formularul de solicitare - agentia pentru …apmsj-old.anpm.ro/files/apm...

FORMULARUL DE SOLICITAREA

AUTORIZATIEI INTEGRATE DE MEDIU intocmit in conformitate cu cerintele Ordinului 818/2003 cu modificarile şi

completările aduse de către: Ordinul nr. 1.158 din 15 noiembrie 2005; Ordinul nr. 3.970 din 3 decembrie 2012.

S.C. UZINA ELECTRICA ZALAU S.A

1

FORMULAR DE SOLICITARE

Date de identificare a titularului de activitate/operatorului instalatiei care solicita autorizarea activitatii

Numele instalatiei:S.C Uzina Electrica Zalau S.A Zalau jud.Salaj

Numele solicitantului, adresa, numarul de inregistrare la Registrul Comertului:S.C.UZINA ELECTRICA Zalau S.A., mun.Zalau, Jud Salaj, str. Valea Mitei nr.2, J31/13/21.01.2002 si RO:14397920,

Activitatea sau activitatile conform Anexei I din OUG152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii:1.Industrii energetice1.1 Instalatii de ardere cu capacitati de combustie mai mari de 50MWt;

Alte activitati ciu impact semnificativ desfasurate pe amplasament Nu e cazul

Cod CAEN 3530

Cod Nose P 101.02

Cod SNAP privind registrul National al Poluantilor Emisi - 01-0301 pentru instalatiile de ardere

Numele si prenumele proprietarului S.C. Uzina Electrica Zalau S.A.– reprezentata prin director general, ing. Marian Viorel

Numele si functia persoanei imputernicite sa reprezinte titularul activitatii pe tot parcursul derularii procedurii de autorizare:

Persoana imputernicita care reprezinta titularul activitatii pe tot parcursul derularii procedurii de autorizare: Balogh Gabriela Responsabil Protectia Mediului

telefon: 0260-662103 ;fax: 0260-662101;e-mail:[email protected] ;

In numele societatii mai sus mentionate, solicitam prin prezenta emiterea unei Autorizatii Integrate conform prevederilor OUG privind prevenirea si controlul integrat al poluarii.

- Titularul de activitate/ operatorul instalatiei isi asuma raspunderea pentru corectitudinea si completitudinea datelor si informatiilor furnizate autoritatii competente pentru protectia mediului in vederea analizarii si demararii procedurii de autorizare.

Functia: Director generalNume : Marian Viorel Semnatura si stampila

Data:10.11.2013

2

INFORMATIA SOLICITATA (DE ART13 ALN 1 AL OUG34/2002) OUG 152/2005 PRIVIND PREVENIREA, REDUCEREA SI CONTROLUL INTEGRAT AL POLUARII

O descriere a: Unde se regaseste in formularul de solicitare

Verificare efectuata

- instalatiei si activitatilor sale Formularul de solicitare,Sectiunea 4

- materiile prime si auxiliare, alte substante si energia utilizata in sau generata de instalatie.

Formularul de solicitare, Sectiunea 3

- sursele de emisii din instalatie, Formularul de solicitare, Sectiunea 5

- conditiile amplasamentului pe care se afla instalatia, Raportul de amplasament si Sectiunea 11

- natura si cantitatile estimate de emisii din instalatie in fiecare factor de mediu precum si identificarea efectelor semnificative ale emisiilor asupra mediului,

Sectiunile 0, 12 si 13

- tehnologiei propuse si alte tehnici pentru prevenirea sau, unde nu este posibila prevenirea, reducerea emisiilor de la instalatie,

Formularul de solicitare Sectiunile 3.2, 3.4.3, si 4.9.1 si 12

- acolo unde este cazul, masuri pentru prevenirea si recuperarea deseurilor generate de instalatie,

Formularul de solicitare Sectiunea 5

- masuri suplimentare planificate in vederea conformarii cu principiile generale decurgand din obligatiile de baza ale operatorului asa cum sunt ele stipulate in Capitolul III al OUG 152/2005 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii;


(a) sunt luate toate masurile adecvate de prevenire a poluarii, in mod special prin aplicarea Celor Mai Bune Tehnici Disponibile;

Formularul de solicitare sectiunea si 3.2. 0 si 12

(b) nu este cauzata poluare semnificativa; Formularul de solicitare Sectiunea13

(c) este evitata generarea de deseuri in conformitate cu legislatia specifica nationala in vigoare privind deseurile(11); acolo unde sunt generate deseuri, acestea sunt recuperate sau , unde acest lucru nu este posibil din punct de vedere tehnic sau economic, ele sunt eliminate astfel incat sa se evite sau sa se reduca orice impact asupra mediului;


(d) energia este utilizata eficient; Formularul de solicitare Sectiunea 6

(e) sunt luate masurile necesare pentru prevenirea accidentelor si limitarea consecinteleor lor;

Formularul de solicitare Sectiunea Error:Reference source notfound

(f) sunt luate masurile necesare la incetarea definitiva a activitatilor pentru a evita orice risc de poluare si de a aduce amplasamentul la o stare satisfacatoare


- masurile planificate pentru monitorizarea emisiilor in mediu. Formularul de solicitare Sectiunea 9

- alternativele principale studiate de solicitant Formularul de solicitare Sectiunile 4.15si 11.2

Solicitarea autorizarii trebuie de asemenea sa includa un rezumat netehnic al sectiunilor mentionate mai sus.


3

LISTA DE VERIFICARE A COMPONENTEI DOCUMENTATIEI DE SOLICITARE

In plus fata de acest document, verificati daca ati inclus elementele din tabelul urmator:

Element Sectiune relevanta Verificat de solicitant

Verificat de ALPM

1 Activitatea face parte din sectoarele incluse in autorizarea IPPC

2 Dovada ca taxa pentru etapa de evaluare a documentatiei de solicitare a autorizatiei a fost achitata

DA

3 Formularul de solicitare DA

4 Rezumat netehnic DA

5 Diagramele proceselor tehnologice (schematic), acolo unde nu sunt incluse in acest document, cu marcarea punctelor de emisie in toti factorii de mediu

Sectiunea 4.5

DA

6 Raportul de amplasament Sectiunea 11 DA

7 Analize cost–beneficiu realizate pentru Evaluarea BAT

Sectiunea 2.3

Nu e cazulNu este cazul

8 O evaluare BAT completa pentru intreaga instalatie

Sectiunea 4.15

Nu e cazulNu e cazul

9 Organigrama instalatiei Sectiunea 2.1

Anexa

DA

10 Planul de situatie

Indicati limitele amplasamentului

Formularul de solicitareDA

11 Suprafete construite/betonate si suprafete libere/verzi permeabile si impermeabile

Formularul de solicitare DA

12 Locatia instalatiei Sectiunea 2.3.5 DA

13 Locatiile (partile din instalatie) cu emanatii de mirosuri

Sectiunea 4.14. (Miros) Nu este cazul

14 Receptori sensibili – ape subterane, structuri geologie, daca sunt descarcatre direct sau indirect substante periculoase din Anexele 5 si 6 ale Legii 310/2004 privind modificarea si completarea legii apelor 107/1996 in apele subterane

Sectiunea 2.4

DA

15 Receptori sensibili la zgomot Sectiunea 8.1 DA

16 Puncte de emisii continue si fugitive DA

17 Puncte propuse pentru monitorizare/automonitorizare

Sectiunea 13.2 DA

18 Alti receptori sensibili din punct de vedere al mediului, inclusiv habitate si zone de interes stiintific

Sectiunea 13.5Nu este cazul

4

Element Sectiune relevanta Verificat de solicitant

Verificat de ALPM

19 Planuri de amplasament (combinati si faceti trimitere la alte documente dupa caz) aratand pozitia oricaror rezervoare, conducte si canale subterane sau a altor structuri

Raportul de amplasament Nu există conducte subterane pentru ape uzate

20 Copii ale oricaror lucrari de modelare realizate

Sectiunea 4 Nu este cazul

21 Harta prezentand reteaua Natura 2000 sau alte arii sau exemplare protejate

Sectiunea 13.5

Nu e cazulNu este cazul

22 O copie a oricarei informatii anterioare referitoare la habitate furnizata pentru Acordul de Mediu sau pentru oricare alt scop

Sectiunea 13.5

Nu e cazul Nu este cazul

23 Studii existente privind amplasamentul si/sau instalatia sau si legatura cu aceastea

Nu e cazul

24 Acte de reglementare ale altor autoritati publice obtinute pana la data depunerii solicitarii si informatii asupra stadiului de obtinere a altor acte de reglementare deja solicitate

AIM 34/ NV6/09.112006Autorizatie de GES nr.10/26.02.2008 revizita cu nr/16/13.12.2012Autorizaţia de gospodărire a apelor nr. 164/28.032012

25 Orice alte elemente in care furnizati copii ale propriilor informatii

(va rugam listati) Dosar Anexe

26 Copie a anuntului public DA

5

SECTIUNEA 1REZUMAT NETEHNIC1. REZUMAT NETEHNIC1. DESCRIERE 1.1 Prezentarea conditiilor prezente ale amplasamentului inclusiv poluarea istorica O descriere succinta a activitatilor, scopul lor, produsele, diagrama proceselor instalatiei implicate cu marcarea punctelorde emisii, nivele de emisii din fiecare punct

1.1.a.Instalatie mare de ardere existenta, de tip I, nr. 3 Rolul acestei instalatii a fost gandit pentru alimentarea cu caldura sub forma de abur si apa

calda a instalatiilor industriale de pe platforma industriala a orasului Zalau atat a celor existente la data punerii in functiune cat si a celor ce urmau sa se construiasca in anii urmatori.

Cazanul de 105t/h care constituie IMA nr.3, este un cazan cu circulatie naturala cu ecrane de radiatie si de convectie echipat cu un pachet de supraincalzitor, doua pachete de economizor si trei pachete de preincalzitori de aer. Cazanul functioneaza cu suprapresiune pe partea gazelor de ardere fiind prevazut numai cu ventilatoare de aer. In prezent combustibilul utilizat este gazul metan.

In prezent este singurul cazan functional care apartine S.C Uzina Electrica Zalau S.A, care alimenteaza cu energie termica o serie de institutii din mun. Zalau, respectiv scoli, gradinite, licee, alte institutii bugetare, societati comerciale si apartamente bransate la sistemul de incalzire centralizata. IMA3 functioneaza in baza autorizatiei de mediu AIM NVA6/2006 revizuita in data de 24.09.2012 si adresa ANPM Bucuresti, nr. 3538/25.10.2013.Instalatiile incluse in IMA3 (cazan de 105t/h pe gaz natural) sunt:

Statii electrice; Retea de transport agent primar; Instalatia de alimentare cu apa bruta a centralei ; Gospodaria de combustibil gazos; Instalatii chimice formate din:

o Instalatia de tratare a apei pentru producerea apei limpezita (filtre mecanice cu cuart) ;o Instalatia de dedurizare;o Instalatia de demineralizare;

Instalatia de colectare si evacuarea apelor uzate ; Instalatia de asigurare a apei de racire ; Instalatii de automatizare; Instalatia de alimentare cu apa potabila.

Instalaţia mare de ardere tip I nr. 3, care utilizeaza combustibil gazos, aprtine S.C. Uzina Electrica Zalau S.A. fiind amplasata în partea de N- V a municipiului Zalau, resedinta judetului Salaj, în zona industrială a oraşului cu sediul in str.Valea Mitei nr.2.Centrala este amplasată pe malul drept al parâului Valea Mitei la cca. 100 m.de acesta.

In apropiere trece meridianul 23 0 01’45,61:” longitudine nordica, iar mai la sud paralela 470

12’ 15, 42” latitudine nordica.Altitudinea medie în zona amplasamentului este de cca. 230 m dMN, ceea ce înseamnă că,

uzina şi implicit instalaţia mare de ardere existente, este amplasata în zona joasă a oraşului, ce se desfăşoară pe o altitudine ce variază între 225-300 m dMN.Pe ternul unde este amplasata IMA3 nu s-a inregistrat o poluare istorica, inaintea construirii CET Zalau acest amplasament a fost teren viran, necultivat

Cazan ABA4

2013SECTIUNEA 1 – REZUMAT NETEHNIC

6

Cazan de abur industrial ABA 4 t/h Este un cazan de abur cu circulaţie naturală care funcţionează pe gaz sau combustibil lichid, cu următoarele caracteristici tehnice :

- putere termică nominală: 3260 kW- debit nominal de abur: 4 t/h- presiunea nominală a aburului: 15 bar- presiunea maximă a aburului: 16,5 bar- temperatura aburului sat.: 2000CData punerii în funcţiune : 2005Ore de funcţionare de la PIF: 13 760Stare tehnică : buna.

Pentru alimentarea cu apă există 2 pompe de alimentare tip Sadu cu următoarele caracteristici : Q = 50 m3/h, P = 15 kW, H = 80 mCA, n = 3981 rot/min.

1.2 Alternative principale studiate de catre solicitantInstalatii medii – nu se aplica alternative

2.TEHNICI DE MANAGEMENT2.1 Sistem de management Unitatea este condusă de un director general, un director tehnic, fiecare sector de activitate din cadrul Uzinei este subordonat unui sef de sector . Urmărirea parametrilor funcţionali ai instalaţiei se face de către specialiştii biroului tehnic; lucrările de intreţinere şi reparaţii se execută de personalul specializat in domeniu şi sunt verificate de directorul tehnic si de catre sefii sectoarelor de activitate.

3. INTRARI DE MATERIALE3.1Selectarea materiilor primePentru buna functionare a unitatii sunt folosite urmatoarele materii prime: Gazul natural, care constituie combustibilul pentru ardere in cazanul de 105t/h, apa bruta care este tratata in cadrul atelierului chimic, demineralizata sau dedurizata, energia electrica, cat si reactivii folositi pentru tratarea apei si reactivii de laborator folositi in analizele fizico - chimice din cadrul laboratorului pentru monitorizarea procesului de productie din punct de vedere chimic

3.2 Cerintele BAT Se respecta procesul de ardere a gazului natural, este tinuta evidenta arderii. Prin folosirea de arzatoare cu NOx redus, si controlul permanent al arderii, optimizarea raportului aer-gaz natural are loc reducerea implicita a emisiilor de NOx in atmosfera .

3.3.Auditul privind minimalizarea deseurilor (minimizarea utilizarii materiilor prime)Tehnologia de ardere a gazului natural, cu arzatoare cu NOx redus, reduce volumul emisiilor in de NOx atmosfera si implicit reduce emisiile pe factori de mediu.Emisiile de NOx sunt conditionate de continutul de azot din combustibilApa pentru functionare se asigura din reteaua de apa potabila a orasului, se trateaza in cadrul l ;aboratorului de tratare apa , unde sunt asigurate toate conditiile pentru minimizarea consumului de apa si de reactivi, reducerea pierderilor prin interventii rapide si urmarirea riguroasa a procesului de tratare prin analize de laborator pentru minimizarea consumurilor de reactiviDeseurile industriale reciclabile sunt colectate selectiv.Folosindu-se tehnologia de ardere cu arzatoare de NOx redus, se asigura astfel o ardere aproape completa fara emisii si fara poluare .

3.4.Utilizarea apei


7

Reteaua de apa potabila a municipiului Zalau, administrata de S.C Compania de Apa Somes S.A, sucursala Zalau

Obiectivul este alimentat cu apa potabila din retelele de distributie existente in municipiul Zalau. Apa este utiliza este utilizata in urmatoarele scopuri: pentru consum menajer, pentru stingerea incendiilor si pentru desfasurare desfasurarea proceselor tehnologice din cadrul obiectivului, pentru răciri la: lagăre agregate rotative (pompe, v ventilatoare, etc Conform contractului incheiat cu S.C. Compania de Apa Somes S.A Sucursala Zalau (anexa ), alimentarea cu apa a obiectivului se realizeaza din reteaua de apa potabila a municipiului Zalau existenta pe strada Valea Mitei, furnizor S.C. Compania de Apa Somes Cluj, filiala Zalau – prin intermediul unui bransament Dn 250 mm aflat in functiune, instalatie utilizata permanent.

Pentru masurarea consumului de apa, pe bransamentul aflat in functiune este montat un apometru tip Pollux Dn 250 mm.

Volum si debite de apa autorizate in scop menajerVolum zilnic max=5,50 m3, ( 0,063 l/s);Volum zilnic med=4,23 m3, (0,049 l/s);Volum zilnic min= 0,50 m3, ( 0,005 l/s);Volum anual =1,544 mii m3

Apa potabila corespunde calitativ pentru utilizare in scop menajer si P.S.I., nefiind necesara tratarea prealabila a acesteia pentru astfel de scopuri.

Instalatia de captare :Racord DN 100 mm la reteaua de alimentare cu apa potabila de zona DN 250mmIn prezent SC Uzina Electrica Zalau SA si-a facut un nou racord de apa potabila ( bransament de

rezerva) pentru scop menajer si scop industrial din reteaua de apa potabila oraseneasca existenta pe str. Simion Barnutiu, din conducta PEHD PN10, Dn 400, este realizat din teava PEID Pn10, Dn110 mm cu o lungime de L=100m, se continua cu teava metalica L=50 m Dn 273mm si teava din PEID cu lungimea de L=15 Dn 225mm Apometru este montat in camin betonat la o adancime de 0,9 m, pentru prevenirea inghetulu, apometru este de tip „Contor de apa rece 420PCQ325 DN 50 R250 Sensus, cu racord olandez DN 50 avand buletinul de verificare metrologica nr.50957/01.10.2013

4.PRINCIPALELE ACTIVITATI SI REDUCERI Descrierile proceselor Activitatea desfasurata se incadreaza in1.Industrii energetice1.1. Instalaţii de ardere cu o putere termică nominală mai mare de 50 MW;Energia termica este produsa prin arderea gazului natural in Cazanul de abur industrial de 105 t/h 17 kgf/cmp si 250 0C, care constituie IMA 3, cazan cu circulatie naturala cu trei drumuri de gaze de ardere, realizat in solutie cu pereti membrana, montat partial in aer liber. Sala cazanului de 105 t/h este amplasata la cca 150m de intrarea in S.C Uzina Electrica S.A, Zalau S.A; in imediata apropiere pe latura S-E se gaseste cosul de fum si statia de pompe Bagger; in dreapta cazanului, (pe latura N-E) se afla cazanul ABA 4 t/h, la stanga cazanului (pe latura S-V) se afla platforma statiei pompe de termoficare.Cazanul de 105t/h este destinat producerii de abur tehnologic si abur pentru uz industrial.Descrierea cazanului Este un cazan cu circulatie naturala cu ecrane de radiatie si de convectie echipat cu un pachet de supraincalzitor doua pachete de economizor si trei pachete de preincalzitor de aer. Cazanul functioneaza cu suprapresiune pe partea gazelor de ardere fiind prevazut numai cu ventilatoare de


8

aer. Apa necesara producerii aburului cat si cea destinata umplerii si completarii retelei de termoficare urbana este tratata printr-un proces de demineralizare si dedurizare prin schimbatori de ioni. Pentru desfasurarea proceselor tehnologice este necesara tratarea apei in cadrul laborator de tratare apa existenta in cadrul obiectivului. Laboratorul de tratare apa are o capacitate instalata de 152,7 l/s si este compusa din :

-statie de filtrare apa bruta - cu capacitatea de 95,0 l/s;-statie de demineralizare–cu capacitatea de 73,28 l/s (4linii de demineralizare);-statie de dedurizare – cu capacitatea de 61,1 l/s (5 linii de dedurizare).

Procesul de demineralizare a apei se compune din urmatoarele etape ;- filtrare mecanica;- filtrare slab acida;- filtrare puternic acida;- degazare;- filtrare slab bazica;- filtrare puternic bazica;- finisare prin filtre cu pat mixt.

Procesul de dedurizare a apei se compune din urmatoarele etape :- filtrare mecanica;- filtrare Na cationica.

5. EMISII SI REDUCEREA POLUARIIComparatia cu BAT-urile pentru prevenirea si controlul emisiilor de SO2 , NOx si pulberi

Activitatea desfasurata Cerinte BAT Conform

Da/NuMasuri pentru conformare la cerintele BAT

Emisii de pulberi si metale grele

Desprafuire prin utilizarea filtrelor electrostatice sau a filtrelor textile, in combinatie cu instalatia de desulfurare in functie de puterea termica a instalatiilor de ardere.

Da Pentru gazele naturale nu este necesar.

Emisii de SO2 Reducerea emisiilor de SO2 prin utilizarea de gaz natural

Da Combustibilul folosit este gazul natural

Emisii de NOX Reducere emisiilor de NOX prin masuri primare si utilizarea arzatoarelor cu NOx

redus

Da Cazanul este dotat cu arzatoare cu NOx

redusEmisii de CO Proiectare de specialitate a instalatiilor

de ardere Tehnici de control si monitorizare a

emisiilor Sistem de mentenanta a instalatiilor de

ardere

Da

Da

Da

Monitorizarea emsiiilor cu aparatura portabila de laborator

-

-

6. MINIMIZAREA SI RECUPERAREA DESEURILORPentru toate tipurile de deseuri reciclabile sunt asigurate conditii de colectare selective, depozitare temporara si valorificare la firme de profil abilitate si autorizate de catre APMSe face in conformitate cu normativele existente.Depozitarea deşeurilor rezultate din activitate se face conform prevederilor HG 856/2002 si Legea 211/2011, privind gestiunea desurilor si protejarea calităţii factorilor de mediu


9

7. ENERGIESe foloseste energie electrica de la reteaua publica, consumul de energie electrica este redusEnergie electrica consumata din SENAnul Energie electrica produsa Energie electrica

consumataU/M

2008 0,0 2614,0 Mw2009 0,0 2187,0 Mw2010 0,0 2051,0 Mw2011 0.0 1984,0 Mw2012 0.0 1752,0 Mw

8. ACCIDENTELE SI CONSECINTELE LORNu au fost semnalate incidente de mediu care sa aiba consecinte majore asupra amplasamentuluiDin activitatile antenoare nu se pot indentifica posibili poluanti, zona nefiind construita la inceputul investitiei, fiind teren mlastinos. Nu s-au semnalat poluanti care sa afecteze in mod semnificativ comportamentul amplasamentului.Exista deschis un registru pentru evidenta incidentelor legate de poluari dar, nu s-au inregistrat incidente de aceasta natura. In decursul timpul s-a semnalt o poluare in anul 2001 si una in anul 1982, in prezent nu se mai foloseste combustibil lichid (zona in care au fost rezervoarele de pacura a fost vanduta firmei RF Energi Generation Budapesta) zona care de altfel a fost dezafectata in totalitate

Incidente de poluareData Incidentul Chimicale deversate

07.2001 Poluare cu cenusă zburătoare a terenului agricol din vecinătatea depozitului de zgură și cenusă Panic

Cenusă zburătoare

02.1982 Poluare cu produs petrolier (păcură) a Văii Miței și Văii Zalău

Păcură

Nu mai este de actualitate

9. ZGOMOT SI VIBRATIISursele de zgomot sunt intermitente, minore, produse de utilajele existente in cadrul Uzinei cat si de sistemul de ventilatie.Nivelul de zgomot maxim generat în incinta centralei este datorat purjarii cazanului, măsurătorile efectuate în punctele situate în zonele rezidenţiale adiacente, arată că eşapările nu influenţează valorile măsurate şi nici într-un caz nu provoacă depăşirea curbei limită admisă.Masuratorile de zgomot au constat in determinarea nivelului acustic ponderat LA exprimat dBA..

Pentru masuratorile acustice s-a folosit un lant electroacustic, din urmatoarele elemente: Un microfon condensator Bruel & Kajaer tip 4131, cu o sensibilitate de 50.1 m/V/N/m2 la

frecventa de 250 Hz, cu o curba de raspuns liniara in banda de frecventa cuprinsa intre 20-20.000 Hz etaloane in camp liber;

Un set de filtre care trec prin banda Bruel & Kajaer –tip 1613 care contine10 filtre cu latimea benzii de trecere de o octava;

Un sonometru portabil Bruel & Kajaer tip 2209 care contine cvadripoli de ponderare A.B. C. D standardizat pe plan international;

Sonometrul a fost etalonat cu un pistofon Bruel & Kajaer, tip 4220, ce reprezinta o sursa


10

etalon ce produce uun sunet de 124dBA la recventa de 250 Hz.In perioada masuratorilor S.C Uzina Electrica Zalau, a functionat la capacitatea instalata

Normarea zgomotuluiValorile pentru nivelele de presiune acustica in benzi, de o octava, corespunde curbelor Cz60 si

Cz45, curba, ce reprezinta valori limita pentru incinta (65 decibeli acustici ) si locuinte (50 decibeli ), conform STAS 10.009/88

Masuratorile sau efectuat in zona de sud a fostului depozit de carbune, inspre nordul unitatiii, langa gard, la est spre cartierul de locuinte Dumbrava Nord, spre vest in zona portii de intrare in unitate

Cod punct de masurare Interval orar de masurare

LAcg

dB(A)Valoarea admisibila LAeg dB(A)

Descriereamasurarii

Spre sud fostul depozit de carbune

10,50-10,55 47,8 65.0 La limita exterioara10,55-11,0 50,2 65.011,0-11,05 47,6 65.0

Spre nord langa gardul firmei Avril

11,10-11,15 63,4 65,0 La limita exterioara 60m fata de IMA311,15-11,20 59,6 65,0

11,20-11,25 62,7 65,0La est spe zona de locuinte cartierul Dumbrava nord

11,30-11,35 55,8 65,0 La limita exterioara, adieri de vant fara alte surse secundare

11,35-11,40 49,9 65,011,40-11,45 56,5 65,

Spre vest la poarta unitatii 200 m fata de IMA3

11,50-11,55 54,2 65,0 La limita exterioara adieri de vant zgomote secundare, trafic auto si feroviar

11,55-12,0 53,4 65,012,0-12,05 54,2 65,0

S-au facut determinari ale nivelului acustic ponderat in absenta zgomotului incriminat respectiv purja cazan, la 100 m obtinindu-se valoarea de sub 63 decibeli valoare ce se incadreaza in limitele prevazute de STAS.10.009/88 si la 1000 m, obtinindu-se 50 dBa, valoare ce se incadreaza in limitele impuse pentru zona de locuinte. Valorile de zgomot la limitele incintei cu factorii de corectie aplicati se incadreaza in banda de frecventa corespunzatoare a curbei de zgomot Cz 60, conform STAS 10.009/88.

Valorile zgomot la 1000 m de sursa in zona locuita, cu factorii de corectie aplicati nu depasesc valorile din banda de frecventa corespunzatoare curbei de zgomot Cz45 conform Standarde utilizate pentru masurarea si evaluarea zgomotului STAS 10.009/88, SR ISO 1996-12:2008, SR 6161/1-2008, STAS 6161/3-82

10. MONITORIZAREAEste esenţial să înţelegem nivelul de utilizare a intrărilor şi crearea de reziduri pentru a decide

dacă şi cum pot să fie făcute schimbări pentru îmbunătăţirea profitabilităţii şi în beneficiul mediului. Monitorizarea regulată a consumului de apă, a consumului de energie (gaz, electricitate, combustibil), cantităţile de reactivi pentru regenerare, deseurile aparute va constitui baza pentru analiză şi evaluare. Unde e posibil, monitorizarea, analiza şi evaluarea trebuie să fie legate de natura activitatii, respectiv sectia termomecanica, at chimic, laborator PRAM- AMC, operaţiunile specifice sau să fie făcute gradual, după caz, pentru a oferi şanse de a identifica ariile ce se pretează la îmbunătăţiri. De asemenea, monitorizarea ar trebui să ajute la identificarea unor situaţii anormale şi sa permita ca să fie întreprinse acţiuni corespunzătoare. Sistemul de ardere a gazului natural, in cazane cu arzatoare cu NOx redus, aplicat în state ale UE, este un exemplu despre cum monitorizarea emisiilor de noxe la cosul de fum, a intrarilor de apa si iesirilor de abur si apa fierbinte, poate ajuta în reducerea consumurilor si respectiv in limitarea emisiilor de noxe la cosAceasta permite unitatilor care detin cazane de producere a aburului cu o putere termica instalata mai mare de 50Mwt să se conformeze cu obiectivele şi obligaţiile Directivei privind emisiile industriale (prevenirea si controlul integrat al


11

poluării) industriale .

S-a organizat un sistem de monitoring a apelor neutralizate, prepurate, al materiilor prime in special al reactivilor, al reparatiilor curente, al emisiilor la cos.

Monitorizarea apei (inclusiv apa subterana)Monitorizarea calitatii apei se realizeaza de catre SC Uzina Electrica Zalau SA conform Autorizatiei de Gospodaririi Apelor nr.164/28.03.2012 emisa de Administratia Nationala Apele Romane, ABA Somes Tisa ClujPentru evacuarile in apa de suprafata frecventa este trimestrialaCateoria apei Indicatori de calitate Frecventa de

monitorizareStandarde de metoda

Ape tehnologice care nu necesita epurare + pluvial eevacuate in V Mitei

pH Trimestrial SR ISO 523/977Materii in suspensie STAS 6953/81Rezidu filtrat la 1050C STAS 9187/84Produse petroliere SR 7877/1/95Substante extractibile SR 7587/96

Ape menajere evacuate in reteua de canalizare

Indicatorii de calitate si frecventa de nmonitorizare sunt cei cuprinsi in contractul incheiat cu Administratorul retelei respectiv Compania de Apa Somes Cluj Filiala Zalau

Ape subterane in puturi de observatie/7buc din incinta

pH Anual STA 6325/75Conductivitate STAS 7782/84Sulfati STAS3069/87Cloruri STAS 3049/88

Zgomot - SC Uzina Electrica efectueaza masuratori de zgomot la limita incintei si in zonele rezidentiale din apropierea Electrocentralei –anualMirosuri – nu se prevede monitorizarea mirosurilorMonitorizarea substantelor si preparatelor chimice periculoase- se efectueaza pe actitvitati si tipuri de substante folosite conform legii

Monitorizarea emisiilor de GES Aspect Descriere detaliatăIdentificarea surselor de emisii de gaze cu efect de seră

IMA 3 -Cos de fum metalic nr. 3Inaltime cos de fum =60 mDiametru exterior varf =3,56mDiametru exterior baza =8,06 mTemperatura gazelor de evacuare= (0C)150-160Cosul este amplasat direct pe sol

Secvenţialitatea şi interacţiunea monitorizării şi raportării

Monitorizare zilnica si raportare lunara

Responsabilităţi şi competenţe Responsabilitatea pentru coordonarea colectarii datelor revine directorului tehnicRaportarea si calcularea emisiilor de orice natura, revine


12

responsabilului de mediuSeful laboratorului chimic raspunde de activitatea de laborator si de cea a compartimentului de mediu pentru a preveni omisiunile interpretarile gresite si erorile privind datele, folosind abordari pe verticala si orizontalaCompetenta de decizie

Metode de calculare sau măsurare Metode de calculSe calculeaza cu factorii de emisie IPCC/96 metodele de mai jos sunt pentru verificareMetodologia CORINAIR pentru verificare si Metodologia PE 1001/1994 si program de calcul Empol 2Volumul de gaze se calculeaza cu programul de calcul Empol 2, program conceput de ICEMENERG Bucuresti, aprobat prin Decizia nr. 455/12.07.1994 a Directorului general al Renel sub denumirea de PE 1001/1994.Pentru CO2 formula de calcul conform aceleiasi metodologii este :

mCO2 C--------- x --------

mC 100eCO2= -------------------

Hi

unde: eCO2 reprezinta factorul de emisie pentru CO2 (kg/KJ)mCO2 =masa molecularamC =masa molecularaC=continutul de carbon a combustibilului determinat ca valoare medie pe baza analizei chimice elementare pe loturi si exprimat in procente de masaHi=puterea calorifica inferioara a combustibilului, in kj/kgS-a adoptat metodologia de calcul datorita faptului ca se tine cont de continutul de carbon in procente de masa din fiecare lot de combustibilDeterminarea factorului de oxidare specific se va realiza conform Standardului CEN disponibil sau in caz ca nu se poate aplica se vor folosi standardele nationale si este considerat =1In cazul masurarii cu aparatura portabila din laborator prelevarea se face izocinetic pentru a se asigura obtinerea unei probe reprezentative. La prelevare este importanta pozitionarea optima a sondei aparaturii de masura astfel ca ea sa fie intr-o zona a conductei in care profilul fluxului este cat mai aproape posibil de laminar. La efectuarea masuratorilor cu aparatul portabil se tine cont de urmatoa rele:Timpul de raspuns al aparatuluiClasa de precizie a aparatuluiCalibrarea aparatului are loc inainte si dupa masurare

Întreţinerea şi calibrarea aparatelor / instrumentelor de măsură utilizate (unde este cazul)

Debitmetru de gaz clasa de precizie II

Raportarea şi ţinerea evidenţelor** Raportarea rezulatelor de monitorizare implica rezumarea si prezentarea rezultatelor de monitorizare, informatiilor asociate si rezultatele conformarii in mod real luand in considerare urmatoarele aspecte:Cerintele si audienta pentru rapoarteResponsabilitatea producerii rapoartelor


13

Scopul rapoartelorAspecte legale ale raportariiConsiderente privind calitateaIn raportarea informatiei privind monitorizarea se parcurg urmatoarele etape:Colectarea de dateGestionarea datelorPrezentarea rezultatelorRaportarea se face de catre compartimentul de mediu unde se tine si evidenta centralizata a tuturor informatiilor legate de datele ce intra in calculul factorilor de emisie si a cantitatilor de gaze emise la cos.Evidenta combustibilului consumat se tine zilnic de catre sectia termomecanicaEvidenta puterii calorifice se tine de catre laboratorul chimicDatele existente in cadrul laboratorului chimic se raporteaza compartimentului de mediu in vederea efectuarii calculelor de factori de emisie si emisii de CO2

Datele monitorizate se tin in registre destinate special acestui scop si exista o evidenta electronica in cadrul compartimentului de mediu

Verificare internă a datelor raportate şi sistemul de calitate

Lunar de catre directorul tehnic al unitatii

Monitorizare emisii cazan ABA4Pe amplasament mai exista un cazan de abur de tip ABA 4 cu o putere termica nominala de 3.2 Mwt a caror emisii se monitorizeza separat atunci cand functioneaza. Acest cazan este in conservare din primavara anului 2010. Cazanul este cu functionare pe gaz natural

Monitorizarea apelor uzate Ape uzate tehnologic care nu necesita epurare V. Mitei

pH =6,5-8,5 materii totale in suspensie 35,0 mg/dmc extractibile 20 ,0 mg/l reziduu fix 2000 mg/dmc; produse petroliere 5,0 mg/dmc

Frecventa de determinare este trimestriala conform Autorizatiei de G.A nr.164/28.03.2012Ape subterane Puturi de observatie 7 buc din incinta

pH 7,41 conductivitate 1872.6 μms /cmp-1

Cloruri 250,0 mg/dmc; Sulfati 250,0 mg/dmc; Zinc 0,027 mg/dmc Nichel n.d

Frecventa de determinare este anual conform Autorizatiei de G.A nr.164/28.03.2012

Monitorizarea apei utilizateApa potabila prelevata in scop tehnologic este monitorizata zilnic - in statia de tratatre chimica prin laboratorul propiu , valoarea acestora incadrandu-se in prevederile Legii 311/28.06.2004

pH =6.5-9,5 conductivitate 2500 μms /cmp-1


14

Cloruri 250 mg/dmc; Sulfati 250 mg/dmc; Duritate 5grade duritate /dmc; Oxidabilitate 5 mg/l;

Monitorizarea apei si aburului din circitul termic- frecventa de monitorizare o data la 8 oreApa demineralizata Indice Limita U/M ValoareAspect - limpede, incolor, fara suspensiiUleiuri - - LipsaDuritate totala - 0d LipsapH max u.p 7,5-9Conductivitate electrica max s/cm 0.3Oxigen max ppm 0.02Silice max ppm 0.02Oxidabilitate max ppm 2.Fier total max ppm 0.03Exces de hidrazina max ppm 0.05-0.1AburIndice Limita U/M ValoareAspect - limpede, incolor, fara suspensiiUleiuri - - LipsaDuritate totala - 0d LipsapH min u.p 7,0Conductivitate electrica max s/cm 0.3Oxigen max ppm 0.02Silice max ppm 0.02Oxidabilitate max ppm 2Fier total max ppm 0.02Exces de hidrazina max ppm 0.05-0.1Alcalinitate « m » mval/dm3 -Cupru (Cu) - ppm 0.005Sodiu si potasiu ppm -Apa din cazan Indice Limita U/M ValoareAspect - limpede, incolor, fara suspe.Conductivitate electrica max s/cm 1000-100Saruri la 1050C max ppm -Silice max ppm 3-1Oxidabilitate max ppm 2Alcalinitate « m » max mval/dm3 -Monitorizarea soluluiNu este cazul, nu sunt impuse monitorizari de sol prin AIM 24/NV6 revizuita in 24.09.2012

Monitorizarea urmaririi comportarii in timp a constructiilor si instalatiilor Raport –UCCSe realizeaza prin studii anuale de urmarire a comportarii in timp a constructiilor. Lucrarile se efectueaza de catre firme de specialite autorizate in acest sens

Monitorizarea substantelor si preparatelor chimice periculoase se realizeaza si tipuri de substante folosite, conform HG 1408/2008 privind procedurile de raportare, de catre agentii economici, a


15

datelor si informatiilor referitoare la substantele si preparatele chimice si HG 803/2007 la data de 10 august 2007

Monitorizarea zgomotului Se efectueaza masuratori de zgomot la limita incintei si in zonele rezidentiale din apropierea unitatiiMonitorizarea niveluluide zgomot se efectueaza in conditiii normale de functionare si la purjarea cazanelor in patru puncte la limta incintei centralei, si in vecinatatea celui mai sensibil receptor la zgomot din zona rezidentiala cartierul Dumbrava Nord

11. DEZAFECTAREASe poate realiza in conditii de siguranta si protectie a factorilor de mediu.Pentru amplasamentul pe care se desfăşoară activitatea, lucrările de dezafectare se vor realiza conform Planului de închidere pentru amplasament în parte (planuri deţinute de S.C. Uzina Electrica Zalau S.A)Masuri de protectia mediului propuse, în cazul închiderii instalaţiei aferente S.C Uzina Electrica Zalau S.A. cuprinse in planul de inchidere Oprirea instalaţiilorSe opreste alimentarea cu combustibil a tuturor instalaţiilor.Golirea instalaţiilorSe golesc toate instalaţiile, conductele şi rezervoarele de: abur, apă, canalizări şi se opresc toate agregatele. Evacuarea materialelor, materiilor prime, şi a substanţelorApa convenţional curată se evacuează în emisarii naturali din zonă.Apele cu anumite încărcări peste limitele admise se vor trata corespunzător pentru a putea fi evacuate din centrală, inclusiv apele de canalizare.Materiile prime şi materialele se evacuează din incinta centralei prin vânzarea acestora agenţilor economici autorizaţi , uleiurile (de ungere, răcire, electroizolante, etc.) şi carburanţii.Substanţele chimice din staţia de epurare a apei , aflate aici în cantităţi mari ( tone), cum ar fi : - sarea, acidul clorhidric, lesie de sodă, schimbători de ioni, etc. se valorifică prin vânzare în condiţiile legii;Substanţele periculoase cum sunt: reactivii existenţi în laboratoare, mercurul din atelierele PRAM -AMC, etc. se valorifică de asemenea, predarea şi transportul acestora fiind asigurate conform legilor în vigoare. Spălarea rezervoarelor şi conductelor .Rezervoarele şi conductele, atât cele subterane cât şi cele aeriene, care conţin substanţe potenţial poluante sau periculoase se vor spăla cu substanţa, solventul adecvat, respectiv cu apă sau abur, în funcţie de conţinutul rezervoarelor sau conductelor.Astfel rezervoarele de, uleiuri, carburanţi, acizi şi sodă,etc. şi conductele aferente, se vor spăla cu abur şi apă fierbinte, sau solventul adecvat, iar rezidurile, amestecurile obţinute se vor separa de substanţele spălate din rezervoare şi se vor valorifica ca atare.Demontarea instalaţiilorLa demontarea instalaţiilor se urmăreşte refolosirea sau reciclarea în cea mai mare măsură a tuturor materialelor, pieselor sau subansamblelor rezultate.Pentru a putea demola sau a fi vândute clădirile în care sunt adăpostite instalaţiile de ardere ale centralei, cu toate anexele lor, instalaţiile, indiferent de starea lor, se vor demonta şi se vor pregăti în vederea vânzării la alţi agenţi economici sau pentru valorificare ca fier vechi, deşeu de şamotă sau cărămizi refractare, etc. Materialele periculoase rezultate din demolări, cum ar fi azbestul (sub formă de plăci, şnur, conducte şi plăci de azbociment, etc.), sau mercurul, se vor depozita în recipienţi adecvaţi şi se vor


16

evacua din centrală cu respectarea reglementărilor în vigoare la momentul închiderii.La demontarea acestor instalaţii se va avea în vedere faptul ca proiectele de demontare / demolare să conţine toate măsurile necesare, care trebuie respectate atât de constructor cât şi de S.C Uzina Electrica Zalau S.A, în cea ce priveşte prevenirea poluării solului, apelor de suprafaţă şi subterane, şi a aerului.Demolarea construcţiilorConstrucţiile aferente centralei se pot clasifica în mai multe categorii,astfel:construcţii speciale (coşuri de fum, canale de apă, estacade de conducte, rezervoare metalice şi din beton, tunele de cable, staţii exterioare electrice, etc.);clădiri (sala cazanelor, atelier chimic, laborator PRAM -AMC birouri, magazii şi depozite închise, staţii de pompare, ateliere,staţii electrice, staţii de ventilare, poarta, depozit central etc.);drumuri de comunicaţii (drumuri , căi ferate);reţele de apă şi canalizări;reţele de telecomunicaţii telefonie şi de curent electric.

Ca şi în cazul demontării instalaţiilor, şi la demolarea construcţiilor se va urmări, valorificarea şi reciclarea într-o măsură cât mai mare a tuturor elementelor, subansamblelor şi materialelor rezultate din demolare.

Demolarea construcţiilor va fi precedată de o cercetare a pieţii, în vederea depistării posibililor cumpărători pentru anumite construcţii , mai ales clădiri, din incinta centralei, pentru a fi folosite în alte scopuri decât destinaţia actuală. Vânzarea probabilă se va efectua cu reglementarea corespunzătoare a utilizării construcţiilor, mai ales în cea ce priveşte preluarea şi utilizarea lor cu respectarea măsurilor de prevenire şi de protecţie împotriva poluării mediului.

Lucrările de demolare a construcţiilor din incinta centralei se vor efectua în baza unui proiect de desfiinţare/demolare, în baza Autorizaţiei de desfiinţare obţinute conform legii. Autorizaţia de desfiinţare va fi însoţită de toate avizele necesare, inclusiv de Avizul de gospodărire a apelor, Acordul de mediu, Avizul pompierilor şi a organelor de sănătate publică , etc.

Proiectele aferente demolărilor vor avea prevederi speciale privind protecţia mediului în timpul demolărilor, inclusiv privind evacuarea materialelor recuperate şi cea ce priveşte evacuarea deşeurilor nevalorificabile. Proiectul va conţine referiri concrete la destinaţia exactă a materialelelor obţinute din demolare şi modul de transport, predare, depozitare etc. atât al materialelor, cât şi al deşeurilor nerecuperabile.

12. ASPECTE LEGATE DE AMPLASAMENTUL PE CARE SE AFLA INSTALATIAS.C Uzina Electrica Zalau S.A este o unitate de producere a energiei termice pentru alimentarea cu energie termica a mun Zalau cat si a unor institutii de interes public, si are in vedere reducerea cantitatilor de deseuri, si valorificarea lor in functie de recomandarile legislative existente in domeniu.Activitatea S.C. Uzina Electrica Zalau S.A –IMA3 se desfasoara: pe amplasamentul din str. Valea Mitei nr.2, in aceiasi locatie cu sediul social al unitatiiS.C Uzina Electrica Zalau S.A este amplasata în zona industrială, la limita estică a zonei industriale de est a municipiului Zalau, într-o zonă preponderent industrială şi comercială.Conform definiţiilor din Ordinul nr. 756/1997 al MAPPM, utilizarea terenurilor din zona de amplasare a Uzinei Electrice poate fi caracterizată după cum urmează:

Nord : S.C Silcotub S.A; Est: S.C Silvania (Michelin) S.A; S.C. ESTAR - RFV S.R.L. Zalau Sud-Est: la cca 0,9 km distanţă de zona de locuit cartier Dumbrava Nord a mun. Zalău ; Sud-Vest : S.C Remat S.A ; Vest, Nord-Vest, Sud-Est: dealuri împădurite;


17

Sud-Vest, la cca 2,5 km, depozitul de zgură şi cenuşă Panic.Amplasamentul obiectivului este caracterizat de o climă temperat continentală moderata,

ameliorata, deci fara excese de căldură si umiditate.Temperatura medie anuală este de +9,50C cu maxima medie multianuala de +19,50C, in luna

iunie si minima medie de –2,6 0C în luna ianuarie.Frecventa medie a vantului pe directii este estimata la 16,2%, pe directia Sud Est, dupa care

urmeaza directiile Sud Vest (10,5% si Nord Vest (9,2%), frecventele maxime se intalnesc cu precadere in intervalul octombrie-aprilie, deci in perioada racoroasa si friguroasa a anului.

Direcţia dominantă a vântului în perioada verii este din direcţia Sud-Vest iar iarna din direcţia Nord Est, menţionând faptul că principala zonă protejată se găseşte pe direcţia Sud-Est

Selectarea amplasamentuluiInstalatia este in functiune pe amplasamentul analizat din anul 1978.

13. LIMITELE DE EMISIIInventarul emisiilor si compararea cu limitele admise Emisii

Emisii de gaze de ardere de la IMA3 (centrala termica): CO, SO2, NO2, pulberi

Nr.Crt.

Indicatorulanalizat

Concentratie(mg/Nmc) valoare medie anuala

VLE conform 440/2010mg/Nmc

VLE confDIRECTIVA 2010/75/UE A Parlamentului European şi a Consiliuluidin 24 noiembrie 2010privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării)

1 CO 0,17 - 100SO2 *sld 35 35

NO2 78 150 100Pulberi totale 0,05 5 5O2 2,8% 3% 3%

emisii pulberi din zona haldei de zgura si cenusaNr.Crt.

IndicatorulAnalizat

Valoare medie anuala masurata(mg/l/mp)

Limita admisa STAS 12574/1987

(g/mp/luna )1 Pulberi

sedimentabile0,07 17,0

Comparand valoarile determinate in cursului unui an, cu valoarea admisa, se constata ca nu sunt depasiri fata de limita maxima

Din experienta detinuta de S.C. Uzina Electrica Zalau S.A, putem concluziona ca in emisia de gaze rezultate in urma procesului de ardere a gazului natural, nu au fost identificate depasiri a concentratiilor maxime admise NOx, CO, CO2, SO2, si pulberi , care sa afecteze calitatea mediului


18

înconjurător

14. PLAN DE ACTIUNE SI PROGRAMUL DE DE MODERNIZARENu e cazul

Masura Data propusa pentru

implementare

Costuri Sursa de finantare Nota

Nu e cazul

15.Planul de de masuri obligatorii si programele de modernizare- Un plan de intretinere si reparatii curente a instalatiilor pentru a preveni intreruperile accidentale ale instalatiilor.- Monitorizarea factorilor de mediu.


19

SECTIUNEA 2 TEHNICI DE MANAGEMENT2.TEHNICI DE MANAGEMENT2.1 Sistemul de management

Sunteti certificati conform ISO 14001 sau inregistrati conform EMAS (sau ambele) – daca da indicati aici numerele de certificare / inregistrare

NU

Furnizati o organigrama de management in documentatia dumneavoastra de solicitare (indicati posturi si nu nume). Faceti aici referire la documentul pe care il veti atasa

Director general, fiecare atelier de productie este in subordinea unui sef deatelier; urmărirea parametrilor funcţionali ai instalaţiei se face de către specialiştii biroului tehnic; lucrările de intreţinere şi reparaţii se execută de personalul specializat şi sunt verificate de directorul tehnic si seful sectorului de activitate

Cerinta caracteristica a BAT Da sau Nu

Documentul de referinta sau data pana la care sistemele vor fi aplicate (valabile)

ResponsibilitatiPrezentati ce post sau departament este responsabil pentru fiecare cerinta

0 1 2 3 41 Aveti o politica de mediu recunoscuta

oficial? NU ISO 14001 Conducerea societatii

2 Aveti programe preventive de intretinere pentru instalatiile si echipamentele relevante?

DA Planul de mentenantaBirou tehnicDirector tehnic

3 Aveti o metoda de inregistrare a necesitatilor de intretinere si revizie? DA Grafice de revizii şi

reparaţiiDirector tehnicBirou tehnic

4 Performanta/acuratetea de monitorizare si masurare DA Buletine de analiza emise

de laboratoare acreditate Departament tehnic

5 Aveti un sistem prin care identificati principalii indicatori de performanta in domeniul mediului?

DA Analiza trimestriala Director tehnic

6 Aveti un sistem prin care stabiliti si mentineti un program de masurare si monitorizare a indicatorilor care sa permita revizuirea si imbunatatirea performantei?

DA

Memoria computerelor din cadrul serviciului tehnicRegistrul de consemnare parametrii funcţionali

Sef at termomecanic cf. fişa postului

7 Aveti un plan de prevenire si combatere a poluarilor accidentale ? DA

Plan Prevenire Poluari Accidentale se actualizeaza ori de cate ori este necesar

Responsabil prot mediu

8 Daca raspunsul de mai sus este DA listati indicatorii principali folositi -

2013SECTIUNEA 2 – TEHNICI DE MANAGEMENT

20




0 1 2 3 49 Instruire

Confirmati ca sistemele de instruire sunt aplicate (sau vor fi aplicate si vor incepe in interval de 2 luni de la emiterea autorizatiei) pentru intreg personalul relevant, inclusiv contractantii si cei care achizitioneaza echipament si materiale; si care cuprinde urmatoarele elemente: constientizarea implicatiilor

reglementarii data de Autorizatie pentru activitatea companiei si pentru sarcinile de lucru;

constientizarea tuturor efectelor potentiale asupra mediului rezultate din functionarea in conditii normale si conditii anormale;

constientizarea necesitatii de a raporta abaterea de la conditiile de autorizare integrata de mediu;

prevenirea emisiilor accidentale si luarea de masuri atunci cand apar emisii accidentale;

constientizarea necesitatii de implementare si mentinere a evidentelor de instruire

DA Registru privind instruirile periodice

Conducerea societatiiResponsabil Prot.Mediu



DARegistru privind instruirile periodice






10 Exista o declaratie clara a abilitatilor si competentelor necesare pentru posturile cheie?

DA Fişa postuluiConducerea societatiiBirou resurse umane

11 Care sunt standardele de instruire pentru acest sector industrial (daca exista) si in ce masura va conformati lor? DA

Legislatia de mediu corelata cu activitatiile desfasurate pe amplasament

Biroul tehicResponsabil PM

12 Aveti o procedura scrisa pentru manevrare, investigare, comunicare si raportare a incidentelor de neconformare actuala sau potentiala, incluzand luarea de masuri pentru reducerea oricarui impact produs si pentru initierea si aplicarea de masuri preventive si corective?

DA

Registru de evidenta a monitoringuluiRegistrul de procese verbale

Director tehnicResponsabil Prot Mediu

13 Aveti o procedura scrisa pentru evidenta, investigarea, comunicarea si raportarea sesizarilor privind protectia mediului incluzand luarea de masuri corective si de prevenire a repetarii?

NU Registru sesizari

Conducerea societatiiResponsabil Protectia Mediului


21




0 1 2 3 414 Aveti in mod regulat audituri independente

(preferabil) pentru a verifica daca toate activitatile sunt realizate in conformitate cu cerintele de mai sus? (Denumiti organismul de auditare)

NU


15 Frecventa acestora este de cel putin o data pe an? DA


16 Revizuirea si raportarea performantelor de mediuEste demostrat in mod clar, printr-un document, faptul ca managementul de varf al companiei analizeaza performanta de mediu si asigura luarea masurilor corespunzatoare atunci cand este necesar sa se garanteze ca sunt indeplinite angajamentele asumate prin politica de mediu si ca acesta politica ramane relevanta?Denumiti postul cel mai important care are in sarcina analiza performantei de mediu

DA

Discutii in CA şi Biroul Tehnic concretizate in planurile de conformare si modernizarea activitatii


17 Este demostrat in mod clar, printr-un document, faptul ca managementul de varf analizeaza progresul programelor de imbunatatire a calitatii mediului cel putin o data pe an?

NU

18 Exista o evidenta demonstrabila (de ex. proceduri scrise) ca aspectele de mediu sunt incluse in urmatoarele domenii, asa cum sunt cerute de IPPC:

NU

controlul modificarii procesului in instalatie;

Nu e cazul

proiectarea si retrospectiva instalatiilor noi, tehnologiei sau altor proiecte importante;

Daca e cazul

aprobarea de capital;DA Raport investiţii mediu Director tehnic

Birou tehnicDirector economic

alocarea de resurse; DA Buget propiu Director general

planificarea si programarea; DA Director general

includerea aspectelor de mediu in procedurile normale de functionare; DA

Respectarea valorilor limita pentru emisiile produse de instalatie

Responsabil de mediu


22




0 1 2 3 4

politica de achizitii; DACerintele tehnice privind protectia mediului pentru investitii

Birou tehnicBirou comercial

evidente contabile pentru costurile de mediu comparativ cu procesele implicate si nu cu cheltuielile (de regie).

DA

Serviciu contabilitate

19 Face compania rapoarte privind performantele de mediu, bazate pe rezultatele analizelor de management (anuale sau legate de ciclul de audit ), pentru:

DA RAM Conducerea societatiiResponsabil de Mediu

informatii solicitate de Autoritatea de Reglementare;

DA Responsabil de mediu

eficienta sistemului de management fata de obiectivele si scopurile companiei si imbunatatirile viitoare planificate.

DA


20 Se fac raportari externe, preferabil prin declaratii publice privind mediul?

DA Raportarile periodice impuse de organele abilitate


Informatii suplimentareNu sunt necesare.

Cerinta caracteristica a BAT Unde este pastrata Cum se identifica

Cine este responsabil

Managementul documentatiei si registrelorPentru fiecare dintre urmatoarele elemente ale sistemului dumneavoastra de management dati informatiile solicitate.Politici Sediu administrativ Conducerea societatii

Responsibilitati Angajat Fişă post Birou resurese umane

Tinte Sediu firma Registru monitoring


Evidentele de intretinere Sediu dispeceri

Sediu sectie termomecanica

Registrul de tură Sef at termomecanica

Proceduri - - -


23

Registrele de monitorizare S.C Uzina Electrica Zalau S.A Registru Responsabil de mediu

Rezultatele auditurilor Sediu societatii Registru de control si procesele verbale

Conducerea societatii, responsabil PM

Rezultatele revizuirilor Biroul tehnic Buletine de revizii Director tehnic

Evidentele privind sesizarile si incidentele Birou tehnic

Birou tehnic si PMRegistru sesizări Director tehnic

Evidentele privind instruirile Registru cu procesele verbale de instruire

Director tehnic

Responsabil PM

Anexe : Plan de amplasament Plan de urbanism si incadrare urbanistica


24

SECTIUNEA 3 INTRARI DE MATERII PRIME3.INTRARI DE MATERII PRIMEUtilizati acest tabel pentru a furniza o lista a principalelor materiale folosite, precum si a altora care pot avea un impact semnificativ asupra mediului. De asemenea aratati unde exista materiale alternative care au un impact mai mic asupra mediului si daca acestea sunt utilizate. Daca nu sunt utilizate, explicati de ce.

3.1 Selectarea materiilor prime

2013SECTIUNEA 3 – INTRARI MATERII PRIME

25

Principalele materii prime/ utilizari

Natura chimica/compozitie(Categoriile R)1

Inventarul maxim al materialelor

Destinatie% in produs% in apa% in canalizare% in deseuri/pe sol% in aer

Impactul asupra mediului acolo unde este cunoscut (de ex. degradabilitate, bioacumulare potentiala, toxicitate pentru specii relevante)

Exista o alternativa adecvata (pentru cele cu impact potential semnificativ) si va fi aceasta utilizata (daca nu, explicati de ce)?

Cum sunt stocate? (A-D)2

Poate constitui materialul un risc semnificativ de accident prin natura sa sau prin cantitatea stocata? A se vedea Sectiunea Error: Reference source notfound

Energie electrica consumata fara fraze de riscFurnizata de SC EON Gaz

an2008-2614,0 Mwh

an2009- 2187,0 Mwhan2010- 2051,0 Mwhan2 011- 1984,0Mwhan 2012 -1735,0Mw/h

Nu e cazul

Apa

an 2008-93660 mcan 2009-57070 mcan 2010-35341 mcan 2011-18797 mc

80% in produs

Nu e cazul

Gaz metanR12, retea EON Gaz

an2009-11.151.649mcan2010-9.566. 890mcan2011-7.623.030mcan 2012-4.210.000 mc

100% in produs

Nu e cazul

Motorina CarburantCod CAS 8006-61-9

7,416 tone

Benzina carburantcod CAS 8006-61-9

0,50 tone

Apa potabila Nu e cazul 18463 mc

Apa in scop menajer Nu e cazul 1227,0 Ape uzate biodegradabile

Acid clorhidric utilizat 33% - utilizat pentru

Nr.CAS 7647-01-0Sunt achizitionate de la

6,0 tone

1 Legea 451/2001 care implementeaza Directiva 67/548/EC privind clasificarea si etichetarea substantelor periculoase2 A Exista o zona de depozitare acoperita (i) sau complet ingradita (ii) B Exista un sistem de evacuare a aerului C Sunt incluse sisteme de drenare si tratare a lichidelor inainte de evacuare D Exista protectie impotriva inundatiilor sau de patrundere a apei de la stingerea incendiilor


26


Natura chimica/compozitie(Categoriile R)





Cum sunt stocate? (A-D)Poate constitui materialul un risc semnificativ de accident prin natura sa sau prin cantitatea stocata? A se vedea Sectiunea Error: Reference source notfound

regenerarea filtrelor ionice

firme de distributie abilitate

-Hidroxid de sodiu 50% -utilizat pentru regenerarea filtrelor ionice;

CAS 1310-73-2

3,0 tone -în exterior- pe suprafaţăimpermeabilizatăprevăzută cu bordură şiscurgere la bazinul de colectare de avarieIn cisterne metalice, amplasate in cu

volum V=100 mc fiecareAmplasate pe platforma betonata

betonata pla antiacid , tip cuva vcaapbila sa preia sa preia o cota parte din volumul unei cisterne in caz de avarii, - 4 b de avarii. Cisternele sunt amplasate in aer

Amoniac 25% - utilizat pentru corecţia pH-ului în cazane;

Cod CAS 764-41-70,399 tone Recipinet metalic cu V=2mc

Hidrazină 24% - utilizat pentru eliminarea O2 din apa de cazan;

Cod CAS 78-03-57-80,077 tone Butoaie de plastic, in interior cu V=220l

fiecare

Sulfit de sodiu- utilizat pentru eliminarea O2 din apa de termof.

0,020 tone In saci de plastic in magazia centrala

Sare-NaCl utilizat pentru regenerarea filtrelor ionice;

3,0 tone In cuve betonate protejate anticorosiv special destinate pentru asa ceva

Uleiuri - utilizate în sist.l de ungere maşini, utilaje, Cod CAS 80-12-95-1 200 litri In rezervoare metalice in magazie


27


Natura chimica/compozitie(Categoriile R)





Cum sunt stocate? (A-D)Poate constitui materialul un risc semnificativ de accident prin natura sa sau prin cantitatea stocata? A se vedea Sectiunea Error: Reference source notfound

Oxigen - utilizat la sudura oxiacetilenică ;

350,0 mc Butelii de oxigen

Acetilenă- utilizat la sudura oxiacetilenică ;

350,0 mc Butelii de acetilena

Unsori - utilizate în sist.l de ungere maşini, utilaje, agregate;

2,0kg Recipiente metalice

Reactivi consumati in laborator in cursul anului 2012Nr.crt

Denumire Cantitatekg

Cod Analiza la care se foloseste

1. Acid azotic 0.0 780060 Determinare cloruri2. Acid clorhidric conc.p.a. d=1,19 1,0 309310 Aciditate, hidrazină, cupru3. Acid oxalic 0,100 763660 Silice,CP4. Acid sulfuric concentrat 1,0 315170 Silice,CP, oxigen dizolvat5/ Acid sulfosalicilic 0.0 763720 Fier6. Acid tioglicolic 0.0 310610 Determinare fier7. Alcool etilic 1.0 780480 Alcalinitate p și m cloruri hidrazină și pH8. Alcool amilic 0.0 323400 Oxigen dizolvat9. Albastru de metilen 0.0 501200 Aciditate10 Amidon solubil 100.0 763960 Oxigen dizolvat11 Amoniac soluție 25 % 2.0 780870 Duritate, fier, cupru12 Apă oxigenată 0.0 388590 Fier13 Azotat de argint 0.100 770579 Aciditate, cloruri14 Bicarbonat de sodiu 0.100 764670 Silice15 Bioxid de siliciu 0.0 451280 Silice,exicatoare


28

16 Brom tymol blau 0.0 490230 Soluție indicatoare universală17 Bromură bromat de K 0.0 772210 Hidrazină18 Carbomat de calciu 1.0 350230 Duritate19 Camfor 0.10 351810 Uleiuri20 Carbomat de sodiu 1.0 418450 Silice21 Cloroform 0.0 781420 Cupru

22 Clorură de amoniu 1.0 765310 Duritate , ion amoniu, cupru23 Clorură de mangan 1.0 765600 Oxigen dizolvat24 Clorură de potasiu 1.0 765660 Potasiu, conductivitate25 Clorură de sodiu 2.0 765690 Duritate, sodiu, cloruri26 Complexon III (EDTA Na) 1.0 461080 Duritate27 Cupru metalic 0 359760 Substanțe organoclorurate din HCl28 Difenil carbazonă 0 369260 Cloruri29 Eriocrom negru T 0.10 Duritate30 Eter de petrol 1.0 781840 Substanțe organoclorurate din HCl31 Fenolftaleină 0.100 730173 Alcalinitate, pH, cloruri CO2

32 Hexametilentetraamină 766400 Turbiditate33 Hidroxid de K 2.0 396720 O2 dizolvat, hidrogen și gaze de ardere34 Hidroxid de Na 2.0 420090 Duritate, aciditate, cloruri, oxidabilitate35 Indigo carmin 0.0 498000 Aciditate36 Iod soluție 0.0 482680 Oxigen dizolvat37 Iodură de potasiu 2.5 397000 Oxigen dizolvat, ion de amoniu38 Mercur 0.0 766700 Cloruri39 Metabisulfit de sodiu 3.0 417860 Silice, fosfați40 Metil orange 0.100 773130 Alcalinitate,aciditate,pH, oxidabilitate41 Metol 2.0 409470 Silice, fosfați42 Molibdat de amoniu 2.5 330050 Silice, fosfați43 Murexid 0.10 773150 Duritate44 Permanganat de K 0.250 397670 Fier, oxidabilitate45 Roșu de metil 0.100 500920 Alcalinitate,aciditate,pH,46 Soluție indicatoare pH 10 cutii 513300 pH47 Soluții tampon pH 10 cutii 522900 pH48 Sulfat de Al 0.0 767330 MTS49 Sulfat dublu de Fe și amoniu 0.0 767300 Fier50 Sulfat de cupru 0.50 767420 Cupru51 Sulfat de hidrazină 1.50 388400 Hidrazină, turbiditate52 Sulfat de magneziu 1.5 767510 Duritate53 Sulfat de mangan 0.0 767540 Oxigen dizolvat54 Sulfură de sodiu 0.0 423480 Duritate


29

55 Tartrat de sodiu și potasiu 0.0 767860 Ioni de amoniu, CO2

56 Tetraborat de sodiu 0.0 764790 Duritate, pH57 Tetraclorură de carbon 1.0 782960 Cupru58 Tiosulfat de sosiu 2.0 767890 Oxigen dizolvat59 Trietanol amină 0.0 461830 Sodiu și potasiu60 Verde de brom cresol 0.200 490020 Alcalinitate

Conditii de prelucrare, transport, manipulare, depozitare:Toate materiile prime si materialele auxiliare sunt preluate, manipulate si depozitate in locuri special amenajate, astfel incat sa nu se produca un impact negativ asupra mediului. Se respecta conditiile impuse prin fisa tehnica pentru substantele chimice utilizate si legislatia specifica pentru deseurile de ambalaje rezultate din utilizarea acestora


30

SECTIUNEA 5 EMISII SI REDUCEREA POLUARII3.2 Cerintele BAT Utilizati tabelul urmator pentru a raspunde altor cerinte caracteristice privind BAT, care nu au fost analizate.

Cerinta caracteristica a BAT Raspuns

ResponsibilitateIndicati persoana sau grupul de persoane responsabil pentru fiecare cerinta

Exista studii pe termen lung care sunt necesar a fi realizate pentru a stabili descarcarile in mediu si impactul materialelor utilizate? Daca da, faceti o lista a acestora si indicati data la care acestea vor fi terminate in intervalul de 3 ani corespunzator programului de modernizare a companiei.

NU

Listati orice substitutii identificate si indicati data la care acestea vor fi finalizate in cadrul programului de modernizare.

Confirmati faptul ca veti mentine un inventar detaliat al materiilor prime utilizate pe amplasament?3

DA-

Evidenţe contabile electronice

Fişe de magazie

Birou contabilitate

Gestionar

Confirmati faptul ca veti mentine proceduri pentru revizuirea regulata a noilor progrese privind materiile prime si utilizarea unora mai adecvate, cu un impact mai redus asupra mediului?

DA

Buletine de calitate pentru materiale şi echipamente

Birou aprovizionare

Confirmati faptul ca aveti proceduri de asigurare a calitatii pentru controlul continutului materiilor prime?Includ acestea specificatii pentru evaluarea oricaror modificari referotoare la impactului asupra mediului cauzat de imputurile continute de materii prime si care modifica structura si nivelul emisiilor.

DA

Buletine de analiză date de furnizori

Analize fizico chimice in laborator propiu

Birou aprovizionare

3.3 Auditul privind minimizarea deseurilor (minimizarea utilizarii materiilor prime) Utilizati tabelul urmator pentru a raspunde altor cerinte caracteristice BAT-, care nu au fost analizate.

Cerinta caracteristica a BAT Raspuns


1 A fost realizat un audit al minimizarii deseurilor? Indicati data si numarul de inregistrare al documentului.

Nota: Referire la HG 856/2002.

NU

2 Acolo unde un astfel de audit nu a fost realizat, identificati, principalele oportunitati de minimizare a deseurilor si termenele de realizare

Nu e cazul

Deseurile rezultate din activitate se face conform prevederilor actuale HG 856/2002 si Legea 211/2011, privind protejarea calităţii factorilor de mediu

3 Pentru intrebarile de mai jos:

Daca “Da, ne conformam pe deplin” – faceti referinte la documentatia care poate fi verificata pe amplasament

Daca “Nu, nu ne conformam (sau doar in parte)” – indicati data la care va fi realizata pe deplin conformarea

2013SECTIUNEA 5 – EMISII SI REDUCEREA POLUARII

31

3 Indicati data programata pentru realizarea viitorului audit NU

4 Confirmati faptul ca veti realiza un audit privind minimizarea deseurilor cel putin o data la 2 doi ani.

Prezentati procedura de audit si rezultatele/recomandarile auditului precum si modul de punere in practica a acestora in termen de 2 luni de la incheierea lui.

DA

3.4. Utilizarea apei 3.4.1 Consumul de apa

Sursa de alimentare cu apa (de ex. rau, ape subterane, retea urbana)

Volum de apa prelevat (m3/serie) Utilizari pe faze ale procesului

% de recircularea apei pe faze ale procesului

% apa reintrodusa de la statia de epurare in proces pentru faza respectiva

Reţeaua de alimentare oraseneasca 18463 mc/an Nu este cazul 0 %

Apa potabila intrare CET 18463 mc/an Intrare in uzina electrica Nu este cazul 0 %

Apa potabila chimic 16813 mc/an Intrare in chimic pt tratare Nu este cazul 0 %

Apa demi adaos 2486 mc/an Adaos in cazan Nu este cazul 0 %

Apa raciri incendiu 723 mc/an Raciri Nu este cazul 0 %

Apa menajera 480 mc/an Scopuri igienico sanitare Nu este cazul 0 %

Apa demi total 9352 mc/an Completari in termoficare Nu este cazul 0 %

3.4.2. Compararea cu limitele existente

Sursa valoarii limita Valoarea limita Performanta companiei

BAT Nu specifica limte

O diagrama a circuitelor apei si a debitelor caracteristice este prezentata mai jos/anexate/altele

Schema de bilant a apei in cadrul instalatiei (de la prelevare pana la evacuarea in receptorul natural) este prezentata mai jos/anexat

Numarul documentuluiRaport de amplasament

O diagrama a circuitelor apei si a debitelor caracteristice este prezentata mai jos/anexate/alteleSchema de bilant a apei in cadrul instalatiei (de la prelevare pana la evacuarea in receptorul natural) este prezentata mai jos/anexat

Numarul documentului

Nu este cazul


32

3.4.3. Cerintele BAT pentru utilzarea apei

Utilizati tabelul urmator pentru a raspunde altor cerinte caracteristice BAT, care nu au fost analizate.

Reteaua de apa potabila a municipiului Zalau, administrata de S.C Compania de Apa Somes S.A, sucursala Zalau. Obiectivul este alimentat cu apa potabila din retelele de distributie existente in municipiul Zalau. Apa este utiliza este utilizata in urmatoarele scopuri: pentru consum menajer, pentru stingerea incendiilor si pentru de desfasurarea proceselor tehnologice din cadrul obiectivului, pentru răciri la: lagăre agregate rotative (pompe, v ventilatoare, etc.

Cerinta caracteristica privind BAT Raspuns


A fost realizat un studiu privind eficienta utilizarii apei? Indicati data si numarul documentului respectiv.

NU -

Listati principalele recomandari ale acelui studiu si termenele de realizare

Anexati planul de actiune pentru punerea in practica a recomandarilor si termenele stabilite.

NU-

Au fost utilizate tehnici de reducere a consumului de apa? Daca DA, descrieti succint mai jos principalele rezultate.

DA

Prin refolosirea condensului ca apa de adaos la cazan

Verificarea periodica a consumului de apa

Sef sectie termomecanica

Acolo unde un astfel de studiu nu a fost realizat, identificati principalele oportunitati de imbunatatire a utilizarii eficiente a apei si data pana la care acestea vor fi (sau au fost) realizate.

Nu e cazul

Indicati data pana la care va fi realizat urmatorul studiu . -

Confirmati faptul ca veti realiza un studiu privind utilizarea apei cel putin la fel de frecvent ca si perioada de revizuire a autorizatiei integrate de mediu si ca veti prezenta metodologia utilizata si rezultatele recomandarilor auditului intr-un interval de 2 luni de la incheierea acestuia.

DA

Descrieti in casutele de mai jos pozitia actuala sau propusa cu privire la alte cerinte caracteristice a BAT mentionate in indrumarul pentru sectorul industrial respectiv. Demonstrati ca propunerile sunt BAT fie prin confirmarea conformarii, fie prin justifcarea abaterilor sau utilizarea masurilor alternative, ca raspuns la intrebarile de mai jos.3.4.3.1 Sistemele de canalizare

Sistemele de canalizare trebuie proiectate astfel incat sa evite poluarea apei meteorice. Acolo unde este posibil aceasta trebuie retinuta pentru utilizare. Ceea ce nu poate fi utilizat, trebuie evacuat separat. Care este practica pe amplasament?


33

Canalizarea apelor uzate menajereApele uzate menajere provenite de la baile si grupurile sociale aferente cladirilor din incinta obiectivului sunt colectate printr-o retea de canalizare din tuburi de beton Dn 200 mm cu lungimea totala de 1460 m, pozate subteran de-a lungul aleilor din incinta si evacuate gravitational in reteaua de canalizare a municipiului Zalau printr-un colector secundar CS17 proiectat pentru zona industriala.Reteaua de canalizare menajera de incinta este prevazuta cu camine de spalare, de schimbare a directiei de racord in punctele care necesita acest lucru.

Conditiile de calitate ce se impun apelor uzate menajere evacuate in retelele de canalizare in conformitate HG 352/2005 pentru modificarea si completarea HG nr.188/2005, NTPA 002/2005 ale contractului incheiat cu Administratorul statiei de epurare, si conditiile tehnice ale sistemului de canalizare a municipiului Zalau sunt cei prezentati in tabelul de mai jos Avand in vedere faptul ca in cadrul instalatiei de tratare chimica nu se mai efectueaza regenerari deci nu se mai impune evacuarea hidraulica a apelor uzate, spre depozitul de zgura si cenusa, s-a renuntat la acest sistem de transport a apelor uzate, prin scoaterea acestuia din functiune , apele uzate in cantitati infime , rezultate din pierderi accidentale , vor fi evacuate ca si ape conventional curate in paraul V. Mitei Parametri admisi conform NTPA002/2005

Nr.crt

Denumirea indicatorului Concentratie max.admisa la deversare (mg/l)

Nr.crt

Denumirea indicatorului Concentratie max.admisa la deversareacanal( mg/l)

1 Temperatura 400C 13 Crom trivalen 12 PH 6.5-8.5 14 Crom hexavalent 0.13 Materii in suspensie 140 15 Cupru 0.14 CBO5 80 16 Nichel 0.55 Consum chimic O2- CCO-Cr 200 17 Zinc 0.56 Consum chimic O2- CCO-Mn 100 18 Mangan 17 Azot amoniacal 8 19 Fier total ionic 58 Cianuri 0.1 20 Rezidiu filtrat la 105 0C 20009 Sulfati 150 21 Cloruri 50010 Substante extractibile 5 22 Azotati 10011 Detergenti sint. anioni activi 0.5 23 Azotiti 112 Plumb 0.2 24 Fosfor 1

Canalizarea apelor pluvialeApele pluviale provenite de pe platformele incintei sunt colectate prin tuburi de beton Dn 800

mm, Dn 600 mm si Dn 200 mm si apoi sunt evacuate gravitational dupa cum urmeaza: apele pluviale provenite de pe platformele obiectivului sunt canalizate spre V. Mitei.De asemenea, pentru preluarea apelor pluviale, de-a lungul limitei sudice a incintei este prevazut un sant de garda (aflat in exploatarea Primariei Municipiului Zalau) cu descarcare in Valea Mitei.

Indicatori de calitate ai apelor evacuateApe uzate tehnologice care nu necesita epurare, plus pluviale (Valea Mitei)

Nrcrt

Denumirea indicatorului Concentratie max. admisa la deversare canal ( mg/l) conf Autorizatie de G.A nr.164/28.03.2012

1 Temperatura 400C2 pH 6,5-8,53 Materii in suspensie 35,04 Reziduu filtrat la 105 0C 2000,05 Produse petroliere 5,06 Substante extractibile 20,0

Canalizarea apelor uzate tehnologiceApele uzate tehnologice au urmatoarea provenienta :

- ape uzate provenite de la spalarea cazanelor;- ape uzate neutralizate provenite de la statia de tratare chimica.

Apele uzate rezultate de la statia chimica sunt neutralizate si evacuate ca si ape conventional


34

curate in V.MiteiAvand in vedere situatia existenta, linii de demineralizare au fost regenerate in totalitate

nemaifind necesara regenerarea acestora.ca atare evacuarea la Stati aBagger cazane a fost inchisa ( prin blindarea circuitului) nemaifiind necesara Apele rezultate din statia chimica sunt neutralizate in instalatia de neutralizare care este compusa din 2 rezervoare subterane de 25 mc fiecare, 2 electropompe si un rezervor de 250 mc Sistemele de canalizare ape uzate tehnologice sunt proiectate in asa fel prevazut incat sa nu permita intersectarea cu canalizarea menajera. Sistemul de canalizare este construit din tuburi premo cu diametru cuprins intre Ө= 600-800mm se intinde pe lungime de cca 1,5 km. Canalizarea apelor uzate tehnologice conventional curate se descarca in Valea Mitei in conformitate cu prevederile Autorizatiei de G.A nr.164/28.03.2012 Evacuarea apelor uzate se face in receptor Valea Mitei nr. de stocare in evidenta cadastrala 480, nr. de ordine al evacuarii la folosinta RA/1

3.4.3.2 Recircularea apeiApa trebuie recirculata in cadrul procesului din care rezulta, dupa epurarea sa prealabila,

daca este necesar. Acolo unde acest lucru nu este posibil, ea trebuie recirculata in alta parte a procesului care necesita o calitate inferioara a apei; pentru identificarea scopului pentru substituirea cu apa din surse reciclate, trebuie identificate cerintele de calitate a apei asociate fiecarei utilizari. Fluxurile de apa mai putin contaminate, de ex. apele de racire, trebuie pastrate separat acolo unde este necesara reutilizarea apei, posibil dupa o anumita forma de tratare.Apa folosita pentru nevoile fiziologice ale personalului angajat si pentru igienizari spatii trebuie sa aiba din punct de vedere chimic si biochimic o concentratie optima scopului propus. Nu este posibil folosirea unor sisteme de recirculare a apelor folosite

Recircularea apei se face numai in sistemul de termoficare , unde se recircula un volumde 2690mc

3.4.3.3. Alte tehnici de minimizareSistemele de racire cu circuit inchis trebuie utilizate acolo unde este posibil; in final,

apele uzate vor necesita o forma de epurare. Totusi, in multe solicitari, cea mai buna epurare conventionala a efluentului produce o apa de buna calitate care poate fi utilizata in proces direct sau amestecata cu apa proaspata. Atunci cand calitatea efluentului epurat poate varia, el poate fi reciclat in mod selectiv, atunci cand calitatea este corespunzatoare, si condus spre evacuare atunci cand calitatea scade sub nivelul pe care sistemul il poate tolera. Operatorul trebuie sa identifice cazurile in care apa epurata din efluentul statiei de epurare poate fi folosita si sa justifice atunci cand aceasta nu poate fi folosita.Nu este cazul.

3.4.3.4. Apa utilizata la spalareAcolo unde apa este folosita pentru curatire si spalare, cantitatea utilizata trebuie minimizata prin:aspirare, frecare sau stergere mai degraba decat prin spalare cu furtunul;

Nu e cazul.

evaluarea scopului reutilizarii apei de spalare;

Nu e cazul

controale stricte ale tuturor furtunelor si echipamentelor de spalare.


35

Nu e cazul

Exista alte tehnici adecvate pentru instalatie?Sisteme de alimentare cu apa performante, controlate zilnic pentru a evita pierderile accidentale de apa.

In concluzie :Cerintele BAT privind utilizarea eficienta a apei sunt cuprinse in tabelul urmator :

Cerinta caracteristica BAT Modul de aplicare la operator Persoana responsabila de

aplicare

Observatii

Masurarea si inregistrareaconsumului lunar

masurare cu aparat de masura a debitului

evidenta scrisa a consumului

Sef laborator tratare apa

Curatarea sectoarelor de activitate cu jet de apa

Se aplica, prin utilizareaPompelor( furtunurilor) in perioada de igienizare a sectoarelor de activitate

Sefii sectoarelor de activitate

-

Verificarea periodica a aparaturii de masurare a debitelor si consumurilor de apa

Anual conform legislatiei in vigoare Sef PRAM AMC

Se va specifica in planul de revizii si reparatii alinstalatiilor.

Detectarea si reparareaScurgerilor si pierderilor de apa

Permanent Sefii sectoarelor de activitate

Se vor lua masuri imediate deremediere

In cadrul uzinei se aplica un management riguros al apei in conformitate cu cerintele BAT.Masurile constructive prevazute la amenajarea bazinelor de stocare ape tratate si a apei uzate tehnologice. S C Uzina Electrica Zalau respecta prevederile impuse prin Directiva Consiliului nr. 91/76/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati precum si principiile generale care reglementeaza obligatiile operatorului prin Directiva Consiliului nr. 96/61/CEE privind prevenirea si controlul integrat al poluarii.

Apa va fi colectata si va fi tratata in bazinul de neutralizare existent in cadrul atelierului chimic unde se face corectare a pH-ului. Dupa neutralizarea, si aducere la un pH neutru prin corectare cu HCl sau NaOH in functie de regenerarea bateriei de filtre, apa se va elimina in apa de suprafata.(v Mitei ) ca si apa conventional curata. Laboratorul chimic al unitatii monitorizeaza zilnic calitatea apei uzate evacuate. Apa de adaos in cazan este apa demineralizata. Continutul de saruri in circuitul de apa/abur ramane sub o anumita valoare pentru a preveni depunerile din evaporare si conductele de supra-incalzire si sa previna corodarea accelerata. Pentru a mentine nivelul conductivitatii electrice in intervalul specific normat de prescriptiile energetice PE 218/2010, apa de cazan este purjata (daca este necesar) din tambur catre sistemul apei de racire. In consecinta, apa de purjare va avea un pH variabil, ca atare se va dirija in rezervorul de neutralizare existent unde se face corectia pH-ului. In prezent nu se mai fac regenerari ale filtrelor ionice astfel ca s-a renuntat la trimiterea apei in in sistem hidraulic la depozitul de zgura si cenusa Panic, apele ce rezulta din pierderi, scapari la presetupe sunt trimise in emisar V. Mitei ca si ape conventional curateNu se depasesc limitele prevazute in autorizatia de gospodarire a apelor


36

4. PRINCIPALELE ACTIVITATI 4.1 Inventarul proceselor

Numele procesuluiNumarul procesului (daca e cazul)

Descriere Capacitate maxima

Producere de energie termica prin arderea in cazanul de 105t/h, a gazului natural

1

In urma arderii in focarul cazanului de 105 t/h a gazului natural apa se incalzeste ajungandu-se la tansformarea ei in abur

105t/h

Instalaţiile auxiliare necesare acestui proces sunt :Pentru Instalatia mare de ardere nr. 3

1.Instalaţia de alimentare cu apă brută a centralei ;2.Gospodaria de gaz;3.Instalaţiile chimice formate din:

-instalaţia pentru producerea apei limpezite ;- instalaţia pentru producerea apei demineralizate ;-instalaţia pentru producerea apei dedurizate.

4.Instalaţia de colectare şi evacuare a apelor uzate din laboratorul de tratare apa;5.Instalaţiile de automatizare ;6.Transportul auto pentru utilităţii proprii ;7.Instalaţia de alimentare cu apă potabilă ;8.Staţii electrice ;

Instalatie mare de ardere existenta de tip I nr. 3 formata din:Cazanul de abur industrial de 105 t/h 17 kgf/cmp si 250 0C, este cu circulatie naturala cu trei

drumuri de gaze de ardere, realizat in solutie cu pereti membrana, montat partial in aer liber. Sala cazanului de 105 t/h este amplasata la cca 150m de intrarea in S.C Uzina Electrica

S.A, Zalau S.A; in imediata apropiere pe latura S-E se gaseste cosul de fum si statia de pompe Bagger; in dreapta cazanului, (pe latura N-E) se afla cazanul ABA 4 t/h si unul din accesele in incinta, la stanga cazanului (pe latura S-V) se afla platforma statiei pompe de termoficare.

Cazanul de 105t/h este destinat producerii de abur tehnologic si abur pentru uz industrial. Descrierea cazanului Este un cazan cu circulatie naturala cu ecrane de radiatie si de convectie echipat cu un

pachet de supraincalzitor doua pachete de economizor si trei pachete de preincalzitor de aer. Cazanul functioneaza cu suprapresiune pe partea gazelor de ardere fiind prevazut numai cu ventilatoare de aer. In prezent combustibilul utilizat este gazul metan.

Sistemul de protectii este destinat pentru preintampinarea aparitiei si dezvoltarii avariilor in cazul abaterii de la regimurile de exploatare normala a cazanelor sau ale echipamentelor acestora.Caracteristicile instalatiilor incluse in instalatia de ardere nr.3 sunt cele din tabel Caracteristicile instalatiilor

Indicativ C1Tip Cu circulatie naturalaAnul PIF 01.01.1981Debit nominal de abur viu Kg/s 29.1

t/h 105Presiunea nominala abur viu Kgf/cmp 17

Bar 17


37

Temperatura nominala K 5230C 250

Temperatura nominala apa de alimentare K 3770C 104

Combustibil utilizat: Gaz metan Kj/kg 34694-35000Rand. garantat de constructor la sarcina nom. % 92Arzatoare Tip/numar AGP1500/1300

6Ventilatoare de aer numar 2

Debit nominal 67.000 mc/hPutere motor KW 320

Cos de fum tip metalicInaltime m 65m

Tip de combustie: cu suprapresiune in focar.Nu au fost modificari în timp a puterii termice nominale faţă de proiect.Nu au fost dezvoltari şi modificari ale instalaţiilor mari de ardere inainte de intrarea în

vigoare a HG 541/2003.Cazanul face parte din instalatia mare de ardere existenta de tip I nr.3. Arderea

combustibilului este supravegheata prin controlul raportului aer-combustibil realizat pe baza fisei de regim si a graficului de debit gaz natural . Functionarea cazanulului cu emisii reduse se asigura prin urmarirea permanenta arderii cu aparatura de masura si control portabila, existenta in cadrul laboratorului chimic propiu al Uzinei Electrice Zalau si periodic prin determinari cu laboratoare neutre acreditate

Sistemul de protectii este destinat pentru preintampinarea aparitiei si dezvoltarii avariilor in cazul abaterii de la regimurile de exploatare normala a cazanelor sau ale echipamentelor acestora.Parti componete ale cazanului de abur de 105t/h pe gaz natural

Furnitura pentru instalatia de ardere se compune din: Conducte si armaturi de gaz Instalatie de aprindere

Arzătoare Cazanul este echipat cu 6 arzatoare de gaze naturale conform SR 3317-2003, dispuse pe

peretele frontal pe 2 nivele (cate trei arzatoare pe nivel) fiind organizate intr-o singura grupa de reglare aer-combustibil..

Arzatoarele sunt de tipul AGP 1500-1300 cu flux de aer turbionat si sunt realizate in doua variante constructive fiind diferite prin sensurile de turbionare a aerului Caracteristici tehnice in functie de combustibilul consumat sunt :

debit maxim 1420Nmc /h debit minim 460Nmc/h temperatura 165.0C domeniu de reglare arzator 0%-100% presiunea gazelor naturale la sarcina nominala 0,75 bar aer de ardere temperatura 650C coeficient de exces aer la sarcina nominala 0,5 cadere maxima de presiune aer (pentru taer = 165 0C) 23 milibar

Instalatia de aprindere Asigura alimentarea arzatoarelor cu gaz de aprindere, aer de aprindere si racirea fotocelulelor cu aer de baraj. Aprinzatorul este de tip gaz electric. La comanda de aprindere se formeaza o scanteie electrica intr-un curent de gaz si aer de aprindere.

Caracteristici aprinzator gaz : tip aprinzator gaz electric gaz de aprindere : gaz natural 3317/2003 presiune gaz : 0,1 bar +/- 10%


38

debit gaz aprindere 12 Nmc/h supraveghere flacara: cu supraveghetor propiu:de tip cu tija de ionizare aprindere cu scanteie electrica intre electrod si masa 5 kV diametru / lungime 48/1300mm

Instalaţia de aer pentru ardereAerul necesar arderii este furnizat de 2 ventilatoare de aer axiale.Pentru reglarea debitului de aer, ventilatoarele sunt prevăzute la aspiraţie cu dispozitive cu

paleţi reglabili.Variaţia debitului de aer se realizează prin rotirea paleţilor mobili, actionaţi de un cablu

cuplat la un servomotor.Ventilatoarele de aer sunt amplasate la cota 0,0 m în afara sălii cazane.Instalaţia de aer se compune din: ventilatoare de aer, canal de aspiraţie a ventilatoarelor de aer, canale de ventilare pânã la preîncălzitori, canale de la preîncălzitori şi până la arzătoare, executate din tablã de 4 mm grosime cu nervuri de întărire. Canalele sunt prevãzute cu uşi de vizitare si compensatori de dilatare.Caracteristici tehnice ventilator de aer pentru aprindere si racire pentru gaz

Debitul de aer al ventilatorului 67.000Nmc/h Tensiunea de alimentare 6KV/50HZ

Puterea motorului 320 KWTip protectie IP44

` Presiunea aerului 870 mm CATuratia motorului 1000 rot/minTemperatura aerului 250C

Caracteristici tehnice ventilator de aer pentru aprindere si racire pt gazDebitul de aer al ventilatorul 900Nmc/h

Tensiunea de alimentar 0,4KV/50HZPuterea motorului 3 KWTip protectie IP44Presiunea aerului 45,6 mbarTuratia motorului 3000 rot/minTemperatura aerului aer rece

Preîncălzitorii de aer Cazanul este echipat cu un preîncălzitor de aer cu tevi, cu 3 pacheti, care are ca scop

recuperarea unei părţi din căldura gazelor de ardere care se evacueazã la coşul de fum. Elementele de încălzire acumuleazã căldura din gazele de ardere şi o cedeazã aerului necesar arderii. Atât aerul cât si gazele circulă în preîncãlzitor pe direcţie verticalã în contracurent.

Greutatea rotorului este preluatã de către lagărul inferior de presiune, iar perpendicularitatea este asiguratã de lagărul radial superior.

Întreg preîncãlzitorul este rezemat pe suportul principal, iar mişcarea de rotaţie este asiguratã de o cutie de viteze. Temperatura gazelor de ardere, la intrare 266 0C

la iesire 181 0CTemperatura aerului la intrare 80 0C

la iesire 176 0CDebite de gaze de ardere intrare 171.500 Nmc/hDebit gaze de ardere la iesire 154.300 Nmc/h

Alimentarea cu apa a cazanului se face cu ajutorul electropompelor de alimentare (EPA). Acestea pompeaza apa demineralizată, prin capul de alimentare, in preincalzitor apoi spre

economizor (preîncălzitor gaze-apă). Din economizor, apa demineralizată ajunge în PAA si de aici in tambur, în tevile coborâtoare, apoi în tevile care ecraneaza focarul si care formeaza vaporizatorul cazanului.


39

Amestecul apa-abur ajunge, din nou, în tambur unde are loc separarea apei de aburul saturat, format în vaporizator. În continuare, aburul saturat străbate supraîncălzitoarele.

Reglarea temperaturii aburului se face prin injectia de apă de alimentare între diferitele trepte de supraîncalzire. Dupa iesirea din ultimul supraîncalzitor, aburul intra în colectorul de abur viu, fiind apoi condus spre SRR de la 17 bar la 6 bar.Debite pe circuitul apa - abur

Pe circuitul apa – abur debitul de apa de alimentare este aproximativ egal cu debitul de abur:Relatia exacta: Daa = Dab + Dpj [ t/h]unde : Daa - debit apa alimentare;

Dab - debit abur viu;Dpj - debit purja.

Debitul de purja nu are o valoare exacta, mãrimea lui depinzând de parametrii fizico - chimici ai apei si aburului din circuitul apa - abur în cazan. Debitul maxim de purja pentru cazanele din centralele electrice de termoficare este limitat, pentru fiecare cazan, la 5% din debitul nominal al acestuia. Calitatea apei demineralizate Indice Limita U/M ValoareAspect - limpede, incolor, fara suspensiiUleiuri - - LipsaDuritate totala - 0d LipsapH max u.p 7,5-9Conductivitate electrica max s/cm 0.3Oxigen max ppm 0.02Silice max ppm 0.02Oxidabilitate max ppm 2.Fier total max ppm 0.03Exces de hidrazina max ppm 0.05-0.1Calitatea aburului Indice Limita U/M ValoareAspect - limpede, incolor, fara suspensiiUleiuri - - LipsaDuritate totala - 0d LipsapH min u.p 7,0Conductivitate electrica max s/cm 0.3Oxigen max ppm 0.02Silice max ppm 0.02Oxidabilitate max ppm 2Fier total max ppm 0.02Exces de hidrazina max ppm 0.05-0.1Alcalinitate « m » mval/dm3 -Cupru (Cu) - ppm 0.005Sodiu si potasiu ppm -Calitatea apei din cazan Indice Limita U/M ValoareAspect - limpede, incolor, fara suspensiiConductivitate electrica max s/cm 1000-100Saruri la 1050C max ppm -Silice max ppm 3-1Oxidabilitate max ppm 2Alcalinitate « m » max mval/dm3 -


40

Instalatia de suflat funingineRolul ei este de a indeparta funinginea depusa pe suprafetele de schimb de caldura si se

compun din 12 suflatoare dispuse astfel:6 suflatoare in drumul II de gaze si;6 suflatoare in drumul III de gaze;

Instalatia de combustibil gazosInstalatia este destinata alimentarii cu combustibil gazos a cazanului de 105 t/h la debitul de:

- debit maxim (iarna) -18600 Nmc/h- debit minim (vara) - 8500 Nmc/hAlimentarea se face printr-o conducta tehnologica Dn 300-Dn 250- Dn 150 Pn 25 bar, cu o

lungime de 1,8 km. Conducta se afla pe teritoriul Consiliului Local al municipiului Zalau si in incinta S.C Uzina Electrica Zalau S.A.Din punct de vedere geografic amplasamentul conductei tehnologice se caracterizeaza prin :

- zona seismica de calcul: grad « E » ;- valoarea coeficientului seismic Ks=0,12 ;- perioada de colt Tc= 0,7 secunde ;- adancimea de inghet=0,85 –0,9m .In incinta S.C Uzina Electrica Zalau S.A conducta de gaz este montata suprateran si

desfasurata pe un traseu cu o configuratie optima pana la limita cazanului de 105 t/h.Parametri gazului utilizat :

- debit nominal 18600 Nmc/h ;- debit minim 8500Nmc/h;- presiune intrare 1,05 bar +/- 0,5 bar.

Statiile electrice care deservesc IMA3Alimentarea cazanului se face prin statia de 6 KV BC-BD, prin 2 transformatoare de 1000

KVA sectiile de 0.4 KV, 5CC - 5CD. 2 ventilatoare de aer de 6 KV/315 KW; 3 pompe de alimentare de 0.4 KV /100 KW.Din statiile 0.4 KV 5CC-5CD sunt alimentate tabloul de comanda si partea de actionare aferenta

cazanului de 105 t/h.Pentru sistemul de termoficare:

din statia 6 KV BC-BD se alimenteaza:o 3 pompe de termoficare vara.

Statia de 6 KV care alimenteaza cazanul de 105 t/h este formata din sectii de bare BC–BD. amplasate pe doua randuri. Celulele sunt de tip CIIL –1-10B/125CA, pentru: alimentari, transformatoare, motoare. Alimentarile statiei de 6 KV sunt prevazute cu protectie maximala temporizata, reglata in functie de curentul de autopornire a motoarelor de 6 KV, de pe fiecare sectie.

Transformatoarele sunt prevazute cu urmatorele tipuri de protectie: protectia maximala de curent netemporizata reglata in functie de curentul de scurt circuit

maxim pe barele de 0,4 KV; protectie maximala de curent temporizata reglata in functie de curentul de autopornire a

transformatorului; protectia de gaze a transformatorului; semnalizarea punerilor la pamant pe cablurile de alimentare.

Statiile de 0,4 KVTabloul de 0.4 KV sectiile 5CC-5CD, este alimentat din statia de 6 KV sectiile BC-BD prin

intermediul transformatoarelor 5 CT-1, 5CT –2, Transformatorul 5 CT-1 este alimentat din sectia BC celula BC-17 statia 6 KV si alimenteaza sectia 5CC. Transformatorul 5 CT-2 este alimentat din sectia BD- 18, celula BD –18 si alimenteaza sectia 5 CD. Transformatoarele sunt amplasate langa statia electrica in exterior. Transformataorele au bornele de inalta si joasa presiune inchise intr-o constructie metalica etansa.


41

Caracteristicele tehnice ale transformatoarelor: 2 buco tip TTU-HLo putere 1000 KVAo raport de transformare 6/0.4 KVo frecventa 50 Hzo masa ulei 630 kgo masa totala 2950 kgo cota de gabarit L=1950mm, l=1200mm,h=2350mm

Instalatia de 0,4 KV aferenta cazanului de 105 t/h este compusa din sectii de bare 5CC si 5 CD unite intre ele printr-o cupla longitudinala. Alimentarea consumatorilor se face prin intermediul dulapurilor tip DISTRIBLOC cu sertare debrosabile.

Instalatia de automatizare aferenta cazanului de 105 t/h asigura urmatoarele functiuni : Reglarea alimentarea cu apa, care mentine la o valoare constanta nivelul in tambur ; Reglarea sarcinii.

Cazanul este dotat cu aparatura de masura locala si la panou a principalilor parametri termotehnice de pe circuitele de apa aer, combustibili, gaze arse suflare. Instalatia de protectie automata declanseaza cazanul in urmatoarele situatii :

Nivel in tambur < 1750 mm Presiune pacura < 30 Kgf/cmp Presiune in focar > 200 mm CA Stingerea focului la toate arzatoarele Caderea ventilatoarelor Presiune aer instrumentala <2,8 kgf/cmp.

La declansarea automata a cazanului protectia generala comanda automat : Blocarea combustibilului la arzator ; Deschiderea robinetului de esapare abur ; Inchiderea robinetului principal de abur.

Volumul de automatizare prevazut pentru instalatiile anexe aferente cazanului de abur si apa fierbinte cuprinde :

Reglarea presiunii in degazor cazan de 105t/h; Reglarea nivelului in degazor; Reglarea temperaturii tur termoficare; Reglarea presiunii retur termoficar ; Volumul de automatizari prevazut pentru gospodaria de tratare chimica a apei cuprinde :

o Masurarea si contorizarea debitelor de apa bruta de la reteaua exterioara, apa demineralizata si pa dedurizata ;

o Masurarea temperaturii in rezervoarele de apa limpezita ;o Indicarea conductibilitatii apei demineralizate care pleaca din statia

chimica.Funcţionarea cazanului este supravegheată şi condusă prin instalaţiile de automatizare aflate în :

-camera de comandă amplasata în clădirea anexa cazan 105 t/h la cota + 0,0 m unde sunt montate pupitrele de comandă şi panourile operative de măsură şi semnalizare care deservesc cazanul, SRR 17/6 si SRR 6/1,2 pentru instalaţiile de termoficare.Boilere

Boilere de termoficare (2 x 50 gcal/h): sunt in constructie verticala, cu doua treceri si o suprafata de 550 mp / boiler

Caracteristici tehnice boilere Identificare Boiler 1 Boiler 2Tip de suprafata tubular Sch.de caldura abur apa de Sch.de caldura abur apa de


42

vertical suprafata vertical suprafata verticalFabricant Vulcan - Bucuresti Vulcan - BucurestiPutere termica 50 Gcal/h 50 Gcal/hAbur 6 bar 6 barCondens recuperat recuparat

4.2 DESCRIEREA PROCESELOR Schema de principiu a instalatiei

Alimentarea cu apa a S.C Uzina Eelctrica Zalau S.ASurse de alimentare cu apa potabila :

Reteaua de apa potabila a municipiului Zalau, administrata de S.C Compania de Apa Somes S.A, sucursala Zalau

Obiectivul este alimentat cu apa potabila din retelele de distributie existente in municipiul Zalau. Apa este utilizata in urmatoarele scopuri: pentru consum menajer, pentru stingerea incendiilor si pentru desfasurarea proceselor tehnologice din cadrul obiectivului, pentru răciri la: lagăre agregate rotative (pompe, ventilatoare), etc

Alimentarea cu apa potabila pentru consum menajer Surse de apa

Conform contractului incheiat cu S.C. Compania de Apa Somes S.A Sucursala Zalau, alimentarea cu apa a obiectivului se realizeaza din reteaua de apa potabila a municipiului Zalau :

-din reteaua de apa potabila a municipiului Zalau, existenta pe strada Valea Mitei, furnizor S.C. Compania de Apa Somes Cluj, filiala . Zalau – prin intermediul unui bransament Dn 250 mm aflat in functiune, instalatie utilizata permanent;

Pentru masurarea consumului de apa, pe bransamentul aflat in functiune este prevazut un apometru tip Pollux Dn 250 mm. si un bransament de rezerva

Volumsi debite de apa autorizate in scop menajer


43

Volum zilnic max=5,50 mc, ( 0,063 l/s);Volum zilnic med=4,23 mc, (0,049 l/s);Volum zilnic min= 0,50 mc, ( 0,005 l/s);Volum annual =1,544 mii mc

Apa potabila corespunde calitativ pentru utilizare in scop menajer si P.S.I., nefiind necesara tratarea prealabila a acesteia pentru astfel de scopuri.

Instalatii de captare :Racord DN 100 mm la reteaua de alimentare cu apa potabila de zona DN 250mmInstalatii de inmagazinare si distributie pentru apa menajera

Apa potabila utilizata in scop menajer In prezent alimetarea cu apa se face direct din reteaua oraseneasca distributia in incinta pe sectoarele de activitate facandu-se dupa contorizare, dupa cum urmeaza:

- cladirea administrativa dotata cu bai la parter, etaj 1 si etajul 2;- atelier termomecanic dotat cu bai si vestiare, respectiv cu grup social;- atelier mecanic dotat cu bai, vestiare si grup sanitar;- laborator PRAM –AMC- laborator chimic.Pentru situatia de rezerva apa este inmagazinata intr-un rezervor de acumulare din beton

armat semiingropat cu capacitatea de 100 mc.Din rezervor, distributia apei la consumatorii din incinta se realizeaza prin intermediul unei

statii de pompare si a unei retele de distributie alcatuita din conducte din PVC cu diametre cuprinse intre 50 250 mm având L = 450 m si din OLT cu Dn = 250 mm si L = 200 m. Reteaua de distributie este o retea inelara din PVC cu diametru cuprins intre 50-250mm, lungimea 450m, si din OLZn cu diametrul de 250mm, si lungimea de 200m.

Distributia se realizeaza prin pompare Statia de pompe care asigura debitul si presiunea apei necesare in reteua de incinta, este

echipata cu doua pompe de tip Lotru având urmatoarele caracteristici : Q = 45 mc/h, H = 55 mcA, P = 22 kW, n = 3000 rot/min si cu o electropompa, pentru mentinerea presiunii, tip Sadu 100, având Q = 55mc/h, H = 75 mcA, P = 30 kW si n = 3000 rot/min.

Necesarul de apa pentru rezerva de incendiu, Volumul intangibil este inmagazinat in 2 rezervoare de acumulare betonate, semiingropate, având V = 150 mc fiecare. Din cele 2 rezervoare debitul de apa necesar pentru functionarea hidrantilor interiori si exteriori este pompat prin intermediul unor pompe tip Cris 125 B (Q=100 mc/h, h =80 mcA, P = 75 kW) in sistemul inelar de distributie alcatuit din tevi metalice cu Dn 100 mm, 150 mm si 200 mm montate subteran

Alimentarea cu apa potabila pentru consum tehnologic- Surse de apaAlimentarea cu apa pentru consum tehnologic se realizeaza din reteua de apa potabila a

municipiului Zalau prin acelasi bransament care asigura si alimentarea cu apa pentru consum menajer si P.S.I., având Dn 250 mm, apartinand S.C. Compania de Apa Somes Cluj S.A sucursala Zalau,

Masurarea consumului de apa pe bransamentul aflat in functiune se face prin intermediul unui apometru Dn 250 mm,

Pentru desfasurarea proceselor tehnologice este necesara tratarea apei in cadrul sectiei de tratare chimica existenta in cadrul obiectivului. Statia de tratare chimica are o capacitate instalata de 152,7 l/s si este compusa din :

-statie de filtrare apa bruta - cu capacitatea maxima de 95,0 l/s;-statie de demineralizare–cu capacitate maxima de 73,2 l/s (4 linii de demineralizare);-statie de dedurizare – cu capacitate maxima de 61,1 l/s (5 linii de dedurizare).


44

Instalatii de inmagazinare pentru apa tehnologicaApa utilizata in scop tehnologic se inmagazineaza in :- 1 rezervor metalic V = 5000 mc – pentru inmagazinarea apei brute prelevata din reteaua

de alimentare si care constituie rezerva in caz de avarie la statia Varsolt sau pe traseu;- 2 rezervoare pentru inmagazinarea apei brute avand volum de 250 mc fiecare pentru

consum curent.

Instalatii de distributie si modul de utilizareCircuitul hidrotehnic in incinta obiectivului se compune din :

- circuitul de apa de racire, racitori EPA, racitori auxiliari.- circuitul de distributie a apei calde si a aburului, apa utilizata fiind tratata in prealabil in

statia de tratare chimica (demineralizare sau dedurizare).

Instalaţia de tratare chimică a apeiTratarea chimica a apei are ca scop obtinerea apei demineralizate pentru circuitul de adaos

apa la cazanul de abur de 105t/h precum si a apei necesare circuitului de termoficare.Instalaţia de tratare a apei este compusă din:Apa bruta pretratată in statia de tratare a orasului se filtrează mecanic prin filtre de

limpezire mecanice verticale cu cuarţ, înainte de utilizare pentru prepararea apei demineralizate, dedurizate şi pentru servicii proprii.Cantitatea anuală de apă brută intratta in CET este cca. 60.000 mc. Apa pretratata in statia oraseneasca este captată în 2 rezervoare de apa limpezita (RAL - 2x250m3) de unde este aspirată de pompele de apă limpezită, PAL - 5x240 t/h.

În funcţionare, apa limpezită este preluată de PAL, care funcţie de necesităţi, o poate refula - in liniile pentru demineralizare;- in liniile pentru dedurizare.

Procesul de demineralizare a apei se compune din urmatoarele etape ;- filtrare mecanica;- filtrare slab acida;- filtrare puternic acida;- degazare;- filtrare slab bazice;- filtrare puternic bazice;- finisare prin filtre cu pat mixt.Procesul de dedurizare a apei se compune din urmatoarele etape :- filtrare mecanica;- filtrare Na cationica.Instalaţia de demineralizare, este compusă din 4 linii de demineralizare având un debit

instalat de 440 m3/h, care sigură apa de calitate pentru adaosul în circuitul termic;- instalaţia de dedurizare, alcătuită din 5 filtre Na cationice, având un debit total instalat de

500 m3/h, ce asigură apa dedurizată pentru adaos în reţeaua de termoficare.Producţia de apă care poate fi asigurata de secţia chimică pana la :

- Apă demineralizată 30,0 mii mc/an- Apă dedurizată 30,0 mii mc/an- Apă răcire lagăre 5,0 mii mc/an;

Circuitul apei pentru demineralizare Apa limpezită, preincalzita, este preluata din rezervoarele de apa limpezita, cu presiunea

dată de PAL, si trecuta prin filtrele H1 si H2, degazor de CO2. De aici, apa ajunge în 2


45

rezervoare de apă degazata RAdeg (2x250 m3). Acestea sunt rezervoarele din care aspiră pompele de apă degazata ( 4x180 t/h ). Aceste pompe vehiculează apa în continuare, prin următoarele filtre: A1, A2 in 2 rezervoare de apa demineralizată.(2 x 250 mc).

Din rezervoarele de apa demineralizata cu ajutorul pompelor de apa demineralizata (4 x 180 mc/h) dupa caz, apa intra sau nu prin filtrele de finisare cu pat mixt direct in circuitul de alimentare a cazanelor de abur.

Indicii apei demineralizate Indice Limitã U/M ValoareAspect - calitate limpede, incolor,fãrã suspensiiUleiuri - - lipsãDuritate totalã - od lipsãpH maxim - 7,5 - 9Conductivitate electricã maxim S/ cm 1,0Oxigen maxim ppm 0,02Silice maxim ppm 0,02Oxidabilitate maxim ppm 5Fier total maxim ppm 0,03Exces hidrazinã maxim ppm 0,05 - 0,1

Circuitul apei dedurizate ( in conservare)Din refularea PAL, apa este trecuta prin filtrele Na cationice in rezervorul de apa dedurizata

de 250 mc. De aici cu ajutorul pompelor de apa dedurizata 3 x 140 mc/h apa este trimisa in circuitul de termoficare prin degazorul termoficarii. Parametrii apei din reteaua de termoficare sunt prezentati in tabelul de mai jos . Condensul rezultat din drenajele circuitului termic intern urmeaza circuitul de recuperare sau tratare conform schemei centralei. Parametrii condensatului sunt prezentati in tabelul Indicii condensului returnat

Indici fizici chimici Limitã U/M ValoareConcentraţie Al maxim mg / l 0,3Concentraţie Cl maxim mg / l 0,5Concentraţie SiO2 maxim mg / l 0,1Duritate - 0d lipsãConductivitate maxim S / cm 20Temperatura în urma rãcirii maxim C 40


46


47

Schema organizarii activitati de producere a energiei termice la U.E. Zalau

APA BRUTA

UZINA ELECTRICA ZALAU E-ON GAZ

ROMANIA GAZ

ALTI FURNIZORI

S.C.COMPANIA DE

APA SOMESS.A.

MATERIALE SI REACTIVI

En.Termica

CONSUMATORI DIN MUN. ZALAU

APA POTABILA

E-ON ENERGIE ROMANIA ENERGIE

ELECTRICA


48

4.3 Inventarul iesirilor (produselor)

Numele procesului Numele produsului Utilizarea produsului Cantitatea de produsArderea gazului natural in cazan de 105t/h, pentru producerea de energie termica

- apa supraincalzita

-apa suparincalzita

-Pentru adaos in termoficare

-Pentru utilitati interne incalzire spatii de productie si cladire corp administrativ

26987 gcal/h

Tratarea apei brute Apa demineralizata Pentru adaos in termoficarePentru adoas in cazanul de abur

9352 mc

4.4 Inventarul iesirilor (deseurilor)

Numele procesului Numele/codul deseului si denumirea emisiei REF Deseul, impactul

emisieiCantitate

t/ an

Producere abur

Producere apa tratata demineralizata

Masa ionica 19.09.05 Substanta organica, 0.100

Deseuri de hartie carton 15 01 01 reciclabil 0,5

Deseuri de mase plastice 15 01 02 reciclabil 0,2-0,3

Deseuri metalice feroase 17.04.05 Reciclabil 0,5

Deseu manjer 20.03.01 Miros specific 1,5-2

Ulei uzat 13.02.08 reciclabil 0.3

Deseu de cupru 17.04.01 Reciclabil 0.5

Deseu de fonta 17.04.07 Reciclabil 0.5

Deseu de plumb 16.06.01 Reciclabil 0.1

Electrolit acid 16.06.06* Reciclabil 0.0

Deseu cu continut de azbest 17.06.01* Reciclabil 0.8

Deseu din demolari si constructii 17.01.07 Reciclabil 2.0

Deseu de anvelope uzate 16.01.03. Incinerare Holcim 0.0

Deseu de acumulatoare uzate 16.06.05 Reciclabil 0.0

4.5. Diagramele elementelor principale ale instalatieiDiagramele elementelor instalatiei principale acolo unde sunt importante pentru protectia mediului; de ex: tratare cu saramura, tratare cu var, degresare, tabacire, instalatie de vopsire, sisteme de extractie, capacitati de ventilare, instalatie de reducere a emisiilor, inaltimea cosurilor.

4.6. Sistemul de exploatareTinand cont de informatiile de control relevante din punct de vedere al mediului in sectiunile referitoare la reducere si in diagramele conductelor si instrumentelor, furnizati orice alte descrieri sau diagrame necesare pentru a explica modul in care sistemul de control include informatiile de monitorizare a mediului.Parametrul de exploatare

InregistratDa/Nu

Alarma (N/L/R)4

Ce actiune a procesului rezulta din feedback-ul acestui

Care este timpul de raspuns? (secunde/

49


parametru? minute/ ore daca nu este cunoscut cu precizie)

Consum apa pentru uz tehnologic

Da Local Pornirea sau oprirea pompelor de alimentare cu apa

Imediat

Consumm reactivi pentru regenerare

Da Local Pornirea sau oprirea pompelor de alimentare cu HCl sau NaOH

Imediat

Consum gaz natural Da Local Pornirea sau oprirea alimentarii cu gaz

Imediat

Informatii suplimentare despre sistemul de exploatare

4.6.1 Conditii anormaleIn cazuri de intrerupere accidentala a alimentarii cu energie electrica de la reteaua nationala, unitatea are in dotare baterii de curent continu si reostat de pornire care asigura functionarea utilajelorÎn condiţii anormale se opreşte funcţionarea uzinei

4.7 Studii pe termen mai lung considerate a fi necesare

Proiecte curente in derulare Rezumatul planului studiului

Studii propuse Nu e cazul

4.8 Cerinte caracteristice BATDescrieti pozitia actuala sau propusa cu privire la urmatoarele cerinte caracteristice BAT,

demonstrand ca propunerile sunt BAT fie prin confirmarea conformarii, fie prin justificarea abaterilor sau a utilizarii masurilor alternative;

În cazul Instalaţiei de ardere nr.3, ne referim la procede ardere cu arzatoare cu NOx redus astfel încât concentraţia finală de NOx în gaze de la cos să atingă la valoarea limită.

Formarea oxizilor de azot in timpul arderii are loc pe baza azotului din aer si a azotului continut in combustibil.

Emisiile in aerMăsurile primare pentru reducerea emisiilor de oxizi de azot se sprijină pe următoarele posibilităţi

majore de influenţare:- exces de aer diminuat;- accesul progresiv al aerului şi combustibilului;- aer de ardere superior;- recircularea gazului de ardere;- arzătoare cu NOx redus-

Arzătoare

4 N=Fara alarma L=Alarma la nivel local R=Alarma dirijata de la distanta (camera de control)50


Cazanul este echipat cu 6 arzatoare de gaze naturale conform SR 3317-2003, dispuse pe peretele frontal pe 2 nivele (cate trei arzatoare pe nivel) fiind organizate intr-o singura grupa de reglare aer-combustibil..Arzatoarele sunt de tipul AGP 1500-1300 cu flux de aer turbionat si sunt realizate in doua variante constructive fiind diferite prin sensurile de turbionare a aerului Caracteristici tehnice in functie de combustibilul consumat sunt :

debit maxim 1420Nmc /h debit minim 460 Nmc/h temperatura 165.0C domeniu de reglare arzator 40%-100% presiunea gazelor naturale la sarcina nominala 0,75 bar aer de ardere temperatura 650C coeficient de exces aer la sarcina nominala 0,5 cadere maxima de presiune aer 23 milibar

Debitul de aer necesar arderii se regleaza prin modificarea turatiei ventilatoarelor de aer masurarea debitelor de aer se face cu ajutorul tuburilor de masura aer montate pe canalele de aer la fiecare grupa de arzatoare. Debitele de aer se coreleaza cu debitele de gaz urmarindu-se in permanenta mentinerea excesuluide aer optim in focar si lipsa CO (CO <100 mg/mc in gazele de ardere)

În instalaţiile care ard gaz, generarea de emisii NOx se datorează în principal formării de NOx termic, care este influenţată de următorii parametrii

Consumul de combustibil: atunci când conţinutul în hidrogen al combustibilului creşte, emisia de NOx creşte. Continutul mare de alcani din gazul natural va duce de asemenea la cresterea emisiilor de NOx

Temperatura flăcării: arderea motivat de faptul ca atuunci când combustibilul şi aerul sunt arşi la rata stochiometrică şi se atinge o temperatură foarte ridicată, ceea ce va duce la emisii mari de NOx • Timpul de retenţie a amestecului aer/combustibil în zona de combustie: timpul de retenţie poate fi redus prin utilizarea unui număr crescut de arzătoare cu un flux constant al aerului şi combustibilului. Aceasta este o cale de a reduce NOx.

Condiţiile atmosferice: o creştere a umidităţii aerului de combustie conduce de asemenea la reducerea emisiilor de NOx. Aceasta deoarece umiditatea aerului conduce la reducerea temperaturii flăcării ceea ce este similar cu injectarea emisiei apă/combustibil în camera de ardere .In prezent S.C Uzina Eelectrica Zalau S.A respecta normele in vigoare impuse prin HG 440/28.04.2010 privind nivelul maxim admis al emisiei de NOx, valorile obtinute prin masuratorile efectuate de catre laboratorul propoiu cat si cele efectuate de catre un laborator neutru apartinand Complexului Energetic Turceni sunt cu mult sub valoarea de 100 mg/Nmc valoare impusa prin directiva IED - DIRECTIVA 2010/75/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării)

51


Limita de emisie pentru combustibili gazoşi, calculaţi la un conţinut de O(2) de 3%, conf HG 440/28.04.2010┌───────────────┬──────────────────────┬───────────────────────────────────────┐│ Tipul de │ Puterea termică (P) │ Valorile-limită de emisie pentru NO(x)││ combustibil │ (MWt) │ (mg/Nmc) │├───────────────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────┤│ │ 50 ≤ P ≤ 300 │ 300 ││Gaz natural ├──────────────────────┼───────────────────────────────────────┤│ │ P > 300 │ 100 │├───────────────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────┤

Limita de emisie pentru combustibili gazoşi, calculaţi la un conţinut de O(2) de 3%, conf IEDDIRECTIVA 2010/75/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea si controlul integrat al poluării) ┌───────────────┬──────────────────────┬───────────────────────────────────────┐│ Tipul de │ Puterea termică (P) │ Valorile-limită de emisie pentru NO(x)││ combustibil │ (MWt) │ (mg/Nmc) │├───────────────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────┤│ │ 50 ≤ P ≤ 300 │ 100 ││Gaz natural ├──────────────────────┼───────────────────────────────────────┤│ │ P > 300 │ 100 │├───────────────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────┤Cel mai important parametru ce influenteaza rata formarii de NOx in motoarele cu combustie interna este temperatura de ardere a gazului. O metoda de a reduce temperatura de ardere este de a reduce raportul combustibil/aer – aceeasi cantitate de caldura specifica eliberata prin arderea combustibilului este utilizata apoi sa incalzeaza masa de gaze evacuate, rezultand o temperatura de ardere maxima redusa si emisii reduse de NOx.

Tehnica Beneficiul de mediu

Aplicabilitate Exp.operationala

Efecte colaterale

Economic

ObservatiiInstalatii noi

Instalatii retehnologizabile

Cazane cu ardere cu gazSurplus de aer redus

Reducerea NOX si randament crescut

Posibil Posibil Mare Specific instalatiei

Recircularea fluxului de gaz

Reducerea NOx

Posibil Posibil Mare Specific instalatiei

Arzatoare cu NOx redus pentru cazanele cu ardere pe gaz

Reducerea NOx

Posibil Posibil Mare Instalatiile mai vechi pot avea probleme in functie de lungimea flacarii data de arzatoarele moderne cu NO redus

Tipul instalatiei Nivel de emisie aferente BAT mg/Nmc

Nivel O2 Optiuni BAT pentruatingerea

Monitorizare

52


acestor niveluriNOx CO

Cazane cu ardere pe gaz -noi

100 100 3 Arzatoare cu NOx redus

Continuu

Cazane cu ardere pe gaz existente

300 100 3 Arzatoare cu NOx redus

Discontinu

Emisii de SO2: Gazul natural este un combustibil curat ce nu cauzeaza emsii de SO2 sau pulberi. Pentru instalatiile de ardere cu ardere ce utilizeaza gaz natural, emisiile de pulberi si SO2 sunt foarte joase.

Emisiile de CO2 din arderea gazului natural sunt clar mult mai mici decat combustibilii fosiliEmisiile de CO din arderea gazului natural sunt mult mai mici de 100mg/Nmc datorita reglarii permanente a arderii si a excesului de aer Emisii in apaFunctionarea cazanelor alimentate cu gaz duce la apa uzata specifica, dupa cum urmeaza:Apa de purjare din cazan: apa de cazan drenata din cazan pentru scopuri de mentenanta va fi colectata si poate fi tratata in bazinul de neutralizare.

Dupa neutralizarea, apa se va elimina in apa de suprafata. Apa din cazan este apa demineralizata. Cazanul trebuie drenat o data pe an.

Pentru protejarea emisarului a Vaii Mitei de incarcarile ce ar putea aparea in mod cu totul si cu totul accidental s-au luat o serie de masuri cum ar fi, monitorizarea zilnica pe 2 schimburi a calitatii apelor evacuate in emisari, cu luarea de masuri urgente in caz de depasiri ale parametrilor normati prin autorizatia de G.A;

Tehnicile de prevenire si control al poluarii apeiTehnica Beneficiu

l de mediu

Aplicabilitate Experientaoperationala

Efecte colaterale

Economic

ObservatiiInstalatii noi

Instalatii retehnologizabile

Regenerarea de agenti de demineralizare si epurare a condensatuluiNeutralizarea

Evacuare redusa deapa uzata

Posibil Posibil Mare Nu sunt Specific instalatiei

Emisiile de zgomotCerinta de mediu asupra zgomotului este definita cu un receptor de zgomot din

afara liniei de granita a proprietatii centralei termice. Trebuie luat in considerare zgomotul de fond initial cand se defineste impactul de zgomot provenit de la centrala termica

Sursele principale de zgomot din instalatiile energetice sunt: suflantele , pompele, sistemele de abur, Această secţiune prezintă tehnicile, care sunt luate în considerare în determinarea BAT pentru prevenirea sau reducerea emisiilor din arderea combustibililor gazoşi şi pentru creşterea eficienţei termice. Acestea sunt disponibile în totalitate în mod curent.

Pentru prevenirea poluarii mediului in conformitate cu legea mediului 137/1996 republicata 294/2003 se iau urmatoarele masuri:

53


Apa Pentru protejarea panzei freatice s-au luat urmatoarele masuri: urmarirea calitatii apelor subterane si influenta apei infiltrate din zona depozitului de reactivi

chimici (in zona cisternelor de HCl, si a cisternelor de NaOH) pentru a se evita poluarile accidentale.

Poluarea apeiDiferitele fluxuri de apa uzata sunt generate de instalatiile de ardere cu alimentare cu gaz. Pentru a reduce emisiile in apa si pentru a evita contaminarea cu apa, toate masurile ce au fost prezentate in Sectiunea Tehnicile de prevenire si control al poluarii apei sunt considerate BAT.

Protectia soluluiPentru evitarea poluarii solului s-au luat masuri de depozitare controlata a deseurilor, numai

in zone permise si amenajate special pentru astfel de scopuri, de asemeni s-au luat masuri pentru evitarea pierderilor de produse petroliere de la transportul auto din incinta unitatii

Protectia solului s-a mai realizat si prin aplicarea masurilor de protectia atmosferei si prin limitarea ariei de raspandire a noxelor, pulberi.Unitatea are amenajt un spatiu verde sau plantat arbori si arbusti care au rolul de filtru biologic natural pentru pulberile posibi a fi raspandite in aer in urma arderii gazului natural Vegetatia forestiera joaca un rol important asupra mediului ambiant:

moderator climatic; regulator hidrologic; brau antieolian; purificator atmosferic;

Pentru perdeaua vegetala s-au ales specii de arbori rezistenti la noxele rezistente, ce pot retine pulberile prin realizarea unui obstacol in calea vantului si se filtreaza aerul prin retinerea prafului care se depune pe funze si ramuri..Protectia calitatii aerului

Pentru prevenirea poluarii atmosferei prin emisiile rezultate din ardere se monitorizeaza zilnic arderea procedandu-se la reglarea arderii ori de cate ori este cazul

ASIGURAREA FUNCTIONARII CORESPUNZATOARE PRIN:

4.8.1. Implementarea unui sistem eficient de management al mediului;

Propune un sistem de management al mediului

4.8.2. Minimizarea impactului produs de accidente si de avarii printr-un plan de prevenire si management al situatiilor de urgenta;

- Planul este compus din: - Planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale DA54


- Planul de prevenire si stingere a incendiilor DA - Planul de prevenire si combatere a efectelor fenomenelor meteorologice periculoase si a accidentelor la constructiile hidrotehnice NUPrevede planul masuri corespunzatoare fiecareia dintre situatiile de urgenta, responsabilii de punerea in practica a acestor masuri sunt instruiti, se fac simulari si exercitii periodice

4.8.3. Cerinte relevante suplimentare pentru activitatile specifice sunt identificate mai jos:Planul de implementare al directiva 2010/75/UE a Parlamentului European şi a consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea si controlul integrat al poluării)

EMISII SI REDUCEREA POLUARII

Numele procesului

Numarul procesului(daca este cazul )

Descriere Capacitate maxima

Producerea de apa demineralizata

1 Apa bruta prelevata din reteaua de alimentare cu apa a orasului apartinad Companiei de apa Somes Cluj, este tratata prin trecerea acesteia pe filtrele ionice incarcate cu rasina schimbatoare de ioni, dupa cum urmeaza filtru slab acid, filtru puternic acid, degazor de CO2, filtru slab bazic, puternic bazic si filtru cu pat mixt

220 mc/h

Producere de abur

2 Apa demineralizata de adaos este adusa de la statia de epurare chimica printr-o conducta cauciucata la cazanul de 105t/h. Apa de alimentare intra in ventilele de reglare cu 1000C dupa care ajunge la un schimbator de caldura montat la partea superioara a cazanului unde isi ridica temperatura la 1300C. De la schimbatorul de caldura apa ajunge la economizor pe care il parcurge in contracurent cu gazele de ardere .

105t/h

EMISII SI REDUCEREA POLUARII4.9 Reducerea emisiilor din surse punctiforme in aerReducerea Furnizati scheme(le) simple ale fluxurilor procesului tehnologic pentru a indica modul in care instalatia principala este legata de instalatia de depoluare a aerului. Prezentati reducerea poluarii si monitorizarea relevante din punct de vedere al mediului. Desenati o schema de flux a procesului tehnologic sau completati acest tabel pentru a arata activitatile din instalatia dumneavoastra. Pentru alte tipuri de instalatii furnizati o schema similara.

4.9.1. Emisii si reducerea poluariiProces Tip de poluant Retinere Evacuare in aer DispersiePreparare apa demineralizata

Vapori de HClVapori de NaOH

- Sistemul de ventilatie Nedirijat prindispersie atmosferica

55


Ape uzate, incarcate cu namol de limpezire

Arderea gazului natural in procesul de obtinere a aburului industrial

-noxe din gaze arse de la cosul de fumNOx, NO2, SO2, CO, CO2,

pulberi zburatoare

- Prin sistemul de dispersie a noxelor

Nedirijat prin dispersie atmosferica

Stocarea temporara azgurii si cenusii rezultata din arderea carbunelui in timpul cand a functionat IMA1 in depozitul de zgura si cenusa Panic

Pulberi

Depozit de zgura si cenusa Panic cu suprafata de S=43,6 ha

Emisii difuze de suprafata

-nedirijate prin dispersie atmosferica

Proces Intrari Iesiri Monitorizarea si reducerea poluarii

Punctul de emisie

Preparare apa tratata demineralizarata sau dedurizata

Apa Apa demineralizata Da Apa uzata in rezervorul de neutralizare

Regenerare filtre ionice din statia de demineralizare si/sau de dedurizare

Reactivi chimici HCl si NaOH

Ape uzata cu pH variabil in functie de bateria de filtre regenerataApa demineralizata

Da Apa uzata ontra in rezervorul de neutralizare unde i se corecteaza pH-ul

Preparare abur industrial

Gaz natural Gaze de ardere DA Cos de fum nr.3 cuinaltime H=60m

Sursele de emisie din activitatea de producere a aburului industrial sunt prezentate in tabelul urmator:

Sursa generatoare Punct de emisie Poluanti emisi1 2 3

Activitatea de tratare a apei prin procesul de demineralizare sau de dedurizare Sistemul de evacuare al apelor uzate

Saruri de calciu si magneziu

Functionarea cazanului de abur de 105 t/h , cu gaze naturale.

Sistemul de evacuare agazelor arse/ Cosul de fum al IMA3, cos metalic cu h=60m

COSO2

NOX

Pulberi

4.9.1.1 Descrierea surselor generatoare de emisii ale instalaţiei IMA nr.3Poluarea aerului

Se poate aprecia o poluare a atmosferei: in urma degajarii in atmosfera a vaporilor de diversi reactivi manipulati in cadrul atelierului

chimic, de scurta durata, max 1 h /semestru . din depozitul de zgura si cenusa de unde se pot antrena cantitati de praf ce pot fi imprastiate de

vant, in zona decopertata, pentru exploatarea zgurii si cenusi Forma de emisie si propagarea noxelor emise pe cosurile de dispersie si de ventilare, o

reprezinta jeturile si panajele sub forma de emisii dirijate.

Surse de emisie în atmosferă : 56


Coşul de dispersie nr.3 prin care se evacuează gazele arse rezultate în urma arderii gazului natural sau pacurii în cazanul de 105 t/h cu urmatoarele dimensiuni :

Inaltimea 60 m; Diametru la baza 8,06 m; Diametrul la varf 3,56 m. In functionarea pe gaze naturale a cazanului de 105 t/h problema poluarii prin cosul de

dispersie a disparut

Poluarea apeiSursa de poluare a apei de suprafaţă o reprezintă apa partial curata evacuată accidental în emisari, Valea Mitei, ai caror indici fizico chimici nu depasesc indicii normati prin autorizatie de G.A.

Apele uzate rezultate de pe platforma S.C. Uzina Electrica Zalau sunt: menajere ; tehnologice; pluviale ;

Evacuarea categoriilor si cantitatilor de apa uzata se realizeaza in conformitate cu autorizatia de gospodarire a apelor 164/28.03.2012.In ansamblu aceste ape indeplinesc conditiile de calitate pentru apele evacuate.

Sursa de poluare a apei de suprafaţă o reprezintă apa evacuata accidental de la atelierul chimic. In mod normal aceste ape sunt colectate si transportate prin sistemele de transport in V. Mitei Apele pluviale si din precipitatii sunt evacuate in paraul Mita. Apele de la atelierul de tratare chimica sunt neutralizate inc 2 rezervoare subterane cu V=25mc din cadrul atelierului chimic, de unde sunt pompate in rezervorul special amenajat cu V=250mc, pentru neutralizarea lor

Poluarea pânzei freaticeActivitatea specifică centralelor electrice (materii prime utilizate) poate fi o sursă de poluare a

pânzei freatice. Din analizele efectuate in decursul timpului nu s-a pus in evidenta o schimbare a parametrilor calitativi ai apei freatice.

Poluarea soluluiPoluarea solului se poate realiza pe urmatoarele cai:

Depuneri pe sol a diferitelor suspensii si noxe din aer; Prin patrunderea in sol a diferitelor suspensii, substante poluante prin antrenarea lor de catre

precipitatii, si infiltratii din depozitul de reactivi chimici;

Poluarea fonicăSursele de poluare fonică sunt: purjările de la cazan, funcţionarea utilajelor care deservesc

cazanul.Nivelul de zgomot la limita centralei respecta valorile maxime prevazute de STAS 10009/1988 –acustica urbana de 65 dB.

Echipamente din centrala montate la schimbarea sursei de combustibil respecta prevederile din Legea Protectiei muncii nr. 90/1996, limita maxima admisa pentru zgomot la locurile de munca este de 87 dB la 1 m de echipament.

Poluarea radioactiva

57


Prin specificul activitatii desfasurate in incinta centralei termice si anume producerea de energie electrica si termica nu apar surse de radiatii. Determinarile de radioactivitate au folosit ca instrumente de masurare urmatoarele instalatii:

Lant de masurare alfa globular format din un numarator RFT contor proportional HFT 2015 si castel de plumb;

Lant de masurare beta –global format din numarator STG sonda cu scintilatie si castel de plumb;

Masuratorile alfa si beta globale efectuate comparativ cu solul din Bucuresti si cu solul martor au evedentiat lipsa radioactivitatii.

Surse de poluare a soluluiPoluarea solului se poate realiza prin:

patrunderea in sol a diferitelor suspensii, substante poluante din antrenarea lor de catre precipitatii si infiltratii;

Poluarea fonicăNu e cazul

Natura şi cantitatea de emisii previzibile ale instalaţiei IMA3AerPrincipala sursa de poluarea aerului este in cazul Instalatiei mari de ardere nr.3 sunt gazele rezultate in urma procesului de ardere. Forma de emisie si propagare pe cosul de dispersie si de ventilare o reprezinta jeturile si panajele sub forma de emisii dirijate.

Compoziţia, cantităţile anuale estimate, valorile limită de emisie şi valorile de emisie realizate a gazelor de ardere evacuate pe coşul de dispersie nr.3 este prezentată în tabelul următor:

Emisii in aer pentru IMA3 cu functionare pe gaz, cazan de 105t/h

Parametrii

Natura emisiilor pe gazSO2

mg/NmcNOx

mg/NmcPulberimg/Nmc CO

Mg/NmcValori limită de emisie pentru instalatiile nou intrate conform -IED 35,0 100,0 5,0 100

Valori limita conform autorizatiei integrate de mediu nr.34 NV/revizuita la 24.09.2012 35,0 300,0 5,0 100

Valori limita de emisie conf HG440/2010Valori realizate (masurate) 0,0 41,0-85,0 0,0 2,7Valori de prag conform EPRTRCO2 Valoare de prag 100.000.000 kg/anCO Valoare de prag 500.000 kg/an

Valori masurate de catre laboratorul uzinei electrice cu aparat portabil de tip Multylizer Nr.crt

Data Indicatori masurati O2 de referinta

SO2

mg/Nmc

NOx

mg/Nmc

Pulberimg/Nmc

O2

mg/Nmc

1 4.01.2011 0,0 54,0 0,0 2,9 3,02 20.2.2011 0,0 42,0 0,0 2,5 3,0

58


3 01.03.2011 0,0 59,0 0,0 3,3 3,04 11.03.2011 0,0 43,0 0,0 2,6 3,05 16.03.2011 0,0 45,0 0,0 3,0 3,06 06.04.2011 0,0 41,0 0,0 2,4 3,07 13.11.2011 0,0 34,0 0,0 3,7 3,08 08.12.2011 0,0 65,0 0,0 2,7 3,09 03.02.2012 0,0 66,0 0,0 2,0 3,010 02.03.2012 0,0 84,0 0,0 3,4 3,011 19.03.2012 0,0 82,0 0,0 2,8 3,012 08.04.2012 0,0 65,0 0,0 2,4 3,0

Valorile de emisie se măsoară lunar cu aparatele portabile de tip Multylizer , Megalyzer, Oxylizer, C4000, aflate în dotarea laboratorului chimic.

Temperatura gazelor evacuate în atmosferă este cuprinsă între100–148 0C.

Valori masurate de catre laboratorul neutru al S.C Complex Energetic Turceni S.A.Nr.crt

Data Indicatori masurati O2 de referinta

SO2

mg/Nmc

NOx

mg/Nmc

Pulberimg/Nmc

O2

mg/Nmc

1 22.04.2012 ora 20-22 0,3 67,0 0.05 2,9 3,02 23.04.2012 ora 14-17 0,0 62,0 3,0 3,03 23.04.2012 ora 10-12 0,5 57,0 2,6 3,04 23.04.2012 ora 17-21 0,7 59,0 0,08 2,7 3,05 24.04.2012 ora 10-12 0,002 65,0 2,9 3,06 24.05.2012 ora 12-14 0,003 68,0 3,0 3,07 24.05.2012 ora 15-19 0,001 68,0 3.0 3,08 25.05.2012 ora 8-12 0,0 68,0 0,01 2,8 3,0

Valorile limită de emisie (mg/Nm3) pentru NOx și pentru CO în cazul instalaţiilor de ardere care utilizează gaze conf. IED-Norme impuse prin DIRECTIVA 2010/75/UE a parlamentului european şi a consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea si controlul integrat al poluării)

Tipul instalatiei SO2mg/Nmc

NOx

mg/NmcCOmg/Nmc

Pulberimg/Nmc

Instalaţii de ardere care utilizează gaz natural, cu excepţia turbinelor cu gaz și a motoarelor cu gaz

100 100 5.0

Metodologia utilizata in cadrul unitatii pentru evaluarile privind emisiile de poluanti este metodologia CORINAIR-coroborata cu programul de calcul a emiisiilor din centearele termice Empol 2

Urmarind in timp impactul instalatiei mare de ardere nr.3 asupra mediului se poate spune ca are un impact redus, deoarece exista un control riguros al arderii, iar din analiza fizico chimica a gazului natural ars in centrala termica rezulta ca in compozitia acestuia azotul este in proportie de 0,64-0,70% vol

La productia realizata in ultimii ani s-a constatat ca impactul atmosferic a fost limitat de aceea nu sunt necesare sisteme de depoluare speciale.

S.C Uzina Electrica Zalau S.A a obtinut derogare de 20.000 de ore de functionare in perioada cuprinsa intre 01.01.2008 si 31.12.2015 pentru IMA3, avand o putere termica nominala de 72,3 Mwt, cu functionare pe combustibil gazos conf art. 5(3) din HG.541/2003 privind stabilirea unor

59


masuri pentru limitarea emisiilor in aer ale anumitor poluanti proveniti din instalatiile mari de ardere completata cu HG 322/2005 si cu HG 1502/2006. In prezent orele de derogare au fos consumate integral pana in datade 08.11.2013, IMA 3 functioneaza in baza AIM 34 NV6/2006 revizuita la data de 24.09.2013 si in baza adresei ANPM Bucuresti nr. 3538/25.10.2013

Incepand cu 01.01.2008 S.C Uzina Electrica Zalau S.A a monitorizat aceste ore de derogare in prezent fiind consumate integral

Comparatia cu BAT-urile pentru prevenirea si controlul emisiilor de SO2 , NOx si pulberi

Activitatea desfasurata Cerinte BAT Conform

Da/Nu

Masuri pentru conformare la cerintele BAT

Emisii de pulberi si metale grele

Desprafuire prin utilizarea filtrelor electrostatice sau a filtrelor textile, in combinatie cu instalatia de desulfurare in functie de puterea termica a instalatiilor de ardere.

Nu Pentru gazele naturale nu este necesar.

Emisii de SO2 Reducerea emisiilor de SO2 prin utilizarea de gaz natural fara sulf ;

Da ConformCombustibilul folosit este gazul natural

Emisii de NOX Reducere emisiilor de NOX prin masuri primare si utilizarea arzatoarelor cu NOx redus

Da Arzatotoare cu NOx redus

Emisii de CO Proiectare de specialitate a instalatiilor de ardere

Tehnici de control si monitorizare a emisiilor

Sistem de mentenanta a instalatiilor de ardere

Da

Da

Da

-

-

-

Urmarind in timp impactul instalatiei mare de ardere nr.3 asupra mediului se poate spune ca are un efect redus, deoarece exista un control riguros al arderii, iar emisiile masurate sunt cu mult sub limitele imnpuse de DIRECTIVA 2010/75/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea si controlul integrat al poluării pentru instalatiile nou intrateEfectele semnificative ale emisiei asupra mediului

Oxizii de azot Din cantitatea totala de NOx dezvoltata prin ardere aproximativ 95% este sub forma de monoxid de azot, eliminat in atmosfera NO in prezenta oxigenului din aer si sub actiunea razelor ultraviolete se transforma in NO2 care este foarte toxic. Caracterul puternic oxidant si al oxizilor de azot se rasfrange asupra mediului inconjurator si implicit asupra omului.

Cel mai nociv efect al NOx este contributia sa la distrugerea paturii protectoare de ozon din stratosfera. El face parte din categoria gazelor inerte in troposfera dar nocive in stratosfera datorita efectului sau catalitic in cadrul unor reactii fotochimice ce dezvolta radicali activi ce ataca patura de ozon.

60


Oxizii de carbon Monoxidul de carbon are actiune asupra omului si mediuluiDioxidul de carbon este toxic numai in concentratii foarte mari peste 5000ppm. CO2-ul influenteaza clima prin efectul de sera creat asupra pamantului contributia lui fiind de 50%. Pana in prezent nu se cunosc solutii tehnico- economice de combatere a emisiilor de CO2 singura solutie fezabila fiind accentuarea cresterii eficientei de ardere.

61


Emisii dirijate cazan de C 105 Gcal/h pe gaz natural

Emisii C 105 t/h, total an 2011 2011

PoluantiCantitate

combustibilNmc

Factori de emisie kg/kj

Putere calorificaKcal/Nmc

Ore functionare Q=kj/kg Cantitate

poluant kg

SO2 4797045 0.003x10-7 8179.25 3917 34189.265 52,20223282

NOx 4797045 0.890 x10-7 8179.25 3917 34189.265 14596.6624

N2O 4797045 0.001 x10-7 8179.25 3917 34189.265 14.6074427

NMVOC 4797045 0.0015 x10-7 8179.25 3917 34189.265 24.60111641

CO2 4797045 54.600 x10-7 8179.25 3917 34189.265 895480.6373

CO 4797045 0.390 x10-7 8179.25 3917 34189.265 6396.290266

CH4 4797045 0.010 x10-7 8179.25 3917 34189.265 164.0074427

pulberi 4797045 0.009 x10-7 8179.25 3917 34189.265 147.6066984

plumb 4797045 0.002 x10-7 8179.25 3917 34189.265 32.80148854

Cd 4797045 0.005 x10-7 8179.25 3917 34189.265 82.00372136

Hg 4797045 0.001 x10-7 8179.25 3917 34189.265 16.40074427

As 4797045 0.001 x10-7 8179.25 3917 34189.265 14.76066984

Cr 4797045 0.007 x10-7 8179.25 3917 34189.265 114.8052099

Cu 4797045 0.004 x10-7 8179.25 3917 34189.265 65.60297709

Ni 4797045 0.010 x10-7 8179.25 3917 34189.265 164.0074427

Zn 4797045 0.140 x10-7 8179.25 3917 34189.265 2296.104198


62

Sol Poluarea chimica a solurilor este cauzata deopotriva de sursele inalte cat si de cele joase.

Metode de prelevare: Caracterizarea gradului de influenta a emisiilor termocentralei asupra propietatilor solurilor necesita prelevarea de probe de sol pe cate 2 adancimi:Acest mod de recolatere este impus de Standardele in vigoare pentru terenurile poluate. Prima adancime de recoltare de 0,5m este impusa de necesitatea stabilirii impactului direct asupra suprafetei solurilor, ultima adancime 30-35 cm poate corespunde materialelor de sol neafectate de interventiile mecanice. Poluarea solului se poate realiza prin :

Depunerea pe sol a diferitelor suspensii si noxe din aer; Prin patrunderea in sol a diverselor substante poluante din aer prin antrenarea lor de

catre precipitatii si infiltratii; Prin infestarea solului din scurgeri si scapari accidentale de substante poluante;

Tipul de poluare la care este supus solul este cu preponderenta cel chimicSursele de poluare a solului din cadrul S.C Uzina Electrica Zalau S.A:

Surse accidentale de poluare a solului: Depozitul de reactivi chimici;

Pana in anul 2011, s-au prelevat si efectuat probe desol din incinta, probele au fost efectuate de catre un laborator neutru acreditat, respectiv lab Dr. Wessling Tg Mures, din locurile susceptibile a fi poluate. Probele au fost recoltate conform metodologiei din Ordinul 184/1997 la doua adancimi diferite la 5 cm si respectiv 30 cm de suprafata solului

Din analiza determinarilor de poluanti in probele de sol mentionate s-au evidentiat urmatoarele: In cadrul incintei nu s-au constat depasiri ale indicatorilor analizati, valorile obtinute fiind cu

mult sub limita admisa Terenul agricol din zona adiacenta a amplasamentului S.C Uzina Electrica Zalau S.A pe

directia principala a vantului nu este afectat.In acest contex prin AIM revizuita nu s-a mai impus monitorizarea solului

RadioactivitateDeterminarile de radioactivitate a solului au fost efectuate numai cu ocazia efectuarii

Bilantului II au folosit ca instrumente de masurare urmatoarele instalatii: Lant de masuare alfa global, format din numarator RFT, contor proportional 2015, si castel

de plumb; Lant de masurare beta global format din numarator STG, sonda cu scintilatie ND 304 si

castel de plumb.Pentru comparatie s-a efectuat analiza gama spectometrica a unei probe de sol recoltata din

platforma de observatie a statiei de supraveghere a activitatii mediului Zalau. Din analiza gama spectometrica reiese ca proba de sol are o compozitie asemanatoare cu cea a probei martor, radioactivitatea incadrandu-se in limitele normale, cu exceptia Cesiului 137, prezenta lui in proba de sol se explica prin poluarea radioactiva a Romaniei in urma accidentului de la Cernobal.


63

4.9.2. Protectia muncii si sanatatea publica

Este necesara monitorizarea profesionala/ocupationala(cu Tuburi Drager)? sau monitorizarea ambientala (cu tehnici automate/continue sau neautomate sau periodice)? Descrieti gradul de protectie al echipamentelor care trebuie purtate in diferite zone ale amplasamentului.Este necesară monitorizarea profesională; echipamentele de lucru sunt adecvate posturilor, personalul muncitor este dotat cu echi[pament delucru si echipamentde protectie a muncii

4.9.3. Echipamente de depoluare

Pentru fiecare faza relevanta a procesului /punct de emisie si pentru fiecare poluant, indicati echipamentele de depoluare utilizate sau propuse. Includeti amplasarea sistemelor de ventilare si supapele de siguranta sau rezervele. Unde nu exista, mentionati ca nu exista.

Faza de proces Punctul de emisie Poluant Echipament de depoluare identificat Propus sau existent

Producerea aburului industrial prinarderea gazului natural in cazan de 105t/h

Cos de fumGaze de ardere Coşul de dispersie Cos de fum metalic cu

H=60m

Pentru fiecare tip de echipament de depoluare (filtru cu saci, arzatoare cu NOx redus), includeti varianta corespunzatoare din lista tehnologiilor de reducere a poluarii si completati detaliile solicitate.

4.9.4 Studii de referinta Exista studii care necesita a fi efectuate pentru a stabili cea mai adecvata metoda de incadrare in limitele de emisie stabilite in Sectiunea 13 a acestui formular? Daca da, enumerati-le si indicati data pana la care vor fi finalizate .

Studiu Data

Nu este cazul

4.9.5. COV –nu este cazulAcolo unde exista emisii de COV, identificati principalii constituenti chimici ai emisiilor si evaluati ce se intampla cu aceste substante chimice in mediu. Clasificarea bazata pe TA Luft este furnizata in Indrumarul „Determinarea Valorilor Limita de Emisie pe baza BAT.

Componenta Punct de evacuare Destinatie Masa/ unitate de timp mg/m3

COV din Clasa I

Nu e cazul

Total COV din Clasa I

COV din Clasa II

Nu e cazul

64


Total COV din Clasa II

Alte COV

Total alte COV

4.9.6. Studii privind efectul (impactul) emisiilor de COV

Exista studii pe termen mai lung care necesita a fi efectuate pentru a stabili ce se intampla in mediu si care este impactul materialelor utilizate? Daca da, enumerati-le si indicati data pana la care vor fi finalizate.

Studiu Data

Nu este cazul

4.9.7. Eliminarea penei de aburPrezentati emisile vizibile si fie justificati ca fiecare emisie este in conformitate cu cerintele BAT sau explicati masurile de conformare pe care intentionati sa le aplicati pentru a reduce pana vizibila. Nu este cazul

4.10. Minimizarea emisiilor fugitive in aer

Oferiti informatii privind emisiile fugitive dupa cum urmeaza:

Sursa PoluantiMasa/unitatea de timp unde este cunoscuta

% estimat din evacuarile totale ale poluantului respectiv din instalatie

Rezervoare deschise (de ex. statia de epurare a apelor uzate, instalatie de tratare/acoperiri a suprafetelor);

Mirosuri specifice

- -

Zone de depozitare(de ex. containere, baza de depozite, lagune etc.);

Nu e cazul nesemnificative

Incarcarea si descarcarea containerelor de transport;

pulberi -

Transferarea materialelor dintr-un recipient in altul (de ex. reactoare, silozuri; cisterne)

Nu e cazul -

Sisteme de transport; de ex. benzi transportoare,

Nu e cazul -

Sisteme de conducte si canale (de ex. pompe, valve, flanse, bazine de decantare, drenuri, guri de vizitare etc.);

- - -

Deficiente de etansare/etansare slaba - - -

Posibiltatea de by-pass-are a echipamentului de depoluare (in aer sau in apa); Posibiliatea ca emisiile sa evite echipamentul de depoluare a

- - -

65


aerului sau a statiei de epurare a apelor

Pierderi accidentale ale continutului instalatiilor sau echipamentelor in caz de avarie

- - -

4.10.1 Studii

Sunt necesare studii suplimentare pentru stabilirea celei mai adecvate metode de reducere a emisiilor fugitive? Daca da, enumerati-le si indicati data pana la care vor fi finalizate pe durata acoperita de programul pentru conformare.

Studiu Data

Nu este cazul

4.10.2. Pulberi si fumDescrieti in urmatoarele casute pozitia actuala sau propusa cu privire la urmatoarele cerinte caracteristice BAT descrise in indrumarul pentru sectorul industrial respectiv. Demonstrati ca propunerile sunt BAT fie prin confirmarea conformarii, fie prin justificarea abaterilor sau a utilizarii masurilor alternative;Urmatoarele tehnici generale ar trebui folosite acolo unde este cazul, de exemplu :

Continutul de praf de la operatiile de lustruire. Posibitatea de recirculare a prafului trebuie analizata;

Nu e cazul Acoperirea rezervoarelor si vagonetilor;

Nu e cazul Evitarea depozitarii exterioare sau neacoperite;

Nu e cazul, deseurile sunt depozitate in mod controlat in recipiente speciale acestui scop, inchise amplasate pe platforme betonaate

Acolo unde depozitarea exterioara este inevitabila, utilizati stropirea cu apa, materiale de fixare, tehnici de management al depozitarii, paravanturi etc.;

Nu e cazul Curatarea rotilor autovehicolelor si curatarea drumurilor (pentru a evita transferul poluarii in apa si imprastierea de catre vant);

Mijloacele de transport sunt igienizate zilnic Benzi transportoare inchise, transport pneumatic (constantand necesitatile energetice mai mari), minimizarea pierderilor;

Curatenie sistematica;Conform normelor de igienă şi igienizare a spaţiilor

Captarea adecvata a gazelor rezultate din proces.Prin cosul de de dispersie a noxelor de la n cazanul de 105t/h.

4.10.3. COV66


Oferiti informatii privind transferul COV dupa cum urmeaza

De la Catre Substante Tehnici utilizate pentru minimizarea emisiilor

Nu e cazul

4.10.4. Sisteme de ventilare

Oferiti informatii despre sistemele de ventilatie dupa cum urmeazaIdentificati fiecare sistem de ventilatie Tehnici utilizate pentru minimizarea emisiilor

Nu e cazul Nu au fost identificate depasiri ale emisiilor de pulberi totale, PM10 si la imisii.

4.11. Reducerea emisiilor din surse punctiforme in apa de suprafata si canalizare

Descrieti dupa cum urmeaza sistemele de epurare pentru fiecare sursa de apa uzata.Tipurile de ape evacuate din proces, modul de retinere si evacuare sunt prezentate mai jos:

S.C Uzina Electrica Zalau S.A are un sistem de tratare si neutralizare a apelor uzate produse pe amplasamentul atelierului chimic. Acest sistem consta din 2 rezervoare metalice amplasate subteran fiecare cu un volum V=25 mc unde se colecteaza apele de la regenerare si de unde prin intermediul unor pompe sunt dirijate intr-un rezervor suprateran metalic cu V=250 mc, unde se poate doza in functie de filtrele care au fost regenerate acid sau soda pentru neutralizarea pH-ului acestora, asigurandu-se astfel un pH de 7,0 u.p. In apa rezultata de la atelierul chimic sunt emisii nesemnificative de namol, cloruri, materii in suspensii sistemul de evacuare.

4.11.1Sursele de emisii Sursa de apa uzata Metode de minizare a

cantitatii de ape uzateMetodede epurare Punctul de evacuare

Evacuare ape pluviale si uzate in Valea Mitei

Nu Nu e cazul Evacuare in V Mitei

Igienizarea halelor de productie

Retea de canalizare

Activitatea administrativa Monitorizarea zilnica a consumului de apa

Nu e cazul Reteua de canalizare statia de epurare oraseneasca

Precipitatii Nu e cazul Ape meteorice,sunt redate in circuitul natural

Apa folosita la regenerare Urmarirea riguroasa a regenerarii prin analize de laborator

Neutralizare Evacuare in V Mitei

Apa din purja cazanului Urmarirea riguroasa a cunatumului de purja prin analize de laborator

Neutralizare Evacuare in V Mitei

4.11.2 Minimizare Justificati cazurile in care consumul apei nu este minimizat sau apa uzata nu este reutilizata sauRecirculataApa de racire este recirculată in procent de 98% si se reutilizeaza in proces

67


4.11.3 Separarea apei meteoriceConfirmati ca apele pluviale sunt colectate separat de apele uzateApele meteorice potential curate, colectate datorita sistematizarii pe a amplasamentului sunt dirijate in afara incintei unitatii, prin pante si rigole si sunt dirijate in canalizarea pluviala ce trece in imediata apropiere a incintei unitatii

4.11.4 Justificare . Acolo unde efluentul esate evacuat neepurat prezentati o jutificare pentru faptul ca efluentul nu este epurat la un nivel la care acesta poate fi reutilizat Efluentul este epurat.

4.11.4.1 Studii Este necesar sa se efectueze studii pentru stabilirea celei mai adecvate metode de incadrarein valorile limita de emisie din Sectiunea 13? Daca da, enumerati-le si indicati data pana lacare vor fi finalizateStudiu DataNu e cazul Nu e cazul

4.11.5 Compozitia efluentului

Punctul de evacuare

Destinatie (ce se intampla cu ea in mediu)

Masa/ unitate de timp mg/l

Substanta organica V.Mitei ala Curs de apa

Debit evacuat In V Mitei zilc cuprins intre 0.1l/s pana la 1.0 l/s

Max 12mg/l

Debit 8,64- 86,4 mc/zi

Max 125mg/l

4.11.6 Studii: Sunt necesare studii pe termen mai lung pentru a stabili destinatia in mediu si impecatul acestor evacuari?Daca da enumerati-le si indicati data pana la care vor fi finalizate Studiul Data

Nu e cazul Nu e cazul

4.11.7 ToxicitatePrezentati lista poluantilor cu risc de toxicitate din efluentul epurat – Prezentati pe scurt rezultatele oricarei evaluari de toxicitate sau propunerea de evaluare/diminuare a toxicitaii efluentului. Nu e cazul

Acolo unde exista studii care au identificat substante periculoase sau niveluri de toxicitate reziduala, rezumati orice informatii disponibile referitoare la cauzele toxicitatii si orice tehnici propuse pentru reducerea impactului potential;

68


Sensibilitatea organismelor acvatice este specifică fiecărei specii în parte şi esteafectată şi de pH-ul apei, temperatura acesteia şi conţinutul de oxigen, precum şi de stadiulde viaţă şi condiţia organismului.Nu au fost identificate substanţe toxice în activitatea agentului economic

4.11.8 Reducerea CBO In ceea ce priveste CBO, trebuie luata in considerare natura receptorului . Acolo unde evacuarea se realizeaza direct in ape de suprafata care sunt cele mai rentabile masuri din punct de vedere al costului care pot fi luate pentru reducerea CBO.

Daca nu va propuneti sa aplicati aceste masuri, justificati.

Nu este cazul

4.11.9 Eficienta statiei de epurare orasenesti – nu este cazulDaca apele uzate sunt epurate in afara amplasamentului, intr-o statie de epurare a apelor uzate orasenesti, demonstrati ca: epurarea realizata in aceasta statie este la fel de eficienta ca si cea care ar fi fost realizata daca apele uzate ar fi fost epurate pe amplasament, bazata pe reducerea incarcarii ( si nu concentratiei) fiecarui poluant in apa epurata evacuata.

In statia de epurare oraseneasca sunt canalizate numai apele menajere , cu incarcari fecaloid menare ce se incadreaza in parametrii normati prin NPTA002/2005

Parametru Modul in care acestia vor fi epurati in statia de epurare

Metale Nu e cazul

Poluanti organici persistenti

Nu e cazul

Saruri si alti compusi anorganici

Nu e cazul

4.11.10 . By-pass-area si protectia statiei de epurare a apelor uzate orasenestiDemonstrati ca probabilitatea ocolirii statiei de epurare a apelor uzate ( in situatii de viituri provocate de furtuna sau alte situatii de urgenta) sau a statiilor intermediare de pompare din reteaua de canalizare este acceptabil de redusa (poate ca ar trebui sa discuati acest aspect cu operatorul sistemului de canalizare);

% din timp cat statia este ocolita Nu e cazul

O estimare a incarcarii anuale crescute cu metale si poluanti persistenti care vor rezulta din by-pass-are

Nu este cazul

Planuri de actiune in caz de by-pass-are, cum ar fi cunoasterea momentului in care apare, replanificarea unor activitati, cum ar fi curatarea, sau chiar inchiderea atunci cand se

Se vor lua masurile cuprinse in planul de prevenirea poluarilor accidentale

69


produce by-pass-area ;

Ce evenimente ar putea cauza o evacuare care ar putea afecta in mod negativ statia de epurare si ce actiuni (de ex. bazine de retentie, monitorizare, descarcare fractionata etc) sunt luate pentru a o preveni.

Nu estecazul

Valoarea debitului de asigurare la care statia de epurare oraseneasca va fi by-pass-ata.

Variabil, in functie de perioada de crestere sau de igienizari

4.11.10.1 Rezervoare tampon Demonstrati ca este asigurata o capacitate de rezerva sau tampon sau aratati modul in care sunt rezolvate incarcarile maxime fara a supraincarca capacitatea statiei de epurare.

Nu cazul

4.11.11. Epurarea pe amplasament Daca efluentul este epurat pe amplasament, justificati alegerea si performanta statiilor de epurare pe trepte, primara, secundara si tertiara (acolo unde este cazul). Completati tabelul de mai jos:

70


Tehnici de epurare a efluentului

Statie Obiective TehniciParametrii principaliParametrii proiectati Statia de epurare analizata Parametrii de performanta Eficienta epurarii

Epur

are

prim

ara

Reducerea fluctuatiile de debit si intensitate ale efluentului

Egalizarea debitului

Capacitate Nu Debit mediu zilnic (m³/zi)Debit maxim pe ora (m³/h)

Prevenirea deteriorarii statiei de epurare

Rezervoare de deviatie Capacitate Nu Monitorizarea on-line a

turbiditatii/solidelor in suspensieIndepartarea solidelor de dimensiuni mari si a unor poluanti precum grasimi uleiuri si lubrifianti (GUL)

GratareCapacitate (examinarea marimii particulelor in timpul proiectarii de detaliu)

nu Solide in suspensie (mg/dm3) in efluentul de la gratare

Indepartarea solidelor in suspensie / pigmentilor culorilor

Centrifugare nu Solide in suspensie (mg/l)

Decantare nu Solide in suspensie (mg/l)

Flotare pneumatica nu Solide in suspensie (mg/l)

Epur

are

secu

ndar

a

Indepartarea CBO Epurare aerobaValorile incarcarii cu CCOTimpul de retentie hidraulica% de namol activ recirculat

nu

CBO/CCO in influentCBO/CCO in efluentSolutii mixteSolide in suspensie (mg/l)

Epurare anaeroba

Pre-epurare?Timpul de retentie hidraulicaNutrientiIncarcarepH si temperaturaProductie de gazPost epurare

Nu CBO/CCO in influentCBO/CCO in efluent

Tratarea si eliminarea namolului Nu este cazul

Epur

are

terti

ara

Reciclarea apei

Macrofiltrare Marimea paturilor filtrante(Filtre de nisip?) Nu este cazul Materii totale in suspensie (mg/l)

Turbiditate

Membrane Marimea porilor? Nu este cazul Conductivitate


71

Statie Obiective TehniciParametrii principaliParametrii proiectati Statia de epurare analizata Parametrii de performanta Eficienta epurarii

Dezinfectie Nu este cazulTransmisivitate (pentru UV)Numar de coliformiAnaliza agenti patogeni

Pot fi unele etape ocolite/evitate? Daca da, cat de des se intampla asta si care sunt masurile luate pentru reducerea emisiilor?


72

4.12 Pierderi si scurgeri in apa de suprafata, canalizare si apa subterana4.12.1. Oferiti informatii despre pierderi si scurgeri dupa cum urmeaza

Sursa Poluanti Masa/unitatea de timp unde este cunoscuta

% estimat din evacuarile totale ale poluantului respectiv din instalatie

Nu este cazul

Descrieti pozitia actuala sau propusa cu privire la urmatoarele cerinte caracteristice BAT care demonstreaza ca propunerile sunt BAT fie prin confirmarea conformarii, fie prin justificarea abaterilor (de la recomandarile BAT) sau a utilizarii masurilor alternative;

4.12.2. Structuri subterane: Reteaua de ape uzate

Cerinta caracteristica a BAT Conformare

cu BATDa / Nu

Document de referintaDaca nu va conformati acum, data pana la care

va veti conforma

Furnizati planul (planurile) de amplasament care identifica traseul tuturor drenurilor, conductelor si canalelor si al rezervoarelor de depozitare subterane din instalatie. (Daca acestea sunt deja identificate in planul de inchidere a amplasamentului sau in planul raportului de amplasament, faceti o simpla referire la acestea).

DA Schita retele de canalizare, drenaje de pe platforma,Raport de amplasament

-

Pentru toate conductele, canalele si rezervoarele de depozitare subterane confirmati ca una din urmatoarele optiuni este implementata: izolatie de siguranta detectare continua a scurgerilor un program de inspectie si intretinere, (de ex. teste de presiune, teste de scurgeri, verificari ale grosimii materialului sau verificare folosind camera cu cablu TV - CCTV, care sunt realizate pentru toate echipamentele de acest fel (de ex in ultimii 3 ani si sunt repetate cel putin la fiecare 3 ani).

DA Plan de intretinere a retelei de canalizarePlan de inspectie

-

Daca exista motive speciale pentru care considerati ca riscul este suficient de scazut si nu necesita masurile de mai sus, acestea trebuie explicate aici.-

4.12.3. Acoperiri izolante

Cerinta Da/Nu Daca nu, data pana la care va fi

Exista un proiect de program pentru asigurarea calitatii, pentru inspectie si intretinere a suprafetelor impermeabile si a bordurilor de protectie care ia in cosiderare:capacitati;

Da

73


grosime;precipitatii;material;permeabilitate;stabilitate/consolidare;rezistenta la atac chimic;proceduri de inspectie si intretinere; si asigurarea calitatii constructieiAu fost cele de mai sus aplicate in toate zonele de acest fel?

Da, periodic

4.12.4. Zone de poluare potentialaPentru fiecare zona in care exista posibiltatea ca activitatile sa polueze apa subterana, confirmati ca structurile instalatiei (drenuri, conducte, canale, rezervoare, batale) sunt impermeabilizate si ca straturile izolatoare corespund fiecareia dintre cerintele din tabelul de mai jos. Acolo unde nu se conformeaza, indicati data pana la care se vor conforma. Introduceti referintele corespunzatoare instalatiei dumneavoastra si extindeti tabelul daca este necesar.

Zone potentiale de poluare

Cerintade ex. zona de descarcare a rezervoarelor

de ex. Depozit de materii prime

de ex Depozit de produse

de ex. Depozit de deseuri

Confirmati conformarea sau o data pentru conformarea cu prevederile pentru:

suprafata de contact cu solul sau subsolul este impermeabila

Suprafete betonate pentru acces si

stationare autovehicule

Da -

Suprafete betonate 30% din incinta unitatii

cuve etanse de retinere a deversarilor

In zona de descarcare a

cisternelor de HCl Nu este cazul -

Cuve de retentie pt efluent de 10 mc

imbinari etanse ale constructiei Da Da - Nu a fost e cazul

conectarea la un sistem etans de drenaj - Nu este cazul - Nu a fost cazul

Daca exista motive speciale pentru care considerati ca riscul este suficient de scazut si nu impune masurile de mai sus, acestea trebuie explicate aici.

Nu e cazul

4.12.5. Cuve de retentiePentru fiecare rezervor care contine lichide ale caror pierderi prin scurgere pot fi periculoase pentru mediu, confirmati faptul ca exista cuve de retentie si ca acestea respecta fiecare dintre cerintele prezentate in tabelul de mai jos. Daca nu se conformeaza, indicati data pana la care

74


se va conforma. Introduceti datele corespunzatoare instalatiei analizate si repetati tabelul daca este necesar.Cuve de retentie Nu e cazul

CerintaCisterne de stoc HCL Cisterne

de stoc NaOH

Recipient hidrazina

Rezervor amoniac

Sa fie impermeabile si rezistente la materialele depozitate

Da da da da

Sa nu aiba orificii de iesire (adica drenuri sau racorduri) si sa se scurga- colecteze catre un punct de colectare din interiorul cuvei de retentie

Da da da da

Sa aiba traseele de conducte in interiorul cuvei de retentie si sa nu patrunda in suprafatele de siguranta

Da da da da

Sa fie proiectat pentru captarea scurgerilor de la rezervoare sau robinete

Da da da da

Sa aiba o capacitate care sa fie cu 110% mai mare decat cel mai mare rezervor sau cu 25% din capacitatea totala a rezervoarelor

Da da da da

Sa faca obiectul inspectiei vizuale regulate si orice continuturi sa fie pompate in afara sau indepartate in alt mod, sub control manual, in caz de contaminare

Da da da da

Atunci cand nu este inspectat in mod frecvent, sa fie prevazut cu un senzor de nivel inalt si cu alarma, dupa caz

Da da da da

Sa aiba puncte de umplere in interiorul cuvei de retentie unde este posibil sau sa aiba izolatie adecvata

Da da da da

Sa aiba un program sistematic de inspectie a cuvelor de retentie, (in mod normal vizual, dar care poate fi extins la teste cu apa acolo unde integritatea structurala este incerta)

Da da da da

Daca exista motive speciale pentru care considerati ca riscul este suficient de scazut si nu impune masurile de mai sus, acestea trebuie explicate aici.

Nu e cazul

4.12.6. Alte riscuri asupra soluluiAlte elemente care ar putea conduce la emisii necontrolate in apa sau sol

Identificati orice alte structuri, activitati, instalatii, conducte etc care, datorita scurgerilor, pierderilor, avariilor ar putea duce la poluarea solului, a apelor subterane sau a cursurilor de apa.

Tehnici implementate sau propuse pentru prevenirea unei astfel de poluari

Canalizare menajeră Intreţinere curentă; remedieri imediate ale defecţiunilor ocazionale

Stocarea deseurilor Respectarea conditiilor de manipulare, transport si incorporare in concordanta cu Codul de bune practici

75


Depozit de zgura si cenusa Panic Metode de exploatare adecvate

Trasee de conducte de zgura si cenusa Inspecţie periodică

4.13 Emisii in ape subterane4.13.1 Exista emisii directe sau indirecte de substante din Anexele 5 si 6 ale Legii 310/2004, modificata cu LEGEA nr. 112 din 4 mai 2006 pentru modificarea si completarea Legii apelor nr. 107/1996 rezultate din instalatie, in apa subterana

Supraveghere – aceasta va varia de asemenea de la caz la caz, dar este obligatorie efectuarea unui studiu hidrogeologic care sa contina monitorizarea calitatii apei subterane si asigurarea luarii masurilor de precautie necesare prevenirii poluarii apei subterane.

1 Ce monitorizare a calitatii apei subterane este/va fi realizata?

Substantele monitorizate

Amplasamentul punctelor de monitorizare si caracteristicile tehnice ale lucrarilor de monitorizare

Frecventa (de ex.zilnica, lunara)

pH,

Cloruri, Conductivitate, Sulfati,

Punctele de prelevare sunt amplasate astfel:P1 in zona rezervor apa potabila consum menajer;P2, in zona cos de fum CAF-uri;P3, in zona cos de fum cazan de 120 t/h;P5, in zona rezervorului de 5000 mc apa bruta;P6, in zona cisternelor de stoc, reactivi tehnici;P14 in zona atelierului reparatii armaturiP13 in zona Bagger cazanPrelevarea apelor uzatePentru prelevarea apelor din puturile de control se foloseste sonda speciala de recoltare, cu supapa. Cu un volum de V=1000mlPentru prelevarea apelor ce sunt evacuate in emisari se folosesc recipiente din sticla borosilicica sau din plastic in functie de indicatorul ce urmeaza a fi determinat.Se efectueaza probe momentane, care stau la baza stabilirii valorii medii a inacarcarilor lunare si anuale, calculate direct proportional cu debitul evacuat.Concentratia anuala medie este determinata dupa cum urmeazaC= ( Cproba x Czi) / nr.probeunde : Cproba = concentratia masurata intr-o perioada mai mica de 24 h (de obicei o proba momentana) Czi= concentratia zilnica masurata intr-o proba medie la 24 hIn cazul in care proba nu se poate analiza imediat dupa recoltare, pentru a nu se modifica starea probelor acestea se conserva

anual

3 anual

4 Ce masuri de precautie sunt luate pentru prevenirea poluarii apei subterane?

Dati detalii despre tehnicile / procedurile existente

76


4.13.2. Masuri de control intern si de service al conductelor de alimentare cu apa si de canalizare, precum si al conductelor, recipientilor si rezervoarelor prin care tranziteaza, respectiv sunt depozitate substantele periculoase. Este necesar sa specificati:

Frecventa controlului si personalul responsabil - zilnic Cum se face intretinerea- conform specificului instalaţiei şi a

Planului de revizie/reparaţie Exista sume cu aceasta destinatie prevazute in bugetul anual al

firmei?

4.14. MirosIn general, nivelul de detaliere trebuie sa corespunda riscului care determina neplacere

receptorilor sensibili (scoli, spitale, sanatorii, zone rezidentiale, zone recreationale). Instalatiile care nu utilizeaza substante urat mirositoare sau care nu genereaza materiale urat mirositoare si prin urmare prezinta un risc scazut trebuie separate la inceput Sursele nesemnificative dintr-o instalatie care are si surse semnificative trebuie “separate” din punct de vedere calitativ la inceputul Tabelului 5.6.1 (trebuie facuta justificarea) si nu mai trebuie furnizate informatii detaliate in sectiunile urmatoare.In cazul in care receptorii se afla la mare distanta si riscul asociat impacului asupra mediului este scazut, informatiile referitoare la receptorii sensibili care trebuie oferite,,vor fi minime. Informatiile referitoare la sursele nesemnificative de miros din Tabelul 5.6.3 vor fi totusi cerute si trebuie utilizate BAT-uri pentru reducerea mirosului atat cat va permite balanta costurilor si beneficiilor. Daca este cazul trebuie furnizate harti si planuri de amplasament pentru a indica localizarea receptorilor, surselor si punctelor de monitorizare.

4.14.1Separarea instalatiilor care nu genereaza mirosActivitati care nu utilizeaza sau nu genereaza substante urat mirositoare trebuie mentionate aici. Trebuie furnizate suficiente explicatii in sprijinul acestei optiuni pentru a permite Operatorului sa nu mai dea informatii suplimentare. In cazul in care sunt utilizate sau generate substante urat mirositoare, dar acestea sunt izolate si controlate, nu trebuie completat acest tabel.Instalaţiile care nu generează miros sunt:- statia de tratare a apelor uzate- conductele de transport apa si abur- staţia de epurare-instalatia de ardere a cazanului

77


4.14.2. Receptori(inclusiv informatii referitoare la impactul asupra mediului si la reglementarile existente pentru monitorizarea impactului asupra mediului)In unele cazuri, delimitarea suprafetei pe care se desfasoara procesul sau perimetrul amplasamentului a fost poate utilizat ca o localizare care sa inlocuiasca evaluarea impactului (pentru instalatii noi) si evaluari de mediu (pentru instalatiile existente) asupra receptorilor sensibili, iar limitele sau conditiile au fost stabilite poate, in functie de acest perimetru. In acest caz, ele trebuie incluse in tabelul de mai jos.

Identificati si descrieti fiecare zona afectata de prezenta mirosurilor

Au fost realizate evaluari ale efectelor mirosului asupra mediului?

Se realizeaza o monitorizare de rutina?

Prezentare generala a sesizarilor primite

Au fost aplicate limite sau alte conditii?

Descrieti tipul de receptor si dati o aproximare a numarului de locuitori, dupa caz.

Intr-o instalatie mare, diversi receptori pot fi afectati de surse diferite.

Descrieri localizarea sau indicati pozitia pe un plan al localitatii (indicati si perimetrul procesului unde este posibil).

De exemplu, orice evaluari care vizeaza IMPACTUL asupra receptorilor – adica nu efectele la nivelul amplasamentului, (la sursa), desi pot utiliza ca date primare, date care provin de la sursa. Astfel de evaluari pot include modelari ale dispersiei, studii privind populatia, sondaje privind perceptia publicului, observatii in teren, olfactometrie simpla (testari olfactive) sau orice monitorizare a aerului ambiental.

Cand au fost acestea realizate si cu ce scop? Care au fost rezutatele privind efectul/impactul asupra receptorilor?

Se realizeaza o monitorizare suplimentara care se refera la impact (monitorinzarea sursei este inclusa in Tabelul 5.5.3.1. Aceasta ar putea cuprinde “testari olfactive” efectuate in mod regulat pe perimetru sau o alta forma de monitorizare a aerului ambiental.

Sub ce forma, care este frecventa de realizare si care sunt rezultatele obisnuite?

Au fost primite vreodata sesizari?

Cate, cand si la cate incidente sau surse/receptori separati se refera acestea?Care este/a fost cauza si daca a fost corectata?

Daca nu a facut-o deja in alta parte a Solicitarii, Operatorul trebuie sa confirme ca are implementata o procedura pentru solutionarea sesizarilor.

Au fost impuse conditii sau limite de catre Autoritate Regionala de Mediu care se refera la receptorii sensibili sau la alte localizari.De ex. restrictii de amplasare, coduri de buna practica, conditii stabilite pentru instalatiile existente

Nu e cazul

4.14.3. Surse/emisii nesemnificativeFaceti o prezentare generala succinta a surselor cu impact nesemnificativSursele nesemnificative pot fi “separate” prin evaluarea impactului de mediu sau prin utilizarea unei abordari calitative reale atunci cand nivelul scazut de risc este evident. Trebuie facuta o scurta justificare a acestei alegeri. NU trebuie furnizate informatii suplimenatare in Tabelul 5.5.3.1 de mai jos pentru sursele care au fost descrise aici. Justificarea trebuie facuta pentru a arata ca aceste surse nu se adauga unei probleme. Vezi justificarea de la inceputul 5.5. De introdus un exemplu – mirosuri indigene, traditionale, de exemplu industria prelucratoare a produselor piscicole in Sulina.Nu e cazul.

78


79


4.14.3.1. Surse de mirosuri

(inclusiv actiuni intreprinse pentru prevenirea si/sau minimizarea acestora)Unde apar mirosurile si cum sunt ele generate?

Descrieti sursele punctiforme de emisii.

Descrieti emanarile fugitive sau alte posibilitati de emanare ocazionala.

Ce materiale mirositoare sunt utilizate sau ce tip de mirosuri sunt generate?

Se realizeaza o monitorizare continua sau ocazionala?

Exista limite pentru emanarile de mirosuri sau alte conditii referitoare la aceste emanari?

Descrieti actiunile intreprinse pentru prevenirea sau minimizarea emanarilor.

Descrieti masurile care trebuie luate pentru respectarea BAT-urilor si a termenelor

(a) (b) (c) (d) (e) (f) (g) (h)Descrieti activitatea sau procesul in care sunt utilizate sau generate materiale mirositoare. Zonele de depozitare a materialelor mirositoare trebuie si ele prezentate.De exemplu:- Incalzirea materialelor, adaugarea de acizi, activitatea de intretinere,- Zone de depozitare, statia de epurare a apelo uzate

Pentru fiecare activitare sau proces descris in coloana (a) faceti o lista a surselor punctiforme de emisii, de ex. ventile, cosuri, exhaustoare

Includeti ventilele sau flacarile de avarie, valvele de siguranta ale rezervoarelor

Pentru fiecare activitate sau proces descris in coloana (a) descrieti punctele de emanare fugitiva – acestea trebuie sa includa lagunele si spatiile deschise de depozitare, benzile rulante si alte mijloace de transport, orificii in peretii claldirilor (fie ele intentionate sau neintentionate), flanse, valve etc.

- substante care sunt cunoscute ca fiind mirositoare (de ex. mercaptanii)- materiale mirositoare care pot degaja un amestec de substante care emana mirosuri (materiale aflate in putrefactie, namolul ce rezulta de la epurarea apelor uzate)- un “tip” de miros, de ex. mirosul de “ars”Sunt acestea materii prime, intermediare, sub-produse, produse finite sau deseuri?Sunt materialele mirositoare folosite pentru curatire sau procesul de curatire transforma sau disloca materiale mirositoare?

Aceasta se refera la monitorizarea la sursa sau in apropierea sursei.Pentru fiecare sursa listata, faceti o descriere – in ce forma, cat de des este realizata si care sunt rezultatele inregistrate in mod obisnuit?

Daca nu au fost mentionate anterior cu privire la receptori.

Pentru fiecare sursa demonstrati ca nu vor aparea probleme in conditii de functionare normala. De asemenea, aratati cum vor fi administrate situatiile anormale (acest aspect este tratat mai amanuntit in tabelul „Managementul mirosurilor” si astfel poate fi omis aici daca vor fi furnizate informatii suplimentare).

Tehnicile de management si de instruire precum si tehnologiile trebuie de asemenea prezentate

Identificati orice propuneri pentru imbunatatire sau aspecte locale specifice care trebuie solutionate pentru a indeplini cerintele caracteristice BAT. O prezentare a planificarii actiunilor in timp trebuie de asemenea inclusa.

Nu e cazul

Orice alte informatii relevante pot fi date sau se poate face referire la ele aici. De.ex. orice surse care nu se afla in instalatie, dar sunt pe acelasi amplasament (de ex. care vor continua sa fie reglementate de legislatia referitoare la efecte neplacute).

80


4.14.4 Managementul mirosurilor

Sursa/punct de emanare Natura/cauza avariei

Ce masuri au fost implementate pentru prevenirea sau reducerea riscului de producere a avariei?

Ce se intampla atunci cand se produce o avarie?

Ce masuri sunt luate atunci cand apare?

Cine este responsabil pentru initierea masurilor?

Exista alte cerinte specifice cerute de autoritatea de reglementare?

(i) (j) (k) (l) (m) (n)

Ca cele mentionate in coloana (a), (b) sau (c) din “Tabelul surselor de mirosuri”

Pentru fiecare sursa – identificati dificultati specifice care pot afecta generarea, reducerea sau transportul /dispersia mirosurilor in atmosfera (elemente specifice de topografie pot juca un rol important aici).

Masuri active de prevenire sau minimizare trebuie sa fi fost deja conturate in “Tabelul surselor de mirosuri” coloana (g).In acest tabel trebuie sa fie luate in considerare mai pe larg scenarii de tip “ce se intampla daca” pentru prevenirea avariilor. De exemplu, un scrubber poate fi instalat pentru minimizarea mirosurilor. Masurile luate pentru monitorizare si intretinere trebuie precizate in aceasta sectiune.

In cazul in care o estimare este posibila si are sens, indicati cat de des poate aparea evenimentul descris, cat de “mult” miros poate fi emanat si durata probabila a evenimentului. Nota: utilizarea aprecierilor de tip “mult”, “mediu” si “putin” poate fi folositoare daca nu sunt disponibile informatii mai detaliate.Este posibil sa primiti sesizari?

Ce masuri sunt luate? Descrieti masurile care au fost implementate pentru reducerea impactului exercitat de producerea unei avarii.

Aceste masuri trebuie sa fie stabilite de comun acord cu Autoritatea de Reglementare. Astfel de masuri pot fi minore – de tip inchiderea usilor – sau mai semnificative – incetinirea proce-sului de productie sau oprirea acestuia in cazul aparitiei conditiilor nefavorabile.

Cine (ca post) este responsabil de initierea masurilor descrise in coloana precedenta?

De exemplu – orice cerinta de a informa Autoritatea de Reglementare intr-un anumit interval de timp de la aparitia evenimen-tului sau masuri specifice care trebuie luate sau cerinte de tinere a evidentei avariilor etc.

Nu e cazul

81


Declaratie privind managementul mirosurilorPuteti identifica aici evenimente pe care nu le puteti controla si care pot duce la degajare de mirosuri (de ex. conditii meteorologice extreme sau intreruperi ale curentului electric pentru care BAT-ul nu prevede alimentare de siguranta). Trebuie sa descrieti masurile pe care le propuneti pentru reducerea impactului unor astfel de evenimente (de ex. oprire cat mai rapid posibil). Daca sunt acceptate de Agentia de Protectia Mediului, va trebui sa mentineti aceste masuri drept conditii de autorizare, dar, atat timp cat luati masuri, nu puteti fi dati in judecata pentru aceste evenimente rare.Din punct de vedere al emisiilor difuze si al mirosurilor se apreciaza ca impactul produs de activitatea de producere a energiei termice asupra populatiei localitatii Zalau este nesemnificativ, datorita amplasarii societatii in zona industriala a orasului Zalau la cca.1,5 km.de zona locuita Emisiile difuze si mirosurile vor fi micsorate prin urmatoarele masuri:

- respectarea programului de eliminare a deseurilor - Conform STAS 12574/87-Conditii de calitate pentru aerul din zonele protejate, se considera ca emisiile de noxe mirositoare nu depasesc concentratiile maxime admise

4.15. Tehnologii alternative de reducere a poluarii studiate pe parcursul analizei/ evaluarii BAT

Descrieti succint gama tehnologiilor alternative studiate pentru reducerea emisiilor de poluanti in aer, apa si sol si pentru reducerea zgomotului. Prezentati concluziile acestor studii pentru a sprijini selectarea BAT.Nu e cazulTehnologia utilizata pentru reducerea emisiilor de poluati pe amplasamentele analizate se incadreaza in BAT Pentru specificul activitatii analizate nu exist alte referinte BAT

82


SECTIUNEA 6 MINIMIZAREA SI RECUPERAREA DESEURILOR5. MINIMIZAREA SI RECUPERAREA DESEURILOR5.1. Surse de deseuri

Ref

erin

ta

dese

ului

1. Identificati sursele de deseuri(punctele din cadrul procesului)

2. Codurile deseurilor conform EWC (Codul European al Deseurilor)

3. Identifcati fluxurile de deseuri(ce deseuri sunt generate)(periculoase, nepericuloase, inerte)

4. Cuantificati fluxurile de deseuri

(de ex. m3 pe zi)

5. Care sunt modalitatile actuale sau propuse de manipulare a deseurilor?-deseurile sunt colectate separat?- traseul de eliminare este cat mai apropiat posibil de punctul de producere?

1 Masa ionicaTratarea apei

19.09.05 nepericuloase 0.10 t/an Colectare selectivă; eliminare definitivă prin reciclare

2Deşeuri metalice feroaseProcesul de reparatii mecanice

17.04.05 nepericuloase 1,2 t/ an Colectare selectivă; eliminare definitivă prin valorificare cu firma autorizata

3 Deseuri din demolari si constructii 17.01.07 nepericuloase 5,0t/an Colectare selectiva, evacuare la rampa de deşeuri

municipală

4 Deseuri de hartie 15 01 01 nepericuloase 0,5 t/ an Colectare selectiva, eliminare prin firma specializata

5 Deseuri de mase plastice 15 01 02 nepericuloase, inerte 0,2-,03 t/ an Colectare selectiva, eliminare prin firma specializata

6 Deseuri nemetalice 02 01 10 Inerte, nepericuloase 0,5 t/ an Colectare selectiva, eliminare prin firma specializata

7 Ulei uzatdin procesul de reparatii

13.03.10* Periculos 0,02t/an Colectat separat in bidoane deplastic, se elimina prin firma autorizata

8 Desuri de azbest 17.06.01* periculos 0.00t/an Colectare separata in saci cu pereti dubli inscriptionati

9 Deseuri menajere 20.03.01 Biodegradabil, semisolid, nepericulos 5mc/an Colectare selectiva, evacuare la rampa de deşeuri

municipală

10 Deseuri de mercur 16.01.08 Deseu periculos 0.0000 kg/an Colectare in recipiente de sticla

- Aprovizionarea cu materii prime şi materiale se va face astfel încât să nu se creeze stocuri, care prin depreciere sa duca la formarea de deseuri;- Toate deseurile vor fi depozitate astfel incat sa se previna orice contaminare a solului si sa se reduca la minimum orice degajare de emisii fugitive in

aer, apa si sol - Zonele de depozitare vor fi clar marcate si delimitate, iar containerele vor fi inscriptionate;

83

2013SECTIUNEA 6 – MINIMIZAREA SI RECUPERAREA DESEURILOR

- Nu se va depasi capacitatea de stocare a containerelor si depozitelor;- Depozitul de zgura si cenusa Panic este motorizat ziilnic- Platforma de depozitare a dejectiilor va fi inspectată anual;- Se va elabora o procedura de inspectie si interventie, in caz de fisuri, pentru platforma de depozitare dejectii; Rezultatele inspectiei vor fi incluse in

R.A.M.5.2. Evidenta deseurilor

Lista de verificare pentru cerintele caracteristice BATDa / Nu

Este implementat un sistem prin care sunt incluse in documente urmatoarele informatii despre deseurile (eliminate sau recuperate) rezultate din instalatie

DA

Cantitate cf raportărilor lunare

Natura nepericuloase, inerte, biodegradabile, periculos

Origine (acolo unde este relevant) Deseuri municipaleDeseuri rezultate in urma arderii combustibilului solidDeseuri rezultate din constructii si demolariDeseuri rezultate in urma procesului de tratare apaDeseuri din activitatea din birouriDeseuri rezultate din activitatea de intretinere si reparatii, mecanice electrice si AMC

Destinatie (Obligatia urmaririi – daca sunt trimise in afara amplasamentului) ReciclareValorificareRampa de deşeuri

Frecventa de colectare Lunar sau anual

Modul de transport Firme autorizate

Metoda de tratare Nu e cazul

84


5.3.Zone de depozitare

Identificati zona Deseurile depozitate

Sunt ele identificate in mod clar, inclusiv capacitatea maxima de depozitare si perioada maxima de depozitare?*

Proximitatea fata de cursurile de ape zone de interes public / vulnerabile la vandalism, alte perimetre sensibile (va rugam dati detalii)

Identificati masurile necesare pentru minimizarea riscurilor.

Amenajarile existente ale zonei de depozitare

Incinta S.C Uzina Eelectrica Zalau S.A

Menajer – reciclabileHartie si cartonDeseuri metalice feroase si neferoaseDeseuri de azbestDeseuri de ulei uzatDeseuri de plasticDeseuri de mercurDeseuri din demolari si constructii

DA Nu e cazul

Platforme betonateRecipiente din plastic V=60l, V=220litriRecipiente din sticla V=2lSaci de plastic cu pereti dubli inscriptionati

* trebuie realizate inainte de emiterea autorizatiei

85


5.4. Cerinte speciale de depozitare

(de ex. pentru deseuri inflamabile, deseuri sensibile la caldura sau la lumina, separarea deseurilor incompatibile, deseuri care se pot dizolva sau pot reactiona cu apa (care trebuie depozitate in spatii acoperite). In acest sector, raspundeti la urmatoarele puncte, mai ales unde este cazul.

MaterialC

ateg

orie

de

m

ai jo

s

Este zona de depozitare acoperita (D/N)sau imprejmuita in intregime (I)

Exista un sistem de evacuare a biogazului (D/N)

Levigatul este drenat si tratat inainte de evacuare (D/N)

Exista protectie impotriva inundatiilor sau patrunderii apei de la stingerea incendiilorD/N

Nu este cazul

A Aceste categorii necesita in mod normal depozitare in spatii acoperite.AA Aceste categorii necesita in mod normal depozitare in spatii imprejmuite.B Aceste materiale este probabil sa degaje praf si sa necesite captarea aerului si directionarea lui catre o instalatie de filtrare.C Sunt posibile reactii cu apa. Nu trebuie depozitate in zone inundabile.

5.5. Recipienti de depozitare (acolo unde sunt folositi)

Lista de verificare pentru cerintele caracteristice BAT Da / Nu

Sunt recipientii de depozitare: prevazuti cu capace, valve etc. si securizati;

inspectati in mod regulat si inlocuiti sau reparati cand se deterioreaza

(cand sunt folositi, recipientii de depozitare trebuie clar etichetati)

Da

Este implementata o procedura bine documentata pentru cazurile recipientilor care s-au stricat sau curg?

Da, sunt inlocuiti sistematic

Identificati orice masura de prevenire a emisiilor (de ex. lichide, praf, COV si mirosuri) rezultate de la depozitarea sau manevrarea deseurilor care nu au fost deja acoperite in raspunsul dumneavoastra la Sectiunile 1.1 si 5.5).Nu este cazul

86


5.6. Recuperarea sau eliminarea deseurilor

Evaluare pentru identificarea celor mai bune optiuni practice pentru eliminarea deseurilor din punct de vedere al protectiei mediului

Sursa deseurilor

Metale asociate/ prezenta PCB sau azbest

Deseu

Optiuni posibile pentru tratarea lor

Detaliati (daca este cazul) optiunile utilizate sau propuse in instalatie

Rec

icla

reR

ecup

erar

eEl

imin

are

sau

Nu

se a

plic

a

Specificati op actiunea

Daca optiunea actuala este “Eliminare”, precizati data pana la care veti implementa reutilizarea sau recuperarea sau justificati de ce acestea sunt imposibil de realizat din punct de vedere tehnic si economic.

Tratare apa

Deseuri din demolari si constructii

Azbest Deseu de azbest

Incinerare prin firme autorizate

Eliminare Eliminare Ori de cate ori este cazul dar nu mai tarziu de o data pe an

Depozitarea definitiva a deseurilor Aprovizionarea cu materii prime si materiale se va face cu respectarea programelor stabilite,

astfel incat sa nu de creeze stocuri, care prin depreciere sa duca la generarea de deseuri; Livrarea produselor finite – se va face in conditii de siguranta; Toate deseurile vor fi manipulate si stocate astfel incat sa se previna orice contaminare a

solului sau a apelor si sa se reduca orice posibila degajare de emisii fugitive in aer; Nu se va depasi capacitatea de depozitare a magaziilor, spatiilor special amenajate, a

containerelor; Se tine evidenta gestiunii deseurilor conform prevederilor legislatiei specifice, in vigoare.HG

8560/2002 si Legea 211/2011

5.7 Deseuri de ambalaje Nu e cazul

87


SECTIUNEA 7 ENERGIE6. ENERGIE

6.1. Cerinte energetice de baza

6.1.1. Consumul de energie

Consumul anual de energie al activitatilor este prezentat in tabelul urmator, in functie de sursa de energie.

Sursa de energieConsum de energie

Furnizata, MWh Primara, MWh % din total

Electricitate din reteaua publica2614,0MWh/an 20082187,0MWh/an 20092051,0MWh/an 20101984,0MWh/an 20111735,0MWh/an2012

100%

Electricitate din alta sursa* Nu e cazul

Abur/apa fierbinte achizitionata si nu generata pe amplasament (a)*

Nu e cazul

Gaze 10.049.000 mc/an 20087.320.000 mc/an 20095.599.000 mc/an 20104.797.000 mc/an 20114.210.000 m/an 2012

Nu se aplica

Motorina 7,461 to/an Nu se aplica

Carbune 0.0 Nu se aplica

Altele (Operatorul trebuie sa specifice)

* specificati sursa si factorul de conversie de la energia furnizata la cea primara(Observati ca autorizatia va solicita ca informatiile referitoare la consumul de energie sa fie furnizate anual)Informatiile suplimentare privind consumul de energie (de ex. balante energetice, diagrame “Sankey”) care arata modul in care este consumata energia in activitatile din autorizatie sunt descrise in continuare:Tip de informatii (tabel, diagrama, bilant energetic etc) Numarul documentului respectiv

Nu este cazul

6.1.2. Energie specificaInformatii despre consumul specific de energie pentru activitatile din autorizatie sunt descrise in tabelul urmator:

Listati mai jos activitatile

Consum specific de energie (CSE)(specificati unitatile adecvate)

Descrierea fundamentelor CSE

Acestea trebuie sa se bazeze pe consumul de energie

Compararea cu limitele(comparati consumul

specific de energie cu orice limite furnizate in Indrumarul

88

2013SECTIUNEA 7 - ENERGIE

primara pentru produse sau pe intrarile de materii prime care corespund cel mai mult scopului principal sau capacitatii de productie a instalatiei.

specific sectorului sau alte standarde industriale)

Ventilatie Variabil

IncalzireIn anotimpul rece si in perioada cand functioneaza cazanul de abur

6.1.3. IntretinereMasurile fundamentale pentru functionarea si intretinerea eficienta din punct de vedere energetic sunt descrise in tabelul de mai jos.Completati tabelul prin:

1) Confirmarea faptului ca aveti implementat un sistem documentat si faceti referire la acea documentatie, astfel incat el sa poata fi inspectat pe amplasament de catre GNM/APM; sau

2) Declararea intentiei de a implementa un astfel de sistem documentat si indicarea termenului pana la care veti aplica un asemenea program, termen care trebuie sa fie acoperit de perioada prevazuta in programul pentru conformare; sau

3) Expunerea motivului pentru care masura nu este relevanta/aplicabila pentru activitatile desfasurate.

Exista masuri documentate de functionare, intretinere si gospodarire a energiei pentru urmatoarele componemte ? (acolo unde este relevant):

Da/Nu Nu este

relevant

Informatii suplimentare(documentele de referinta, termenele la care masurile vor fi implementate sau motivul pentru care nu sunt relevante/aplicabile)

Aer conditionat, proces de refrigerare si sisteme de racire (scurgeri, etansari, controlul temperaturii, intretinerea evaporatorului/condensatorului);

Nu

Functionarea motoarelor si mecanismelor de antrenare

Da

Sisteme de gaze comprimate (scurgeri, proceduri de utilizare);

Nu

Sisteme de distributie a aburului (scurgeri, izolatii);

Da

Sisteme de incalzire a spatiilor si de furnizare a apei calde;

Da

Lubrifiere pentru evitarea pierderilor prin frecare;

Da

Intretinerea boilerelor de ex. optimizare excesului de aer;

Da

Alte forme de intretinere relevante pentru activitatile din instalatie.

da

6.2. Masuri tehniceMasurile tehnice fundamentale pentru eficienta energetica sunt descrise in tabelul de mai josCompletati tabelul prin:1) Confirmarea faptului ca va conformati cu fiecare cerinta, sau2) Declararea intentiei de conformare si indicarea termenului pana la care o veti face in cadrul

programului de conformare a activitatii analizat, sau3) Expunerea motivului pentru care masura nu este relevanta/aplicabila pentru activitatile

desfasurate.

89


Confirmati ca urmatoarele masuri de service a cladirilor sunt implementate pentru urmatoarele aspecte (unde este relevant):

Da/Nu Nu este relevant

Informatii suplimentare(documentele de referinta, termenul de punere in practica/aplicare a masurilor sau motivul pentru care nu sunt relevante)

Exista o iluminare artificiala adecvata si eficienta din punct de vedere energetic

DA Atelierele (sectoarele) de productie sunt iluminate artificial si natural

Exista sisteme de control al climatului eficiente din punct de vedere energetic pentru: Incalzirea spatiilor Apa calda Controlul temperaturii Ventilatie Controlul umiditatii

DA Trebuie sa fie asigurate conditiile de microclimat optime pentru desfasurarea activitatii personalului de exploatare in sala cazanelor si in celelalte punte de lucru

6.2.1 Masuri de service ale cladirilor Masuri fundamentale pentru eficienta energetica a service-ului cladirilor sunt descrise in tabelul de mai jos:Completati tabelul prin:1) Confirmarea faptului ca va conformati cu fiecare cerinta, sau2) Declararea intentiei de conformare si indicarea datei pana la care o veti face in cadrul

programului dumneavoastra de modernizare; sau3) Expunerea motivului pentru care masura nu este relevanta pentru activitatile desfasurate.

Confirmati ca urmatoarele masuri de service al cladirilor sunt implementate pentru urmatoarele aspecte (unde este relevant):

Da/Nu Nu este relevant

Informatii suplimentare(documentele de referinta, termenul de punere in practica/aplicare a masurilor sau motivul pentru care nu sunt relevante)

Exista o iluminare artificiala adecvata si eficienta din punct de vedere energetic

DA Atelierele (sectoarele) de productie sunt iluminate artificial si natural

Exista sisteme de control al climatului eficiente din punct de vedere energetic pentru: Incalzirea spatiilor Apa calda Controlul temperaturii Ventilatie Controlul umiditatii

DA Trebuie sa fie asigurate conditiile de microclimat optime pentru desfasurarea activitatii personalului de exploatare in sala cazanelor si in celelalte punte de lucru

6.3. Eficienta energetica Un plan de eficienta energetica este furnizat mai jos, care identifica si evalueaza toate tehnicile de eficienta energetica aplicabile activitatilor din autorizatieCompletati tabelul astfel:1) Indicati ce tehnici de eficienta energetica, inclusiv cele omise la cerintele energetice

fundamentale si cerintele suplimentare privind eficienta energetica, sunt aplicabile activitatilor, dar nu au fost inca implementate.

2) Precizati reducerile de CO2 realizabile de catre acea tehnica pana la sfarsitul ciclului de functionare (al instalatiei pentru care se solicita autorizatia integrata de mediu)

3) In plus fata de cele de mai sus, estimati costurile anuale echivalente implementarii tehnicii, costurile pe tona de CO2 recuperata si prioritatea de implementare.

90


TOTI SOLICITANTII

Masura de utilizare eficienta e energei

Recuperari de CO2 (tone) Cost Anual Echivalent(CAE)EUR

CAE/CO2 recuperatEUR/tona

Data de implementare

Anual Pe durata de functionare

Nu este cazul -

Energia termica produsa in perioada 2007-2012 a fost livrata, procentual (dupa cum urmeaza) in sistemul de termoficare ca si agent termic 76,31 % gcal – in anul 2007, 80,17% gcal-in anul 2008, 75,8% gcal- in anul 2009, 81,7% gcal –in anul 2010, 100%gcal- in anul 2011, 88,0 % gcal-in anul 2012 Observatii

Prezentati metoda de evaluare si faceti dovada ca au fost utilizate cele mai bune criterii pentru rata de actualizare, durata de viata si cheltuieli (EUR/ tona).In vederea utilizarii eficiente a energiei se aplica urmatoarele masuri recomandate BAT:

-izolarea corespunzatoare a cladirilor-functionarea optima a sistemului de climatizare a aerului -curatarea regulata a sistemelor de ventilatie, pentru a evita infundarea-iluminarea spatiilor cu sisteme de iluminat ce asigura un consum redus de energie-contorizarea consumului, inregistrarea, in vederea analizei perioadice a eficientei

energetice

Nr crt

Tipul de energie utilizat Cantitatea anuala Compararea cu limitele BAT

1 Energie electrica 2614,0MWh/an 2008 27,55 Kwh/Gcal2 Energie electrica 2187,0MWh/an 2009 30,3 Kwh/Gcal2 Energie electrica 2051,0MWh/an 2010 40,0 Kwh/Gcal3 Energie electrica 1984,0MWh/an 2011 41,6 Kwh/Gcal4 Energie electrica 1735,0 Mwh/an 2012 42,4 Kwh/Gcal

6.3.1. Cerinte suplimentare pentru eficienta energeticaInformatii despre tehnicile de recuperare a energiei sunt date in tabelul de mai jos;Completati tabelul prin:- Confirmarea faptului ca masura este implementata, sau- Declararea intentiei de a implementa masura si indicarea termenului de aplicare a acesteia ; sau - Expunerea motivului pentru care masura nu este relevanta/aplicabila pentru activitatile desfasurate

Concluzii BAT pentru principiile de recuperare/economisire a energiei

Este aceasta tehnica utilizata in mod curent in instalatie?(D / N)

Daca NU explicati de ce tehnica nu este adecvata sau indicati termenul de aplicare

Recuperarea caldurii din diferite parti ale proceselor, de.ex din solutiile de vopsire.

Nu e posibil

91


Concluzii BAT pentru principiile de recuperare/economisire a energiei



Tehnici de deshidratare de mare eficienta pentru minimizarea energiei de uscare.

Nu e cazul

Minimizarea utilizarii apei si utilizarea sistemelor inchise de circulatie a apei.

Da

Izolatie buna (cladiri, conducte, camera de uscare si instalatia).

Da

Amplasamentul instalatiei pentru reducerea distantelor de pompare.

Nu Nu e cazul

Optimizarea fazelor motoarelor cu comanda electronica. Da

Utilizarea apelor de racire reziduale (care au o temperatura ridicata) pentru recuperarea caldurii.

Nu Nu e posibil

Transportor cu benzi transportoare in locul celui pneumatic (desi acesta trebuie protejat impotriva probabilitatii sporite de producere a evacuarilor fugitive)

Nu Nu e cazul

Masuri optimizate de eficienta pentru instalatiile de ardere, de ex. preincalzirea aerului/combustibilului, excesul de aer etc.

Da

Procesare continua in loc de procese discontinue Da

Valve automate Da

Valve de returnare a condensului Nu Nu e cazul

Utilizarea sistemelor naturale de uscare Da

Altele Nu Nu e cazul

6.4. Alternative de furnizare a energiei

Informatii despre tehnicile de furnizare eficienta a energiei sunt date in tabelul de mai jos Completati tabelul astfel: Confirmati faptul ca masura este implementata, sau Declarati intentia de a implementa masura si indicati termenul de punere in practica, sau Expuneti motivul pentru care masura nu este relevanta/aplicabila pentru activitatile

desfasurate

Tehnici de furnizare a energiei



Utilizarea unitatilor de co-generare; Nu e cazul

Recuperarea energiei din deseuri; Nu e cazul

Utilizarea de combustibili mai putin poluanti.

Da

S.C Uzina Electrica Zalau S.A utilizeaza drept combustibil gazul natural

92


SECTIUNEA 9 ZGOMOT SI VIBRATII7 ACCIDENTELE SI CONSECINTELE LOR7.1 Controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase - SEVESO

Da/Nu Da/Nu

Instalatia se incadreaza in categoria de risc major conform prevederilor HG 95/2003 ce transpune Directiva SEVESO?

NU

Daca da, ati depus raportul de securitate?

Instalatia se incadreaza in categoria de risc minor conform prevederilor HG 95/2003 ce transpune Directiva SEVESO?

DA

Daca da, ati realizat Politica de Prevenire a Accidentelor Majore? DA

7.2 Plan de management al accidentelorUtilizand recomandarile prevazute de BAT ca lista de verificare, completati acest tabel pentru orice eveniment care poate avea consecinte semnificative asupra mediului sau atasati planurile de urgenta (interna si externa) existente care sa prezinte metodele prin care impactul accidentelor si avariilor sa fie minimizat. In plus, demonstrati implementarea unui sistem eficient de management de mediu.

Scenariu de acccident sau de evacuare anormala

Probabiltatea de producere

Consecintele producerii

Masuri luate sau propuse pentru minimizarea probabilitatii de producere

Actiuni planificate in eventualitatea ca un astfel se eveniment se produce

Nu e cazul Nu e cazul

Care dintre cele de mai sus considerati ca provoaca cele mai critice riscuri pentru mediu?

Nu e cazul

7.3. TehniciExplicati pe scurt modul in care sunt folosite tehnicile urmatoare, acolo unde este relevant.

RaspunsTEHNICI PREVENTIVEinventarul substantelor A se vedea sectiunea 3.1trebuie sa existe proceduri pentru verificarea materiilor prime si deseurilor pentru asigurarea compatibilitatii

Da

depozitare adecvata A se vedea tabelul 5.4. si 6.3alarme proiectate in proces, mecanisme de decuplare si alte modalitati de control

Da

Bariere si retinerea continutului DaCuve de retentie si bazine de decantare A se vedea tabelul 5.4.5izolarea cladirilor; DaAsigurarea preaplinului rezervoarelor de depozitare (cu lichide sau pulberi), de ex. masurarea nivelului, alarme independente de nivel inalt, intrerupatoare de nivel inalt si contorizarea incarcaturilor;

Da

sisteme de securitate pentru prevenirea accesului neautorizat

Da

93

2013SECTIUNEA 9 – ZGOMOT SI VIBRATII

registre pentru evidenta tuturor incidentelor, esecurilor, schimbarilor de procedura, evenimentelor anormale si constatarilor inspectiilor de intretinere

A se vedea Sectiunea 2.1

trebuie stabilite proceduri pentru a identifica, a raspunde si a trage invataminte din aceste incidente;

A se vedea Sectiunea 2.1

rolurile si responsibilitatile personalului implicat in managementul accidentelor

Da

proceduri pentru evitarea incidentelor ce apar ca rezultat al comunicarii insuficiente intre angajati in cadrul operatiunilor de schimbare de tura, de intretinere sau in cadrul altor operatiuni tehnice.

Da

compozitia continutului din colectoarele de retentie sau din colectoarele conectate la un sistem de drenare este verificata inainte de epurare sau eliminare

Da

canalele de drenaj trebuie echipate cu o alarma de nivel inalt sau cu senzor conectat la o pompa automata pentru depozitare (nu pentru evacuare); trebuie sa fie implementat un sistem pentru a asigura ca nivelurile colectoarelor sunt mereu mentinute la o valoare minima

Da

alarmele de nivel inalt nu trebuie folosite in mod obisnuit ca metoda primara de control al nivelului

Da

ACTIUNI DE MINIMIZARE A EFECTELOR

Da

indrumare privind modul in care poate fi gestionat fiecare scenariu de accident

Da

caile de comunicare trebuie stabilite cu autoritatile de resort si cu serviciile de urgenta

Da

echipament de retinere a scurgerilor de petrol, izolarea drenurilor, anuntarea autoritatilor de resort si proceduri de evacuare;

Nu

izolarea scurgerilor si a apei folosite pentru stingerea incendiilor

Da

Alte tehnici specifice pentru sector A se vedea Sectiunea 4.

8. ZGOMOT SI VIBRATIICa recomandare, nivelul de detaliere al informatiilor oferite trebuie sa corespunda riscului

de producere de disconfort la receptorii sensibili. In cazul in care receptorii se afla la mare distanta si riscul este prin urmare scazut, informatiiile solicitate in Tabelul 9.1. vor fi minime, desi informatiile referitoare la sursele de zgomot din Tabelul 9.2 nu sunt, iar BAT-urile trebuie folosite pentru reducerea zgomotului atat cat permite balanta costurilor si beneficiilor. Sursele nesemnificative trebuie “separate” calitativ (oferind explicatii) si nu trebuie furnizate informatii detaliate.

Trebuie oferite harti si planuri de amplasament daca este cazul pentru a indica localizarea receptorilor, surselor si punctelor de monitorizare. Va fi utila identificarea surselor aflate pe amplasament, in afara instalatiei, in cazul in care acestea sunt semnificative

94


8.1.Receptori(Inclusiv informatii referitoare la impactul asupra mediului si masurile existente pentru monitorizarea impactului)

Identificati si descrieti fiecare locatie sensibila la zgomot, care este afectata

Care este nivelul de zgomot de fond (sau ambiental) la fiecare receptor identificat?

Exista un punct de monitorizare specificat care are legatura cu receptorul?

Cat de des este facuta monitorizarea?

Care este nivelul zgomotului cand instalatia /sursa (sursele) functioneaza?

Au fost aplicate limite pentru zgomot sau alte conditii?

Nu e cazul 50-60 dBa In limita de incinta Anual 60dBa Nu

95


SECTIUNEA 10 MONITORIZARE8.2 Surse de zgomot(Informatii referitoare la sursele si emisiile individuale)

Faceri o prezentare generala, succinta, a surselor al caror impact este nesemnificativAceasta poate fi determinata prin utilizarea informatiilor din sectiunea referitoare la evaluarea impactului asupra mediului a zgomotului si vibratiilor sau prin folosirea unei abordari calitative obisnuite, atunci cand nivelul scazut de risc este evident.NU este necesara furnizarea de informatii suplimentare pentru sursele descrise aici.

Identificati fiecare sursa semnificativa de zgomot si/sau vibratii

Numarul de referinta al sursei

Descrieti natura zgomotului sau vibratiei

Exista un punct de monitorizare specificat?

Care este contributia la emisia totala?

Descrieti actiunile intreprinse pentru prevenirea sau minimizarea emisiilor

Masuri care trebuie luate

pentru respectarea

BAT-urilor si a termenelor

Ventilatoare Variabil discontinuu Nu, determinarile se fac la limita amplasamentului

nerelevanta Verficari periodice

-

Purjarea cazanului

variabil discontinuu Nu este cazul Nerelevanta Verificari periodice

-

Orice alte informatii relevante trebuie precizate aici sau trebuie facuta referire la ele.Nu este cazul.

8.3 Studii privind masurarea zgomotului in mediuDati detalii despre orice studii care au fost facute.

Referinta studiului respectiv Scop Locatii luate in

considerare

Surse identificate sau investigate

Rezultat

Nu este cazul

8.4. IntretinereDa Nu Daca nu, indicati data

la care sistemul va fi implementat

Procedurile de intretinere identifica in mod precis cazurile in care este necesara intretinerea pentru minimizarea emisiilor de zgomot?

Da, verificari periodice

Procedurile de exploatare identifica in mod precis actiunile care sunt necesare pentru minimizarea emisiilor de zgomot?

Plan de mentenanta

96

2013SECTIUNEA 10 - MODERNIZARE

8.5. LimiteDin tabelul 9.1. rezumati impactul zgomotului referindu-va la limite recunoscute

Receptor sensibil Limite

Nivelul zgomotului cand instalatia functioneaza

In cazul in care nivelul zgomotului depaseste

limitele fie justificati

situatia, fie indicati

masurile si intervalele de timp propuse

pentru remedierea

situatiei (acestea au fost poate

identificate in tabelul ).

De fond Absolut

Nu este cazul Zi 40 50 42.0

Nu este cazul Noapte 40 20 37.6

Surse generatoare de zgomot:- Functionarea ventilatoarelor si a pompelor;- Circulatia auto de pe amplasament.

S.C Uzina Electrica Zalau S.A conform planului de situatie anexat este situata in zona industriala a municipiului Zalau, la o distanta apreciabila de zona locuita, Uzina are pe amplasament o zona verde bine amplasata si intretinuta. Activitatea se desfasoara in spatii inchise, echipamentele generatoare de zgomot functionand cu intermitente (ventilatoare, pompe, sisteme de distributie apa, pompe ).

In ceea ce priveste circulatia auto aceasta este redusa max. 5 km/h incinta fiind prevazuta cu cai de acces betonate si continui.Referitor la utilajele generatoare de vibratii (pompe) acestea sunt montate pe suporti elastici.Receptori sensibili

Avand in vedere distanta fata de zonele rezidentiale, zgomotul produs in cadrul fermei nu se constituie intr-o sursa de poluare fonica a zonei.

8.6 Informatii suplimentare cerute pentru instalatiile complexe si/sau cu risc ridicat

Aceasta este o cerinta suplimentara care trebuie inaintata cand este solicitata de Autoritatea de Reglementare. Poate fi de asemenea utila oricarui Operator care are probleme cu zgomotul sau este posibil sa produca disconfort legat de zgomot si/sau vibratii pentru a directiona sau ierarhiza activitatile.

Sursa

Scenarii de avarie posibile

Ce masuri au fost implementate pentru prevenirea avariei sau pentru reducerea impactului?

Care este impactul/rezultatul asupra mediului daca se produce o avarie?

Ce masuri sunt luate daca apare si cine este responsabil?

Nu Nu e cazul

97


Minimizarea potentialului de discomfort datorat zgomotului, in special de la: Utilaje de ridicat, precum benzi transportatoare sau ascensoare;

Nu este cazul Manevrare mecanica,

Nu este cazul deplasarea vehiculelor, in special incarcatoare interne precum autoincarcatoare cu furca;

Nu este cazulOrice alte informatii relevante care nu au fost cerute in mod specific mai sus trebuie date aici sau trebuie sa se faca referire la ele. SC Uzina Electrica Zalau S.A este amplasata departe de zonele locuite. Instalatiile care functioneaza curent intr-o centrala termoelectrica care pot determina emisii semnificative de zgomot, sunt sistemele de ventilatie si cele de transport si distribuire a apei potabile. Zgomotul peste limitele normale are efect negativ asupra personalului care isi desfasoara activitatea in S.C Uzina Electrica Zalau S.A, de aceea sursele de zgomot trebuie cobtrolate si reduse corespunzator.De ex sistemul de ventilatie trebuie bine intretinut pentru a preveni producerea de zogomot si vibratii.

9. MONITORIZARE

MONITORIZAREA CONSUMURILOR SI A IESIRILOR DIN INSTALATIE- Se vor inregistra consumurile de apa, energie electrica, combustibili;- Se va tine evidenta reviziilor si reparatiilor efectuate in instalatii;- Se va controla periodic si se va inregistra starea bazinelor de stocare apa, canalizari,

platforma de stocare deseuri, precum si interventiile efectuate;- Se vor inregistra iesirile din instalatie: ape uzate, emisiile de noxe, deseuri.- Se vor calcula anual consumurile specifice realizate pentru apa, energie electrica,

combustibil- (gaz natural) si se vor compara cu valorile BAT.

Punctul de prelevare a probei

Poluanti analizati

Frecventa de prelevare probe

si analiza poluanti

Metoda de prelevare Metoda de analiza

1 2 3 4 5

Cos cazan de 105t/h

SO2

zilnic

Ordin462/1993

sauSR ISO

10396/2001

ISO 7934/89 sauISO 11632/98

NOx ISO 11564/98

CO Se afla in lucruCEN/TC 264 WG 16

Pulberi SR EN 13284/1,2-02

9.1 Monitorizarea si raportarea emisiilor in aer

Conform cerintelor AIM 34 NV6/2006

Observatii:1. Monitorizarea şi înregistrarea continuă este posibil să fie impuse în următoarele circumstanţe:

- Când emisia este redusă înainte de evacuarea în aer (de ex. printr-un filtru, arzător sau scruber);

- Când sunt impuse alte măsuri de control pentru realizarea unui nivel satisfăcător al 98


emisiilor (de ex. selecţia şarjei, degresare);2. Fluxurile de gaz trebuie măsurate, sau determinate în alt mod pentru a raporta concentraţiile la evacuările de masă;3. Pentru a raporta măsurătorile la condiţiile de referinţă va fi necesar să se măsoare şi să se înregistreze temperatura şi presiunea emisiei. Conţinutul de vapori de apă trebuie de asemenea măsurat dacă este probabil să depăşească 3% doar dacă tehnicile de măsurare utilizate pentru alţi poluanţi nu dau rezultate în condiţii uscate.

Monitorizarea si raportarea emisiilor in apa

Parametru Punct de emisie

Frecvenţa de monitorizare

Metoda de monitorizare

Este ecipamentul calibrat

DACĂ NU

Eroarea de măsurare şi eroarea globală care rezultă

Metode şi intervale de corectare a calibrării echipamentelor

Acreditarea deţinută de prelevatorii de probe şi de laboratoare sau detalii despre personalul folosit şi instruire/competenţe

NOx Cos efum nr.3

zilnica cu aparatura portabila

Da nu Anual Laborant operator autorizat, cu studii de specialitate

SO2 Cos efum nr.3



CO2 Cos efum nr.3



CO Cos efum nr.3



4. Unde este cazul, trebuie efectuate evaluări periodice vizuale şi olfactive ale evacuărilor pentru a asigura faptul că evacuările finale în aer trebuie să fie incolore, fără aburi sau vapori persistenţi şi fără picături de apă.

Emisiile in aer de la cosul de fum sunt monitorizate zilnic cu apapratura portabila de laborator valorile obtinute sunt sub limita impusa de AIM 34/2006 si se incadreaza in cele impuse de IED.Anual se efectuaea efectueaza masuratori cu un laborator neutru (laboratorul de mediu apartinand Complexului Energetic Turceni)

Este esenţial să înţelegem nivelul de utilizare a intrărilor şi crearea de reziduri pentru a decide dacă şi cum pot să fie făcute schimbări pentru îmbunătăţirea profitabilităţii şi în beneficiul mediului. Monitorizarea regulată a consumului de apă, a consumului de energie (gaz, electricitate, combustibil), cantităţile de reactivi pentru regenerare, deseurile aparute va constitui baza pentru analiză şi evaluare. Unde e posibil, monitorizarea, analiza şi evaluarea trebuie să fie legate de natura activitatii, respectiv sectia termomecanica, at chimic, laborator PRAM- AMC, operaţiunile specifice sau să fie făcute gradual, după caz, pentru a oferi şanse de a identifica ariile ce se pretează la îmbunătăţiri. De asemenea, monitorizarea ar trebui să ajute la identificarea unor situaţii anormale şi sa permita ca să fie întreprinse acţiuni corespunzătoare.Sistemul de ardere a gazului natural, in cazane cu arzatoare cu NOx redus, aplicat în state ale UE, este un exemplu despre cum monitorizarea emisiilor de noxe la cosul de fum, a intrarilor de apa si iesirilor de abur si apa fierbinte, poate ajuta în reducerea consumurilor si respectiv in limitarea emisiilor de noxe la cosAceasta permite unitatilor care detin cazane de producere a aburului cu o putere termica instalata mai mare de 50Mwt să se conformeze cu obiectivele şi obligaţiile Directivei privind emisiile industriale (prevenirea si controlul integrat al poluării)

99


industriale . Se va organiza un sistem de monitoring a apelor neutralizate, prepurate, al materiilor prime in special al reactivilor, al reparatiilor curente, al emisiilor la cos.

Monitorizarea emisiilor de GES Aspect Descriere detaliatăIdentificarea surselor de emisii de gaze cu efect de seră

IMA 3 -Cos de fum metalic nr. 3Inaltime cos de fum =60 mDiametru exterior varf =3,56mDiametru exterior baza =8,06 mTemperatura gazelor de evacuare= (0C)150-160Cosul este amplasat direct pe sol

Secvenţialitatea şi interacţiunea monitorizării şi raportării*

Monitorizare zilnica si raportare lunara

Responsabilităţi şi competenţe Responsabilitatea pentru coordonarea colectarii datelor revine directorului tehnicRaportarea emisiilor de orice natura, revine responsabilului de mediuSeful laboratorului chimic raspunde de activitatea de laborator si de cea a compartimentului de mediu pentru a preveni omisiunile interpretarile gresite si erorile privind datele, folosind abordari pe verticala si orizontalaCompetenta de decizie

Metode de calculare sau măsurare Metode de calculSe calculeaza cu factorii de emisie IPCC/96 metodele de mai jos sunt pentru verificareMetodologia CORINAIR pentru verificare si Metodologia PE 1001/1994 si program de calcul Empol 2Volumul de gaze se calculeaza cu programul de calcul Empol 2, program conceput de ICEMENERG Bucuresti, aprobat prin Decizia nr. 455/12.07.1994 a Directorului general al Renel sub denumirea de PE 1001/1994.Pentru CO2 formula de calcul conform aceleiasi metodologii este :

mCO2 C--------- x --------

mC 100eCO2= -------------------

Hi

unde: eCO2 reprezinta factorul de emisie pentru CO2 (kg/KJ)mCO2=masa molecularamC=masa molecularaC=continutul de carbon a combustibilului determinat ca valoare medie pe baza analizei chimice elementare pe loturi si exprimat in procente de masaHi=puterea calorifica inferioara a combustibilului, in kj/kgS-a adoptat metodologia de calcul datorita faptului ca se tine cont de continutul de carbon in procente de masa din fiecare lot de combustibilDeterminarea factorului de oxidare specific se va realiza conform Standardului CEN disponibil sau in caz ca nu se poate aplica se vor folosi standardele nationale si este considerat =1In cazul masurarii cu aparatura portabila din laborator

100


prelevarea se face izocinetic pentru a se asigura obtinerea unei probe reprezentative. La prelevare este importanta pozitionarea optima a sondei aparaturii de masura astfel ca ea sa fie intr-o zona a conductei in care profilul fluxului este cat mai aproape posibil de laminar. La efectuarea masuratorilor cu aparatul portabil se tine cont de urmatoa rele:Timpul de raspuns al aparatuluiClasa de precizie a aparatuluiCalibrarea aparatului are loc inainte si dupa masurare

Întreţinerea şi calibrarea aparatelor / instrumentelor de măsură utilizate (unde este cazul)

Debitmetru de gaz clasa de precizie II

Raportarea şi ţinerea evidenţelor** Raportarea rezulatelor de monitorizare implica rezumarea si prezentarea rezultatelor de monitorizare, informatiilor asociate si rezultatele conformarii in mod real luand in considerare urmatoarele aspecte:Cerintele si audienta pentru rapoarteResponsabilitatea producerii rapoartelorScopul rapoartelorAspecte legale ale raportariiConsiderente privind calitateaIn raportarea informatiei privind monitorizarea se parcurg urmatoarele etape:Colectarea de dateGestionarea datelorPrezentarea rezultatelorRaportarea se face de catre compartimentul de mediu unde se tine si evidenta centralizata a tuturor informatiilor legate de datele ce intra in calculul factorilor de emisie si a cantitatilor de gaze emise la cos.Evidenta combustibilului consumat se tine zilnic de catre sectia termomecanicaEvidenta puterii calorifice se tine de catre laboratorul chimicDatele existente in cadrul laboratorului chimic se raporteaza compartimentului de mediu in vederea efectuarii calculelor de factori de emisie si emisii de CO2

Datele monitorizate se tin in registre destinate special acestui scop si exista o evidenta electronica in cadrul compartimentului de mediu

Verificare internă a datelor raportate şi sistemul de calitate

Lunar de catre directorul tehnic al unitatii

Monitorizare emisii cazan ABA4Pe amplasament mai exista un cazan de abur de tip ABA 4 cu o putere termica nominala de 3,2 Mwt a caror emisii se monitorizeza separat atunci cand functioneaza. Acest cazan este in conservare din primavara anului 2010. Cazanul este cu functionare pe gaz natural

Monitorizarea apelor uzate Ape uzate tehnologic care nu necesita epurare V. Mitei

pH =6.5-8.5 materii totale in suspensie 35,0 mg/dmc reziduu fix 2000 mg/dmc; produse petroliere 5,0 mg/dmc

Frecventa de determinare este trimestriala conform Autorizatiei de G.A nr.164/28.03.2012

101


Ape subterane Foraje de observatie 7 buc din incinta

pH 7,41 conductivitate 1872.6 μms /cmp-1

Cloruri 250 mg/dmc; Sulfati 250 mg/dmc; Zinc 0,027 mg/dmc Nichel n.d

Frecventa de determinare este anual conform Autorizatiei de G.A nr.164/28.03.2012

Monitorizarea apei utilizateApa potabila prelevata in scop tehnologic este monitorizata zilnic- in statia de tratatre chimica prin laboratorul propiu, valoarea acestora incadrandu-se in prevederile Legii 311/28.06.2004

pH =6.5-9,5 conductivitate 2500 μms /cmp-1

Cloruri 250 mg/dmc; Sulfati 250 mg/dmc; Duritate 5grade duritate /dmc; Oxidabilitate 5 mg/l;

Monitorizarea apei si aburului din circitul termic- frecventa de monitorizare la 8 oreApa demineralizata Indice Limita U/M ValoareAspect - limpede, incolor, fara

suspensiiUleiuri - - LipsaDuritate totala - 0d LipsapH max u.p 7,5-9Conductivitate electrica max s/cm 0.3Oxigen max ppm 0.02Silice max ppm 0.02Oxidabilitate max ppm 2.Fier total max ppm 0.03Exces de hidrazina max ppm 0.05-0.1AburIndice Limita U/M ValoareAspect - limpede, incolor, fara

suspensiiUleiuri - - LipsaDuritate totala - 0d LipsapH min u.p 7,0Conductivitate electrica max s/cm 0.3Oxigen max ppm 0.02Silice max ppm 0.02Oxidabilitate max ppm 2Fier total max ppm 0.02Exces de hidrazina max ppm 0.05-0.1Alcalinitate « m » mval/dm3 -

102


Cupru (Cu) - ppm 0.005Sodiu si potasiu ppm -Apa din cazan Indice Limita U/M ValoareAspect - limpede, incolor, fara suspe.Conductivitate electrica max s/cm 1000-100Saruri la 1050C max ppm -Silice max ppm 3-1Oxidabilitate max ppm 2Alcalinitate « m » max mval/dm3 -

Monitorizarea soluluiNu e cazul

Monitorizarea urmaririi comportarii in timp a constructiilor si instalatiilor Raport –UCCSe realizeaza prin studii anuale de urmarire a comportarii in timp a constructiilor. Lucrarile se efectueaza de catre firme de specialite autorizate in acest sens

Monitorizarea substantelor si preparatelor chimice periculoase se realizeaza si tipuri de substante folosite, conform HG 1408/2008 privind procedurile de raportare, de catre agentii economici, a datelor si informatiilor referitoare la substantele si preparatele chimice si HG 803/2007 la data de 10 august 2007

Monitorizarea zgomotului Se efectueaza masuratori de zgomot la limita incintei si in zonele rezidentiale din apropierea unitatiiMonitorizarea nivelului de zgomot se efectueaza in conditiii normale de functionare si la purjarea cazanelor in patru puncte la limta incintei centralei, si in vecinatatea celui mai sensibil receptor la zgomot din zona rezidentiala cartierul Dumbrava Nord

9.2. Monitorizarea emisiilor in apa

Descrieti masurile propuse pentru monitorizarea emisiilor incluzand orice monitorizare a mediului si frecventa, metodologia de masurare si procedura de evaluare propusa. Trebuie sa folositi tabelele de mai jos si sa prezentati referiri la informatii suplimentare dintr-un document precizat, acolo unde este necesar. Monitorizarea calitatii apei potabile utilizata in activitatea fermei se va efectua conform solicitarilor autoritatilor sanitare si sanitar- veterinare.Monitorizarea emisiilor in apa se va efectua conform prevederilor din Tabelul urmator:

Punctul de prelevare a probei Poluanti analizati

Frecventa de prelevare probe si analiza

poluantiMetoda de analiza

1 2 3 4Inainte de evacuarea in raul

Paraul Valea MiteipHSuspensiiReziduu filltrat la 1050CSubstante extractibileProduse petroliere

Trimestriala Conform specificatiilor din HG 352/2005 care modifica

si completeaza HG nr. 188/2002 pentru aprobarea

unor norme privind conditiile de descarcare in

103


mediul acvatic a apelor uzateConforma parametrilor impusi de Autorizatia de G.A nr.164/28.03.2012


Frecventa de prelevare probe si analiza poluanti

Metoda de analiza

1 2 3 4


Frecventa de prelevare probe si analiza poluanti

Metoda de analiza

1 2 3 4

Apa subterane din Puturile din incinta 7 buc

pHConductivitateCloruriSulfatiZincNichel

Anuala

Conforma parametrilor impusi de Autorizatia de G.A nr.164/28.03.2012si Ordinului 137/2009

Observatii:Orice alte analize privind emisiile de poluati in ape, solicitate de autoritatile de gospodarire a apelor sau de protectie a mediului, se vor efectua conform autorizatiei de mediu .

1.Frecventa de monitorizare va varia in functie sensibilitatea receptorilor si trebuie sa fie proportionala cu dimensiunea operatiilor.

2.Operatorul va realiza o analiza completa care sa acopere un spectru larg de substante pentru a putea stabili ca toate substantele relevante au fost luate in considerare la stabilirea valorilor limita de emisie. Acesta analiza trebuie sa cuprinda lista substantelor indicate de legislatia in vigoare. Acest lucru trebuie actualizat in mod normal cel putin o data pe an.

3.Toate substantele despre care se considera ca pot crea probleme sau toate substantele individuale la care mediul local poate fi sensibil si asupra carora activitatea poate avea impact trebuie de asemenea monitorizate sistematic. Aceasta trebuie sa se aplice in special metalelor grele. Folosirea probelor medii alcatuite din probe momentane este o tehnica care se foloseste mai ales in cazurile in care concentratiile nu variaza in mod excesiv.

4.In unele sectoare pot exista evacuari de substante care sunt mai dificil de masurat/determinat si a caror capacitate de a produce efecte negative este incerta, in special cand sunt in combinatie cu alte substante. Tehnicile de monitorizare a „toxicitatii totale a efluentului” pot fi asadar adecvate pentru a face masuratori directe ale efectelor negative, de ex. evaluarea directa a toxicitatii. O anumita indrumare privind testarea toxicitatii poate fi primita de la Autoritatea de Reglementare.

Numarul documentului respectiv pentru informatii suplimentare privind monitorizarea si raportarea emisiilor in apele de suprafata

104


9.2.1. Monitorizarea si raportarea emisiilor in apa

Parametru Punct de emisie

Denumirea receptorului

Frecvenţa de monitorizare


Sunt echipamentele/ prelevatoarele de probe/ laboratoarele acreditate?

DACĂ NU




Debit Inainte de evacuare in V.Mitei

V.Mitei Lunar Citire mira hidrometica

nu Personal calificat autorizat

pH “ V.Mitei Trimestrial Analiza cu aparatura verificata metrologic

nu Anual Personal,calificat autorizat

Temperatura “ V.Mitei Trimestrial Analiza cu aparatura verificata metrologic


Suspensii “ V.Mitei TrimestrialProbe ponderate cu debitul sau probe medii alcătuite din probe momentane, analize trimestrial, raportate ca medii lunare ponderate cu debitul

Analiza cu aparatura verificata metrologic


Reziduu fix “ V.Mitei Trimestrial Analiza cu aparatura verificata metrologic


Substante extractibile

“ V.Mitei TrimestrialProbe ponderate cu debitul sau probe medii alcătuite din probe momentane, analize



105


raportate ca medii lunare ponderate cu debitul

Produse petroliere

“ V.Mitei TrimestrialProbe ponderate cu debitul sau probe medii alcătuite din probe momentane, analize raportate ca medii lunare ponderate cu debitul



Toate celelalte substanţe evacuate din instalaţie care sunt cuprinse în HG nr. 188/2002 (NTPA 002 pentru evacuările în reţeaua de canalizare orăşenească şi NTPA 001 pentru evacuările în cursurile de apă de suprafaţă)

“ V.Mitei TrimestrialProbe ponderate cu debitul sau probe medii alcătuite din probe momentane, analize raportate ca medii lunare ponderate cu debitul



106


SECTIUNEA 14IMPACT9.3 Monitorizarea si raportarea emisiilor in apa subterana

Parametru Unitate de masura Punct de emisieFrecventa de monitorizare


pH Unit pH Puturile de apa subterana din incinta in numar de 7

Anual Conf STAS –urilor in vigoare si procedurilor de lucru

Conductivitate ms/cm AnualCloruri mg /dmc AnualSulfati mg/ dmc Anual

Parametru Punct de emisie Frecvenţa de monitorizare


Sunt echipamentele/ prelevatoarele de probe/ laboratoarele acreditate?

DACĂ NU




Inaltime strat freatic

Puturi de observatie apa subterana

Anual Masurare cu sonda fluier

nu Personal calificat autorizat

PH Puturi de observatie apa subterana

Anual Analiza cu aparatura verificata metrologic


Conductivitate Puturi de observatie apa subterana



Cloruri Puturi de observatie apa subterana



Sulfati Puturi de observatie apa subterana



Zinc Puturi de observatie apa subterana



Nichel Puturi de observatie apa subterana



107

2013SECTIUNEA 14 - IMPACT

9.4 Monitorizarea si raportare a emisiilor in reteaua de canalizare

Parametru Unitate de masura Punct de emisie Frecventa de monitorizare


pH Unit pH Ultim camin Numai la solicitarile organelor abilitate

Conf STAS –urilor in vigoare

CBO5 mg O2/dmc Ultim caminCCO-Cr Mg O2/ dmc Ultim caminsuspensii mg/ dmc Ultim caminAzot total mg/ dmc Ultim caminFostor total mg/ dmc Ultim caminDebit mc/ora Ultim camindetergenti mg/ dmc Ultim camin

Indicatorii de calitate si frecventa de monitorizare vor respecta prevederile HG 352/2005 pentru modificarea si completarea HG188/2002 si HG210/2007 ale contractului incheiat cu Administratorul retelei

9.5. Monitorizarea si raportarea deseurilor

Evidenta gestiunii deseurilor se va face conform prevederilor legislatiei specifice in vigoare. Ordonanta 856/2002 si Legea 211/2011Se va tine evidenta eliminarii de deseuri din firma, in registre special constituite:

4. date despre preluarea deseurilor in vederea neutralizarii lor;5. date despre deseurile generate6. date despre transporturile de deseuri si operatiile de valorificare sau eliminare,

dupa caz ;

Parametru UM Punct de emisieFrecventa de monitorizare


0 1 2 3 4Deseuri metalice feroase tone Din demolari Lunar CantarireDeseuri metalice neferoase tone Din demolari Lunar CantarireDeseuri din plastic tone Din demolari Lunar CantarireDeseuri de hartie si carton tone Din demolari Lunar CantarireDeseuri menajere tone Din activitatea zilnica Lunar CantarireDeseuri de masa ionica tone Din inlocuirea masei ionice Lunar CantarireDeseuri de uleiuri uzate tone Din inlocuirea uleiurilor Lunar Cantarire

108


Numarul documentului respectiv pentru informatii suplimentare privind monitorizarea si raportarea emisiilor in reteaua de canalizare- registrul de laborator

Observatii:Pentru generarea de deseuri trebuie monitorizate si inregistrate urmatoarele:

compozitia fizica si chimica a deseurilor; pericolul caracteristic; precautii de manevrare si substante cu care nu pot fi amestecate; in cazul in care deseurile sunt eliminate direct pe sol, de exemplu

imprastierea namolului sau un depozit de deseuri pe amplasament, trebuie stabilit un program de monitorizare care ia in considerare materialele, agentii potentiali de contaminare si parcursurile potentiale din sol in apa subterana, apa de suprafata sau lantul trofic.Numarul documentului respectiv pentru informatii suplimentareprivind monitorizarea si raportarea generarii de deseuriRaport de amplasament9.6. Monitorizarea mediului

9.6.1. Contributia la poluarea mediului ambiant.

Este ceruta monitorizarea de mediu in afara amplasamentului instalatiei ?

Nu e cazulObservatii:Necesitatea monitorizarii de mediu trebuie luata in considerare pentru evaluarea efectelor emisiilor in cursurile de apa controlate, in apa subterana, in aer sau sol sau a emisiilor de zgomot sau mirosuri neplacute.Monitorizarea mediului poate fi ceruta, de. ex. atunci cand:

exista receptori vulnerabili; emisiile au o contributie semnificativa asupra unui Standard de Calitate a

Mediului (SCM) care este in pericol de a fi depasit Operatorul doreste sa justifice o concluzie BAT bazandu-se pe lipsa efectului

asupra mediului este necesara validarea modelarii

Necesitatea monitorizarii trebuie luata in considerare pentru: apa subterana, cand trebuie facuta o caracterizare a calitatii si debitului si luate in

considerare atat variatiile pe termen scurt, cat si variatiile pe termen lung. Monitorizarea trebuie stabilita prin autorizatia de gospodarirea apelor pe baza unui studiu hidrogeologic care sa indice directia de curgere a apelor subterane, amplasamentul si caracteristicile constructive necesare pentru forajele de monitorizare;

apa de suprafata, cand vor fi necesare, in conformitate cu prevederile autorizatiei de gospodarirea apelor, prelevarea de probe, analiza si raportarea calitatii in amonte si in aval a cursurilor de apa controlate

aer, inclusiv mirosurile; contaminarea solului, inclusiv vegetatia si produsele agricole; evaluarea impactului asupra sanatatii; zgomot.

Monitorizare mirosuriPrin natura activitatii cat si prin dotarile cu care este prevazut obiectivul se incadreaza in categoria acelora cenu genereaza mirosuri neplacute prin emisii difuze.In cadrul fermei nu se utilizeaza substante urat mirositoare, sursele generatoare de mirosuri nu sunt - observarea directiei vantului in raport cu casele oamenilor.

109


Observatii:Pentru generarea de deseuri trebuie monitorizate si inregistrate urmatoarele:

compozitia fizica si chimica a deseurilor; pericolul caracteristic; precautii de manevrare si substante cu care nu pot fi amestecate;

9.6.2. Monitorizarea impactului

Descrieti orice monitorizare a factorilor de mediu realizata sau propusa privind efectele emisiilor

Parametru/factor de mediu

Studiu/metoda de monitorizare Concluzii (daca au fost trase)

Emisii cos de fum cazan de 105 t/h

Masurare cu aparatura portabila din dotarea loboratorului

Emisiile se incadreaza in parametrii impusi de AIM 34/NV6/2006 revizuita in data de 24.09.2012 cat si

cei prevazuti de prin HG 440/2010 s

Numarul documentului respectiv pentru informatii suplimentare privind monitorizarea si raportarea emisiilor in apa de suprafata sau in reteaua de canalizare

Raport de amplasament

Observatii:In cazul in care monitorizarea factorilor de mediu este ceruta, la formularea propunerilor, trebuie luate in considerare urmatoarele:

poluantii care trebuie monitorizati, metodele standard de referinta, protocoalele privind prelevarea probelor;

strategia de monitorizare, selectia punctelor de monitorizare, optimizarea abordarii monitorizarii;

stabilirea nivelului de fond la care au contribuit alte surse; incertitudinea metodelor utilizate si eroarea generala de masurare care rezulta; protocoale de asigurare a calitatii (AC) si de control al calitatii (CC ), calibrarea si

intretinerea echipamentelor, depozitarea probelor si urmarirea lantului de custodie/audit;

proceduri de raportare, stocarea datelor, interpretarea si analiza rezultatelor, formatul de raportare pentru furnizarea informatiilor catre Autoritatea de Reglementare.

9.7. Monitorizarea variabilelor de proces

Descrieti monitorizarea variabilelor de procesUrmatoarele sunt exemple de variabile de proces care ar putea necesita monitorizare:

Descrieti masurile luate sau pe care intentionati sa le aplicati

materiile prime trebuie monitorizate din punctul de vedere poluantilor, atunci cand acestia sunt probabili si informatia provenita de la furnizor este necorespunzatoare;

Nu este cazulSe verifică calitatea conformitatea buletinelor de analize eliberate de furnizor si de terti

oxigen, monoxid de carbon, presiunea sau temperatura in arzatorul de la filtru sanitar sau in emisiile de gaze de ardere de la aeroterme;

Se reglează ʎ (raportul aer/ gaz metan) pentru minimizarea emisiilor şi optimizarea arderii

eficienta instalatiei atunci cand este importanta pentru mediu;

Eficienţa termică este dată de randamentul de descompunere al gazului metan natural şi de transformare

110


a acestuia în energie termică consumul de energie in instalatie si la punctele individuale de utilizare in conformitate cu planul energetic (continuu si inregistrat);

Monitorizarea consumului de energie electrică în scopul reducerii acetuia

calitatea fiecarei clase de deseuri generate. Colectarea selectivă a deseurilor produse pe amplasamentListati alte variabile de proces care pot fi importante pentru protectia mediului.

9.8. Monitorizarea pe perioadele de functionare anormala

Descrieti orice masuri speciale propuse pe perioada de punere in functiune, oprire sau alte conditii anormale. Includeti orice monitorizare speciala a emisiilor in aer, apa sau a variabilelor de proces ceruta pentru a minimiza riscul asupra mediului.

Monitorizarea solului Nu este cazul, nu mai sunt impuse efectuarea de probe de sol prin AIM 34 NV6/2006 revizuita in data de 24.09.2012

10. DezafectareSe poate realiza in conditii de siguranta si protectie a factorilor de mediu.Pentru cele doua amplasamentele pe care se desfăşoară activitatea, lucrările de dezafectare se vor realiza conform Planurilor de închidere pentru fiecare amplasament în parte (planuri deţinute de S.C. Uzina Electrica Zalau S.AMasuri de protectia mediului propuse, în cazul închiderii instalaţiei aferente S.C Uzina Electrica Zalau S.A. cuprinse in planul de inchidere Oprirea instalaţiilorSe opreste alimentarea cu combustibil a tuturor instalaţiilor.Golirea instalaţiilorSe golesc toate instalaţiile, conductele şi rezervoarele de: abur, apă, gaz natural, canalizări, şi se opresc toate agregatele. Evacuarea materialelor, materiilor prime, şi a substanţelorApa convenţional curată se evacuează în emisarii naturali din zonă. Apele cu anumite încărcări peste limitele admise se vor trata corespunzător pentru a putea fi evacuate din centrală, inclusiv apele de canalizare.Materiile prime şi materialele se evacuează din incinta centralei prin vânzarea acestora agenţilor economici autorizaţi, uleiurile (de ungere, răcire, electroizolante, etc.) şi carburanţii.Substanţele chimice din staţia de epurare a apei , aflate aici în cantităţi mari ( tone), cum ar fi : - sarea, acidul clorhidric, lesie de sodă, schimbători de ioni, etc. se valorifică prin vânzare în condiţiile legii; Substanţele periculoase cum sunt: reactivii existenţi în laboratoare, mercurul din atelierele PRAM -AMC, etc. se valorifică de asemenea, predarea şi transportul acestora fiind asigurate conform legilor în vigoare. Spălarea rezervoarelor şi conductelor .Rezervoarele şi conductele, atât cele subterane cât şi cele aeriene, care conţin substanţe potenţial poluante sau periculoase se vor spăla cu substanţa, solventul adecvat, respectiv cu apă sau abur, în funcţie de conţinutul rezervoarelor sau conductelor.Astfel rezervoarele de, uleiuri, carburanţi, acizi şi sodă,etc. şi conductele aferente, se vor spăla cu abur şi apă fierbinte, sau solventul adecvat, iar rezidurile, amestecurile obţinute se vor separa de substanţele spălate din rezervoare şi se vor valorifica ca atare.

111


Demontarea instalaţiilorLa demontarea instalaţiilor se urmăreşte refolosirea sau reciclarea în cea mai mare măsură a tuturor materialelor, pieselor sau subansamblelor rezultate.Pentru a putea demola sau a fi vândute clădirile în care sunt adăpostite instalaţiile de ardere ale centralei, cu toate anexele lor, instalaţiile, indiferent de starea lor, se vor demonta şi se vor pregăti în vederea vânzării la alţi agenţi economici sau pentru valorificare ca fier vechi, deşeu de şamotă sau cărămizi refractare, etc. Materialele periculoase rezultate din demolări, cum ar fi azbestul (sub formă de plăci de azbociment, etc.), se vor depozita in saci de plastic cu pereti dubli eticheta care se vor evacua din centrală cu respectarea reglementărilor în vigoare la momentul închiderii.La demontarea acestor instalaţii se va avea în vedere faptul ca proiectele de demontare/demolare să conţine toate măsurile necesare, care trebuie respectate atât de constructor( demolator) cât şi de S.C Uzina Electrica Zalau S.A, în cea ce priveşte prevenirea poluării solului, apelor de suprafaţă şi subterane, şi a aerului.Demolarea construcţiilor Construcţiile aferente centralei se pot clasifica în mai multe categorii,astfel:construcţii speciale (coşuri de fum, canale de apă, estacade de conducte, rezervoare metalice şi din beton, tunele de cable, staţii electrice, etc.); clădiri (sala cazanelor, atelier chimic, laborator PRAM -AMC birouri, magazii şi depozite închise, staţii de pompare, ateliere,staţii electrice, staţii de ventilare, poarta, depozit central etc.);drumuri de comunicaţii (drumuri , căi ferate);reţele de apă şi canalizări;reţele de telecomunicaţii telefonie şi de curent electric.

Ca şi în cazul demontării instalaţiilor, şi la demolarea construcţiilor se va urmări, valorificarea şi reciclarea într-o măsură cât mai mare a tuturor elementelor, subansamblelor şi materialelor rezultate din demolare.

Demolarea construcţiilor va fi precedată de o cercetare a pieţii , în vederea depistării posibililor cumpărători pentru anumite construcţii , mai ales clădiri, din incinta centralei, pentru a fi folosite în alte scopuri decât destinaţia actuală. Vânzarea probabilă se va efectua cu reglementarea corespunzătoare a utilizării construcţiilor, mai ales în cea ce priveşte preluarea şi utilizarea lor cu respectarea măsurilor de prevenire şi de protecţie împotriva poluării mediului.

Lucrările de demolare a construcţiilor din incinta centralei se vor efectua în baza unui proiect de desfiinţare/demolare, în baza Autorizaţiei de desfiinţare obţinute conform legii. Autorizaţia de desfiinţare va fi însoţită de toate avizele necesare, inclusiv de Avizul de gospodărire a apelor, Acordul de mediu, Avizul pompierilor şi a organelor de sănătate publică , etc.Proiectele aferente demolărilor vor avea prevederi speciale privind protecţia mediului în timpul demolărilor, inclusiv privind evacuarea materialelor recuperate şi cea ce priveşte evacuarea deşeurilor nevalorificabile. Proiectul va conţine referiri concrete la destinaţia exactă a materialelelor obţinute din demolare şi modul de transport, predare , depozitare etc. atât al materialelor, cât şi al deşeurilor nerecuperabile.

10.1. Masuri de prevenire a poluarii luate inca din faza de proiectare

(Pentru o instalatie noua) descrieti modul in care au fost luate in considerare urmatoarele etape in faza de proiectare si de executie a lucrarilor Utilizarea rezervoarelor si conductelor subterane este evitata atunci cand este posibil (doar

daca nu sunt protejate de o izolatie secundara sau printr-un program adecvat de monitorizare);

112


DA

este prevazuta drenarea si curatarea decantoarelor si conductelor inainte de demontare;

DA

lagunele si depozitele de deseuri sunt concepute avand in vedere eventuala lor golire si inchidere;

DA

izolatia este conceputa astfel incat sa fie impermeabila, usor de demontat si fara sa produca praf si pericol;

DA

materialele folosite sunt reciclabile (luand in considerare obiectivele operationale sau alte obiective de mediu).

DA

Nota: pentru instalatiile existente, aşa cum sunt specificate de O.U.G. nr.152/ 2005 privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării, este necesar ca la prima autorizare integrată de mediu, documentaţia să prezinte şi programul/măsurile prevăzute pentru dezafectare, astfel încât să prevină poluarea mediului.10.2. Planul de inchidere a instalatiei

Documentatia pentru solicitarea autorizatiei integrate a instalatiilor noi si a celor existente trebuie sa contina un Plan de inchidere a instalatiei. Cele de mai jos pot alcatui fundamentul unui plan de inchidere a instalatiei. Acest plan trebuie elaborat la nivel de amplasament si actualizat daca circumstantele se modifica. Orice revizuiri trebuie trimise Autoritatii de Reglementare.Furnizati un Plan de Amplasament cu indicarea pozitiei tuturor rezervoarelor, conductelor si canalelor subterane sau a altor structuri. Identificati toate cursurile de apa, canalele catre cursurile de apa sau acvifere. Identificati permeabilitatea structurilor subterane. Daca toate aceste informatii sunt prezentate in Planul de Amplasament anexat Raportului de Amplasament, faceti o referire la acesta.

Raport de amplasament –planuri de amplasare înzonăRaport deamplasament –cap. 5

10.3. Structuri subterane

Pentru fiecare structura subterana identificata in planul de mai sus se prezinta pe scurt detalii privind modul in care poate fi golita si curatata/decontaminata si orice alte actiuni care ar putea fi necesare pentru scoaterea lor din functiune in conditii de siguranta atunci cand va fi nevoie. Identificati orice aspecte nerezolvate

Structuri subterane Continut Masuri pentru scoaterea din functiune in conditii de siguranta

Conducte de ape uzate Apa uzata neutralizata

Canalizare menajera Ape uzate fecaloid menajere

113


10.4. Structuri supraterane

Pentru fiecare structura supraterana identificati materialele periculoase(de ex. izolatiile de azbest) pentru care ar putea fi necesara o atentie sporita la demontare si/sau eliminare. Orice alte pericole pe care demontarea structurii le poate genera. Identificarea problemelor potentiale este mai importanta decat solutiile, cu exceptia cazului in care dezafectarea este iminenta.

Cladire sau alta structura Materiale periculoase Alte pericole potentiale

Corp clădire administrativ Nu Nu

Constructie (hala) Atelier chimic Nu Nu

Sala cazan de 105t/h Nu Nu

10.5. Lagune

Lagune

Identificati toate lagunele Nu e cazul

Care sunt poluantii/agentii de contaminare din apa? Suspensii, reziduu fix, Calciu, magneziu, Sulfati CCOCr

Cum va fi eliminata apa? Prin evaporare naturala, si drenuri

Care sunt poluantii/agentii de contaminare din sediment/namol? Microorganisme

Cum va fi eliminat sedimentul/namolul? Nu e cazul

Cat de adanc patrunde contaminarea? Nu a fost pusa in evidenta o contaminare

Cum va fi tratat solul contaminat de sub laguna? Nu e cazul

Cum va fi tratata structura lagunei pentru recuperarea terenului? Nu e cazul

10.6. Depozite de deseuri

Depozite de deseuri

Identificati metoda ce asigura ca orice depozit de deseuri de pe amplasament poate indeplini conditiile echivalente de incetare a functionarii;

Nu este cazul

Exista studiu de expertizare sau autorizatie de functionare in siguranta? Nu e cazul

Sunt implementate masuri de evacuare a apelor pluviale de pe suprafata depozitelor? Nu e cazul

114


10.7. Zone din care se preleveaza probe

Pe baza informatiilor cuprinse in Raportul de Amplasament si a operatiilor propuse pentru prevenirea si controlul integrat al poluarii, identificati zonele care ar putea fi considerate in aceasta etapa ca fiind cele mai importante pentru realizarea analizelor de sol si de apa subterana la momentul dezafectarii. Scopul acestor analize este de a stabili gradul de poluare cauzat de activitatile desfasurate si necesitatea de remediere pentru aducerea amplasamentului intr-o stare satisfacatoare, care a fost definita in raporul initial de amplasament.

Zone/locatii in care se preleveaza probe de sol/apa subterana Motivatie

Incinta: Zona de depozitare reactivi chimici Posibile scurgeri accidentale

Trasee de conducte Posibile scurgeri accidentale

Este necesara realizarea de studii pe termen lung pentru a stabili cum se poate realiza dezafectarea cu minimum de risc pentru mediu? Daca da, faceti o lista a acestora si indicati termenele la care vor fi realizate.

Studiu Termen (anul si luna)

Nu este cazul

Identificati oricare alte probleme pertinente care trebuie rezolvate in eventualitatea dezafectarii.

11. Aspecte legate de Amplasamentul pe care se afla InstalatiaS.C Uzina Electrica Zalau S.A este o unitate de producere a energiei termice pentru

alimentarea cu energie termica a mun Zalau cat si a unor institutii de interes public, si are in vedere reducerea cantitatilor de deseuri, si valorificarea lor in functie de recomandarile legislative existente in domeniu.

Activitatea S.C. Uzina Electrica Zalau S.A –IMA3 se desfasoara: pe amplasamentul din str. Valea Mitei nr.2, in aceiasi locatie cu sediul social al unitatii S.C Uzina Electrica Zalau S.A este amplasata într-o zonă industrială, la limita estică a zonei industriale de est a municipiului Zalau, într-o zonă preponderent industrială şi comercială.Conform definiţiilor din Ordinul nr. 756/1997 al MAPPM, utilizarea terenurilor dinzona de amplasare a Uzinei Electrice poate fi caracterizată după cumurmează:

Nord : S.C Silcotub S.A; Est: S.C Silcotub SA, S.C Silvania S.A; Sud-Est: la cca 0.9 km distanţă de zona de locuit cartier Dumbrava Nord a

municipiului Zalău ; Sud-Vest : S.C Remat S.A ; Vest, Nord-Vest, Sud-Est: dealuri împădurite; Sud-Vest, la cca 2,5 km, Depozitul de zgură şi cenuşă Panic. Amplasamentul obiectivului este caracterizat de o climă temperat continentală

moderata, ameliorata, deci fara excese de căldură si umiditate.Temperatura medie anuală este de +9,50C cu maxima medie multianuala de +19,50C,

in luna iunie si minima medie de –2,6 0C în luna ianuarie. 115


Frecventa medie a vantului pe directii este estimata la 16,2%, pe directia Sud Est, dupa care urmeaza directiile Sud Vest (10,5% si Nord Vest (9,2%), frecventele maxime se intalnesc cu precadere in intervalul octombrie-aprilie, deci in perioada racoroasa si friguroasa a anului.

Direcţia dominantă a vântului în perioada verii este din direcţia Sud-Vest iar iarna din direcţia Nord Est, menţionând faptul că principala zonă protejată se găseşte pe direcţia Sud-Est

Sunteti singurul detinator de autorizatie integrata de mediu pe amplasament?

Daca da, treceti la Sectiunea 13 Da

11.1. Sinergii

Luati in considerare si descrieti daca exista sau nu posibilitatea de aparitie a sinergiilor cu alti detinatori de autorizatie de mediu fata de urmatoarele tehnici sau fata de altele care sunt pertinente pentru instalatie.

Tehnica Oportunitati

1) proceduri de comunicare intre diferitii detinatori de autorizatie; in special cele care sunt necesare pentru a garanta ca riscul producerii incidentelor de mediu este minimizat;

- verbal;- internet;- telefon, fax- pagina de web

2) beneficierea de economiile proportie pentru a justifica instalarea unei unitati de cogenerare; Nu este cazul

3) combinarea deseurilor combustibile pentru a justifica montarea unei instalatii in care deseurile sunt utilizate la producerea de energie / unei instalatii de co-generare;

Nu este cazul

4) deseurile rezultate dintr-o activitate pot fi utilizate ca materii prime intr-o alta instalatie; Nu e cazul

5) efluentul epurat rezultat dintr-o activitate avand calitate corespunzatoare pentru a fi folosit ca sursa de alimentare cu apa pentru o alta activitate;

Nu

6) combinarea efluentilor pentru a justifica realizarea unei statii de epurare combinate sau modernizate; Nu

7) evitarea accidentelor de la o activitate care poate avea un efect daunator asupra unei activitati aflate in vecinatate; Nu este cazul

8) contaminarea solului rezultata dintr-o activitate care afecteaza alta activitate – sau posibilitatea ca un Operator sa detina terenul pe care se afla o alta activitate;

Nu este cazul

9) Altele.

11.2. Selectarea amplasamentului

Justificati selectarea amplasamentului propus.Obiectivul se afla pe un amplasament care desfasoara o activitate identica incepand din anul 1978.

116


12. Limitele de emisii Inventarul emisiilor si compararea cu limitele admise Emisii

Emisii de gaze de ardere de la IMA3 (centrala termica): CO, SO2, NO2, pulberi

Nr.Crt.

Indicatorulanalizat

Concentratie(mg/Nmc) valoare medie anuala

VLE conform 440/2010mg/Nmc

VLE confDIRECTIVA 2010/75/UE A Parlamentului European şi a Consiliuluidin 24 noiembrie 2010privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării)

1 CO 8,1 - 100SO2 *sld 35 35

NO2 78,0 150 100Pulberi totale 0,0 5 5O2 2,8% 3% 3%

Comparand valoarile determinate in cursului unui an, cu valoarea admisa, se constata ca nu sunt depasiri fata de limita maxima

Din experienta detinuta de S.C. Uzina Electrica Zalau S.A, putem concluziona ca in emisia de gaze rezultate in urma procesului de ardere a gazului natural, nu au fost identificate depasiri a concentratiilor maxime admise NOx, CO, CO2, SO2, si pulberi , care sa afecteze calitatea mediului înconjurător

12.1. Emisii in aer asociate cu utilizarea BAT-urilor

12.1.1. Emisii de solventi

Cerinte suplimentare sau variate pentru tipuri specifice de activitate.

Activitate Emisie

Puncte de emisie

Nivel limita

Unitati de masura

Tehnici care pot fi considerate a fi BAT

Orice abatere de la limita – faceti justificarea aici

Nu este cazul

Justificati abaterile de la oricare din valorile limita de emisie prezentate mai sus.Nu este cazul

12.1.2. Emisii de dioxid de carbon de la utilizarea energiei

Sursa de energie Emisii anuale de CO2 in mediu (tone)

Electricitate din reteaua publica

Electricitate din alta sursa*

Abur produs pe amplasamentului/apa fierbinte*

117


Gaz 7949,0tone

Petrol

Total 7949,0 tone

* specificati mai jos sursa si factorul pentru emisiile de CO2

- factor de emisie CO2= 55,18toneCO2/Tj- factor de emisie NOx =0.89x10-3kg/Gj

Sursa de emisie o reprezinta cazanul de abur de 105t/h dotata cu un cos metalic cu H=60m

12.2 Evacuari in reteaua de canalizare proprie

Emisii in apa asociate utilizarii BAT-urilorSubstanta Puncte de

emisievaloarea pragmg/dm3

Valoarea limita de emisie propusa mg/l

Consum Biologic de Oxigen (CBO) (5 zile la 20°C)

Valea Mitei (ape uzate industriale)

300 300

Reziduu fix 2000 2000Materii totale in suspensie 35,0 35,0

A pH 6.5-8.5 6.5-8.5F Produse petroliere 5 5S Substante extractibile cu solventi organici 20 20

Nota: O valoare prag este stabilita facand referinta mai intai la legislatia romana si apoi la Indrumarele BAT si in cazul in care nici una din cele doua alternative de mai sus nu se aplica putem sa ne ghidam dupa VLE stabilite prin normele unui alt stat membru.OBS: Se specifica cel putin valorile limita de emisie pentru poluantii specifici activitatii pentru care se solicita emiterea autorizatiei integrate de mediu.

Limitele considerate mai sus se aplica in general emisiilor in cursuri de rauri. Autorizatiei. Pentru situatiile foarte sensibile pot fi atinse niveluri mai mici.

12.3 Emisii in reteaua de canalizare oraseneasca sau cursuri de apa de suprafata

Menajer

Substanta Puncte de emisie valoarea pragmg/dm3


Consum Biologic de Oxigen (CBO) (5 zile la 20°C)

Canalizare oraseneasca

300 300

Reziduu fix Canalizare oraseneasca

2000 2000

Materii totale in suspensie Canalizare oraseneasca

35,0 35,0

pH Canalizare oraseneasca

6.5-8.5 6.5-8.5

Produse petroliere Canalizare oraseneasca

5 5

Substante extractibile cu solventi organici Canalizare oraseneasca

20 20

118


Valea MiteiSubstanta Puncte

de emisie

valoarea pragmg/dm3


CCOCr Valea Mitei

125 125Reziduu fix 2000 2000Materii totale in suspensie 35,0 35,0

A pH 6.5-8.5 6.5-8.5F Produse petroliere 5 5S Substante extractibile cu solventi organici 20 20

Justificati abaterile de la oricare din valorile limita de emisie de mai sus.* Observatie; Tabelul se va completa cu gama indicatorilor cuprinsi in HG nr.188/2002 (NTPA 002 pentru evacuarile in reteaua de canalizare oraseneasca si NTPA 001 pentru evacuarile in cursurile de apa de suprafata) completata cu HG 118/2002, in functie de indicatorii prezenti in apa uzata industriala provenita din instalatie.

13.ImpactEvaluarea impactului

Activitatea de producere a energiei electrice si termice nu agreseaza in nici un fel factorii de mediu. In condiţii de funcţionare normală, impactul va fi strict localizat în zona amplasamentului pe care S.C. Uzina Electrica Zalau S.A . îşi desfăşoară activitatea. În cazul unor accidente, măsurile şi amenajările existente restrâng la minim zona de impact.

13.1. Evaluarea impactului emisiilor asupra mediului

Luand in considerare faptul ca au fost deja realizate fie un studiu de evaluare a impactului asupra mediului fie un bilant de mediu, nivelul de detaliere din solicitare trebuie sa corespunda nivelului de risc asupra mediului exercitat de emisiile rezultate din activitati. Instalatiile care au receptori importanti sau sensibili localizati in mediul receptor sau emit substante a caror natura si cantitate ar putea afecta receptorii din mediu pot necesita o evaluare mai detaliata a efectelor potentiale. In cazul in care instalatiile evacueaza doar un nivel scazut de emisii si nu exista receptori afectati sau sensibili, aceste zone pot sa nu necesite o astfel de evaluare detaliata.Operatorii trebuie sa aiba dovezi care sustin evaluarea impactului exercitat de activitatile lor asupra mediului si acestea sa fie componente ale documentatiei de solicitare. Indrumarul privind evaluarea BAT prezinta o metodologie pentru efectuarea acestei evaluari, care ofera recomandari suplimentare privind natura informatiilor si nivelul de detaliere necesar. De asemenea, ofera o metoda de stabilire a importantei impactului unei evacuari asupra mediului receptor. Conform raport de amplasament 13.2. Localizarea receptorilor, a surselor de emisii si a punctelor de monitorizare

Trebuie anexate harti si planuri ale amplasamentului la scara corespunzatoare pentru a indica in mod vizibil localizarile receptorilor, sursele si punctele de monitorizare in care au fost facute masuratori pentru substantele evacuate sau pentru impactul substantelor evacuate din instalatii. Extinderea zonei considerate poate fi la nivel local, national sau international, in functie de marimea si natura instalatiei si de natura evacuarilor.

119


In special, urmatorii receptori importanti si sensibili trebuie luati in considerare ca parte a evaluarii: Habitate care intra sub incidenta Directivei Habitate, transpusa in legislatia nationala

prin Legea 462/2001, aflate la o distanta de pana la 20km de instalatie sau pana la 20km de amplasamentul unei centrale electrice cu o putere mai mare 50MWth

Arii naturale protejate aflate la o distanta de pana la 20 km de instalatii

Arii naturale protejate care pot fi afectate de instalatiei

Comunitati (de ex. scoli, spitale sau proprietati invecinate)

Zone de patrimoniu cultural

Soluri sensibile

Cursuri de apa sensibile (inclusiv ape subterane)

Zone sensibile din atmosfera (de ex. reducerea stratului de ozon din stratosfera, calitatea aerului in zona in care SCM este amenintat)

Informatiile despre identificarea receptorilor importanti si sensibili trebuie rezumate in tabelul de mai jos (extindeti tabelul daca este nevoie)5

5 Receptorii sensibili la mirosuri si zgomot trebuie sa fi fost identificati in Sectiunile 5.6.3.1 si 9 din solicitare120


13.2.1. Identificarea receptorilor importanti si sensibili

Harta de referinta pentru receptor

Tip de receptor care poate fi afectat de emisiile din instalatie

Lista evacuarilor din instalatie care pot avea un efect asupra receptorului si parcursul lor. (Aceasta poate include atat efectele negative, cat si pe cele pozitive)

Localizarea informatiei de suport privind impactul evacuarilor (de ex. rezultatele evaluarii BAT, rezultatele modelarii detaliate, contributia altor surse – anexate acestei solicitari)

Plan topo AER - emisii de de NOx, SO2, CO, pulberi Raportul de amplasament, buletine de analiza

APA - canalizare menajeră

- evacuare in Valea Mitei

-

Raportul de amplasament, buletine de analiza

13.3. Identificarea efectelor evacuarilor din instalatie asupra mediului

Operatorii/ Titularii de activitate trebuie sa faca dovada ca o evaluare satisfacatoare a efectelor potentiale ale evacuarilor din activitatile autorizate a fost realizata si impactul este acceptabil. Acest lucru poate fi facut prin utilizarea metodologiei de evaluare a BAT si a altor informatii suplimentare pentru a prezenta efectele asupra mediului exercitate de emisiile rezultate din activitati. Rezultatul evaluarii trebuie inclus in solicitare si rezumat in tabelul 14.3.1 de mai jos.Conform Raportului de amplasament.

13.3.1. Rezumatul evaluarii impactului evacuarilor (extindeti tabelul daca este nevoie)

Rezumatul evaluarii impactului

Listati evacuarile semnificative de substante si factorul de mediu in care sunt evacuate, de ex. cele in care

contributia procesului (CP) este mai mare de 1% din SCM*

Descrierea motivelor pentru elaborarea unei modelari detaliate, daca aceasta a fost realizata, si localizarea

rezultatelor (anexate solicitarii)

Confirmati ca evacuarile semnificative nu au drept rezultat o depasire a SCM prin listarea Concentratiei Preconizate in Mediu (CPM) ca procent din SCM pentru fiecare substanta (inclusiv efectele pe termen lung si pe termen scurt, dupa caz)*

121


CO (mg/Nmc) valoare masurata instantaneu 5,0 mg /Nmc

Nu e cazul, valoare admisă 100 mg/ Nmc

NOx (mg/ Nmc)valoare masurata instantaneu 80.0 mg/Nmc


SOx (mg/ Nmc)valoare masurata instantaneu sld mg/ma


PM 10, (mg/mc) valoare masurata 0,005 mg/mc Nu e cazul, valoare admisă 5,0mg/mc

* SCM se refera la orice Standard de Calitate a Mediului aplicabil

122


13.4. Managementul deseurilorReferitor la activitatile care implica eliminarea sau valorificarea deseurilor luati in considerare obiectivele relevante in tabelul urmator si identificati orice masuri suplimentare care trebuie luate in afara de cele pe care v-ati angajat deja sa le realizati, in scopul aplicarii BAT- urilor, in aceasta Solicitare de obtinere a autorizatiei integrate de mediu.

Obiectiv relevant Masuri suplimentare care trebuie luate

a)asigurarea ca deseul este recuperat sau eliminat fara periclitarea sanatatii umane si fara utilizarea de procese sau metode care ar putea afecta mediul si mai ales fara:

Nu necesita masuri suplimentare

risc pentru apa, aer, sol, plante sau animale; sau Platforma de depozitare betonata, respectarea conditiilor optime de transport incorporare

cauzarea disconfortului prin zgomot si mirosuri; sau Nu exista riscul de a genera disconfort prin mirosuri.

afectarea negativa a peisajului sau a locurilor de interes special;

Nu e cazul

Referitor la obiectivul relevant implementare, cat mai concret cu putinta, a unui plan facut conform prevederilor din Planul Local

de Actiune pentru protectia mediului completati tabelul urmator:

Identificati orice planuri de dezvoltare realizate de autoritatea locala de planificare, inclusiv planul local pentru deseuri

Faceti observatii asupra gradului in care propunerile corespund cu continutul unui astfel de plan

Nu e cazul

Deseurile menajere sunt eliminate prin firme de profilDeseurile de metale feroase si neferoase sunt valorificate prin firme de profil autorizate

Numele procesului Numele/codul deseului si denumirea emisiei REF

Deseul, impactul emisiei

Cantitate

t/ an

Producere apa tratata demineralizata Masa ionica 19.09.05 Substanta

organica, 0.100

Deseuri de hartie carton 15 01 01 reciclabil 0,5

Deseuri de mase plastice 15 01 02 reciclabil 0,2-0,3

Deseuri metalice feroase 17.04.05 reciclabil 0,5

Deseu manajer 20.03.01 miros specific 5,0

Ulei uzat 13.02.08 reciclabil 0.5

Deseu de cupru 17.04.01 reciclabil 0.5


123

Deseu de fonta 17.04.07 reciclabil 0.5

Deseu de plumb 16.06.01 reciclabil 0.1

Electrolit acid 16.06.06* reciclabil 0.0

Deseu cu continut de azbest 17.06.01* reciclabil 0.0

Deseu din demolari si constructii 17.01.07 reciclabil 1.0

Deseu de anvelope uzate 16.01.03. incinerare prin Holcim 0.0

Deseu de acumulatoare uzate 16.06.05 reciclabil 0.0

Deseu de vata minerala 17.06.04 reciclabil 0.2

Deseu de lemn 17.02.01 reciclabil 0.50

Deseu de aluminiu 17.04.02 reciclabil 0.10

Deseu de cabluri uzate 17.04.11 reciclabil 0.800

Deseurile provin din activitatea de reparatii si intretinere, activitate normala pentru o centrala termicaDeseurile sunt colectate selectiv si se gestioneaza conform cerintelor Hotararii nr. 856 din 16 august 2002, privind evidenta gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase si a cerintelor Legii nr. 211, din 15 noiembrie 2011 privind regimul deşeurilor


124

SECTIUNEA 15

PROGRAMUL DE CONFORMARE DE MODERNIZARE

Nu e cazul

13.5 Habitate Speciale

Cerinta Raspuns (Da/Nu / identificati / confirmati includerea, daca este cazul)

Ati identificat Situri de Interes Comunitar, in special reteaua Natura 2000, Zone Speciale de Conservare sau Rezervatii Stiintifice care pot fi afectate de operatiile la care s-a facut referire in Solicitare sau in evaluarea dumneavoastra de impact de mai sus?

Nu sunt

Ati furnizat anterior informatii legate de Directiva Habitate, pentru Planificarea la nivel Urban sau Rural, SEVESO sau in alt scop?

Nu sunt

Exista obiective de conservare pentru oricare din zonele identificate? (D/N, va rugam enumerati)

Nu sunt

Realizand evaluarea BAT pentru emisii, sunt emisiile rezultate din activitatile dumneavoastra apropiate de sau depasesc nivelul identificat ca posibil sa aiba un impact semnificativ asupra Zonelor Europene? Nu uitati sa luati in considerare nivelul de fond si emisiile existente provenite din alte zone sau proiecte.

Nu sunt

Va rugam sa rezumati mai jos toate datele pe care le-ati propus in sectiunile anterioare ale solicitarii. Masurile incluse in acest program trebuie grupate pe sectiuni pentru fiecare factor de mediu afectat, masuri de reducere a poluarii, masuri de remediere a poluarii istorice, pe baza obiectivului principal al masurii respective.

14. Programul pentru pentru conformare si programul pentru modernizare

MasuraData propusa pentru

implementare

Costuri

(mii euro)

Sursa de finantare

Nota

AIM nr.34NV6/2006 revizuita in data 24.09.2012, a fost eliberata cu program de conformare Nota:0= sursa va trebui identificata1 = finantare proprie2 = credit bancar3 = institutie financiara internationala4 = finantare nerambursabila

2013SECTIUNEA 15 – PROGRAMELE DE CONFORMARE SI MODERNIZARE

125

AIM nr.34NV6/2006 revizuita in data de 24.09.2012,

Pentru IMA 3 nu sunt masuri de conformare Programul pentru conformare trebuie sa includa obligatoriu si prevederile, Programului de etapizare, anexa la Autorizatia de Gospodarirea Apelor.Program de etapizare - Autorizatia de G.A nr.164/28.03.2012 nu a fost eliberata cu program de etapizare

Zalau 05.11.2013

2013SECTIUNEA 15 – PROGRAMELE DE CONFORMARE SI MODERNIZARE

126

formularul de solicitare - agentia pentru …apmsj-old.anpm.ro/files/apm...

Documents