firma atestata in domeniul protectiei mediului si ...apmsj-old.anpm.ro/files/apm...

1

Investitia: MARIRE CAPACITATE FERMA PENTRU CRESTEREA SI

INGRASAREA PORCILOR DE LA 1950 LA 2600 CAPETE, AMPLASAT IN SIGHETU SILVANIEI, NR. 218, COMUNA CHIESD, JUDETUL SALAJ

Beneficiar: S.C. DOMIPOR S.R.L.

CHIESD, COMUNA CHIESD, STR. MORII, NR. 60, JUDEŢUL SALAJ

- MAI 2014 -

Firma atestata in domeniul protectiei mediului si gospodaririi apelor

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

2

S.C. MEDANA COMPANY S.R.L. B-dul Sănătăţii, Nr. K28/6, CP 440182 Satu Mare, Satu Mare Tel./Fax: 0261-758881

LISTA DE SEMNĂTURI

DIRECTOR, RESPONSABIL PROIECT,

ING. Francisc GYŐRI ING.EC. Ana - Maria GYŐRI


3

CUPRINS

1. INFORMATII GENERALE ........................................................................................................................ 4

2. PROCESE TEHNOLOGICE ................................................................................................................... 23

2.1. PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCŢIE .............................................................................................. 23 2.2. ACTIVITATI DE DEZAFECTARE .............................................................................................................. 32

3. DEŞEURI ................................................................................................................................................. 32

4. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERĂ, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI, ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA .............................................................. 36

4.1. APA .................................................................................................................................................. 36 4.2. AERUL ............................................................................................................................................. 46 4.3. SOLUL .............................................................................................................................................. 59 4.4. GEOLOGIA SUBSOLUL .................................................................................................................. 59 4.5. BIODIVERSITATEA ......................................................................................................................... 64 4.6. PEISAJUL ........................................................................................................................................ 66 4.7. MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC ..................................................................................................... 67 4.8. CONDIŢII CULTURALE ŞI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL ............................................... 69

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR .............................................................................................................. 69

5.1. ALTERNATIVE PRIVIND DEZVOLTAREA PROIECTULUI .............................................................................. 69 5.2. ALTERNATIVA PRIVIND AMPLASAMENTUL .............................................................................................. 69 5.3. ALTERNATIVA PRIVIND CONEXIUNEA LA UTILITATI .................................................................................. 70 5.4. ALTERNATIVA FINALA A PLANULUI......................................................................................................... 70

6. MONITORIZAREA .................................................................................................................................. 73

7. SITUAŢII DE RISC .................................................................................................................................. 75

8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR .......................................................................................................... 77

9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC ................................................................................................ 78


4

1. INFORMATII GENERALE

Informatii despre titularul proiectului: numele si adresa companiei titularului, numele, telefonul si faxul persoanei de contact.

Titularul proiectului pentru care se realizează prezentul raport privind impactul asupra mediului, este S.C. DOMIPOR S.R.L., înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. J31/265/2005, cod de înregistrare fiscală RO 17460550, cu sediul în localitatea Chiesd, comuna Chiesd, Strada Morii, NR.60, Judeţul Salaj, Punct de lucru: Ferma de porci, amplasat in Sighetu Silvaniei, Nr. 218, comuna Chiesd, judetul Salaj, Telefon: 0260-672733 Fax: 0260–672744, Adresa de e-mail: [email protected] Administrator: Aurelia ARDELEAN, Nr. de telefon: 0260-672733

Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului si al raportului la acest studiu: numele si adresa (persoanei fizice sau juridice, numele, telefonul si faxul persoanei de contact).

Autorul raportului privind impactul asupra mediului, este S.C. MEDANA COMPANY S.R.L. Satu Mare, având sediul în municipiul Satu Mare, B-dul Sanatatii, nr. K28/6, cod postal 440182, tel/fax 0261-758881, CUI 7831554 înregistrat la Oficiul Registrului Comerţului cu nr. J30/650/1995. Adresa e-mail: [email protected]

Denumirea proiectului şi beneficiarul lucrărilor

Denumirea proiectului

Marire capacitate ferma pentru cresterea si ingrasarea porcilor de la 1950 la 2600 capete, amplasat in Sighetu Silvaniei, Nr. 218, comuna Chiesd, judetul Salaj

Beneficiarul lucrarilor

S.C. DOMIPOR S.R.L. Localitatea Chiesd, Comuna Chiesd, Str. Morii, Nr. 60, Judeţul Salaj

mailto:[email protected]


5

Cadrul legislativ aplicabil realizării studiului şi redactării raportului

Prezentul raport aferent investiţiei „Marire capacitate ferma pentru cresterea si ingrasarea porcilor de la 1950 la 2600 capete”, care se va realiza în incinta fermei pentru cresterea si ingrasarea porcilor a fost intocmit in vederea obtinerii acordului de mediu, conform Ordinului nr. 863/2002 si pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu, Ordinului 135/2010 privind aprobarea metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private. Activitatea desfasurata de S.C. DOMIPOR S.R.L. este specializata in cresterea animalelor. Investitia preconizata, respectiv, „Marire capacitate ferma pentru cresterea si ingrasarea porcilor de la 1950 la 2600 capete”, face obiectul prezentului studiu deoarece cu marirea capacitatii, activitatea intra conform Anexei 1 din OUG 152/2005, aprobat cu Legea 84/2006,la pct.: 6.6- instalaţii pentru creşterea intensivǎ a porcilor având o capacitate mai mare de: b) 2000 de locuri pentru porci de producţie (cu o greutate ce depǎşeşte 30 kg); Raportul la Studiul de Evaluare a Impactului pentru obiectivul mai sus mentionat s-a intocmit in conformitate cu prevederile urmatoarelor acte normative: - OUG 195/2005 privind protectia mediului, aprobata, cu modificari si completari prin Legea 256/2006; - OUG 114/2007 pentru modificarea si completarea OUG 195/2005 privind protectia mediului; - OM 863/2002 - Ordin al Ministrului Apelor si Protectiei Mediului privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului; - HG 445/2009 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice si private; - OM 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private.

Conform H.G. nr. 445/2009, privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului se incadreaza in ANEXA Nr. 2, Pct.1. lit.e) si pct.13 lit. a).


6

Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia (constructie, functionare, demontare / dezafectare / inchidere / post-inchidere)

Constructii:

HALA DE CRESTERE- 2 buc: Clădire cu regim de înălţime parter

Ac = 1080,00 mp Au = 990,00 mp

Capacitate: Total: 2.600 capete, din care, Hala I = 1300 cap/serie

Hala II = 1300 cap/serie 3 serii/an, 7800 cap/an

Tehnologie:

In cadrul fermei se desfasoara cresterea porcilor in sistem intensiv cu urmatorul proces tehnologic pe perioada unui ciclu de productie (100 -110 zile) in hala:

- Furajarea se realizeaza pe doua linii tehnologice (pentru fiecare grajd) care au in dotare 2 buncare de stocare a furajului, buncarul este realizat din fibra sticla si este montat pe o structura metalica.

- Alimentarea buncarelor de stocare, de la micro FNC–ul propriu care transporta furajul pneumatic.


7

- Alimentarea cu apa se face din doua puturi forate, apa din put se pompeaza in

regim automat intr-un bazin de stocare de 18 mc situate in hale 1buc. la nivelul unei hale. Prin pompe, se utilizeaza sistemul de adapare a porcilor prin suzete.

- Microclimatul in hale se realizeaza printr-un sistem de ventilatie si aerisire complet automatizat, independent de fiecare hala in parte plus umidificator de aer, prin intermediul unor stropitori montate pe tavan se pulverizeaza apa, ceea ce ajuta la coborarea temperaturii pe timp de vara. Principiul de functionare a ventilatiei este bazat pe eliminarea fortata a aerului viciat cu ajutorul ventilatoarelor si patrunderea aerului proaspat prin ferestrele laterale dotate cu clapete, pe baza diferentei de presiune. Ventilatoarele sunt situate sub acoperis si sunt racordate la cosuri de evacuare care trec prin acoperis . In urma eliminarii aerului viciat, aerul proaspat patrunde prin ferestrele laterale si se distribuie in hale. Cantitatea de aer necesar se masoara de catre un senzor legat de un calculator central, acestea transmitand comenzi catre ventilatoarele cu turatie controlata. Cosurile de evacuare sunt situate peste coama acoperisului pentru a se evita reintoarcerea aerului viciat in hala. Medicamentatia utilizata pe perioada stabulatiei se realizeaza in regim automat prin sistemul de alimentare cu apa prin dozatorul montat pe instalatia de apa de la hala.

- Dejectiile (purinul) rezultate in perioada unui ciclu de crestere sunt stocate in

rigole laterale din hale, rigole acoperite cu gratare de beton, dupa care sunt deversate prin conducte postate sub rigole.

Gratarul de beton asezat peste rigolele de colectare.


8

Dejectiile sunt tratate in faza incipienta (in rigole) si ulterior in bazinul vidanjabil, cu bacterii telurice (de ex.Diavolina) al caror rol rezida in faptul ca accelereaza procesul de fermentare a dejectiilor, reduce substantial mirosul specific si lichefiaza. Rigolele din hala si bazinele de stocare asigura capacitatea necesara pentru perioada unui ciclu de fermentare (maturare si biosterilizare) pentru a putea fi transportate pe terenuri agricole, pasuni, in vederea fertilitatii acestora.

- Mortalitatile sunt depozitate temporar in lada frigorifica de 670 litri dupa care sunt ridicate periodic, la cerere de catre unitati autorizate cu care societatea are contract.

- Transportul porcilor la abatoare pentru sacrificare se face cu autospeciale din dotarea abatoarelor, autorizate sanitar-veterinar.

- Dupa finalizarea unui ciclu de crestere si livrare a porcilor se executa lucrari de igenizare, dezinfectie si reparatii necesare.

- Pentru asigurarea masurilor de biosecuritate, ferma este complet imprejmuita

cu gard din sarma sudata, accesul in ferma fiind permis numai prin dezinfector rutier si filtrul sanitar, dotat cu vestiare de schimb si dusuri.


9

Functionare: Momentan ferma functioneaza cu o capacitate de 1950 locuri de porci pentru crestere si ingrasare. Prin proiect se solicita marirea capacitatii la 2600 locuri. Terenul este situat in intravilanul satului Sighetu Silvaniei, nr.218, comuna Chiesd, judetul Salaj. Nu se solicita suprafete suplimentare de teren, deoarece suprafata halelor si a instalatiilor satisfac cerintele de marire a capacitatii de populare.

Activitatea care se va desfăşura în incinta Fermei de porci de către S.C. DOMIPOR S.R.L. este cea de creştere şi îngrăşăre a porcilor in sistem intensiv, respectiv a comercializării acestora.

Activitatea se desfăşoară în:

2 hale, cu o capacitate totală de 2600 locuri, din care:

Hala nr 1- 1200 porci / serie / 30 boxe / 40 porci/boxa

Hala nr 2- 1200 porci / serie / 30 boxe / 40 porci/boxa

Filtru sanitar la nivelul fiecarei hale.

Pe amplasament vor functiona, următoarele obiective:

Hală de adăpost porci – 2 buc, care sunt clădiri parter, încăperile clădirii având următoarele destinaţii şi suprafeţe:

- aria construită : 1172 mp - aria utila de adapost : 990 mp - numărul de niveluri : 1 parter - înălţime niveluri : 2.45 m/grinda; 6 m/varf acoperis

Corp administrativ : 71 mp

Corp magazie si procesare furaje : 270 mp

Platforme şi drumuri de acces : 4872 mp

Dezinfector rutier : 1 buc

Silozuri de furajare, 4 bucati : 18 mc/buc

Imprejmuiri : 900 ml

Sistem de alimentare cu apă : puţ, 2 buc

Reţea de apă : -conducte din PEHD Dn 90 mm si L=180 m (pentru apa in scop potabil); -conducte din PEHD Dn =90 mm si L=180 m (retea exterioara apa utilizata in scop tehnologic); -conducte PE Dn-50 mm. L=495 m (retea tehnologica interioara); -conduce PE Dn-90 mm. L=150 m, pt. alimentare hidranti;

Bazin de colectare ape uzate menajere: 18 mc – 1 buc

Pentru dejectii si ape uzate tehnologice: canale betonate si hidroizoiate sub grajduri pentru depozitarea intermediara a dejectiilor;

Conducte PVC pentru apele uzate tehnologice si dejectii Dn-300 mm; L=360 m

Bazin de colectare dejecţii lichide subteran, betonat hidroizolat acoperit: 820 mc – 2 buc

Rigole betonate de canalizare pluvială L = 560 m


10

Durata de funcţionare

Durata etapei de functionare nu se poate preciza cu exactitate acesta depinde în primul rând de cererea pietii de desfacere. Perioada de funcţionare considerată este nederminată dar având în vedere faptul că, constructiile si instalatiile sunt noi, cu reparatiile planificate poate functiona 24-36 ani, conform duratei normale de functionare a mijloacelor fixe „Clădiri agrozootehnice” – Catalog din 30 nov 2004 publicat in Monitorul Oficial nr. 46/13.01.2005.

Lucrari de dezafectare

Lucrari de dezafectare nu sunt prevazute a se realiza. Terenul are functiunea de constructii agozootenice.

Lucrari de inchidere

Lucrarile de refacere a mediului propuse a se executa la sfarsitul perioadei de funcţionare, vor tine cont de prevederile legale privind protectia si refacerea mediului astfel incat, la finalul lucrarilor terenurile afectate sa poata fi redate circuitului economic iniţial (regim economic curţi cu construcţii) sau pentru o folosinţă ulterior stabilită.

La încetarea activităţii de creştere a porcinelor urmează a se parcurge următoarele etape principale:

oprirea alimentării cu utilităţi: apă, energie electrică şi combustibil a instalaţiilor;

demontarea instalaţiilor şi transportul materialelor rezultate, spre destinaţiile anterior stabilite;

dezafectarea depozitelor;

determinarea gradului de afectare a solului;

ecologizarea platformei;

în funcţie de destinaţia ulterioară a terenului, se va reabilita suprafaţa ocupată de instalaţie.

Deseurile rezultate din dezafectare sunt deseuri preponderent valorificate. Deşeurile nevalorificabile nu prezintă impact potenţial asupra solului – subsolului şi a apelor fiind preponderent în componenţa instalaţiilor. La inchiderea societatii sau la inchiderea unor sectoare de activitate vor fi realizate studii pentru dezafectarea in conditii de siguranta pentru mediul inconjurator. Măsurile propuse la încetarea activităţii, sunt:

monitorizarea permanenta cantitativa si calitativa a deseurilor rezultate;

gestionarea corespunzatoare a deseurilor rezultate;

valorificarea deseurilor prin firme specializate in colectare;

solicitarea autorizaţiei întegrate de mediu pentru încetarea activităţii;

evacuarea întregii cantităţi de dejecţii din hale;

spălarea şi dezinfectarea halelor de creştere a porcinelor;


11

spălarea şi dezinfectarea instalaţiilor de canalizare şi a instalaţiilor ce au deservit activitatea;

evacuarea prin vidanjare a apelor uzate rezultate din spălarea instalaţiei de canalizare;

evacuarea din incintă a tuturor instalaţiilor care au deservit activitatea de creştere a porcinelor;

testarea solului şi a apei subterane pentru a constata gradul de poluare cauzat de activitate şi necesitatea oricărei remedieri în vederea redării zonei aşa cum este definită în raportul iniţial al amplasamentului;

Pentru protecţia factorilor de mediu, se prevede:

Interzicerea depozitării direct pe sol a oricăror produse ori materiale care ar putea afecta calitatea acestuia;

Desemnarea unui personal în vederea monitorizării deşeurilor rezultate, stocate, manipulate, valorificate, gestionate;

Valorificarea cât mai eficientă a deşeurilor rezultate la firme specializate;

Valorificarea motoarelor, ventilatoarelor şi a instalaţiilor pe cât posibil integral fără a fi dezmembrate pe amplasament;

Verificarea instalaţiilor la scoaterea din hale să nu prezinte scurgeri de produse petroliere, emulsii de ungere sau dejecţii;

La lucrările de dezafectare se vor respecta toate normele de protecţia muncii, sanitare şi PSI, pentru prevenirea accidentelor.

Toate lucrările de dezafectare a amplasamentului fermei vor trebui avizate de către Autoritatea de Mediu.

Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul producerii energiei necesare asigurării producţiei

TABELUL Nr. 1.1: Informaţii privind producţia şi necesarul resurselor energetice

Producţia Resurse folosite în scopul asigurării producţiei

Denumirea Cantitatea anuală

Denumirea Cantitatea anuală Furnizor

Porci 7.600 cap/an Petrol / păcură -

Gaze naturale -

G.P.L. -

Cărbune -

Cocs de furnal -

Gaz de furnal -

Gaze de rafinărie -

Benzine -

Energie electrică 622 MWh/an Sistemul naţional S.C. RENEL S.A.

Energie termică 8.940 Gcal/an Instalaţii proprii

Motorina 1000 l/an S.C. PECO S.A.


12

Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice

TABELUL Nr. 1.2: Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice

Denumirea materiei prime, a substanţei sau preparatului chimic

Cantitatea anuală / existentă în stoc

Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau preparatelor chimice*)

Categorie Periculozitate**) Fraze de risc*)

Benzine (motorină)

1 mc/an Existentă în rezervoarele mijloacelor de transport si canistre metalice

Periculoase

Posibil efect cancerigen - dovezi insuficiente

Carc. Cat. 3; R40

K-Othrine SC25 15 l Periculoase Recomandări de prudenţă.

S2;S13;S20/21;S46

Storm,Virocid,Aldezin 85 kg Periculoase Recomandări de prudenţă.

S2;S13;S20/21;S46

Materiale de uz veterinar

150 kg Periculoase R 22- toxicitate redusa pentru om

R 22

În activitatea Fermei de creştere şi îngrăşare a suinelor nu se utilizează în mod curent substanţe chimice. Singurele substanţe chimice utilizate pe amplasamentul fermei sunt substanţele folosite la dezinfectarea halelor în care sunt crescute animalele, în perioada de depopulare a acestora. În mod curent, pentru dezinfecţia halelor de creştere a animalelor se utilizeaza Virocid si Aldezin sau Storm. Dezinfecţia halelor de creştere a porcilor se face prin pulverizarea acestuia, în concentraţie de 0.5- 1% .

Motorina utilizata pentru turbosuflante se achizitioneaza de la punctele PECO in canistre de 20 l, se utilizeaza numai la nevoie. Canistrele sunt recirculate.


13

TABELUL Nr. 1.2 a: Informaţii despre materiile prime

Materii prime Natura chimicǎ / compoziţie

Cantitate Destinaţie Mod de stocare

purcei 20-25 kg 7800 buc/an creştere hale de creştere

furaj mixturǎ de subtanţe vegetale, vitamine, aminoacizi

2400 t/an

creştere animale

2 silozuri fibra sticla, exterioare: 18 mc/buc

apǎ anorganic / H2O Cca. 10000 m3/an

creştere animale 2 foraje de medie adâncime în incinta fermei

substanţe dezinfectante

organic/dezinfectant 100 l/an

igienizare / dezinfectare hale de creştere

spaţii închise, aerisite

medicamente de uz veterinar

organică/ antibiotice vaccinuri

0,15 to/an

creştere animale spaţii închise, aerisite

motorina organică / propan lichefiat

100 l/an încălzire hale de creştere

recipienţi canistre/inchişi ermetic pt. stocare

substante pentru tratare dejectii

organic/inhibare miros 100 l/an hale crestere / bazin dejectii

spaţii închise, aerisite

Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul

Sursele de zgomot şi vibraţii

- ventilatoarele de exhaustare aer; - motoarele electrice din dotare; - mijloacele de transport.

Sursele enumerate mai sus după gradul de zgomot pe care îl produc se consideră cu zgomot mediu 70 dB(A)

Nivelul zgomotului exterior:

Având în vedere că utilajele generatoare de zgomot sunt amplasate în aer liber se va considera estimativ nivelul maxim de zgomot produs de acestea ca fiind: 70 dB(A)

La cel mai apropiat receptor protejat:

La o disanţă r2 de sursă, avem:

intensitatea sunetului descreşte invers proporţional cu pătratul distanţei faţă de sursă;

apreciind valorile nivelului maxim de zgomot exterior şi neglijând efectul absorbţiei în aer, se poate calcula nivelul maxim de zgomot la limita incintei pe baza relaţiei:


14

r1 L2 = L1 + 20 log ——; [ dB (A) ] r2

unde:

L1 – nivelul de zgomot la distanţa r1 faţă de sursă L1 = 70 dB (A) r1 = 1 m r2 – distanţa de la sursă până la limita fermei: r2 = 10 m L2 = 70 dB (A) - 20 = 50 dB (A)

Nivelul zgomotului se încadrează în limitele admise de STAS 10009 – 88. Zgomotul aferent activităţii curente din Ferma de porci nu poate cauza disconfort receptorilor din zonă, fiind la o distanta de 0,7 km. Nivelul de zgomot la nivelul limitei incintei fermei are valori mai mici (50 dB(A)) decât valorile maxim admise (65 dB(A)) pentru zona limitrofă a unei incinte industriale. În apropierea fermei de porci nu sunt receptori sensibili la zgomot, vecinataţile fiind terenuri agricole şi drum de acces.

Masuri de diminuare a zgomotului:

- Utilajele utilizate trebuie sa fie intr-o stare tehnica foarte buna de functionare minim EURO 3, nivelul de zgomot produs de utilajele de transport trebuie sa fie sub 80 dB;

- Ventilatoarele vor fi intretinute in stare buna de functionare; - In gol, mijloacele de transport vor stationa cu motorul oprit;


15

TABELUL Nr. 1.3: Informaţii despre poluarea fizică şi biologică generată de activitate

Tipul poluării

Sursa de poluare

Nr. surse de poluare

Poluare maximă permisă (limita maximă admisă pentru om şi mediu)

Poluare de fond

Poluare calculată produsă de activitate şi măsuri de eliminare/reducere

Măsuri de eliminare / reducere a poluării

Pe zona obiectivului

Pe zone de protectie / restricţie aferente obiectivului conform legislaţiei

Pe zone rezidenţiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea în considerare a

poluării de fond

Fără măsuri de eliminare / reducere a poluării

Cu măsuri de eliminare/reducere a poluării

Zgomot

ventila

toare

-moto

are

ele

ctr

ice

-mijl

oace d

e

transport

La nivel de hala - 26 ventilatoare in incinta - 4 motoare electrice -1 mijloc. transp.

65 dB (A) nivel de zgomot admis la limita incintei industriale 50 dB (A) nivel de zgomot admis la limita zonei de locuit cf. STAS 10009-88

Nu este poluare de fond

50 dB(A) SLD (sub limita detectabila)

50 dB (A) Nu sunt necesare, nivelul de zgomot calculat se încadrea în STAS 10.009/88

Plantaţii protectoare

Aer

Em

isii

hale

pro

ductie

2 hale

Valori limita de emisie Pulb. = 50mg/Nmc; NH3 =30 mg/Nmc; CH4 = 50 mg/Nmc cf.OM 462/93

Emisii maxime calculate CH4 =33.185 mg/Nmc ; NH3 =20.82 mg/Nmc

Imisii de noxe admise: Amoniac = 0,3 mg/mc - med 30 min Pulb. = 0 ,5 mg/mc - 30 min STAS 12574-87

Imisii de noxe : Amoniac = 0,206 mg/mc CH4= 0,109 mg/Nmc

Concentraţia emisiile de noxe se încadrează în OM 462/93 Concentraţia imisiilor de poluanţi se încadrează în STAS 12574-87 si Legea 104/2011

Masuri organizatorice si monitorizare


16

Centr

ala

term

ica

1 buc cazan 75 kW/h, pe lemne

Emisii Pulb. =100 mg/Nmc CO = 250 mg/Nmc NOx = 500 mg/Nmc SO2 = 2000 mg/Nmc cf.OM 462/93

Emisii de la CT Pulb.= 62,4 mg/Nmc CO = 210,8 mg/Nmc NOx = 160,9 mg/Nmc SO2 = 32,2 mg/Nmc

Imisii de noxe admise: Pulb.=0,5 mg/Nmc CO = 6,0 mg/Nmc NOx =0,30 mg/Nmc SO2 = 0,75 mg/Nmc - 24h Pulb. = 50 µg/m3 CO = 10000 µg/m3 NOx = 200µg/m3 SO2 = 125 µg/m3

Imisii de noxe : Pulb.= 0,014 mg/Nmc CO = 0,049 mg/Nmc NOx =0,037 mg/Nmc SO2 = 0,007 mg/Nmc

Concentraţia emisiile de noxe se încadrează în OM 462/93 Concentraţia imisiilor de poluanţi se încadrează în STAS 12574-87 si Legea 104/2011

Masuri organiza-torice si monitorizare

Circula

tia

auto

vehic

ule

l

or

care

se p

e

DJ

Autovehiculele Surse mobile, necontrolate

Emisii auto CO= 1,19 mg/mc SO2=0,44 mg/mc NOx=1,53mg/mc; COV= 0,7 mg/mc

Apă

Sta

tia

de e

pura

re a

mu

nic

ipiu

lui

Apa uzata menajera

CBO5=300mg/l; CCOcr=500 mg/l; Suspensii=350 mg/l; Extract=30 mg/l; Bacterii coliforme = 10.000/cmc Cf.HG 352/2005

Apele menajere: CBO5=150 mg/l; Suspensii=150 mg/l; Apele de spalare hale, esimativ: CBO5=600 mg/l; CCOcr=900 mg/l Suspensii=350 mg/l; Extract.=40 mg/l

CBO5=300mg/l; CCOcr=500 mg/l; Suspensii= 350 mg/l; Extract=30 mg/l; Bacterii coliforme= 10.000/cmc

Apele de spalare hale: CBO5=600 mg/l; CCO cr=900 mg/l Suspensii=350 mg/l; Extract.=40 mg/l

Apele uzate menajere, nu vor depăşi limitele reglementate de HG 352/2005, NTPA 002/2005.

Apele uzate menajere, se transporta la statie de epurare. Apele de spalre se elimina impreuna cu dejectiile.


17

Surse şi protecţia împotriva radiaţiilor

Activitatea de creştere a porcinelor nu va genera surse de radiaţii.

Poluanţi biologici

Pentru asigurarea masurilor de biosecuritate, ferma este complet imprejmuita cu gard din sarma sudata, accesul in ferma fiind permis numai prin dezinfector rutier si filtrul sanitar, dotat cu vestiare de schimb si dusuri. Datorita sistemelor de canalizare noi si a bazinelor de stocare etanse a apelor uzate, nu vor fi alterate calitatea solului şi a apelor freatice din zona de amplasare a fermei. Benefiaciarul va respecta codul bunelor practici agricole si va monitoriza calitatea freaticului în incinta fermei de asemenea va efectua monitorizarea incarcarii solului în incinta fermei . De asemenea benefiaciarul va realiza Planul de Management al Deseurilor organice (cu perioade de interdictie) o data la patru ani cu aprobarea tuturor factorilor abilitati.

Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele.

Alternativa finală a planului propune următoarele măsuri de reducere şi compensare a posibilelor efecte negative, in vederea abordarii integrate a masurilor necesare prevenirii, reducerii si controlului impactului activitatilor desfasurate de proiect, se vor respecta urmatoarele:

in faza de executie Nu exista impact generat, deoarece lucrarile de constructii si instalatii sunt realizate.

in faza de functionare Pentru reducerea la minim a posibilităţii de afectare a apelor de suprafaţă, freatice şi a solului generată de depozitarea temporară / stocarea dejecţiilor pe amplasament, s-au luat urmatoarele in considerare: a) măsuri constructive

- realizarea bazinului de colectare a dejecţiilor animaliere prevăzute cu finisaje

impermeabilizate; - hidroizolarea corespunzătoare a bazinelor de colectare ape uzate tehnologice si

menajere si acoperirea acestora; - realizarea de foraje de observatie pentru monitorizarea apelor freatice si a subsolului

in zona bazinului de dejectii.


18

b) măsuri tehnologice

In vederea reducerii emisiilor olfactive dezagreabile şi a minimizării cantităţii de dejecţii rezultate din activitatea de creştere intensivă a porcilor se propun următoarele măsuri tehnologice:

aplicarea masurilor de nutritie la sursa, prin hranirea porcilor cu cantitati mai mici de substante nutritive in vederea reducerii cantitatilor de substante nutritive eliminate prin excretie de animale. Masurile de hranire includ hranirea pe faze, diete pe baza de substante nutritive digerabile/disponibile, aplicand diete cu aport redus de aminoacizi suplimentari si diete, cu cantitati scazute de fosfor si/sau fosfati alimentari anorganici care se digera aproape complet. Folosirea aditivilor alimentari poate creste eficienta in hranire, imbunatatind retentia substantelor nutritive si diminuand cantitatea celor din dejectii;

minimizarea consumului de apă prin calibrarea regulata a instalatiilor de baut apa, pentru a evita risipa;

curatarea adaposturilor de animale cu ajutorul echipamentelor performante cu consum redus de apa;

c) măsuri de management al dejecţiilor

împrăştierea dejecţiilor pe terenuri situate la distanţă faţă de locuinţele cetăţenilor din comuna Chiesd si Sighetu Silavaniei;

metoda de aplicare a dejecţiilor va fi metoda de fertilizare cu încorporare directă în sol, care asigură reducerea emisiilor odorizante precum şi reducerea emisiilor rezultate din gazele de eşapament, deoarece se execută o singură trecere pe sol pentru împrăştierea dejecţiilor şi încorporarea în sol;

alegerea unui timp prielnic pentru efectuarea operaţiunilor de transport, evitându-se temperaturile ridicate, seceta şi vânturile puternice;

gunoiul se va împrăştia primăvara devreme şi toamna târziu;

cantitatea de dejecţii aplicată precum şi terenurile pe care se vor aplica se vor stabili pe baza studiilor agrochimice şi pedologice pentru suprafeţele respective;

scoaterea dejecţiilor si, transportul şi aplicarea acestora pe terenuri agricole nu se va realiza după masă sau la sfârşit de săptămână când populaţia este acasă;

traseele de deplasare a utilajului agricol de transport a dejecţiilor se vor alege preponderent pe drumurile de acces la parcelele agricole, evitând pe cât posibil accesul pe drumurile publice;

se vor respecta prevederile recomandate de Codul celor mai bune practici agricole, după cum urmează:

nu se aplică îngrăşăminte organice şi minerale cu azot la distanţă mai mică de 30 m faţă de cursurile de ape, la o distanţă mai mică de 100 m faţă de captările de apă;


19

se va evita fertilizarea pe timp de ploaie, ninsoare, soare puternic, vânt

puternic, pe terenuri cu exces de apă, pe soluri acoperite cu zăpadă sau îngheţate.

Localizare geografică şi administrativă a amplasamentelor pentru alternativele la proiect

Terenul este situat in intravilanul satului Sighetu Silvaniei, nr. 218, comuna Chiesd, judetul Salaj.

Vecinătăţi:

N teren agricol; S teren agricol; E teren agricol; V drumul judetean catre Chiesd 108F si drumul de acces;

Comuna Chieşd se găseşte ca şi aşezare în partea de nord-vest a judeţului Sălaj, pe DJ 108F, marginindu-se cu judetul Satu-Mare la nord, avand ca sate invecinate:

- la nord comunele Bogdand si Supuru de Jos ﴾Judetul Satu-Mare﴿ - la vest comunele Bobota si Sarmasag - la sud comuna Bocsa - la est comunele Bogdand ﴾Judetul Satu-Mare﴿ si Samsud.

Distanta ce o desparte de orasul de resedinta a judetului este de 36 km si 20 km fata de cel mai apropiat oras Simleu-Silvaniei. Comuna este situata la 11 km de calea ferata Carei-Jibou si de soseaua nationala F1, este legata de comuna Sarmasag prin drumul cu o latime de 6 m. Comuna in actuala structura se compune din urmatoarele sate: Chiesd, resedinta de comuna, Sighetu-Silvaniei si Colonia Sighetu-Silvaniei. Hidrografic, teritoriul comunei se incadreaza in bazinul raului Crasna si este traversat de la sud la nord de Valea Chiesdului si Valea Sighetului si de la est la vest de Valea Maja. Relieful comunei se prezinta ca o zona de dealuri joase, cu altitudini cuprinse intre 250-320 m. Aceasta zona apartine ca geneza dealurilor Silvaniei. Clima este temperat-continentala si se caracterizeaza prin temperaturi medii in tipul iernii de -3 grade C, iar vara prin temperaturi medii de peste +16 grade C si precipitatii suficiente pentru dezvoltarea plantelor de cultura. Pe teritoriul localitatii Chiesd este un izvor cu apa minerala sulfuroasa, bicarbonata, calcica, magnezica si hipotona care este recomandata in cura interna. Padurile au o pondere insemnata in suprafata comunei in care traiesc animale: iepuri, vulpi, lupi, mistreti si fazani.


20

Informatii despre utilizarea curenta a terenului, infrastructura existenta, despre modalitatile propuse pentru conectare la infrastructura existenta.

Suprafata si situatia juridica ale terenului care urmeaza sa fie ocupat (definitiv si/sau temporar) de lucrare

Conform Certificat de Urbanism, eliberat de Primaria Comunei Chiesd cu Nr. 9 din 20.08.2013, terenul este situat in intravilanul localitatii Sighetu Silvaniei, comuna Chiesd, are destinatia de curti-constructii, zona avand functiunea de ferma agro-zootehnica.

BILANT TERITORIAL EXISTENT SI PROPUS

Bilanţul teritorial pentru terenul aflat in studiu este: - suprafaţa constructii S1 = 2685 mp - suprafaţa drum, platforma betonată S2 = 4872 mp - suprafaţa spaţii libere si verzi, teren arabil ingradit S3 = 2632 mp

TOTAL S = 1,0189 ha

Argumente care stau la baza alegerii amplasamentului prezentei investitii este: existenta dotarilor pentru cresterea capacitatii de populare, in zona nu sunt monumente arhitecturale si arii naturale protejate, precum si unitati social culturale.

Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament Conform STAS 11100/1-77 – Zonarea seismica a României, amplasamentul studiat face parte din macrozona cu intensitate seismica potenţiala VI, după scara MSK-64 (STAS 3684-71) si după scara Mercalli. Conform Normativului P100/1-2004, Anexa A ’’Zonarea seismica a teritoriului României din punct de vedere al parametrilor de calcul’’ amplasamentul studiat se caracterizează prin următoarele valori:

Coeficient de seismicitate: Ks=0,20; Perioada de colt: Tc=0,7; ag = 0,20 g Grad seismic: 6.

Infrastructura existentă Alimentarea cu apa

Alimentarea cu apa a obiectivelor se face din puturile forate existente. Apa va fi acumulata in cele doua bazine betonate existente cu o capacitate de 18 mc fiecare. Apa necesara consumului animal se va asigura din sursa de apa . Conductele de distributie a apei in obiective sunt din polipropilena. Apa necesara corpului administrativ se va asigura tot din aceeasi sursa.


21

Canalizare

Evacuarea dejectiilor rezultate de la animale se va face prin intermediul rigolelor din beton existente in cele 2 grajduri pe toata lungimea lor cu o latime de 1,70/2,20 m si o adancime de 0,6 m. Aceste rigole sunt acoperite cu gratare din beton. In fiecare boxa exista cate o gura de golire cu capac, iar din aceste rigole dejectiile se scurg prin tuburi de PVC la cuva exteriaoara, de unde sunt pompate in bazinul colector impermeabilizat de 820 mc, de unde cu autovidanja proprie se vor utiliza pentru fertilizarea terenurilor. Pentru apele uzate menajere, provenite de la obiectele sanitare de la sediul administrativ exista un bazin vidanjabil de 18 mc.

Alimentarea cu energie electrica

Alimentarea cu energie electrica a obiectivului se va face de la reteaua electrica existenta, de la punctul de transformare existent pe amplasament.

Asigurarea agentului termic

Încălzirea spaţiilor din halele de creştere a animalelor se face electric si cu turbosuflante alimentate cu motorina. Aceste turbosuflante se utilizează pentru incalzirea halelor unde sunt adapostiti porcii mici. Încălzirea spaţiilor din clădirea administrativă şi din clădirea filtrului sanitar şi a vestiarului, este asigurată de un cazan, alimentat cu combustibil solid (lemn).

Drum si cale de acces

Nu este necesară construcţia de noi căi de acces, pana la amplasament.

Accesul în zona se poate face din drumul judetean catre Chiesd si drumul de acces in incinta fermei. In inetriorul fermei sunt realizate caile de acces incinta si sunt betonte.

Riscurile naturale şi antropice

Zona nu este expusă inundaţiilor. Stabilitatea terenului este asigurată, zona este expusă alunecărilor de teren.


22

Monumente ale naturii şi istorice, valori ale patrimoniului cultural, istoric şi natural, arii protejate, zone de protecţie sanitară

Monumente ale naturii

Nu se constată existenţa de monumente ale naturii şi nici nu sunt declarate strict pe amplasament şi nici în zona apropiata.

Situri arheologice si monumente istorice Nu se constată existenţa de situri arheologice si monumente istorice şi nici nu sunt declarate strict pe amplasament şi nici în zona apropiata. Pe raza comunei Chieşd există monumente şi situri arheologice în apropierea localităţii Sighetu Silvaniei la locul numit „Fântâna Ursului”, aşezare din epoca bronzului, Cultura Otomani. Monumente şi ansambluri de arhitectură se găsesc în satul Chieşd: „Biserica de lemn Sfinţii Arhangheli” sec. XVIII, pictată în anul 1796 şi în satul Sighetu Silvaniei „Biserica de lemn Sfinţii Arhangheli” pictată în anul 1832. În memoria ostaşilor căzuţi în cele mai puternice bătălii pentru eliberarea Sălajului, în localitatea Chieşdse afla „Cimitirul eroilor”, in satul Sighetu Silvaniei există un monument închinat eroilor.

Zone de protectie sanitara Pentru forajele de alimentare cu apă a fermei s-a instituit zona de protecţie sanitară.

Tabel 1.3.a

Sursa de poluare

Poluare calculată şi produsă de activitate şi măsuri de eliminare / reducere

Măsuri de eliminare / reducere a poluării

Pe zona obiectivului

Pe zone de protecţie / restricţie2

Pe zone rezidenţiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea în considerare a poluării de fond

Fără măsuri de eliminare/reducere a poluării

Cu implementarea măsurilor de eliminare/reducere a poluării

Utilizarea dejecţiilor de porci pentru fertilizarea terenurilor agricole

Nu se depozitează pe sol dejecţii. Depozitul este realizat din cuve betonate , impermeabilizate

Terenuri agricole

Aplicat in exces fata de capacitatea solului si de necesarul recoltelor devine o sursa majora de emisii

170 - 210 kgN/ha Monitorizare, cartare agrochimică şi studiul pedologic.

Reducerea acestui risc prin reducerea si limitarea aplicarii de azot pe hectarul de teren arabil

2 aferente obiectivului, conform legislaţiei în vigoare


23

2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. Procese tehnologice de producţie

Activitatea de creştere şi îngrăşare a suinelor din ferma analizată se desfăşoară, conform următoarei scheme-flux :

Sistemul de creştere a porcilor în fermă:

sistem industrial - intensiv de îngraşare a porcilor în circuit închis, de la greutatea de achiziţie de 20-25 kg la greutatea de sacrificare de 110-120 kg în cicluri de aprox. 3 serii.

Total efectiv mediu permanent = 2600 cap.; producţie anuală = 7800 cap.

porcii pentru îngăşat sunt adăpostiţi în grup, în boxe, fiecare hala avand 30 boxe, cu un numar mediu de 33-34 porci / boxe, cu spatiu suficient pentru confortul animalelor de 1mp/cap;

suprafaţa boxată este acoperită partial cu plăci din beton pline cu incalzire pardosea (pentru odihna animalelor) si placi tip grătare din beton (zona de dejectii).

Valorificare

Creştere îngrăşare

Depopulare

Achiziţie purcei

Igienizare Dezinfectie


24

Perioada de timp aferenta fazei de creştere din procesul tehnologic este:

îngrăşare = 100110 zile.

Activitatea de creştere şi îngrăşare a porcilor în fermă presupune popularea halelor urmate de fazele de creştere pe principiul totul plin – totul gol, porcii nefiind mutaţi in alta hală până la depopulare. Pentru fiecare hală activitatea este ciclică, ciclul începând cu popularea halei şi terminându-se cu depopularea acesteia. La încheierea perioadei de îngrăşare, porcii sunt valorificaţi, halele sunt pregatite pentru o noua populare prin operatii de curatare si dezinfectie.

Fazele specifice activităţii de creştere şi îngrăşăre a porcinelor şi cele ale activităţilor auxiliare sunt următoarele: Denumirea activităţii

Descrierea proceselor şi subproceselor

Popularea halelor

Popularea halelor cu efectiv corespunzător amenajării specifice a halei, prin achiziţie purcei de 20-25 kg, din tara sau import.

Hrănirea Hrănirea porcilor se face prin intermediul liniilor de hrănire aferente boxelor Furajul este preparat in micro FNC-ul propriu. Furajarea se face integral cu nutreţuri combinate şi concentrate de tip uscat, având următorul conţinut: 55 % porumb, 25% grîu, 16% şrot soia şi premix mineralo-vegetale (achizitionate). Furajul preparat se transporta pneumatic prin retea in silozurile de la nivelul halelor. Compoziţia data de 3 reţete, care asigură nivelul proteic necesar in funcţie de vârsta si greutatea animalelor. Hrănirea se face prin hranitoare prevazute cu jgheaburi de hranire, amplasate pe mijlocul boxei de creştere, care sunt alimentate de transportoare cu lant. Sistemul de dozare se face computerizat prin senzorii din jgheab şi nu permite risipirea furajului. Furajarea în jgheburi cu sistem automat de control cu senzor.

Adăparea Toate halele din incinta fermei analizate sunt echipate cu sistem de adăpare de tip „suzetă”. Acest sistem constă din conducte de apă amplasate în partea laterala a boxelor în care sunt crescute animalele, conducte pe care sunt montate sistemele propriu-zise de adăpare. Adăpătoarea de tip suzetă aprovizionează animalul cu apă în momentul în care este suptă, pentru aceasta deschizându-se o valvă. Accesul animalelor la instalaţia de adăpare este liber, ele putând consuma apă în funcţie de necesităţi. Cantitatea de apă consumată de animale depinde de categoria de animal şi de faza de creştere în care se găseşte acesta. La nivel de hală există prevăzută si o sursă de apă pentru racordarea pompei de spălare adăpost după depopulare.

Asigurare microclimat Sistemul de exhaustare aer viciat din hale: instalaţii de ventilare forţată cu ventilare în sistem aspirant şi evacuare prin tubulatură verticală, la nivelul acoperişului, la o inaltime de cca. 6,0 m de sol . Sistemul de compensare se compune dintr-un sistem de admisie a aerului proaspat prin ferestre prevazute cu clapete de aerisire care se deschid automat. Ambele sisteme sunt controlate de un computer de climă,care în funcţie de necesarul de aer per cap de animal, de temperatura şi umiditate controlează atât admisia (deschiderea ferestrelor automat) cât şi evacuarea în mod automat. Singurul lucru de care este nevoie este programarea calculatorului pentru parametrii tehnologici doriţi. Verifica temperatura interior - exterior, nivelul de ventilatie . Sistem de incalzire, al adăpostului este compus din incalzitoare pardosea electrice si turbosuflante speciale, care funcţionează cu combustibil lichid- motorina, numai in functie de necesitati. Sunt folosite in special pentru încălzirea adăposturilor la populare pe timp de iarna, pentru porcii mici.


25

Denumirea activităţii

Descrierea proceselor şi subproceselor

Evacuarea dejecţiilor, colectarea şi transportul dejecţiilor

Dejecţiile rezultate in urma procesului tehnologic sunt colectate prin intermediul unor canale din beton (rigole) sub pardosea . Evacuarea dejectiilor se realizeaza prin pompare, de unde apa cu continut de dejectii este pompat in bazinul de stocare a dejectiilor, situată la capatul halelor Bazinele sunt vidanjate cu vidanjorul propriu pentru transportul periodic al dejectiilor pe terenurile agricole din proprietate. In functie de anotimp şi activitatea desfasurata in cadrul fermei, dejectiile se transporta dar nu mai puţin de 6 luni la fertilizarea terenurilor agricole. Bazinele de colectare temporara sunt realizate din beton hidroizolat. Este realizat îngropat, cu pereţi şi radier etanşeizat cu strat izolant. Dejecţiile pot fi considerate deşeuri de producţie până se stabilizează (fermentează), după care constitue un îngrăşămînt valoros pentru fertilizarea solului. După perioada de biostabilizare sunt utilizate ca fertilizant pe terenurile agricole din zonă.

Curăţarea şi pregătirea halelor pentru repopulare

Între două cicluri halele sunt curăţate, spălate şi dezinfectate înainte de repopulare, astfel:

- spălarea halelor se face cu jet de apă sub presiune, generate de pompe mobile de mare presiune şi debit mic de apă cu presiune ridicată (160÷180bar); se spală pardoseala, pereţii şi tavanul halelor, instalţiile de hrănire şi de adăpare a porcilor

- dezinfecţia halelor se face de către personalul angajat al fermei, care este autorizat, prin pulverizare sau spumare de soluţii dezinfectante, în concentraţie de 0.5- 1%.

- după dezinfecţie se prelevează probe din zidăria halelor, iar repopularea se face daca rezultatele analizelor arată că dezinfecţia a fost eficientă

- vid sanitar, când halele sunt goale.Nr. Zile aferente operatiilor: Spalare - 3 zile Dezinfectie - 5 zile Vid sanitar - 10 zile

Toate cele 2 hale de creştere a porcilor au pardoseala realizată din beton, placi din beton si gratare din beton, amplasate peste rigolelele de colectare a dejectiilor. În exteriorul halelor de creştere a porcilor, în imediata vecinătate a acestora, sunt amplasate silozuri în care se face stocarea furajului, respectiv din care furajele sunt distribuite în halele de creştere a animalelor. Silozurile în care se face depozitarea furajului sunt realizate din fibră de sticlă, cu capacităţi de 18 mc/buc, toate silozurile fiind amplasate pe suporţi metalici. Activitatea din incinta fermei este deservită de o reţea de alimentare cu apă şi de o reţea de canalizare a apelor uzate menajere. Alimentarea cu apă a unităţii se propune a se realiza ca şi până în prezent din sursă proprie, din doua puţuri forate existente de D = 300 mm diametru, adânc de H = 200 m. Puturile sunt echipate cu pompe submersibile care alienteaza bazinele de apa din hale. Reţeaua de distribuţie a apei este subterană, ea asigurând alimentarea tuturor consumatorilor de apă din incintă. Reţeaua de canalizare a apelor uzate menajere colectează cantitatile de apa uzata de corpul ad-tiv si filtru sanitar. Reţeaua de canalizare a apelor uzate tehnologice este identica cu cea a dejectiilor. Colectarea dejecţiilor se face în canale situate sub pardoseala halelor de creştere, de unde sunt evacuate periodic, împreună cu apele de spălare a halelor de creştere.


26

Scurgerea apei uzate prin tronsoanele de canalizare a apei uzate se face gravimetric. Încălzirea spaţiilor din halele de creştere a animalelor se face cu turbosuflante alimentate cu motorina. Încălzirea spaţiilor din clădirea administrativă şi din clădirea filtrului sanitar şi a vestiarului, precum şi prepararea apei calde menajere este asigurată de un cazan (alimentat cu lemne) amplasat în clădirea administrativa. Căile de acces şi platformele din incinta fermei sunt realizate din beton.

Dotarea fermei

Activitatea deservită

Denumirea instalaţiei

Adăpostirea porcilor

2 hale utilizate pentru creşterea porcilor, cu structură de rezistenţă din grinzi de beton armat, închideri latelale din zidărie de cărămidă, acoperiş din placi prefabricate cu izolaţie, pardoseală din materiale impermeabile - beton, perforată sau plină, cu canale sub pardoseală pentru colectarea dejecţiilor şi a apelor de spălare. Hale compartimentate, cu amenajări specifice pentru diferite faze de creştere.

Hrănirea

4 silozuri, cu capacităţi de stocare de 18 mc fiecare, din fibra sticla, montate pe postamente metalice, în exteriorul blocurilor de creştere a porcilor 2 buc/la nivel de hala, pozate pe platforme din beton, care comunică si cu calea de acces auto din incintă; fiecare siloz este echipat cu instalaţii carcasate de umplere la la FNC şi de alimentare a liniilor de hrănire a porcilor; La nivel de hala:

- 2 linii automate de hranire ; - instalatie de hranire in sistem volumetric cu 1 siloz (jgheab) de 100 kg/boxa; -instalaţii mecanice automatizate cu transportor mecanic cu lant pentru hrană

uscată ; -instalatie de furajare cu dozare automata;

Adăparea - 2 linii de adapare, prevazute cu 2 rezervoare pentru inmagazinarea apei 1 buc/ la nivel de hala, realizate din beton cu V=18 mc fiecare;

- dozatoare de medicamente; - 2 apometre pentru inregistrarea consumului total si a apei de adapare; - instalaţii tip “suzetă” cu valvă, montate pe conductele de apă amplasate în

partea frontală a boxelor din halele de creştere; Fiecare adăpător poate asigura un debit de apă cuprins între 0,008 l/s şi 0,025 l/s. Numar adapatoare 4 buc/boxa, 8 animale pe supapa.

Transportul dejecţiilor

Pentru transportul apelor uzate si dejectiilor rigole din beton cu canal magistral din PE cu Ø = 315 mm la bazinul de colectare intermediar, de unde cu pompa tocator la bazinul final. Canalele colectoare a dejecţiilor şi a apelor de spălare situate sub pardoseala halelor de creştere. Laţimea canalului este de 1,70 - 2,20 m pe toata lungimea, adâncimea canalului este de 65 cm. Bazinele de stocare subterane, din beton impermeabilizate si acoperite cu placi beton, avand Vu= 2 x 820 mc = 1640 mc.

Ventilarea Instalaţii de ventilare forţată cu ventilare în sistem aspirant şi evacuare prin tubulatură verticală, având o putere unitară instalată de 65 w, D = 820 mm (in toate halele). Capacitatea nominală de exhaustare este de 16.000 m3/h pentru fiecare exhaustor, total 208.000 m3/h (sunt 13 buc. exhaustoare pentru o hala), volum mediu aer exhaustat (împrospătat) - este între 30-50- 80 m3/h/cap în funcţie de anotimp. Sistemul de admisie a aerului: 120 clapete/hala, mai exact 4 la fiecare boxa.

Iluminarea artificială

- interior: 30 buc. lampi (tuburi fuorescente), putere 72w/lampa - exterior: 7 buc. lampi / pe 7 stalpi, putere 45 w


27

Activitatea deservită

Denumirea instalaţiei

Încălzirea spaţiilor şi preparare apei calde

- incălzirea spaţiilor din halele de creştere a animalelor se face cu incalzire pardoseala / centr electrica 400 w, cu 8 bucati turbosuflante de 44 KW alimentate cu motorina. Aceste turbosuflante pot fi portabile se utilizează pentru incalzirea halelor unde sunt adapostiti porcii mici.

- microcentrală termică cu o putere termicǎ total instalatǎ de 75 kW (1 cazan tip ATMOS pentru termoficare pe lemne şi un boiler pentru prepararea apei calde); gazele de ardere sunt evacuate printr-un coş metalic comun (Ø=0,4 m, h=6 m)

Control si automatizari

Echipamente automate pentru controlul: - temperaturii (ce acţionează asupra clapetelor de admisie aer şi ventilatoarelor) - umidităţii în halele de crestere - cantitatea de furaj fiind conectate la cantare siloz

Comparaţie între cele mai bune tehnici disponibile (BAT), documentele de referinţă(BREF) şi activitatea de crestere a porcilor

Valorile consumurilor relevanti atinsi prin tehnicile propuse si prin cele mai

bune tehnici disponibile TABELUL Nr. 2.1. a

Specificaţie Unitatea de măsură

Pentru ferma analizată

Conform BREF

consum de hrană kg/cap porc/zi 2,52,8 2,7÷3,2 (Sect.3.2.1.2., tabel3.7)

consum de apă pentru adăpare l/cap porc/zi 6 4 ÷10 (Sect.3.2.2.2.1, tabel3.13)

consum de apă pentru spălarea halelor

mc/cap porc/an 0,3 0,7 Sect.3.2.2.2.2; tab. 3.16).

consum total de energie kWh/cap porc/zi 0.350 0,3780,443 (Sect.3.2.3.2., tabel 3.22)

Tehnicile avute in vedere la determinarea BAT

TABELUL Nr. 2.1. b

Tehnica de varf (BAT) Mod de conformare Efecte ale conformarii Justificarea

neconformarii

Identificarea şi implementarea de programe educaţionale şi de instruiri pentru conducerea fermei. BREF Sect.4.1.2.

Se conformeaza. Există preocupări ale conducerii fermei pentru instruirea proprie şi pentru instruirea personalului care deserveşte activitatea din fermă. Sunt delegate, la nivelul operatorilor din fermă, sarcini şi răspunderi. Echipa de conducere este familiarizată cu procesele de crestere a animalelor şi este înstruită în aşa fel încât să poată conduce sectorul de care răspunde. Totodată, echipa de conducere are în vedere delegarea răspunderilor, atât a celor legate de activitatea de producţie, cât şi a celor legate de protecţia mediului, către personalul din ferma.

Nu s-au constatat neconformitati.


28

Tehnica de varf (BAT) Mod de conformare Efecte ale conformarii Justificarea neconformarii

Punerea în funcţiune a unor noi instalaţii sau aplicarea unor noi tehnici în exploatarea instalaţiilor existente este precedata de o înstruire a personalului. Sistemul de instruiri periodice permite o evaluare continuă a sarcinilor şi competenţelor fiecărei persoane implicate în activitatea instalatiei.

Inregistrarea consumului de apă, consumului de energie, cantităţilor de hrană utilizate, cantităţilor de deşeuri rezultate din activitate, cantităţilor de fertilizanţi minerali şi a cantităţilor de dejecţii împrăştiate pe terenuri agricole. BREF Sect.4.1.4.

Se conformeaza. Există înregistrări ale intrărilor/ieşirilor de materiale din fermă. Există evidenţe pentru cantităţile de dejecţii evacuate din fermă. Monitorizarea calităţii factorilor de mediu se va face prin laboratoare acreditate. Modul de amplasare a echipamentelor de măsură pentru apa consumată, permite înregistrări la nivel de hală si la consum animale.Cantitatea de energie electrică consumată permite înregistrări care se referă la consumul pe tot ansamblul activităţilor.


Elaborarea procedurilor de urgenţă pentru cazurile de poluări accidentale şi pentru alte încidente. BREF Sect.4.1.5.

Se conformeaza. Planul de prevenire si combatere a poluărilor accidentale; Planul de prevenire si stingere a incendiilor.


Implementarea unui plan de întreţinere şi reparaţii, pentru a asigura o bună funcţionare a tuturor amenajărilor, echipamentelor, instalaţiilor BREF Sect.4.1.6.

Se conformeaza. Operaţiile de întreţinere şi reparaţie pentru instalaţiile din halele de creştere a porcilor sunt planificate la termene care sunt conforme cu prescripţiile tehnice ale instalaţiilor, se fac revizii tehnice ale instalatiilor la fiecare depopulare.


Planificarea judicioasă a activităţilor din fermă 4.1.6.

Se conformeaza

Toate activităţile importante din fermă se desfăşoară conform unei planificări, cunoscută de operatorii din fermă.


Aplicarea masurilor de nutritie. Hranire in faze diferentiate pe categorii de animale si faze biologice. BREF Sect.4.2.2.

Se conformeaza

Calitativ, hrana administrată animalelor din ferma analizată contine nivelul necesar de energie şi de amino-acizi. Aminoacizi esenţiali (arginina, histidina, leucina, lisina, methionina, treonina, triptofan) sunt prezenti în proporţii diferite in hrana administrata, conform cerintelor din fiecare din fazele de creştere ale animalelor. Se utilizeaza amino acizi pentru reducerea aportului de azot si fosfor din dejectii.



29

Conformarea cu cerintele BAT

TABELUL Nr. 2.1. c

Cerinte BAT Modul de conformare Justificarea

neconformarii

Adapostire si ventilatie

Conform BREF Sec.4.6.3.7., sistemul de referinta este: adaposturi comune pe podea acoperita cu gratare si groapa adanca cu rigole pentru colectarea dejectiilor. BAT reprezinta: -reducerea emisiilor de amoniac in hala (BREF Sect.4.6.1.4) si - reducerea energiei utilizate pentru ventilatie, prin urmatoarele masuri: -aplicarea ventilatiei naturale ori de cate ori este posibil; -pentru ventilatia artificiala: optimizarea proiectarii sistemului de ventilatie in fiecare hala astfel incat sa se realizeze un control adecvat al temperaturii si ventilatie minima in timpul iernii; -evitarea rezistentei la ventilatie prin verificare frecventa si prin curatarea prafului din sistem ul de ventilatie si de pe elice (BREF Sect.4.4.2; 5.2.4).

Adapostire tip sistem-integrat cu pardoseală partial plina si cu grătare din beton, rigole sub pardosea tip gratar pentru colectare a dejecţiilor cu evacuare prin pompare in bazin din beton subteran hidroizolat.

Sistemul de ventilaţie se compune dintr-un sistem de admisie a aerului prin ferestre cu clapete în adăpostul de animale şi un sistem de evacuare a aerului viciat afară din adăpost. Ambele sisteme sunt cont rolate de un computer de climă care în funcţie de necesarul de aer per cap de animal, de temperatura şi umiditate controlează atât admisia cât şi evacuarea în mod automat. Singurul lucru de care este nevoie este programarea calculatorului pentru parametrii tehnologici doriţi.


Incalzire

BAT reprezinta reducerea energiei utilizate pentru incalzire, prin urmatoareie masuri:

- utilizarea optima a capacitatii de adapostire disponibile; optimizarea densitatii animalelor;

- scaderea temperaturii la limita permisa pentru asigurarea confortului animalelor;

- izolarea cladirilor (si captusirea conductelor de termoficare);

- optimizarea pozitiei si reglarii echipamentelor de incalzire;

- luarea in considerare a utilizarii instalatiilor de incalzire de mare eficienta (BREF Sect 4.4.2)

Halele sunt cladiri inchise cu acoperisuri izolate termic. Sistem de incalzire, al adăpostului este compus din incalzitoare pardosea electrice si turbosuflante speciale, care funcţionează cu combustibil lichid- motorina, numai in functie de necesitati. Sunt folosite in special pentru încălzirea adăposturilor la populare pe timp de iarna, pentru porcii mici.


Tehnici de nutritie Hranirea

Hranire in faze diferentiate pe categorii de animale si faze biologice. Valorile continutuiui de proteina cruda si fosfor sunt doar indicative deoarece depind de continutul energetic al hranei. De aceea, nivelurile efective trebuie sa fie adaptate la conditiile locale. (BREF Sect.. 5.2.1.

Hranirea animalelor se face Integral cu nutreturi combinate concentrate uscate, produse la FNC propriu, avand compozitia data de retete, care asigura nivelul proteic necesar in functie de varsta si greutatea animalelor. Continutul de proteina cruda si fosfor este in functie de reteta.



30

Cerinte BAT Modul de conformare Justificarea neconformarii

Minimizarea consumurilor APA

Cele mai bune tehnici disponibile pentru reducerea consumului de apă sunt: -înregistrarea consumului de apă -detectarea şi eliminarea scurgerilor de apă. -curăţarea halelor de creştere şi a echipamentelor cu curăţitoare de înaltă presiune (BREF Sect.5.2.3). Pastrarea unui echilibru intre consumul de apa si mentinerea curateniei (BREF Sect.5.2.3). -calibrarea periodică a instalaţiilor de adăpare pentru a înlătura pierderile de apă(BREF Sect. 5.2.3).

Consumul de apa pentru adăparea porcilor este conform BAT. Consumul de apă utilizat pentru spălarea halelor este conform BAT. Pentru reducerea si minimizarea consumului de apă se respecta recomandarile BAT, prin: -curăţarea halelor de creştere şi a echipamentelor cu curăţitoare de înaltă presiune; -calibrarea periodică a instalaţiilor de adăpare pentru a înlătura pierderile de apă -înregistrarea consumului de apă -detectarea şi eliminarea scurgerilor de apă


ENERGIE

Cele mai bune tehnici disponibile pentru a reduce consumul de energie sunt: -izolarea clădirilor în regiunile în care temperatura exterioară poate atinge valori mici -optimizarea sistemului de ventilare, pentru a permite un control eficient al temperaturii din hale şi pentru a permite o ventilare minimă în perioadele de iarnă -înlăturarea, prin controale şi verificări periodice, a colmatărilor de pe traseul conductelor de ventilare şi a colmatării ventilatoarelor -iluminat cu consum scăzut de energie- luarea in considerare a utilizarii instalatiilor de incalzire de mare eficienta (BREF Sect.4.4.2)

Consumul de energie este conform cu BAT. Pentru reducerea si minimizarea consumului de energie se respecta recomandarile BAT, prin: -Cladirile sunt izolate - Sistemul de microclimat optimizat prin control; -Sistemul de ventilatie se verifica periodic; -Iluminatul este cu tuburi fluorescente cu consum redus de energie.



31

Cerinte BAT Modul de conformare Justificarea neconformarii

Managementul dejectiilor

Conform BREF ILF Sect.5.2.2.2, pag281, pentru ingrasatorii, BAT este:

• podea acoperita complet cu gratare si sistem de colectare/evacuare a dejectiilor situat dedesubt (sistem FSF descris in BREF Sect.4.6.1.1;

• podea acoperita partial cu gratare si cu canale de pentru colectarea/evacuarea dejectiilor plasat dedesubt (sistem PSF descris in BREF Sect.4.6.1.6);

• podea acoperita partial cu gratare si canale pentru colectarea/evacuarea dejectiilor situat dedesubt, cu dublu sistem de incalzire (sistem PSF cu dubla incalzire descris in BREF Sect.4.6-3.4) Conform BREF Sect.4.6.4 Tabelul nr. 4.24, pag. 223:

• sistemul 4.6.1.1 asigura un prooentde20-33%(in medie 26%) de reducere a emisiilor de amoniac fata de emisiilor de amoniac fata de sistemul de referinta si acelasi consum de energie sistemul BAT 4.6.1.2 asigura un procent de 40 % de reducere a emisiilor de amoniac fata de sistemul de referinta si acelasi consum de energie.

Podea acoperita partial cu gratare si cu canale de pentru colectarea/evacuarea dejectiilor plasat dedesubt (sistem PSF descris in BREF Sect.4.6.1.6); Conform BREF Sect.4.6.4 Tabelul nr. 4.24, pag. 223;

• sistemul 4.6.1.1 asigura un prooentde20-33%(in medie 26%) de reducere a emisiilor de amoniac fata de emisiilor de amoniac fata de sistemul de referinta si acelasi consum de energie sistemul BAT


Cele mai bune tehnici disponibile sunt: -proiectarea depozitelor de dejecţii cu o capacitate suficient de mare pentru a permite depozitarea dejecţiilor până la împrăştierea lor pe terenuri agricole sau până la tratarea lor. Capacitatea depozitului depinde de zona climatică şi de perioadele în care este posibilă împrăştierea dejecţiilor pe terenuri agricole. (BREF Sect.5.2.5)

Cantitatea de dejectii (ape de spălare, purin, dejecţii) Quz = 9,10 mc/zi=273 mc/lună= 1000mc/seriex3serii/an=3000 mc/an Q uz total = 3000 mc/an V colectare = 1640 mc T stocare = 1640/3000 = 0,54 an = 6,5 luni Capacitatea de stocare a dejecţiilor satisface atât perioada de fermentare cât şi perioada de împrăştiere pe terenurile agricole din proprietate. Metoda de fertilizarea aleasă este metoda de încorporare, se respecta distanţele faţă de receptorii sensibili.


Concluzii: În Ferma de porci din localitatea Sighetu Silavaniei sunt utilizate instalaţiile necesare pentru ca activitatea propriu-zisă de creştere a porcilor (hrănire, adăpare, ventilare, încălzire) să se desfăşoare conform cu prevederile BREF, la nivelul BAT. Activitatea de creştere a porcilor se desfăşoară în adăposturi a căror amenajare corespunde cu recomandările BAT. Modul de hrănire şi adăpare al animalelor corespunde, atât din punct de vedere al instalaţiilor, cât şi din punct de vedere calitativ şi cantitativ cu recomandările BAT. Valorile limită ale parametrilor relevanţi (consum de apă şi energie, poluanţi în aer şi apă, generarea deşeurilor) atinşi prin tehnicile propuse şi prin cele mai bune tehnici disponibile prezentate, de unde rezultă ca ferma se incadreaza in prevederile BAT/BREF, privind cele mai bune tehnici disponibile privind cresterea intensiva a porcilor.


32

2.2. Activitati de dezafectare

La încetarea activităţii, lucrările propuse de refacere a mediului sunt acelea de dezafectare a instalatiei care presupun dezmenbrarea constructiei, demontarea instalatiei, valorificarea materialelor rezultate si aducerea terenului la starea initiala. Deoarece investitia de marire a capacitatii fermei face parte integranta din ferma, lucrarile de dezafectare se vor realiza la dezafectarea in totalitate a acesteia.

- golirea instalaţiilor; - oprirea alimentării cu utilităţi: apă, energie electrică şi combustibili a instalaţiilor; - demontarea instalaţiilor şi transportul materialelor rezultate spre locurile stabilite; - dezafectarea clădirilor, depozitelor de materii prime şi auxiliare; - eliminarea corespunzǎtoare a tuturor deşeurilor de pe amplasament; - ecologizarea platformei, inclusiv a bazinelor de dejectii si de stocare a apelor. - gestionarea conform legislaţiei în vigoare a deşeurilor rezultate; - valorificarea / eliminarea deşeurilor prin firme autorizate; - renaturarea pentru aducerea terenurilor la starea iniţială.

3. DEŞEURI

Generarea deşeurilor

Deşeurile menajere – se va colecta în pubele PVC de 120 l, pe platformă betonată, se v-a elimina de pe amplasament de firma autorizata. Cadavrele de porci – se vor colecta în lazi frigorifice, se vor elimina de pe amplasament prin firma autorizata. Dejecţii porci şi ape de spălare – se vor colecta in bazine de stocare pe o perioada de 6 luni (perioada minima de stocare a dejectiilor conform codului de bune practici agricole ), cu V = 1640 mc, hidroizolat. Cantitatea de dejectii (ape de spălare, purin, dejecţii)

Quz = 9,10 mc/zi = 273 mc/lună = 1000 mc/serie x 3serii/an = 3000 mc/an Q uz total = 3000 mc/an V colectare = 1640 mc T stocare = 1640/3000 = 0,54 an = 6,5 luni

Capacitatea de stocare a dejecţiilor satisface atât perioada de fermentare cât şi perioada de împrăştiere pe terenurile agricole din proprietate. Metoda de fertilizarea aleasă este metoda de încorporare, se respecta distanţele faţă de receptorii sensibili. Mixtura de dejecţii este depozitată timp de 6 luni pentru a se obţine o stabilizare prin fermentare. Suprafaţa de teren necesară pentru împăştierea dejecţiilor la porci pentru un animal crescut în sistem intensiv se calculează conform Codului de bune practici agricole tab.1. din cap.7., considerând o încărcare cu azot maximă recomandată de 210 kg/ha anual şi numărul maxim de animale convenţionale pe ha şi an de 14 – 18,2 porci/ha an. Suprafaţa de teren necesară pentru creşterea a 2600 porci/ciclu şi respectiv de 7.800 porci/an este de San = 7800/18,2 = 429 ha/an adică Sciclu = 143 ha/ciclu.


33

Conform normelor codului bunelor practici agricole beneficiarul deţine suprafaţa de teren necesară pentru fertilizare. S.C. DOMIPOR S.R.L., pentru ferma de crestere si ingrasare a porcilor prezinta o suprafata. de 482,61 ha in localiatea Chiesd din care 126 ha in proprietate si 362,58 ha teren arendat inregistrat la Primaria comunei Chiesd. Apele uzate şi dejecţiile din bazin vor fi transportate cu maşina de împrăştiat dejecţii proprie pe terenurile agricole .

Deşeuri ambalaje cu conţinut de substanţe periculoase, deşeuri medicamente şi ambalaje medicamente – se vor colecta în magazia de substanţe chimice până la eliminare de firmă specializată în neutralizare şi care deţine Autorizaţie de mediu.

În incinta fermei există doar puncte de întreţinere a instalaţiilor care deservesc nemijlocit activitatea de creştere a porcinelor. Cantitatea de deşeuri rezultată din activitatea acestor puncte de întreţinere este mică, deşeurile fiind reprezentate în principal de deşeuri metalice. Aceste deşeuri sunt colectate, sunt depozitate temporar în incinta fermei şi periodic sunt valorificate prin firme autorizate.

Gestionarea deşeurilor

amenajarea locurilor pentru colectarea selectiva, in conditii de sigaranta pentru sanatatea umana a deseurilor ce rezulta din activitate si gestionarea corespunzatoare a acestora in conformitale cu prevederile legale in vigoare Legea Nr.211/2011; Managementul mortalitati lor consta din urmatoarele operatii: - toate mortalitatile vor fi inlaturate in 24 ore de la gasire. - stocarea temporara va fi in hala unde animalul este gasit. - pastrarea temporara va dura mai putin de 8 -10 ore. - la finalul timpului de stocare, cadavrele vor fi introdu-si in saci din polietilena si mutate in spatiu frigorific pentru depozitare. - se elimina pentru incinerare de firma autorizata.

gestionarea deseurilor se va realiza conform cerintelor H.G. nr. 856/2002 cu cu modificarile ulterioare

deseurile destinate proceselor de valorificare sau eliminare vor fi transportati numai de agenti economici autorizati, cu respectarea prevederilor H.G. nr. 1061/2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul Romaniei, pe baza formularelor prevazute m Anexele 1,2,3 ale hotararii de guvern, functie de categoria deseurilor si destinatia acestora;

gestionarea deseurilor de ambalaje se va face conform H.G.R. nr. 621/2005, cu modificarile ulterioare;

tituiarul va trebui sa detina un borderou pentru fiecare livrare externa a dejectiilor, care sa cuprinda producatorul, destinatarul, cantitatea livrata, tipul si provenienta dejectiilor, data livrarii .


34

Pentru minimizarea deşeurilor se vor lua următoarele măsuri:

colectarea separată a deşeurilor şi valorificarea celor reciclabile;

reducerea consumului de materii prime pentru reducerea deseurilor;

Pentru materialele utilizate în fermă există preocupări de reducere a cantităţilor utilizate în procesul de creştere a porcilor, preocupări materializate şi prin utilizarea unor tehnici, respectiv a unor instalaţii conforme cu BAT (sunt utilizate instalaţii care asigură minimizarea pierderilor de furaj, respectiv de apă, iar pentru substanţele dezinfectante sunt utilizate cantităţile minime necesare pentru a asigura dezinfectarea eficientă a halelor de creştere, după depopularea acestora).

Tehnicile încearcă să găsească un nivelul minim practic de nutrienţi necesari (în particular N şi P) în hrană.


35

TABELUL Nr. 3.1: Managementul deşeurilor

Denumire deşeu* Cantitate prevazută a fi generată (t/an)

Starea fizică Solid – S Lichid– L Semisolid – SS

Cod deşeu*

Cod privind principala proprietate periculoasă**

Cod clasificare statistică***

Managementul deşeurilor -cantitate prevazută a fi generată-

(t/an)

valorificată eliminată ramasă în stoc

Cadavre de porc 1,5 to/an S 02 01 02

Nu au proprietăţi cuprinse în anexa I E la OUG 78/2000

1,5 to/an elimină prin firma autorizata

Dejectii porc 3000 mc/an

SS 02 01 06


3000 mc/an valorificare

deşeuri materiale plastice (din colectare selectivă a deşeurilor menajere)

0,5 to/an

S 20 01 01


0,5 to/an valorificare

deşeuri de hârtie şi carton(din colectare selectivă a deşeurilor menajere)

1,5 to/an S 20 01 39


1,5 to/an valorificare

deşeuri menajere 0,72 to/an S 20 03 99


2 to/an elimină la gropa de gunoi

ambalaje de medicamente

0,020 to/an S 15 01 06


0,020 to/an, elimină prin firme autorizate

ambalaje de la substanţe dezinfectante

0,05 to/an S 15 01 10*

ambalaje care conţin reziduuri sau sunt contaminate cu substanţe periculoase

0,05 to/an, elimină prin firme autorizate

deşeuri metalice 0,2 to/an S 16 01 17


0.5 to/an valorificare

Nota: Deşeurile ale căror cod este marcat cu * fac parte din categoria deşeurilor periculoase.


36

4. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERĂ, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI, ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA

4.1. APA

Hidrologie

Ape de suprafaţă

Obiectivul este amplasat – în bazinul hidrografic Crasna, V.Chiesd, mal stang.

cod bazin: II.020.03..00.00.0

Curs de apa codificat: Valea Maja, V.Chiesd afluent de stânga al văii Maja

DATE HIDROGRAFICE DE BAZĂ

Obiectivul se află în bazinul hidrografic Someş (II.1), respectiv în subbazinul râului Crasna (II.2.) cu următoarele date caracteristice:

Debite medii zilnice minime anuale în mc /s:

o cu asigurare de 70 % = 0,11 mc/s o cu asigurare de 80% = 0,08 mc/s o cu asigurare de 90 % = 0,07 mc/s o cu asigurare de 95 % = 0,06 mc/s o cu asigurare de 97 % = 0,06 mc/s

Debite maxime anuale:

o cu asigurare de 10 % = 230 mc/s o cu asigurare de 5% = 315 mc/s o cu asigurare de 2% = 450 mc/s o cu asigurare de 1 % = 575 mc/s

Volume de apă scurse în milioane mc/an:

Ani secetoşi:

o cu asigurare 70% =98 mil.mc/an o cu asigurare 80% =79 mil.mc/an o cu asigurare 95% =41 mil.mc/an

Cursul de apa mai important din zona este, Valea Maja, V.Chiesd afluent de stânga al văii Maja, care colecteaza toate apele pluviale drenate natural şi prin şanţuri de gardă. Apele subterane

Apele subterane, primul strat freatic se situeza la adancimea de 5-6 m. Pentru controlul poluantilor in sol si ape subterane sunt realizate 3 foraje de hidroobservatie avand Dn = 150 mm si H = 6m.


37

Calitatea apelor subterane In cadrul perimetrului de interes, observatiile de suprafata nu au indicat surse de apa (strate acvifere sau linii de izvoare). Tipul insa de depozite in zona au caracter artezian. Pe teritoriul localitatii Chiesd este un izvor cu apa minerala sulfuroasa, bicarbonata, calcica, magnezica si hipotona care este recomandata in cura interna.

Alimentarea cu apă

Surse: subterana, 2 foraje, H1 si H2 - avand (fiecare) H = 200 m, Dn 300 mm. Volume si debite de apa - in scop potabil

Necesarul de apă potabilă în scopuri menajere se determină conform STAS 1343/2006 tabelul 4. Consumul menajer pentru personalul lucrător se prezintă astfel:

- personal: 10 persoane, repartizaţi în 3 schimburi de 8 ore/zi, norma de consum, 60 l/zi pers; 10 persx60 l/zi pers = 600 l/zi = 0,60 mc/zi = 0,007 l/s = 18 mc/lună = 216 mc/an

Debitul mediu zilnic al cerinţei de apă

Q.s.zi.med.=KpxKsxQn.zi.med.=1,05x1,1x 0,6 = 0.63 m3/zi = 0.026 mc/h = 0,0073 l/s

Kp = 1,05 – coeficient pentru pierderi de apă conf. tab.2. din STAS 1343/3-86 Ks= 1,1 – coeficient pt. nevoi igienico-sanitare din sistem cu sursă subterană

Debitul maxim zilnic Qn.max.zi =K.zi xQn.zi.med=1,15 x 0,63 = 0,72 m3/zi = 0,03 m3/h = 0,0083 l/s Kzi = 1,15 – coeficient de neuniformitate pentru nevoi igienico sanitare

Rezulta:

- zilnic maxim : 0,72 m3 ( 0,008 l/s ) - zilnic mediu : 0,63 m3 ( 0,0073 l/s ) - zilnic minim : 0,60 m3 ( 0,007 l/s ) - anual : 263 m3

Functionarea: 365 zile/an; 24 ore/zi.


38

- in scop tehnologic

Necesarul de apă tehnologic pentru adăpat şi spălare grajduri se determină conform STAS 1343/3-86. Consumul tehnologic la grajduri, este variabil pe diferite perioade de vârste, consumul specific de apă variind de la 2,2 l/zi porc la purceii de 30 kg până la 10,5 l/zi porc, la porcii îngrăşaţi de 110 kg. În calcule se consideră un consum mediu de 6 l/zi porc, iar la spălare pardosea la depopulare un consum de 5 l/mp zi. Un ciclu de creştere porci este de 110 zile, urmată de o pauză de cca. 10 – 12 zile până la popularea următoare a grajdului. Într-un an se consideră 3 cicluri de calcul. Capacitatea totală propusă a grajdurilor din cadrul fermei este de 2600 porci la îngrăşat/serie în cele 2 hale, adică 7800 porci/an. Astfel, rezultă următoarele consumuri de apă:

- adăpat porci: 2600 porci x 6 l/zi cap = 15600 l/zi = 15,60 mc/zi = 0.65 mc/h = 0,18 l/s =

= 1716 mc/serie = 5148 mc/an (considerând 3 serii de 110 zile/an)

- spălare igienizare hale: cca.5000 mp 5000 mp x 5 l/mp zi = 25 mc/zi = 1,04 mc/h = 0,28 l/s = 150 mc/an – 2 hale x 3 serii/an, 3 zile/an)

- umplere rigole hale: cca.2000 mc (2 hale x 3 serii/an)

Qn.zi.tehn.= 5148+2000+150 = 7289 mc/an = 2430 mc/serie = = 22,10 mc/zi = 0,92 mc/h = 0,26 l/s

Debitul mediu zilnic al cerinţei de apă

Q.s.zi.med.=KpxKsxQn.zi.med.=1,0x1,1x 22,10= 24,31 m3/zi = 1,01 mc/h = 0,28 l/s

Kp = 1,0 – coeficient pentru pierderi de apă la grajd porcine, conf. tab.2. din STAS 1343/3-86 Ks= 1,1 – coeficient pt. nevoi tehnologice, sistem cu sursă subterană

Debitul maxim zilnic Qn.max.zi =K.zi xQn.zi.med=1,1x24,31 = 26,74 m3/zi = 1,14 m3/h = 0,3 l/s Kzi = 1,1 – coeficient de neuniformitate pentru consum tehnologic la porcine Debitul maxim orar

Q.orar.max

.= 1/24 x K.oră x Q.zi.max.= 1/24 x 2,2 x 26,74 = 2,45 m3/h

Ko = 2,0 – 2,5 – coeficient de neuniformitate orară pt. creştere porcine


39

Debitul maxim orar al cerinţei de apă

Q.s.orar.max.= Kp x Ks x Qn.orar.max Kp = 1,1 – coeficient pentru pierderi de apă în reţea şi aducţiune Ks = 1,1 – coeficient pentru nevoi tehnologice, sistem cu sursă subterană Q.s.orar.max.= 1,1 x 1,1 x 2,45 = 2,96 mc/h În perioada de pauză tehnologică a halelor (12 zile/serie = 36 zile/an), consumul de apă se va reduce doar la consumul menajer, adică: Qn.zi.med =0,60 mc/zi= 0,025 mc/h= 0,007 l/s= 18 mc, din total 219 mc/an Functionarea: 330 zile/an; 24 ore/zi Rezulta: - zilnic maxim; 26,74 m3 ( 0,31 l/s) - zilnic mediu: 24,31 m3 (0,28 l/s) - zilnic minim: 22,10 m3 ( 0,26 l/s) - anual: 8824 m3

Volumul total de apa din surse

- zilnic maxim: 27,46 m3 ( 0,32 l/s) - zilnic mediu: 24,94 m3 ( 0,29 l/s) - zilnic minim: 22,70 m3(0,26 l/s) - anual: 9087 m3

Instalatii de captare - 2 pompe submersibile tip ZDS, Qi= 0,5-2,4 mc/h, P=7 kW, H= 81,6-149,8 mCA Instalatii de aductiune si inmagazinare - 2 rezervoare de inmagazinare si compensare a debitelor avand vofumul 18 mc fiecare Reteaua de distributie a apei - conducte PE Dn 90 mm, L=180 m (retea apa potabila) - conducta PE, Dn 90 mm si L=180 m (retea apa tehnologica -exterioara), conducte PE Dn 50 mm, L=495 m (retea tehnologica interioara) - conducte PE Dn 90 mm, L= 150 m ~ pentru alimentare hidranti Apa pentru stingerea incendiilor - volum intangibil: 10 mc - debit suplimentar acceptat pentru refacerea rezervei de incendiu din surse: 5 l/s


40

Utilizarea apei

Scopul utilizării apei: pentru nevoi igienico-sanitare, adapatul animalelor, igienizarea halelor si pentru stingerea incendiilor.

Ape uzate

Apele uzate, care rezultă de la grupurile sanitare din cadrul unităţiii, au caracter menajer. Apele uzate rezultate din procesul de igienizare si dejectiile produse pe eprioada de creştere sunt colectate in rigolele laterale din hala, de unde sunt evacuate prin conductele magistrale de sub rigole in bazinele vidanjabile de colectarea a dejectiilor, de unde sunt transportate impreuna cu acestea dupa fermentare pe terenurile agricole, ca ferilizant. Prin aceasta se asigură stocarea dejecţiilor lichide pe o perioadă de 6 luni, până când acestea se biosterilizeaza, înainte de care nu este posibilă împrăştierea lor pe terenuri agricole. De la porci rezultă dejecţii lichide, în cantitate aproximativă de 3,5 -4 l/porc zi, conform experienţei de la alte ferme similare.

Debitul de ape uzate

Debit de ape uzate menajere Q uz menajer = 0,8 x 0,60 mc/zi = 0,48 mc/zi = 0,02 mc/h = 0,0056 l/s=

= 14,64 mc/lună = 175 mc/an Apele uzate menajere sunt evacuate într-un bazin de colectare etanş, situat în spatele clădirii administrative, având un volum de 18 mc. Perioada de vidanjare va rezulta. T vidanjare = Vu /Quz zi med = 18 mc / 0,48 mc/zi = 37 zile, deci bazinul va fi vidanjat cca. o dată pe luna, adică cca. de 10 – ori pe an.

Debit de ape uzate tehnologice (ape de spălare, purin, dejecţii) Q uz hale = 9100 l/zi = 9,1 mc/zi = 273 mc/lună = 1001 mc/serie x 3serii/an= 3003 mc/an Q uz hale = 3000 mc/an

- Capacitatea de stocare rigole: 1000 mc - Capacitatea de stocare bazine vidanjabile: 1640 mc Total capacitate de stocare ape uzate tehnologice+dejectii = 2640 mc V bazine+rigole = 2640 mc

Având în vedere volumul de dejecţii de 1000 mc produs la o serie, se poate constata că rigolele au volum suficient pentru stocarea unei cantităţi de dejecţii evacuate de la o serie. Deoarece se fac 3 populări pe an şi implicit 3 evacuări de dejecţii pe an, perioada de stocare dejecţii lichide rezultă de Tstocare = 6 luni, deci va fi o perioadă suficientă pentru biosterilizarea acestora şi pentru stocarea pe perioade cu interdictii, când acestea nu pot fi împrăştiate pe terenuri agricole.


41

CALCULUL DEBITULUI DE APE METEORICE

Q pl.max = m x med x S x i unde : m = 0,8 conform STAS 1478/90 pentru t < 40 min.

med = 0,65 S = 10 189 mp = 1,0189 ha

- suprafaţa acoperişuri : S1 = 0,2685 ha, 1= 0,90

- suprafaţa drum, platforma betonată: S2 = 0,4872 ha, 2= 0,80

- suprafaţa spaţii verzi : S3 = 0,2632 ha, 3= 0,30 ---------------------------------------------------------------------------------------------- TOTAL S = 1,0189 ha

med= ( S11 + S22+ S33) / S = (0,2685x0,9 + 0,4872x0,8+0,2632x0,3) /1,0189 = = 0,697

med= 0,697 m= 0,8 conform STAS 1478/90 , pentru t < 40 min

t = tcs + l / v ( min) tcs = 15 min , pentru terenuri cu panta l = 210 m, lung. de la punctul cel mai departat până la secţiunea de control v = 1 m/s, viteza medie in canal

t = 15 min + 210 m/ 1 m/s = 15 + 3,5 = 18,5 min

Conform STAS 9470/72, zona 15, frecvenţa normală: 2/1, pentru clasa de importanţă a obiectivului IV, rezultă i = 90 l/s ha.

Q pl. max = 0,8 x 1,0189 x 0,697 x 90 = 51,13 l/s

Aceste ape vor fi evacuate ca şi până în prezent prin pantele naturale ale terenului existent în canalele de desecare, situate în extremitatea estică a incintei. Acest canal transportă apele pluviale spre V.Chiesd. Volumul anual de precipitaţii căzut pe suprafaţa studiată se calculează considerând un debit specific de 670 mm/an:

Van pluvial = 670 mm/an x 1,0189 ha = 683 mc/an

Valorile limită la evacuare

Nr. crt. Indicatorul de calitate U.M. Valori maxime

admise (mg/l)

Metoda de analiză4)

APE UZATE MENAJERE

1. pH unităţi pH 6.5-8.5 SR ISO 10523-97

2. Materii în suspensie (MS)2) mg/dm3 350 STAS 6953-81

3. Consum chimic de oxigen – la 5 zile CBO5

mg O2/dm3 300 STAS 6560-82 SR ISO 5815/98

4. Consum chimic de oxigen - metoda cu dicromat de potasiu (CCOCr

-)2 mg O2/dm3 500 SR ISO 6060-96

5. Substante extractibile mg/dm3 30 STAS 8683-70

6. Detergent sintetici biodegradabili mg/dm3 25

Se vor incadra in limitele impuse de prevederile HG 188 din 2002, completata şi modificata cu HG 352/2005,Normativul NTPA 002/2005 si contractul cu prestatorul statiei de epurare


42

APE SUBTERANE

1. 1. pH unităţi pH 6.5-8.5 SR ISO 10523-97

5. mg/dm3 STAS 8683-70

2. Azot amoniacal (NH4-) 1,7

3. 6. Azotati mg/dm3 50 SR ISO 7890 –3 / 2000

4. 7 Azotiti mg/dm3 0,5 SR ISO 6777 / 1996

Se vor incadra in limitele impuse de Ordinul 137 din 26 februarie 2009 .

APE PLUVIALE

1. pH unităţi pH 6.5-8.5 SR ISO 10523-97

2. Materii în suspensie (MS)2) mg/dm3 35

STAS 6953-81


mg O2/dm3 25

STAS 6560-82 SR ISO 5815/98

4. Consum chimic de oxigen - metoda cu dicromat de potasiu (CCOCr

-)2 mg O2/dm3

125

SR ISO 6060-96

5. Substante extractibile mg/dm3 20

Se vor incadra in limitele impuse de prevederile HG 188 din 2002, completata şi modificata cu HG 352/2005, Normativul NTPA 001/2005

Regimul generării apelor uzate:

Regimul de evacuare a apelor uzate este neuniform. Apele uzate menajere se vidanjeaza, o data pe luna. Apele uzate tehnologice impreuna cu dejectiile se evacuaeza la depopulare de 3 ori pe an. Apele pluviale in functie de precipitatii.


43

TABELUL Nr. 4.1.1: BILANŢUL consumului de apă (m3/zi; m3/an)

Proces tehnologic

Sursa de apa

(furnizor)

Consum total de apa (coloanele 4,10,11)

APA PRELEVATA DIN SURSA Recirculata/reutilizata Comentarii

Total Consum menajer

CONSUM INDUSTRIAL Apa de

la propriul obiectiv

Apa de la alte

obiective

Apa subterana

Apa de

supra-faţa

Pentru compensarea pierderilor in

sistemele cu circuit închis

Apa subterana

Apa de suprafaţa

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Consum menajer

subterana

27,46 m3/zi 9087 m3/an

0,72 m3/zi 263 m3/an

26,74 m3/zi 8824 m3/an

- - - - - - -

TOTAL

27,46 m3/zi 9087 m3/an

- 0,72 m3/zi 263 m3/an

26,74 m3/zi 8824 m3/an

- - - - - -

TABELUL Nr. 4.1.2: BILANŢUL apelor uzate

Sursa apelor uzate; Proces

tehnologic

Totalul apelor uzate

generate

APE UZATE EVACUATE APE DIRECTIONATE SPRE

REUTILIZARE/RECIRCULARE Comentarii

m3/zi m3/an menajere industriale pluviale in acest obiectiv

către alte obiective

m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Crestere animale

9,58

3175

0,48

175 9,1 3000

2,76

t=15

min

683 - - - - -


44

Prognozarea impactului

Calitatea apei receptorului după descărcarea apelor uzate, comparativ cu condiţiile

prevăzute de legislaţia de mediu in vigoare:

După epurare prin staţia de epurare a municipiului Zalau, concentratiile maxime (Cmax) ale indicatorilor din apele menajere la evacuare nu vor depăşi limitele maxime (LMA)

admise : Cmax LMA

Impactul produs :Factorul de mediu apă este afectat în limitele admise deoarece

Cmax < LMA.

Impactul produs de prelevarea apei asupra condiţiilor hidrologice şi hidrogeologice ale

amplasamentului proiectului:

Nu există impact secundar asupra componentelor mediului cauzat de schimbari previzibile ale conditiilor hidrologice şi hidrogeologice ale amplasamentului.

Impactul previzibil asupra ecosistemelor corpurilor de apă şi asupra zonelor de coastă

provocat de apele uzate generate şi evacuate:

Platforma este sistematizată pe verticală şi orizonatlă astfel încât apele pluviale sunt colectate prin rigole exterioare betonate din jurul adăposturilor şi sunt evacuate in rigolele de ape pluviale existente in zona. Funcţionarea obiectivului propus nu va afecta ecosistemele acvatice.

Folosinte de apă (zone de recreere, prize de apă, zone protejate, alţi utilizatori) în zona

de impact potenţial provocat de evacuarea apelor uzate. Nu se vor evacua ape uzate neepurate în receptor natural şi apa de suprafaţa.

Impactul transfrontieră:

Având în vedere anvergura activităţii desfăşurate în cadrul acestuia se consideră că nu există impact potenţial transfrontieră.

Măsuri de diminuare a impactului

- sistem de colectare şi evacuare controlată a apelor uzate şi pluviale de pe amplasament ;

- întreţinerea in permanenta a rigolelor de suprafaţă pentru colectarea apele pluviale; - fertilizarea terenurilor cu dejectii se va face numai in perioadele recomandate si

conform planului de fertilizare, intocmit anual, cu respectarea limitei maxime de incarcare a terenurilor agricole cu azot de 210 kg/ha; „Ca zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi localitatea Chiesd si Sighetu Silvaniei din judeţul Salaj, nu a fost declarată ca zonă vulnerabilă" - conform Ordinului 1552/2008 pentru aprobarea listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole, nefiind menţionată ca zonă vulnerabilă la poluarea cu nitraţi. Doza specifică pentru astfel de terenuri nu trebuie să depăşească 210 kg de azot pe hectar şi an.

- Pentru terenurile care se vor fertiliza cu dejectii se va intocmi Studiu OSPA si se vor respecta prevederile recomandate de studiu si Codul celor mai bune practici agricole, de benefiaciarii terenurilor agricole.


45

Zone de protecţie sanitară şi perimetre de protecţie hidrologică

Pentru forajele de alimentare cu apă a fermei este instituit zona de protecţie sanitară.

Măsuri de prevenire a poluărilor accidentale a apelor.

Obiectivul propus este prevăzut cu:

sistem de colectare şi evacuare controlată a apelor uzate menajere;

bazine impermeabilizate şi acoperite pentru colectare ape uzate de spălare;

fertilizarea terenurilor agricole cu dejecţii prin respectarea celor mai bune practici agricole;

Din instalaţia analizată nu se evacuează ape uzate sau dejecţii în apa de suprafaţa.

Din punct de vedere hidrologic cel mai apropiat curs de apa codificat este V.Chiesd. Distanta aproximativa intre obiectiv si cursul de apa este de 0,72 km .

În caz de poluare accidentală cu dejecţii a apelor pluviale în şanţuri sau canale de desecare, beneficiarul obiectivului trebuie să deţină mijloace proprii de primă intervenţie cum sunt: baloţi paie, pompe, autovidanjă, tractor cu remorcă, etc.

Hărţi şi desene la capitolul „APA”

Nu sunt necesare.


46

4.2.AERUL

Date climatologice caracteristice zonei de amplasare a obiectivului

Clima este de tip temperat-continental, având nuanţã panonicã şi suferind local influenţele de baraj şi adãpost ale Munţilor Apuseni şi într-o oarecare mãsurã ale Carpaţilor Orientali de Nord.

Temperatura aerului: - media anualã: 8-9 oC; - media lunii ianuarie: (-)3-(-)4 oC; - media lunii iulie: 16-18 oC; - temperaturi extreme absolute: - (-)29,0 oC; - 40,1 oC.

Precipitaţiile Mediile sunt de circa 700-800 mm la limita dealurilor. În timp, aceste valori oscileazã de la un an la altul, în anii secetoşi coborând pânã la circa 450 mm, iar în cei ploioşi urcând pânã la peste 950 mm. Pe anotimpuri, cantitatea cea mai mare de precipitaţii cade vara, cca.31%, iar iarna are cele mai reduse cantitãţi, în jur de 20%. Primãvara şi toamna cumuleazã împreunã cca. 48-49% din precipitaţii, respectiv, cca. 24% şi 25%. Numãrul de zile cu ploaie este de 99-120; frecvenţa acestor zile este distribuitã pe tot anul, ceea ce face ca secetele sã fie destul de rare. Numãrul zilelor în care cade zãpada este de 25-30 şi se distribuie pe cca. 120 zile, iar stratul de zãpadã se menţine, în medie, 60-80 zile. Primele ninsori apar, ca medie, la sfârşitul lui noiembrie, iar ultimele cad la mijlocul martiei. Grosimea stratului de zãpadã este, în medie, de 36 cm. Umiditatea medie a aerului este de 81 %.

Vânturile Se remarcã dominarea celor din vest, dar numai la altitudini de peste 1000 m. La nivelul solului, cea mai mare frecvenţã o au vânturile din sud-vest (16 %) şi din sud-est (16%), iar cele din vest sunt reduse (4%). Numai în timpul verii se intensificã circulaţia vesticã.

Scurtă caracterizare a surselor de poluare staţionare şi mobile existente în zonă, surse

de poluare dirijate si nedirijate.

Sursele de poluare a atmosferei din zona (sat Chiesd, Sighetu Silavaniei) fac parte din categoria surselor tipic comunelor si anume:

încălzirea rezidenţială proprie si prepararea domestică a hranei;

încălzirea spaţiilor instituţionale si comerciale cu mijloace clasice proprii;

activităţi mici industriale;

mici activităţi private (reparaţii auto si utilajelor agricole, morărit si panificaţie);

activităţi agricole: - culturi vegetale (grădini, vii, pomi fructiferi); - creşterea animalelor.

colectarea deşeurilor.


47

Sursele existente si viitoare pe amplasament

Sursele de poluare fixe a aerului

mijloacele de transport auto, echipate cu motoare Diesel;

turbosuflantele utilizate pentru încălzirea unora din halele în care sunt adăpostite animalele;

dejecţiile de porc din halele de creştere şi dejecţiile de porc depozitate în bazinul colector;

centrala termica utilizata pentru incalzirea spatiilor administrative.

Sursele staţionare dirijate de poluare atmosferică sunt:

turbosuflantele utilizate pentru încălzirea unora din halele în care sunt adăpostiti porci mici.

Pentru incalzirea grajdurilor sunt instalate turbosuflante mobile utilizând ca si combustibil motorina (4 turbosuflante maxim pe o hală) cu o capacitate de 44 kW/buc. Ele sunt prevazute aprindere electrica si cu supraveghere de flacara ionizata. Deoarece aparatele pot sa fie mutate nu toate compartimentele trebuie sa fie prevazute cu aparate de incalzire (porcii mai mari au nevoie de mai putina caldura ca cei mici; la ferma vor fi porci de diferite categorii de varsta; pt compartimentele existente au fost achizitionate 8 aparate de incalzire utilizând ca şi combustibil lichid motorina, capacitate 44 kW/buc., consum 4 l/h. Concentraţiile de noxe emise sunt nesemnificative, având în vedere debitul mare al ventilatoarelor de evacuare al noxelor din hale.

Sursele invecinate (ferma de crestere a porcilor situata la 500 m)

crestere porci capacitatea fermei fiind de 960 locuri

Instalaţii de colectare, reţinere şi dispersie în atmosferă

Sursa Mod de evacuare

Nr.ventilat. Debit evacuat (mc/h)

Caracteristici

H ev. (m)

Ø (mm)

Viteza m/s

Hala 1 Forţat 13 16.000 5-6 820 6

Hala 2 Forţat 13 16.000 5-6 820 6

Bazine colectare dejecţii

Natural - - 0-0,5 - 1

Gaze de ardere CT

Tiraj natural 0 184 6 270 2,7


48

Concentraţii şi debite masice de poluanţi estimaţi a fi evacuaţi în mediu faţă de normele în vigoare

Activitatea de crestere a porcilor

Debitele masice ale poluanţilor s-au calculat cu metodologia CORINAIR, însuşită de Comisia Uniunii Europene, utilizată şi recomandată în ţările europene, ţinând cont de capacitatea de populare actuala a fermei, viitoare si cumulat cu activitatea fermei aflate la o distanta de 500 m. Datele – bază de calcul sunt prezentate mai jos:

- Factori de emisie specifici procesului:

Cod. SNAP 10.05.03. –porci la ingrasat

o Metan = 7.000 g/cap/an

o Amoniac= 4.610 g/cap/an

Cod. SNAP 10.04.04. –fermentatia enterica

o Metan = 1.500 g/cap/an

- Nivel de emisie conform BREF, din tabel:

Specie Nivel de emisie conform BREF [kg/cap porc/an]

NH3 CH4 N2O pulberi

Îngrăşare porci 0,9÷2,4 4,2÷11,1 0,59÷3,44 fd

fd – fără date

- Număr porcine / fermă actual ................................. 1950 capete

- Numar porci/ferma viitor............................................2600 capete

- Numar porci activitatea fermei invecinate.................960 capete

- Debit instalaţii ventilaţie ............................. 208.000 mc / h/ hală

- Debit total instalaţii ventilaţie .............................. 416.000 mc / h

Rezultatele calculelor sunt prezentate în tabelul de mai jos :

Poluant Debit masic (ferma)

kg/h g/s Concentraţia mg / Nmc

Limita Ord. 462/93 mg/Nmc

Din activitatea actuala

CH4 5,17 1,44 12,42 -

NH3 3,41 0,95 8,20 30

Din fermentatia eneterica a dejectiilor

CH4 1,11 0,30 - -

Din activitatea viitoare

CH4 6,89 1,91 33,125 -

NH3 4,54 1,26 20,82 30

N2O 3,38 0,94 2,71


CH4 1,47 0,41 - -


49

Din activitatea fermei (la dist.500 m)

CH4 2,54 0,7 - -

NH3 1,68 0,47 - 30

N2O 1,25 0,35 -


CH4 2,0 0,56 - -

Din activitatea viitoare si ferma invecinata

CH4 9,44 2,62 - -

NH3 6,21 1,72 - 30

N2O 4,46 1,24 -


CH4 2,0 0,56 - -

Debitele masice de poluanti au fost calculate cu valorile maxime ale valorilor factorilor de emisie specifici activitatii. Se considera ca emisiile reale sunt mult sub nivelul celor calculate.

Vor fi respectate limitele de emisie conform OM 462/93 , in toate situatiile. Emisii de elemente odorizante (mirosuri) Emisiile de mirosuri provin din activitatile prezentate in paragrafui anterior. Contributia surselor individuale la emisia totala de mirosuri depinde de compozitia balegarului (cei mai importanti factori sunt continutui in materie uscata (%) si continutui de nutrienti (N), care depind de practicile de hranire, si tehnicile utilizate pentru manipularea si depozitarea balegarului. Mentionam ca in politica de furajare a animalelor se vor folosi nutreturi combinate al caror nivel proteic exprimat in proteina bruta sa fie minim, echilibrarea furajelor facandu-se cu aminoacizi sintetici, astfel incat nivelul de proteina excrecata sa fie practic aproape de 0. Echilibrarea furajelor facandu-se la proteina digestibila si nu la proteina bruta, aceasta cu scopul de a creste gradul de eficienta al furajului si de scadere a potentialului de poluare prin dejectii, exprimat prin azot excrecat la nivel de azotati, azotiti si amoniac. Din bazinele de stocare slam, la inceput emisiile de elemente odorizante sunt mai ridicate, facandu-se din stratul de suprafata, dar mai apoi stratul de suprafata saracit in aceste elemente, blocheaza evaporarea. La administrarea pe terenurile agricole a slamului de balegar, e bine sa se tina cont de factorii care favorizeaza emisiile odorizante, si sa se evite pe cat posibil aplicarea slamului in timpul cand aceste emisii sunt favorizate de factorii climatici: vant, temperatura, umiditate. BREF (tab. 3.42, Sectiunea 3.3.6), specifica urmatoarele valori indicative pentru emisiile odorizante, calculate cu luarea in considerare a mai multor surse printre care si experimentele cu diete cu proteina. Astfel: • pentru un continut proteic scazut: 371 OUe/s si H2S: 0,008 mg/s • pentru un continut normal in proteine a hranei: 949 OUe/s si H2S: 0,021 mg/s. Pentru diminuarea mirosului tehnologic specific, se pot trata dejectiile in canalele de colectare din hale, folosindu-se un extract de alge marine cu proprietati floculante si adsorbante, care au capacitatea de a mentine fluiditatea si omogenitatea dejectiilor si de a reduce mirosurile, in special emisia de amoniac. Utilizarea produsului va avea urmatoarele beneficii si avantaje: - reducerea mirosurilor si a concentratiei de amoniac in hale si in bazinele de colectare, cat si exteriorul fermei;


50

- golirea canalelor din hale se va realiza mult mai usor (consum mai redus de munca, timp, apa si energie pentru evacuarea dejectiilor) - dejectiile vor fi mai fluide si mai omogene, ceea ce reduce necesitatea omogenizarii acestora in bazine si usurarea aplicarii pe teren. Utilizat in dozele si in conditiile stabilite de furnizor, produsul nu va fi periculos pentru animale si mediu. Proiectul este prevazut cu sisteme de reducere a emisiilor prin tratarea dejectiilor si acoperirea bazinelor colectoare.

Centrala termica

Asigurarea energiei termice este asigurată prin arderea lemnului în centrala termica 40 kw, consumul de combustibil solid fiind de 50 kg/h. Relaţiile utilizate pentru calculul poluanţilor emişi prin combustia deseurilor sunt prezentate mai jos:

Volumul teoretic de oxigen necesar arderii:

VK H O

m kgO

i i i

N2

0 31 867100

5 6100

0 7100

, , , [ / ] ,

unde : K C Si i

c

i 0 375, [%] ;

Volumul teoretic de aer uscat necesar arderii:

V K H O m kga

i i i0 30 0889 0 265 0 0333 , , , [ / ] ;

Volumul teoretic de aer umed necesar arderii:

V x V m kga um a N

0 0 31 0 00161 ( , ) [ / ] ,

în care x [g/kg aer uscat], umiditatea aerului;

Volumul real de aer umed necesar arderii:

V V m kga um a um N 0 3[ / ] ,

în care α este coeficientul de exces de aer.

Volumul real de gaze de ardere se calculează cu relaţia:

V V V V V m kgga RO N H O a um N 2 2 2

0 0 9 0 31( ) [ / ]

unde : VRO2

0este volumul teoretic de gaze triatomice:

VK

m kgRO

i

N2

0 31 867100

, [ / ] ;

VN 2

0 - volumul teoretic de gaze biatomice (azot):

V VN

m kgN a

i

N2

0 0 30 790 8

100

,

,[ / ] ;


51

VH O2

0 - volumul teoretic al vaporilor de apă:

V H W W x V m kgH O

i

t

i

f a N2

0 0 30 111 0 01244 1 244 0 00161 , , , , [ / ]

în care Wf reprezintă cantitatea de umiditate introdusă în

instalaţie pentru nevoi funcţionale [kg / kg ].

Compoziţia elementară a combustibilului s-a considerat:

• Carbon 0,2695

• Hidrogen 0,0285

• Sulf 0,0002

• Oxigen 0,1910

• Azot 0,0008

• Umiditate 0,5

• Cenuşă 0,01

Particularizând relaţiile pentru cazul combustibilului considerat, se obţine:

Volumul teoretic de oxigen necesar arderii: 0

2OV = 0,5292 ]/[ 3 kgmN

Volumul teoretic de aer uscat: 0

aV = 2,5200 ]/[ 3 kgmN

Volumul teoretic de aer umed:

0umaV 2,5606 ]/[ 3 kgmN

Volumul real de aer umed:

umaV 4,3529 ]/[ 3 kgmN

Volumul teoretic de gaze triatomice:

0

2ROV 0,5033 ]/[ 3 kgmN

Volumul teoretic de gaze biatomice:

0

2NV 1,9914 ]/[ 3 kgmN

Volumul teoretic al vaporilor de apă:

0

2OHV 0,6716 ]/[ 3 kgmN

Volumul real de gaze de ardere:

gaV 6,2134 ]/[ 3 kgmN

Debitul gazelor de ardere:

Dga = 186,4 ]/[ 3 orăm

Debitele masice orare de poluanţi şi concentraţiile în gazele arse evacuate s-au determinat cu metodologia AP-42, utilizând factorii de emisie specifici combustibilului şi caracteristicile instalaţiilor de ardere.


52

Rezultatele obţinute sunt prezentate sintetic în tabelul următor :

Poluantul Debit masic

(g / h) (g / s)

Concentraţie la emisie (mg/Nm3)

C.M.A. Ord. 462/93 (mg/ Nm3)

Particule 11,6 0,003233 62,4 100

SO2 6,0 0,001667 32,2 2000

NOx 30,0 0,008333 160,9 500

CO 39,3 0,010917 108,9 250

Se observă că prevederile Ordinului 462/93 al MAPPM sunt respectate în totalitate.

A. Calculul cantităţii de poluanţi (particule) la procesare furaje, activitate imediata apropiere

Conform literaturii de specialitate, factorul de emisie caracteristic acestui tip de activitate este de 0,43 kg/tonă.

Raportând această valoare la cantitatea de furaj alimentată (2,4 tone pentru capacitatea viitoare) se obţine cantitatea de particule produsă de cca. 1,29 kg respectiv 0,36 g/s. Cu randamentul de 90% la ciclonare (la moara), rezulata 0,13 kg/ h particule, cantitate fiind neglijabila.Alimentarea silozurilor de furaje de la FNC se face pneumatic prin tubulatura.

Surse staţionare dirijate

TABELUL Nr. 4.2.1. Surse staţionare dirijate

Poluant Debit masic (ferma) kg/h g/s

Concentraţia mg / Nmc


Prag interventie

Prag alerta


Crestere animale

CH4 5,17 1,44 12,42 -

NH3 3,41 0,95 8,20 30 21


CH4 1,11 0,30 - -

Centrala termica

Particule 0,001667 62,4 100 70

SO2 0,0006 32,2 2000 1400

NOx 0,030 160,9 500 350

CO 0,0193 108,9 250 175

Micro FNC si alimentare buncare furaj

Particule

0,13 0,036


Crestere animale

CH4 6,89 1,91 33,125 -

NH3 4,54 1,26 20,82 30 21

N2O 3,38 0,94 2,71


53


CH4 1,47 0,41 - -

Centrala termica

Particule 0,001667 62,4 100 70

SO2 0,0006 32,2 2000 1400

NOx 0,030 160,9 500 350

CO 0,0193 108,9 250 175


Particule 1,29 0.36


CH4 9,44 2,62 - -

NH3 6,21 1,72 - 30 21

N2O 4,46 1,24 -


CH4 2,0 0,56 - -

Centrala termica

Particule 0,001667 62,4 100 70

SO2 0,0006 32,2 2000 1400

NOx 0,030 160,9 500 350

CO 0,0193 108,9 250 175

Surse staţionare nedirijate

TABELUL Nr. 4.2.2. Surse staţionare nedirijate

Poluant Debit masic (ferma)

kg/h g/s Concentraţia mg / Nmc


Prag interventie

Prag alerta



CH4 1,11 0,30 - -



CH4 1,47 0,41 - -


Particule 1,29 0.36 50 35



CH4 2,0 0,56 - -


54

Prognozarea poluării aerului

Calculul concentraţiilor de poluanţi la nivelul solului (imisii):

Problema generală a poluării atmosferice este strâns legată de transportul şi difuziunea poluanţilor în atmosfera joasă. Pentru calculul dispersiei poluanţilor a fost utilizat un model matematic ce reprezintă soluţia gaussiană a ecuaţiei difuziei pentru o sursă punctiformă sau de suprafaţă. Determinarea concentraţiilor poluanţilor în imisie (la nivelul solului) s-a făcut pe baza modelului propus de Bosanquet - Pearson. Acesta este un model pentru estimarea concentraţiilor de poluant pe termen scurt , lung de mediere.

Ipoteze de lucru:

Nu au loc reacţii chimice între componentele gazoase

Toţi componenţii gazelor au o dispersie raportată la condiţiile limită identice

Componentele gazoase se comportă ca şi gaze perfecte

În fiecare punct şi în fiecare moment echilibrul termic este atins instantaneu

Prezentarea modelului: Se consideră originea coordonatelor de bază, sursa de poluare, iar direcţia vântului de-a lungul abscisei X. Ordonata Y este perpendiculară în plan pe direcţia vântului, iar axa Z - perpendiculara în spaţiu pe axa X.

Notaţii utilizate: Notaţiile utilizate sunt cuprinse în următorul tabel:

DENUMIRE U.M. SIMBOL

Puterea sursei g/s Q

Coeficient de difuziune lateral - p

Coeficient de difuziune vertical - q

Viteza vântului la înălţimea sursei m/s v

Viteza vântului la înălţimea de referinţă m/s v0

Viteza vântului pe direcţia I m/s vi

Frecvenţa vântului pe direcţia I % fi

Înălţimea sursei m H

Relaţii de calcul:

• Viteza vântului la înălţimea sursei:

0 vv

• Concentraţia de poluant la nivelul solului:

e )(

2

3

z)y,(x, xpH

q2

y2

2

xvqp2

Q10Co


55

• Concentraţia maximă de poluant la nivelul solului:

qHveπ2

Q4000c

22max

• Distanţa corespunzătoare concentraţiei maxime a poluanţilor:

p2

Hxmax

• Valoarea concentraţiei medii anuale:

v

vδcc

a

00med

Date de ieşire:

Valorile concentraţiilor pentru viteze ale vântului de 1,2 respectiv 4 m/s şi trei valori ale turbulenţei atmosferice (slabă, medie şi moderată)

Valorile concentraţiilor maxime ale poluanţilor şi distanţele faţă de sursă la care se obţin.

Evaluarea nivelurilor de impurificare a atmosferei s-a făcut în raport cu concentraţiile maxime admisibile (CMA) prevăzute în Legea 104 din 2011 “Calitatea aerului inconjurator” si STAS 12574-87 “Aer în zone protejate”

STAS 12574-87 “Aer în zone protejate”

Acesta stabileşte pentru poluanţii evacuaţi în atmosferă de sursa luată în studiu următoarele concentraţii maxime admisibile (CMA):

Substanţa poluantă

Concentraţia maximă admisibilă, mg/m3

Medie scurtă durată Medie de lungă durată

30 minute zilnică anuală

Dioxid de azot 0,3 0,1 0,04

Dioxid de sulf 0,75 0,25 0,06

Oxid de carbon 6,0 2,0 —

Pulberi în suspensie 0,5 0,15 0,075

Amoniac 0,3 0,1 —


56

Rezultatele modelării sunt cuprinse în tabelele următoare:

► Valorile maxime ale concentraţiilor de poluanţi la nivelul solului (termen scurt de mediere) sunt prezentate în tabelul următor :

Tabel nr. 4.2.6 Comparaţie între concentraţiile maxime şi valorile limită

Poluant Cmax 30min. mg/mc

Valori limita de emisie (mg/mc)

Condiţii atmosferice şi distanţa faţă de sursă

xmax - cmax Prag alertă Prag intervenţie

HALE

CH4 0,109 - - v = 1 m/s Turbulenţă medie: 180 m Turbulenţă moderată: 125 m

NH3 0,206 0,21 0,3

N2O 0,098 - -

CENTRALA TERMICĂ

Particule 0,014 0,35 0,50 v = 1 m/s Turbulenţă medie: 55 m Turbulenţă moderată: 27,5 m

SO2 0,007 0,52 0,75

NO2 0,037 0,21 0,30

CO 0,049 4,20 6,00

Aceste valori se situează în limitele admise prin legislaţia în vigoare.

Fig. nr. 1 – Amoniac (NH3), Perioada medie de scurta durata (30 min.)

540 m

720 m

0,206 mg/mc


57

Pentru reprezentarea valorilor concentraţiilor medii de lungă durată (anuale) s-a luat în considerare poluanţi ce nu are caracter intermitent.

Valorile maxime ale concentraţiilor medii anuale de poluanţi la nivelul solului sunt prezentate în tabelul următor (sursa echivalentă):

TABELUL Nr. 4.2.5.

Poluant C max an µg/mc

CH4 4,28

NH3 8,06

N2O 3,09

Amoniacul, metanul, protoxidul de azot nu are valori limita de emisie anuale în Legea 104 din 2011 “Calitatea aerului inconjurator” si STAS 12574-87 “Aer în zone protejate”

Cantităţile totale de poluanţi atmosferici emise pe parcursul unui an din activitatea Fermei sunt raportate la Ordinul nr. 1144/2002 al MAPM.

Poluant emis A E R

Nr.din Anexa II

Denumire poluant Valoarea de prag (Kg/an)

Cantitatea totala anuala (kg/an)

1 metan 100.000 18200

6 amoniac 10.000 6240

5 protoxid de azot 10.000 8900

Pentru nici unul din poluanţii specifici activităţii analizate nu sunt depăşite valorile de prag specificate în Anexa A1 la Ordinul nr. 1144/2002 al MAPM.

Concluzii - prognozarea impactului

Ferma este amplasata la o distanja de cca. 626 m fata de limita intravilanului satului Chiesd si cca. 635 m fafa de limita intravilanului satului Sighetu Silvaniei,

Distanţele de emisie de la surse sunt, 55 m de la centrala termica si 180 m de ferma, aici se inregistreaza concentratiile maxime de poluanti si sunt sub limita admisa

Locuitorii din satele Chiesd si Sighetu Silvaniei, nu vor fi afectati de emisiile de poluanti din ferma, avand in vedere ca se afla la o distanta mai mare de raza de dispersie a poluantilor.

Emsiile de poluanti de la cele doua ferme nu se intrepatrund, nu exista efect sinergic al poluantilor, nu exista impact global al celor doua ferme.

Concentaţiile poluanţilor în emisie nu depăşesc, concentraţiile maxime cf. OM 462/93.

Concentraţiile poluanţilor în imisie se încadrează în STAS 12574-87 “Aer în zone protejate”.

Pentru nici unul din poluanţii atmosferici specifici activităţii de creştere a porcinelor nu sunt depăşite valorile de prag prevăzute de Ordinul 1144/2002 al MAPM.


58

Vizualizarea concentraţiilor maxime de poluanţi în imisie comparativ cu valorile de referinţă :

Măsuri de diminuare a impactului TABELUL Nr. 4.2.7– Instalaţii pentru controlul emisiilor (epurarea gazelor evacuate), măsuri de prevenire a poluării aerului

Denumirea sursei de poluare

Denumirea şi tipul instalaţiei de tratare

Poluanţii retinuţi

Eficienţa instalaţiei, în concordanţă cu documentaţia tehnică de proiectare

Alte măsuri de prevenire a poluării

1 2 3 4 5

Nu sunt necesare, conform calculelor concentraţiile poluanţilor în emisie şi imisie se încadrează în normele reglementate.

Pentru factorul de mediu aer, măsurile luate pentru diminuarea impactului asupra mediului vor fi: Vor fi aplicate cele mai importante tehnici de reducere a emisiilor atmosferice recomandate de BREFsi Codul privind cele mai bune practici agricole, respectiv:

animalelor li se aplică un regim de furajare diferenţiat, în funcţie de categorie şi de vârstă;

pentru alimentaţia animalelor se utilizează un furaj a cărui reţetă respectă principiul minimizării cantităţii de nutrienţi din dejecţii;

sistemele de ventilatie asigura cantitatea suficienta de aer pentru o dispersie buna a poluantilor si sunt în concordanţă cu cele recomandate de BREF;

se utilizeaza bacterii pentru descompunerea dejectiilor si reducerea mirosului;

alimentarea silozurilor se va face pneumatic, printr-o tubulatura de FNC la siloz, astfel incat emisiile de particule in timpul alimentarii cu furaje sa fie minime ;

se evita administrarea pe terenurile agricole a dejectiilor in timpul cand aceste emisii sunt favorizate de factorii climatici : vant, seceta, temperatura, umiditate ;

utilajele si instalatiile de transport si administrare in sol a dejectiilor vor fi asigurate din punct de vedere al etanseitatii si fiabilitatii;

se va evita pe cat posibil transportul dejectiilor pe drumuri publice, preponderent transportul se va realiza pe drumurile de acces la parcelele agricole pentru reducerea disconfortului produs de miros;


59

4.3. SOLUL

4.4.GEOLOGIA SUBSOLUL

Nota: Capitolul sol si geologia subsolului, se trateaza impreuna. Din perspectiva modului de utilizare/actiune asupra solului şi subsolului, proiectul evaluat are particularitatea de a opera repere interferente, uneori inseparabile, nivelelor sol – subsol. Din acest motiv, impactul potenţial asupra acestor două componente distincte ale mediului, precum şi măsurile de reducere a acestuia, vor fi analizate împreună.

GEOLOGIE

Stratigrafia şi litologia formatiunilor geologice

Zona studiata aparţine din punct de vedere geologic bazinului (depresiunea) Silvaniei din cadrul Ridicării Şimleu, a cărui formă a fost determinată de mişcările tectonice de vârstă hercinică pe direcţia carpatică şi pe linia pannonică. Liniile de fractură care au dat naştere bazinului s-au aflat majoritar paralel cu direcţiile de cutare ale cristalinului, urmând sedimentarea care a durat până la sfârşitul Pliocenului. Aceste depozite sunt alcătuite din roci pelitice şi psamitice alcătuite din marne cenuşii cu alternanţă cu nisipuri cenuşii şi argile marnoase cenuşii – albăstrui (vinete) sau gălbui – cafenii. Cele mai recente depozite sunt de vârstă Cuaternară, reprezentate prin depozite deluviale argiloase şi depozite aluvionare dezvoltate în terasele şi dealurile văilor. Sedimentarea materialului a fost puţin activă comparativ cu intensitatea eroziunii şi s-a manifestat prin forma unor depozite de terasă, subţiri, dar şi prin colmatarea parţială aunor văi, datorită materialului adus de pe versanţi. Alcătuirea geologică a Ridicării Şimleu este identică cu aceea a depresiunilor interne. In ansamblul regional, Ridicarea Şimleu este parte componentă a depresiunilor interne. În consecinţă şi aici se distinge un fundament şi formaţiuni terţiare proprii zonei de ridicare. Fundamentul. În structura fundamentului se întîlneşte cristalinul neregenerat în tectonica alpină, şi învelişul prelaramic. Şisturile cristaline din fundament care apar la zi mezometamorfite, reprezentate de micaşisturi şi paragnaise cu intercalaţii de amfibolite. Învelişul sedimentar prelaramic în Ridicarea Şimleu s-a conservat pe suprafeţe foarte limitate şi include depozite atribuite Triasicului (cu conglomerate şi gresii cuarţitice, la care se adaugă dolomite şi calcare negre) şi Cretacicului (depozite în facies de Cosău). Formaţiunile terţiare. În aria Ridicării Şimleu, ca şi în Depresiunea Transilvaniei, depozitele postlaramice aparţin la cele două etape, însă nu se cunoaşte suita completă a acestora. Paleogenul s-a păstrat şi aflorează pe suprafeţe restrînse la marginea insulei de cristalin general grosiere şi au culoare roşie. Paleocenul este reprezentat prin compelxul argilelor vargate si nisipuri verzui, albastruit, violacee, cu elemente de pietris la diferite intervale. Lutetianul include o serie marina cu lumasel si argile nisipoase cenusii. Priabonianul separa un orizont calcaros in baza, urmat de argile vargate superioare (argile rosii in intercalatii cu nisipuri sau argile vinete), calcare, marne cenusii.


60

Lattorfianul poarta denumirea de Strate de Mera, alcatuite dintr-o alternanta de gresii calcaroase si marne, cu nivele fosilifere. Rupelianul reprezentat prin Stratele de Ticu constituie termenul final al paleogenului, fiind alcatuit din marnocalcare. Tortonianul include un orizont conglomeratic, polimictic, calcare si grezocalcare, marne, uneori cu nivele de tufuri. Badenianul marchează o transgresiune de mare amploare, dar depozite de această vîrstă aflorează numai în părţile marginale şi în jurul cristalinului din Măgura Şimleului. Sunt depozite predominant psefito-psamitice, la care se mai adaugă marne, calcare recifale, tufuri, evaporite etc. Nivelele superioare, mai grosiere, includ prundişuri, nisipuri, gresii, tufite. Sarmaţianul include depozite predominant detritice. În zonele de margine s-au dezvoltat faciesuri recifale şi gresii oolitice. Au fost de asemena identificate marne şi nisipuri în grosime de 10 m, depozite detritice, calcare recifale cu briozoare. Pannonianul ocupa o suprafata destul de importanta in zona bazinelor depresionare. Din punct de vedere litologic este reprezentat printr-o succesiune monotona de nisipuri in alternanat cu argile nisipoase. Pliocenul. Depozitele pliocene au caracter transgresiv şi acoperă cea mai mare parte din aria Ridicării Şimleu; sunt preponderent psefito-psamitice, reprezentate prin argile, nisipuri şi prundişuri. Nivelele superioare conţin intercalaţii de cărbuni şi impregnaţii de asfalt. Pleistocenul. Pleistocenului inferior i s-au atribuit pietrisurile si nisipurile de platou, in cuprinsul carora apar si blocuri de gresii si conglomerate. Pleistocenul mediu include argile lateritice. Pleistocenul superior este bine reprezentat de depozite aluvionare apartinand terasei inalte, terasei superioare, medii si inferioare (pietrisuri si argile), dar si depozitele conurilor de dejectie alcatuite din pietrisuri, nisipuri si argile depuse de torenti. Holocen. Acestui etaj s-au atribuit depozitele aluvionare ale terasei joase alcatuite din pietrisuri si nisipuri, dar si aluviunile recente ale luncilor.

4.4.1.Poluarea existentă în zonă

Folosinţa actuală a terenului, este de ferma agrozootehnica. Strict pe amplasamentul fermei nu a fost analizata calitatea solului, dar pentru cunoasterea principalelor caractere morfologice si a principalelor insusiri fizice si chimice ale solurilor ce vor fi fertilizate cu dejectii provenite de la ferma de porci S.C. DOMIPOR S.R.L., s-au executat 16 sondaje si s-au ridicat 4 probe agrochimice. In baza observatiilor din teren si a determinarilor din laboratorul de analize fizico-chirnice al O.S.P.A. Salaj au fost delimitate 3 tipuri de sol si anume: FAEOZIOM argic stagnic, FAEOZIOM argic, PRELUVOSOL stagnic. Caractere morfologice informative din sonda Nr.1 Orizontul Am 0-30 cm - textura lut argilo prafos (TP53), culoare la umed brun cenusiu foarte inchis 10YR3/2 si brun cenusiu inchis 10YR4/2 in stare uscata, structura poliedrica angulara, stab tasat, nu face efervescenta, reactie moderat acida pH=5,83 , continut in humus H=2,91%. trecere treptata, Orizontul Btlw 30-60 cm - textura argila medic (AM63)a culoare la umed brun cenusiu foarte inchis 10YR3/2 si brun cenusiu I0YR4/2 in stare uscata, jilav, structura prismatica, slab tasat, nu face efervescenta, se remarea prezenta stagnogleizarii, reactie slab acida pH=5,78, continut in humus H=1,61%, trecere treptata, Orizontul Bt2w 60-90 cm — textura argila medie (AM63), culoare la umed brun inchis 10YR3/3 si brun 10YR4/3 in stare uscata, structura prismatica, tasat, jilav, nu face efervescenta , se remarea prezenta stagnogleizarii la nivel mai ridicat, reactie neutra pH=6,91.


61

Insusiri fizice si chimice ale orizonturilor, informative din sonda Nr.1. Localitatea Chiesd avand altitudinea de 232 m. Folosinta terenului-arabil.

OrizontuI UM Am fitlw Bt2w

Adancmiea orizontului

0-30 cm 30-60 cm

60-90 m

A. Insusiri fizice

Nisip grosier {2,0-(l2mmj % 1.98 0,70 0,83

Nisip fin (0,2-0,02mm) % 25,75 12,74 33,46

Praf (0,02-0,002 mm) % 34,94 25,21 24,06

Argila (<0,002nim) % 37,33 61,35 61,65

Argila fizica % 56,54 76,71 76,37

Denumire TP53 AM63 AM63

B. Insusiri chimice

pH unit pH 5,831 5,785 6,915

Humus (H) % 2,91 1,61 -

Azot total (Nt) % 0,19 0,14

N-N03 rag/1 4 4

Fosfor mobil PAL ppm 4 3

Potasiu mobil KAL ppm 220 200 -

Carhonati total % - -

Suma bazelor schimbabile (Sb) me/100 g.sol

22,81 29,93

Aciditate hidrolitica (Ah) mc/100 g.soI

7,54 9,85

Grad de sat. in baze (VAh) % 75,15 75,23

Indicele de azot (IN) % 2,19

1,21

4.4.2.Modul de folosire a terenurilor

S.C. DOMIPOR S.R.L., pentru ferma de crestere si ingrasare a porcilor prezinta o suprafata. de 482,61 ha in localiatea Chiesd din care: 126 ha in proprietate si 362,58 ha teren arendat inregistrat la Primaria comunei Chiesd. Suprafaţa de teren necesară pentru împăştierea dejecţiilor la porci pentru un animal crescut în sistem intensiv se calculează conform Codului de bune practici agricole tab.1. din cap.7., considerând o încărcare cu azot maximă recomandată de 210 kg/ha anual şi numărul maxim de animale convenţionale pe ha şi an de 14 – 18,2 porci/ha an.

Suprafaţa de teren necesară pentru creşterea a 2600 porci/ciclu şi respectiv de 7.800 porci/an este de San = 7800/18,2 = 429 ha/an adică Sciclu = 143 ha/ciclu.

Conform normelor codului bunelor practici agricole beneficiarul deţine suprafaţa de teren necesară pentru fertilizare .


62

Surse de poluare a solului şi subsolului

Surse potenţiale de poluare

Colectarea necorespunzatoare a apelor uzate si dejectiilor

Fertizarea terenurilor agricole necorespunzator

Deseuri depozitate necorespunzator

Controlul emisiilor pe sol

Incarcarile si descarcarile de material trebuie sa aiba loc in zone desemnate, protejate impotriva pierderilor prin scurgeri

Toate autovehiculele trebuie etansate corespunzator, pentru a preveni contaminarea solului prin scurgeri

Titularul de activitate trebuie sa aiba in dotare o cantitate corespunzatoare de substante de absorbtie adecvate pentru tinerea sub control si absorbtia oricarei pierderi prin scurgere (materiale absorbante de tipu; baloti paie, rumegus, etc.)

Pentru a reduce riscul poluarii solului si a preveni raspandrea bolilor animaliere in timpul transportului dejectiilor sunt necesare actiuni de asigurarea unor containere închise impotriva pierderilor de continut, curatarea exteriorului dupa caz, utilizat pentru transport, inainte de parasirea locului .

Pentru colectarea apelor uzate si a dejectiilor sunt prevazute, urmatoarele dotari:

bazin etans vidanjabil pentru stocarea provizorie a apelor uzate menajere cu V=18 mc; 2 bazine etanse vidanjabile pentru stocarea provizorie a apelor uzate tcbnologice si a dejectiilor, cu V= 2 x 820 mc, acoperite; cuve betonate pentru depozitarea intermediara a dejectiilor; conducte PVC pentru ape uzate tebnologice si dejectii;

pentru apele pluviale, sistem de rigole si tuburi din beton, L=560 m;

suprafete operationale betonate in halele de crestere a porcilor; Pentru fertilizarea terenurilor cu dejectii sunt prevazute urmatoarele:

fertilizarea terenurilor agricole cu dejectii se va realiza numai dupa trecerea perioadei de stocare necesara pentru biostabilizare a dejectiilor;

imprastierea dejectiior pe sol se va face in conformitate cu Ord. MMGA NR. 1182/2002 privind aprobarea Codului celor mai Bune Tehnici Agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole si pentru limitarea disconfortului produs populatiei; Conform studiului pedologic si agrochimic titularul va fertiliza cu ingrasaminte organice o suprafata de 316,98 ha, din care se exclud de la fertilizare suprafetele aferente: parcelei 7a. bloc fizic 140501-654 -13.79 ha; parcelei 4a, bloc fizic 140501-739 - 22,35 ha;

administrarea se va face numai dupa identificarea perioadelor optime de aplicare. utilizand utilaje si echipamente care nu afecteaza solul, cu respectarea “Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii”; se va respecta calendarul de interdictie pentru imprastierea ingrasamintelor naturale (dejectii) din Studiul agrochimic si pedologic intocmit;


63

nu se vor aplica ingrasaminte daca, terenurilc agricole sunt in panta fertilizarea trebuie facuta numai prin incorporarea ingrasamintelor in sol si tinand cont de prognozele meteorologiee (nu se aplica ingrasaminte, mai ales dejectii lichide, cand sunt prognozate precipitatii intense).

se va evita administrarea gunoiului precum si a oricarui tip de ingrasamant, pe timp de ploaie, ninsoare si soare puternic, si pe terenurile cu exces de apa sau acoperitc cu zapada.

In plus fata de cele aratate mai sus nu se recomanda sa fie aplicate daca: solul este puternic inghetat solul este crapat ( fisurat) in adancime ori sapat in vederea instalarii unor drenuri

sau pentru a servi la depunerea unor mateteriale de umplutura

campul a fost prevazut cu drenuri sau a suportat lucrari de subsolaj in ultimele 12 luni.

verificarea periodica a situatiei agrochimice a solurilor la solicitarea OSPA (sau la 4 ani);

infiintarea si completarea unui registru la nivelui fermei in care sa fie consemnate la fiecare parcela istoricul fertilizarii, culturile in rotatie, productiile obtinute, tipul si dozele de ingrasaminte efectiv aplicate, modul de aplicare, perioadele in care au fost aplicate, alte observatii relevante privind tehnologiile de fertilizare aplicate, s.a. In vederea perfectionarii permanente a planuiui de fertilizare;

incarcarile si descarcarile de materiale vor avea loc in zone special amenajate, pe platforme betonate pentru a preveni scurgerile in sol:

prevenirea poluarii cu substante chimice utilizate in operatiunea de deratizare si dezinfectie:

pentru controlul poluanţilor în sol şi subsol în cadrul fermei sunt realizate trei foraje de observatie, inclusive cele utilizate pentru alimentarea cu apă a fermei.

Prognozarea impactului

Proiectul de crestere a capacitatii fermei nu aduc modificări semnificative din punct de vedere fizic (compactare, tasare, amestecare straturi) asupra solului faţă de situaţia existentă.

Ţinând cont de utilizarea trecută tot ferma zootehnica, se consideră că marirea capacitatii nu aduce modificări în activitatea biologică a solurilor, a calităţii, vulnerabilităţii şi rezistenţei acestora.

Obiectivul propus este prevăzut cu mijloace corespunzătoare de protecţie a factorului de mediu sol.

Se considera ca in incinta fermei nu vor fi emisii semnificative pe sol. Pentru controlul poluantilor in subsol si apa subterana se prevede monitorizarea permanenta a emisiilor in sol si subsol prin foraje de observatie.

Planificarea si efectuarea lucrarilor de verificare-intretinere-reparare a tuturor instalatiilor si echipamentelor din ferma precum si planificarea riguroasa a tuturor operatiilor care se desfasoara in ferma vor preveni aparitia unor emisii pe sol, in subsol si in apa subterana.

Prin lucrarile realizate, platforme betonate, instalatii de alimentare cu apa si canalizare bine izolate, depozite de dejectii conform normelor, poluarea solului va fi evitata.


64

Colectarea si valorificarea deseurilor in mod ritmic, va asigura evitarea raspandirii acestora si poluarea solului. Nu vor fi emisii de apa uzata in apa de suprafata.


Amenajările din cadrul fermei analizate, au rolul de a diminua emisiile pe sol, în subsol şi în apa subterană şi sunt următoarele: Căi de acces, platforme de staţionare, realizate din beton, bazine de colectare dejecţii realizate subteran, cu pereţi şi radier de beton hidrotehnic, etanşeizat suplimentar,fara pierderi; rigole de colectare dejecţii sub pardosea din beton impermeabilizate cu canale PVC; tubulatură etanşă cu racorduri de închidere- deschidere la evacuarea dejectiilor din bazinele intermediare; reţele de canalizare noi realizate, fara pierderi; silozuri închise în care sunt depozitate furajele, fara pierderi de particule; tubulaturi ermetice pentru transportul furajelor; Impactul transfrontieră Având în vedere distanţa mare la care este situat amplasamentul obiectivului faţă de frontiera de stat. Perimetrul fermei se află la mai mult de 80 km de granita cu Ucraina si 49 km de granita cu Ungaria, activitatea din incinta nu are impact transfrontier, pe acest factor de mediu.

4.5.BIODIVERSITATEA

Informaţii privind vegetaţia şi fauna zonală In zona amplasamentului nu sunt areale sensibile ce ar putea fi afectate de proiect. În apropierea fermei si zonelor locuite se aflã terenuri arabile şi pajişti secundare. Pe terenurile neproductive se gãseşte o vegetaţiei azonalã cu predominanţa unor specii arbustive, ca:

- mãceş (Rosa canina); - soc negru (Sambucus nigra); - mure (Rubus idaeus);

În împrejurimile mai îndepãrtate a obiectivului se aflã pãduri cu speciile predominante: stejar (Quercus robur) şi gorun (Quercus petrea) în asociaţie cu Carpen (Carpinus betulus), frasin (Fraxinus excelsior), tei (Tilia cordata Fauna este diferenţiatã în funcţie de vegetaţie, astfel: Terenurilor arabile şi pãşunilor sunt caracteristice o serie de rozãtoare ca:

- popândãul (Citellus citellus), hârciogul (Cricetus cricetus), şoarecele de câmp (Microtus arvalis). Avifauna este reprezentatã de o serie de pãsãri rãpitoare, mai ales care se hrãnesc cu rozãtoare: şorecarul comun (Buteo buteo) schimbat iarna de şorecarul încãlţat (Buteo lagopus), vânturelul roşu (Falco tinnunculus), şoimul rândunelelor (Falco subbuteo), uliul porumbar şi uliul pãsãrar. Dintre rãpitoare de noapte: cucuveaua (Athene noctua),ciuful de pãdure (Asio otus) etc. Galinaceele sunt reprezentate de fazan (Phasianus colchicus), prepeliţa (Coturnix coturnix) şi potârnichea (Perdix perdix).


65

Pãdurilor de foioase sunt caracteristice : Mamifere ca: veveriţa (Sciurus vulgaris), vulpea (Canis vulpes), dihorul (Mustela putorius), cãprioara (Capreolus capreolus), mistreţul (Sus scrofa), pisica sãlbaticã (Felis silvestris ), şoarecele de pãdure (Apodemus silvaticus );

- pãsãri, ca: gaiţa (Garrulus glandarius), coţofana (Pica pica), mierla (Turdus filomelos), cucul (Cuculus canorus), specii de piţigoi (Parus sp.), auşelul (Regulus regulus), ciocãnitori (Dendrocopus sp., Picus sp., Dryocopus sp.). Pãsãri rãpitoare: uliul porumbar (Accipiter gentilis), uliul pãsãrar (Accipiter nisus), ciuful de pãdure (Asio otus), huhurezul mic (Strix aluco).

- amfibieni, ca: salamandra (Salamandra salamandra ), broasca râioasã brunã ( Bufo bufo ), broasca râioasã verde (Bufo viridis), etc..

De-a lungul vãii se poate observa o vegetaţie azonalã tipicã de luncã cu ierburi înalte higrofile şi alte specii, ca:

- - rãchita (Salix fragilis); - - salcia (Salix alba); - - socul negru (Sambucus nigra); - - plopul tremurãtor (Populus tremula).

Informaţii privind vegetaţia şi fauna locală

Vegetaţia din zona, se caracterizează prin teren arabil, conform stratificaţiei observate, solul vegetal, are grosimea cuprinsă 0,30 – 1,80 m, cu media de 0,50 m. Textura fiind Orizontul 0-30 cm - lut argilo prafos ; Orizontul 30-60 cm - argila medie; Orizontul 60-90 cm — argila medie. Terenurile invecinate au funcţiunea de arabil . În împrejurimile mai îndepãrtate a obiectivului, la o distanţă de cca. 300 m de limita amplasamentului, pe teritoriul administrativ al localităţii, se aflã o pădure cu speciile predominante: gorun (Quercus petrea) în asociaţie cu Carpen (Carpinus betulus). Fauna este specifica zonei de campie, fiind formata in special din rozatoare (şoarecele de camp, harciogul si iepurele).

Impactul prognozat

Nu exista impact negativ prognozat asupra vegetatiei zonale.

Nu se produc modificări de suprafeţe acoperite de păduri, mlaştini, corpuri de apă, nu se alterează habitate, nu se produc influenţe asupra speciilor de plante sau animale incluse în Cartea Roşie sau protejate.


Masurile prevazute pentru factorii de mediu, servesc si pentru protectia vegetatiei si faunei zonale.


66

4.6.PEISAJUL

Principalele zone funcţionale ale planului general sunt:

- zona de producţie ( cele 2 hale de creştere) - zona de preparare furaje - zona energetică (racord la reţeaua electrica, post trafo existent,) - utilitati ( alimentare cu apă, canalizare, colectare ape uzate menajere si dejectii)

La toate aceste zone se adaugă: drumuri, împrejmuiri. Construcţiile sunt sistematizate în planul general astfel încât să asigure: izolarea în spaţiu, un flux tehnologic optim, specific activitati, respectarea distanţelor dintre construcţii pentru realizarea cerinţelor igienice şi paza contra incendiilor, orientarea corectă şi adaptarea în teren, eficienţă tehnico-economică. Realizarea fluxului tehnologic optim s-a obţinut prin gruparea construcţiilor în sectoare funcţionale cf. planului de situaţie anexat. S-au respectat indicii privind gradul de ocupare a terenului în complexul zootehnic, după cum urmează:

- spaţii construite < 90% - spaţii de protecţie cultivate > 5% - gradul de ocupare a terenului < 95%

Conform Certificat de Urbanism,eliberat de Primaria Comunei Chiesd cu Nr. 9 din 20.08.2013, terenul este situat in intravilanul localitatii Sighetu Silvaniei, comuna Chiesd, are destinatia de curti-constructii, zona avand functiunea de ferma agro-zootehnica.

BILANT TERITORIAL EXISTENT SI PROPUS

Bilanţul teritorial pentru terenul aflat in studiu este: - suprafaţa constructii: S1 = 2685 mp, - suprafaţa drum, platforma betonată: S2 = 4872 mp, - suprafaţa spaţii libere si verzi,teren arabil ingradit: S3 = 2632 mp,

TOTAL S = 10189 mp

Impactul prognozat

Pentru evaluarea impactului investiţiei asupra peisajului, vom avea în vedere următoarele elemente:

- Investiţia proiectată nu va modifica in final folosinţa actuală a arealului, aceea de ferma zootehnica;

În aceste condiţii, se apreciază că impactul asupra peisajului va fi nesemnificativ.


67

Modul de utilizare a terenului

TABELUL Nr. 4.6.1: Utilizarea terenului pe amplasamentul ales

Utilizarea terenului Suprafaţa (mp)

Înainte de punerea în aplicare a proiectului

După punerea în aplicare a proiectului

Recultivată

În agricultură

teren arabil 2632 2632 0

grădini 0 0 0

păşuni 0 0 0

Păduri 0 0 0

Drumuri – parcări 4872 4872 0

Zone construite (curţi,suprafaţa construită)

2685

2685 0

Ape 0 0 0

Alte terenuri

vegetatie de tăieturi de pădure

0 0 0

zone umede 0 0 0

teren deteriorat 0 0 0

teren nefolosit 0 0 0

tufărişuri 0 0

Total 10189 10189 0

Măsuri de diminuare a impactului Se consideră că măsurile de diminuare a impactului asupra factorilor de mediu, menţionate în capitolele anterioare, acoperă în totalitate problematica adiacentă acestei perspective pentru impactul asupra peisajului.

4.7. MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC

Obiectivul propus nu produce impact potenţial asupra condiţiilor etnice şi culturale sau asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic şi monumentelor istorice.

Informaţii privind calitatea aerului Informaţiile privind calitatea aerului au fost furnizate în subcapitolul anterior 4.2., de unde rezulta: Concentraţia poluanţilor din efluenţii gazoşi sunt sub concentraţiile maxim admisibile prevăzute de legislaţia în vigoare, concentratiile maxime se inregistreaza la distanta de 180 m de ferma si nu vor afecta locuitorii satelor Chiesd si Sighetu Silvaniei. Se consideră că impactul provocat de marirea capacitatii fermei, nu va avea impact semnificativ asupra zonei de locuit şi a populaţiei.


68

Informaţii privind nivelul de zgomot

Sursele de zgomot precum şi nivelul acestei poluări produse de implementarea proiectului evaluat, au fost descrise în subcapitolul (Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul), reţinem pentru acest paragraf faptul că nivelul zgomotului la limita amplasamentului fermei, se va limita la nivelul de 50 dB(A), iar la limita zonei de locuit va fi imperceptibil.

Impactul potenţial asupra populaţiei

Disconfortul produs de miros la colectarea, transportul si utilizarea dejectiilor ca ingrasaminte pe terenurile agricole.


Pentru prevenirea unor situatii de disconfort pentru populatia locala, s-a tinut cont de urmatoarele:

bazinele de colectare dejectii, sunt amplasate subteran si acoperite, pentru reducerea emisiilor si mirosului;

conform Ordinului MAPPM nr. 756/1997, la atingerea pragurilor de alerta, titularul activitatii are obligatia suplimentarii monitorizarii concentratiilor de poluanti si luarea masurilor de reducere a acestora;

împrăştierea dejecţiilor pe terenuri situate la distanţă faţă de locuinţele cetăţenilor din comuna Chiesd si Sighetu Silavaniei;

metoda de aplicare a dejecţiilor va fi metoda de fertilizare cu încorporare directă în sol, care asigură reducerea emisiilor odorizante precum şi reducerea emisiilor rezultate din gazele de eşapament, deoarece se execută o singură trecere pe sol pentru împrăştierea dejecţiilor şi încorporarea în sol;

alegerea unui timp prielnic pentru efectuarea operaţiunilor de transport, evitându-se temperaturile ridicate, seceta şi vânturile puternice;

gunoiul se va împrăştia primăvara devreme şi toamna târziu;

cantitatea de dejecţii aplicată precum şi terenurile pe care se vor aplica se vor stabili pe baza studiilor agrochimice şi pedologice pentru suprafeţele respective;

scoaterea dejecţiilor si, transportul şi aplicarea acestora pe terenuri agricole nu se va realiza in zile de sarbatoare,după masă sau la sfârşit de săptămână când populaţia este acasă;

traseele de deplasare a utilajului de transport a dejecţiilor se vor alege preponderent pe drumurile de acces la parcelele agricole, evitând pe cât posibil accesul pe drumurile publice;

se vor respecta prevederile recomandate de Codul celor mai bune practici agricole, după cum urmează:



69

4.8. CONDIŢII CULTURALE ŞI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL

Nu se constată existenţa de monumente ale naturii şi nici nu sunt declarate strict pe amplasament şi nici în zona apropiata. Zona fiind destinată pentru construcţii zootehnice, în vecinătatea acestora nu există obiective de interes public, monumente istorice şi de arhitectură sau alte zone asupra cărora există instituit un regim de restricţie, zone de interes tradiţional.

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare

5.1. Alternative privind dezvoltarea proiectului

În vederea selectării celei mai bune alternative de dezvoltare a activităţii proiectului din punct de vedere al impactului asupra factorilor/aspectelor de mediu relevante pentru planul analizat au fost evaluate alternativele referitoare la:

alternativa privind amplasamentul;

alternativa privind racordarea la utilitati;

alternative privind procesele de crestere a porcilor şi principalele măsuri de prevenire/diminuare a impactului asupra mediului;

5.2. Alternativa privind amplasamentul

Pe actualul amplasament al Fermei de porci , aparţinând S.C. DOMIPOR S.R.L., s-a desfasurat acelaşi tip de activitate, având profil zootehnic, cresterea si ingrasarea suinelor. S.C. DOMIPOR S.R.L. a construit aceaste hale cu instalatii corespunzatoare cerintelor UE, dispune de dotarile necesare pentru popularea halelor la capacitatea solicitata pentru avizare si autorizare.

Varianta optima in zona studiata este situaţia actuala privind localizarea fermei, mai ales ca din punct de vedere economic amplasamentul este avantajos oferind accesul in zona, existenţa unei infrastructuri deja create. In plus, prezentul amplasament al S.C. DOMIPOR S.R.L. fiind intr-o zonă limitrofă zonei de locuit, impactul asupra zonelor rezidentiale sau sensibile este diminuat.


70

5.3. Alternativa privind conexiunea la utilitati

Apa

Alimentarea cu apa necesara functionarii poate fi asigurata din sursa proprie.

Canalizare si evacuare dejectii

Existenta in hale a sistemului de evacuare dejectii. Existenta bazinelor de colectare dejectii. Existenta in proprietate a terenurilor agricole pentru fertilizare cu dejectiile produse.

Energie electrica

Existenta retelelor de alimentare cu energie electrica.

5.4. Alternativa finala a planului

Alternativa finală a planului propune următoarele măsuri de reducere şi compensare a posibilelor efecte negative: In vederea abordarii integrate a masurilor necesare prevenirii, reducerii si controlului impactului activitatilor desfasurate in proiect, se vor respecta urmatoarele:

a). măsuri constructive:

Amplasamentul fermei, la o distanţă de 0,7 km faţă de zonele rezidenţiale, pentru protecţia receptorilor sensibili, se iau masurile tehnologice prezentate mai jos;

b) măsuri tehnologice:

Reducerea emisiilor din procesul de crestere a porcilor

Aceste emisii sunt rezultatul descompunerii prin fermentatie a substantelor organice din dejectii si sunt compuse din produsi volatili concomitent cu amoniac si hidrogen sulfurat. Existenta unor retele interioare de rigole care depoziteza dejectiile solide si lichide, conduce la o emisie redusa din aceste substante in atmosfera. Progresul tehnologic realizat in cresterea si ingrasarea porcinelor a condus la asigurarea unor conditii superioare de mediu in adapost, reducandu-se semnificativ emisia de gaze si implicit si mirosul degajat de acestea. Emisiile de gaze (amoniac, hidrogen sulfurat),sunt rezultatul descompunerii anaerobe a diversilor compusi organici proveniti din transformarile metabolice din cantitatile de furaj consumate, nedigerate si eliminate ulterior prin dejectii (hidrati de carbn, acizi grasi, proteine etc.). Acesti compusi organici sunt degradati de opulatii de bacteriirezente in intestinul gros al porcului si in dejectiile eliminate.


71

In cadrul strategiei de diminuare a emisiilor poluante in cadrul fermei se intervine prin diverse strategii, din care amintim:

AJUSTAREA PROGRAMULUI DE FURAJARE

Furajarea se face in functie de bagajul genetic al porcilor , greutatea lor si performantele asteptate. Se prevede ca necesarul de elemente nutritive sa nu fie in exces, pentru ca asimilarea acestora sa se faca intr-un procent ridicat, eliminandu-se in paralel si o parte din gazele poluante din dejectii.

FAVORIZAREA ALIMENTATIEI MULTIFAZIALE

Utilizarea a trei sortimente de furaje in cresterea si ingrasarea porcilor , specific fiecarei faze de crestere, cu reducerea treptata a proteinelor si aminoacizilor administrati, permite reducerea semnificativa a azotului execrat prin urina si a emisiilor de amoniac cu circa 14,85, respectiv 16,8%.

FOLOSIREA UNOR SUBSTANTE PENTRU REDUCEREA GAZELOR POLUANTE

In furajarea porcilor nu toate ingredientele care compun furajul sunt digerate cu aceeasi eficienta de catre porci. In cosecinta in ultima perioada s-a acordat o mare atentie digestibilitatii ingredientelor ce compun furajul administrat. Reducerea substratului ce ramane disonibil microorganismelor prezente in intestinul gros al porcului este foarte importanta pentru reducerea mirosurilor poluante. Selectionarea ingredientelor ce compun furajul in functie dedigestibilitatea lor este esentiala in reducerea emisiilor poluante prin reducerea semnificativa a azotului excretat.

TRATAREA INGREDIENTELOR CE COMPUN FURAJUL COMBINAT

Tratamentul ingredientelor ce compun furajul, inclusiv cel termic in sensul maririi digestibilitatii aminioacizilor din furajare un impact favorabil asupra reducerii cantitatii de azot execrat. Folosirea furajelor granulate, cu o granulatie mica, permite o digestie superioara a acestora comparativ cu fainurile furajere, reducerea excretiei de azot fiind de circa 30%. In cadrul fermei se utilizeaza numai furaj grisat.

FOLOSIREA ADITIVILOR ALIMENTARI

O multime de aditivi alimentari au impact pozitiv asupra emisiilor de amoniac reducand emisiile de gaz din adpost. Se folosesc o serie de enzime, de acidifianti si minerale admnistrate prin dozatoare din reteaua de alimentare cu apa.


72

FOLOSIREA DE BACTERII IN DESCOMPUNEREA DEJECTIILOR

In cadrul fermei se aplica o tehnologie superioara de pastrare a dejectiilor( purinului) cu consecinte favorabile asupra diminuarii mirosului specific fermelor de porci si a noxelor. Aceasta se bazeaza pe folosirea bacteriilor biodegradabile, care au rolul de a consuma azotul si fosforul din dejectii si de a transforma azotul anorganic in azot organic, bun fertilizant in culturile vegetale. Se constata o diminuare semnificativa a masei de dejectii solide, avand cosecinta diminuarea mirosurilor prin transformarile ce se petrec cu gazele specifice ce se petrec in activitatea de crestere a porcinelor (amoniac si hidrogen sulfurat). Totodata au un efect anticolmatare , rezultand o textura fluida a dejectiilor acoperita de o crusta la suprafata ce nu permite raspandirea mirosurilor decat in momentul golirii rigolelor.

EMISIILE TEHNOLOGICE DIN ACTIVITATEA DE DEZINFECTIE, DEZINSECTIE SI DERATIZARE

In aceste activitati sunt folosite substante „non toxice”, conform standardelor UE, utilizarea lor negenerand emisii de poluanti atmosferici.

EMISII DIN DEPOZITAREA DESEURILOR SI REZIDURILOR ZOOTEHNICE

Depozitarea rezidurilor zotehnice (cadavre) se face organizat ,in lada frigorifica de 170 l, pana la preluarea acestora de catre S.C. PROTAN S.A.

EMISII FUGITIVE Pot aparea in cazul transferului dejectiilor din rigole in laguna vidanjabila sau in timpul transportului acestora. Emisiile de gaze din adaosturi sunt evacuate in atmosfera prin intermediul instalatiei de ventilatie de tip emisie –refulare dotata cu ventilatoare. Amplasamentul fermei respecta distantele conform legislatiei fata de locuintele invecinate, populatie fiind afectata in mica masura de emisiile de noxe. In plus ferma este inconjurata de terenuri agricole care realizeaza o perdea de protectie suplimentara.


73

6. MONITORIZAREA

MONITORIZARE AER

Imisii

Punct de măsurare Parametri Frecvenţa de monitorizare

Metoda de analiză

Limitele incintei fermei (4 puncte de prelevare)

NH3 anual* STAS 10812-76

H2S anual* STAS 10811-76

pulberi în suspensie

anual* STAS 10813-76

* în perioada caldă a anului (iulie-august) Modalitatea de monitorizare a imisiilor:

realizarea a trei măsurători, în zile diferite;

prelevarea probelor se va realiza pe direcţia predominantă a vântului, în perioada cu grad maxim de populare a halelor;

se vor evita măsurătorile în condiţii meteorologice extreme MONITORIZARE APA

Nr. crt.

Indicatorul de calitate U.M. Frecventa de monitorizare

Metoda de analiză4)

APE UZATE MENAJERE

1. pH unităţi pH Ocazional la vidanjare

SR ISO 10523-97

2. Materii în suspensie (MS)2)

mg/dm3 STAS 6953-81


mg O2/dm3

STAS 6560-82 SR ISO 5815/98

4.

Consum chimic de oxigen - metoda cu dicromat de potasiu (CCOCr

-)2

mg O2/dm3

SR ISO 6060-96

5. Substante extractibile mg/dm3 STAS 8683-70

6. Detergent sintetici biodegradabili

mg/dm3

Se vor incadra in limitele impuse de prevederile HG 188 din 2002, completata şi modificata cu HG 352/2005,Normativul NTPA 002/2005 si contractul cu prestatorul

statiei de epurare

APE SUBTERANE

1. 1. pH unităţi pH Semestrial SR ISO 10523-97

2. Azot amoniacal (NH4-)

3. 6. Azotati mg/dm3 SR ISO 7890 –3 / 2000

4. 7 Azotiti mg/dm3 SR ISO 6777 / 1996

Se vor incadra in limitele impuse de Ordinul 137 din 26 februarie 2009 .


74

APE PLUVIALE

1. pH unităţi pH La precipitatii, semestrial

SR ISO 10523-97

2. Materii în suspensie (MS)2)

mg/dm3 STAS 6953-81


mg O2/dm3

STAS 6560-82 SR ISO 5815/98

4.

Consum chimic de oxigen - metoda cu dicromat de potasiu (CCOCr

-)2

mg O2/dm3

SR ISO 6060-96

5. Substante extractibile mg/dm3

Se vor incadra in limitele impuse de prevederile HG 188 din 2002, completata şi modificata cu HG 352/2005,Normativul NTPA 001/2005

MONITORIZARE SOL Prin monitorizarea apelor subterane in incinta fermei.

MONITORIZARE DESEURI SI AMBALAJE

Deşeuri tehnologice - Monitorizarea deşeurilor se va realiza lunar, pe tipuri de deşeuri generate, în conformitate cu prevederile HG 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei ce cuprinde deşeuri, inclusiv deşeurile periculoase.

Gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje se va realiza în conformitate cu prevederile HG 621/2005, modificata si completata prin HGR nr. 1827/2006 si Ordin MMPM 794/2012 privind procedure de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje.

MONITORIZARE ZGOMOT – nu este cazul

MONITORIZARE MIROSURI

Monitorizarea mirosului se realizeazǎ prin determinǎrile de imisii de amoniac şi

hidrogen sulfurat.

MONITORIZARE SUBSTANTE SI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE

Se va realiza semestrial, pe cantităţi şi tipuri de substanţe folosite.


75

7. SITUAŢII DE RISC

RISCURI NATURALE

Cutremur

Zona de încadrare seismică a perimetrului investigat se stabileşte conform Normativului P 100/1992 în funcţie de doi parametrii:

- coeficient de seismicitate Ks; - perioada de colţ Tc;

Echivalenţa dintre intensitatea seismică exprimată în grade MKS şi perechile de valori Ks - Tc încadrează zona în gradul VI, zonarea corespunzând suprafeţei terenului liber din categoria “teren mediu”, având o viteză de propagare a undelor de ordinul 300 – 500 m/sec. Valorile celor 2 coeficienţi sunt:

- coeficient de seismicitate : Ks = 0,08 - perioadã de colţ : Tc = 0,7

Constructiile si instalatia trebuie să facă faţă solicitărilor seismice previzionabile zonei în care se situează.

Inundaţii, viituri

Inundaţii Nu sunt previzibile efecte negative în situaţii de inundaţii zonale determinate de ploi torenţiale sau de lungă durată.

Viituri

Apele pluviale vor fi colectate de şanţ de gardă.

Secetă

Nu există riscuri potenţiale datorate situaţiilor de secetă.


76

RISCURI TEHNOLOGICE

Tipurile de accidente potentiale, marimea riscului estimat si tehnicile de prevenire instituite se prezinta in continuarea acestei sectiuni. Incendii Incendiile pot fi cauzate de: - Scurtcircuit electric; - Neglijenta; - Echipamente improvizate. Impactul potential produs: - Poluare atmosferica; - Impact vizual; Pagube materiale, Probabilitatea de producere va fi redusa, iar riscul estimat este mic. Tehnici preventive: respectarea distantelor de siguranta intre constructii. Propagarea unui eventual incendiu in interiorul cladirilor este ingreunata de: fundatii din beton armat, pardoseli din beton. Constructiile sunt incadrate in Gradul I de rezistenta la foc, asigurandu-se protectia utilizatorilor si a personalului de interventie. Cladirile au o amplasare corespunzatoare din punct de vedere al interventiei, asigurandu-se accesul mijloacelor auto. Scurgeri din conductele de transport dejectii Scurgeri din conductele de transport dejectii pot fi cauzate de; - Montaj / intretinere improprii Impactul potential produs: Poluarea solului si a apei freatice Probabilitatea de producere va fi redusa, iar riscul estimat este foarte mic. Tehnici preventive: Inspectare vizuala pentru identificarea defectiunilor. Scurgerea sau deversarea dejectiilor din bazinele colectoare Scurgerea sau deversarea dejectiilor din bazine pot fi cauzate de

- intretinere improprie - depasirea capacitatii de stocare

Impactul potential produs: - Poluarea solului si a apei freatice Probabilitatea de producere va fi redusa, dar riscul estimat este mare. Tehnici preventive: Dejecţiile rezultate in urma procesului tehnologic sunt colectate prin intermediul unor canale din beton (rigole) sub pardosea. Evacuarea dejectiilor se realizeaza prin pompare, de unde apa cu continut de dejectii este pompat in bazinul de stocare a dejectiilor, situată la capatul halelor Bazinele sunt vidanjate cu vidanjorul propriu pentru transportul periodic al dejectiilor pe terenurile agricole din proprietate. In functie de anotimp şi activitatea desfasurata in cadrul fermei, dejectiile se transporta dar nu mai puţin de 6 luni la fertilizarea terenurilor agricole.


77

Bazinele de colectare temporara sunt realizate din beton hidroizolat. Este realizat îngropat, cu pereţi şi radier etanşeizat cu strat izolant. Dejecţiile pot fi considerate deşeuri de producţie până se stabilizează (fermentează), după care constitue un îngrăşămînt valoros pentru fertilizarea solului. După perioada de biostabilizare sunt utilizate ca fertilizant pe terenurile agricole din zonă. In ferma va exista o dotarea minima cu mijioacele de interventie conform normelor in vigoare, precum si planuri de urgenta pentru: - Incendii - Risc de poluari accidentale - Programe de intretinere - Planul de prevenire si interventie in caz de incendii va exista la ferma si va fi in conformitate cu cerinteie BAT, (conform BREF Sect. 5.1, 4.1.5) - Planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale (anexa la autorizatie de gospodarire a apelor), va contine si un plan de actiune in caz de poluare accidentala, de ex. de la sistemul de colectare, transport si stocare dejectii, precum si instruirea personalului pentru actiune in caz de urgente, in conformitate cu cerinteie BAT, (conform BREF Sect. 5.1, 4.1.5). - Programe de tntretinere: se va implements un programului de intretinere si reparatii, care sa asigure mentinerea starii bune de functionare a echipamenteior si a curateniei in instalatii, in conformitate cu cerintele BAT (conform BREF Sect. 5.1, 4.1.6). Se va institui un registru pentru evidenta tuturor accidentelor/incidentelor, schimbarilorde procedura, evenimentelor anormale si constatarilor inspectiilor de intretinere.

8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR

Prezentul raport a fost elaborat in vederea identificarii si analizarii potentialelor efecte generate asupra factorilor de mediu ca urmare a maririi capacitatii de popularea a actualei ferme ce apartine S.C. DOMIPOR S.R.L. si modalitatea de incadrare in prevederile legale in vigoare. La data elaborarii raportului, investitia se afla in faza de proiect, este necesara identificarea solutiei tehnologice optime aplicabile dintre tehnologiile recomandate de documentele BREF privind cele mai bune tehnici disponibile BAT. Toate informatiile privind situatia existenta au fost furnizate de beneficiar S.C. DOMIPOR S.R.L., descrierea constructiva si functionala viitoare a fermei au fost furnizate de S.C. DRUM CONSTRUCT S.R.L. proiectantul general, care au pus la dispozitie toate documentele necesare pentru intocmirea prezentei lucrari.


78

9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

a) Descrierea activitatii

Denumirea proectului

Marire capacitate ferma pentru cresterea si ingrasarea porcilor de la 1950 la 2600 capete, amplasat in Sighetu Silvaniei, Nr.218, comuna Chiesd, judetul Salaj

Beneficiarul lucrarilor:

S.C. DOMIPOR S.R.L. Localitatea Chiesd, Comuna Chiesd, Str., Nr. 60, Judeţul Salaj Autorul studiului şi Raportului Autorul studiului şi a raportului de evaluare a impactului asupra mediului, este SC MEDANA COMPANY SRL Satu Mare, având sediul în municipiul Satu Mare, B-dul Sanatatii, nr. K28/6, cod postal 440182, tel/fax 0261 758881, CUI 7831554 înregistrat la Oficiul Registrului Comerţului cu nr. J30 / 650/ 1995. Scopul investitiei:

Terenul este situat in extravilanul satului Sighetu Silvaniei, nr. 218, comuna Chiesd, judetul Salaj, amplasamentul fermei de porci care a functionat cu o capacitate de 1950 locuri de porci pentru crestere si ingrasare.

Deoarece dotarea fermei permite popularea acesteia la o capacitate mai mare, societatea decide marirea capacitatii fermei de la 1950 locuri la 2600 locuri, compatibila cu activitatea de crestere si ingrasare a animalelor pentru productia de carne. Informaţii privind conţinutul proiectului Activitatea care se desfăşoară în incinta Fermei de porci de către S.C. DOMIPOR S.R.L. este cea de creştere şi îngrăşăre a porcilor in sistem intensiv, respectiv a comercializării acestora. Pe amplasament vor functiona, următoarele obiective: - 2 hale, crestere porci cu o capacitate totală de 2600 locuri - Filtru sanitar la nivelul fiecarei hale. - Corp administrativ - Corp magazie si procesare furaje - Platforme şi drumuri de acces - Dezinfector rutier - Silozuri de furajare, 4 bucati - Imprejmuiri - Sistem de alimentare cu apă cu 2 foraje si reţea de apă - Bazin de colectare ape uzate menajere - Pentru dejectii sj ape uzate tehnologice: canale betonate sj hidroizoiate sub grajduri

pentru depozitarea intermediara a dejectiilor; - Bazin de colectare dejecţii amplasat subteran,betonat hidroizolat acoperit, 2 buc - Rigole betonate de canalizare pluvială


79

Procese tehnologice de produclie Investitia propusa va asigura automatizarea completa a proceselor de crestere si ingrasare, respectiv furajare, adapare, evacuare a dejectiilor si asigurare a factorilor de microclimat (ventilatie, incalzire, etc.). Tehnologia de crestere in ferma se desfasoara in urmatoarele faze: - achizitia purceilor; - transferul in adaposturile de crestere si ingrasare; - cresterea si ingrasarea propriu-zisa.

Consideratii privind alegerea celor mai bune tehnici disponibile Tehnicile avute in vedere la determinarea BAT Valorile consumurilor comparate prin tehnicile propuse si prin cele mai bune tehnici disponibile Conformarea cu cerintele BAT pentru masurile constructive si functionale existente (adapost, ventilatie, incalzire) Conformarea cu cerintele BAT pentru minimizarea consumurilor Conformarea cu cerintele BAT pentru tehnici de nutritie Conformarea cu cerintele BAT pentru managementul apelor uzate Conformarea cu cerintele BAT pentru managementul dejectiilor Utilităţi Alimentarea cu apa Alimentarea cu apa a obiectivelor se face din puturile forate existente. Apa va fi acumulata in cele doua bazine betonate existente la nivelul fiecarei hale. Apa necesara consumului de crestere animale se va asigura din sursa de apa proprie . Conductele de distributie a apei in obiective sunt din polipropilena Apa necesara corpului administrativ se va asigura tot din aceeasi sursa.

Canalizare Evacuarea dejectiilor rezultate de la animale se va face prin intermediul rigolelor din beton existente in cele 2 hale pe toata lungimea lor. Aceste rigole sunt acoperite cu gratare din beton. In fiecare boxa exista cate o gura de golire cu capac, iar din aceste rigole dejectiile se scurg prin tuburi de PVC la cuva exterioara, de unde sunt pompate in bazinul colector impermeabilizat, de unde cu autovidanja proprie se vor utiliza pentru fertilizarea terenurilor. Pentru apele uzate menajere, provenite de la obiectele sanitare de la sediul administrativ exista un bazin vidanjabil .

Alimentarea cu energie electrica Alimentarea cu energie electrica a obiectivului se va face de la reteaua electrica existenta, de la punctul de transformare existent pe amplasament.

Asigurarea agentului termic

Încălzirea spaţiilor din halele de creştere a animalelor se face electric si cu turbosuflante alimentate cu motorina. Aceste turbosuflante se utilizează pentru incalzirea halelor unde sunt adapostiti porcii mici. Încălzirea spaţiilor din clădirea administrativă şi din clădirea filtrului sanitar şi a vestiarului, este asigurată de un cazan (alimentat cu lemne).


80

Generarea deşeurilor In capitolul 3 se trateaza, sursele, tipurile si cantitaile de deseuri generate, cele menajere si tehnologice,modul de gospodarire al deseurilor,calculul suprafetei de teren necesar pentru fertilizare,masuri de minimizarea a cantitatilor de deseuri, masuri de protectia mediului privind transportul dejectiilor, managementul mortalitatilor, managementul deseurilor. b)metodologiile utilizate în evaluarea impactului asupra mediului şi, dacă există, incertitudini semnificative despre proiect şi efectele sale asupra mediului; Pentru analizarea aerului si influenta fermei asupra calitatii aerului inconjurator au fost determinate, sursele de poluanti atmosferici si imisiile de poluanti prin modelarea matematica a poluantilor, utilizand programul de dispersie a poluantilor in aer . c)impactul prognozat asupra mediului;

Apa In capitolul 4.1. sunt tratate, sistemul de alimentare cu apa, managementul apelor uzate (categorii si debite de ape uzate evacuate si poluantii specifici, retele de canalizare pentru toate categoriile de ape uzate) Prognozarea impactului si masuri de diminuare a impactului - apele uzate menajere si de spalare impreuna cu dejectiile rezultate pe amplasament vor fi evacuate prin sisteme de canalizare subterana in bazine vidanjabile amplasate subteran, vor avea peretii impermeabilizati si acoperiti.

Aer si sanatatea umana Pentru analizarea aerului si influenta fermei asupra calitatii aerului inconjurator in capitolul 4.2., au fost determinate: Surse si poluanti generati si emisiile in trei situatii: (situatia actuala (cu capacitatea actuala de populare, situatia viitoare cu marirea capacitatii de poluare si situatai cumulata cu activitatea fermei invecinate) Dispersia poluantilor in aer si zona de maxima influenta Emisiile din adaposturile pentru porci sunt raportate indeosebi in termeni referitor la amoniac, dar si alte gaze („efect de sera") cum ar fi metanul (CH4) si protoxidul de azot (N2O). Emisiile s-au calculat folosind capacitatea maxima de populare a animalelor, porci pentru ingrasat folosind factorii de emisie CORINAIR, specifici pentru acest gen de activitate precum si raportarea emisiilor conform BREF. Plecand de la valorile calculate ale emisiilor, prin utilizarea modelarii matematice a dispersiei poluantilor in atmosfera, s-au calculat imisiile. Prognozarea impactului s-a realizat prin compararea valorilor imisiilor cu cele maxim admise de legislatie, se constata nealterarea conditiilor de calitate a aerului atat la sol cat si pe inaltime, ferma nu va reprezenta prin imisiile generate, un factor de risc pentru zonele populate si adiacente obiectivului.

Solul şi subsolul In capitolul 4.3. sunt tratate, caracteristicile solului/subsolului, tipuri de sol, caracteristicile solurilor dominante, surse de poluare a solului si subsolului, prognozarea impactului si masuri de diminuare a impactului, in perioada de functionare.


81

Prin prognozarea impactului se constata ca dejectiile animaliere, nu reprezinta o sursa de poluare a solului si subsolului avand in vedere masurile de protectie a acestori factori de mediu.Retele de canalizare nu prezinta scurgeri, bazinele de stocare sunt realizate din beton, impermeabilizate. Dejectiile animaliere se vor utiliza conform Codului de bune practici agricole, pentru protectia calitatii mediului si solului.

Impactul transfrontieră

Având în vedere distanţa mare la care este situat amplasamentul obiectivului faţă de frontiera de stat. Perimetrul fermei se află la mai mult de 49 km de granita cu Ungaria, activitatea fermei nu are impact transfrontier, pe acest factor de mediu.

Biodiversitatea Nu au fost identificate Situri de Interes Comunitar, in special reteaua Natura 2000, Zone Speciale de Conservare sau Rezervatii Stiintifice care pot fi afectate de investiţie. Nu exista impact negativ prognozat asupra vegetatiei zonale.

Peisajul

Investiţia proiectată nu va modifica in final folosinţa actuală a arealului, aceea de ferma zootehnica. În aceste condiţii, se apreciază că impactul asupra peisajului va fi nesemnificativ. d)identificarea şi descrierea zonei în care se resimte impactul;

Distanţele de emisie de la surse sunt, 55 m de la centrala termica si 180 m de ferma, aici se inregistreaza concentratiile maxime de poluanti si sunt sub limita admisa.

e)măsurile de diminuare a impactului pe componente de mediu; APA

Prevenirea situaţiilor de poluare accidentală poate fi şi trebuie realizată, în primul rând prin respectarea condiţiilor de funcţionare:

- sistem de colectare şi evacuare controlată a apelor uzate şi pluviale de pe amplasament;

- întreţinerea in permanenta a rigolelor de suprafaţă pentru colectarea apele pluviale; - fertilizarea terenurilor cu dejectii se va face numai in perioadele recomandate si

conform planului de fertilizare, intocmit anual, cu respectarea limitei maxime de incarcare a terenurilor agricole cu azot de 210 kg/ha; „Ca zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi localitatea Chiesd si Sighetu Silvaniei din judeţul Salaj, nu a fost declarată ca zonă vulnerabilă" - conform Ordinului 1552/2008 pentru aprobarea listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole, nefiind menţionată ca zonă vulnerabilă la poluarea cu nitraţi. Doza specifică pentru astfel de terenuri nu trebuie să depăşească 210 kg de azot pe hectar şi an.

- Pentru terenurile care se vor fertiliza cu dejectii se va intocmi Studiu OSPA si se vor respecta prevederile recomandate de studiu si Codul celor mai bune practici agricole, de benefiaciarii terenurilor agricole.


82

AERUL Vor fi aplicate cele mai importante tehnici de reducere a emisiilor atmosferice recomandate de BREFsi Codul privind cele mai bune practici agrcole, respectiv:

- animalelor li se aplică un regim de furajare diferenţiat, în funcţie de categorie şi de vârstă;

- pentru alimentaţia animalelor se utilizează un furaj a cărui reţetă respectă principiul minimizării cantităţii de nutrienţi din dejecţii;

- sistemele de ventilatie asigura cantitatea suficienta de aer pentru o dispersie buna a poluantilor si sunt în concordanţă cu cele recomandate de BREF;

- se utilizeaza bacterii pentru descompunerea dejectiilor si reducerea mirosului; - alimentarea silozurilor se va face pneumatic, printr-o tubulatura de FNC la siloz,

astfel incat emisiile de particule in timpul alimentarii cu furaje sa fie minime ; - se evita administrarea pe terenurile agricole a dejectiilor in timpul cand aceste emisii

sunt favorizate de factorii climatici : vant, seceta, temperatura, umiditate ; - utilajele si instalatiile de transport si administrare in sol a dejectiilor vor fi asigurate

din punct de vedere al etanseitatii si fiabilitatii; - se va evita pe cat posibil transportul dejectiilor pe drumuri publice, preponderent

transportul se va realiza pe drumurile de acces la parcelele agricole pentru reducerea disconfortului produs de miros ;

SOLUL-SUBSOLUL Amenajările din cadrul fermei analizate, au rolul de a diminua emisiile pe sol, în subsol şi în apa subterană şi sunt următoarele: Căi de acces, platforme de staţionare, realizate din beton, bazine de colectare dejecţii realizate subteran, cu pereţi şi radier de beton hidrotehnic, etanşeizat suplimentar,fara pierderi; rigole de colectare dejecţii sub pardosea din beton impermeabilizate cu canale PVC; tubulatură etanşă cu racorduri de închidere- deschidere la evacuarea dejectiilor din bazinele intermediare; reţele de canalizare noi realizate, fara pierderi; silozuri închise în care sunt depozitate furajele, fara pierderi de particule; tubulaturi ermetice pentru transportul furajelor; f)concluziile majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului; Prin respectarea tuturor prevederilor si masurilor prevazute in in raportul la studiul de evaluare a impactului, putem afirma ca impactul generat de activitatea de crestere si ingrasare a porcilor nu va depasi cadrui legal privind normele de protectie a mediului impuse de legislatia in vigoare.

g)prognoza asupra calităţii vieţii/standardului de viaţă şi asupra condiţiilor sociale în comunităţile afectate de impact; Disconfortul produs de miros la colectarea, transportul si utilizarea dejectiilor ca ingrasaminte pe terenurile agricole.

Măsuri de diminuare a impactului Pentru prevenirea unor situatii de disconfort pentru populatia locala, s-a tinut cont de urmatoarele: - bazinele de colectare dejectii, sunt amplasate subteran si acoperite, pentru

reducerea emisiilor si mirosului; - conform Ordinului MAPPM nr. 756/1997, la atingerea pragurilor de alerta, titularul

activitatii are obligatia suplimentarii monitorizarii concentratiilor de poluanti si luarea masurilor de reducere a acestora;


83

- împrăştierea dejecţiilor pe terenuri situate la distanţă faţă de locuinţele cetăţenilor

din comuna Chiesd si Sighetu Silavaniei; - metoda de aplicare a dejecţiilor va fi metoda de fertilizare cu încorporare directă în

sol, care asigură reducerea emisiilor odorizante precum şi reducerea emisiilor rezultate din gazele de eşapament, deoarece se execută o singură trecere pe sol pentru împrăştierea dejecţiilor şi încorporarea în sol;

- alegerea unui timp prielnic pentru efectuarea operaţiunilor de transport, evitându-se temperaturile ridicate, seceta şi vânturile puternice;

- gunoiul se va împrăştia primăvara devreme şi toamna târziu; - cantitatea de dejecţii aplicată precum şi terenurile pe care se vor aplica se vor stabili

pe baza studiilor agrochimice şi pedologice pentru suprafeţele respective; - scoaterea dejecţiilor si, transportul şi aplicarea acestora pe terenuri agricole nu se

va realiza in zile de sarbatoare,după masă sau la sfârşit de săptămână când populaţia este acasă;

- traseele de deplasare a utilajului de transport a dejecţiilor se vor alege preponderent pe drumurile de acces la parcelele agricole, evitând pe cât posibil accesul pe drumurile publice;

- se vor respecta prevederile recomandate de Codul celor mai bune practici agricole, după cum urmează:


firma atestata in domeniul protectiei mediului si ...apmsj-old.anpm.ro/files/apm...

Documents