capitolul 3. apa - apmsj-old.anpm.roapmsj-old.anpm.ro/files/apm salaj/rapoarte starea mediului/anuar...

R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I Î N J U D E Ţ U L S Ă L A J , Î N A N U L 2 0 1 3

___________________________________________________________________________

26

CAPITOLUL 3. APA

Apa reprezintă o resursă naturală,

regenerabilă, vulnerabilă şi limitată, element indispensabil pentru viaţă şi pentru societate, materie primă pentru activităţi productive, sursă de energie şi cale de transport, factor determinant în menţinerea echilibrului ecologic.

Cunoaşterea, protecţia, punerea în valoare şi utilizarea durabilă a resurselor de apă sunt acţiuni de interes general. Conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea mediului acvatic, în condiţiile utilizării durabile a resurselor de apă, au la bază principiile precauţiei, prevenirii, evitării daunelor la sursă conform principiului “poluatorul plăteşte”. Activitatea de gospodărire unitară, raţională şi complexă a apelor este organizată şi se desfăşoară pe bazine hidrografice ca entităţi geografice indivizibile de gospodărire a resurselor de apă. În acest sens, resursele de apă de suprafaţă şi subteran-freatice sunt considerate ca un tot unitar atât sub aspect cantitativ cât şi calitativ. 3.1. Resursele de apă. Cantităţi şi fluxuri

Resursele de apă, din judeţul Sălaj, sunt constituite din resurse de apă de suprafaţă şi resurse de apă subterane. Acestea asigură pe lângă alimentarea cu apă a populaţiei şi necesităţile industriale şi agricole.

Bazinul hidrografic Someş-Crasna ocupă o suprafaţă de 17740 kmp, din care 3408 kmp (19,1% din suprafaţa totală a bazinului hidrografic) se găsesc în judeţul Sălaj. Acesta cuprinde circa 88,5% din suprafaţa judeţului, iar diferenţa de 11,5% revine bazinului hidrografic Crişuri.

Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile

Pe teritoriul judeţului Sălaj, în anul 2013, situaţia resurselor de apă teoretice şi tehnic utilizabile, în funcţie de sursa de apă, se prezintă astfel:

Bazinul hidrografic Someş-Crasna

Resursa de suprafaţă (mii mc)

Resursa din subteran freatic (mii mc)

Resursa din subteran de adâncime (mii mc)

Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă

543 000 90 000 34 650 10 400 10 210 10 210 Tab. 3.1.1 Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile, la nivelul bazinului hidrografic

Someş-Crasna

Bazinul hidrografic Crişuri (la nivelul întregului bazin hidrografic)

Resursa de suprafaţă (mii mc) Resursa din subteran (mii mc)

Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă

2937400 394734 788400 350000 Tab. 3.1.2 Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile, la nivelul bazinului hidrografic Crişuri


___________________________________________________________________________

27

Cerinţe şi prelevări de apă Bazinul hidrografic Someş-Crasna

În anul 2013, cantitatea de apă brută repartizată pe categorii de surse şi

activităţi, cerinţe şi prelevări, pe ansamblul utilizatorilor, a avut următoarea configuraţie:

Sursă Captare /Activităţi Cerinţa de apă

(mii mc) Prelevări de apă

(mii mc)

Alte activităţi 0,706 0,0

Gospodărie comunală pentru populaţie

3 435,00 2 792,887

Păstrăvării 242,40 242, 815

Piscicultură 2 851,50 2491,550

Unităţi de construcţii montaj 53,70 13,448

Servicii 0,0 1,123

Gospodărie comunală pentru industrie

3 435,00 2 792,887

Unităţi industriale 258 184,543

Total râuri interioare 10 276,306 8 519,203

Alte activităţi 20,164 16,979

Gospodărie comunală pentru populaţie

1198,6 1063,72

Irigatii 1,18 0,52

Păstrăvării 47,2 35,49

Gospodărie comunală pentru industrie

179,5 139,641

Servicii 28,63 23,19

Transporturi 7,775 7,191

Unităţi agro-zootehnice de tip industrial

88,499 68,36

Unităţi de construcţii-montaj 33,6 17,52

Unităţi industriale 445,763 369,885

Total subteran 2 048,911 1 742,496

Total 12 325,217 10 261,699 Tab. 3.1.3

În anul 2013 situaţia procentuală privind prelevările de apă din surse de suprafaţă şi subterane se observă în graficele următoare:


___________________________________________________________________________

28

Populaţie33%

Păstrăvării3%Piscicultură

29%

Industrie35%

Prelevări de apă din resurse de suprafaţă (%)

Fig. 3.1.1 Prelevări de apă din surse de suprafaţă

Alte activitati2.70%

Populatie61.04%

Pastravarii2.04%

Industrie29.26%

Agricultura3.96%

Constructii1.01%

Prelevări de apă din resurse subterane (%)

Fig. 3.1.2 Prelevări de apă din surse subterane

La nivelul anului 2013, volumul de apă prelevată reprezintă cca. 2% din

resursa de calcul aferentă stocului mediu multianual. Resursa specifică teoretică este de 2698 mc/loc/an ( b.h. Someş-Crasna). Evoluţia volumului total de apă prelevat din bazinul hidrografic Someş-Crasna,

în perioada 2002-2013, este redată în continuare atât sub formă tabelară, cât şi grafică.

Anul Volumul total de

apă prelevat (mii mc)

2002 20202

2003 18117

2004 13741

2005 13338

2006 15513

2007 14725

2008 13568

2009 11893

2010 11052

2011 10947

2012 10674

2013 10262 Tab. 3.1.4 Volumul total de apă prelevat din bazinul hidrografic Someş-Crasna


___________________________________________________________________________

29

0

5000

10000

15000

20000

25000

Volum apă prelevat (mii mc)

20202

18117

1374113338

15513

14725

13568

11893

11052

1094710674

10262

Volumul anual de apă prelevat 2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

Fig. 3.1.3 Volum anual de apă prelevat

Bazinul hidrografic Crişuri

În anul 2013 cantitea de apă brută repartizată pe categorii de surse şi utilizări, cerinţe și prelevări, pe ansamblul utilizatorilor, a avut următoarea configuraţie:

Sursa Captare /Activităţi Cerinţa de apă

(mii mc) Prelevări de apă

(mii mc)

Gospodărie comunală pentru populaţie 85,0 98,856

Industrie şi alte activităţi 45,0 40,738

Agricultură (irigaţii + piscicultură) 1951,68 905,603

Total ape de suprafaţă 2081,68 1045,197

Gospodărie comunală pentru populaţie 110,45 99,723

Industrie şi alte activităţi 42,994 4,994

Total subteran 153,444 104,717 Tab. 3.1.5

În judeţul Sălaj, la nivelul bazinului hidrografic Crişuri, volumul total de apă

prelevat de folosinţele consumatoare de apă din sursa de suprafaţă şi subterană pe anul 2013 a fost de 2235,124 mii mc comparativ cu cerinţa la nivelul anului 2012, de 1149,914 mii mc, procentul de realizare pe judeţ fiind de 51.45 %.


___________________________________________________________________________

30

3.2. Apele de suprafaţă Bazinul hidrografic Someş-Crasna

În urma delimitării corpurilor de apă, în Districtul Bazinal Someş-Tisa au fost

identificate un număr total de 326 de corpuri de apă pe râuri, dintre care: - 290 corpuri pe râuri în stare naturală - dintre acestea un număr de 147

corpuri de apă sunt reprezentate de corpuri de apă nepermanente; - 14 corpuri pe râuri puternic modificate; - 22 corpuri de apă artificiale (canale şi derivaţii). Dintre cele 326 de corpuri de apă curgătoare identificate la nivelul Districtului

de Bazin Hidrografic Someş -Tisa, în judeţul Sălaj, un număr de 65 corpuri de apă de suprafaţă - râuri naturale, sunt direct monitorizate prin Sistemul Naţional de Monitoring Integrat al Apelor, în scopul evaluării stării ecologice, respectiv potenţialului ecologic, cu ajutorul unui număr de 91 de secţiuni.

Dintre cele 326 de corpuri de apă curgătoare identificate la nivelul Districtului de Bazin Hidrografic Someş -Tisa, în judeţul Sălaj, un număr de 12 corpuri de apă de suprafaţă - râuri naturale, sunt direct monitorizate prin Sistemul Naţional de Monitoring Integrat al Apelor, cu ajutorul unui număr de 15 de secţiuni, după cum urmează:

a) Corpuri de apă de suprafaţă – râuri naturale:

Nr. crt

Denumire corp Nume secţiune/râu Nr. Secţiuni/ corp de apă

1 Someş -Dej-cf. Apa Sărată am. Dej/ Someş Fodora/Someş

2

2 Someş-cf. Apa Sărată-cf.

Lăpuş Jibou/ Someş, Ulmeni/ Someş

2

3 Almaş şi afluenţi am. cfl. Someş/Almaş 1

4 Agrij şi afluenţi am. cfl. Someş/Agrij 1

5 Sălaj şi afluenţi am. Cehu

Silvaniei/Sălaj Sălsig/Sălaj

2

6 Crasna-izvoare-am. ac.

Vârşolţ şi afluenţi am. Cizer/Crasna,

Crasna/Crasna 2

7 Crasna -ac. Vârşolţ-graniţă

Ungaria

Moiad/Crasna, Supuru de Jos/Crasna,

Berveni (frontieră)/Crasna 3

8 Mortăuţa şi afluenţi am. ac.

Vârşolţ /Mortăuța 1

9 Coliţca am. Meseșenii de

Sus/Colitca, am. ac. Vârşolţ /Coliţca

2

10 Zalău am. Zalău /V. Zalăului,

Borla/V. Zalăului 2

11 Bârsa Am.cf.Someş/V.Bârsa 1

12 Ragul Horoatu Crasnei – Stârciu-

cf/V. Ragul 1

Tab. 3.2.1 Corpurile de apă cuprinse în bazinul hidrografic Someş -Tisa, în judeţul Sălaj

b) Corpuri de apă puternic modificate (CAPM): În judeţul Sălaj nu au fost

identificate CAPM.


___________________________________________________________________________

31

Bazinul hidrografic Crişuri În judeţul Sălaj, pe teritoriul aferent bazinului hidrografic Crişuri, în anul 2013 a fost monitorizat corpul de apă Barcău-confluenţă cu Valea Mare, în Acumularea Suplacu de Barcău, pe o lungime de 22,38 km, prin secţiunea amonte Nuşfalău, după programele S, P (supraveghere, potabilizare). 3.2.1. Starea ecologică/potenţialul ecologic al cursurilor de apă pe bazine hidrografice Bazinul hidrografic Someş-Crasna

Fig. 3.2.1 Fig. 3.2.2

Determinarea stării ecologice a celor 12 corpuri de apă de suprafaţă - râuri în stare naturală, aparţinând bazinului hidrografic Someş-Crasna, s-a făcut pe baza sistemului de clasificare şi evaluare globală, realizat de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului – ICIM Bucureşti şi colaboratorii, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” – Constanţa. Această evaluare a stării ecologice unui corp de apă se realizează după cum urmează:

1. Dacă elementele biologice, elementele hidromorfologice şi elementele fizico-chimice (generale şi poluanţii specifici) se încadrează în limitele stării foarte bune (fiecare separat) atunci corpul de apă este în stare ecologică foarte bună.

2. Dacă elementele biologice şi elementele fizico-chimice (generale şi poluanţii specifici) se încadrează în limitele stării bune (fiecare separat) atunci corpul de apă este în stare ecologică bună (elementele hidromorfologice nu sunt utilizate în evaluarea stării ecologice).

3. Dacă elementele biologice se încadrează în limitele stării moderate atunci corpul de apă este în stare ecologică moderată (elementele hidromorfologice şi elementele fizico-chimice suport nu sunt utilizate în evaluarea stării ecologice).

4. Dacă elementele biologice se încadrează în limitele stării slabe atunci corpul de apă este în stare ecologică slabă (elementele hidromorfologice şi elementele fizico-chimice suport nu sunt utilizate în evaluarea stării ecologice).

5. Dacă elementele biologice se încadrează în limitele stării proaste atunci corpul de apă este în stare ecologică proastă (elementele hidromorfologice şi elementele fizico-chimice suport nu sunt utilizate în evaluarea stării ecologice).


___________________________________________________________________________

32

1.Corpul de apă „Someş - Dej-cf. Apa Sărată” (RORW2.1_B4)

Acest corp de apă cu lungimea de 94 km, corespunde tipologiei RO 05 şi cuprinde 2 secţiuni de urmărire a calităţii apei cu următoarele programe de monitoring:

- „râul Someş amonte Dej - programe de monitoring: O, ZV, IH; - „râul Someş la Fodora”- programe de monitoring: O, ZV, IH, HS, TNMN-MO;

Starea ecologică a corpului de apă „Someş - Dej-cf. Apa Sărată” înregistrată în anul 2013 a fost moderată, similară cu cea înregistrată în anul 2012, fiind determinată atât de elementele biologice cât şi de cele fizico-chimice suport.

a. Elemente biologice Evaluarea calităţii biologice a corpului de apă s-a realizat pe baza analizelor de zoobentos şi fitobentos. Starea zoobentosului în corpul de apă „Someş -Dej-cf.Apă Sărată” a fost moderată (IM=0,46). Pe tot parcursul anului 2013 s-a constatat dominarea organismelor de tip limnofil, precum oligochetele şi chironomidele caracteristice apelor impurificate organic. Speciile de efemeroptere şi trichoptere au fost slab reprezentate sau absente. Concentraţia ridicată de materii organice dizolvate a împiedicat dezvoltarea sezonieră a speciilor sensibile la degradarea calităţii mediului acvatic, precum plecopterele, trichopterele şi efemeropterele.

Starea fitobentosului a fost foarte bună (IM=0,84). Algele bentonice au fost reprezentate exclusiv din diatomee, cele cu valoarea indicatoare din spectrul β-saprob având ponderea cea mai ridicată. Diversitatea Shannon Wiener şi indicele număr de taxoni s-au menţinut în limitele stării foarte bune. Indicele biologic de diatomee s-a încadrat în limitele stării bune. Starea elementelor biologice a fost moderată (după zoobentos). b. Elemente fizico-chimice generale

Parametrii monitorizaţi pe parcursul anului 2013, indică o stare foarte bună după indicatorii specifici grupelor “condiţii termice” şi ”stare de acidifiere”, o stare bună după grupa ”condiţii de salinitate”, determinantă pentru încadrarea finală fiind grupele de indicatori ”condiţii de oxigenare” (CBO5= 6.76mg/l, CCOCr = 20.55 mg/l, O2 diz.= 6.38 mg/l) şi ”nutrienţi” (NH4 = 0.6675 mg/l, NO2 = 0.1305 mg/l, Ptot = 0.344 mg/l, PO4 = 0.2255 mg/l) care înregistrează o stare moderată.

Evaluarea stării după elementele fizico-chimice generale determină încadrarea corpului de apă în stare moderată. c. Poluanţi specifici

În anul 2013, s-a înregistrat o stare bună din punctul de vedere al indicatorilor monitorizaţi din grupa „poluanţi specifici”.

d. Evaluarea integrată a stării ecologice

Starea ecologică a corpului de apă înregistrată în anul 2013 este moderată, fiind determinată atât de elementele biologice cât şi de cele fizico-chimice suport.

Evaluarea stării chimice Din punct de vedere al substanţelor prioritare monitorizate în anul 2013 s-a

observat o neconformare cu standardele de calitate pentru valorile maxime

înregistrate pentru indicatorul Cd diz. (3.15g/l) –secţ. Dej. Corpul de apă s-a încadrat în stare chimică proastă.


___________________________________________________________________________

33

2. Corpul de apă „Someş-cf. Apa Sărată-cf. Lăpuş” (RORW2.1_B5) Acest corp de apă cu lungimea de 66 km, corespunde tipologiei RO 10 şi cuprinde 2 secţiuni de urmărire a calităţii apei cu următoarele programe de monitoring: - „Someş la Jibou”- programe de monitoring: O, ZV, IH, EIONET-Water, TNMN-MS 1; - „Someş la Ulmeni”- programe de monitoring: O, ZV, IH, CBSD, IC.

Starea ecologică a corpului de apă „Someş - cf. Apa Sărată-cf. Lăpuş” înregistrată în anul 2013 a fost bună, similară cu cea înregistrată în anul 2012, fiind determinată atât de elementele biologice cât şi de cele fizico-chimice suport.

a. Elemente biologice Evaluarea calităţii elementelor biologice s-a realizat pe baza analizelor de zoobentos şi fitoplancton. La nivelul corpului de apă, starea nevertebratelor a fost foarte bună (IM=0,75). În dezvoltarea anuală a nevertebratelor bentonice au fost observate următoarele aspecte: comunitatea bentonică de la Ulmeni a fost dominată de specii reofile, consecinţă a densităţii ridicate a organismelor care preferă apele bine oxigenate: efemeroptere, trichoptere, plecoptere, hidrachinii, diptere-tanipodinae, limoniidae, atericide. La Jibou, bentosul a fost populat în majoritate de organisme limnofile, tipice pentru râurile din zona de câmpie. Oligochetele şi chironomidele au înregistrat abundenţe, maximul fiind atins în primăvară. Reprezentarea efemeropterelor şi trichopterelor s-a menţinut în limitele stării foarte bune. Starea fitoplanctonului în corpul de apă „Someş - cf.Apă Sărată cf. Lăpuş” a fost foarte bună (IM=0,86). Corpul de apă „Someş - cf.Apă Sărată - cf. Lăpuş” a prezentat asociaţii fitoplanctonice în care au predominat diatomeele. Alături de acestea au fost identificate alge din încrengăturile: Chlorophyta, Cryptophyta, Cyanophyta, Dinophyta şi Euglenophyta. La Ulmeni au fost înregistrate depăşiri la concentraţiile de clorofilă „a”. Starea elementelor biologice a fost foarte bună. b. Elemente fizico-chimice generale

În anul 2013, parametrii monitorizaţi au indicat o stare foarte bună după indicatorii specifici grupelor “condiţii termice” şi ”stare de acidifiere” şi o stare bună după toate celelalte grupe de indicatori monitorizaţi ”condiţii de oxigenare”, ”condiţii de salinitate” şi ”nutrienţi”. Evaluarea stării după elementele fizico-chimice generale determină încadrarea corpului de apă în stare bună. c. Poluanţi specifici În anul 2013 s-a înregistrat o stare bună din punct de vedere al indicatorilor monitorizaţi ce aparţin grupei „poluanţi specifici”. d. Evaluarea integrată a stării ecologice

Starea ecologică a corpului de apă înregistrată în anul 2013 este bună, fiind determinată atât de elementele biologice cât şi de cele fizico-chimice suport.

Evaluarea stării chimice

Pentru evaluarea stării chimice s-au efectuat analize pentru substanţele periculoase şi prioritar periculoase, de tip nesintetic (metale), evidenţiindu-se o conformare cu standardele de calitate atât pentru valorile medii cât şi pentru valorile maxime înregistrate.


___________________________________________________________________________

34

Corpul de apă s-a încadrat în stare chimică bună, similară cu cea înregistrată în anul 2012. 3.Corpul de apă „Almaş şi afluenţi” (RORW2.1.48_B1)

Acest corp de apă cu lungimea de 167 km, corespunde tipologiei RO 04 şi cuprinde o singură secţiune de urmărire a calităţii apei cu următoarele programe de monitoring :

-„Almaş amonte de confluenţă cu râul Someş”- programe de monitoring O, H.

Starea ecologică a corpului de apă „Almaş şi afluenţii” înregistrată în anul 2013 a fost bună, similară cu cea înregistrată în anul 2012, fiind determinată de elementele fizico-chimice suport.

a. Elemente biologice Evaluarea calităţii elementelor biologice s-a realizat pe baza analizelor de

zoobentos şi fitobentos. Starea macrozoobentosului a fost bună (IM=0,69), conform metodologiei în vigoare. Biocenoza a fost diversificată, predominant limnofilă, reprezentată foarte bine sub aspectul grupelor funcţionale de efemeroptere, trichoptere şi chironomide. Starea fitobentosului a fost foarte bună (IM=0,86). Fitobentosul a fost constituit exclusiv din diatomee, în majoritate cu valenţe β saprobe. Speciile „Gomphonema olivaceum” şi „Diatoma vulgaris” au înregistrat abundenţele cele mai ridicate. Starea elementelor biologice a fost bună.

b. Elemente fizico-chimice generale În anul 2013 parametrii monitorizaţi au indicat o stare foarte bună după

indicatorii specifici grupelor “condiţii termice”, ”stare de acidifiere şi” “nutrienţi” şi o stare bună după celelalte grupe de indicatori, ”condiţii de oxigenare” şi ”condiţii de salinitate”.

Evaluarea stării după elementele fizico-chimice generale determină încadrarea corpului de apă în stare bună.

c. Poluanţi specifici

În anul 2013, corpul de apă „Almaş şi afluenţii” prezintă o stare bună din punct de vedere al poluanţilor specifici.


Starea ecologică a corpului de apă înregistrată în anul 2013 este bună, fiind determinată de valorile obţinute pentru elementele fizico-chimice suport înregistrate pe parcursul anului.


Din punct de vedere al substanţelor prioritare s-a observat o conformare cu standardele de calitate atât pentru valorile medii cât şi pentru valorile maxime înregistrate pentru indicatorii monitorizaţi.

Corpul de apă a înregistrat o stare chimică bună.


___________________________________________________________________________

35

4. Corpul de apă „Agrij şi afluenţii” (RORW2.1.49_B1)

Acest corp de apă cu lungimea de 97 km, corespunde tipologiei RO 04 şi cuprinde o singură secţiune de urmărire a calităţii apei cu următoarele programe de monitoring:

- „râul Agrij amonte de confluenţa cu râul Someş”- programe de monitoring: O, ZV, IH.

Starea ecologică a corpului de apă „râul Agrij amonte de confluenţa cu râul Someş” înregistrată a fost bună, fiind determinată de elementele biologice şi fizico-chimice suport. a. Elemente biologice

Evaluarea calităţii biologice a corpului de apă s-a efectuat pe baza analizelor de zoobentos si fitobentos.

Starea zoobentosului a fost bună (IM=0,69), conform metodologiei. În structura zoobentosului s-au regăsit oligochete, hidrahnidii, efemeroptere, trichoptere, odonate, heteroptere şi diptere. Sub aspectul numărului de indivizi, în luna aprilie s-a constatat reprezentarea foarte bună a efemeropterelor şi trichopterelor.

Starea fitobentosului a fost foarte bună (IM=0,82). Analizele au indicat dominarea diatomeelor penate.

Starea elementelor biologice a fost bună.

b. Elemente fizico-chimice generale Parametrii monitorizaţi în acest an, au indicat o stare foarte bună după

indicatorii specifici grupelor “condiţii termice”,”stare de acidifiere” şi “nutrienţi” şi o stare bună după toate celelalte grupe de indicatori ”condiţii de oxigenare” şi ”condiţii de salinitate”.



În anul 2013, corpul de apă „Agrij şi afluenţii” prezintă o stare bună din punct de vedere al poluanţilor specifici.


Starea ecologică a corpului de apă înregistrată în anul 2013 este bună, fiind determinată de valorile obţinute de elementele biologice şi fizico-chimice suport înregistrate pe parcursul anului. Evaluarea stării chimice

Din punct de vedere al substanţelor prioritare s-a observat o conformare cu standardele de calitate atât pentru valorile medii cât şi pentru valorile maxime înregistrate pentru indicatorii monitorizaţi. Corpul de apă a înregistrat o stare chimică bună.


___________________________________________________________________________

36

5. Corpul de apă „Sălaj şi afluenţii” (RORW2.1.60_B1)

Acest corp de apă cu lungimea de 55 km, corespunde tipologiei RO 04 şi cuprinde 2 secţiuni de urmărire a calităţii apei în care se desfăşoară următoarele programe de monitoring: - „Valea Sălajului la Cehu Silvaniei”-programe de monitoring: S, ZV, IH;

- „Valea Sălajului la Sălsig”- programe de monitoring: S, ZV, IH ; Starea ecologică a corpului de apă a fost bună, fiind determinată de elementele biologice şi fizico-chimice suport înregistrate pe parcursul anului 2013. a. Elemente biologice:

Evaluarea calităţii elementelor biologice s-a efectuat pe baza analizelor de ihtiofaună, zoobentos şi fitobentos.

Starea ihtiofaunei Au fost capturate 121 exemplare aparţinând următoarelor specii: Leuciscus

cephalus (clean), Alburnus alburnus (oblete), Carassius auratus (caras), Gobio gobio (porcusor), Barbus barbus (mreana), Rhodeus siriceus (boarta), Alburnoides bipunctatus (beldita), Rutilus rutilus (babusca) si Sabanejewia aurata (nisiparita). Abundenţa ridicată a speciilor generativ reofile-litofile a determinat obţinerea unui scor ciprinicol corespunzător stării foarte bune (IM=0,76).

Starea ihtiofaunei a fost foarte bună (IM=0,76). Starea zoobentosului Din cauza secetei, amonte de Cehu Silvaniei a fost recoltată o singură probă a

macronevertebratelor bentice, în luna aprilie. S-a constatat dominarea elementelor reofile (stare bună), grupurile taxonomice cel mai bine reprezentate fiind efemeropterele, plecopterele și trichopterele .

La Sălsig, în prima campanie au predominat organismele specifice apelor cu încărcare organică scăzută, de tipul efemeropterelor si trichopterelor (stare foarte bună). În campania din luna august s-a constatat o îmbogăţire a apei în substanţe organice, saprobitatea menţinându-se în limitele zonei beta-saprobe (stare bună). Oligochetele nu au fost prezente în structura zoobentosului (stare foarte bună).

Starea fitobentosului Algele bentonice identificate au aparţinut cianofitelor, clorofitelor şi

diatomeelor, cu dominarea celor din urmă. Starea fitobentosului a fost foarte bună (IM=0,86). Starea elementelor biologice a fost foarte bună.

b. Elemente fizico-chimice generale În anul 2013 parametrii monitorizaţi au indicat o stare foarte bună după

indicatorii specifici grupelor “condiţii termice” şi ”stare de acidifiere”, o stare bună după celelalte grupele de indicatori ”condiţii de oxigenare”, ”condiţii de salinitate” şi “nutrienţi”.

Evaluarea stării după elementele fizico-chimice generale determină încadrarea corpului de apă în stare bună. c. Poluanţi specifici

În anul 2013, corpul de apă „Sălaj şi afluenţii”prezintă o stare bună din punct de vedere al poluanţilor specifici.


___________________________________________________________________________

37

d. Evaluarea integrată a stării ecologice Starea ecologică a corpului de apă înregistrată în anul 2013 este bună, fiind determinată de valorile obţinute de elementele biologice şi fizico-chimice suport înregistrate pe parcursul anului. Evaluarea stării chimice

Pentru evaluarea stării chimice s-au efectuat analize pentru substanţele periculoase şi prioritar periculoase, de tip nesintetic (metale), evidenţiindu-se o conformare cu standardele de calitate atât pentru valorile medii cât şi pentru valorile maxime înregistrate.

Corpul de apă s-a încadrat în stare chimică bună.

6. Corpul de apă „Crasna-izvoare-am. ac. Vârşolţ şi afluenţii” (RORW2.2_B1)

Acest corp de apă cu lungimea de 49 km, corespunde tipologiei RO 04 şi cuprinde 2 secţiuni de urmărire a calităţii apei în care se desfăşoară următoarele programe de monitoring: - „Crasna amonte Cizer”- programe de monitoring: IH, R; - „Crasna la Crasna”-programe de monitoring: O, IH. Starea ecologică a corpului de apă „Crasna-izvoare-am. ac. Vârşolţ şi afluenţii” înregistrată în anul 2013 a fost bună, fiind determinată atât de elementele biologice cât şi de cele fizico-chimice suport.


zoobentos şi fitobentos. Starea zoobentosului din corpul de apă „ Crasna-izvoare-am .ac.Vârşolţ şi

afluenţii”a fost foarte bună (IM=0,74). Amonte de Cizer, grupările taxonomice cel mai bine reprezentate sunt efemeropterele şi amfipodele (Gammarus balcanicus). Densitatea maximă a fost înregistrată în luna mai, cu un număr de 3.472 exemplare/mp. Din punct de vedere saprob, s-a observat o abundenţă mare a organismelor oligo-beta şi beta-saprobe.

La Crasna, analiza zoobentosului a indicat o comunitate diversificată, formată din oligochete, efemeroptere, trichoptere, amfipode si diptere. În ambele campanii s-a constatat dezvoltarea în masă a dipterelor chironomide şi dominarea elementelor limnofile.

Starea fitobentosului a fost foarte bună (IM=0,82). Algele inventariate au aparţinut exclusiv încrengăturii Bacillariophyta. În ambele campanii au dominat speciile de tip betasaprob, precum „Gomphonema olivaceum” şi „Cocconeis placentula”. Starea elementelor biologice a fost foarte bună. b. Elemente fizico-chimice generale

Parametrii monitorizaţi pe parcursul anului 2013, indică o stare foarte bună după indicatorii specifici grupelor ”Condiţii termice” şi ”Stare de acidifiere” şi o stare bună după celelalte grupe de indicatori: ”Condiţii de oxigenare”, ”Nutrienţi” şi ”Condiţii de salinitate”.



___________________________________________________________________________

38

c. Poluanţi specifici Din punct de vedere al poluanţilor specifici s-a înregistrat o stare bună, în

anul 2013, pentru corpul de apă “ Crasna-izvoare-am.ac.Vârșolț şi afluenţi”

d. Evaluarea integrată a stării ecologice Starea ecologică a corpului de apă, înregistrată în anul 2013 este bună, fiind

determinată de valorile obţinute pentru elementele biologice şi cele fizico-chimice suport înregistrate pe parcursul anului.

Evaluarea stării chimice Pentru evaluarea stării chimice s-au efectuat analize pentru substanţele

periculoase şi prioritar periculoase, de tip nesintetic (metale), evidenţiindu-se o conformare cu standardele de calitate atât pentru valorile medii cât şi pentru valorile maxime înregistrate.


7. Corpul de apă „Crasna -ac. Vârşolţ-graniţă Ro-Hu” (RORW2.2_B2)

Acest corp de apă cu lungimea de 104 km, corespunde tipologiei RO 07 şi cuprinde 3 secţiuni de urmărire a calităţii apei în care se desfăşoară următoarele programe de monitoring:

- „râul Crasna la Moiad”- programe de monitoring: O, ZV, IH, CBSD; - „râul Crasna la Supuru de Jos”- programe de monitoring: O, ZV, IH; - „râul Crasna la Berveni”-programe de monitoring: O, ZV, IH, CI (Ro-Hu), EIONET-Water. Starea ecologică a corpului de apă înregistrată în anul 2013 a fost moderată,

fiind determinată atât de elementele biologice cât şi de cele fizico-chimice suport.

a. Elemente biologice Evaluarea calităţii elementelor biologice s-a efectuat pe baza analizelor de

zoobentos, fitoplancton şi alge bentice. Starea zoobentosului Conform metodologiei, starea zoobentosului din corpul de apă” Crasna -

ac.Vârsolţ-graniţa Ungaria” a fost bună (IM=0,72). La Moiad, indicatorii din spectrul βα- şi αp saprob au dominat biocenoza. Gradul ridicat de încărcare organică a apei a cauzat dezvoltarea accentuată a oligochetelor şi chironomidelor şi implicit reprezentarea slabă a speciilor din grupul efemeroptera/plecoptera/trichoptera. La Supuru de Jos, zoobentosul a fost constituit din oligochete, efemeroptere, trichoptere, coleoptere, heteroptere şi diptere. În ceea ce priveşte preferinţa pentru regimul de curgere a apei s-a observat prezenţa unei majorităţi reofile. În acord cu specificul reofil, efemeropterele şi trichopterele au fost bine reprezentate în ambele campanii de recoltare, cu atingerea nivelului maxim anual în luna mai (stare foarte bună). Diversitatea Shannon Wiener s-a menţinut în limitele stării foarte bune în ambele campanii de prelevare. La Berveni, zoobentosul a fost dominat de elemente de tip limnofil, precum oligochetele şi dipterele. Aceste organisme sunt caracteristice apelor cu încărcătură organică mare, limitând dezvoltarea speciilor reobionte de tipul efemeropterelor şi trichopterelor.

Starea fitoplanctonului Conform metodologiei, starea fitoplanctonului din corpul de apă” Crasna -

ac.Vârşolţ-graniţa Ungaria” a fost bună (IM=0,77). Prin examinarea microscopică a


___________________________________________________________________________

39

preparatelor fitoplanctonice s-au identificat alge aparţinând încrengăturilor Chlorophyta, Euglenophyta, Cryptophyta, Crysophyta, Xantophyta şi Bacillariophyta, cu dominarea numerică a celor din urmă. Dezvoltarea algală maximă a fost observată în luna iulie, la Berveni, fiind identificate 10.337,658 exemplare/ml apartinând la 41 de specii.

Depăşirile înregistrate la clorofila „a” (7,7-48,6 µg/l) au fost compensate de valorile foarte bune obţinute la restul parametrilor implicaţi în determinarea stării fitoplanctonului (indice de diversitate Simpson și % diatomee).

Starea fitobentosului

În acord cu normele metodologice de evaluare, starea fitobentosului a fost foarte bună (IM=0,85). În acest corp de apă monitorizarea fitobentosului s-a realizat doar la secţiunea de la graniţa cu Ungaria, Berveni. Biocenoza a fost bine structurată, diversă, alcătuită exclusiv din specii ale încrengăturii Bacillariophyta, dintre care o menţionăm pe cea cu abundenţă numerică cea mai ridicată „Achnanthes minutissima” (20-24%). Starea elementelor biologice a fost bună. b. Elemente fizico-chimice generale

Parametrii monitorizaţi pe parcursul anului 2013 indică o stare foarte bună după indicatorii specifici grupelor ”Condiţii termice” şi ”Stare de acidifiere” , o stare bună după grupa de indicatori ”Condiţii de salinitate” şi o stare moderată după ”Condiţii de oxigenare” (O2= 5.57mg/l, CCOCr= 51.84 mg/l) şi ”Nutrienţi”(NH4= 2.5417 mg/l, NO2= 0.2381mg/l, NO3=3.5035 mg/l Ntot= 8.126 mg/l, PO4= 0.4652 mg/l, Ptot= 0.83mg/l) acestea determinând starea corpului de apă.

Evaluarea stării după elementele fizico-chimice generale determină încadrarea corpului de apă în stare moderată.


Evaluarea realizată pentru indicatorii chimici din grupa „poluanţi specifici” indică o stare bună.


Starea ecologică a corpului de apă înregistrată în anul 2013 este moderată, fiind determinată de valorile obţinute pentru elementele fizico-chimice suport înregistrate pe parcursul anului.


Din punct de vedere al substanţelor prioritare monitorizate în anul 2013 s-a observat o neconformare cu standardele de calitate pentru valorile maxime

înregistrate pentru indicatorul Pesticide ciclodiene (0.011g/l), acesta determină starea corpului de apă, după aplicarea principiului „cea mai defavorabilă situaţie”.

Corpul de apă s-a încadrat în stare chimică proastă.

8. Corpul de apă „Mortăuţa şi afluenţii” (RORW2.2.7_B1)

Acest corp de apă cu lungimea de 26 km, corespunde tipologiei RO 19 şi cuprinde o singură secţiune de urmărire a calităţii apei în care se desfăşoară următoarele programe de monitoring:

- „râul Mortăuţa amonte de acumularea Vârşolţ”, cu următoarele programe de monitoring: O, IH.


___________________________________________________________________________

40


zoobentos. Starea zoobentosului Conform metodologiei în vigoare, starea zoobentosului a fost moderată

(IM=0,55). Zoobentosul a fost caracterizat de prezenţa unei comunităţi de tip limnofil,

diversă, compusă din gasteropode, oligochete, efemeroptere, trichoptere, plecoptere, coleoptere şi diptere. Saprobitatea a aparţinut spectrului beta-alfa-saprob şi a corespuns stării slabe. De asemenea, pe fondul concentraţiei ridicate de materie organică solvită are loc dezvoltarea în masă a anelidelor oligochete şi a larvelor de diptere chironomidae, în defavoarea speciilor de efemeroptere şi trichoptere, timid reprezentate. Indicele de diversitate Shannon Wiener s-a încadrat în limitele stării foarte bune.

Starea elementelor biologice a fost moderată.

b. Elemente fizico-chimice generale Parametrii monitorizaţi pe parcursul anului 2013 indică o stare foarte bună

după indicatorii specifici grupelor ”Condiţii termice” şi ”Stare de acidifiere” şi o stare bună după grupele de indicatori ”Condiţii de oxigenare”, ”Condiţii de salinitate” şi ”Nutrienţi” .



Din punct de vedere al poluanţilor specifici s-a înregistrat o stare bună, în anul 2013 pentru corpul de apă „Mortăuţa şi afluenţii”.

d. Evaluarea integrată a stării ecologice Starea ecologică a corpului de apă, înregistrată în anul 2013 este moderată,

fiind determinată de valorile obţinute pentru elementele biologice înregistrate pe parcursul anului.

Evaluarea stării chimice Pentru evaluarea stării chimice s-au efectuat analize pentru substanţele

periculoase şi prioritar periculoase, de tip nesintetice (metale), evidenţiindu-se o conformare cu standardele de calitate atât pentru valorile medii cât şi pentru valorile maxime înregistrate.


9. Corpul de apă „Coliţca” (RORW2.2.9_B1) Acest corp de apă cu lungimea de 11 km, corespunde tipologiei RO 19 şi cuprinde 2 secţiuni de urmărire a calităţii apei în care se desfăşoară următoarele programe de monitoring:

-„râul Coliţca amonte de loc. Meseşenii de Sus”-programe de monitoring: IH, CBSD;

-„râul Coliţca amonte de acumularea Vârşolţ”-programe de monitoring: O, IH.


___________________________________________________________________________

41

a. Elemente biologice: Evaluarea calităţii elementelor biologice s-a realizat pe baza analizelor de

zoobentos şi fitobentos. Starea zoobentosului Conform metodologiei în vigoare, starea zoobentosului din corpul de apă

„Coliţca”a fost bună (IM=0,71). La Meseşenii de Sus s-a remarcat dominarea elementelor saprobe specifice apelor cu încărcătură organică redusă. Indicele efemeroptere/plecoptere/trichoptere atinge maximul anual în luna octombrie (stare foarte bună). Amonte de Vârşolţ, nevertebratele bentonice din grupul oligochetelor şi dipterelor au reprezentat elementele de bază ale comunităţii (stare proastă).

Starea fitobentosului Algele bentice au fost reprezentate prin specii de diatomee şi cianofite. Conform metodologiei de evaluare, starea fitobentosului din corpul de apă

„Coliţca” a fost foarte bună (IM=0,82). Algele bentice au fost reprezentate prin specii de diatomee și cianofite.

Parametrii de stare implicaţi în determinarea calităţii fitobentosului au înregistrat următoarele rezultate:

- numărul de specii identificate s-a menţinut în limitele stării foarte bune; - indicii saprobi au variat între starea foarte bună şi bună, - în luna octombrie, la Meseşenii de Sus, dezvoltarea accentuată a algei

“Cocconeis placentula” , - indicii biologici de diatomee au corespuns stării foarte bune.

Starea elementelor biologice a fost bună.

b. Elemente fizico-chimice generale Parametrii monitorizaţi pe parcursul anului 2013 indică o stare foarte bună

după indicatorii specifici grupelor ”Condiţii termice”, ”Stare de acidifiere” şi ”Nutrienţi” şi o stare bună după celelalte grupe de indicatori: ”Condiţii de oxigenare”, şi ”Condiţii de salinitate”.



Din punct de vedere al poluanţilor specifici corpul de apă „Coliţca” se caracterizează printr-o stare bună.


Starea ecologică a corpului de apă, înregistrată în anul 2013 este bună, fiind determinată de valorile obţinute pentru elementele biologice şi cele fizico-chimice suport înregistrate pe parcursul anului. Evaluarea stării chimice

Din punct de vedere al substanţelor prioritare s-a observat o conformare cu standardele de calitate atât pentru valorile medii cât şi pentru valorile maxime înregistrate pentru indicatorii monitorizaţi.

Corpul de apă a înregistrat în anul 2013 o stare chimică bună.


___________________________________________________________________________

42

10. Corpul de apă „Zalău”(RORW2.2.17_B1)

Acest corp de apă cu lungimea de 38 km, corespunde tipologiei RO 04 şi cuprinde 2 secţiuni de urmărire a calităţii apei în care se desfăşoară următoarele programe de monitoring: - „Valea Zalăului amonte de Zalău”- programe de monitoring: IH, CBSD;

- „Valea Zalăului la Borla”- programe de monitoring: O, IH.


zoobentos şi fitobentos.

Starea zoobentosului Din cauza secetei, în secţiunea „râul Zalău, amonte de localitatea Zalău”, a

fost recoltată o singură probă de zoobentos, în luna aprilie. Reprezentarea speciilor de efemeroptere şi plecoptere: la Borla, comunitatea macronevertebratelor bentonice a prezentat modificări semnificative în ceea ce priveste abundenţa şi compoziţia taxonomică faţă de secţiunea situată amonte de municipiul Zalău. Conform metodologiei în vigoare, starea zoobentosului din corpul de apă „Zalău” a fost bună (IM=0,66).

Starea fitobentosului

Fitobentosul a fost divers, compus din specii aparţinând diatomeelor şi clorofitelor. Conform metodologiei, starea fitobentosului a fost foarte bună (IM=0,81). Starea elementelor biologice a fost bună. b. Elemente fizico-chimice generale

Parametrii monitorizaţi au indicat o stare foarte bună după indicatorii specifici grupelor ”Condiţii termice” şi ”Stare de acidifiere”, o stare bună după grupa „Condiţii de salinitate” şi o stare moderată după grupele ”Condiţii de oxigenare” (O2diz. = 6.48mg/l, CCOCr = 27.51mg/l) şi “Nutrienţi”(NH4= 1.925mg/l, NO2= 0.492mg/l, NO3= 7.229mg/l Ntot= 9.53mg/l, PO4= 1.517mg/l, Ptot= 1.984mg/l), acestea determinând starea corpului de apă.

Evaluarea stării după elementele fizico-chimice generale determină încadrarea corpului de apă în stare moderată.

c. Poluanţi specifici Indicatorii chimici monitorizaţi din grupa „poluanţi specifici” prezintă o încadrare în stare moderată, pentru corpul de apă “ Zalău”. d. Evaluarea integrată a stării ecologice

Starea ecologică a corpului de apă înregistrată în anul 2013 este moderată, fiind determinată de valorile obţinute pentru elementele fizico-chimnice suport înregistrate pe parcursul anului.


Pentru evaluarea stării chimice s-au efectuat analize pentru substanţele periculoase şi prioritar periculoase, de tip nesintetic (metale), evidenţiindu-se o conformare cu standardele de calitate atât pentru valorile medii cât şi pentru valorile maxime înregistrate. Corpul de apă s-a încadrat în stare chimică bună.


___________________________________________________________________________

43

11.Corpul de apă „Bârsa”(RORW2.1.52_B1)

Acest corp de apă cu lungimea de 10 km, corespunde tipologiei RO19a şi cuprinde o singură secţiune de urmărire a calităţii apei în care se desfăşoară următorul program de monitoring:

-„râul Bârsa la Someș-Odorhei-am. cf. Someș”, cu programul de monitoring: I.

a. Elemente biologice Seceta instalată în a doua parte a anului a determinat evaluarea calităţii

elementelor biologice pe baza analizelor din luna aprilie. Starea zoobentosului

Comunitatea bentonică a fost dominată de oligochete şi diptere-chironomide, în detrimentul speciilor de efemeroptere şi plecoptere, slab reprezentate sub aspect specific şi cantitativ. În anul 2013 starea zoobentosului a fost bună. Din punct de vedere biologic, corpul de apă „Bârsa” s-a încadrat în starea bună.

b. Elemente fizico-chimice generale. Parametrii monitorizaţi în acest an, au indicat o stare foarte bună după

indicatorii specifici grupelor “condiţii termice” şi”stare de acidifiere” şi o stare bună după toate celelalte grupe de indicatori”condiţii de oxigenare”, “nutrienţi” şi ”condiţii de salinitate”.



În anul 2013, corpul de apă „Bârsa” prezintă o stare bună din punct de vedere al poluanţilor specifici.


Starea ecologică a corpului de apă înregistrată în anul 2013 este bună.

Evaluarea stării chimice. Pentru evaluarea stării chimice s-au efectuat analize pentru substanţele

periculoase şi prioritar periculoase, de tip sintetic (organice) precum şi nesintetice (metale), evidenţiindu-se o conformare cu standardele de calitate atât pentru valorile medii cât şi pentru valorile maxime înregistrate.

Corpul de apă s-a încadrat, în anul 2013, în stare chimică bună. 12.Corpul de apă „Ragul”(RORW2.2.3.1_B1)

Acest corp de apă cu lungimea de 8 km, corespunde tipologiei RO19a şi cuprinde o singura sectiune de urmărire a calităţii apei în care se desfăşoară următoarele programe de monitoring:

- „râul Ragul la Horoatu Crasnei-Straciu-cf.”, cu programul de monitoring: I.


zoobentos.


___________________________________________________________________________

44

Starea zoobentosului Zoobentosul a fost compus din specii de oligochete, diptere, efemeroptere, trichoptere, plecoptere, amfipode şi odonate. Reprezentarea principalelor grupe taxonomice implicate în procesul de evaluare a respectat dinamica sezonieră bine cunoscută, cu dominarea elementelor limnofile de tipul oligochetelor şi chironomidelor în primăvară şi prezentă în număr mare a larvelor reobionte de efemeroptere, trichoptere şi plecoptere, în toamnă. Starea zoobentosului a fost foarte bună (IM=0,77). Elementele biologice din corpul de apă „Ragul” au corespuns stării foarte bune. b. Elemente fizico-chimice generale

Parametrii monitorizaţi pe parcursul anului 2013, indică o stare foarte bună după indicatorii specifici grupelor ”Condiţii termice”, ”Stare de acidifiere” şi ”Nutrienţi” şi stare bună după grupele de indicatori ”Condiţii de salinitate” şi ”Condiţii de oxigenare”.



Evaluarea realizată pentru indicatorii chimici din grupa „poluanţi specifici”, indică o stare bună.

d. Evaluarea integrată a stării ecologice Starea ecologică a corpului de apă, înregistrată în anul 2013 este bună, fiind

determinată de valorile obţinute pentru elementele biologice şi cele fizico-chimice suport înregistrate pe parcursul anului. Evaluarea stării chimice

Pentru evaluarea stării chimice s-au efectuat analize pentru substanţele periculoase şi prioritar periculoase, de tip sintetic (organice) precum şi nesintetice (metale), evidenţiindu-se o conformare cu standardele de calitate atât pentru valorile medii cât şi pentru valorile maxime înregistrate.

Corpul de apă s-a încadrat, în anul 2013, în stare chimică bună.

Starea ecologică şi chimică a apelor de suprafaţă aferentă anului 2013, se prezintă astfel:

Nr.crt

Denumire corp de apă

Curs de apă

Secțiuni de monitorizare

Evaluare Stare ecolo-gică

Stare chi-mică

Ele-mente biolo-gice

Ele-mente fizico-

chimice

Polu-anţi

spec-fici

1 Someş -Dej-cf.Apa Sărată

Someş

Amonte Dej Mode-

rată Moderată Bună Moderată

Proas-ta Fodora

2 Someş-cf.Apa

Sărată-cf.Lăpuş Someş

Jibou Foarte

bună Bună Bună Bună Bună

Ulmeni

3 Almaş şi afluenţi

Almaş Amonte cfl.

Someş Bună Bună Bună Bună Bună


___________________________________________________________________________

45

4 Agrij şi afluenţi Agrij Amonte cfl.

Someş Bună Bună Bună Bună Bună

5 Sălaj şi afluenţi Sălaj

Amonte Cehu Silvaniei Foarte


Sălsig

6 Crasna-izvoare-am.ac.Vârşolţ şi

afluenţi Crasna

Amonte Cizer Foarte


Crasna

7 Crasna -

ac.Vârşolţ-graniţă Ungaria

Crasna

Moiad

Bună Moderată Bună Moderată Proas-ta

Supuru de Jos

Berveni (frontieră)

8 Mortăuţa şi

afluenţi Mortăuţa

Amonte de ac. Vârşolţ

Mode-rată

Bună Bună Moderată Bună

9

Coliţca

Coliţca

Amonte de loc. Meseşenii de

Sus Bună Bună Bună Bună Bună

Amonte de ac. Vârşolţ

10

Zalău

Zalău

Amonte de Zalău

Bună Moderată Mode-rată

Moderată Bună Borla

11 Bârsa Bârsa Somes-Odorhei-am. cf. Somes

Bună Bună Bună Bună Bună

12 Ragul Ragul Horoatu Cras-nei-Straciu-cf

Foartebună

Bună Bună Bună Bună

Tab. 3.2.2 Evaluarea stării ecologice şi chimice a cursurilor de apă din b.h. Someş-Crasna

Lungimea cursurilor de apă (km) din punct de vedere calitativ, după starea

ecologică, pentru anul 2013 s-a prezentat astfel:

Corpul de apă Km total jud.Sălaj

Km, Stare ecologică, 2013

Foarte bună

Bună Moderată Slabă Proastă

Someş -Dej-cf.Apa Sărată 35 - - 35 - -

Someş-cf.Apa Sărată-cf.Lăpuş 57 - 57 - - -

Almaş şi afluenţi 167 - 167 - - -

Agrij şi afluenţi 97 - 97 - - -

Sălaj şi afluenţi 24 - 24 - - -

Crasna-izvoare-am.ac.Vârşolţ şi afl. 49 - 49 - - -

Crasna -ac.Vârşolţ-graniţă Ungaria 47 - - 47 - -

Mortăuţa şi afluenţi 26 - - 26 - -

Coliţca 11 - 11 - - -

Zalău 38 - - 38 - -

Bârsa 10 - 10 - - -

Ragul 8 - 8 - - -

Total, jud.Sălaj 569 - 423 146 - -

Tab. 3.2.3


___________________________________________________________________________

46

Lungimea cursurilor de apă (km) din punct de vedere calitativ, după starea chimică pentru anul 2013 s-a prezentat astfel:

Corpul de apă Km total jud.Sălaj

Km, Stare chimică, 2013

Bună Proastă

Someş -Dej-cf.Apa Sărată 35 - 35

Someş-cf.Apa Sărată-cf.Lăpuş 57 57 -

Almaş şi afluenţi 167 167 -

Agrij şi afluenţi 97 97 -

Sălaj şi afluenţi 24 24 -

Crasna-izvoare-am.ac.Vârşolţ şi afl. 49 49 -

Crasna -ac.Vârşolţ-graniţă Ungaria 47 - 47

Mortăuţa şi afluenţi 26 26 -

Coliţca 11 11 -

Zalău 38 38 -

Bârsa 10 10 -

Ragul 8 8 -

Total,jud.Sălaj 569 487 82

Tab. 3.2.4

Ponderea tipului de calitate din lungimea totala evaluată (%) După starea ecologică corpurile de apă de suprafaţă din jud Sălaj au

înregistrat următoarele procente: 74,34 % stare ecologică bună ; 25,66 % stare ecologică moderată.

După starea chimică corpurile de apă de suprafaţă din jud Sălaj au înregistrat următoarele procente:

85,6 % stare chimică bună ; 14,4 % stare chimică proastă.


Nr.crt

Bazin Curs de

apă Secțiuni de

monitorizare

Evaluare

Evaluare integrată

Stare chi-mică


Ele-mente fizico-

chimice

Polu-anţi

spec-fici

1 Crişuri Barcău

Barcău-cf.Valea Mare-în Ac. Suplacu de

Barcău

- bună bună - bună

Tab. 3.2.5 Evaluarea stării ecologice şi chimice a cursurilor de apă din b.h. Crişuri


___________________________________________________________________________

47

Din lungimea totală a corpurilor de apă monitorizate în anul 2013, în judeţul Sălaj aferent bazinului hidrografic Crişuri, întreaga lungime (22,8 km) se încadrează, în funcţie de elementele fizico-chimice generale şi poluanţi specifici, în stare bună. Starea chimică a porţiunii monitorizate este bună.

În anul 2013, la nivelul bazinului hidrografic Crişuri, aferent judeţului Sălaj, rezultatul caracterizării corpurilor de apă monitorizate se poate observa în tabelul de mai jos:

Bazinul hidrografic

Nume secţiune prelevare

Sursa de apă

Debit mediu

prelevat (mc/zi)

Populaţia desrvită (nr.loc.)

Categ. calitate Indicatori

depăşiţi

Crişuri Am.

Nuşfalău Râul Barcău 270,84 2 627 A2

MTS, Mnt, Coliformi

fecali, Coliformi

totali, Streptococi

Tab. 3.2.6

3.2.2. Calitatea apei lacurilor din judeţul Sălaj

În Districtul Bazinal Someş-Tisa s-au identificat un număr total de 16 de corpuri de apă pe lacuri, dintre care:

3 corpuri de apă în stare naturală (3 lacuri naturale);

13 corpuri de apă puternic modificate (13 lacuri de acumulare). Suprafaţa maximă a corpurilor de apă este de 19 km2, suprafaţa minimă este de 0,042 km2, iar media suprafeţelor corpurilor de apă delimitate în spaţiul hidrografic Someş-Tisa este de 3,84 km2. Dintre cele 16 lacuri identificate la nivelul Districtului de Bazin Hidrografic Someş-Tisa, un număr de 13 corpuri de apă de suprafaţă pe lacuri, sunt direct monitorizate prin Sistemul Naţional de Monitoring Integrat al Apelor cu ajutorul unui număr de 24 de secţiuni. Pentru judeţul Sălaj, în anul 2013 s-a monitorizat prin Sistemul Naţional de Monitoring Integrat al Apelor lacul de acumulare Vârşolţ.

Nr. crt

Denumire corp Nume secțiune Nr. Secțiuni /corp de apă

1 Acumulare Vârşolţ

mijloc lac

3 baraj

priză apă brută Tab. 3.2.7

Lacul de acumulare “Vârşolţ” face parte din bazinul hidrografic al râului

Crasna, corespunde tipologiei ROLA10a şi este situat la o altitudine de 240 m, reprezentând sursa de alimentare cu apă potabilă şi industrială pentru municipiul Zalău, oraşul Şimleu Silvaniei şi localităţile rurale Bocşa, Crişeni si Hereclean. Capacitatea totală a lacului este de 39,39 milioane de m3, din care, capacitatea pentru alimentarea cu apă potabilă este de 16,07 milioane m3, iar pentru atenuarea undelor de viitură şi prevenirea inundaţiilor, agrement şi pescuit 23,32 milioane m3. Se întinde pe o suprafaţă de 456 ha şi are o adâncime medie de 8.7 m în zona de mijloc a lacului. Se monitorizează în 3 sectiuni: mijloc lac, baraj şi priza de apă brută.


___________________________________________________________________________

48

În cursul anului 2009 s-au efectuat lucrări de ecranare a barajului Vârşolţ. Lacul “Vîrşolţ” fiind un lac artificial, realizat prin intervenţia omului, este considerat un corp de apă puternic modificat (CAPM). Corpurile de apă puternic modificate sunt caracterizate calitativ prin potenţial ecologic şi stare chimică. Elementele de calitate utilizate pentru determinarea potenţialului ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate sunt aceleaşi cu cele utilizate la determinarea stării ecologice.

a. Elemente biologice

Starea fitoplanctonului În anul 2013 au fost efectuate analize biologice din două secţiuni de prelevare:

mijloc şi baraj, în primăvară (aprilie), vară (iunie, august) şi toamnă (octombrie). În campania din luna aprilie s-a constatat prezenţa unei comunităţi algale compusă din următoarele grupări taxonomice: Bacillariophyta, Euglenophyta, Dynophyta, Cyanophyta, Chlorophyta si Cryptophyta, dominante fiind ultimele două. Biomasa algelor albstre-verzi a fost ridicată, reprezentând în medie 43% din biomasa totală (potenţial moderat). De asemenea, dezvoltarea accentuată a cryptofitelor, clorofitelor şi cianofitelor a produs o concentraţie mare de clorofilă „a”, corespunzătoare potenţialului moderat (26,64 µg/l; 31,97 µg/l). În luna iunie dezvoltarea algelor verzi s-a intensificat, mentinând un nivel ridicat al concentraţiei de clorofilă „a” (24,46 C; 27,23 µg/l – potenţial moderat). Creşterea biomasei fitoplanctonice peste limitele potenţialului bun (biomasa_mijloc=9,79 mg/l şi biomasa_baraj=9,44 mg/l) a fost cauzată de abundenţa speciilor cu biovolum mare: „Cyclotella meneghiniana” şi „Coelastrum microporum”. În acest caz s-a produs afectarea diversităţii specifice, fiind înregistrate cele mai defavorabile rezultate din acest an (IDmijloc=1,29; IDbaraj=1,66-potenţial moderat). Condiţiile climatice din luna august au favorizat proliferarea algelor albastre-verzi, acestea fiind răspunzătoare de apariţia fenomenului de înflorire. Din punct de vedere metodologic, acest fenomen natural a fost evidenţiat de valorile foarte ridicate ale clorofilei „a” (71,07 µg/l si 56,24 µg/l –potenţial moderat) şi ale biomasei fitoplanctonice (9,99 mg/l si 11,09 mg/l –potenţial moderat). Creşterea biomasei a fost cauzată de abundenţa ridicată a cianofitului „Aphanizomenon flos-aquae. Diversitatea s-a menţinut în limitele potenţialului bun. În campania de toamnă, abundenţele principalelor grupări planctonice au devenit mai echilibrate, favorizând creşterea diversităţii specifice. Biomasa fitoplanctonică a revenit în limitele potenţialului maxim. În anul 2013, fitoplanctonul din lacul de acumulare „Vârşolţ” s-a încadrat în limitele potenţialului moderat (IM=0,52).

Starea fitobentosului Evaluarea calităţii fitobentosului s-a realizat pe baza analizelor din primavară (aprilie) şi toamnă (octombrie). S-a constatat un număr mare de specii (28 si 20 de specii-potenţial maxim), dar şi o distribuţie extremă a abundenţelor numerice, trei taxoni reprezentând cca. 80% din totalul exemplarelor inventariate. Astfel, în primavară au dominat următoarele alge: Cymbella minuta, Gomphonema olivaceum şi Fragilaria capucina. În luna octombrie, diatomeele dominante au fost următoarele: Achnanthes minutissima, Cymbella minuta şi Cymbella cistula. Consecinţa acestor factori de ordin cantitativ (număr de exemplare/specie) a fost scăderea diversităţii la nivelul potenţialului moderat (ID_aprilie=1,58 si ID_octombrie=1,62).


___________________________________________________________________________

49

Din punct de vedere al troficităţii diatomeelor, au fost înregistrate rezultate defavorabile, atât în primăvară, cât și în toamnă (TDI_aprilie=8,9 ;TDI_octombrie=11,4 potențial moderat) . Conform metodologiei de evaluare, indicele multimetric anual s-a încadrat la limita potenţialului maxim (IM=0,66). În anul 2013, algele bentonice au corespuns potenţialului maxim (IM=0,66). Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea “Vârşolţ” s-a încadrat în potenţialul moderat (fitoplancton). b. Elemente fizico-chimice generale În anul 2013, din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale s-a evidenţiat un potential ecologic bun, pentru corpul de apă “Vârşolţ”. c. Poluanţi specifici Valorile înregistrate pentru indicatorii din grupa poluanţi specifici au determinat un potenţial ecologic bun pentru acest corp de apă. d. Evaluarea integrată a potenţialului ecologic

Potenţialul ecologic al corpului de apă înregistrat în anul 2013 este moderat, fiind determinat de valorile obţinute la indicatorii biologici monitorizaţi. Evaluarea stării chimice Starea chimică obţinută este bună.

Nr.crt

Denumire corp de apă

Curs de apă

Sectiuni de monitorizare

Evaluare

Potential ecologic

Stare chi-mică


Ele-mente fizico-

chimice

Polu-anţi

spec-fici

1 Acumularea

Vârsolț (ROLW 2.2_B1)

Crasna

Ac Vârsolț baraj Mode-

rată Bună Bună Moderată Bună Ac Vârsolț mijloc

Priza Vârsolț

Tab. 3.2.8. Evaluarea potenţialului ecologic şi a stării chimice pentru lacul de acumulare “Vârşolţ”

Fig. 3.2.3 Acumularea Vârşolţ

3.2.3. Nitraţi şi fosfaţi în râuri şi lacuri

Bazinul hidrografic Someş-Crasna La nivelul anului 2013, în apele de suprafaţă din BH Someș-Tisa s-au

identificat 53 zone susceptibile de a fi vulnerabile la poluarea cu nitraţi în conformitate


___________________________________________________________________________

50

cu HG 964/2000, privind Planul de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole. Pe raza jud.Sălaj s-au identificat 6 zone susceptibile de a fi vulnerabile la poluarea cu nitraţi (corpul de apă Someş -Dej-cf.Apa Sărată- secţ. Fodora, corpul de apă Someş-cf.Apa Sărată-cf.Lăpuş- secţ. Jibou, corpul de apă Agrij şi afluenţi- secţ . am.cfl. Someş, corpul de apă Sălaj şi afluenţi- secţ. am.Cehu Silvaniei, corpul de apă Crasna -ac.Vârşolţ - graniţă Ungaria –secţ. Moiad şi corpul de apă Ac.Vârşolţ-secţ.baraj şi mijloc). În niciuna dintre acestea nu s-a pus în evidenţă o valoare peste cea prevăzută în normativele în vigoare (50 mg NO3

-/l). Valoarea indicatorului NO3

- si PO43-, măsurată în secţiunile monitorizate este

prezentată în tabelul de mai jos:

Corpul de apă/Secţiune Nitraţi

(mgNO3/l) Fosfaţi (mgP/l)

Incadrare ind.PO43-

cf.O161-2006 şi Metod.

ICIM

Someş -Dej-cf.Apa Sărată/Fodora 4,627 0,149 moderată

Someş-cf.Apa Sărată-cf.Lăpuş/ Jibou 4,632 0,060 bună

Almaş şi afluenţi-am.cfl. Someş 1,86 0,011 f.bună

Agrij şi afluenţi/am.cfl. Someş 2,320 0,082 bună

Sălaj şi afluenţi/am.Cehu Silvaniei 4,043 0,104 moderată

Bârsa/ Someș-Odorhei-am. cf. Someș 1,265 0,040 f.bună

Crasna-izvoare-am.ac.Vârşolţ şi afl./am. Cizer 3,81 0,025 f.bună

Crasna-izvoare-am.ac.Vârşolţ şi afl./Crasna 2,236 0,027 f.bună

Crasna -ac.Vârşolţ-graniţă Ungaria /secţ.Moiad 5,735 0,203 slabă

Mortăuţa şi afluenţi-am.ac. Vârşolţ 3,195 0,035 f.bună

Coliţca /am.Meseșenii de Sus 2,67 0,025 f.bună

Coliţca / am.ac. Vârşolţ 3,062 0.018 f.bună

Zalău /am.Zalău 5,562 0,026 f.bună

Zalău /Borla 14,21 1,167 slabă

Ragul/ Horoatu Crasnei-Straciu-cf 1,68 0.006 f.bună

Ac.Vârşolţ/secţ. mijloc 2,956 0.015 f.bună

Ac.Vârşolţ/secţ. baraj 2,568 0.029 f.bună

Ac.Vârşolţ/Priza apă brută 1,430 0.015 f.bună Tab. 3.2.9 Încadrarea corpurilor de apă în funcţie de valorile atinse de nitraţi şi fosfaţi, în secţiunile

monitorizate


Corpurile de apă naturale cuprinse în bazinul hidrografic Crişuri aferent

judeţului Sălaj, au fost încadrate, în funcţie de grupa nutrienţilor, după cum urmează:

Curs Apă

Corp Apă Tipologie Lungime

Corp

N-NO3 P-PO4

Stare/ Potenţial

Valoare (mg/l)

Stare/ Potenţial

Valoare (mg/l)

Barcău

Barcău -- cnf. V.

Mare - în Ac.

Suplacu de Barcău

RO07 22.38 Foarte

bună 1,297

Foarte

bună 0,028

Tab. 3.2.10 Încadrarea corpurilor de apă naturale, în funcţie de grupa nutrienţilor, în anul 2013


___________________________________________________________________________

51

3.2.4. Oxigenul dizolvat, materiile organice şi amoniu în apele râurilor

Bazinul hidrografic Someş-Crasna

La nivelul anului 2013, în apele de suprafaţă din jud Sălaj, indicatorii de calitate oxigenul dizolvat, materii organice şi amoniu s-au prezentat astfel:

Corpul de apă-Secţiune Oxigen diz.

(mgO/l) CBO5

(mgO/l) CCO-Cr (mgO/l)

Amoniu (mgN/l)

Someş -Dej-cf.Apa Sărată/Fodora 8.70-F.B 4.11- B 17.76- B 0.245-M

Someş-cf.Apa Sărată-cf.Lăpuş/ Jibou 9.55-F.B 2.94-F.B 11.49- B 0.244-M

Almaş şi afluenţi-am.cfl. Someş 10.02-F.B 2.18-F.B 8.03-F.B 0.048-F.B

Agrij şi afluenţi/am.cfl. Someş 10.29-F.B 1.68-F.B 7.03- F.B 0.006-F.B

Sălaj şi afluenţi/am.Cehu Silvaniei 9.62-F.B 3.52- B 18.4- B 0.02-F.B

Bârsa/ Someș-Odorhei-am. cf. Someș 9.57-F.B 3.38-B 17.22- B 0.112-F.B

Crasna-izvoare-am.ac.Vârşolţ şi afl./am. Cizer 9.83-F.B 0.95-F.B 3.33- F.B 0.032-F.B

Crasna-izvoare-am.ac.Vârşolţ şi afl./Crasna 9.03-F.B 2.24-F.B 10.69- B 0.18-F.B

Crasna -ac.Vârşolţ-graniţă Ungaria /secţ.Moiad 8.84-F.B 3.75-B 15.48- B 0.576-M

Mortăuţa şi afluenţi-am.ac. Vârşolţ 8.53-F.B 3.17- B 13.30- B 0.077-F.B

Coliţca /am.Meseșenii de Sus 9.90-F.B 1.27-F.B 4.62- F.B 0.004-F.B

Coliţca / am.ac. Vârşolţ 9.76-F.B 1.86-F.B 7.86- F.B 0.035-F.B

Zalău /am.Zalău 9.49-F.B 1.22-F.B 5.31- F.B 0.022-F.B

Zalău /Borla 7.10-F.B 4.63- B 22.68- B 1.25-S

Ragul/ Horoatu Crasnei-Straciu-cf 9.98-F.B 1.73-F.B 6.21- F.B 0.039-F.B

Ac.Vârşolţ/secţ. mijloc 9.04-F.B 3.51- B 16.55- B 0.078-F.B

Ac.Vârşolţ/secţ. baraj 9.05-F.B 3.38- B 15.97- B 0.055-F.B

Ac.Vârşolţ/Priza apă brută - 2.93-F.B 16.55- B 0.158-F.B

Tab. 3.2.11

Oxigenul dizolvat, la toate corpurile de apă în secţiunile de monitorizare,

prezentate în tabel s-au încadrat în limitele clasei întâi – foarte bună, cf. Ordinului nr.161 din 16.02.2006 – Normativul privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă şi a Sistemului de valori limită (anexa nr.7) elaborată de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului – ICIM Bucureşti şi colaboratorii, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” – Constanţa.

Substanţele organice determinate pentru indicatorii CBO5 şi CCO-Cr, la toate corpurile de apă în secţiunile de monitorizare, s-au încadrat în limitele claselor I-II, respectiv foarte bună şi bună .

Indicatorul amoniu, conform Sistemului de valori limită elaborată de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului, s-a încadrat în limitele clasei I, foarte bună, pentru secţiunile: Almaş-am.cfl. Someş; Agrij-am.cfl. Someş; Sălaj-am. Cehu Silvaniei; Bârsa; Crasna-am.Cizer şi loc.Crasna; Mortăuţa-am.ac. Vârşolţ; Coliţca –ambele secţiuni; Ac.Vârşolţ-toate secţiunile Zalău-am.Zalău. Secţiunile de pe Someş, la Fodora şi Jibou, s-au încadrat în limitele clasei a III-a, moderate similar şi secţiunile de pe Crasna la Moiad. Secţiunea Zalău la Borla a înregistrat o calitate slabă în limitele clasei a IV-a.


___________________________________________________________________________

52


În anul 2013, în apele de suprafaţă naturale din bazinului hidrografic Crişuri

aferent judeţului Sălaj, la evaluarea corpurilor de apă, în urma determinărilor efectuate pentru oxigen dizolvat, CBO5, şi N-NH4, se observă în tabelul următor:

Curs

Apă Corp Apă

Tip

olo

gie

Oxigen dizolvat

(concentratie) CBO5 N-NH4

Stare/

Potenţial Valoare

Stare/

Potenţial Valoare

Stare /

Potenţial Valoare

Barcău

Barcău -->

cnf. Valea

Mare - în

Ac.Suplacu

de Barcău

RO07 Bună 8,830 Bună 2,700 Foarte

bună

0,055

Tab. 3.2.12 Încadrarea corpurilor de apă în funcţie de indicatorii de calitate

3.3. Apele subterane-calitatea apelor freatice la nivel judeţean

În accepţiunea Directivei Cadru a Apei 2000/60/CE ,,corpul de apă subterană” este un volum distinct de ape subterane dintr-un acvifer sau mai multe acvifere. ,,Acviferul” este denumit ca un strat sau mai multe straturi geologice de roci cu o porozitate şi o permeabilitate suficientă, astfel încât să permită fie o curgere semnificativă a apelor subterane, fie o captare a unor cantităţi importante de ape subterane.

Delimitarea corpurilor de apă subterane s-a făcut numai pentru zonele în care există acvifere semnificative ca importanţă pentru alimentări cu apă şi anume debite exploatabile mai mari de 10 m3/zi. În restul arealului, chiar dacă există condiţii locale de acumulare a apelor în subteran, acestea nu se constituie în corpuri de apă, conform Directivei Cadru a Apei 2000/60/CE.

La nivelul bazinului hidrografic Someş–Tisa, în judeţul Sălaj au fost identificate şi delimitate un număr de 2 corpuri de ape subterane şi s-au făcut analize pentru două secţiuni din corpul ROCr08 aflat în administrarea ABA Crişuri, căreia i s-au transmis datele pentru caracterizarea corpului de apă. De asemenea, pentru corpul de apă ROSO12 s-au transmis date de la puţurile de observaţie a poluării - zona Cehu Silvaniei, conform tabelului de mai jos:

Nr. crt.

Cod corp apă subterană

Denumire corp apă subterană

1 ROSO07 Râu Crasna, luncă şi terase

2 ROSO11 Someş Superior, luncă şi terase

3 ROSO12 Depresiunea Baia Mare

4 ROCr08 Crişuri Tab 3.3.1

Codul corpurilor de ape subterane (Ex. ROSO07) are următoarea structură: RO = codul de ţară; SO = spaţiul hidrografic Someş-Tisa; 07 = numărul corpului de apă în cadrul spaţiului hidrografic Someş-Tisa.

În arealul judeţului Sălaj au fost monitorizate în total 8 puncte de către SGA Sălaj. Repartiţia secţiunilor (foraje, izvoare, fântâni) monitorizate din punct de vedere


___________________________________________________________________________

53

cantitativ şi calitativ, pentru fiecare corp de apă subterană, cu precizarea apartenenţei lor, este prezentată sintetic în tabelul de mai jos:

Nr. crt

Cod corp apă subterană

Total puncte monitorizate

Apartenenţa

Nr.puncte monitorizare

cantitativ (nivel-H, debit-Q)

Nr.puncte monitorizare

calitativ ABAST/Sălaj

1 ROSO07 8 8 foraje freatice 8(H) 2/2

2 ROSO11 25 25 foraje freatice 25(H) 4/4

3 ROSO12 20 20 foraje freatice 20(H) 6/-

4 ROCr08 2 2 foraje freatice 1(H); 1(Q) 2/2

Tab 3.3.2

Evaluarea stării chimice a corpurilor de apă subterană

Din punct de vedere cantitativ s-au făcut măsurători de nivel sau de debite

(după caz), iar din punct de vedere calitativ s-au făcut determinări fizico-chimice cu frecvenţa de 2/an sau 1/an, în funcţie de tipul secţiunii (freatic sau adâncime şi izvoare) şi de tipul de program al punctului respectiv de monitorizare (S, O, CI, ZV, P). Suplimentar prevederilor Planului de activitate, pentru anul 2013, s-au primit date chimice de la unităţi industriale, în urma automonitoringului efectuat de către acestea (conform autorizaţiilor de GA), la forajele proprii de urmărire a impactului asupra mediului.

Evaluarea stării calitative (chimice) a corpurilor de apă subterană s-a făcut conform Metodologiei de evaluare a stării calitative (chimice) a corpurilor de apă subterană primite de la ANAR şi INHGA, forma finală.

Corpul de apă subterană ROSO07- Râul Crasna, lunca şi terasele 1. Descrierea generală a corpului de apă a. Localizare, suprafaţă şi tip

ROSO07 este un corp de apă subterană localizat în depozitele holocene din luncile râului Crasna şi ale afluenţilor săi (Zalău, Corund, Cerna etc.), precum şi în cele pleistocene ale teraselor însoţitoare, din zona dealurilor Silvaniei. Suprafaţa corpului ROSO07 este de 191 kmp. b. Presiuni la care este supus corpul de apă d.p.d.v. cantitativ și calitativ

Impactul presiunilor antropice asupra corpurilor de apă subterană se evaluează pe baza rezultatelor obţinute din monitorizarea cantitativă şi calitativă.

Din punct de vedere cantitativ, principalii utilizatori aparţin următoarelor categorii: populaţie şi industrie. Corpul de apă subterană ROSO 07 cuprinde forajele (în număr de 95) situate în lunca şi terasele râului Crasna. Se mai exploatează un dren şi 5 izvoare. Apa exploatată din acest format, la nivelul anului 2013, a fost de 242.898 mii mc.

c. Gradul de acoperire al terenului din zona corpului de apă subterană În cadrul corpului ROSO07, depozitele poros-permeabile sunt constituite din

nisipuri şi pietrişuri, acoperite de argile, silturi şi soluri. Grosimea acestor depozite


___________________________________________________________________________

54

oscilează între 2 şi 5 m, iar a depozitelor acoperitoare între 0,5 si 5 m. Amonte de oraşul Şimleul Silvaniei, patul impermeabil este situat la adâncimi de 7-10 m.

d. Criteriul geologic

Criteriul geologic intervine nu numai prin vârsta depozitelor purtătoare de apă, ci şi prin caracteristicile petrografice, structurale, sau capacitatea şi proprietătile lor de a înmagazina apa.

ROSO07 este un corp de apă freatică de tip poros-permeabil, localizat în depozitele holocene din luncile râului Crasna şi ale afluenţilor săi (Zalău, Corund, Cerna etc.) precum şi în cele pleistocene ale teraselor însoţitoare, din zona dealurilor Silvaniei .

În concluzie, corpul de apă subterană ROSO07 este de tip poros. e. Criteriul hidrodinamic şi hidrogeologic Apele freatice prezintă un nivel hidrostatic situat între 0,3 si 2 m de la sol şi o

capacitate de debitare de 0,2-1 l/s/foraj. Coeficienţii de filtraţie oscilează între 20 şi 90 m/zi şi transmisivităţile între 100

și 400 m2/zi. Condiţiile cele mai favorabile pentru acumularea acviferului freatic s-au semnalat pe valea Crasnei, respectiv în sectorul dintre localităţile Crasna şi Şimleul Silvaniei, unde transmisivitătile depăşesc 500 m2/zi. Studiile efectuate de către specialiştii de la INHGA asupra chimismului apelor subterane din corpul ROSO07, arată un caracter foarte diferit al apelor de la bicarbonatat-calcic sulfat-magnezian la sufatat-calcic cloro-sodic. Numărul mic de surse analizate nu permite o caracterizare completă a chimismului corpului de apă.

Infiltraţia eficace este cuprinsă între 31,5 si 63 mm/an. Datorită caracteristicilor litologice şi a infiltraţiei eficace, acest corp de apă

subterană poate avea un grad de protecţie globală mediu (PM) sau nesatisfăcător (PU). Corpul de apă ROSO07/Râul Crasna, lunca şi terase se află în interdependenţă cu corpurile de apă de suprafaţa aferente râului Crasna şi nu are ecosisteme terestre de importanţă deosebită care să fie dependente de apele subterane.

2. Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROSO07

a. Foraje monitorizate calitativ în corpul de apă subterană ROSO07 În cadrul acestui corp de apă subterană, conform Manualului de Operare al

Sistemului de Monitoring pentru anul 2013, s-au făcut determinări fizico-chimice la două foraje de reţea de ordinul I: Zalău F1 si Sărmăsag F2.

Suplimentar prevederilor Planului de activitate, pentru acest corp de apă subterană s-au primit date chimice de la următoarele unităţi industriale, în urma automonitoringului efectuat de acestea, la forajele proprii de urmărire a poluării:

- SC Uzina Electrică SA Zalău (10 foraje); - SC Compania de Apă Someş SA, sucursala Zalău ( 2 foraje); - SC AVE Ecoserv SRL Zalău- depoz. deşeuri urbane Crişeni (3 foraje); - SC Lukoil Romania SRL, staţie distribuţie carburanţi Zalău (2 foraje); - SC OMV Petrom SA-Depozit Petrom Zalău (5 foraje); - SC OMV Petrom Marketing SRL-distribuţie prod. petroliere (7 foraje) ; - SC Luna Gaz SRL PL Românaşi (un foraj) ; - SC Cuprom SA Zalău (un foraj) ; - SC Rominserv Valves IAIFO SRL-Zalău (3 foraje) ; - SC Silcotub SA Zalău (5 foraje) ; - SC Flavoia SRL Oradea- ferma de pui Hereclean (un foraj);


___________________________________________________________________________

55

- SC Rompetrol Downstream SRL Statie de distr. carb. Zalău (un foraj) ; - SC Michelin Romania SA PL Zalău Anvelope-Depoz. deşeuri ind.

Crişeni (5 foraje) - SC Sălajul SA Sărmăşag (un puţ de observaţie) - SC Leul din Siseşti- cu 2 puţuri de la ferma agricola Corni(jud. MM) ;

b. Indicatorii care au determinat starea corpului de apă În anul 2013, indicatorii care au determinat starea corpului de apă subterană

ROSO07/Râul Crasna, lunca şi terase, au fost următorii: Azotaţi (NO3- ), Amoniu

(NH4+), Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4

2-), Azotiţi (NO2-), Ortofosfaţi solubili (PO4

3-) și Plumb (Pb2+). S-au făcut şi câteva determinări de insecticide organoclorurate și pesticide (triazinice, organofosforice, ureice si anilinice), dar toate valorile au fost sub limitele de detecţie ale aparatelor.

c. Rezultatul încadrării corpului de apă în starea chimică În cadrul corpului ROSO07/Râul Crasna, lunca şi terase, au fost monitorizate

calitativ 49 foraje (2 de reţea din Planul de activitate si 47 foraje de control al poluării-terţi).

Indicatorii (concentraţii medii anuale) la care s-au înregistrat depăşiri locale ale valorilor prag stabilite pentru acest corp de apă subterană sunt următorii:

- amoniu, indicator determinat în 24 secţiuni (2 foraje de reţea şi 22 foraje de control al poluării), a înregistrat depăşirea valorii prag de 2 mg/l la 5 foraje (20,83 %) : Zalău F1-reţea (2,92 mg/l), SC Cuprom SA Zalău (5,45 mg/l), la SC Rominserv Valves IAIFO SRL-Zalău- Depozit Crişeni (2,01 mg/l), la SC Silcotub SA Zalău la forajul F1 de la Depozitul Crişeni (2,685 mg/l) si la puţul nr. 2 de la ferma Corni (3,24 mg/l);

- fosfaţi, indicator determinat în 10 secţiuni (2 foraje de rețea și 8 foraje de urmărire și control al poluării), a înregistrat depășirea valorii prag de 0,5 mg/l la 4 foraje ale terților și anume : la forajul de la SC Cuprom SA Zalău (1,04 mg/l), la forajele F2 (1,76 mg/l) și F3 (1,98 mg/l) de la SC Rominserv Valves IAIFO SRL-Zalău- Depozit Crişeni și la forajul de la SC Rompetrol Downstream SRL Stație de distr. carb. Zalău (2,715 mg/l) ;

- cloruri, indicator determinat în 31 secţiuni (2 foraje de reţea şi 29 foraje de urmărire a poluării), a înregistrat depăşirea valorii prag (250 mg/l) la forajul F2 de la SC Ave Ecoserv SRL Zalău-depozit deşeuri urbane Crişeni (271,3 mg/l);

- sulfaţi, indicator determinat în 26 secţiuni (2 foraje de reţea și 24 foraje de urmărire a poluării), a înregistrat depăşirea valorii prag (250 mg/l) la 3 foraje de urmărire a poluării (11,54 %): forajul de la SC Sălajul SA Sărmăşag (285,38 mg/l) şi 2 foraje de la SC Silcotub SA Zalău-Depozit Crişeni: F1 (1125 mg/l) si F2 (767,5 mg/l) ;

- plumb, indicator determinat în 20 secţiuni (2 foraje de reţea și 18 foraje de urmărire a poluării), a înregistrat depăşirea valorii prag (0,01 mg/l) la 3 foraje de urmărire a poluării (15 %): la forajul de la secţia de turnătorie al societăţii SC Rominserv Valves IAIFO SRL-Zalău (0,0135 mg/l) şi la forajul F3 (0,037 mg/l) de la Depozitul Crişeni al aceleiasi unităţi industriale, precum şi la forajul de control al poluării de la societatea SC Rompetrol Downstream SRL- Staţia de distr. carb. Zalău (0,0545 mg/l).

Analizând depăşirile valorilor prag înregistrate în cadrul acestui corp de apă subterană, constatăm că acestea sunt concentrate în zona oraşului Zalău, în special în perimetrul Depozitului de deşeuri de la Crişeni, în urma monitorizărilor post-închidere prevăzute în autorizaţia de GA. Aceste neconformităţi sunt cu caracter strict local, neafectând calitatea întregului corp de apă subterană.


___________________________________________________________________________

56

În concluzie, conform metodologiei de evaluare a stării calitative (chimice) a corpurilor de apă subterană, corpul ROSO07/Râul Crasna, lunca şi terase se află în stare chimică bună, similar cu anii anteriori. Nu s-au înregistrat foraje şi puţuri de observaţie cu depăşiri ale conţinului de nitraţi.

d. Precizarea şi altor indicatori care se monitorizează În cadrul corpului de apă subterană ROSO07, au mai fost monitorizaţi o serie

de alţi parametri fizico-chimici, care nu intră în evaluarea stării chimice, deoarece nu au fost stabilite valori de prag, după cum urmează: - Regim termic şi acidifiere: temperatura, pH; - Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat, CCO-Cr; - Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, reziduu fix, alcalinitate

totală, bicarbonaţi, sodiu, potasiu, calciu, magneziu; - Metale (concentraţia formei dizolvate):Fe, Mn, Ni, Hg, As, Cd, Cu, Zn, Cr tot, Al,

Co, B, Sb - Micropoluanţi organici : PAH-uri, hidrocarb. arom. monociclice (BTEX),

clorbenzeni, bifenili policloruraţi (PCB). - Alţi poluanţi: substanţe extractibile (în special la staţiile de distribuţie carburanţi).

Corpul de apă subterană ROSO11-Someş Superior, luncă și terase

1. Descrierea generală a corpului de apă a. Localizare, suprafaţă şi tip:

Corpul de apă subterană ROSO11 este localizat în depozite aluvionare, de vârstă cuaternară, ale luncii şi terasei râului Someş şi al afluenţilor acestuia (Almaş şi Agrij), din aval de confluenţa Someşului Mare cu Someşul Mic (în dreptul localităţii Dej) până la intrarea Someşului în Depresiunea Baia Mare.

Suprafaţa totală a corpului de apă Someş Superior, lunca şi terase este 414 kmp. ROSO11 este un corp de tip freatic.

b. Presiuni la care este supus corpul de apă d.p.d.v. cantitativ şi calitativ Impactul presiunilor antropice asupra corpurilor de apă subterană se

evaluează pe baza rezultatelor obţinute din monitorizarea cantitativă şi calitativă. Din punct de vedere cantitativ ROSO11 nu are captări cu exploatări

semnificative de ape subterane. Acest corp cuprinde forajele din lunca şi terasele Someşului Superior întinsă pe teritoriul administrativ a două judeţe, Cluj şi Sălaj.

În anul 2013 s-a extras un volum total de 128.118 mii mc/an (populaţie, industrie si zootehnie).

În ceea ce priveşte balanţa prelevări/reîncărcare nu se semnalează probleme deosebite, prelevările fiind inferioare ratei naturale de realimentare.

Astfel, resursa de apă a corpului ROSO11 a fost de 114.91 l/s, din care s-a exploatat un debit de 9.09 l/s, iar debitul disponibil pentru anul 2013 a fost de 105.82 l/s.

Din punct de vedere calitativ, în urma studiilor efectuate de către specialiştii INHGA, în lunca râului Someşul Superior caracterul apelor variază de la bicarbonatat-calcic la bicarbonatat-calcic-sulfat-magnezian sau bicarbonatat- calcic- cloro-sodic.

Din punctul de vedere al paragenezei, apele bicarbonatat-calcice se datorează carbonaţilor ce intră în alcătuirea depozitelor aluviale, iar apele clorosodice sulfat-magneziene se datorează prezenţei cutelor diapire.


___________________________________________________________________________

57

În corpul ROSO11 nu sunt surse semnificative de poluare a freaticului. În anul 2013 s-au primit date chimice de la cca 9 unităţi industriale, potențial poluatoare, în urma automonitoringului efectuat la forajele proprii de urmărire a poluării (aprox. 21 puţuri de observaţie), cu o gamă redusă de indicatori analizaţi. S-au înregistrat 2 depăşiri locale la amoniu şi plumb (a se vedea evaluarea stării chimice a corpului de apa subterană).

În cazul corpurilor de ape subterane, în care există surse de poluare la suprafaţă, s-au făcut studii pentru o evaluare a gradului de protecţie globală, prin luarea în consideraţie a doi parametri esenţiali, litologia şi infiltraţia eficace (vezi punctul e.).

c. Gradul de acoperire al terenului din zona corpului de apă subterană În cadrul corpului ROSO11, acoperişul stratului acvifer este alcătuit din

depozite argiloase siltice, cu dezvoltare discontinuă, având grosimi de 3 – 6 m în luncă şi până la 10 m în terase. Patul stratului acvifer este constituit din marne şi argile, local cu intercalaţii de gipsuri, sare şi gresii.


Criteriul geologic intervine nu numai prin vârsta depozitelor purtătoare de apă, ci şi prin caracteristicile petrografice, structurale, sau capacitatea şi proprietăţile lor de a înmagazina apa. Corpul ROSO11 este un corp de apă freatică localizat în depozitele aluvionare, de vârstă cuaternară, ale luncii şi terasei râului Someş şi al afluenţilor acestuia (Almaş şi Agrij), din aval de confluenţa Someşului Mare cu Someşul Mic (în dreptul localităţii Dej) până la intrarea Someşului în Depresiunea Baia Mare.

Depozitele sunt alcătuite din pietrişuri, nisipuri, bolovănişuri şi au fost interceptate la adâncimi de 1,5 - 6 m în lunca şi până la 10 m în zonele de terasă. Grosimea acestor depozite variază în general între 2 și 6 m.

Corpul de apă subterană Someş Superior, lunca şi terase este de tip poros permeabil.

e. Criteriul hidrodinamic şi hidrogeologic Nivelul hidrostatic se află la adâncimi de 1,5 - 5 m, fiind în general liber, sau

uşor ascensional, atunci când în acoperişul stratului acvifer se află formaţiuni argiloase siltice, uşor permeabile.

Debitul specific are valori de la sub 1 l/s/m, până la 7 l/s/m, coeficientul de filtraţie variază între 11 - 186 m/zi, iar transmisivitatea între 75 - 532 m2/zi.

În zona localităţii Dej, unde grosimea depozitelor aluvionare este mai mare şi granulaţia mai grosieră, debitul specific are valori cuprinse între 0,15-4,57 l /s /m, şi coeficientul de filtraţie între 7,26-68,4 m/zi, iar transmisivitatea între 18,27-354 m2/zi.

Valori mai ridicate ale parametrilor hidrogeologici se înregistrează pe pârâul Almaş, unde, pe anumite sectoare, coeficientul de filtraţie are valori cuprinse între 135-250 m/zi, iar transmisivitatea între 800 - 2400 m2/zi.

Acviferul se alimentează în principal din precipitaţii, infiltraţia eficace având valori de 31,5 - 63 mm/an şi este drenat de râu.

Datorită caracteristicilor litologice şi a infiltraţiei eficace, acest corp de apă subterană are un grad de protecţie globală de la suprafaţă ce poate fi caracterizată ca medie (M) şi bună (PG).


___________________________________________________________________________

58

2. Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROSO11-Someş Superior, lunca şi terase

a. Foraje monitorizate calitativ

În cadrul acestui corp de apă subterană, conform Manualului de Operare al Sistemului de Monitoring pentru anul 2013, au fost monitorizate un număr de 4 foraje de reţea de ordinul I: Ileanda F2, Someş Odorhei F2, Lozna F3 şi Tihău F1.


- SNTFM-CFR-Marfă-Depoul Dej (un puţ de hidroobservaţie); - SC OMV Petrom Marketing SRL- st. de distr. carburanţi Dej (un puţ de

obs.), Jibou (un foraj de urmărire a poluării) şi Ileanda (2 foraje); - SC Protan SA-suc. Dej (2 puţuri de observaţie); - SC Someş SA Dej (2 foraje de control al poluării); - SC A6 Impex SA Dej (2 foraje de urmărire şi control al poluării); - SC Flordya MFH SRL Dej (un puţ de hidroobservaţie); - SC Compania de Apă Someş SA, Suc. Zalău-St. de epurare Jibou (un puţ

de observaţie); - SC Compania de Apă Someş SA, Suc. Dej-St. de epurare Dej (2 puţuri de

observaţie) şi Primăria Dej (un puţ de observaţie); - SC Comfrig SRL Zalău-dep.deşeuri urbane Jibou (3 puţuri de observaţie şi

2 foraje de control al poluării).

b. Indicatorii care au determinat starea corpului de apă În anul 2013, indicatorii care au determinat starea corpului de apă subterană ROSO11 au fost următorii: Azotaţi (NO3

-), Amoniu (NH4+), Cloruri (Cl-),Sulfaţi (SO4

2-), Azotiţi (NO2

-), Ortofosfaţi solubili (PO43-) şi Plumb (Pb2+).

S-au făcut şi câteva determinări de insecticide organoclorurate şi pesticide (triazinice, organofosforice, ureice şi anilinice), dar toate valorile au fost sub limitele de detecţie.

c. Rezultatul încadrării corpului de apă în starea chimică

În cadrul corpului ROSO11/Someş Superior, lunca şi terase, au fost monitorizate calitativ un număr de 25 secţiuni (4 foraje de reţea şi 21 foraje de control al poluării).

Indicatorii (concentraţii medii anuale) la care s-au înregistrat depăşiri locale ale valorilor prag stabilite pentru acest corp de apă subterană sunt următorii:

- amoniu, indicator determinat în 15 secţiuni (4 foraje de reţea şi 11 foraje de control al poluării), a înregistrat depăşirea cu caracter local a valorii prag de 1,7 mg/l la 2 foraje ale terţilor (11,11 %) şi anume : la puţul aparţinător societăţii SC CAS Suc. Dej-Primăria Dej (3,44 mg/l) şi la forajul F1 de la SC Protan SA Suc. Dej (1,96 mg/l);

- plumb, indicator determinat în 18 secţiuni (4 foraje de reţea şi 14 foraje de control al poluării), a înregistrat depăşirea valorii prag de 0,09 mg/l la 2 foraje ale terţilor (13,33 %) şi anume la cele două foraje ale societăţii SC Protan Dej: F1 (0,1 mg/l) şi F2 (0,13 mg/l).

În concluzie, conform metodologiei de evaluare a stării calitative (chimice) a corpurilor de ape subterane, corpul ROSO11/Someş Superior, lunca şi terase se află în stare chimică bună, similar cu anii precedenţi. Nu s-au înregistrat foraje şi puţuri de observaţie cu depăşiri ale conţinului de nitraţi.


___________________________________________________________________________

59

d. Precizarea şi altor indicatori care se monitorizează La forajele aparţinătoare corpului de apă subterană ROSO11, au mai fost

monitorizaţi o serie de alţi parametri fizico-chimici, care nu intră în evaluarea stării chimice, deoarece nu au fost stabilite valori de prag, după cum urmează: - Regim termic şi acidifiere: temperatura, pH; - Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat, CCO-Cr; - Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totală,

bicarbonaţi, sodiu, potasiu, calciu, magneziu; - Metale (concentraţia formei dizolvate): Fe, Mn, Ni, Hg, Cu, Zn, Cr tot, Al, Co, B,

Sb; - Micropoluanţi organici : PAH-uri, hidrocarb. arom. monociclice (BTEX),

clorbenzeni, bifenili policloruraţi (PCB). - Alţi poluanţi : substanţe extractibile (la forajele de control al poluării de la staţiile

de distr. carburanţi).

Corpul de apă subterană ROSO12-Depresiunea Baia Mare

1. Descrierea generală a corpului de apă a. Localizare, suprafaţa şi tip: Corpul de apă subterană ROSO12 este localizat în Depresiunea Baia Mare, în

depozitele cuaternare din luncile şi terasele Someşului şi afluenţilor săi (Lăpuşul, Bârsăul, Sălajul etc) şi se dezvoltă în conurile aluvionare şi depozitele deluviale. Suprafaţa totală a corpului de apă Depresiunea Baia Mare este 525 kmp.

ROSO12 este un corp de tip freatic.

b. Presiuni la care este supus corpul de apă d.p.d.v. cantitativ şi calitativ Impactul presiunilor antropice asupra corpurilor de apă subterană se

evaluează pe baza rezultatelor obţinute din monitorizarea cantitativă şi calitativă. Din punct de vedere cantitativ ROSO12 nu are captări cu exploatări

semnificative de ape subterane. Acest corp cuprinde forajele şi izvoarele din Depresiunea Baia Mare.

În anul 2013 s-a extras un volum total de 631.379 mii mc/an (în special populaţie, industrie si zootehnie).

În ceea ce priveşte balanţa prelevări/reîncărcare nu se semnalează probleme deosebite, prelevările fiind inferioare ratei naturale de realimentare.

Astfel, resursa de apă a corpului ROSO12 a fost de 1016.04 l/s, din care s-a exploatat un debit de 24.75 l/s, iar debitul disponibil pentru anul 2013 a fost de 991.29 l/s.

Din punct de vedere calitativ, în urma studiilor efectuate de către specialiştii INHGA, în Depresiunea Baia Mare caracterul apelor variază de la bicarbonatat-calcic la sulfatat-sodic sau bicarbonatat-sodic. Majoritatea surselor au ape bicarbonatat calcice.

Din punct de vedere al surselor antropice de poluare, în corpul ROSO12, în jurul oraşului Baia Mare, în special, este cunoscut ca fiind o zonă industrială cu tradiţie. Aici sunt concentrate un număr considerabil de foraje de urmărire a poluării (terţi), acestea fiind amplasate în jurul principalelor unităţi industriale. Deasemenea sunt monitorizate forajele aparţinătoare staţiilor de distribuţie carburanţi şi a unor ferme zootehnice.

Suplimentar Manualului de Operare al Sistemului de Monitoring, în anul 2013 pentru acest corp de apă subterană s-au primit date chimice de la cca 10 societăţi comerciale (aprox. 64 foraje de urmărire şi control al poluării).


___________________________________________________________________________

60

Sursele de poluare au un efect strict local, doar în zona industrială şi nu afectează calitatea întregului corp de apă subterană. Menţionăm de asemenea că la staţiile de distribuţie carburanţi se observă impurificări organice (valori crescute la CCO-Cr), specifice domeniului de activitate.

În cazul corpurilor de ape subterane, în care există surse de poluare la suprafaţă, s-au făcut studii pentru o evaluare a gradului de protecţie globală, prin luarea în consideraţie a doi parametri esenţiali, litologia şi infiltraţia eficace.

c. Gradul de acoperire al terenului din zona corpului de apă subterană

În cadrul corpului ROSO12/ Depresiunea Baia Mare, acoperişul stratului acvifer este alcătuit din argile, silturi şi soluri şi variază între 2.0 şi 4 m.


Criteriul geologic intervine nu numai prin vârsta depozitelor purtătoare de apă, ci şi prin caracteristicile petrografice, structurale, sau capacitatea şi proprietăţile lor de a înmagazina apa.

Corpul ROSO12 este un corp de apă freatică şi se dezvoltă în depozitele cuaternare (nisipuri, pietrişuri, argile, silturi) din luncile şi terasele Someşului şi afluenţilor săi (Lăpuşul, Bârsăul, Sălajul etc), din conurile aluvionare şi din depozitele deluviale, cu grosimi de 4 - 7 m .

Depozitele cuaternare se dispun discordant peste depozitele pannoniene din Depresiunea Baia Mare, considerată ca un golf al Depresiunii Pannonice.

Corpul de apă subterană Depresiunea Baia Mare este de tip poros permeabil.

e. Criteriul hidrodinamic şi hidrogeologic

În cadrul corpului ROSO12 infiltraţia eficace este cuprinsă între 31,5 - 63 mm/an. Cea mai mare parte a acviferului freatic se caracterizează printr-un potenţial puternic, coeficienţii de filtraţie având valori de 50 până la 300 m/zi şi transmisivităţile de 500 - 1500 m2/zi.

Datorită caracteristicilor litologice şi a infiltraţiei eficace, acest corp de apă subterană are un grad de protecţie globală de la suprafaţă ce poate fi caracterizat ca mediu (M) şi nesatisfăcător (PU).

Corpul de apă subterană ROSO12 (Depresiunea Baia Mare) se află în interdependenţă cu corpurile de apă de suprafaţă aferente râurilor Sălaj, Lăpuş, Arieş, şi Asuaj.

Ecosistemele terestre din Depresiunea Baia Mare care sunt dependente de apele subterane ale acestui corp de apă sunt constituite din Pădurea Bavna şi Arboretul de castani comestibili de la Baia Mare.

2. Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROSO12-Depresiunea Baia Mare

Foraje monitorizate calitativ În cadrul acestui corp de apă subterană, conform Manualului de Operare al

Sistemului de Monitoring pentru anul 2013, au fost monitorizate calitativ un număr de 6 foraje din reţeaua hidrogeologică naţională din care : - 5 foraje de reţea de ordinul I: Sălsig F3, Arieşu de Câmpie F6, Satu Lung F1,

Coaş F1 şi Baia Mare F6; - 1 foraj de reţea de ordinul II: Sârbi-Fărcaşa F1.



___________________________________________________________________________

61

- SC Ferma Crimpex SRL Zalău, adăpost suine loc. Bulgari, jud. SJ (un foraj de control al poluării);

- SC Petradom SRL-fermă suine Sălățig (3 foraje de control al poluării); - SC Compania de Apă Someş SA, suc. Zalău-St. ep. Cehu Silvaniei (un foraj de

control al poluării); - SC Agro Anel SRL-fermă porcine Cehu Silvaniei (un foraj de observaţie); - SC Agro Eny SRL-fermă porcine Cehu Silvaniei (un foraj de observaţie); - SC Dansuincris SRL-fermă porcine Cehu Silvaniei (un foraj de observaţie) ; - SC OMV Petrom Marketing SRL-st. distr. prod. petroliere Cehu Silvaniei (un foraj

de observaţie), st. distr. carburanţi Tăuţi Măgherăuş (5 foraje de control al poluării), st. distr. carburanţi Baia Mare (16 puţuri de observaţie);

- SC Romaltyn Mining SRL (fosta Aurul Baia Mare)- 19 foraje de urmărie a poluării; - SC Lukoil România SRL : PL Baia Mare (6 Puţuri), PL Baia Sprie (2 puţuri) si PL

Hideaga (2 puţuri); - SC Drusal SA Baia Mare (5 puţuri de control al poluării).

a. Indicatorii care au determinat starea corpului de apă În anul 2013, indicatorii care au determinat starea corpului de apă subterană

ROSO12 au fost următorii: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4

+), Cloruri (Cl-), Sulfaţi SO42-),

Azotiţi (NO2-), Ortofosfaţi solubili (PO4

3-) şi Plumb (Pb2+).

b. Rezultatul încadrării corpului de apă în starea chimică În cadrul corpului ROSO12/Depresiunea Baia Mare, au fost monitorizate în

total 70 foraje din care 6 sunt foraje din reţeaua hidrogeologică naţională, iar restul de 64 sunt foraje de control al poluării.

Indicatorii (concentratii medii anuale) la care s-au înregistrat depăşiri locale ale valorilor prag stabilite pentru acest corp de apă subterană sunt următorii : - amoniu, indicator determinat în 14 foraje (6 reţea şi 8 foraje ale tertilor), a

înregistrat depăşirea valorii prag de 2,9 mg/l la 2 foraje de observaţie şi control al poluării (14,28%) şi anume la: Puţul aparţinător fermei de porcine SC Dansuincris SRL Cehu Silvaniei (3,095 mg/l) şi la forajul F1 al societăţii SC Petradom SRL-adapostul de creştere porci Sălăţig (3,74 mg/l);

- fosfaţi, indicator determinat în 10 foraje (6 reţea şi 4 foraje ale terţilor), a înregistrat depăşirea valorii prag de 0,5 mg/l la puţul de observaţie a fermei Crimpex SRL Zalău-adăpost suine loc. Bulgari (0,946 mg/l);

- sulfaţi, indicator determinat în 14 foraje (6 reţea si 8 foraje ale terţilor), a înregistrat depăşirea valorii prag de 250 mg/l la câteva foraje ale terţilor şi anume la Societatea Romaltyn Mining, la cele 3 foraje de la Iazul Central : FC1 (1983,33 mg/l), FC2 (1510,83 mg/l) şi FC3 (2144,17 mg/l) şi la 3 puţuri de la firma de salubritate a loc. Baia Mare, SC Drusal SA : puţ nr.1 (287 mg/l), puţ nr. 2 (270 mg/l) şi puţ nr. 3 (312) mg/l. Având în vedere faptul că la forajele de reţea, repartizate uniform pe întreg corpul de apă subterană, nu s-au înregistrat depăşiri la sulfaţi, considerăm că nu este afectată calitatea întregului corp de apă subterană, iar concentraţiile ridicate depistate sunt cu caracter strict local, în incinta unităţilor respective;

- cloruri, indicator determinat în 11 foraje (6 reţea si 5 foraje ale terţilor), a înregistrat depăşirea valorii prag de 250 mg/l la 3 puţuri de la firma de salubritate a loc. Baia Mare, SC Drusal SA : puţ nr.1(424 mg/l), puţ nr. 2 (524 mg/l) si puţ nr. 3 (510) mg/l. Similar cu indicatorul sulfaţi, având în vedere faptul că la forajele de reţea, repartizate uniform pe întreg corpul de apă subterană, nu s-au înregistrat depăşiri la cloruri, considerăm că nu este afectată calitatea


___________________________________________________________________________

62

întregului corp de apă subterană, iar concentraţiile ridicate depistate sunt cu caracter strict local, în incinta societăţii de salubritate;

- plumb, indicator determinat în 21 foraje de urmărire a poluării, a înregistrat depăşirea valorii prag de 0.03 mg/l la 3 foraje (14,28 %) şi anume la cele 3 foraje de la Iazul Central al Societăţii Romaltyn Mining : FC1 (0,0329 mg/l), FC2 (0,0405 mg/l) şi FC3 (0,0323 mg/l).

În concluzie, conform metodologiei de evaluare a stării calitative (chimice) a corpurilor de apă subterană, în anul 2013 corpul ROSO12/Depresiunea Baia Mare se află în stare chimica bună. Nu s-au înregistrat foraje şi puţuri de observaţie cu depăşiri ale conţinului de nitraţi.

c. Precizarea şi altor indicatori care se monitorizează La forajele aparţinătoare corpului de apă subterană ROSO12, au mai fost

monitorizaţi o serie de alţi parametri fizico-chimici, care nu intră în evaluarea stării chimice, deoarece nu au fost stabilite valori de prag, după cum urmează:

- Regim termic şi acidifiere: temperatură, pH; - Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat,

CCO-Cr; - Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, reziduu fix,

alcalinitate totală, bicarbonaţi, sodiu, potasiu, calciu, magneziu; - Metale (concentraţia formei dizolvate): Fe, Mn, Ni, Cd, Zn, As, Cu, Hg,

Cr tot ; - Micropoluanti organici : hidrocarburi aromatice policiclice (la câteva

foraje de control al poluării); Alţi poluanţi : cianuri (la forajele de control al poluării de la SC Romaltyn Mining), substanţe extractibile (la staţiile de distribuţie carburanţi), suspensii. 3.4. Apa potabilă şi apa de îmbăiere

3.4.1. Apa potabilă Pentru cunoaşterea calităţii apelor de suprafaţă utilizate pentru potabilizare,

în conformitate cu directivele Uniunii Europene nr. 75/440/EEC şi 79/869/EEC transpuse în legislaţia naţională prin H.G. nr. 100/07.02.2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare (NTPA – 013) şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă (NTPA – 014), în anul 2013 s-au organizat campanii de recoltare a probelor de apă la o secţiune de monitorizare-Priza de apă Vârşolţ.

Determinările de laborator au cuprins analizele fizico-chimice şi microbiologice conform anexei 2c la NTPA 014.

Fiecare indicator fizico-chimic a fost încadrat în categoria de calitate prin compararea valorii individuale determinate în fiecare campanie de recoltare cu valorile din anexa 1b cuprinzând "Caracteristicile apei de suprafaţă utilizate la obţinerea apei potabile", conform NTPA 013, respectiv cu cele obligatorii cuprinse în coloana I şi care sunt valori maxim admisibile sau în lipsa acestora cu cele orientative cuprinse în coloana G şi care reprezintă valori recomandate utilizate ca linii directoare sau valori ghid pentru stabilirea valorii limită pentru a stabilii încadrarea în categoria de apă de suprafaţă transformată în apă potabilă.


___________________________________________________________________________

63

A fost apreciată calitatea apei de suprafaţă pe baza condiţiilor pentru potabilizare, astfel:

la 95% din numărul de probe prelevate parametrii au valori sub cele cuprinse în coloana I;

la 90% din numărul de probe prelevate parametrii respectă celelalte cerinţe cuprinse în anexa 1b) ; cele 5-10% din probe sunt considerate bune dacă:

- calitatea apei nu se abate cu mai mult de 50% de la valoarea stabilită (cu excepţia: temperatură, pH, oxigen dizolvat şi indicatori biologici); - nu prezintă pericol pentru sănătatea publică; - valorile parametrilor analizaţi la probe consecutive se încadrează în valorile stabilite pentru parametrii relevanţi/de interes.

La calculul procentelor de mai sus nu se iau în considerare valorile mai ridicate decât cele pentru apa de suprafaţă respectivă, dacă sunt cauzate de viituri, dezastre naturale sau condiţii meteorologice anormale. Derogări de la prevederile normelor de calitate se pot acorda în următoarele situaţii: - în caz de inundaţii sau alte dezastre naturale; - în cazul parametrilor marcaţi cu O (coloraţie, temperatura, azotaţi, cupru, sulfaţi, amoniu) dacă apa de suprafaţă se îmbogăţeşte pe cale naturală (procesul prin care, fără intervenţia omului, o masă de apă primeşte din sol anumite substanţe pe care acesta le conţine) cu anumite substanţe ceea ce conduce la depăşirea valorilor prevăzute pentru categoriile A1, A2 şi A3; - în cazul apelor de suprafaţă puţin adânci sau al lacurilor aparent stagnante (pentru indicatorii: azotaţi, fier, mangan, fosfaţi, CCO-Cr, saturaţie O2, CBO5) cu o adâncime sub 20m, cu un schimb de apă mai redus de un an şi în care nu se descarcă ape uzate.

Râul CRASNA, la hm 252, la priza VÂRŞOLŢ s-a încadrat în categoria A2 de calitate, fiind corespunzătoare nivelului de tratare normală fizică, chimică şi dezinfecţie asigurat de staţia de tratare a S.C. Compania de Apă Someș - sucursala Zalău. Pentru anul 2013, apa furnizată în vederea potabilizării prin intermediul prizei de apă brută Vârşolţ s-a încadrat în categoria de calitate A2 .

Nr. crt.

BH

Nume secţiune

de prelevare

/ priza

Sursa de apă

Debit mediu

prelevat în anul 2013

(mc/zi)

Populaţia deservită

(nr. de locuitori)

Tipul captării conform

HG 100/2001

Indicatori depăşiţi

Subbazinul SOMEŞ-CRASNA

1 Crasna Priza Ac. Vârşolţ

Crasna 15303,49 69478 suprafaţă

mangan (de 8 ori cu 17%; 386%; 151%; 63%; 8%; 567%; 33%; 77%)

Tab. 3.4.1 Date sintetice privind secţiunea de potabilizare monitorizată

Indicatorul depăşit nu influenţează caracteristicile de calitate corespunzătoare nivelului apei brute, iar dotarea specifică a staţiei de tratare permite printr-un proces de coprecipitare îndepărtarea manganului, existând o concordanţă deplină între calitatea apei de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi nivelul de tratare asigurat de staţia de tratare.

În urma stabilirii calităţii apei de suprafaţă a fost reanalizată corespondenţa dintre aceasta şi tehnologia standard pe care trebuie să o asigure fiecare staţie de tratare. Rezultatele reanalizării acestei corespondenţe sunt prezentate în continuare.


___________________________________________________________________________

64

Frecvenţa de prelevare şi analiza pentru fiecare parametru se stabileste de către autorităţile naţionale competente în domeniul gospodăririi apelor în funcţie de populaţia deservită de fiecare sursă în funcţie de necesităţi (zilnic sau săptămânal).

Nr. crt.

Secţiunea de

prelevare

Cursul de apă

Tehnologia standard de

tratare a staţiei

Calitatea apei pe baza condiţiilor

pentru potabilizare

Frecvenţa de monitorizare

propusă

SUBBAZINUL „SOMEŞ-CRASNA”

1 Priza Ac. Vârşolţ

Crasna tratare normală fizică, chimică şi dezinfecţie

A2 12/an

Tab. 3.4.2

Pe teritoriul judeţului Sălaj, sistemele de alimentare cu apă potabilă în sistem centralizat, deservesc populaţia din zonele urbane şi o parte a populaţiei din zonele rurale. Referitor la apa potabilă distribuită în reţelele de alimentare, în cursul anului 2013, SC Compania de Apă Someş SA Cluj-Napoca – Sucursala Zalău, a furnizat următoarele informaţii privind populaţia deservită, volumul de apă distribuit în reţea, volumul de apă facturat şi pierderile de apă înregistrate în reţea.

Indicator UM Valoare

Municipiul Zalău

Populaţie deservită persoane 55.886

Apă distribuită în reţea m3/an 4.479.868

Apă facturată m3/an 3.629.301,43

Pierderi % 19

Oraşul Şimleu-Silvaniei


Apă distribuită în reţea m3/an 472.774

Apă facturată m3/an 381.918,7

Pierderi % 19

Oraşul Jibou




Pierderi % 26

Oraşul Cehu-Silvaniei




Pierderi % 32

Comuna Lozna (localităţile Lozna, Valea Leşului şi Preluci)

Populaţie deservită persoane 555


Apă facturată m3/an 8.428

Pierderi % 24

Comuna Nuşfalău (localitatea Nuşfalău, Bilghezd)


___________________________________________________________________________

65

Populaţie deservită Persoane 1.771



Pierderi % 28

Comuna Boghiş (localităţile Boghiş şi Bozieş)




Pierderi % 18

Comuna Ip (localităţile Ip şi Zăuan)




Pierderi % 3.3

Comuna Ileanda (localitatea Ileanda, Răstoci, Bizușa)




Pierderi % 22

Comuna Letca (localitatea Letca, Lemniu, Toplița)


Apă distribuită în reţea m3/an 20615


Pierderi % 31

Comuna Românaşi (localitatea Românaşi, Poarta Sălajului, Chichișa)




Pierderi % 2.09

Comuna Valcău de Jos (localitatea Valcău de Jos, Valcău de Sus,

Subcetate)




Pierderi % 23

Comuna Someş Odorhei (localitatea Someş Odorhei)




Pierderi % 51

Comuna Bocşa (localităţile Bocşa, Borla, Câmpia şi Sălăjeni)




Pierderi % 40,9

Comuna Crişeni (localitățiile Crișeni, Gârceiu, Cristur)


___________________________________________________________________________

66




Pierderi % 24

Husia (localitate aparţinătoare oraşului Jibou)




Pierderi % 15

Rona (localitate aparţinătoare oraşului Jibou)




Pierderi % 20

Cuceu (localitate aparţinătoare oraşului Jibou)




Pierderi % 23,9

Var (localitate aparţinătoare oraşului Jibou)




Pierderi % 19

Localitatea Hereclean (localitățile Hereclean, Panic, Badon, Guruslău,

Dioșod, Bocșița)




Pierderi % 15

Localitatea Stâna




Pierderi % 76

Localitatea Crasna




Pierderi % 52

Localitatea Sărmășag




Pierderi % 40

Localitatea Camăr


___________________________________________________________________________

67




Pierderi % 46

Localitatea Carastelec




Pierderi % 14

Localitatea Dobrin


Apă distribuită în reţea m3/an 300

Apă facturată m3/an 300

Pierderi % 0

Localitatea Fildu de Mijloc,

Fildu de Sus




Pierderi % 31,1

Total judeţul Sălaj

Populaţie deservită persoane 117 056

Apă distribuită în reţea m3/an 6.378.648

Apă facturată m3/an 5.018.821,39

Pierderi % 21,3

Tab. 3.4.3 Reţelele de alimentare cu apă, în anul 2013

La nivelul judeţului Sălaj, evoluţia volumelor de apă distribuite în reţelele de alimentare cu apă potabilă din mediul urban, în perioada 2005-2013, evidenţiază o scădere uşoară a acestora în localităţile: Zalău, Şimleu Silvaniei şi Cehu Silvaniei respectiv o uşoară creştere pentru localitatea Jibou, după cum se poate observa în graficul următor:


___________________________________________________________________________

68

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Zalău 7813,289 7739,848 7688,815 7005,060 5361,159 5052,69 4946,843 4750,608 4479,87

Şimleu-Silvaniei 1072,363 987,830 1058,260 1015,440 756,623 590,272 575,056 549,781 472,77

Jibou 1575,850 1295,990 757,660 616,540 561,346 499,825 373,279 395,75 399,92

Cehu-Silvaniei 879,107 648,846 760,005 499,978 470,496 338,562 221,79 226,87 223,64

0100020003000400050006000700080009000

(mii

m3/a

n)

Evoluţia distribuţiei de apă în reţeaua de alimentare urbană, pentru perioada 2005 - 2013

Fig. 3.4.1 Evoluţia volumelor de apă distribuite în reţelele de alimentare cu apă potabilă din mediul urban, în perioada 2005-2013

La nivel judeţean, în anul 2013, reţelele de apă potabilă existente au deservit

un număr de 117.056 mii locuitori din mediile urban şi rural. Acestea se întind pe o lungime de 505 km faţă de 470 km în anul anterior şi sunt amplasate în 52 localităţi din judeţ.

Judeţ

Reţele apă potabilă

Lungime

(km)

Volum distribuit

(mii mc)

Număr localităţi

Populaţie racordată

(mii locuitori)

Sălaj 505 6.378.648 52 117.056

Tab. 3.4.4

În judeţul Sălaj, în anul 2013, supravegherea sanitară a calităţii apei potabile distribuite populaţiei în sistem centralizat s-a realizat prin monitorizarea de control şi de audit a calităţii apei. Monitorizarea de control – este realizată de către distribuitorul de apă Compania de Apă „Someş” SA, conform unui program care cuprinde controlul eficienţei staţiei de tratare, îndeosebi a dezinfecţiei şi a calităţii apei potabile produse şi distribuite populaţiei.

Monitorizarea de audit – este realizată de către DSP Sălaj, prin aceasta urmărindu-se dacă apa potabilă corespunde cerinţelor de calitate pentru parametrii prevăzuţi în Legea nr. 458/2002 cu modificările şi completările ulterioare. În anul 2013 s-au efectuat următoarele analize privind calitatea apei potabile:

Nr. crt.

Punctul de recoltare Nr. de analize efectuate/an

Nr. analize chimice corespunzătoare

Nr. de analize bacteriologice

necorespunzătoare

1 Staţie Vârşolţ 17268 16173 1089

2 ZAP Dumbrava

4383 3863 430

3 ZAP Brădet

1460 1268 144


___________________________________________________________________________

69

4 ZAP Ortelec

1460 1256 137

5 ZAP Şimleu Silvaniei

670 515 145

6 ZAP Cehu Silvaniei

634 469 144

7 ZAP Jibou

638 478 145

Tab. 3.4.5

3.4.2. Apa de îmbăiere Nu există zone naturale de îmbăiere în judeţul Sălaj.

3.5. Apele uzate şi reţelele de canalizare. Tratarea apelor uzate

3.5.1. Structura apelor uzate evacuate în anul 2013 Subbazinul Someş În subbazinul hidrografic Someş – judeţul Sălaj a fost evacuat, în anul 2013, un

volum de 764,022128 mii m3 ape provenite de la următoarele activităţi economice:

(mii mc)

Activitatea economică

Nu necesită epurare

Necesită epurare din care : Volum

evacuat ce necesită epurare

Total volume

evacuate

Epurat necorespun-

zător

Epurat corespunză-

tor

Administraţie publică - 0,220752 0,472964 0,693716 0,693716

Captare şi prelucrare apă pt.alimentare

- 651,853003 - 651,853003 651,853003

Comerţ şi servicii pentru populaţie

27,235023 8,727745 2,234563 10,962308 38,197331

Construcţii - - 21,3871 21,3871 21,3871

Energie termică şi electrică

- 0,851472 - 0,851472 0,851472

Industrie extractivă - 30,63168 54,369 85,00068 85,00068

Industria lemnului 5,689866 - - - 5,689866

Industrie uşoară - 0,467710 0,767520 1,23523 1,23523

Învăţământ şi sănătate

- 8,457690 - 8,457690 8,457690

Piscicultură - - 1,1668 1,1668 1,1668

Total 32,924889 682,310972 48,786267 731,09723 764,022128

Tab. 3.5.1 Structura apelor uzate evacuate, la nivelul subbazinului hidrografic Someş Din volumul total de ape uzate evacuate în bazinul hidrografic Someş 731,097

mii m3, reprezentând 95,69 % necesită epurare din care : - s-a epurat corespunzător un volum de 48,786 mii m3 ape uzate – 6,67 %, - nu s-a epurat corespunzător un volum de 682,311 mii m3 – 93,33%.

Nu necesită epurare un volum de 32,924889 mii m3 - 4,31%.


___________________________________________________________________________

70

Subbazinul Crasna

În subbazinul hidrografic Crasna – judeţul Sălaj a fost evacuat, în anul 2013, un volum de 5039,445297 mii m3 ape provenite de la următoarele activităţi economice:

(mii mc)

Activitatea economică

Nu necesită epurare -mii mc-

Necesită epurare din care :

Necesită epurare -mii mc-

Total volume

evacuate -mii mc-

Neepurat -mii mc-

Epurat necores-punzător -mii mc-

Epurat corespun-

zător -mii mc-

Alte activităţi 11,480834 - 4,218038 0,383040 4,601078 16,081912

Captare şi prelucrare apă pt. alimentare

- - 626,123544 3438,864914 4064,98845 4064,98845


20,786293 - 10,401646 1,2252 11,626846 32,413139

Construcţii 8,595936 - - 103,25678 103,25678 111,852716

Energie termică şi electrică

6,817775 - 31,536 0,063072 31,599072 38,416847

Industria alimentară

0,932000 - - - - 0,932000

Industrie extractivă

- - 1,072224 50,98513 52,057354 52,057354

Industrie metalurgică

45,997659 - 0,728640 - 0,728640 46,726299

Industrie metalurgică+ c-ţii de maşini

4,527921 479,0852 0,804006 - 479,889206 484,417127

Industria lemnului

6,192526 - 1,077151 - 1,077151 7,269677

Prelucrări chimice

184,28976 - - - - 184,28976

Total 289,62071 479,0852 675,961249 3594,77813 4749,82458 5039,44529

Tab. 3.5.2 Structura apelor uzate evacuate, la nivelul subbazinul hidrografic Crasna

Din volumul total de ape evacuate în bazinul hidrografic Crasna 5039,44 mii m3: - necesită epurare 4749,825 mii m3, reprezentând 94,25 %; - s-a epurat corespunzător un volum de 3594,778 mii m3 ape uzate - 75,68%; - nu se epurează corespunzător un volum de 675,96 mii m3 ape uzate 14,23%; - neepurat un volum de 479,085 mii m3 ape uzate.

Nu necesită epurare un volum de 289,627 mii m3 – 5,74%. În judeţul Sălaj, la nivelul celor două subbazine, s-a evacuat un volum total de

5803,4674 mii m3 . Din volumul total de ape evacuate 5803,467 mii m3 : - 5480,92 mii m3 necesită epurare (94,44%); - 3643,5644 mi m3 au fost epurate corespunzător (66,48%); - 1358,2722 mii m3 nu se epurează corespunzător (24,78%); - 479,085 mii m3 ape uzate neepurat (8,74%). Nu necesită epurare un volum de 322,5474 mii m3 – 5,56%. Structura apelor uzate evacuate în anul 2013, aprţinând celor două subbazine

se observă în tabelul următor:


___________________________________________________________________________

71

Total

Sub-bazine

Nu necesită epurare

Necesită epurare din care:

Volum evacuat

care necesită epurare

Total volume

evacuate neepurat Epurat

necores-punzător

Epurat corespun-

zător

Total Someş

32,924889 - 682,310972 48,786267 731,09723 764,022128

Total Crasna

289,620712 479,0852 675,961249 3594,77813 4749,82458 5039,44529

Total Sălaj

322,545 479,085 1358,272 3643,564 5480,921 5803,467

Tab. 3.5.3 Volumul total de ape evacuate aprţinând celor două subbazine

În anul 2013, la nivelul bazinului hidrografic Crişuri-judeţul Sălaj, volumul total

de ape uzate evacuate, se prezintă astfel:

Activitate economică

Volume evacuate (mii mc/an)

Total volume

evacuate

NU necesită epurare

Necesită epurare

NU se epurează

Se epurează Total volume ce necesită

epurare NU se

epurează corespunzator

Se epurează corespunzator

TOTAL % TOTAL % TOTAL % TOTAL % TOTAL %

Alte activităţi

- - - - 5,309 100 - - 5,309 100 5,309

Captare şi prelucrare

apă pt. alimentare

- - - - 17,802 70,7 7,392 29,3 25,194 100 25,194

Comerţ şi servicii pentru

populaţie

298,48 100 - - - - - - - - 298,48

TOTAL 298,48 23,111 7,392 30,503 328,983

Tab. 3.5.4 Volumul total de ape uzate evacuate, la nivelul bazinului hidrografic Crişuri

Amploarea şi persistenţa efectelor negative asupra calităţii emisarilor naturali depind de un complex de factori, cei mai importanţi fiind:

debitul şi încărcarea în substanţe poluante a apelor deversate; debitul de diluţie al emisarului şi încărcarea acestuia; regimul de temperatură şi precipitaţii din arealul în cauză; capacitatea de autoepurare, etc.

Ponderea apelor insuficient epurate o reprezintă apele uzate evacuate de unităţile de gospodărie comunală.

Reţelele de canalizare amplasate în centrele urbane ale judeţului Sălaj se întind pe o lungime de aproximativ 239 km şi deservesc un număr de 76,8 mii locuitori. Acestea au preluat în anul 2013 un volum de 3622,7 mii mc, după cum se observă în tabelul următor:

Judeţ

Reţele apă menajeră

Lungime

(km)

Volum preluat

(mii mc)

Număr localităţi

Populaţie racordată

(mii locuitori)

Sălaj 239 3.622.690 9 76.852

Tab. 3.5.5


___________________________________________________________________________

72

3.5.2. Substanţe poluante şi indicatori de poluare în apele uzate

În anul 2013, la nivelul bazinului hidrografic Someş-Crasna cantităţile de poluanţi evacuaţi în receptorii naturali se observă în tabelul următor:

Poluanţi Valoare (tone)

Materii în suspensie 110

Amoniu (NH4) 54,449

Azotaţi 0,719

Azot total (N) 62,527

CBO5 129,204

CCO-Cr 254,363

Cianuri totale (CN) 0,0135

Cupru 0,011

Detergenţi sintetici 6,112

Fenol 0,033

Fier total (con.tot.) 0,288

Fosfor total (P) 15,525

Higrogen sulfurat şi sulfuri 0,717

Calciu 162,828

Cloruri 5

Magneziu 0,959

Mangan total (con. tot.) 0,033

Reziduu filtrabil 951,201

Plumb şi compuşii acestuia 0,0044

Substanţe extractibile 17,568

Zinc 0,288

Sulfaţi (SO4) 330,358 Tab. 3.5.6 Poluanţi evacuaţi în receptorii naturali

În judeţul Sălaj s-au monitorizat un număr de 72 instalaţii şi staţii de epurare,

din care 43 din subbazinul Crasna şi 29 din subbazinul Someş, modul de funcţionare al acestora fiind prezentat în tabelul următor:

Subbazinul Total staţii de

epurare

Staţii de epurare cu funcţionare

corespunzătoare

Staţii de epurare cu funcţionare

necorespunzătoare

Crasna 43 29 14

Someş 29 15 14

Jud. Sălaj 72 44 28 Tab. 3.5.7 Modul de funcţionare al staţiilor de epurare aparţinând celor două subbazine

Staţiile de epurare cu funcţionare necorespunzătoare din subbazinul Crasna aparţin activităţilor:

- captarea, tratarea şi distribuţia apei - colectarea şi epurarea apelor uzate - 3;

- comerţ şi servicii populaţie - 5;


___________________________________________________________________________

73

- industria metalurgică şi construcţii maşini - 2; - construcţii -1; - energie electrică şi termică -1; - industria extractivă -1; - industria lemnului -1; - alte activităţi -1.

Staţiile de epurare cu funcţionare necorespunzătoare din subbazinul Someş aparţin activităţilor:

- captarea, tratarea şi distribuţia apei - colectarea şi epurarea apelor uzate - 3;

- comerţ şi servicii populaţie -4; - industria uşoară -1; - energie electrică - 1; - administraţie publică - 1; - industria extractivă - 2; - învăţământ şi sănătate - 2.

Folosinţele de apă care depăşesc în mod constant normele de calitate ale apelor evacuate provocând aşa-numita poluare de fond sunt: Staţia de epurare a localităţii Sărmăşag şi SC „Compania de Apă Someş” SA - Sucursala Zalău prin evacuările directe de ape uzate neepurate pe raza municipiului Zalău, respectiv prin evacuări de ape uzate insuficient epurate din staţiile de epurare orăşeneşti Cehu Silvaniei, Şimleu Silvaniei, Jibou şi Sărmăşag.

În anul 2013 s-au aplicat penalităţi pentru depăşirea indicatorilor de calitate evacuaţi în receptori, în valoare totală de 23 469,29 lei pentru următorii beneficiari: SC CSA SA-Sucursala Zalău, SC Cuprom SA Zalău, SC Sciagecolemn SRL Bobota, SC Uzina Electrică Zalău SA.

Sursele majore de poluare şi gradul de epurare sunt cuprinse în tabelul următor:

Surse de poluare

Domeniu de activitate

Emisar

Volum ape uzate

evacuate (mil. mc)

Poluanţi specifici (reglementaţi)

Grad de epurare

%

SC CAS SA Cluj Napoca, Sucursala Zalău Secţia Zalău –evacuare SE Crasna

CAEN -3600 Captarea tratarea şi distribuţia apei CAEN 3700 -Colectarea şi epurarea apelor uzate

r. Crasna

0,37843300

pH, MTS, CBO5, CCO-Cr, , subst. extractibile, azot amoniacal, fosfor total, hidrogen sulfurat şi sulfuri, sulfaţi, detergenţi sintetici, cianuri, fenoli

MTS- 77,2% CBO5-78,4% CCO-Cr-58,9%

SC CAS SA Cluj Napoca Sucursala Zalău Secţia Şimleu S. -evacuare SE


r. Crasna 0,50554416 pH, MTS, CBO5, CCO-Cr, subst. extractibile, azot amoniacal, fosfor total, hidrogen sulfurat şi sulfuri, sulfaţi, detergenţi sintetici, fenoli, cianuri, Zn, Ni, Cr, Pb.

MTS- 70,15% CBO5-57,93% CCO-Cr-72,4%

SC CAS SA Cluj Napoca Sucursala Zalău Secţia Jibou. -evacuare SE

CAEN -3600 Captarea tratarea şi distribuţia apei CAEN 3700 -Colectarea şi

r.Someş 0,387577614 pH, MTS, CBO5, CCO-Cr, subst. extractibile, azot amoniacal, hidrogen sulfurat şi sulfuri, sulfaţi,

MTS-52,6% CBO5-49,6% CCO-Cr-54,46%


___________________________________________________________________________

74

epurarea apelor uzate

fosfor total, detergenţi sintetici, fenoli, cianuri, Zn, Ni, Cr, Pb;

SC CAS SA Cluj Napoca Sucursala Zalău Secţia Cehu Silvaniei -evacuare SE


v.Sălaj 0,239938252 pH, MTS, CBO5, CCO-Cr, hidrogen sulfurat şi sulfuri, sulfaţi, cianuri, fenoli subst. extractibile, azot amoniacal, fosfor total, detergenţi sintetici, Zn, Ni, Cr, Pb;

MTS- 35,2% CBO5-29,7% CCO-Cr-28,08%

SC CAS SA Cluj Napoca Sucursala Zalău -evacuare SE Sărmaşăg


r.Crasna 0,101009498 pH, MTS, CBO5, CCO-Cr, substanţe extractibile, detergenţi sintetici, azot total, fosfor total, Zn, Ni, Cr, Pb;

MTS-55,3% CBO5-48% CCO-Cr-54%

Tab. 3.5.8 Sursele majore de poluare şi gradul de epurare

La nivelul bazinului hidrografic Crişuri, aferent judeţului Sălaj, modul de

funcţionare al staţiilor de epurare se prezintă astfel:

Denumire Activitate

Staţii de epurare existente

Total Funcţionare

corespunzătoare Funcţionare

necorespunzătoare Nu necesită

epurare

Număr Număr % Număr %

Alte activităţi 1 - - 1 100 -


2 1 - 1 50 -


1 - 50 - - 1

TOTAL 4 1 2 1

Tab. 3.5.9 Modul de funcţionare al staţiilor de epurare, la nivelul bazinului hidrografic Crişuri

În anul 2013, cantităţile de poluanţi evacuaţi, pe activităţi economice (tone/an),

la nivelul bazinului hidrografic Crişuri, se observă în tabelul următor:

Activitate NH4 (N) CBO

-5 CCO-

Cr (Cl)

Deter-genţi sinte-

tici

Fe-noli

(P) MTS Rez.

Filtra-bil

Subst extrac-tibile

(SO4)

Alte activităţi

- 0,293 0,061 0,501 0,742 0,001 - 0,021 0,087 3,265 0,023 0,579


0,0460 0,776 0,606 2,450 2,147 0,012 - 0,168 1,241 20,189 0,125 3,735


- 3,211 3,880 13,133 20,341 0,130 0,000 0,246 5,074 241,171 1,492 6,029

Total 0,0460 4,281 4,547 16,084 23,231 0,143 0,000 0,436 6,403 264,626 1,641 10,344

Tab. 3.5.10 Cantităţile de poluanţi evacuaţi, pe activităţi economice (tone/an)


___________________________________________________________________________

75

La nivelul bazinului hidrografic Crişuri, aferent judeţului Sălaj, ponderea încărcărilor cu poluanţi în apele uzate pe activităţii (%), se prezintă astfel:

Tab. 3.5.11 Ponderea încărcărilor cu poluanţi în apele uzate pe activităţii (%)

3.5.3. Tendinţe şi priorităţi în reducerea poluării cu ape uzate

Pentru atingerea obiectivului central al Directivei Cadru în domeniul apei de a se realiza o “stare bună” pentru toate corpurile de apă, atât pentru cele de suprafaţă cât şi pentru cele subterane, cu excepţia corpurilor puternic modificate şi artificiale, pentru care se defineşte “potenţial ecologic bun”, până la data de 22 decembrie 2015, cerinţa prioritară este legată de reducerea presiunilor antropice, respectiv de diminuare a concentraţiilor şi cantităţilor de substanţe poluante recepţionate de reţeaua hidrografică, de îmbunătăţire a calităţii resurselor de apă şi a stării ecosistemelor acvatice.

Corelat cu tendinţa de scădere a volumelor de apă brută captată, s-au diminuat în mod proporţional şi volumele de apă uzată, respectiv cantităţile de poluanţi, evacuate de către utilizatori în receptorii naturali. Gradul limitat de acces a populaţiei şi agenţilor economici la sistemele de canalizare, datorită inexistenţei acestora în majoritatea aglomerărilor umane din mediul rural, precum şi realizarea reţelelor stradale de alimentare cu apă fără realizarea concomitentă a sistemului de canalizare/racordurilor individuale la aceasta este cauza principală a poluării resurselor de apă. La nivelul anului 2013 gradul de acces la sistemele de canalizare şi epurare a fost de cca. 5,8% (comunele Crasna, Sărmăşag şi Fildu de Jos) urmând ca la punerea în funcţiune a sistemelor de canalizare-epurare din comunele Agrij, Gâlgău-Poiana Blenchii, Sălăţig-Dobrin (în curs de finalizare), respectiv comuna Sâg (sistemele de canalizare-epurare sunt finalizate, fără a fi puse în exploatare), să se ridice la cca. 12%;

Nivelul de colectare al apelor uzate urbane, în judeţul Sălaj, aferent anului 2013, pentru cele 4 oraşe se prezintă astfel:

Nr.crt.

Denumire oraş Populaţia

totală Populaţia racordată cu acces la

sistem centralizat %

1 Zalău 53308 50300 94

2 Şimleu Silvaniei 13200 6766 51

3 Jibou 10137 6450 64

4 Cehu Silvaniei 7130 5000 39

Total 83775 68516 82 Tab. 3.5.12 Nivelul de colectare al apelor uzate urbane

Activitate NH4

(N) CBO5 CCO-

Cr (Cl)

Deterg. sintetici

Fenoli (P) MTS Rez.

filtrabil

Subst. extrac-tibile

(SO4)

Alte activitati

- 6,85 1,35 3,12 3,2 0,69 - 5,0 1,37 1,23 1,41 5,61

Captare si prelucrare apa pt. alimentare

100

18,13 13,33 15,23 9,2 8,45 - 38,6 19,39 7,63 7,67 36,11


-

75,02 85,32 81,65 87,6 90,86 100 56,4 79,24 91,14 90,92 58,28

Total in % 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100


___________________________________________________________________________

76

Se constată o tendinţă de creştere a gradului de acces la sistemele de canalizare-epurare a populaţiei atât în mediul rural cât şi în mediul urban.

În vederea eliminării presiunii asupra stării de calitate a apelor dată de depăşirea indicatorilor de calitate reglementaţi, SC Compania de Apă Someş SA Cluj Sucursala Zalău a derulat investiţii pentru reabilitarea şi extinderea sistemelor de canalizare în toate oraşele şi a sistat la finele anului 2013 evacuările de apă brută în valea Zalăului. De asemenea are în execuţie lucrări pentru echiparea liniei a II-a la Staţia de epurare Zalău urmând a se realiza staţii de epurare noi în oraşele Şimleu Silvaniei, Jibou şi Cehu Silvaniei. Pentru reducerea presiunilor antropice şi eliminarea poluării difuze se impune realizarea lucrărilor de infrastructură (canalizare în sistem centralizat şi staţii de epurare) şi în mediul rural. În mediul rural stadiul realizării sistemelor de canalizare este următorul:

Sunt executate, urmând a fi puse în funcţiune sisteme de canalizare în localităţile: Agrij, Gâlgău-Poiana Blenchii, Sărmăşag (Moiad) şi comuna Sâg;

Sunt în curs de finalizare sisteme de canalizare în aglomerările umane: ADI Valea Sălajului (Sălăţig-Dobrin), Crişeni, Pericei, Vârşolţ, Letca, Bănişor, Bocşa, Chieşd, Rus, Crasna (Ratin, Huseni), ADI Valea Agrijului (Românaşi);

Au fost deschise finanţări în anul 2011 pe Fondul de mediu pentru execuţia sistemelor de canalizare în următoarele aglomerări: Ileanda, Carastelec, Pericei (Bădăcin şi extindere Pericei), Sărmăşag (Lompirt, Ilişua), Măerişte, ADI Simion Bărnuţiu (Bocşa Chieşd ), Crasna (Marin şi extindere Crasna).

3.6. Poluări accidentale În anul 2013 nu s-au înregistrat poluări accidentale pe cursurile de apă din judeţul Sălaj. 3.7. Managementul durabil al resurselor de apă 3.7.1. Presiuni semnificative asupra resurselor de apă din judeţul Sălaj

În conformitate cu cerinţele Directivei Cadru Apă, se consideră presiuni semnificative presiunile care au ca rezultat neatingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă.

După modul în care funcţionează sistemul de recepţie al corpului de apă se poate cunoaşte dacă o presiune poate cauza un impact. Această abordare corelată cu lista tuturor presiunilor şi cu caracteristicile particulare ale bazinului de recepţie conduce la identificarea presiunilor semnificative. Cele mai importante categorii de presiuni semnificative din cadrul bazinelor/spaţiilor hidrografice din România sunt presiunile chimice (punctiforme, difuze) şi hidromorfologice. Din multitudinea activităţilor desfăşurate pe ape sau care au legătură cu apele, numai unele dintre acestea exercită asupra acestora o presiune stabilită pe baza unor criterii bine determinate, prezentate în Planurile de management ale bazinelor/spaţiilor hidrografice. Impactul presiunilor semnificative are ca rezultat neatingerea stării bune a apelor de suprafaţă şi subterane şi necesită aplicarea de măsuri care să îmbunătăţească starea acestora. În acest sens pot fi considerate probleme


___________________________________________________________________________

77

importante de gospodărirea apelor următoarele patru categorii majore: poluarea cu substanţe organice, poluarea cu nutrienţi, poluarea cu substanţe periculoase şi alterările hidromorfologice. Poluarea cu nutrienţi, substanţe organice şi substanţe periculoase a apelor de suprafaţă sunt în principal cauzate de emisiile de la aglomerări umane, activităţile industriale şi agricole. Implementarea măsurilor de reducere a emisiilor de poluanţi au drept scop reducerea poluării, acest aspect fiind luat în considerare la elaborarea primului Plan de management. Poluarea cu substanţe organice este cauzată în principal de emisiile directe sau indirecte de ape uzate insuficient epurate sau neepurate provenite de la aglomerări umane, din surse industriale sau agricole, la nivelul judeţului Sălaj fiind determinată de: - realizarea de sisteme de alimentare cu apă fără realizarea concomitentă a

sistemelor de canalizare; - inexistenţa sistemelor de canalizare în marea majoritate a aglomerărilor umane

din mediul rural; - degradările şi disfuncţionalităţile colectoarelor de canalizare menajeră şi

pluvială; - tehnologiile învechite de epurare; - insuficienţa reţelei, în zonele cu sisteme existente; - realizarea reţelelor stradale de canalizare fără realizarea concomitentă a

racordurilor individuale ceea ce conduce la întârzierea punerilor în funcţiune a sistemelor noi de canalizare;

Sursele de poluare punctiforme (evacuări de ape uzate epurate sau neepurate de la aglomerările umane, industrie, agricultură, unitățile care evacuează substanțe periculoase) şi sursele de poluare difuze reprezentate de aglomerările umane/localităţile care nu au sisteme de colectare a apelor uzate sau sisteme corespunzătoare de colectare si eliminare a nămolului din staţiile de epurare sau care au depozite de deşeuri neconforme, precum şi activităţile agricole creează presiuni negative asupra resurselor de apă. Sursele de poluare punctiforme, care depăşesc în mod constant normele de calitate a apei reglmentate sunt Staţiile de epurare Şimleu Silvaniei, Jibou, Cehu Silvaniei, Sărmaşag și Crasna. Poluarea difuză este prezentă, în principal, datorită accesului limitat la sistemele centralizate de canalizare, gradul total de racordare al populaţiei la sisteme de canalizare centralizate fiind de cca 35%. În mediul urban şi periurban cca 82% din populaţie este racordată la sisteme de canalizare, iar în mediul rural doar cca 3% din locuitori sunt racordaţi la sisteme de canalizare şi cca 9% au acces la sisteme de canalizare (sistemele sunt executate, fără a fi puse în funcţiune). Deoarece componenta cantitativă a resursei de apă asigură în mod optim cerinţa de apă brută la sursă, cealaltă dimensiune a resursei constituită ca suport fizic necesar pentru preluarea efluentului impurificat şi susţinerea ecosistemelor acvatice, se constituie în problematica majoră a gospodăririi apelor.

La nivelul localităţilor urbane s-au executat din Fondurile de coeziune lucrări de reabilitare şi extindere a sistemelor de canalizare menajeră în oraşele Zalău (7,695 km înlocuiri, 12,903 km extindere), Jibou (2,28 km înlocuiri, 5,933 km extindere), Cehu Silvaniei (3,036 km înlocuiri, 4,495 km extindere) şi Şimleu Silvaniei (înlocuiri 3,132 km, 10,083 km extindere), derulându-se în continuare investiţii în conformitate cu Programele de Etapizare aprobate, pentru Reabilitarea si extinderea staţiilor de epurare, inclusiv treapta terţiară la Zalău, Şimleu Silvaniei, Jibou precum şi Reabilitarea şi extinderea staţiei de epurare Cehu Silvaniei, cu termen de punere în funcţiune trimestrul IV 2015.


___________________________________________________________________________

78

În mediul rural stadiile fizice de execuţie, la comunele care derulează investiţii pentru realizarea infrastructurii de canalizare şi epurare ape uzate în sistem centralizat, se prezintă astfel: Crasna- 95% reţea de canalizare în loc. Ratin, Huseni şi 12% sistem de canalizare în loc.Marin; Sărmăşag-13% Sistem de canalizare în loc.Lompirt, Ilişua; Crişeni-97%, (canalizare); Pericei-96%-(canalizare); Vâsolţ-96%-canalizare şi 80% pe staţie de epurare; Bocşa-100% canalizare si 95% pe staţie epurare; Chieşd - 99,5% pe canalizare si 95% pe staţie de epurare; Rus -59% canalizare; Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Valea Agrijului (Românaşi – 87%), Bănişor- 92%-canalizare şi 78% pe staţie de epurare; Letca -51% -canalizare şi 0% pe staţie de epurare; Carastelec – 28% canalizare şi 0% pe staţie de epurare; Ileanda şi Bizușa – 20% canalizare şi 0% pe staţie de epurare. Următoarele localităţi rurale au în promovare lucrări pentru execuţia sistemelor de canalizare (deţin Avize de gospodărire a apelor): Almaş, Bălan, Bobota, Cuzăplac, Gîrbou, Hereclean, Hida, Horoatu Crasnei, Ileanda, Mirşid, Sînmihaiu Amaşului, Benesat, Şamsud şi Zimbor.

Se constată o tendinţă de creştere a gradului de acces la sistemele de canalizare ca urmare a promovării-realizării-extinderii reţelelor de canalizare. Până în anul 2018 toate aglomerările mai mari de 2.000 locuitori echivalenţi trebuie să fie dotate cu sisteme de colectare şi staţii de epurare a apelor uzate (secundare şi terţiare), iar aglomerările mai mici de 2.000 locuitori echivalenţi trebuie să realizeze o epurare corespunzătoare în sisteme centralizate şi/sau sisteme individuale de epurare. Conform angajamentelor asumate de România în procesul de aderare, termenele de conformare pentru colectarea şi epurarea apelor uzate orăşeneşti pentru aglomerările umane din judeţul Sălaj, Bazinul hidografic Someş-Crasna, sunt: - mun. Zalău, Şimleu Silvaniei şi Jibou- 2010 pentru colectare si 2013 pentru

epurare; - oraş Cehu Silvaniei-2013 pentru colectare şi 2015 pentru epurare; - comuna Sărmăşag-2007 pentru canalizare şi epurare; - comuna Crasna-2015 pentru colectare şi epurare; - comunele Bobota, Bălan, Surduc -2015 pentru canalizare şi 2017 pentru

epurare; - comunele Pericei, Bocşa, Hereclean, Ileanda, Măerişte, Sîg, Hida, Sălăţig-2017

pentru canalizare şi epurare; - comunele Năpradea, Meseşenii de Jos, Somes-Odorhei, Creaca, Romănaşi,

Almaşu, Horoatu Crasnei, Buciumi, Gîlgău, Chieşd, Crişeni, Vîrşolţ, Cizer, Gîrbou, Bănişor, Mirşid, Letca, Cuzăplac, Băbeni, Coşeiu, Sînmihaiu Almaşului-2018 pentru canalizare şi epurare.

O problemă importantă de gospodărirea apelor este poluarea cu nutrienţi, în special cu azot şi fosfor. Nutrienţii în exces conduc la eutrofizarea apelor, ceea ce determină schimbarea compoziţiei şi scăderea biodiversităţii speciilor, precum şi reducerea posibilităţii de utilizare a resurselor de apă în scop potabil, recreaţional, etc. Ca şi în cazul substanţelor organice, emisiile de nutrienţi provin atât din surse punctiforme (ape uzate urbane, industriale şi agricole neepurate sau insuficient epurate), cât şi din surse difuze (în special, cele agricole: creşterea animalelor, utilizarea fertilizanţilor, etc). Având în vedere atât poziţionarea României în bazinul hidrografic al Fluviului Dunărea şi bazinul Mării Negre, cât şi necesitatea protecţiei mediului acvatic în aceste zone, România a declarat întregul său teritoriu ca zonă sensibilă, conform cerinţelor Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane.


___________________________________________________________________________

79

Poluarea cu substanţe chimice periculoase poate deteriora semnificativ starea corpurilor de apă şi indirect poate avea efecte asupra stării de sănătate a populaţiei umane. Din evaluările efectuate a rezultat că nici un corp de apă de suprafaţă din cadrul spaţiului hidrografic Someş-Tisa nu prezintă riscul de neatingere al obiectivelor de mediu prevăzute de Directiva Cadru Apă (DCA) datorită alterărilor hidromorfologice.

3.7.2. Strategii şi acţiuni privind managementul durabil al resurselor de

apă La nivelul Uniunii Europene, din cauza presiunilor crescânde asupra resurselor de apă s-au promovat instrumente legislative pentru protecţia şi managementul durabil al acestora. Dintre acestea, cel mai important este reprezentat de Directiva Cadru 2000/60/EC, care defineşte apa ca pe un patrimoniu ce trebuie protejat, tratat si conservat ca atare. Această directivă asigură cadrul necesar gospodăririi durabile a apei, ceea ce presupune gestiunea cantitativă şi calitativă a apelor şi ecosisteme sănătoase. Obiectivul central al Directivei Cadru în domeniul apei este de a realiza până la 22 decembrie 2015 o “stare bună” pentru toate corpurile de apă, atât pentru cele de suprafaţă cât şi pentru cele subterane, cu excepţia corpurilor puternic modificate şi artificiale, pentru care se defineşte “potenţial ecologic bun”. România, şi implicit arealul Someş-Tisa, trebuie să realizeze aceste obiective prin stabilirea şi implementarea programelor de măsuri necesare, ţinând seama de cerinţele existente la nivelul Comunităţii Europene. Instrumentul de implementare al Directivei Cadru, este reprezentat de Planul de Management al bazinului/districtului hidrografic care, pe baza cunoaşterii stării corpurilor de apă, stabileşte obiectivele ţintă pe o perioadă de 6 ani şi propune măsuri pentru atingerea „stării bune” a apelor în conformitate cu prevederile Directivei Cadru 2000/60/EC; Poluarea cu nutrienţi, substanţe organice şi substanţe periculoase a apelor de suprafaţă sunt în principal cauzate de emisiile de la aglomerări umane, activităţile industriale şi agricole. Implementarea măsurilor de reducere a emisiilor de poluanţi au drept scop reducerea poluării, acest aspect fiind luat în considerare la elaborarea primului Plan de management. Raportul interimar privind programele de măsuri stă la baza elaborării programului de măsuri pentru cel de-al doilea Plan de management. În plus, alterările hidromorfologice pot determina neatingerea stării ecologice sau potenţialului ecologic bun pentru corpurile de apă, fapt indicat în primul plan de management şi care va fi abordat în continuare. Referitor la prevenirea şi controlul poluării, politica în domeniul apei trebuie să se bazeze pe o abordare combinată, folosind controlul poluării la sursă prin stabilirea limitelor la emisii precum şi standarde de calitate a mediului. Programele de măsuri cuprind măsuri de bază care sunt obligatorii, deoarece implementează legislaţia comunitară privind protecţia apelor şi în plus, măsuri suplimentare, acolo unde măsurile de bază nu sunt suficiente. Prioritizarea măsurilor s-a făcut pe baza analizei cost-eficienţă şi a consultării părţilor (publicului) interesate având ca scop reducerea poluării apelor pentru toate categoriile de surse de poluare: industrie, agricultură, aglomerări umane şi alterări hidromorfologice. Primul ciclu de planificare al Planului de Management al Spaţiului Hidrografic (PMSH) Someş Tisa a fost finalizat în 22.12.2009 şi prezentat pe site-ul A.N.”ApeleRomâne” http://www.rowater.ro/dasomes/SCAR/Planul%20de%20management.aspx.

http://www.rowater.ro/dasomes/SCAR/Planul%20de%20management.aspx


___________________________________________________________________________

80

Aceste probleme importante privind gospodărirea apelor se menţin şi în etapa actuală, identificarea acestora având la bază evaluarea presiunilor exercitate asupra corpurilor de apă în conformitate cu cerinţele Directivei Cadru Apă. În cadrul pregătirii celui de-al doilea ciclu de management al bazinului hidrografic, acoperind o perioadă de 6 ani (din 2015 până în 2021), în decembrie 2012 au fost publicate calendarul şi programul de acţiuni la nivel de bazine/spaţii hidrografice, care includ şi activităţile referitoare la problemele importante de gospodărire a apelor în bazinul hidrografic, astfel: - publicarea problemelor importante de gospodărire a apelor în bazinul

hidrografic (22 decembrie 2013); - consultarea publicului privind problemele importante de gospodărire a apelor pe

o perioadă de timp de cel puţin 6 luni de la data publicării (până la 22 iunie 2014);

- revizuirea şi publicarea documentului privind problemele importante de gospodărire a apelor.

- publicarea problemelor importante de gospodărire a apelor în bazinul hidrografic (22 decembrie 2013);

- consultarea publicului privind problemele importante de gospodărire a apelor pe o perioadă de timp de cel puţin 6 luni de la data publicării (până la 22 iunie 2014);

- revizuirea şi publicarea documentului privind problemele importante de gospodărire a apelor.

În cadrul celui de-al doilea Plan de management vor fi stabilite măsuri pentru fiecare categorie de probleme importante de gospodărirea apelor, pe baza progreselor înregistrate în implementarea măsurilor prevăzute în primul Plan de management, a rezultatelor privind caracterizarea bazinelor/spaţiilor hidrografice, impactului activităţílor umane şi analizei economice a utilizării apei, atât pentru apele de suprafaţă, cât şi pentru cele subterane, la nivelul anului 2013. Cel de-al doilea plan de management va include în continuarea primului plan de management, măsuri de bază şi suplimentare care se implementează până în anul 2021 şi vor fi stabilite, dacă este cazul, şi măsuri pentru următorul ciclu de planificare pentru anul 2027, în vederea atingerii obiectivelor de mediu ale corpurilor de apă. În vederea reducerii poluării cu nutrienţi a apelor, pe lângă măsurile tehnice de îmbunătăţire a calităţii efluentului evacuat de la staţiile de epurare ale aglomerărilor, unităţilor industriale şi fermelor agrozootehnice, aplicarea Codului de Bune Practici Agricole, şi introducerea şi comercializarea pe piaţa de profil a detergenţilor fără conţinut de fosfaţi este cea mai rapidă şi eficientă măsură de reducere a emisiilor de fosfor în apele de suprafaţă. La nivelul judeţului Sălaj, pentru prevenirea poluării cu nitraţi din surse agricole, managementul dejecţiilor, rezultate din activitatea de creştere a animalelor în fermele agrozootehnice reglementate, se realizează în baza studiilor pedologice şi agrochimice elaborate de catre OSPA Sălaj în conformitate cu prevederile Codului de Bune Practici Agricole.

În scopul protejării apelor subterane, utilizate pentru potabilizare, au fost dimensionate zonele de protecție în conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Mediului și Pădurilor nr.1278/20.04.2011 la toate cele 19 surse, instituirea în teren a acestor zone fiind îngreunată de situația juridică a terenurilor. Tot în acest sens, în zonele de protecţie pentru captările de apă pentru potabilizare s-au impus măsuri de interdicţie a unor activităţi şi de utilizare cu restricţii a terenului, pentru prevenirea riscului de contaminare sau de impurificare a apei, ca urmare a activităţilor umane, economice şi sociale.

capitolul 3. apa - apmsj-old.anpm.roapmsj-old.anpm.ro/files/apm salaj/rapoarte starea mediului/anuar...

Documents