apmsj-old.anpm.roapmsj-old.anpm.ro/files/apm salaj/reglementari/completari... · web viewdin anexa...

COMPLETARI LARAPORT DE EVALUARE A IMPACTULUI

ASUPRA MEDIULUI GENERAT DEFORAJUL SI ECHIPAREASONDELOR ORIZONTALE

H 1, H 2, H 3 SUPLAC, JUDETUL SALAJ

EXPERT EVALUATOR PRINCIPAL

NICULAE GHEORGHE

Atestat nr. R-EIM-03-63/2008

EXECUTANT: S.C. EURO ENVIROTECH S.R.L. Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010

Cod: EE-396-E/2010

Beneficiar:OMV PETROM

ASSET 1 CRISANA_BANAT

NOIEMBRIE 2010

Ploiesti, Soseaua Ploiesti-Targoviste Km 8Tel/Fax: (0244) 597 109; Mobil: 0722 314 686

www.euroenvirotech.roe-mail: [email protected]

Cod de Inregistrare Fiscala: RO 14506092Cont: RO13 RNCB 0205 0448 6620 0001, BCR

Prahova

Completari la Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor orizontale H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj

Echipa de elaboratori:

Gheorghe NICULAE

Rodica RUSEN

Rodica GHIMICI

Adrian AVRAM

Mihai NICULAE

Nela ZAMBILA

Nioembrie 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010

2


CUPRINS

PREAMBUL---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------5

1 INFORMATII GENERALE---------------------------------------------------------------------------------------------------5

1.1 Titularul proiectului--------------------------------------------------------------------------------------------------------5

1.2 Denumirea proiectului------------------------------------------------------------------------------------------------------51.4.2Amplasament----------------------------------------------------------------------------------------------------------------61.4.3 Descrierea lucrarilor-------------------------------------------------------------------------------------------------------61.4.6 Amenajare careu sonde----------------------------------------------------------------------------------------------------61.6.1Forajul propriu-zis---------------------------------------------------------------------------------------------------------101.6.2Principalele categorii de materiale utilizate, in procesul de foraj---------------------------------------------------101.8.1 Conectare la cai de acces------------------------------------------------------------------------------------------------151.8.2 Conectare la magistrale electrice---------------------------------------------------------------------------------------15

2 PROCES TEHNOLOGIC------------------------------------------------------------------------------------------------------16

2.1 Descrierea procesului tehnologic propus-----------------------------------------------------------------------------------162.1.1 Pentru etapa de realizare a forajului-------------------------------------------------------------------------------162.1.2 Pentru etapa de pregatire a productiei sondei--------------------------------------------------------------------222.1.3 Pentru etapa de productie a sondei--------------------------------------------------------------------------------242.1.4 Pentru etapa de dezafectare a sondei, la sfarsitul procesului tehnologic de productie----------------------27

3. DESEURI-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------31

4 IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA----------------------------------------------------------------32

4.1 Apa----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------324.1.1 Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului-----------------------------------------------------------------324.1.2 Alimentarea cu apa--------------------------------------------------------------------------------------------------334.1.3 Managementul apelor uzate----------------------------------------------------------------------------------------35

4.2 Aerul--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------354.2.2 Surse si poluanti generati------------------------------------------------------------------------------------------------354.2.2.1 Pentru etapa de realizare a forajului-------------------------------------------------------------------------------354.2.2.2 Pentru etapa de productie a sondei--------------------------------------------------------------------------------384.2.2.3 Pentru etapa de dezafectare a sondei, la sfarsitul procesului tehnologic de productie----------------------384.2.1 Prognoza impactului------------------------------------------------------------------------------------------------39

4.3 Solul---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------414.3.1 Generalitati-----------------------------------------------------------------------------------------------------------41

4.4 Geologia subsolului--------------------------------------------------------------------------------------------------------434.4.1.1 Pentru etapa de realizare a forajului-------------------------------------------------------------------------------43


3


4.4.1.1 Pentru etapa de productie a sondei--------------------------------------------------------------------------------44

13 Anexe-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------44


4


PREAMBUL

Informatiile care constituie “Completari la Raportul de evaluare a impactului

asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor orizontale H1, H2, H3

Suplac, Judetul Salaj, apartinand de SC OMV PETROM SA, Asset 1

Crisana_Banat sunt o consecinta a scrisorii nr 4016/07.10.2010 emisa de catre

APM Prahova, ca raspuns la solicitarea SC OMV PETROM SA si analizarii

documentatiei tehnice, in Colectivul de Analiza Tehnica din data de 04.10.2010.

1 INFORMATII GENERALE

1.1 Titularul proiectului

OMV PETROM

ASSET 1 CRISANA_BANAT

1.2 Denumirea proiectului

FORAJUL SI ECHIPAREA SONDELOR ORIZONTALE H 1, H 2, H 3

SUPLAC, JUDETUL SALAJ


5


1.4.2Amplasament

Sondele H 1, H 2, H 3, sonde orizontale de exploatare titei, se vor amplasa pe

teritoriul judetului Salaj, comuna Marca, in extravilanul satului Lesmir, avand

careu comun. Terenul apartine unor proprietari particulari si Consiliului Local al

Comunei Marca destinatia de teren arabil, suprafata ocupata fiind de 2709 m2

(2593 m2 suprafata ocupata de careul sondelor + 116 m2 suprafata ocupata de

drumul de acces si utilitati).

1.4.3 Descrierea lucrarilor

Categoria lucrarilor de explorare/exploatare a zacamintelor de petrol si gaze,

ramura a industriei petroliere, include si lucrarile privind forajul sondelor, lucrari

care au un caracter temporar.

Durata forajelor este determinata de adancimea la care se afla obiectivul –

zacamantul care trebuie exploatat, constructia sondei si conditiile geofizice ale

structurii.

In cazul sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, durata lucrarilor de realizare a fiecarei

sonde este de circa 22 zile.

1.4.6 Amenajare careu sonde

Careul sondelor (comun pentru cele 3 sonde) se va amplasa in extravilanul

localitatii Lesmir pe teren apartinand unor proprietari particulari si Consiliului

Local al comunei Marca, judetul Salaj, avand destinatia de teren arabil, suprafata


6


ocupata fiind de 2709 m2 (2593 m2 suprafata ocupata de careul sondelor + 116 m2

suprafata ocupata de drumul de acces si utilitati).

Pentru amenajarea careului de sonde sunt prevazute urmatoarele lucrari:

decopertarea pe o grosime de 20 cm si depozitarea stratului vegetal (circa

153 m3/sonda), conform Normativului nr. 503/1459 din 22 mai 1985 aprobat

de Ministerul Petrolului, in incinta careului sondelor, acesta constituind

depozitul de sol vegetal care se va folosi la redarea terenului; terenul

decopertat se niveleaza la o singura cota si se compacteaza pana la obtinerea

gradului de compactare (98 %);

sistemul rutier al drumului de acces si a celui interior este compus din:

macadam in grosime de 10 cm;

piatra sparta in grosime de 30 cm;

nisip pilonat in grosime de 5 cm;

geotextil, totul astenut pe un pat pregatit cu grad de compactare

de minimum 98%.

sistemul rutier al careului de foraj este alcatuit din:



strat nisip in grosime de 5 cm;

geotextil.

sistemul rutier al platformei pentru IC 5 este alcatuit din :




geotextil.

imbracamintea drumului interior si al platformelor carosabile se

incadreaza cu acostamente din pamant compactat;


7


montarea baracilor pe dale; suprastructura acestora va fi executata dintr-un

strat de balast compactat;

asigurarea colectarii si evacuarii apelor meteorice se realizeaza prin

executia unor santuri betonate cu profil trapezoidal in lungime de 104 m si

adancime de 0,40 m, care descarca in bazinul de colectare reziduuri, ce se va

goli periodic cu vidanja;

haba de reziduuri va avea capacitatea de 40 m3 si se va amplasa in interiorul

careului de foraj in pozitie semiingropata; pentru amplasarea habei se vor

excava circa 80 m3 pamant, haba amplasandu-se pe un strat drenant de nisip

cu grosimea de 10 cm. Inainte de montaj haba se va hidroizola cu doua

straturi de solutie bituminoasa. Pentru evitarea unor accidente haba va fi

imprejmuita si se va proteja cu un capac.

transportarea fluidului de foraj la statia de fluide a constructorului, unde va

fi conditionat si reintegrat in fluxul tehnologic pentru forajul altor sonde.

Acest proces consta in separarea fluidului de detritus prin floculare. Partea

lichida rezultata este reutilizata in procesul tehnologic la prepararea

fluidului. Partea solida, reprezentand detritus umectat cu 5 % fluid de foraj,

este transportat in vederea depozitarii si reciclarii, la Depozitul ecologic de

deseuri Oradea, conform contractului incheiat intre SC ECO BIHOR SRL

Oradea si AVA EASTERN EUROPE DF&S Bucuresti, nr. 92/26.06.2006,

conform contractului de WASTE MANAGEMENT incheiat intre OMV

PETROM si contractorul fluidului de foraj, respectiv AVA EASTERN

EUROPE;

pentru depozitarea detritusului rezultat din foraj, instalatia este prevazuta cu

o haba metalica de 54 m3, in pozitie semiingropata in imediata vecinatate a

sitelor vibratoare;


8


la gura sondei se va construi un beci betonat, cu un volum de 6,8 m3 , care

are rolul de a permite montarea capului de coloana si al instalatiei de

prevenire, precum si rolul de a capta toate scurgerile din zona gaurii de

sonda, precum si de pe podul instalatiei de foraj;

efectul asupra factorilor de mediu, cu influente negative, datorita tasarilor si

arocamentelor din careul sondelor, este indepartat la executarea lucrarilor

prin redarea terenului in circuit, conform lucrarilor de redare;

se va asigura sondele impotriva unor accidente neprevazute (manifestari,

eruptii libere etc.) prin respectarea programului de constructie, cimentare si

echipare cu prevenitoare de eruptie de 210 atmosfere.

Pentru activitatea de foraj se va utiliza instalatia de foraj tip HH 75 Tacrom

(instalatie termica de foraj). Datele aferente acestui tip de utilaj precum si modul de

actionare sunt prezentate in fisa TACROM, la capitolul Anexe.

Tabelul nr. 1.4.6.-1.

Nr. Crt. Proprietarul Domiciliul proprietarului Amplasarea terenului

Suprafata ocupata de

careul sondelor,

m2

Suprafata ocupata de drumul de acces si

utilitati, m2

1 Varga Irina Comuna Marca, judetul Salaj

Comuna Marca, judetul Salaj 939 -

2 Dombi Francisc

Comuna Marca, judetul Salaj


3 Fazakas Iosif Comuna Marca, judetul Salaj


4 Borzasi Andor Comuna Marca, judetul Salaj


5 Consiliul Local Marca

Comuna Marca, judetul Salaj

Comuna Marca, judetul Salaj - 116

Total 2593 116Total general (extravila – arabil) 2709 m2


9


1.6.1Forajul propriu-zis

Dupa terminarea fazei de mobilizare in legatura cu instalatia de foraj orizontala se

vor executa lucrarile propriu-zise de foraj, conform programului de constructie,

prevazut in proiectul tehnic.

Pentru extractia de petrol si gaze naturale, instalatia de foraj utilizeaza resurse

energetice din categoriile energie electrica si motorina, dupa cum se poate urmari,

in tabelul urmator:


Productia Resurse folosite in scopul asigurarii productiei

DenumireaCantitatea

anuala/ sonda

DenumireaCantitatea

anuala/ sonda

Furnizor

Titei 7300 tone* Petrol / PacuraPetrol Gaze naturale

Gaze naturale Benzine

Energie electrica

Neprecizat in aceasta

faza a proiectului

Energie termicaMotorina 240 tone

Altele* Calcul estimativ pentru un debit brut de circa 20 m3/zi/sonda

1.6.2Principalele categorii de materiale utilizate, in procesul de foraj

In procesul tehnologic de forare, nu sunt utilizate substante, care intra sub

incidenta Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 43/07.02.1980, privind aprobarea

listei substantelor toxice.

Toate substantele chimice utilizate in procesul tehnologic de forare, respecta

prevederile Hotararii Guvernului Romaniei nr. 1408/04.11.2008, privind

clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase.


10


Substantele chimice utilizate, nu sunt regasite in “Lista substantelor periculoase”

din Anexa nr. 2 a Hotararii Guvernului Romaniei nr. 1408/04.11.2008.

In procesul tehnologic de foraj al sondelor se utilizeaza fluidul de foraj preparat de

catre executantul forajului - care este un tert autorizat -, in incinta sediului

acestuia, este transportat de catre acesta la locul de utilizare, iar excesul este

recuperat de catre acesta si depozitat pe amplasamentul firmei. OMV PETROM nu

prepara sau depoziteaza fluid de foraj pe teritoriul sau, ci numai utilizeaza acest

produs prin intermediul tertilor autorizati, care-l si prepara, depoziteaza,

recupereaza si utilizeaza.

Compusii, biodegradabili, folositi la prepararea fluidului de foraj sunt:

Pac-Le - celuloza anionica, masa moleculara mica;

Pac-Re - celuloza anionica, masa moleculara mare;

Barazan - biopolymer cu masa moleculara mare;

Solutie de soda caustica (0.1%);

Solutie de soda calcinata (0.1%).

Circulatia fluidului: Preparare si procesul de foraj

Fluidul este preparat in habe de suprafata, sub agitare cuntinua cu ajutorul unor

bustere, este preluat din habe de pompele instalatiei, pompat prin prajini in gaura

de sonda, se reintoarce prin spatiul inelar, derivatie, in aceeasi haba si circuitul se

repeta. Detritusul generat de sapa de foraj este transportat de fluid la suprafata,

trecut prin site vibratoare si colectat in haba de detritus. Din aceasta haba,

detritusul rezultat este tras cu o pompa , centrifugat, floculat, apa rezultata se

intoarce in haba de preparare, iar detritusul este transportat la Ecomed Oradea.

Tot circuitul este inchis, nu exista pierderi sau scurgeri de fluid de foraj.


11


La inceputurile forajului rotativ modern – ultimele decenii ale secolului trecut – , se

pompa prin prajini, apa, pentru a spala permanent talpa sondei si a evacua

detritusul la suprafata. Cu particule fine de roca, mai ales cu cele dispersabile in

apa, se forma un noroi de-a lungul spatiului inelar. S-a constatat ca acesta avea

unele avantaje fata de apa curenta: o capacitate mai buna de evacuare, inclusiv pe

aceea de a mentine detritusul, in suspensie, la intreruperea circulatiei si, indeosebi,

calitatea de a stabiliza peretii gaurii de sonda, in dreptul rocilor neconsolidate.

Treptat, exigentele impuse acestui fluid au crescut. El a inceput sa fie preparat la

suprafata, din argile coloidale, studiat in laborator, testat la sonda, tratat si curatat

cu mai multa atentie. In scopul obtinerii unor insusiri superioare, compozitia

fluidelor de foraj s-a diversificat continuu. Astazi, multe dintre ele nu mai sunt

preparate din apa si argila. Denumirea generica “noroaie de foraj” devine, in

aceste cazuri, neadecvata.

Sintetizand, fluidului de foraj i se atribuie, in prezent, urmatoarele roluri

principale:

Hidrodinamic:

Dupa iesirea din duzele sapei, fluidul curata particule de roca dislocata de

pe talpa sondei si le transporta la suprafata, unde sunt indepartate. La

forajul cu jet, inclusiv la dirijarea sondei cu jet, fluidul de circulatie

constituie si instrumentul de dislocare a rocii.

Hidrostatic:


12


Prin contrapresiunea creata asupra peretilor, acestia impiedica surparea

rocilor, consolidate si patrunderea nedorita, in sonda, a fluidelor din

formatiunile traversate.

De colmatare:

Datorita diferentei de presiune sonda – strate, in dreptul rocilor permeabile,

se depune, prin filtrare, o turta din particule solide, care consolideaza

pietrisurile, nisipurile si alte roci slab cimentate sau fisurate. Totodata, turta

de colmatare reduce frecarile dintre garnitura de foraj sau coloana de

burlane si rocile de pereti diminueaza uzura prajinilor si a racordurilor.

De racire si lubrifiere:

Fluidul de circulatie raceste si lubrifiaza elementele active ale

instrumentului de dislocare, prajinile, lagarele sapelor cu role – daca sunt

deschise – si lagarele motoarelor de fund. Filmul de noroi din zonele

impermeabile si turta de colmatare, din portiunile permeabile, reduc

frecarile dintre prajini si pereti, micsorand viteza de uzare si momentul

necesar rotirii.

Motrice:

Cand se foreaza cu motoare de fund, hidraulice sau pneumatice, fluidul de

foraj constituie agentul de transmitere a energiei, de la suprafata la motorul

aflat deasupra sapei.

Informativ:


13


Urmarind fluidul de circulatie la iesirea din sonda si detritusul adus la

suprafata, se obtin informatii asupra rocilor interceptate si a fluidelor din

porii lor. Unele roci, cum este sarea, altereaza proprietatile fluidului intr-un

mod caracteristic: cresc gelatia, vascozitatea si viteza de filtrare.

La investigarea rocilor din peretii sondei, prin carotaj de conductivitate, fluidul de

foraj poate indeplini si alte atributii: plasarea pastei de ciment in spatiul ce

urmeaza sa fie cimentat, antrenarea unor scule de instrumentatie, degajarea

garniturilor de foraj prinse, asigurarea presiunii necesare intre coloana de

exploatare si tubingul suspendat in packer, omorarea sondei.

Prin efectul de flotabilitate exercitat asupra garniturii de prajini sau asupra

coloanelor de burlane, se reduce, uneori sensibil, sarcina la carligul instalatiei de

foraj. In principiu, natura, compozitia, proprietatile si debitul fluidului de circulatie

utilizat pentru forajul sondei se stabilesc astfel incat sa fie satisfacute, in conditii

optime, atributiile enumerate mai sus. Criteriile de alegere rezulta din cele

discutate in continuare. Totusi, fluidul de foraj trebuie sa indeplineasca si

numeroase alte conditii, dintre care unele sunt esentiale, pentru forarea sondei, fara

accidente si complicatii, intr-un timp minim, si punerea ei, in exploatare, fara

dificultati, la productivitatea maxima:

fluidul ales nu trebuie sa afecteze, fizic sau chimic, rocile traversate: sa nu

umfle si sa nu disperseze argilele si marnele hidratabile, sa nu dizolve

rocile solubile, sa nu erodeze rocile slab consolidate; pe cat posibil,

detritusul, sa nu fie dispersat sau deshidratat;

sa-si pastreze proprietatile, in limitele acceptabile, la contaminarea cu:

minerale solubile (sare, gips, anhidrit), ape subterane mineralizate, gaze

(hidrocarburi, dioxid de carbon, hidrogen sulfurat), detritus argilos;

sa-si mentina insusirile tehnologice, la temperaturile si presiunile ridicate

care vor fi intalnite, in sonde, si la variatiile lor din circuit;


14


sa permita investigarea geofizica a rocilor si a fluidelor continute in porii

lor, recoltarea probelor de roca, in conditii cat mai apropiate de cele ”in

situ”;

sa previna coroziunea si eroziunea echipamentului din sonda, atat prin

natura lui, cat si prin neutralizarea agentilor agresivi patrunsi in noroi, din

stratele traversate;

sa mentina in suspensie particulele de roca neevacuate, in timpul

intreruperilor de circulatie;

sa conserve permeabilitatea stratelor productive deschise;

sa nu fie toxic sau inflamabil si sa nu polueze mediul inconjurator si apele

freatice;

sa fie usor de preparat, manipulat, intretinut si curatat de gaze sau detritus;

sa permita, obtinerea de viteze de avansare, a sapei, cat mai mari;

sa fie ieftin, sa nu reclame aditivi deficitari si greu de procurat, iar

pomparea lui sa aiba loc cu cheltuieli minime.

1.8.1 Conectare la cai de acces

Accesul spre locatia sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac se realizeaza din drumul

petrolier existent (pietruit) la sondele 2774, 4214 Suplac si prin construirea unui

tronson de drum nou cu o suprafata de circa 116 m2 si de circa 20 m lungime.

1.8.2 Conectare la magistrale electrice

In faza de forare sonda

Sondele de foreaza cu instalatie termica (HH 75 Tacrom), nefiind necesara linie

electrica de inalta tensiune pentru perioada forajului.


15


In faza de exploatare sonda (productie)

Sonda H 3 SUPLAC

Alimentarea cu energie electrica a motoarelor de la unitatea de pompare se face din

LEA 0,5 kV, existenta in zona, printr-un racord in lungime de circa 367 m.

Sonda H 2 SUPLAC

Alimentarea cu energie electrica a motoarelor de la unitatea de pompare se face din

LEA 0,5 kV, existenta la sonda H 3 SUPLAC, printr-un racord in lungime de circa

56 m.

Sonda H 1 SUPLACAlimentarea cu energie electrica a motoarelor de la unitatea de pompare se face din

LEA 0,5 kV, existenta la sonda H 2 SUPLAC, printr-un racord in lungime de circa

35 m.

2 PROCES TEHNOLOGIC

2.1 Descrierea procesului tehnologic propus

2.1.1 Pentru etapa de realizare a forajului

Pentru amenajarea careurilor sondelor sunt prevazute realizarea urmatoarelor

lucrari:


16


decopertarea pe o grosime de 20 cm si depozitarea stratului vegetal (circa

153 m3/sonda), conform Normativului nr. 503/1459 din 22 mai 1985

aprobat de Ministerul Petrolului, in incinta careurilor sondelor, acesta

constituind depozitul de sol vegetal care se va folosi la redarea terenului;

terenul decopertat se niveleaza la o singura cota si se compacteaza pana la

obtinerea gradului de compactare (98 %);

sistemul rutier al drumului de acces si a celui interior este compus din:



nisip pilonat in grosime de 5 cm;

geotextil, totul astenut pe un pat pregatit cu grad de compactare

de minimum 98%.

sistemul rutier al careului de foraj este alcatuit din:




geotextil.

sistemul rutier al platformei pentru IC 5 este alcatuit din :




geotextil.

imbracamintea drumului interior si al platformelor carosabile se

incadreaza cu acostamente din pamant compactat;

montarea baracilor pe dale; suprastructura acestora va fi executata dintr-un

strat de balast compactat;


17


asigurarea colectarii si evacuarii apelor meteorice se realizeaza prin

executia unor santuri dalate cu profil trapezoidal in lungime de 10 m si

adancime de 0,40 m, care descarca in bazinul de colectare reziduuri, ce se va

goli periodic cu vidanja;

haba de ape uzate de la detritus va avea capacitatea de 40 m3 si se va

amplasa in interiorul careurilor de foraj in pozitie semiingropata; pentru

amplasarea habei se vor excava circa 80 m3 pamant, haba amplasandu-se pe

un strat drenant de nisip cu grosimea de 10 cm. Inainte de montaj haba se va

hidroizola cu doua straturi de solutie bituminoasa. Pentru evitarea unor

accidente haba va fi imprejmuita si se va proteja cu un capac.

pentru depozitarea detritusului rezultat din foraj, instalatia este prevazuta cu

o haba metalica de 40 m3, in pozitie semiingropata in imediata vecinatate a

sitelor vibratoare;

la gura sondei se va construi un beci betonat cu un volum de 6,8 m3, care are

rolul de a permite montarea capului de coloana si al instalatiei de prevenire,

precum si rolul de a capta toate scurgerile din zona gaurii de sonda, precum

si de pe podul instalatiei de foraj;

se vor asigura sondele impotriva unor accidente neprevazute (manifestari,

eruptii libere etc.) prin respectarea programului de constructie, cimentare si

echipare cu prevenitoare de eruptie de 210 atmosfere.

Pentru activitatea de foraj se va utiliza instalatia de foraj tip HH 75 TACROM

(instalatie termica de foraj). Vezi documentatie TACROM la capitolul Anexe.

Procesul tehnologic de forare al unei sonde orizontale consta in saparea unui put

avand diametre descrescatoare, de la suprafata pana la baza stratului productiv, cu

ajutorul unui sistem rotativ – hidraulic, actionat de la suprafata. Procesul de foraj

se realizeaza, in intregime, cu mijloace mecanizate – utilajul instalatiei de foraj.


18


Metoda de foraj rotativa consta in actionarea elementului de dislocare – sapa de

foraj – cu ajutorul garniturii de prajini de foraj, de la suprafata. La aceasta metoda

de foraj este absolut necesar, ca in timpul lucrului sapei, detritusul – roca

sfaramata –, sa fie indepartat permanent de pe talpa sondei si transportat la

suprafata. Concomitent cu activitatea expusa, sapa trebuie sa fie racita. Aceste

operatii sunt indeplinite de fluidul de foraj, care este pompat de la suprafata, cu

ajutorul pompei tip 2 PN 400, prin interiorul prajinilor de foraj. Dupa ce este

evacuat, prin orificiile sapei, fluidul de foraj se incarca cu detritus, pe care il

transporta la suprafata, prin spatiul inelar, situat intre prajini si peretii gaurii de

sonda. La suprafata, fluidul de foraj este curatat cu ajutorul sitelor vibratoare si al

separatoarelor de tip hidrociclon. Detritusul separat va fi depozitat intr-o haba

metalica, cu capacitatea de 40 m3, iar fluidul de foraj curat este reintegrat in fluxul

tehnologic de foraj.

In procesul de foraj, fluidul de foraj este vehiculat in circuit inchis, astfel incat

printr-o exploatare normala si corecta, nu pot avea loc pierderi pe faze.

Dupa executarea forajului fiecarui interval, are loc consolidarea gaurii de sonda,

prin tubarea acesteia, cu ajutorul unor coloane din tevi de otel, avand diametrul

corespunzator intervalului sapat.

Tubarea sondei, reprezinta operatia de introducere in gaura de sonda, a unor

burlane metalice cu scopul de a consolida gaura de sonda si de a creea canalul

sigur de exploatare a hidrocarburilor.

Operatiunea de tubare are in vedere:

consolidarea peretelui gaurii de sonda;

impiedicarea contaminarii apelor subterane, cu fluidele aflate in sonda;

izolarea stratelor care contin hidrocarburi – petrol si gaze –, a caror

exploatare se urmareste, prevenind contaminarea cu hidrocarburi, a apelor

superioare.


19


Dupa executarea tubarii fiecarei coloane are loc cimentarea spatiului inelar dintre

coloana si peretele gaurii de sonda.

Conform documentatiei tehnice a proiectului de foraj, pentru realizare obiectivelor

propuse s-a adoptat urmatorul program de constructie (acelasi pentru fiecare sonda

in parte):

Coloana de ancoraj 13 3/8 in x 20 m - are rolul de a izola formatiunile slab

consolidate de suprafata, caracterizate printr-un grad mare de instabilitate si

permeabilitate. Ea protejeaza formatiunile acvifere impotriva contaminarii si

va fi cimentata la zi. Dupa tubajul si cimentarea coloanei se va monta la gura

putului un sistem de etansare si o instalatie de prevenire a eruptiilor care va

asigura desfasurarea forajului pentru faza urmatoare in conditii de

securitate. Se recomanda ca siul acestei coloane sa fie fixat intr-un strat bine

consolidat.

Coloana de exploatare 9 5/8 in pe intervalul 0 – 160m (TVD) - se va tuba

dupa efectuarea investigatiilor geofizice necesare.

Linerul de 7 in se tubeaza gaurit pe intervalul 160 – 230 m (TVD) pentru a

permite executarea operatiilor de impachetare.

Denumirea

coloanei

Diametrul

coloanei (in)

Adancimea de

tubaj (m)

Intervalul de

cimentare (m)

Ancoraj 13 3/8 20 0 - 20

Exploatare 9 5/8 0 - 160 0 - 160

Lyner 7 160 - 230 160 - 230

Conform temei de proiectare fiecare sonda va fi sapata dirijat pentru obtinerea unui

traiect orizontal in dreptul obiectivului.


20


Pentru realizarea dezideratului propus, dupa investigarile facute in sonda verticala

si realizarea primului dop de ciment, se va initia dirijarea la urmatoarea adancime,

urmarind obtinerea unei inclinari de 30º pana la adancimea proiectata.

Azimutul va fi stabilit in urma interpretarii investigatiilor FMI.

In continuare se va realiza un traiect cu raza mica de curbura pe intervalul final,

adancime la care urmeaza sa se obtina o inclinare a gaurii de sonda de 90º, dupa

care forajul va continua pe traiect orizontal pana la adancimea finala a sondei.

Detaliile privitoare la realizarea traiectului dirijat al sondei se regasesc in

proiectul de dirijare intocmit de operatorul de specialitate

Operatorul de specialitate poate opera modificari in programul de dirijare, in

functie de informatiile obtinute la saparea sondelor precedente.

Schema de forare – adancimea forata in timp (ore) - este:

Timpul necesar executarii lucrarilor de foraj, conform documentatiei tehnice, este

de circa 13 zile/sonda. Timpul total de realizare al fiecarei sonde este de circa 22

zile.


21


2.1.2 Pentru etapa de pregatire a productiei sondei

Se indeparteaza instalatia utilizata la forare de tip HH 75 TACROM care este

trimisa in baza, sau este amplasata pentru forajul urmatoarei sonde.

Pentru exploatare fiecare sonda va fi completata cu urmatoarele echipamente si

dispozitive:

Echipamentul de suprafata:

cap de pompare 64 bar care se monteaza pe flansa capului de coloana,

conform SR 9024/1994;

platforma pentru instalatia de interventie 10 x 3 m;

platforma careu productie amenajata cu geotextil, nisip, piatra sparta si

macadam;

unitati de pompare conventionale API 228-173-100, pentru sondele H1 si H3;

platforma betonata pentru unitati de pompare conventionale si pompa LRP;

rampa pentru tevi de extractie si prajini de pompare, mobila 6 x 2 m;

motor antrenare pompa LRP centrata pe sonda;

skid de injectie inhibitori de coroziune.

Echipament de adancime:

tevi de extractie, SR EN ISO 11960/2000;

prajini de pompare 41 MoC 11, Ø 7/8 in x 250 mm, SR ISO 10428/1998;

prajina lustruita de pompare Ø 32 x 6 m, STAS 906/1984;

pompa LRP pentru sonda H 2 Suplac;

pompe 30-275-THE-12-2-3-0 API STANDARD;

packer de adancime.


22


Pentru colectarea productiei si desfasurarea procesului tehnologic la fiecare sonda

se vor monta cate 2 conducte tehnologice – ambele legate la Parcul 34 - si anume:

Pentru sonda H 1 Suplac:

conducta de amestec Ø 3 in x 6,3 mm, care face legatura intre sonda si

claviatura proiectata si are o lungimea de circa 300 m;

conducta de abur Ø 3 in x 6,3 mm, care face legatura intre sonda si conducta

de abur existenta si are o lungimea de circa 12 m.





de abur existenta si are o lungimea circa 12 m.





de abur existenta si are o lungimea circa 50 m.

Conductele vor fi pozate pe trasee ce vor urmari caile de acces existente si vor fi

protejate contra coroziunii nu traverseaza cursuri de ape si nici nu se afla in

apropierea malurilor acestora.

Conducta de abur va fi postata pe chituci de beton armat, iar conducta de amestec

va fi ingropata la adancimea de 1,20 m.


23


Punerea in functiune

Tehnologia de exploatare a sondelor este cea de pompaj de adancime.

Se estimeaza ca fiecare sonda va produce un debit brut de circa 20 m3/zi.

Careul de productie este de tip ecologic, protectia mediului fiind asigurata prin

executarea:

beciului sondei din beton monolit 2,00 m x 2,00 m x 1,70 m;

realizarea unui sant colector pentru ape pluviale in lungime de circa 150

m, cat si pentru eventuale scurgeri accidentale tehnologice ce ar putea

rezulta in urma functionarii instalatiei, (santuri betonate cu profil

trapezoidal comune pentru cele trei sonde);

bazin colectare ape si reziduuri de 40 mc - 1 bucata;

parapet proiectat L = 25 m, h = 0,40 m;

piloti forati consolidati cu gabioane L = 72 m si h = 6 m;

parapet metalic proiectat L = 100 m.

2.1.3 Pentru etapa de productie a sondei

Sistemul de extractie utilizat este pompajul de mica adancime.

Titeiul de pe structura Suplacu de Barcau este de tipul nafteno-aromatic grupa

neceros-asfaltos-nesulfuros. Continutul in hidrocarburi ciclice saturate, asfaltene si

rasini este mare, favorizand exploatarea zacamantului prin metode termice.

Greutatea specifica a titeiului in conditii standard este de 0,96 kgf/dm3. Viscozitatea

dinamica a titeiului in conditii standard – 20 0C si 1 at - are valoarea de 1800-2000

cP.

Sistemul de colectare a titeiului brut - titei net si apa de zacamant – cuprinde sonde

racordate prin conducte de amestec la parcurile de colectare-separare.


24


Stimularea sondelor prin metode termice, respectiv combustie subterana si injectie

ciclica de abur, asigura cresterea gradului de recuperare a titeiului din zacamant

de la 9,19 %, pana la 57 %.

A. Combustia subterana

Procesul de Combustie subterana – proces utilizat in proportie de 50 % din cazuri-,

consta in crearea la nivelul stratului care se exploateaza a unor focare de ardere si

mentinerea acestora prin injectare de aer. Desfasurarea procesului are loc in

urmatoarea succesiune:

injectarea aerului printr-o sonda de injectie pana cand acesta incepe sa iasa

prin cea mai apropiata sonda de reactie;

se initiaza combustia subterana prin amorsarea arderii cu gaze naturale sau

electric - procedeu care se practica mai mult in ultima perioada de timp;

alimentarea continua cu aer – de la compresoarele Parcului 34 -, pentru

intretinerea arderii titeiului are ca rezultat cresterea temperaturii de la 17 0C

la circa 270 0C, aceasta conducand la declansarea unor procese de distilare

si cracare a titeiului cu formare de gaze, cocs si vapori de apa - din apa

interstitiala;

cocsul rezultat in urma procesului de cracare serveste drept combustibil

pentru continuarea arderii;

faza de vapori si gazele necondensabile rezultate din ardere, imping catre

sondele de extractie titeiul fluidizat, aflat in strat.

B. Injectia ciclica de abur in strat

Injectia ciclica de abur in strat – este un proces utilizat in proportie de 50 % din

cazuri - se utilizeaza ca metoda de intensificare a extractiei titeiului in zonele

neafectate sau mai putin afectate de combustia subterana. Prin injectia de abur in


25


strat, titeiul se incalzeste rezultand o micsorare a vascozitatii sale. Totodata aburul

si apa fierbinte care se formeaza au un efect puternic de spalare si de deblocare

mecanica a titeiului.

Injectia ciclica de abur – provenit de la Parcul 34 - se desfasoara in urmatoarea

succesiune:

injectia de abur, in strat, a unei cantitati de circa 70 – 100 tone abur/zi/sonda

timp de 3 pana la 10 zile;

se face o pauza de 2 – 3 zile pentru cedarea caldurii aburului si preluarea sa

in strat;

extractia titeiului brut, prin pompaj, minim 2 – 3 luni.

Cu cat cantitatea de abur este mai mare, cu atat debitele de titei obtinute sunt mai

mari si perioada de productie este mai indelungata.

Fluidele extrase din zacamantul Suplacu de Barcau, ca urmare a procesului de

combustie si de injectie ciclica cu abur, ajung - prin intermediul claviaturilor de

intrare -, in habele compartimentate aflate in parcurile de colectare-separare.

Gazele nocive rezultate ca urmare a combustiei sunt colectate – la Parcul 34 -, de

la coloanele sondelor de reactie, prin conducte cu diametrul de 2 in, care se leaga

la o retea de colectare formata din tronsoane de conducte cu diametre cuprinse

intre 4 ½ in si 10 ¾ in. La aceasta retea sunt legate si habele compartimentate

etanse din parcurile de colectare–separare.

Gazele nocive trec printr-un separator de lichide, dupa care sunt evacuate in

atmosfera prin intermediul unui cos metalic cu tiraj fortat la inaltimea de 60 m.

Dupa separarea completa de gazele de combustie in parcul de colectare–separare,

titeiul brut este dirijat, prin pompare, la Statia de tratare–depozitare titei, printr-un

colector cu diametre cuprinse intre 6 si 8 in.


26


2.1.4 Pentru etapa de dezafectare a sondei, la sfarsitul procesului tehnologic de productie

Dupa terminarea perioadei de productie a unei sonde, se vor executa lucrari de

dezafectare a obiectivului, in vederea aducerii amplasamentului la starea pe care

acesta a avut-o, anterior procesului de executie a forajului de cercetare/productie.

In vederea dezafectarii fiecarei sonde – la sfarsitul perioadei sale de productie -

sunt prevazute a fi executate urmatoarele operatii:

demontarea instalatiei de productie;

demontarea instalatiilor auxiliare, aferente sondei de productie;

transportul instalatiei de productie si a componentelor auxiliare din incinta

careului de productie a sondei, la baza de productie, pentru revizii, operatii

de intretinere si de valorificare sau reutilizare;

executarea lucrarilor de inchidere si asigurare a sondei, in interior, prin

izolarea definitiva a posibilitatilor de comunicare intre zacamant si gura

sondei.

Pentru asigurarea sondei sunt prevazute a fi realizate trei dopuri de ciment:

primul dop de ciment se executa, in zona de perforaturi;

al doilea dop de ciment, la siul coloanei;

al treilea dop de ciment, la gura sondei, cu oglinda frezabila la

8-5 m fata de nivelul terenului, pentru a se putea taia coloanele

la rasul beciului.

extragerea “beciului sondei”, construit din beton armat, prin executarea unei

sapaturi (groapa) de 5 x 5 x 3 m necesara acestei operatii.

Groapa va fi umpluta cu material de completare rezultat de la saparea de

sonde noi, pana la nivelul de (-)30 cm, fata de orizontul amplasamentului,

spatiu care va fi acoperit – apoi -, cu pamant fertil, obtinut prin decopertari

de la alte lucrari, acolo unde nu au fost constituite depozite de sol vegetal.


27


dezafectarea racordului la drumul petrolier de exploatare. La abandonarea

sondei, la sfarsitul ciclului ei de exploatare, racordul la drumul petrolier de

exploatare este dezafectat. Operatiunile care sunt executate in acest caz sunt:

scarificarea mecanica a terenului pe adancimea de 0,25 m;

sortarea balastului;

transportul materialului rezultat din sortare si utilizarea lui

la/pe noi amplasamente sau depozitarea acestuia in bazele de

materiale ale companiei pana la reutilizare;

materialul ramas se amesteca cu pamant fertil si se asterne pe

suprafata decopertata;

terenul – anterior ocupat de racord/drum de exploatare va fi

prelucrat o data cu restul amplasamentului si in acelasi mod.

deconectarea de la magistrala electrica. Instalatiile electrice, la

abandonarea sondei, sunt demontate si trimise in bazele de materiale ale

OMV PETROM, pentru revizii si reutilizari:

liniile electrice sunt dezafectate si reutilizate in alte

amplasamente.

stalpii de sustinere a cablurilor de alimentare cu energie

electrica – de beton armat sau metalici -, sunt directionati catre

depozitele de materiale, ale companiei, iar de aici sunt

directionati catre reutilizare pe amplasamente noi.

Indepartarea si decontaminarea solului de pe suprafetele de teren care sunt

poluate.

Inainte de retrocedarea terenului, catre proprietari, se vor efectua urmatoarele

operatiuni, in vederea aducerii amplasamentului la starea pe care acesta a avut-o,

anterior existentei instalatiei de productie:


28


decopertarea/indepartarea solului poluat din zonele determinate, prin

analize pedochimice si completarea cu sol fertil din aceeasi clasa cu

cel al solurilor vecine;

scarificare;

doua araturi adanci pe directii perpendiculare;

raspandirea uniforma a stratului de sol vegetal;

discuire;

fertilizare cu ingrasaminte naturale.

Inainte ca terenul dezafectat si ecologizat sa fie predat proprietarilor sunt executate

determinari realizate de catre OSPA, in vederea stabilirii calitatii solului rezultat.

Autoritatea abilitata – in acest domeniu -, trebuie sa certifice calitatea solului

rezultat, in raport cu zona in care se afla situat.

In etapa de postinchidere, activitatea de dezafectare trebuie sa urmeze urmatoarele

etape:

sa protejeze sanatatea si siguranta publica;

sa reduca si - unde este posibil - sa elimine daunele ecologice, acolo unde si

daca au existat accidental;

sa redea terenul intr-o stare potrivita utilizarii lui initiale sau acceptabila

pentru o alta utilizare.

Ingrijirea pasiva impusa imediat dupa incetarea operatiunilor de dezafectare,

trebuie sa indeplineasca trei conditii:

stabilitate fizica - toate structurile ramase nu trebuie sa prezinte pericol

neacceptabil pentru siguranta si sanatatea publica sau pentru mediul

inconjurator;


29


stabilitate chimica - toate materialele ramase nu trebuie sa prezinte un

pericol pentru viitorii utilizatori ai amplasamentului, pentru sanatatea

publica sau pentru mediul inconjurator;

amplasamentul reecologizat trebuie sa fie adecvat pentru o folosinta

corespunzatoare a terenului, considerata compatibila cu zona

inconjuratoare.

Tipurile de deseuri rezultate din activitatea de productie si care – potential -, pot fi

regasite pe amplasamentul sondei care urmeaza a fi abandonata, sunt:

Slamul/solul infestat rezultate din beciul sondei si de pe suprafata de teren

afectata pe parcursul activitatii de cercetare/exploatare a sondei este/sunt

colectate cu grija si transportate la depozitele aprobate de APM in vederea

bioremedierii. Dupa trecerea acestora intr-o stare inerta se depoziteaza final

sau se utilizeaza ca material de umplutura sau pentru drumuri de exploatare;

Metalul rezultat ca urmare a dezafectarilor – capete de coloane, turle etc. -,

este transportat in depozitul de baza al PETROM-OMV, loc in care

materialul este sortat si parte din el reutilizat, iar alta parte dirijat catre

societati autorizate pentru achizitie si valorificare. Materialul se

reutilizeaza/valorifica in totalitate;

Betonul armat concasat rezultat ca urmare a demolarilor – fundatii motoare,

fundatii turle, fundatii de alte utilaje si rezervoare, platforme, drumuri si

racorduri la platforme -, este colectat, sortat si utilizat la consolidari de

maluri, in zone erodate, la consolidarea drumurilor noi de exploatare, in

completarea balastului. Pana la gasirea utilizarilor, a destinatiilor noi,

acesta se depoziteaza in spatii speciale ale companiei. Se valorifica in

totalitate;

Balastul recuperat si sortat se depoziteaza in vederea utilizarii sale integrale

in amplasamente noi.


30


3. Deseuri

Tipurile de deseuri rezultate in activitatea de foraj sunt:

Detritusul. Singurele reziduuri rezultate din procesul de sapare sunt

rocile sfaramate de sapa (detritusul) care sunt selectate pe sitele

vibratoare si colectate intr-o haba metalica de 10 m3. Cantitatea de

detritus rezultat in urma saparii fiecarei sonde este de circa 75

tone/sonda. Cantitatea de detritus rezultata va fi depozitata intr-o haba

metalica de 10 m3, de unde va fi transportata in vederea depozitarii si

reciclarii, la Depozitul ecologic de deseuri Oradea, conform

contractului incheiat intre SC ECO BIHOR SRL Oradea si AVA

EASTERN EUROPE DF&S Bucuresti, nr. 92/26.06.2006, conform

contractului de WASTE MANAGEMENT incheiat intre OMV PETROM

si contractorul fluidului de foraj, respectiv AVA EASTERN EUROPE;

Apele pluviale si apele uzate sunt colectate in haba metalica de 40 m3,

pentru ca mai tarziu, sa fie reintegrate procesului tehnologic, de

preparare a fluidului de foraj. Partea solida, decantata din apa uzata

urmeaza acelasi parcurs ca si detritusul, conform contractului de

Waste Management.

Managementul deseurilor, in cadrul careului fiecarei sonde, este, pe scurt, redat in

tabelul urmator:


31


Tabelul nr. 3.-1.D

enum

irea

des

eulu

i

Can

titat

ea

prev

azut

a a

fi ge

nera

tato

ne/s

onda

Star

ea fi

zica

(S

olid

-S,L

ichi

d –

L,

Sem

isol

id-S

S)

Cod

ul d

eseu

lui

Cod

ul p

rivi

nd

prin

cipa

la

prop

riet

ate

peri

culo

asa

Cod

ul c

lasi

ficar

ii st

atis

tice

Managementul deseurilor –cantitatea prevazuta a fi

generata -

Val

orifi

cata

Elim

inat

a

Ram

asa

in

stoc

1 2 3 4 5 6 7 8 9Detritus 75 t S 53 t

Ape uzate 77,1 m3 L Da 77,1 m3

Din procesul de foraj, rezulta o constructie care pune in comunicatie stratul

productiv cu suprafata, in vederea exploatarii acestuia. Singurele reziduuri

rezultate din proces, sunt rocile sfaramate de catre sapa de foraj – detritus – si care

sunt selectate, de catre sitele vibratoare si colectate intr-o haba metalica

semiingropata, cu capacitatea de 10 m3, amplasata in vecinatatea sitelor

vibratoare. Depozitarea materialelor utilizate pentru conditionarea fluidului de

foraj, se face intr-o baraca metalica nedemontabila amenajata special pentru acest

scop. Aceste materiale sunt ambalate, de la livrare in saci de panza sau hartie,

butoaie metalice sau de plastic, pentru sonda luandu-se masuri impotriva

imprastierii acestor ambalaje.

4 Impactul potential, inclusiv cel transfrontiera, asupra componentelor mediului si masuri de reducere a acestora

1.3 Apa 1.3.1 Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului

Din punct de vedere administrativ perimetrul cercetat se gaseste pe raza localitatii

Marca, judetul Salaj, satul Lesmir, conform Planului de amplasare anexat.


32


Amplasamentul de teren al sondelor se regaseste in bazinul hidrografic al raului

Barcau.

In continuare, sunt redate cateva dintre caracteristicile hidrologice ale bazinului

raului Barcau:

lungimea cursului de apa: 134 km;

altitudinea:

amonte: 590 m;

aval: 100 m;

panta medie: 4 ‰;

coeficientul de sinuozitate: 1,72;

suprafata bazinului hidrografic: 3 397 km2;

suprafata fondului forestier : 47 020 ha;

suprafata lacuri de acumulare permanente: 483 ha;

volumul lacuri de acumulare permanente: 7,80 mil. m3.

Din anexa nr 2 care este un extras din studiul geo executat in zona de amplasare a

sondelor rezulta ca apa freatica nu a fost detectata, pana la 6 m adancime, in nici

unul din cele 6 foraje executate.

1.3.2 Alimentarea cu apa

Prin specificul lucrarilor de foraj se realizeaza un circuit inchis al apei tehnologice,

astfel incat dupa utilizarea debitelor de apa in scopuri tehnologice, eventualele ape

uzate rezultate sunt preluate si injectate in sondele speciale de injectie pentru

revitalizarea capacitatii de productie a zacamantului.


33


Practic, cum este organizat fluxul tehnologic al apei, nu se produc restitutii in

emisarii naturali sau artificiali de suprafata care sa modifice regimul natural de

curgere al acestora.

In conformitate cu STAS 4273 din 1983, categoria constructii hidrotehnice aferente

sondei pentru apararea impotriva inundatiilor este 4, iar clasa de importanta este

IV, amplasamentul sondei este neinundabil.

STAS-ul 4068-2/1987 pentru lucrarile din clasa IV de importanta, in conditiile

normale de exploatare, prevede ca probabilitatea anuala de depasire este de 5 %.

Conform scarii seismice a tarii, la proiectarea lucrarilor de constructii-montaj s-a

avut in vedere gradul VII.

Necesarul de apa tehnologica se asigura prin transport cu vidanja din zona si se va

asigura stocul zilnic, in rezervoarele de depozitare aferente instalatiei de foraj.

Sub aspect calitativ, apa tehnologica se poate incadra in oricare din limitele

categoriilor de calitate din STAS 4706 din 1988 (categoria I, II sau III).

Necesarul de apa tehnologica pentru prepararea fluidului de foraj si a pastei de

ciment 29 m3/sonda, pentru PSI 100 m3/sonda si apa pentru intretinerea 36

m3/sonda se va asigura prin transport cu cisternade la parcurile petroliere ale OMV

PETROM, aflate in apropiere – Parcul 34.

Apa destinata stingerii incendiilor va fi inmagazinata in 5 rezervoare metalice,

fiecare cu o capacitate de 20 m3.

Sub aspect calitativ, apa tehnologica se poate incadra in oricare din limitele

categoriilor de calitate din STAS 4706 din 1988 (categoria I, II sau III).

Regimul de functionare al folosintei de apa este strict limitat la perioada forarii

sondei (circa 15 de zile pentru fiecare sonda), apa trebuind sa functioneze continuu

pentru a putea asigura securitatea procesului tehnologic.

Apa potabila destinata personalului care lucreaza in amplasament, in cantitate de

circa 1,0 m3/zi se va asigura din localitatea Lesmir si se va depozita la sonda in


34


recipiente etanse (PET-uri), prevazute special acestui scop. Aceasta va fi folosita in

exclusivitate pentru consumul menajer (baut si spalat).

1.3.3 Managementul apelor uzate

Apele uzate rezultate din imediata vecinatate a beciului sondei – cu un volum de 6,8

m3 –si apa de la intretinerea instalatiei de foraj sunt colectate de acesta.

Apele pluviale, colectate de un sant cu o lungime de 104 m sunt colectate intr-o

haba metalica ingropata cu un volum de 40 m3, de unde sunt reintroduse in circuitul

tehnologic.

Apele menajere rezultate la WC-ul ecologic sunt descarcate periodic de catre

societatea care este angajata, prin contract, sa efectueze aceste servicii.

1.4 Aerul

4.2.2 Surse si poluanti generati

4.2.2.1 Pentru etapa de realizare a forajului

Utilizarea, in procesul de forare, a instalatiei tip HH 75 Tacrom (instalatie

termica), face sa apara emisii de gaze arse, pe perioada functionarii acesteia, dar

poluarea aerului este de scurta durata si nesemnificativa.


35


Din tabelele urmatoare se pot urmari valorile surselor stationare dirijate – tabel nr.

4.2.2.-1. -, surselor stationare nedirijate - tabel nr. 4.2.2.-2. - si a surselor mobile -

tabel nr. 4.2.2.-3.:

Tabelul nr. 4.2.2-1.

Denumirea sursei Poluant

Debit masic (g/h)

Debit gaze/aer impurificat

(Nm3/h) (m3/h)

Concen-tratia in emisie

(mg/Nm3)(mg/m3)

Prag de alerta

(mg/Nm3)(mg/m3)

Limita la emisie = prag de

interventie(mg/Nm3)(mg/m3)

1 2 3 4 5 6 7

Grup generator

Particule 15,6SOx 32,4CO 270

Hidrocar-buri 44,4

NOx 560Aldehide 3,6

Acizi organici 3,6


Denumirea sursei Poluant Debit masic(g/h)1 2 3

Nu este cazul


Denumirea sursei Amestec gaze esapament

Poluanti si debite masice(g/h)

1. Particule 46,82. SOx 97,23. CO 8104. Hidrocarburi 133,25. NOx 13326. Aldehide 10,8

Principalele surse de poluare ale aerului in perioada de executie a lucrarilor vor fi

reprezentate de utilajele angrenate la realizarea investitiei: camioane, buldozere,


36


excavatoare, compactoare. Aceste surse de poluare ale aerului – gazele arse de la

esapament – se constituie ca surse mobile de poluare.

Pentru determinarea emisiilor provenite de la esapamentele motoarelor s-au utilizat

factorii de emisie pentru motoarele Diesel specificati in anexa la Ordinul

Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nr. 462/01.07.1993, pentru

aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normelor

metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de

surse stationare.

Astfel, pentru motoarele Diesel, specifice autovehiculelor grele, factorii de emisie

sunt (exprimate in kg/1000 litri):

particule 1,560;

SOx 3,240;

CO 27,000;

hidrocarburi 4,440;

NOx 44,400;

aldehide 0,360;

acizi organici 0,360.

In cele ce urmeaza, au fost evaluate emisiile rezultate, tinandu-se cont de consumul

de motorina specific (30 l/h - la functionarea concomitenta a trei utilaje) si s-au

comparat aceste emisii, cu limitele maxime admise in Ordinul Ministrului Apelor,

Padurilor si Protectiei Mediului nr. 462/01.07.1993, pentru aprobarea Conditiilor

tehnice privind protectia atmosferica si Normelor metodologice privind

determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare:

particule: 46,8 g/h fata de 500 g/h, conform pct. 4.1., anexa 1;

SOx: 97,2 g/h fata de 5000 g/h, conform tabel 6.1, clasa 4;

CO: 810,0 g/h limita nespecificata;

hidrocarburi:133,2 g/h fata de 3000 g/h, conform tabel 7.1, clasa 3;

NOx: 1332,0 g/h fata de 5000 g/h, conform tabel 6.1., clasa 4;


37


aldehide: 10,8 g/h fata de 100 g/h, conform tabel 7.1, clasa 1;

acizi organici:10,8 g/h fata de 200 g/h, conform tabel 7.1, clasa 2.

4.2.2.2 Pentru etapa de productie a sondei

In timpul functionarii sondei de productie aceasta este conectata la o retea de

alimentare cu energie electrica, prin urmare nu exista emisii de gaze in atmosfera

pe timpul productiei de titei.

4.2.2.3 Pentru etapa de dezafectare a sondei, la sfarsitul procesului tehnologic de productie

In perioada de dezafectare a sondei vor exista utilaje diverse actionate de motoare

cu ardere interna ceea ce va face sa apara emisii de gaze arse, dar poluarea aerului

va fi de scurta durata si nesemnificativa.

Principalele surse de poluare ale aerului in perioada de dezafectare a sondelor de

productie vor fi reprezentate de utilajele angrenate la reabilitare si dezafectare:

camioane, buldozere, excavatoare, compactoare. Aceste surse de poluare ale

aerului – gazele arse de la esapament – se constituie ca surse mobile de poluare.

Pentru determinarea emisiilor provenite de la esapamentele motoarelor s-au utilizat

factorii de emisie pentru motoarele Diesel specificati in anexa la Ordinul

Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nr. 462/01.07.1993, pentru

aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normelor

metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de

surse stationare.


38


Astfel, pentru motoarele Diesel, specifice autovehiculelor grele, factorii de emisie

sunt (exprimate in kg/1000 litri):

particule 1,560;

SOx 3,240;

CO 27,000;

hidrocarburi 4,440;

NOx 44,400;

aldehide 0,360;

acizi organici 0,360.

In cele ce urmeaza, au fost evaluate emisiile rezultate, tinandu-se cont de consumul

de motorina specific (30 l/h - la functionarea concomitenta a trei utilaje) si s-au

comparat aceste emisii, cu limitele maxime admise in Ordinul Ministrului Apelor,

Padurilor si Protectiei Mediului nr. 462/01.07.1993, pentru aprobarea Conditiilor

tehnice privind protectia atmosferica si Normelor metodologice privind

determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare:

particule: 46,8 g/h fata de 500 g/h, conform pct. 4.1., anexa 1;

SOx: 97,2 g/h fata de 5000 g/h, conform tabel 6.1, clasa 4;

CO: 810,0 g/h limita nespecificata;

hidrocarburi:133,2 g/h fata de 3000 g/h, conform tabel 7.1, clasa 3;

NOx: 1332,0 g/h fata de 5000 g/h, conform tabel 6.1., clasa 4;

aldehide: 10,8 g/h fata de 100 g/h, conform tabel 7.1, clasa 1;

acizi organici:10,8 g/h fata de 200 g/h, conform tabel 7.1, clasa 2.

1.4.1 Prognoza impactului

Prognoza impactului asupra aerului in timpul constructiei sondelor

Principalele surse de poluare ale aerului in perioada de executie a lucrarilor vor fi

reprezentate de utilajele angrenate la realizarea investitiei: camioane, buldozere,


39


excavatoare, compactoare. Aceste surse de poluare ale aerului – gazele arse de la

esapament – se constituie ca surse mobile de poluare.

Emisiile rezultate de la esapamentele utilajelor folosite la realizarea investitiei –

foraj sonda titei, vor determina o crestere locala a concentratiei de poluanti

atmosferici, pe amplasamentul lucrarilor.

Intensificarea activitatii de transport, in cadrul terenurilor aferente executiei

obiectivului, nu va determina afectarea calitatii aerului.

Utilizarea, in procesul de forare, a instalatiei tip HH 75 Tacrom (instalatie

termica), face sa apara emisii de gaze arse, pe perioada functionarii acesteia, dar

poluarea aerului este de scurta durata si nesemnificativa.

Prognoza impactului asupra aerului in timpul functionarii sondelor

In timpul functionarii investitiei, emisiile de gaze amintite mai sus dispar, sonda de

productie functionand fiind actionata electric.

In aceasta situatie se poate afirma ca impactul asupra aerului este nesemnificativ.

Prognoza impactului asupra aerului in timpul activitatii de dezafectare a sondelor

de productie

Principalele surse de poluare ale aerului in perioada de executie a lucrarilor de

dezafectare a sondelor de productie vor fi reprezentate de utilajele angrenate in

aceasta activitate: camioane, buldozere, excavatoare, compactoare. Aceste surse de

poluare ale aerului – gazele arse de la esapament – se constituie ca surse mobile

de poluare.


40


Emisiile rezultate de la esapamentele utilajelor folosite la realizarea activitatii, vor

determina o crestere locala a concentratiei de poluanti atmosferici, pe

amplasamentul lucrarilor.

Intensificarea activitatii de transport, in cadrul terenurilor aferente executiei

dezafectarii obiectivului, nu va determina afectarea calitatii aerului.

1.5 Solul

1.5.1 Generalitati

Din punct de vedere geomorfologic, perimetrele cercetate se gasesc in cadrul

Dealurilor si Campiei Vestice, mai precis in prelungirea vestica a Dealurilor

Silvaniei – Depresiunea Suplacu de Barcau.

Prin pozitie si geneza, aceste dealuri apartin dealurilor pericarpatice din latura

vestica a Carpatilor, avand insa stranse legaturi cu Podisul Somesan.

Aceste dealuri au altitudini joase (150 – 400 m) si energie de relief scazuta, ceea ce

nu exclude ca, pe alocuri, contrastele de relief si peisaj sa fie pregnante.

In peisajul geografic general al acestei subunitati se gasesc niste zone mai ridicate,

datorate unor maguri cristaline (Magura Simleului, Magura Codrului si Magura

Chilioara) considerate resturi ale unei catene muntoase sfaramate, care limiteaza

catre vest o depresiune tectonica importanta. Intre aceste maguri cristaline se

desfasoara largi depresiuni colinare, alungite dupa raurile mari care strabat

regiunea si care au creat terase ocupate de asezari si culturi agricole.

Morfologia de ansamblu se infatiseaza ca o alternanta de culmi deluroase si

culoare largi de vale, intrerupte de magurile cu substrat mai rezistent.


41


Dealurile Vestice s-au format in cadrul a doua mari cicluri de sedimentare:

ciclul precontinental, care corespunde perioadelor geologice anterioare

pliocenului superior, cand s-au creat conditiile pentru aparitia acestor

dealuri;

ciclul continental, incepe in dacian – romanian cand apele lacului pontic s-au

retras spre vest.

Perimetrul propus pentru amenajarea careului sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac este

reprezentat de un versant cu pante mari – medii acoperit cu o livada rara (la data

cercetarilor efectuate in teren – ianuarie 2010). La partea inferioara a versantului

sunt amenajate careurile sondelor 2774 si 4214 Suplac. Catre versant careurile

sondelor sunt prevazute cu un zid de sprijin betonat. La data cercetarilor deasupra

zidului de sprijin se declansase un fenomen de erodare si alunecare care au

degradat pe circa 10 m versantul.

Pe latura estica a perimetrului amenajat pentru careul sondelor 4214 si 2774 se

gaseste un drum de acces pietruit cu pante mari si foarte mari. Careul acestor

sonde este protejat de un zid de sprijin. In spatele zidului de sprijin, catre drumul de

acces la sondele H 1, H 2, H 3 Suplac se constata existenta unui fenomen de

alunecare care poate afecta acest zid de sprijin, daca acesta nu este construit cu

atentie.

In general, prin procesul tehnologic de foraj si probele de productie, nu se produc

degradari ale solului si subsolului. La amenajarea suprafetei de teren, care se va

ocupa temporar, se va avea in vedere, conservarea stratului vegetal, care va fi

utilizat la redarea suprafetei de teren, dupa terminarea lucrarilor. Procesul

tehnologic de foraj poate conduce la poluarea solului, cu diverse fluide (fluid de

foraj), reziduuri (detritusul) si substante chimice vehiculate, daca nu se iau

masurile de protectie necesare.


42


1.6 Geologia subsolului

4.4.1.1 Pentru etapa de realizare a forajului

Potential, prin aplicarea procesului tehnologic de foraj se poate – accidental -,

polua subsolul, prin patrunderea de pe sol a diverselor fluide prezente pe

amplasamentul sondei de foraj, in perioada de forare sonda:

fluid de foraj;

reziduuri, ca detritusul;

titei.

Sursele potentiale de poluare a subsolului pot rezulta din:

deversari necontrolate de fluid de foraj, care pot aparea numai in unele

situatii accidentale;

aparitia unor fisuri pe traseul conductei de refulare a fluidului de foraj,

pompa 2 PN 400 - incarcator;

neetanseitati ale unor zone de racord;

neetanseitati in zona gurilor de evacuare si curatire a habelor (la

manlocuri);

depasirea capacitatii de inmagazinare a bazinului de decantare de 40 m3

avand ca rezultat deversarea apelor reziduale, care prin infiltrare in sol

pot ajunge in apele freatice.

4.4.1.1 Pentru etapa de productie a sondei


43


Potential, prin aplicarea procesului tehnologic de productie titei se poate –

accidental -, polua subsolul, cu:

titei;

apa de zacamant.

Sursele potentiale de poluare a subsolului pot rezulta din:

neetanseitati ale unor zone de racord pe traseul de transport titei la parc;

depasirea capacitatii de inmagazinare a beciului sondei, avand ca rezultat

deversarea apelor reziduale, care prin infiltrare de pe sol pot ajunge in

apele freatice.

13 Anexe

SC TACROM DRILLING SRL Ploiesti: Date aferente activitatii de foraj

sonde declarate prin documentatia specifica, la autorizatia de mediu;

Extras din studiul geo anexa2.


44

apmsj-old.anpm.roapmsj-old.anpm.ro/files/apm salaj/reglementari/completari... · web viewdin anexa...

Documents