Center for Legal Resources

Centrul de Resurse Juridice

Or RESURSE JUR!DCE -

Nr.____Stimate domnule pnm-procuror,

Data /- 4j

Subserisa, Fundatia Centrul de Resurse Juridice, cu sediul In Bucureti, str. Arcului nr. 19,sector 2, mnregistratA in registrul persoanelorjuridice prin Sentin{a civila nr. 276/18.12.1998 aTribunalului Bucureti, cod fiscal nr. RO 11341550 (denumita In continuare “CRJ”),reprezentata prin Georgiana Iorgulescu, In calitate de directoare executivä,

In temeiul afl. 339 aIm. (4) din C. proc. pen, formulam prezenta

PLANGERE

impotriva ordonanlei de clasare din 17 manic 2014, emisã de procuror Luca Mihaela-Cornelia

in dosarul nr. 7270/P/2013 (denumitä In continuare “Ordonanta”),

prin care solicitäm infirmarea Ordonan;ei, redeschiderea urmäririi penale in dosarulnr. 72701P/2013 cu privire Ia sAvârirea infrac{iunilor de lovire i alte violente (art. 193C. Pen.), rele tratamente aplicate minorului (art. 197 C. Pen.) i omisiunea sesizarli (art.267 C. Pen.) i trimiterea In judecatá a celor vinovati de sàvârirea acestor infrac{iuni.

MOTIVE:

1. SITUATIA DE FAPT

La data de 29.10.2013, subscrisa a inaintat Parchctului de pe lftngä Judecatoria Oradea un

denunl1 referitor Ia abuzurile pe care personalul Centrului de plasament pentru COH cu

probleme psihosociale din Oradea Ic aplica minorilor din acest centru. Prin dentin;, CR1 a

‘0 copie a denuntului este ataatä prezentei ca Anexa nr. 1

Str, Arculul Nr. 19. Sector 2,021034- Bucuresti, Tel.: ÷4021 2120690,2120691,21205 20, Fax: *4021 21205 19,Email: office@crj.ro, www,crj.ro

solicitat cercetarea i trimiterea In judecalã a persoanelor responsabile de ingrijirea i

educarea copiilor din ceniw, cu privire Ia sAvilrirea infractiunilor prevazute i pedepsite de

art. 180, 263 i 306 din vechiul Cod Penal.

Denunçul a fost Inaintat in urma unui reportaj difuzat La postul de televiziune PROTV in data

de 24.10.20132, In cadwi cãmia mai multi copii din centwl din Oradea descdau abuzudle Ia

care au fost supui de cätre educatorii [or.

La data de 17.03.2014, procurorul de caz Luca Mihaela-Comelia a dipus clasarea cauzei,

insuindu-i argumentele din referatu) Cu propunere de clasare Intocmit de Inspectorawl de

Po1ie a! Judetului Bihor, Serviciul de Investiga;ii Criminale. La data de 31.03.2013,

Ordonan{a i referatul pe care aceasta s-a bazat au fost comunicate subscrisei, in copie.

CRJ considerã cä solu(ia de clasare este netemeinicâ, motiv pentru care formulàm In

termen prezenta plângere conform art. 339 aIm. (4) C. proc. pen. intrucftt Ordonanta nu

conpne argumente proprii penn-u clasare, procurorul de caz preluându-le pe cele din referatul

comisarulul ef Laza Gheorghe, crinca de mai jos va avea in vedere motivele de clasare

cuprinse In acest referaL

2. CRITICA SOLUTIEI DE CLASARE A CAUZEI

a. Introducere

Pe scurt, motivele de clasare invocate in referat au in vedere trei aspecte:

• lipsa de probe cu privire Ia sävârirea de acte de violença fala de minorii din

centrul din Oradea;

• neIntrunirea conditiilor necesare pentru existenta infractiunil de rele tratamente

aplicate minorului;

• existen(a unei cauze justificative, conform art. 21 aIm. (1) C. Pen.

2

su nt-batuti-cu-pu m nil-tie-a ngajati . html

Centrul de Re3urse Juridice -2- Center for Legil Resoarceg

b. Lipsa de probe

In argumenterea propunerii de clasare a cauzei a fost invocatã In mod preponderent lipsa de

probe cu privire Ia comiterea de acte de violen;a asupra minorilor din centru, In acest sens

reflnându-se urmatoarele:

,,nn exista probe care sã demonstreze dincolo de once dubin Ca 0 anumitã persoanã

a comis infracflunea.”

“Cli jar dacu cinci dintre copU declard cã aufost batufl, tin an fast martoni prezenfl jar ceilaip

copii audiap, doar an auzirfära a vedea aceste aspecte ‘ifara a Ic putea sus(ine declara(iile”

“Aceastã infrac;iune [art. 193 C. Pen.] tin poarefi doveditd diii lipsa de probe deoarece zilci

mud dintre ininori nit a fast examinat medico legal, izu an fost depuse pldngeri Ia DGASP san

polipe, nünonii tin an adus la cunoctn4a nanagerilor de caz eventualele abuzuri Ia care an

fast snpuci de cãtre educatori jar din evaluarile psthologice ale minorilor rezultã cd aceytia

prezintd aspecte disfuncflonale la nivelni personalitã(ll”

Consideram Ca pasajele reproduse mai sus denota o greita in{elegere a legisla{iei aplicabile i

a specificului situatiei minorilor institu{ionaliza;i In centrul din Oradea. Astfel,

> pentru efectuarea urmäririi penale fatà de o persoanã flu este necesarA existen(a unor

probe care sA demonstreze “dincolo de once dubiu” dl aceasta a sávâit o

infrac;iune, aa aim se susØne In referat. Art. 305 din C. Proc. Pen. prevede ca

urmärirea penala, Inceputã cu privire Ia o fapta, se continua fata de o persoanã atunci

cflnd “diii datele i probele existente in canzã nezulta indicii rezonabile [sublinierea

noastraj ca o anunzitã persoanã a sãvânit fapta pentru care s-a Inceput nnmänirea

penala”.

Or in spe;a, existau indicii mai mult decât rezonahile cä anumiti educatori din centru au comis

acte de violenla him de minorii aflati In grija br. Astfei, in cuprinsul referatului se

mençioneazã ca, in luna mai 2013, in urma unei activita de verificare in centru, s-au constatat

posibile abuzuri asupra minoribor. Chiar DGASPC a inaintat, in noiembrie 2013, un denuni

impotriva a patru dintre educatorii din centru (Mihe Mirel, hula Adrian, Costru{ Adrian i

Chie Ovidiu). De asemenea, organele de urmãrire penala aveau Ia dispoziie i materialul

Centrul de Resurse Juridice 3 - Center for Legal Resoarcet

realizat de PROTV, constatarile CRJ3, precum i declara{iile minorilor din cadrul audierilor.

Reamintim cä flu este vorba de un incident izolat sau de 0 victima srngularA, ci de abuzuri

continue asupra mai multor minori, sustinute de numeroase indicii rezonabile, pertinente i

mai ales concordante.

> invocarea lipsei unor examene medico-legale, a plangerilor formu1ae de minori i a

aducerii situaçiei Ia cunotinta managenlor de caz denota o lipsa de Injelegere façA de

specificul situa{iei minorilor institutionalizati. Dupä cum se precizeazã i In raportul

CRJ intocmit in urma vizitei in centru, mmcm “nu au acces Ia telefon ,si nu pot face

petifli, in care sã sesizeze eventuale abuzuri, cu toate cã serviciul ‘Telefonul

copilului” are sediul exact in acest centn de plasarnent. TinerU de aici nici nit tiu de

existenfa unui numãr la care pot apela pen tru a sesiza eventuale abuzurL Adolescenfli

au povestit di nu $iu ztnde ,ci cui sa sesizeze abuzurile la care sitnt supityi”. Astfel, In

conditiile In care beneficiarilor centrului Ic era imposibil sá sesizeze abuzurile

suferite, cerinta ca acetia sä ii Incunotiintat DGASPC, polipa sau managerii de

caz despre acestea apare ca absurda. Din contra, faptul CA aceste persoane erau

lipsite In fapt de once posibilitate de acces Ia lustitie ar II trebuit sa ftc un

argument pentru proactivitatea si stäruinta organclor de urmAnire penala, nu o

scuzA facila pentru clasarea cazului.

> argumentul lipsei martorilor apare ca greit plasat, Intrucât In speã flu este vorba de un

incident izolat, care sä fi afectat Ufi singur minor din centru, ci de un tratament abuziv

i violent aplicat In mod regulat tuturor minorilor. Cinci minori au declarat, In cadrul

audierilor, cä au fost batu;i de personalul centrului. Aceste declaratii se coroboreaza i

intre eie, dar i cu celelaLte probe menionate mai sus, probe ce ar fi trebuit luate in

considerare de organele de urmArire penala. Toate acesle probe conduc Ia aceeai

concluzie, aceea Ca minorii din centru au fost abuzati de educatorii br. Mai mult,

flecare minor In parte a indicat In mod exact de care dintre educatoni a fost

bàtut, astfel cá nu se poate suspne cii nu s-a putut alla identitatea faptuitonilor.

) Atitudinea organelor de urminire penali In speli a fost de o pasivitate

nejustiricata, contrarä obIigaii1or acestora, principiului aflinii adevimului i

necesilaçilor de protecie a minorilor. Astfel, pe Iflnga nesocotirea datelor i probelor

men{ionate miii sus, organele de urmãrire penala au dat dovada de neglijena i In

probleme-psihosociale-din-Oradea-1278/

Ceatzul de Reurse Juridice -4- Center for Legal Reaoorces

efectuarea activitajilor investigative ce se impuneau in spejá. Consideram cA In mod

nejustificat audierile s-au limiat Ia 13 minoñ i 4 educatori, i cã era necesarã audierea

unui numãr mult mai mare de persoane care ar fi putut oferi informajii relevante,

inclusiv manageri de caz, psihologi i alt personal specializat din cadrul DGASPC

Bihor. De asemenea, organele de urmärire penalà au omis sa investigheze

Iegatura de cauzalitate dintre tulburarile comportamentale ale minorilor

(constatate prin raportul de evaluare psihologica men(ionat In referat), pe de-o

parte, i violentele educatorilor i negIijena personalulul DGASPC, pe de alta

parte. Suntem de pärere cã o investigatie temeinicA in acest sens ar fi relevat faptul Ca

tulburarile comportamentale ale minorilor sunt o consecinjã directa a tratamentului Ia

care au fost supusi, Intrunindu-se astfel elementele infracpunii de rele tratamente

aplicate minorului.

c. Infracçiunea de rele tratamente aplicate minorului

0 a doua susjinere a organelor de urmarire penala o reprezinta faptul ca, i In ipoteza in care

asupra minorilor din centru s-ar fi comis violenje. acestea nu ar Ii realizat oricum elementul

material al infracjiunii de rele tratamente aplicate minorului. Argumentul invocat In sustinereaacestei ipoteze este acela cA, pentru a ne afla in prezenja acestei infracriuni, este necesar sä

avem de-a face cu o activitate cu caracter de continuitate, care sã punä In primejdie

dezvoftarea minorului, i nu cu o “coreqie izolara, intthnplãtoare, deterrninatã de o grqea!ã

a ,nmonilui’’.

In primul rand, trebuie precizat cã din textul de lege (In formularile sale din 1egislaia penalà

veche, cat i nouA) nu reiese cerina continuitãi abuzurilor. Din contrA, cerinta principala

pentru existenja acestei infractiuni o reprezinta punerea In primejdie gravA, prin mäsuri sau

tratamente de once fel, a dezvoltarii fizice, intelectuale sau morale a minorului. Astfel, i un

incident singular, daca este de naturA a avea un asemenea rezultat, poate conduce Ia existenja

acestei infractiuni, intrucflt continuitatea nu este o cerin3A esentiala impusA de lege in acest

caz.

In al doilea rflnd, concluzia organelor de urmArire penala cu privire Ia lipsa continuitAjii

abuzurilor este vádit gresita i in contradicie cu toate probele din spe{A. Astfel, trei minori au

declarat chiar in cadrul audierilor cA au fost bAtuji de mal multe on de cAtre educatorii din

centru. Faptul cA violen;ele i abuzurile nu au avut in vedere un singur rezident al centrului, ci

mai mulji, denota cä acestea nu au un caracter intAmplator i nu sunt simple ,,scãpãri” ale

Centrul cit Reurse Juridice -5- Center for Legil Resourcei

personalului centwlui. Ele flu reprezinta doar abateri izolate, ci sunt exemplificatorii pentru

Intreaga atitudine a educatorilor in raport cu minorii aflai In grija br. Violença aplicatA

minorilor este o prezentä continua In centru i un mod de viata pentru rezideni

acestula. Este evidefit cã abuzurile fizice i teroarea psihologicA asociatä au drept consecinta

afectarea dezvoltarii intelectuale, morale i fizice a minorilor. Chiar daca aceste violente flU

Iasa urme fizice permanente, nu poate fi contestat fapiul Ca Ufl medlu violent i o atitudine

ostilä sunt de naturA a afecta dezvoltarea morala i intelectuala a unui minor.

Posibilitatea ca o astfel de consecin{á sà se produca este cu atât mai mare cu cat, In cazul

de fata, avem de-a face cu minori institutionalizati, lipsiti de protecpe juridica efectivá.

Pe Iânga caractewl regulat a! abuzurilor, se remarcä i ferocitatea cu care educatorü au

actionat asupra minorilor. Niciun posibil comportament a! copiilor din centm nu ar ii putut

justifica ca acetia sã lie loviti cu capuL de perei i sã le fie prinse degetele ifi tocurile ui1or.

In acest caz nu avem de-a face doar Cu 0 mentalitate retrograda a educatorilor, care nu au

invajat sá renunte Ia a aplica violenja in educarea minodlor, C cu o lipsa de empatie extremã

care flU ar trebui sa existe Ia nicio persoanA cäreia I se Incredinteaza un copil. Atitudinea

educatorilor nu este similarä cu cea a unui pãrinte care, In mod grqit, dar cu buna-credinta,

aplicA 0 ,,corectie” copilului säu, ci Cu aceea a unei persoane pentm care exercitarea violentã a

puterii reprezintä o veritabila satisfac;ie.

Referawl mentioneza i cã din raportul de evaluare psihologica “nu rezulta punerea in

primejdie gravã a dezvoltarii fizice, intelectuale san morale a ininorilor”. 0 astfel de

afirmatie apare ca nefundamefltatã, din moment ce raportul de evaluare psihologicä menionat

a constatat numeroase wiburAri de personalitate in rândul minoribor difi centru, care releva in

mod neechivoc cel putin o dezvoltare moralä afectata.

lfl fine, Ia punerea in gravã primejdie a dezvoltarii minorilor contribuje In mod cert i

condi{iile improprü din centru, precum lipsa unor condith de cazare adecvate, a supravegherii

corespunzãtoare, a unor facilitaçi sanitare normale, a uflei protec;ii juridice efective etc. Unele

dintre aceste siwa;ii at fi putut fi remediate cu concursul personalului centrului, al

managerilor de caz ai minoribor (care ar 15 putut mãcär sã ii informeze pe acetia cu privire Ia

drepwl lot de a face plângeri Impotriva abuzurilor suferite) i a altui personal specializat din

cadrul DGASPC Bihor (psihologi), daca un astfel de rezultat ar 15 fost urmärit. Consideràm

Ca lipsa oricärui efort din partea acestor persoane In efectuarea indatoririlor br de

serviciu reprezintä negIijena In serviciu (art.298 NCp) din partea acestora, i suntem de

Centrul de Resurse Juridice -6- Center far Legal Resourcei

párere cã investigaa organelor de urmärire penalä ar II trebuit sä aibá In vedere i

acest aspect

d. Cauza justificativa

Ultimul argument invocat de organele de urmärire penala in motivarea propunerii de clasare II

reprezintã susØnerea cä, i daca educatorü ar fi comis acte de vioienta fala de minorii din

centhi, acest lucru ar Ii fost justificat “deoarece pentru ethwarea i corijarea minorilor sunt

situaffi in care trebuie sã se procedeze, cii fermitate ,ci chiar Cu severitare in cazu H izolate si

atunci când acectia grqesc.”

Acest argument denota o abordare primitivà asupra modului In care ar trebui educat un

minor, precum i 0 gravä necunoaØere a Iegis1aiei penale i a celei de protectie a

copilului.

Art. 21 aIm. (1) C. Pen., invocat in cupdnsul referatului, se refera Ia justificarea sävâririi unei

fapte prevázute de legea penala ,,constând in exercitarea unui drept recunoscut de lege sau In

indeplinirea unei obliga cii prevazute de lege, cit respectarea condipilor ci ilniltelor prevazute

de aceasra”. Niciuna dintre ceie doua ipoteze stabilite de acest articol flu exista in speA.

Legea flu recunoate niciun drept al niciunei persoane de a lovi un minor, jar In

Indeplinirea obIigallIor de educare i Ingrijire a minorilor este interzisà In mod expres

folosirea violentel. Acest lucru a fost retinut i in doctrina penala, precizându-se cã “Având in

vedere modificarile legislative din ultimU aid cii incidend in dameniul protecflei drepturilor

copiluhd, in prezent hi sfera dreptidui de corecie nit se mai poate include ci dreptul de a

exercita violenfr fizice, chiar de mica intensitate, asel cã acestea var ft considerate fapte

nejustificate ci atunci c/and an fast comise in cadru familial ci in legatura cii educarea

minorului (Fl. Streteanu)”4. Este evident cã daca violefitele fizice asupra minorilor nu pot

constitui cauze justificative in mediul familial, ele nu pot avea aceastã calitate nici In ceea ce

privete minorii institutionalizati.

Interzicerea aplicarii violentei fatá de minoril este expres stabilita si de Legea nr.

272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, art 89 din acest act

normativ prevazãnd cá copilul trebuie protejat Impotriva oricáror forme de violentä,

indiferent de mediul In care se aflá.

Noul Cod Penal, Ghid de aplicare pentru practicieni, Corina Voicu, Andreea Simona Uzläu, Raluca Moro5anu,Cristinel Chigheci, editura Hamangiu 2014, p.37

Ceatrul de Reurse Juridice .7 - Center for Legal Resources

Consideram cã interpretarea pe care organele de urmärire penala au dat-o legilor pe care sunt

Insärcinate sä le aplice este inacceptabila i este de naturä a periclita gray bunul mers al

justiiei penale fa{a de persoanele care au cea mai mare nevoie de protectia acesteia.

e. Jurisprudena CEDO

in spe{A, a fost Incàlcat dreptul minorilor din centrul din Oradea de a nu II supui

torturli sau tratamentelor sau pedepselor inumane sau degradante, drept instituit de

art. 3 din Conventia Europeaná a Drepturilor Omului.

Nerespectarea acestui drept rezulta In primul rand din violentele pe care educatoril din centru

Ie-au aplicat minorilor. Prin cruiimea ieitã din comun i prin faptul cã au fast motivate de un

scop, lie general (“educarea” minorilor), fle specific (razbunare pentru abateri sau oblinerea

de informatii despre cine a comis a anumitã abatere), aceste acte de violença reprezintã yea

mai gravã formä de Incalcare a art. 3 din Conventie, i anume tortura, aa cum a fost

aceasta definita In jurispruden$a CEDO (frianda impotdva Regatului Unit, nr. 5310/71.

Selmouni Impotriva Frantei, nr. 25803/94, Than impotriva Turciei, nr. 22277/93).

CEDO a impus standarde extrem de stricte In ceea ce privete tratamentul ce poate fi aplicat

persoanelor private de libertate5, stabilind cä folosirea fortei fizice asupra acestor persoane,

In situatii In care aceasta flu este absolut necesará ca urmare a conduitei persoanei In

cauzà, reprezintä In principiu o Incalcare a art. 3 din Convenpe (Keenan impotriva

Regatului Unit, nr. 27229/95 I 13. Ribhsch impotriva Austrici, nr. 18896/9 I 38).

Si condipile improprii in care minorii sunt cazati (consemnate i In raportul CM) reprezintä,

conform jurispruden{ei CEDO (Peers impotriva Greciei, nr. 28524/95 § 74, 75), o Incalcare a

art. 3 din Conventie.

In al doilea rand, art. 3 din Conventie a fost incglcat ca urmare a nerespectärii obligapei

pozitive a statului de a proteja minorii din centrul din Oradea impotriva relelor

5Tn acceptiunea CEDO, notiunea de privare de libertate include nu numai arestul sau detentia, dar i privarea

de libertate din motive medicale sau sociale, precum in cazul minorilor din Oradea, in conformitate cu art. 4

al Protocolului opionaI Ia Conventia impotriva torturii i a altar pedepse on tratamente Cu cruzime, inumane

sau degradante, adoptatä Ia New York Ia 10 decembrie 1984 si ratificat de Romania. Acest articol stabiIete cã

prin privare de libertate se ineIege once formä de detentie sau inchisoare on plasarea unei persoane intr-un

Icc public sau pnivat de retinere pe care null poate päräsi dupá voia sa, prin ordinul oricärei autoritäti judiciane,

administrative sau de altä naturä.

CcMrul de Reurse Juridice -8 Center for Legal Redonrcc:

tratamente. CEDO a statuat, In jurispwdena sa, cä obligaØa unui stat pafle Ia Conven;ie de a

respecta art. 3 flu implica doar obliga;ia negativa de a nu supune persoanele aflate In grija sa

Ia rele tratamente (obIigaie ce oricum a fost mncalcatA in spea), ci i ob1igaa pozitivä de a

lua mäsuri pentru a se asigura di astfel de incidente flu se produc (A Impotriva Mmii

Britanii, nr. 100/1997/884/1096, Z i altii contra Marii Bfltanii, nr. 29392/95). In ceea ce

privete persoanele private de libertate, aflate intr-o situtie vulnerabila, Indeplinirea acestel

obligaçii de cãtre state se aprecieazã i mai sever (Akta Impotdva Turciei, nr. 2435 1/94, §

290), lar vulnerabilitatea determinata de starea privativã de libertate poate fi exacerbatã de

existenta anumitor conditii, precum bolile mintale (Renolde impotriva Frantei (2008), nr.

5608/05 §84, Rivere Impotriva Franici, nr. 33834/03 § 63, Keenan Impotriva Regatului Unit,

nr. 27229/95 § III).

In spea, Incalcarea acestei ob1igaii rezulta din neglijena personalului DGASPC care, dei

avea cunotin(á de neregulile din centru, a omis sã ia vreo müsurä concretä pentru

remedierea acestora i protejarea minorilor. Dei Inca din luna mai 2013 s-au constatat

suspiciuni de abuzuri in centw, iar evaluarea psihologica efectuata in luna julie 2013 a scos Ia

ivealä numeroase probleme care afectau rezidentii acestuia, managerii de caz ai minorilor

flu au depus niciun efort pentru ameliorarea situaei sau pentru Inlesnirea accesului

copiilor Ia justiçie. Daca personalul DGASPC ar Ii dat dovada de o minima competen{a In

cauzá, as ti trebuit sä observe cä tulburarile de personalitate foarte grave ale minorilor indica

faptul ca acetia nu beneficiaza de un tratament corespunzãtor, i sa faca uz de toate pürghiiie

legale disponibile pentru a asigura respectarea drepturilor acestora. In schimb, abuzurile i

violentele au fost lasate sä continue, i este foarte probabil cii ele persistii i Ia momentul

actual.

In al treilea rand, art. 3 din Conventie a fost Inciilcat i de ciitre Parchetul de pe Iãngii

judeciitoria Oradea, prin neefectuarea unei investigaii efective in ceea ce privete

abuzurile semnalate.

Conform jurisprudençei CEDO, statele au obligajia de a efectua o investiga{ie efectiva in ceca

ce privete suspiciunile de rele tratamente, investigaie ce trebuie sã lie capabili de a

conduce Ia identWicarea Si pedepsirea celor responsabili (Akdeniz impotriva Turciei, nr.

25165/94 § I 39). Lipsa unci astfel de investigatii constitule o Incilcare a prevederilor art

3 din Conventie (Assenov i aftii impotriva Bulgariei, nr. 90/1997/874/1086 § 106). In cazul

persoanelor allate in custodia autoritalilor i cu privire Ia care se constatã cã au suferit

viitãmãri, statele au obligaia de a oferi o explicatie plauzibili cu privire Ia modul In care

Centrul de Reurse Juridice - 9- Center for Legal Resources

aceste vàtâmàri s-au produs (Ribitsch Impotriva Austriei, nr. 18896/91 § 34), In caz

contrar find vorba de o Incalcare a art. 3 din Convene.

In virtutea acestor obIigaii, organele de urmãrire penala ar fi trebuit sa investigheze In mod

efectiv i real atht abuzurile Ia care au fost supui minorii din centm, dar i legátura de

cauzalitate dintre aceste abuzuri i tulburarile comportamentale ale minorilor

constabte prin raportul de evaluare psihologicä, i sã ofere explica(ii plauzibile In

Iegàtura cu aceste aspecte. Investigajia ar 11 trebuit sa fie de naturã a conduce Ia aflarea

adevamlui In cauzã i Ia sancionarea celor vinovati.

In schimb, Parchewl i polijia au folosit aparenta iipsa de probe drept scuzã pentm

neindeplinirea obligaØilor ce le incumba conform legisIaiei inrerne i jurispruden;ei CEDO.

Referatul Intocmit In urma investiga(iei nu oferà nicio explicatie cu privire Ia cauzele

care an condus Ia situa;ia actuala a minorilor, dei este evident cä problemele acestora

nu puteau apärea din nimic. Dupä cum am arätat Ia seciunea 2 b) de mai sus, organele de

urmärire penala au dat dovada i de un dezinteres inacceptabil In instrumentarea cauzei i in

strângerea de probe.

Fata de toate cele de mai sus, solicitam Parchetului de pe lânga judecätoria Oradea sa

aconeze In conformitate cu rolul constituçional al Ministerului Public de apãrätor al

drepturilor i libertä(ilor cetatemlor, prin infirmarea Ordonantei, prin redeschiderea

urmäririi penale In dosarul nr. 7270/P12013 i prin trimiterea In jndecata a celor

vinovati.

Data: 17.04.2014

Centrul de Resurse Juridice

prin Georgiana lorgulescu,

Directoare Executiva

&fcijR4./

In atenlia Domnului Prim Procuror Vidican Gheorghe

Central de Rtiurse Juridice - 10- Center for Legal Reaonrces

Anexa nr. 1

Ceatrul de Resurse Juridice -11 - Center for Legal Reaourcn

I

CeDtEU de Resurse hiridice -12- Center for Legal Resources

CATRE: PARCHETUL BE PE LANGA JUDECATORIA ORADEA

SubscrisaFundatia ,,Centrul de Resurse Juridice”, cii sediul in Bucureti, str. Arcuhui

nr.19, sector 2, cod fiscal R11341550, înscñsä In Registnil Special cu nr. 380 din data de29.12.1998 cont bancar R033RZBR00000600024080 18, Raiffeisen SMH, reprezentatäprin lorgulescu Georgiana Camelia, director executiv,

prin prezenta va sesizãm In legawra cii urmatoarele fapte:

La data de 24 octombrie 2013, orele 19.00, In cadnul jurnalului de tini diftizat deposmi de televiziune PROTV de Ia onele 19.00

copii-spun-ca-swfl-hatuti-cu-pitnmi-de-angaiati.htrnl, au fast prezentate plftngerile maimultor mmon, Cu privire In rele tratamente aplicate copiilor din Centml de plasamentpentm CODHi Cu probleme psihosociale din Oradea. judeftil Bihor.

Astfel, In imaginile prezentate In reportajul tv, mai multi copii descriu abuzurilefizice, emotionale i verbale la care an fost supui i amenintärile care le-au fost aduse(declaratii ale victimelor):

xc introduceatt degetcie de Ia a mflnä Inn-c it’ã ci toc. Aproape cä Iji strivendegetul”.

‘A,n Thst bärut, tint en enput de perqi, ccilcat In pictoare. Am un canin care in i—aie.dt prin /nizä In timp cc rn—a lovit. M—a Wfl.CnU4at at te omor, te omor, tot a.ya tirki inmbw”.

,,Donznul C tie-a bägat pe tofi copiii Cu inarnile In u.yä pdna cdnd ccl vinovat sãspunO cã a rndn.cat sakunid tie biscu4i”.

,,Dommd A. ui—a luat tie cap, rn-a zgdriat pe gilt i mi-a dat c&eva pairne “.

Domnul M. ohicnuicyte ca Ioveascá en bastomil pe cop In paime, pe spate,alteori ne bagä degeteic to aya ci trage tie ca”.

,,Siint Iii ceutru tie ii tutu .yi tn acest tim; m.i s-alt hagat degetele in uä, am fostbütut cit punnud In stornac i strâns tie gilt”.

..Am jb,ct bätut, dat Cit capul tie pereçi, cäicat In picioare. Ani cdci un canin caremi—a ie.dt pu-in huzä In titup cc rn-a lovit, A/i—a amenin (at cO Ic ornor, te ornor, tot a’cu uriaki mine’’.

,.A (bst btititt mi copil tie dec10 fix tic eJit1 tie centru en genunchii In buna, pthidcc I—a lasat mInis pe jos “.

.,fi in,mcril yi fl,jine.yte In toatefelurile

Un angajat confirmä faptele sesizate de copü, afirmflnd cä sum CULIOSCUte deIntreg personalul din institulie:

a

,,Dcfripr, rofi tiin Ce se Inrdmplà acolo, .ythi ccl aufost ‘i mcii sun: agresafi verbal,fizic, emofionat’ i ,,Este ci situcqie care incO nit s-a solufionat cit toare câ plângerilecopillor au ajuns peste tot”.

Tot In reportajul tv so aratit cit sesizriie copiilor au ajuns Ia asistenhii sociali dinDirec[ia Generala de Asistentit Sociala i Protectie a Copilului Bihor (D.G.A.S.P.C.) i citefuI do centru a primit tin avertisment. Directorul D.G.A.S.P.C. Bihor aflrma càplflngerile copiilor flu s-au confirmat In urma anchetei inteme.

In pedoada urmätoare, managerul programului ,,Pledoarie pentru demnitate”Oeorgiana Pascu, Insotitã de Un psiholog vor realiza o vizitit do monitorizare neanunlatAIn Ceninil de plasament pentru Copiii cu probleme psihosociale din Oradea. Vizita are toeIn cadmi proiectului finan{at de Comisia Europeana, ,,Copüi privap de libertate dinEuropa Centralä .yi tie Este Intre no,ctenire ,ci refonnã” i a Protocolului de colaborareInchelat In baza articolului 33 a Conveniei ONU privind drepturile persoanelor at

dizabilitit{i, cu Ministerul Munch, Familiei, Protectiei Sociale i Persoanelor Vñrstnice,pentru monitorizarea implernentitrii Conventiei (Legea nr.221/2010). In mitsura In care Inirma vizitei do monitorizare vor exista informaçii relevante pentru plângerea do fart, tovom transmjte de Indata.

Drepturile fundamentale ale omuLui, cum ar fi dreptul de a mi fi supus corturii,tratamentelor degradante i inumane preväzut de art.3 din Conventia Europeanit aDrepturilor Omului esle inviolabil.

Va solicitum:- Cercetarea i trimiterea In jtLdecatit a persoanelor responsabile do ingrijirea i educareacoplilor din Centrul de plasament pentit cophi cu probleme psihosociale din Oradea, cuprivire Ia sãvftrirea infraciunii de lovire i alto violen{e previtzutt de art. 180 Cp aflatit inconcurs ideal cu infrac;iunea de roLe tratarnente aplicate minorului, prevazuta de art.306

I Cp cii (a so vedea in acest seas Decizia lCd datit In recurs In interesul legil nr.37/2008)- Cercetarea i trimiterea In judecatit a persoanelor responsabile de Ingrijirea i educareacopiilor din Centnul de plasarnent pentru CopHI Cu probleme psihosociale din Oradea,DirecØa Generala de Asistenla Socialà i Protectie a Copihului Bibor i Consiliul JudeteanBihor, CU pnivire Ia sitvftrirea infractiunii de omisuune a sesizddi organelor judiciare,art.263 din CP, avitnd in vedere faptul cit plitngerile copiilor an fosi mnregistrate IaDGASPC Bihor. Acestea aveau obliga{ia legalit sit sesizeze organele de cercetare penalaIn legitturit cu suspiciunile de vittitmare SUU Cu vittitmitdle produse do unh din angajahcentrului de plasament i sit 1e ofere protecie pC toatit perioada derulitnii investigaiilor.

Centnil de Resurse Juridice (CRJ) sustine i acçioneazã pentru crearea i functionareaunui cadnu legal i institutional care sit asigure itspectarea dreptudlor ornutui i aega1ititii de anse i penLru nccesul liber Ia tin act de justic echitabil. CR1 a efectuatpeste 200 de vizite do monitorizare in ultimii 10 ani i a raportat anual inciticari aledrepturilor copillor i adultilor Cu diznbilititØ institutionalizati

din-institnthle-publicc , http://www.crjso/Manifest—pentrn—deinnitatc- 1234. cazul

7

J

Lftnámlui Valentin Câmpeanu In faza deliberarilor Ia Mama Camera a CEDOhttp:l/www.ci-iso/Centitil-de-Resurse-Juridice-pentru-Valentin-Campeanu-vs-Romania).

In prezent, CRJ este partener in doua proiecte intemationale, finantate de ComisiaEuropeana, cu scopul observãrii modului in care sunt respectate drepturile copiilor Cudizabilita;i mintale, institutionalizati, i a doeumentãrii accesului copiilor instittilionalizatiIa justiçie: http://www.cri.ro/Accesul—la-iustitie—al-copiilor-cu—dizabilitati—mintale,http://www.crj.ro/Copiii—privati—de-Iibertate-in-Europa-Centcala-si-de-Est—intremostenire-si—refonna).

Va solicitäm sa ne comunicati actele deadoptata in cauza.

cercetare efectuate precum i soluia

Petent,

Pentru detcilU sztplbnentare .yi coresponden(ã, VU riçqàin sd contactafi:Georgiana lorgulescu , Directoare Executiva, Centrnl de Resurse JuridiceE-mail: georgiana@ctj.roGeorgiana Pascu, Manager de Program, Centnil de Resurse Juridice

SEr. Arcului, nr. 19, Sector 2, Bucureti, cod postal 021034tel: 021-2120520, fax: 021-21205 19, mobil: 0729 881 159e-mail: gpascu@crj.ro

DOMNULUI PRJM-PROCUROR AL PARCJ*TULUI DE PE L&NGA JUDECATORIA ORADEA

Centrnl de Resurse Juridice,Georgiana lorgulescuDirectoare Executiva

3