 8

min

-T

S: 3

min

-U

ree

sang

vina

:

G

lice

mia

:10,

5g

Exa

men

uri

na:

abs

ent

Pre

ocup

area

pac

ient

ului

pr

ivin

d co

ndit

iile

de

spit

aliz

are.

Cau

za o

co

nsti

tuie

lips

a de

in

form

are.

Man

ifes

tare

pr

in n

elin

iste

.

Inde

part

area

nel

inis

tii

si c

asti

gare

a in

cred

erii

pa

cien

tulu

i.

Lin

iste

sc p

acie

ntul

di

scut

and

cu e

l, la

mur

ind

cond

itii

le

de s

pita

lizar

e.

La

indi

cati

a m

edic

ului

tr

ansf

er b

olna

vul i

n sa

lonu

l 110

.

Bol

navu

l se

sim

te m

ai

rela

xat

cola

bora

nd c

u m

edic

ii s

i as

iste

ntii

. D

efic

it d

e al

imen

tare

da

tora

t pre

gati

rilo

r pr

eope

rato

rii,

indu

s de

re

stri

ctii

alim

enta

re.

Edu

care

a pa

cien

tulu

i.

Pre

gate

sc p

acie

ntul

di

n pu

nct d

e ve

dere

ps

ihic

, il i

nfor

mez

cu

priv

ire

la d

ieta

al

imen

tara

pr

eope

rato

rie.

_

Pac

ient

ul

resp

ecta

in

dica

tiil

e da

te.

CAZU

L I

59

Dia

gnos

tic

de

nu

rsin

g

O

bse

rvat

ii

Inte

rven

tii

E

valu

are

a

uto

nom

e

d

eleg

ate

Alt

erar

ea f

unct

iilo

r vi

tale

di

n ca

uza

afec

tiun

ii pr

imar

e, m

anif

esta

ta p

rin

valo

ri p

atol

ogic

e.

Det

ecte

z ev

entu

alel

e m

odif

icar

i pen

tru

a in

terv

eni.

Pre

gate

sc p

acie

ntul

din

pu

nct d

e ve

dere

fiz

ic s

i ps

ihic

exp

lica

ndu-

i ne

cesi

tate

a ac

esto

r op

erat

iuni

1. L

a in

dica

tia

med

icul

ui m

asor

fu

ncti

ile

vita

le

preo

pera

tor.

2.

Not

ez v

alor

ile

gasi

te in

FO

Pac

ient

ul

prez

inta

val

ori

norm

ale:

R

: 17

resp

/min

P

: 68

bata

i/m

in

T: 3

5,60 C

T

A: 1

3/7

mm

Hg

Lip

sa d

e in

form

are,

da

tori

ta n

ecun

oast

erii

m

ijlo

acel

or d

e ca

lmar

e a

dure

rii,

se m

anif

esta

pri

n fr

ica.

Ech

ilib

rare

a ps

ihic

a a

paci

entu

lui s

i in

form

area

lui p

rivi

nd

tehn

icil

e in

terv

enti

ei.

1. P

rega

tesc

pac

ient

ul in

ve

dere

a in

terv

enti

ei

chir

urgi

cale

din

pun

ct

de v

eder

e ps

ihic

si f

izic

. 2.

Ii e

xpli

c im

port

anta

in

terv

enti

ei f

iind

ne

cesa

ra p

entr

u vi

ndec

area

lui,

si il

fac

sa

cap

ete

incr

eder

e in

ec

hipa

ope

rato

rie.

3.

Ii f

ac ig

iena

m

embr

elor

si i

i rad

pi

lozi

tati

le.

1. L

a in

dica

tia

med

icul

ui

paci

entu

l est

e tr

ansp

orta

t in

sala

de

ope

ratie

, und

e I

se f

ace

anes

tezi

a ge

nera

la.

2. D

ezin

fect

ez c

u al

cool

ioda

t re

giun

ea a

fect

ata,

pe

ntru

efe

ctua

rea

inte

rven

tiei

.

Pac

ient

ul e

ste

lini

stit

si s

e su

pune

pr

egat

iril

or

nece

sare

.

CAZU

L I

60

PO

ST

OP

ER

AT

OR

. A

lter

area

fun

ctii

lor

vita

le

dato

rita

inte

rven

tiei

ch

irur

gica

le m

anif

esta

ta

prin

val

ori m

odif

icat

e.

Mas

urar

ea f

unct

iilo

r vi

tale

. 1.

Pre

gate

sc p

acie

ntul

di

n pu

nct d

e ve

dere

fi

zic

si p

sihi

c,

expl

ican

du-I

nec

esita

tea

aces

tor

tehn

ici.

2. P

rega

tesc

mat

eria

lele

si

inst

rum

ente

le

nece

sare

.

La

indi

cati

a m

edic

ului

mas

or

func

tiil

e vi

tale

si

le in

regi

stre

z in

F

O.

Pac

ient

ul

prez

inta

val

ori

alte

rate

: R

:22

resp

/min

P

: 68

bata

i/m

in

T: 3

7,60 C

T

A: 1

2/8

mm

Hg

Alt

erat

ea n

evoi

i de

a-si

m

enti

ne te

mpe

ratu

re

corp

ului

con

stan

ta s

i de

a re

spir

e ca

uzat

a de

in

terv

enti

a ch

irur

gica

la,

man

ifes

tata

pri

n ta

hipn

ee

si h

iper

term

ie.

1. A

sigu

r pa

cien

tulu

i o

resp

irat

ie

fizi

olog

ica.

2.

Com

bat f

ebra

.

1. A

eris

esc

salo

nul.

2. I

i dau

pac

ient

ului

sa

tina

pe

frun

te o

co

mpr

esa

umed

a.

Cu

rol d

eleg

ate

adm

inis

trez

: -1

f A

lgoc

amin

IM

-M

asor

res

pira

tia

si te

mpe

ratu

ra.

-Not

ez v

alor

ile

gasi

te in

FO

.

Pac

ient

ul

prez

inta

val

oril

e re

spir

ator

ii in

li

mit

e no

rmal

e,

17 r

esp/

min

, te

mpe

ratu

re

ram

anan

d in

co

ntin

uare

ri

dica

ta: 3

7,20 C

D

eshi

drat

area

pa

cien

tulu

i dat

orit

a li

psei

de

ali

men

tati

e in

ult

imel

e 2

zile

, man

ifes

tata

pri

n us

care

a bu

zelo

r.

Ech

ilib

rare

a pa

cien

tulu

i hi

droe

lect

roli

tic.

Tam

pone

z bu

zele

cu

o co

mpr

esa

umed

a, ii

dau

ap

a sa

bea

, rel

uand

al

imen

tati

a a

2 zi

dup

a op

erat

ie, c

u li

chid

e si

su

pe s

trec

urat

e.

La

indi

cati

a m

edic

ului

hid

rate

z pa

cien

tul c

u so

luti

e pe

rfuz

abil

a de

NaC

l 10%

250

m

l/ 2

fla

coan

e.

Pac

ient

ul

acce

pta

trat

amen

tul.

CAZU

L I

61

Dia

gnos

tic

de

nu

rsin

g

Ob

iect

ive

In

terv

enti

i

Eva

luar

e

au

ton

ome

d

eleg

ate

Dis

com

fort

cau

zat d

e du

rere

man

ifes

tat p

rin

agita

tie.

Am

elio

ram

dur

erea

si

com

bate

m

agit

atia

.

Ech

ilibr

ez p

acie

ntul

din

pu

nct d

e ve

dere

psi

hic,

ex

plic

andu

-I c

auza

si

mpt

omel

or.

Adm

inis

trez

cu

rol

dele

gat:

1f

de

Alg

ocam

in

IM

Sta

rea

de

agit

atie

a

disp

arut

, du

reri

le s

caza

nd

in in

tens

itat

e.D

efic

it d

e in

grij

ire.

Cau

za: l

ipsa

fo

rtei

fiz

ice

man

ifes

tata

pr

in tr

ansp

irat

ie u

rat

mir

osit

oare

.

Asi

gura

rea

igie

nei

1. P

rega

tesc

pac

ient

ul d

in

punc

t de

vede

re p

sihi

c si

fi

zic

expl

ican

du-i

ne

cesi

tate

a ac

esto

r te

hnic

i. 2.

Efe

ctue

z to

alet

a cu

apa

si

sap

un p

e re

giun

i 3.

Sch

imb

lenj

eria

de

corp

si

de

pat.

_

Bol

navu

l se

sim

te

conf

orta

bil i

n pr

opri

a pi

ele.

Per

turb

area

nev

oii d

e a-

si m

enti

ne te

mpe

ratu

re

corp

oral

a in

lim

ite

norm

ale,

cau

zata

de

afec

tiun

ea d

e ba

za,

man

ifes

tata

pri

n st

are

de

subf

ebri

lita

te.

Com

bate

rea

febr

ei.

_

Cu

rol d

eleg

at

adm

inis

trez

un

anti

pire

tic:

-1

f de

Alg

ocam

in

IM

-Mas

or v

aloa

rea

tem

pera

turi

i -n

otez

val

oare

a ga

sita

in F

O

Bol

navu

l pr

ezin

ta

tem

pera

ture

co

rpul

ui in

li

mit

e no

rmal

e:

resp

ecti

v 36

0 C.

CAZU

L I

62

Ris

c de

com

plic

atie

da

tori

ta ig

iene

i de

fici

tare

, man

ifes

tata

pr

in in

fect

area

pla

gii.

Ingr

ijir

ea p

lagi

i. 1.

Pre

gate

sc p

acie

ntul

din

pu

nct d

e ve

dere

psi

hic

si

fizi

c.

2.Ii

exp

lic

nece

sita

tea

si

inof

ensi

vita

tea

tehn

icii

.

1. L

a in

dica

rea

med

icul

ui s

chim

b pa

nsam

entu

l ve

chi.

2. D

ezin

fect

ez

regi

unea

din

juru

l pl

agii

cu a

lcoo

l io

dat s

i fie

care

su

tura

cu

beta

dina

.

Pla

ga s

e af

la in

co

ndit

ii d

e pe

rfec

ta a

seps

ie.

Lis

pa a

uton

omie

i in

sati

sfac

erea

nev

oii d

e a

elim

ina

dato

rita

im

obil

izar

ii la

pat

, m

anif

esta

ta p

rin

inco

nten

enta

uri

nara

.

Pac

ient

ul tr

ebui

e sa

-si s

atis

faca

ne

voia

.

Sup

rave

ghez

son

da s

a nu

ia

sa a

fara

din

vez

ica.

L

a in

dica

tia

med

icul

ui m

asor

va

loar

ea d

iure

zei

si n

otez

in F

O

valo

area

gas

ita.

Diu

reza

est

e de

11

50 m

l/24

h

CAZU

L I

63

Dia

gnos

tic

de

nu

rsin

g

O

bie

ctiv

e

Inte

rven

tii

E

valu

are

au

ton

ome

del

egat

e A

lter

area

tran

zitu

lui

inte

stin

al d

ator

ita

imob

iliz

arii

la p

at,

man

ifes

tata

pri

n co

nsti

pati

e.

Urm

arir

ea

relu

arii

tr

anzi

tulu

i in

test

inal

in

lim

ite

norm

ale.

Ii r

ecom

and

paci

entu

lui

mul

te li

chid

e in

al

imen

tati

a sa

.

Cu

rol d

eleg

ate

adm

inis

trez

un

laxa

tive

:2 ta

blet

e D

ulco

lax-

adm

per

os

.

Bol

navu

l a

elim

inat

e , a

vand

sc

aun

norm

al.

Alt

erar

ea f

unct

iilo

r vi

tale

dat

orit

a du

reri

i la

nive

lul o

pera

tiei

, m

anif

esta

ta p

rin

valo

ri

pato

logi

ce.

Mas

urar

ea

func

tiil

or

vita

le.

1. P

rega

tesc

pac

ient

ul a

tat

fizi

c ca

t si

psih

ic,e

xpli

cand

u-i

nece

sita

tea

aces

tor

tehn

ici.

2. P

rega

tesc

mat

eria

llele

si

intr

umen

tele

nec

esar

e pe

ntru

efe

ctua

rea

aces

tor

tehn

ici.

1. L

a in

dica

tia

med

icul

ui m

asor

fu

ncti

ile

vita

le.

2. V

alor

ile

obti

nute

le

trec

in F

O.

Fun

ctii

le v

ital

e al

e pa

cien

tulu

i sun

t in

lim

ite

norm

ale:

R

: 17r

esp/

min

P

: 66b

atai

/min

T

: 360

C

TA

: 12/

6 m

mH

g

Imob

iliz

area

la p

at d

in

cauz

a fr

actu

rii,m

anif

esta

ta p

rin

dim

inua

rea

func

tiei

m

otor

ii.

Se

urm

ares

te

faci

lita

rea

mob

iliz

arii

paci

entu

lui.

Pre

gate

sc p

sihi

c pa

cien

tul

expl

ican

du-I

rol

ul a

cest

or

mis

cari

pas

ive.

La

indi

cati

a m

edic

ului

aju

t pa

cien

tul s

a fa

ca

mis

cari

pas

sive

ale

m

embr

ului

ope

rat.

Bol

navu

l par

tici

pa

acti

ve la

m

obil

izar

ea s

a.

Med

icul

hot

aras

te

exte

rnar

ea lu

i, st

area

gen

eral

a fi

ind

amel

iora

ta.

64

EPICRIZĂ

Bolnavul B.C. s-a internat cu diagnostic de “Fractură de col

femural stâng”; s-a intervenit chirurgical, practicându-se reducerea

ortopedică sub ecran RTV.

Pe parcursul spitalizarii pacientul a primit îngrijiri medicale

necesare:

- Administrarea de calmante cand pacientul acuza dureri;

- Tratament pentru imbunatatirea functiilor vitale cand aceste

prezentau valori patologice (TA, R, T);

- Tratament de susținere cu soluții perfuzabile hidratante în

vederea combaterii stării de deshidratare ( glucoză 10%)

precum și comprese pentru tegumentele uscate.

- Aplicarea sondei vezicale , pentru combaterea incontenenței

urinare.

- Efectuarea toaletării regiunilor afectate.

Evoluția postoperatorie favorabilă, permite externarea la 18 zile cu

recomandările:

- Menținerea repausului la pat încă 30 de zile, timp în care nu are

voie să calce pe piciorul operat;

- Să facă mișcări pasive ale membrului operat;

- După 30 de zile să se deplaseze cu ajutorul cadrului zilnic câte

puțin;

- Să revină la control după 30 de zile sau la nevoie

65

Fișă tehnologică

MĂSURAREA TEMPERATURII

Scop Evaluarea funcției de termoreglare și termogeneză

Locuri de masurare

- Axial - Plică inghinală - Cavitatea bucală - Rect - Vagin

Materiale necesare

- Termometru maxim - Casoleta cu tampoane și comprese sterile - Recipient cu soluție dezinfectantă - Tavă metalică - Lubrifiant alcool medicinal - Ceas cu secundar - Pix de culoare albastră - Foaie de temperature

Intervențiile asistentei

- Pregatirea materialelor lângă pacient - Pregătirea psihică a pacientului - Spalarea pe maini - Se scoate termometrul din soluția dezinfectantă, se

clătește și se șterge cu o compresă, se scutură. - Se verifică dacă este în rezervor mercurul - Se așează pacientul în poziție de decubit dorsal sau

sezândă; - Se ridică brațul pacientului - Se sterge axila prin tamponare cu prosopul

pacientului; - Se așează termometrul cu rezervorul de mercur în

centrul axilei, paralel cu toracele; - Se apropie brațul de trunchi, cu antebrațul fixat pe

suprafața anterioară a toracelui; - Termometrul se menține timp de 10 minute - Se citește valoarea gasită și se notează in foaia de

temperatură. Se reorganizează locul de muncă.

66

CAZUL II ANAMNEZA: Pacientul D.M. în vârstă de 34 de ani din localitatea Bacău,

domiciliat în str. Alecu Russo se prezintă la Serviciul de Urgențe Bacău, adus de un echipaj de salvare. Medicul ortoped de garda este chemat.

Din relatările pacientului aflăm ca în urmă cu 2 ore acesta traversa strada regulamentar , când a fost acostat de un taximetrist ce circula cu viteză.

Pacientul declara ca în momentul accidentului acesta a simțit o “pocnitură” la nivelul membrului inferior drept în regiunea șoldului. Din acel moment nu s-a mai putut mișca, fiind ajutat ulterior de către trecători să ajungă pe trotuar de unde a fost luat de mașina de salvare.

Simptomele sunt localizate la nivelul piciorului drept, respective: impotent functională și durere violentă în regiunea șoldului.

În urma examenului radiologic se pune diagnosticul de “Fractură de col femural drept fără deplasare”.

Doctorul hotărăște internarea pacientului în secția de Ortopedie- Traumatologie în vederea îngrijirilor necesare.

Avand în vedere că pacientul nu se poate deplasa, nevoile acestuia vor fi satisfacute la pat:

- Îi vom aduce bazinetul ori de câte ori este nevoie; - Îi vom face toaleta corpului pe regiuni; - Îi vom schimba lenjeria de pat și de corp ori de câte ori este

nevoie; - Aerisim salonul în fiecare dimineață.

Familia va fi ținută la curent cu evoluția și starea de sănătate a pacientului.

67

Dia

gnos

tic

de

nu

rsin

g

O

biec

tive

I

nte

rven

tii

Eva

luar

e

a

uto

nom

e

del

egat

e

Alt

erar

ea s

tari

i gen

eral

e da

tori

ta f

ract

urii

de

col

fem

oral

, man

ifes

tata

pri

n du

rere

.

1. A

mel

iora

rea

dure

rii

2. C

rear

ea u

nei

pozi

tii f

avor

abil

e.

Ii d

au p

acie

ntul

ui o

po

zitie

com

oda

in p

at.

Cu

rol d

eleg

ate

adm

inis

trez

: 1f

Alg

ocam

in I

M

1f P

iafe

n IM

Pac

ient

ul a

re

pozi

tie c

omod

a,

insa

dur

erea

pe

rsis

ta.

Pre

ocup

area

pac

ient

ului

pr

ivin

d co

ndit

iile

de

spit

aliz

are,

cau

za: l

ipsa

de

info

rmar

e.M

anif

esta

re

prin

nel

inis

te.

Lin

isti

rea

paci

entu

lui s

i as

igur

area

unu

i sa

lon

potr

ivit

af

ecti

unii

.

1. P

rezi

nt s

ecti

a cu

lo

curi

le d

e ac

ces.

2.

Aer

ises

c sa

lonu

l. 3.

Sch

imb

lenj

eria

de

pat.

Ase

z bo

lnav

ul la

in

dica

tia m

edic

ului

, in

sal

onul

114

.

Bol

navu

l est

e li

nist

it,

cola

bora

nd c

u pe

rson

alul

si

ceila

lti p

acie

nti.

Alt

erar

ea f

unct

iilo

r vi

tale

di

n ca

uza

socu

lui

(acc

iden

tulu

i)

man

ifes

tata

pri

n va

lori

m

odif

icat

e.

Mas

or f

unct

iile

vi

tale

. 1.

Pre

gate

sc p

acie

ntul

din

pu

nct d

e ve

dere

fiz

ic s

i ps

ihic

. 2.

Pre

gate

sc

inst

rum

ente

le s

i m

ater

iale

le n

eces

are.

La

indi

catia

m

edic

ului

mas

or

func

tiil

e vi

tale

si

valo

rile

gas

ite

le

note

z in

FO

.

Val

oril

e su

nt in

li

mit

e no

rmal

e

Per

turb

area

rit

mul

ui

resp

irat

or, c

auza

ta d

e ag

itati

e, m

anif

esta

ta p

rin

tahi

pnee

.

Asi

gura

rea

unei

re

spir

atii

fi

ziol

ogic

e.

1. L

inis

tesc

pac

ient

ul.

2. A

eris

esc

salo

nul.

3. I

i dau

o p

ozit

ie

com

oda

care

sa-

i fa

vori

zeze

res

pira

tia.

1. L

a in

dica

tia

med

icul

ui m

asor

va

loar

ea r

espi

ratie

i. 2.

Not

ez v

aloa

rea

abti

nuta

in F

O.

Pac

ient

ul

prez

inta

o

resp

irat

ie in

li

mit

e no

rmal

e

68

Dia

gnos

tic

de

nu

rsin

g

Ob

iect

ive

I

nte

rven

tii

E

valu

are

a

uto

nom

e

d

eleg

ate

Alt

erar

ea s

tari

i gen

eral

e,

cauz

ata

de a

fect

iune

a pr

imar

a, m

anif

esta

ta p

rin

dure

re.

Am

elio

rear

ea

dure

rii.

Ii o

fer

paci

entu

lui o

pun

ga

de g

heat

a pe

ntru

fra

ctur

a.

Cu

rol d

eleg

at

adm

inis

trez

un

anti

nevr

algi

c:

2f A

lgoc

amin

IM

Dur

erea

a

scaz

ut in

in

tens

itat

e.

Inca

paci

tate

a de

a s

e al

imen

ta s

i hid

rata

, cau

za

fiin

d af

ecti

unea

de

baza

,man

ifes

tata

pri

n de

shid

rata

re.

Ali

men

tam

si

hidr

atam

pa

cien

tul.

1. A

jut p

acie

ntul

sa

se

hran

easc

a cu

sup

e, ia

urt,

com

pot.

2. I

i exp

lic n

eces

itat

ea

alim

enta

rii.

La

indi

cati

a m

edic

ului

, hid

rate

z pa

cien

tul c

u so

luti

e pe

rfuz

abil

a de

gl

ucoz

a 5%

-250

ml

Pac

ient

ul

acce

pta

hidr

atar

ea.

Alt

erar

ea tr

anzi

tulu

i in

test

inal

, cau

zat d

e im

posi

bili

tate

a de

a s

e de

plas

a, m

anif

esta

ta p

rin

cons

tipa

tie.

Asi

gura

rea

tran

zitu

lui

inte

stin

al in

lim

ite

fizi

olog

ice.

1. E

xpli

c pa

cien

tulu

i ne

cesi

tate

a ac

cept

arii

ba

zine

tulu

i. 2.

Il s

fatu

iesc

sa

cons

ume

mai

mul

te li

chid

e si

al

imen

te s

emis

olid

e.

Cu

rol d

eleg

at

adm

inis

trez

un

laxa

tive

: 1

tb D

ulco

lax

– pe

r os

In u

rma

sfat

uril

or d

ate,

pa

cien

tul a

co

labo

rat s

i tr

anzi

tul

inte

stin

al s

-a

norm

aliz

at.

Pot

enti

al d

e ac

cide

ntar

e da

tora

t im

obil

izar

ii la

pa

t,man

ifes

tata

pri

n ca

dere

.

Pre

veni

rea

cade

rilo

r.

Aju

t pac

ient

ul s

a-si

sa

tisf

aca

nevo

ile,

evi

tand

as

tfel

cad

eril

e.

-

Pac

ient

ul

acce

pta

ajut

orul

ca

drel

or m

edi-

cale

si r

iscu

l de

acci

dent

are

este

re

dus.

69

Dia

gnos

tic

de

nu

rsin

g

O

bie

ctiv

e

I

nte

rven

tii

E

valu

are

auto

nom

e

del

egat

e D

efic

it d

e in

grij

ire

cauz

at d

e lip

sa f

orte

i fi

zice

, man

ifes

tat p

rin

tegu

men

te n

eing

riji

te s

i tr

ansp

irat

ii ur

at

mir

osit

oare

.

Asi

gura

rea

igie

nei

corp

oral

e.

1. P

rega

tesc

pac

ient

ul

atat

psi

hic

cat s

i fiz

ic.

2. I

mi p

rega

tesc

m

ater

iale

le n

eces

are.

3.

Efe

ctue

z to

alet

a pe

re

giun

i cu

apa

si

sapu

n.

-

Bol

navu

l pr

ezin

ta

tegu

men

te

ingr

ijit

e si

cu

rate

.

Alt

erar

ea im

agin

ii

pers

onal

e, c

auza

ta d

e st

area

gen

eral

a m

anif

esta

ta p

rin

anxi

etat

e.

Com

bate

m a

nxie

tate

a si

ech

ilib

ram

pac

ient

ul

psih

ic.

Info

rmez

pac

ient

ul

desp

re e

tape

le

vind

ecar

ii bo

lii s

ale

si

in c

e co

nsta

tr

atam

entu

l fun

ctio

nal.

Med

icul

hot

aras

te

exte

rnar

ea

paci

entu

lui.

Pac

ient

ul e

ste

rece

ptiv

e, d

ar

neli

nist

it in

cee

a ce

pri

vest

e ev

olut

ia b

olii

la

dom

icil

iu.

Dif

icul

tate

in a

se

odih

ni

dato

rata

ext

erna

rii,

man

ifes

tata

pri

n in

som

nia.

Com

bate

m in

som

nia

si

asig

uram

incr

eder

ea

paci

entu

lui i

n am

elio

rare

a st

arii

de

sana

tate

.

Incu

raje

z pa

cien

tul

zica

ndu-

i ca

va f

i bin

e da

ca v

a re

spec

ta

indi

cati

ile m

edic

ului

.

adm

inis

trez

: 1t

b D

iaze

pam

M

edic

ul ii

re

com

anda

rep

aus

tota

l si r

even

irea

la

con

trol

per

iodi

c.

Pac

ient

ul ia

la

cuno

stin

ta

reco

man

dari

le

prim

ite.

70

EPICRIZĂ

Bolnavul D.M. s-a internat cu diagnostic de “Fractură de col

femural drept fără deplasare”.

Pacientul refuză intervenția chirurgicală, tratamentul fiind funcțional.

Aici el primește îngrijiri iar nevoile îi sunt satisfacute la pat:

- Îi sunt ameliorate durerea cu ajutorul calmantelor;

- Este ajutat să se alimenteze;

- A primit tratament când au fost simptome ale tranzitului

intestinal alterat;

- I s-a făcut toaletarea pe regiuni;

- A primit medicație (somnifere) cand prezenta insomnie.

Evoluția bolii ameliorate, pacientul este externat la 3 zile cu

următoarele recomandări:

- Repaus total 30 de zile;

- Mobilizarea în cârje este posibilă în funcție de evoluția bolii;

- Să revină la control periodic sau la nevoie.

71

Fișă tehnologică

MĂSURAREA RESPIRAȚIEI Frecvența respiratorie

- Reprezintă numărul de respirații pe minut

- Oscilează în funcție de vârstă și sex: Nou-născuți: 30-50 resp/min La 2 ani : 25-35 resp/min La 12 ani : 15-25 resp/min La adult : 16-18 resp/min

Amplitudine Este dată de volumul de aer care pătrunde și se elimină din plămân cu fiecare respirație. Din acest punct de vedere respirația poate fi : Superficială Profundă

Ritmul

Reprezintă pauzele egale dintre respirații, de unde rezultă că respirația este ritmică.

Zgomotele respiratorii

În mod normal respirația este liniștită, în somn aceasta poate deveni zgomotoasă (sforăit).

Simetria miscărilor respiratorii

Ambele hemitorace prezintă aceeași mișcare de ridicare și de coborare în timpul inspirației și al expirației.

Tipul de respirație

Există trei tipuri de respirație: - Costal-superior: întâlnit la femeie, prin

ridicarea părții superioare a cutiei toracice, datorită măririi diametrului anteroposterior în timpul inspirației;

- Costal-inferior: întâlnit la bărbat, prin mărirea diametrului lateral al cutiei toracice;

- Abdominal : întalnit la copil și la vârstnici, prin mărirea diametrului vertical al cutiei toracice.

72

CAZUL III

ANAMNEZA:

Bolnava B.M. în vârstă de 64 de ani din localitatea Moinești, jud.Bacău , se prezintă însoțită de sora sa la Spitalul Județean Bacău, la Secția de Urgențe cu următoarele simptome: durere violentă la nivelul șoldului stâng, poziție vicioasă a membrului în cauză.

Din relatările pacientei aflăm că accidentul nu s-a produs recent, ci în urma cu două săptămâni cănd a alunecat în curte.

Susține că nu s-a prezentat până acum la medic bănuind o entorsă, menționând de asemenea că la nivelul zonei inghinale și a popliteei, au apărut niște formațiuni (noduli) de mărimea unor nuci. În decursul celor două săptămâni scurse de la accident, femeia a stat în repaus, făcându-și zilnic frecții în zona afectată, crezând că totul va reveni la normal. Dimpotrivă lucrurile s-au agravat determinând durere acută. I s-au administrat 2f de Algocamin IM ca analgezic, și s-a chemat medicul ortoped de gardă.

În urma radiografiei se pune diagnosticul de “Fractură de col femural stâng” și se hotărăște internarea pacientei în vederea intervenției chirurgicale și a îngrijirilor speciale.

Din antecedente cunoaștem că pacienta suferă de reumatism degenerative de la vârsta de 14 ani, făcând tratamente de recuperare cu băi termale și medicamentos Aflutop 20f / 6 luni administrate IM.

Pacienta a suferit și două intervenții chirurgicale: în anul 1976 – o intervenție de hernie de disc ; și o altă intervenție în 1984 de fibrom uterin.

Pacienta este imobilizată la pat fapt pentru care va primi asistență permanentă pentru satisfacerea nevoilor. Familia va fi înștiințată de starea ei de sanatate și de evoluția bolii.

73

Dia

gnos

tic

de

nurs

ing

O

biec

tive

Inte

rven

tii

E

valu

are

auto

nom

e

d

eleg

ate

Alt

erar

ea s

tari

i gen

eral

e da

tora

ta f

ract

urii

, m

anif

esta

ta p

rin

dure

re

viol

ent.

Am

elio

rare

a du

reri

i. Ii

dau

o p

ozit

ie

com

oda

in p

at.

La

indi

cati

a m

edic

ului

ad

min

istr

ez:

2f A

lgoc

amin

IM

si

o p

unga

de

ghea

ta la

fra

ctur

a.

Dur

erea

a s

cazu

t in

inte

nsit

ate,

da

r pe

rsis

ta.

Pre

ocup

area

pac

ient

ei

priv

ind

cond

itii

le d

e sp

ital

izar

e, c

auza

fii

nd

lisp

a de

info

rmar

e,

man

ifes

tare

pri

n ne

lini

ste.

Asi

gura

rea

unui

sal

on

potr

ivit

afe

ctiu

nii s

i ac

orda

rea

info

rmat

iilo

r ce

rute

.

1. A

eris

esc

salo

nul.

2. P

rezi

nt s

ecti

a cu

sp

ecif

icar

ea lo

curi

lor

de a

cces

.

La

indi

cati

a m

edic

ului

ase

z pa

cien

ta in

sal

onul

11

2.

Pac

ient

a se

si

mte

mai

li

nist

ita,

co

labo

rand

cu

pers

onal

ul

med

ical

. R

isc

de c

ompl

icat

ie

preo

pera

tor

dato

rat

afec

tiun

ii pr

imar

e,

man

ifes

tat p

rin

mod

ific

area

con

stan

telo

r fi

ziol

ogic

e

Ver

ific

area

co

nsta

ntel

or

fizi

olog

ice.

1. P

rega

tesc

pac

ient

a di

n pu

nct d

e ve

dere

fi

zic

si p

sihi

c.

2. P

rega

tesc

in

stru

men

tele

si

mat

eria

lele

nec

esar

e.

3. R

espe

ct n

orm

ele

de

prot

ectiv

e si

evi

t su

prai

nfec

tia.

Rec

olte

z pr

obe

pent

ru a

nali

zele

in

dica

te d

e m

edic

: -

Hb,

Ht,

TC

, TS

-

Ure

e sa

ngvi

na

- G

lice

mie

-

Exa

men

uri

na

Rez

ulta

tele

an

aliz

elor

sun

t in

lim

ite

norm

ale:

E

xam

en u

rina

:

abse

nt

74

Alt

erar

ea f

unct

iilo

r vi

tale

, din

cau

za f

ract

urii

de

col

fem

ural

, m

anif

esta

ta p

rin

valo

ri

pato

logi

ce.

Obs

erv

even

tual

ele

mod

ific

ari p

entr

u a

inte

rven

i.

1. P

rega

tesc

pac

ient

a di

n pu

nct d

e ve

dere

fi

zic

si p

sihi

c.

2. I

mi p

rega

tesc

m

ater

iale

le n

eces

are

pent

ru m

asur

area

fu

ncti

ilor

vit

ale.

1. L

a in

dica

tia

med

icul

ui m

asor

fu

ncti

ile

vita

le:

R, P

, T, T

A.

2. N

otez

val

oril

e in

FO

.

Pac

ient

a pr

ezin

ta v

alor

i no

rmal

e:

R: 1

7 re

sp/m

in

P: 6

6 ba

tai/

min

T

: 35,

80 C

TA

: 11/

7 m

mH

gA

lim

enta

re in

def

icit

din

ca

uza

preg

atir

ilor

preo

pera

tori

i, m

anif

esta

ta p

rin

supr

imar

ea a

lim

enta

tiei

.

Edu

care

a pa

cien

tulu

i. P

rega

tesc

pac

ient

a di

n pu

nct d

e ve

dere

ps

ihic

, spu

nand

u-I

sa

nu m

anan

ce d

eoar

ece

in z

iua

ce u

rmea

za v

a av

ea lo

c in

terv

enti

a ch

irur

gica

la.

Cu

rol d

eleg

ate

ii

dau

indi

cati

i cu

priv

ire

la

urm

atoa

rea

zi.

Pac

ient

a re

spec

ta

indi

cati

ile

prim

ite.

75

Dia

gnos

tic

de

nurs

ing

O

biec

tive

In

terv

entii

Eva

luar

e

au

ton

ome

del

egat

e D

isco

nfor

t cau

zat d

e fr

actu

ra m

anif

esta

t pri

n du

rere

.

Red

ucer

ea d

urer

ii.

Lin

iste

sc p

acie

nta

cu

priv

ire

la d

urer

e.

Adm

inis

trez

cu

rol

dele

gat:

1f

Alg

ocam

in I

M

Dis

conf

ortu

l ca

uzat

de

dure

re

se m

enti

ne.

Alt

erar

ea n

evoi

i de

a fi

cu

rat,

din

cauz

a im

obil

izar

ii la

pat

, m

anif

esta

t pri

n te

gum

ente

nei

ngri

jite

.

Asi

gura

rea

igie

nei

corp

oral

e.

1. P

rega

tesc

pac

ient

a di

n pu

nct d

e ve

dere

ps

ihic

. 2.

Im

i pre

gate

sc

mat

eria

lele

nec

esar

e.

3. E

fect

uez

toal

eta

pe

regi

uni c

u ap

a si

sap

un4.

Rad

pil

ozita

tile

.

-

Bol

nava

se

sim

te c

urat

a in

ur

ama

toal

etar

ii.

Lip

sa d

e in

form

are

dato

rita

nec

unoa

ster

ii

mij

loac

elor

de

calm

are

a du

reri

i,ind

uce

apar

itia

se

ntim

enul

ui d

e fr

ica.

Ech

ilib

rare

a ps

ihic

a a

paci

ente

i si i

nfor

mar

ea

ei p

rivi

nd in

terv

enti

a.

Pre

gate

sc p

acie

nta

din

punc

t de

vede

re p

sihi

c in

ved

erea

inte

rven

tiei

ch

irur

gica

le,

expl

ican

du-i

ne

cesi

tate

a ac

este

ia.

1. L

a in

dica

tia

med

icul

ui,

paci

enta

est

e tr

ansf

erat

a in

sal

a de

ope

ratie

, und

e I

se f

ace

anes

tezi

a ge

nera

la.

2. D

ezin

fect

ez

zona

dis

pusa

op

erat

iei c

u al

cool

io

dat.

Pac

ient

a es

te

lini

stit

a si

se

supu

ne c

u in

cred

ere

preg

atir

ilor

ne

cesa

re.

76

PO

ST

OP

ER

AT

OR

. A

lter

area

fun

ctii

lor

vita

le, d

in c

auza

in

terv

enti

ei c

hiru

rgic

ale,

m

anif

esta

ta p

rin

valo

ri

pato

logi

ce.

Mas

urar

ea f

unct

iilo

r vi

tale

. 1.

Pre

gate

sc p

acie

nta

atat

psi

hic

cat s

i fiz

ic

expl

ican

du-I

ne

cesi

tate

a ac

esto

r te

hnic

i. 2.

Pre

gate

sc

inst

rum

ente

le s

i m

ater

iale

le n

eces

are.

1. L

a in

dica

tia

med

icul

ui m

asor

fu

ncti

ile

vita

le.

2. N

otez

val

oril

e in

FO

.

Pac

ient

a pr

ezin

ta v

alor

i al

tera

le la

ni

velu

l ap

arat

ului

re

spir

ator

: R

: 28

resp

/min

P

: 72b

atai

/min

T

: 360 C

T

A:1

2/8m

mH

g P

ertu

rbar

ea r

itm

ului

re

spit

rato

r, c

auza

ta d

e in

terv

enti

a ch

irur

gica

la,

man

ifes

tata

pri

n ta

hipn

ee.

Asi

gur

paci

ente

i o

resp

irat

ie f

izio

logi

ca.

1. I

i dau

o p

ozit

ie

com

oda

in p

at c

are

sa

favo

rize

ze r

espi

rati

a.

2. A

eris

esc

salo

nul.

1. C

u ro

l del

egat

e ad

min

istr

ez:

1 tb

Bro

mav

ol s

i O

2

2. M

asor

rit

mul

re

spir

ator

. 3.

Not

ez in

FO

va

loar

ea g

asit

a.

Pac

ient

a pr

ezin

ta in

co

ntin

uare

o

usoa

ra ta

hipn

ee:

R: 2

2 re

sp/m

in

Des

hidr

atat

a di

n ca

uza

neal

imen

tari

i de

2 zi

le,

paci

enta

pre

zint

a te

gum

ente

usc

ate

(lim

ba,

buze

).

Com

bate

m

desh

idra

tare

a.

1. T

ampo

nez

buze

le

cu o

com

pres

a um

eda.

2.

O h

idra

tez

cu p

utin

a ap

a.

La

indi

cati

a m

edic

ului

hid

rate

z pa

cien

ta c

u so

luti

e pe

rfuz

abil

a de

N

aCl 1

0% -

400

ml

2 fl

acoa

ne.

Pac

ient

a ac

cept

a hi

drat

area

.

77

Dia

gnos

tic

de

nurs

ing

Obi

ecti

ve

In

terv

enti

i

Eva

luar

e

a

uton

ome

d

eleg

ate

Alt

erar

ea c

onfo

rtul

ui

cauz

ata

de in

terv

entia

ch

irur

gica

la, m

anif

esta

ta

prin

dur

ere.

Com

bate

m

dure

rea.

Ii

pun

pac

ient

ei o

pun

ga

de g

heat

a la

fra

ctur

a.

Cu

rol d

eleg

ate

adm

inis

trez

: 1f

Alg

ocam

in I

M

1f P

iafe

n IM

Dur

erea

s-a

mai

di

min

uat i

n in

tens

itat

e.

Ris

c de

com

plic

atie

, din

ca

uza

igie

nei d

efic

itare

, m

anif

etat

a pr

in in

fect

ie

la n

ivel

ul p

lagi

i.

Ingr

ijir

ea p

lagi

i. P

rega

tesc

pac

ient

a di

n pu

nct d

e ve

dere

fiz

ic s

i ps

ihic

, ii e

xpli

c ne

cesi

tate

a si

in

ofen

sivi

tate

a te

hnic

ii;

fizi

c ii

ofer

o p

oziti

e de

de

cubi

t lat

eral

dre

pt

pent

ru a

ave

a ac

ces

la

plag

a.

1. L

a in

dica

tia

med

icul

ui s

chim

b pa

nsam

entu

l vec

hi,

dezi

nfec

tez

regi

unea

di

n ju

rul p

lagi

i si

plag

a cu

alc

ool i

odat

si

bet

adin

a.

2. R

efac

ban

daju

l pl

agii.

Pla

ga s

e af

la in

co

ndit

ii d

e pe

rfec

ta a

seps

ie.

Des

hidr

atat

a di

n ca

uza

alim

enta

tiei

ne

core

spun

zato

are,

m

anif

esta

ta p

rin

tegu

men

te u

scat

e.

Com

bate

m

desh

idra

tare

a.

Rei

a al

imen

tati

a cu

sup

e st

recu

rate

si l

ichi

de, a

jut

paci

enta

sa

se

alim

ente

ze.

Cu

rol d

eleg

at

hidr

atez

pac

ient

a cu

so

luti

e pe

rfuz

abil

a de

gl

ucoz

a 10

%

-400

ml,

1

flac

on a

dm

pare

nter

al.

Pac

ient

a a

relu

at

alim

enta

tia c

u su

pe s

i lic

hide

ur

mat

oare

a zi

pu

tand

con

sum

a al

imen

te u

soar

e (c

ompo

t, su

pe)

78

Per

turb

area

rit

mul

ui

resp

irat

or c

auza

t de

dure

re m

anif

esta

t pri

n ta

hipn

ee.

Asi

gur

o re

spir

atie

fi

ziol

ogic

a.

1. A

eris

esc

salo

nul.

2. I

i dau

o p

ozit

ie

com

oda

care

fa

vori

zeaz

a re

spir

atia

.

1. C

u ro

l del

egat

ad

min

istr

ez:

1 tb

Bro

mav

ol

2. M

asor

rit

mul

re

spir

ator

. 3.

Not

ez v

alor

ile

in

FO

.

Pac

ient

a pr

ezin

ta

valo

area

re

spir

atie

i no

rmal

a : 1

8 re

sp/m

in.

Lip

sa a

uton

omie

i in

sati

sfac

erea

nev

oii d

e a

elim

ina,

dat

orit

a im

obil

izar

ii la

pat

, m

anif

esta

ta p

rin

rete

ntiv

e ur

inar

a.

Pac

ient

a tr

ebyi

e sa

-si s

atis

faca

ne

voia

de

a ur

ina.

1. A

duc

bazi

netu

l si i

l as

ez s

ub p

acie

nta

pent

ru

a el

imin

a.

2. L

as r

obin

etul

la

chiu

veta

din

sal

on s

a cu

rgap

entr

u a-

I fa

vori

za

elim

inar

ea.

La

indi

cati

a m

edic

ului

mas

or

valo

area

diu

reze

i si o

no

tez

in F

O.

Pac

ient

a pr

ezin

ta

jena

fat

a de

st

area

de

depe

nden

t. D

iure

aza:

80

0ml/

24 o

re

79

Dia

gnos

tic

de

nurs

ing

O

biec

tive

In

terv

entii

Eva

luar

e

aut

onom

e

del

egat

e D

isco

nfor

t ca

uzat

de

dure

re m

anif

esta

t pri

n im

pote

nta

func

tion

ala.

1. C

rear

ea

unei

poz

itii

fa

vora

bile

. 2.

A

mel

iora

rea

dure

rii.

Ase

z bo

lnav

ul in

tr-o

poz

itie

co

mod

a.

Cu

rol d

eleg

at

adm

inis

trez

: 1f

Alg

ocam

in I

M s

i o

pung

a de

ghe

ata

la

frac

tura

.

Dur

erea

a m

ai

scaz

ut in

in

tens

itat

e.

Ris

c de

com

plic

atie

din

ca

uza

lips

ei d

e ig

iena

, m

anif

esta

t pri

n pl

aga

nein

grij

ita.

Ingr

ijir

ea

plag

ii.

1. P

rega

tesc

pac

ient

a di

n pu

nct d

e ve

dere

psi

hic

si

fizi

c.

2. I

i dau

o p

ozit

ie d

e de

cubi

t lat

eral

dre

pt.

3. I

mi p

rega

tesc

mat

eria

lele

ne

cesa

re.

1. C

u ro

l del

egat

sch

imb

pans

amen

tul v

echi

, de

zinf

ecte

z pl

aga

cu

beta

dina

si r

egiu

nea

din

juru

l pla

gii c

u al

cool

io

dat.

2. R

efac

ban

daju

l pla

gii.

Pla

ga e

ste

ingr

ijit

a si

in

perf

ecta

sta

re

de a

seps

ie.

Ris

cul a

ltera

rii

inte

rgit

atii

pie

lii,

dato

rita

de

cubi

tulu

i pr

elun

git,m

anif

esta

ta

prin

pie

le r

osie

.

Evi

tare

a ap

arit

iei

esca

relo

r.

Exp

lic

paci

ente

i eve

ntua

lele

co

mpl

icat

ii a

le im

obil

izar

ii

inde

lung

ate

la p

at s

i m

asur

ile

de p

reve

nire

ce

treb

uies

c lu

ate.

1. I

ndep

arte

z re

giun

ile

pred

ispu

se la

esc

are

prin

ba

ie r

igur

oasa

zil

nica

, sc

him

bare

a po

ziti

ei c

at

mai

des

si p

udra

rea

cu

talc

a z

onei

. 2.

Mas

ez r

egiu

nile

si l

e fr

ecti

onez

cu

alco

ol.

Pac

ient

a nu

pr

ezin

ta

esca

re, p

iele

a av

and

o nu

anta

ro

siat

ica.

80

Des

hidr

atat

a di

n ca

uza

neal

imet

arii

co

resp

unza

toar

e,

man

ifes

tata

pri

n te

gum

ente

usc

ate.

Com

bate

m

desh

idra

tare

a.

Aju

t pac

ient

a sa

se

alim

ente

ze.

Cu

rol d

eleg

at h

idra

tez

paci

enta

cu

gluc

oza

5%

- 25

0 m

l / 1

flac

on.

Pac

ient

a es

te

hidr

atat

a si

pr

ezin

ta

tegu

men

te

norm

ale.

Alt

erar

ea

circ

ulat

iei,d

ator

ita

imob

iliz

arii

la p

at,

man

ifes

tata

pri

n ed

eme.

Fav

oriz

area

ci

rcul

atie

i. E

xplic

pac

ient

ei r

olul

ac

estu

i tra

tam

ent.

La

indi

catia

med

icul

ui

adm

inis

trez

zil

nic

Cle

xane

sub

cuta

nat,

in

flan

curi

le p

eret

elui

ab

dom

inal

.

Pac

ient

a ac

cept

a tr

atam

entu

l, in

tele

gand

im

port

anta

lui.

Alt

erna

rea

tran

zitu

lui

inte

stin

al, d

ator

ita

decu

bitu

lui

prel

ungi

t,man

ifes

tat p

rin

cons

tipa

tie.

Com

bate

m

cons

tipa

tia.

Ii

rec

oman

d pa

cien

tei s

a co

nsum

e m

ulte

lich

ide.

L

a in

dica

tia m

edic

ului

ii

adm

inis

trez

un

laxa

tiv:

1 tb

Dul

cola

x

Bol

nava

a

elim

inat

.

81

Dia

gnos

tic

de

nurs

ing

O

biec

tive

Int

erve

ntii

Eva

luar

e

auto

nom

e

d

eleg

ate

Alt

erar

ea f

unct

iilo

r vi

tale

, din

cau

za

frac

turi

i, m

anif

esta

ta p

rin

valo

ri p

atol

ogic

e.

Obs

erv

even

tual

ele

mod

ific

ari a

le

func

tiil

or v

ital

e.

1. P

rega

tesc

pac

inta

din

pu

nct d

e ve

dere

psi

hic

si

fizi

c.

2. P

rega

tesc

mat

eria

lele

si

inst

rum

ente

le n

eces

are

1. L

a in

dica

tia

med

icul

ui m

asor

fu

ncti

ile

vita

le.

2. N

otez

val

oril

e in

FO

.

Pac

ient

a pr

ezin

ta v

alor

i no

rmal

e:

Alt

erar

ea s

tari

i gen

eral

e da

tori

ta im

obil

izar

ii la

pa

t, m

anif

esta

ta p

rin

cram

pe a

bdom

inal

e.

Com

bate

rea

cram

pelo

r.

Ii d

au p

acie

ntei

sa

tina

un

pros

op c

ald

pe a

bdom

en in

ve

dere

a re

duce

rii c

ram

pelo

r.

Cu

rol d

eleg

ate

adm

inis

trez

: 1f

Sco

buti

l IM

1

tb T

ador

- or

al

Pac

ient

a se

si

mte

mai

bin

e,

cram

pele

au

disp

arut

. A

nxie

tate

dat

orit

a st

arii

ge

nera

le, m

anif

esta

ta

prin

nel

inis

te s

i ne

rvoz

itat

e.

Dim

inua

rea

star

ii d

e ne

lini

ste.

Ech

ilib

rez

paci

enta

din

pun

ct

de v

eder

e ps

ihic

, spu

nand

u-I

ca to

tul v

a fi

bin

e da

ca

resp

ecta

inst

ruct

iuni

le

med

icul

ui.

-

Sta

rea

gene

rala

es

te a

mel

iora

ta.

Med

icul

ho

tara

ste

exte

rnar

ea

paci

ente

i. P

ertu

rbar

ea s

omnu

lui d

in

cauz

a ex

tern

arii

, pri

vind

ev

olut

ia b

olii

la

dom

icil

iu, m

anif

esta

ta

prin

nel

inis

te.

Lin

isti

rea

paci

ente

i si

asig

urar

ea

incr

eder

ii ca

re

cupe

rare

a va

fi

Incu

raje

z pa

cien

ta s

a fi

e m

ai

opti

mis

ta.

1. M

edic

ul d

ecid

e ex

tern

area

cu

reco

man

dare

a de

a

resp

ecta

indi

cati

ile

2. R

epau

s to

tal,

sa

Bol

nava

ia la

cu

nost

inta

re

com

anda

rile

pr

imit

e de

la

med

ic.

82

EPICRIZĂ

Pacienta B.M. în vârstă de 64 de ani s-a internat la Spitalul Județean Bacău cu diagnostic de “Fractură de col femural stâng”; s-a intervenit chirurgical, cu proteză de os la nivelul șoldului.

În decursul spitalizării a primit îngrijiri special precum:

- I s-au administrat calmante când aceasta prezenta dureri; - A fost echilibrată hidroelectrolitic când aceasta a prezentat

semne de deshidratare; - I s-a făcut tratament pentru o bună circulație sangvină, urmărind

evitarea complicărilor; - A fost ajutată să facă mișcări pssive ale membrului afectat; - I s-a facut toaleta pe regiuni; - I s-a dat medicație pentru reluarea tranzitului normal când

aceasta prezenta constipație; - A primit sedative când pacienta prezenta insomnia.

Evoluția postoperatorie favorabilă permite externarea pacientei după 21 de zile, cu recomandările :

- Repaus la pat, dar să meargă zilnic câte puțin cu ajutorul cadrului;

- Să nu calce pe membrul operat dar să simtă pamantul sub picior;

- Să facă mișcări pasive ale membrului operat, până la durere; - Să revină la control periodic, peste 30 de zile, sau la nevoie.

83

Fișă tehnologică

PERFUZIA

Definiție Introducerea pe cale parenterală, picatură cu picatură, a soluției medicamentoase pentru reechilibrarea hidro-electrolitică, hidroionică și volemică a organismului.

Scop Hidratarea și mineralizarea organismului. Pregătire Material necesare:

- Dezinfectant – alcool; - Perfuzor (în ambalaj de unică folosință); - Solutia perfuzabilă (se verifică integritatea

flaconului, termenul de valabilitate); - Seringi și ace de unică folosință; - Branulaș; - Tampoane sterile de vată; - Manuși sterile; - Taviță renală; - Pernuță; - Mușama, aleză; - Prosoape; - Săpun.

Pacientul : - psihic: se explică necesitatea și inofensivitatea tehnicii, scopul și locul injecției, eventualele reacții ce le poate prezenta în timpul hidratării; - fizic : în poziție comodă, în decubit dorsal

Execuție - ne spălăm pe mâini cu apă și săpun; - verificăm soluția perfuzabilă; - aplicăm garoul la nivelul brațului și o pernuță sub cot - dezinfectăm vena accesibilă pentru puncționare pe o distanță cât mai mare, după care înțepăm vena mergând paralel pe traiectul venei ; - desfacem garoul și fixăm acul perfuzorului cu romplast; - reglăm numarul de picături la indicația medicului.

Îngrijirea ulterioară a pacientului

La sfârșitul perfuziei se exercită o presiune asupra venei cu un tampon și se retrage acul rapid. Pacientul se așează comod. Reorganizăm locul de muncă.

BIBLIOGRAFIE

1. Anatomia și fiziologia omului - I.C. Petricu, I.C. Voiculescu, Ed. Medicală

1964.

2. Anatomia și fiziologia omului – Compediu, Ed. Corint.

3. Urgenţe medico-chirurgicale - Lucreţia Titircă, Ed. Medicală, Bucureşti

2002.

4. Medicină internă pentru cadre medii - Corneliu Borundel, Ed.. All, vol. 2.

5. Tehnica îngrijirii bolnavului - Carol Mozes, Ed. Medicală 2002.

6. Ghid de nursing - Lucreţia Titircă.