capitolul 2. calitatea aerului - apmsj-old.anpm.roapmsj-old.anpm.ro/files/apm salaj/rapoarte starea...

R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I Î N J U D E Ţ U L S Ă L A J , Î N A N U L 2 0 1 0

CAPITOLUL 2. CALITATEA AERULUI

Atmosfera poate fi afectată de o multitudine de substanţe solide, lichide sau gazoase. Creşterea producţiei de energie, industria chimică, metalurgică, circulaţia rutieră, incinerarea deşeurilor sunt cauze care pun atmosfera în pericol producând efectul de seră, distrugerea stratului de ozon şi ploile acide.

Dat fiind faptul că atmosfera este cel mai larg şi în acelaşi timp cel mai imprevizibil vector de propagare al

poluanţilor, ale căror efecte sunt resimţite în mod direct şi indirect de om şi de către celelalte componente ale mediului, se impune ca prevenirea poluării atmosferei să constitue o problemă de interes public, naţional şi internaţional.

Monitorizarea calităţii aerului implică urmărirea elementelor incluse în cele patru categorii de probleme: ■ sursele şi emisiile de poluanţi atmosferici; ■ transferul poluanţilor în atmosferă; ■ nivelul concentraţiilor de poluanţi în atmosferă şi distribuţia spaţio-temporală a acestora; ■ efectele poluanţilor atmosferici asupra omului şi mediului biotic şi abiotic. 2.1. Emisii de poluanţi atmosferici

România transmite anual estimări ale emisiilor de poluanţi atmosferici care cad sub incidenţa Directivei 2001/81/CE privind plafoanele naţionale de emisii (transpusă în legislaţia naţională prin H.G. 1856/2005) şi a protocoalelor Convenţiei UNECE/CLRTAP. Aceste plafoane de emisie sunt stabilite pentru dioxid de sulf (SO), oxizi de azot (NO), compuşi organici volatili (COV) şi amoniac (NH3).

Pe teritoriul judeţului Sălaj, în anul 2010, emsiile de poluanţi atmosferici au fost estimate utilizându-se versiunea din 2009 a ghidului EMEP/EEA privind elaborarea inventarelor de emisii. Cunoaşterea valorilor emisiilor de poluanţi atmosferici reprezintă un element important în definirea impactului dezvoltării socio-economice asupra mediului şi creează baza necesară pentru formularea politicilor de protecţie a mediului.

Emisii de gaze cu efect de acidifiere şi eutrofizare şi precursori ai ozonului Emisiile acestor poluanţi atmosferici pot produce efecte dăunătoare asupra sănătăţii umane, ecosistemelor naturale, materialelor şi culturilor agricole datorită acidifierii, eutrofizării sau formării ozonului troposferic. În judeţul Sălaj, emisiile de dioxid de sulf (SO2) sunt caracterizate de o uşoară tendinţă ascendentă, în perioada 2008 -2010.

În anul 2010 emisiile de dioxid de sulf (SO2) au crescut cu 2,85%, faţă de anul precedent. Principalele surse de emisie pentru dioxidul de sulf (SO2) sunt: arderile în industria de prelucrare (59%) şi transportul rutier (35%).

___________________________________________________________________________ 6


Anul 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Emisii de SO2 t/an

323,88 426,82 86,47 87,39

62,04

70,76

72,34

Tab. 2.1.1 Emisii anuale de dioxid de sulf (SO2)

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450to

ne

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Fig. 2.1.1 Emisii anuale de dioxid de sulf (tone/an)

1% 5%

59%0%

35%

Arderi in energeticasi industrii detranformare

Instalatii de ardereneindustriale

Arderi in industria deprelucrare

Procese deproductie

Transport rutier

Fig. 2.1.2 Emisii de SO2 pe sectoare de activitate, în anul 2010

Emisiile de monoxid şi dioxid de azot (NOx) au înregistrat o uşoară creştere

(3,35%), faţă de anul 2009. Principala sursă de poluare cu NOX, în anul 2010, o reprezintă transportul rutier (70 %).

Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Em

isii

de

NO

x t/a

n

639,

56

656

994,

07

1333

,12

865

1197

,52

1050

,13

1173

,72

1287

,39

1096

,38

1133

,15

Tab. 2.1.2 Emisii anuale de monoxid şi dioxid de azot (NOX)

___________________________________________________________________________ 7


0

200

400

600

800

1000

1200

1400

tone

2000 2002 2004 2006 2008 2010

Fig. 2.1.3 Emisii anuale de monoxid şi dioxid de azot (tone/an)

Error! Not a valid link. Fig. 2.1.4 Emisii de NOx pe sectoare de activitate, în anul 2010

În anul 2010, la nivelul judeţului Sălaj, emisiile de amoniac (NH3) au scăzut

cu 11,56%, faţă de anul precedent. Emisiile de amoniac (NH3) provin îndeosebi din agricultură (93%) – managementul dejecţiilor de animale referitor la compuşii de azot. Cantităţi mici de emisii de amoniac sunt generate de transportul rutier (5%) şi de instalaţiile de ardere neindustriale (2%).

Anul 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Emisii

de NH3 t/an

72,54 55,19 59,16 71,92 16,08 11,43 58,10 51,38

Tab. 2.1.3 Emisii anuale de amoniac (NH3)

___________________________________________________________________________ 8


0

10

20

30

40

50

60

70

80

tone

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Fig. 2.1.5 Emisii anuale de amoniac (tone/an)

2% 5%

93%

Instalatii deardereneindustriale

Transport rutier

Agricultura

Fig. 2.1.6 Emisii de NH3 pe sectoare de activitate, în anul 2010

Emisiile de compuşi organici volatili nemetanici (NMVOC) prezintă o

creştere semnificativă (55,99%), comparativ cu anul 2009. Principalele sectoare răspunzătoare de generarea emisiilor de compuşi

organici volatili nemetanici sunt reprezentate de: utilizarea solvenţilor şi a altor produse (52%), transportul rutier (26%) şi extracţia şi distribuţia combustibililor fosili (10%).

Anul 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Emisii de NMVOC

t/an 1695,8 1540,3 1720,4 1661,3 1748,5 1793,7 648,2 1011,19

Tab. 2.1.4 Emisii anuale de compuşi organici volatili nemetanici(NMVOC)

___________________________________________________________________________ 9


0200400600800

10001200140016001800

tone

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Fig. 2.1.7 Emisii anuale de compuşi organici volatili nemetanici(tone /an)

10%

52%

26%

6%0% 1%

3%2%

Arderi in energetica siindustrii de tranformareInstalatii de ardereneindustrialeArderi in industria deprelucrareProcese de productie

Extractia si distributiacombustibililor fosiliUtilizarea solventilor si aaltor produseTransport rutier

Agricultura

Fig. 2.1.8 Emisii de NMVOC pe sectoare de activitate, în anul 2010

Emisii de metale grele

La nivelul judeţului Sălaj, emisiile de mercur (Hg) prezintă o evoluţie

descendentă în perioada 2006 - 2009. În anul 2010 emisiile de mercur (Hg) au înregistrat o creştere uşoară, comparativ cu anul anterior.

Principalele surse de poluare a aerului cu mercur sunt: instalaţiile de ardere neindustriale (47%), arderi în industria de prelucrare (35%), arderi în energetică şi industrii de transformare (18%).

Pentru emisiile de cadmiu (Cd) se constată o tendinţă ascendentă în perioada 2008-2010. Emisiile de cadmiu provin îndeosebi din instalaţiile de ardere neindustriale (29%), din arderile în energetică şi industrii de transformare (28%), din transportul rutier (21%), precum şi din arderi în industria de prelucrare (21%).

Judeţul Sălaj

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Hg kg/an 1,13 2,18 1,47 0,82 0,63 0,53 0,65 Cd kg/an 0,68 1,2 0,87 0,77 0,71 1,86 2,10

Tab. 2.1.5. Emisii anuale de metale grele (Hg, Cd)

___________________________________________________________________________ 10


0

0,5

1

1,5

2

2,5

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Cd Hg

Fig. 2.1.9 Emisii anuale de Cd şi Hg (kg/an)

18%

47%

35%

0%



Arderi in industriade prelucrare

Procese deproductie

Fig. 2.1.10 Emisii de Hg, pe sectoare de activitate, în anul 2010

28%

29%

21%

1%

21%




Procese deproductie

Transport rutier

Fig 2.1.11 Emisii de Cd, pe sectoare de activitate, în anul 2010

Emisii de plumb Emisiile de plumb (Pb) sunt caracterizate de o evolutie ascendentă în perioada

2008–2010. Principalele sectoare răspunzătoare de poluarea atmosferei cu plumb sunt: arderile în industria de prelucrare (46%), instalaţiile de ardere neindustriale (32%) şi transportul rutier (17%).

___________________________________________________________________________ 11


Anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Pb kg/an 25,44 19,13 2,89 2,39 6,76 7,37 Tab. 2.1.6 Emisii anuale de Plumb (Pb)

0

5

10

15

20

25

30kg

2005 2006 2007 2008 2009 2010

Fig. 2.1.12 Emisii anuale de Plumb (kg/an)

3%

32%

46%

2%17%




Procese deproductie

Transport rutier

Fig. 2.1.13 Emisii de Pb, pe sectoare de activitate, în anul 2010

Emisii de poluanţi organici persistenţi

În anul 2010, emisiile de dioxine prezintă o creştere uşoară, comparativ cu anul 2009. Cele mai mari cantităţi de emisii de dioxine provin din instalaţiile de ardere neindustriale (64%) şi din arderile în industria de prelucrare (28%).

Judeţul Sălaj

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Dioxine (g) 0,01094 0,007194 0.0064350 0,00495 0,0022 0,0021

0,0146 0,0160

Tab. 2.1.7 Emisii anuale de dioxine

___________________________________________________________________________ 12


0

0.002

0.004

0.006

0.008

0.01

0.012

0.014

0.016

gram

e

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Fig. 2.1.14 Emisii anuale de dioxine (g/an)

4%

64%

28%

4%

Arderi inenergetica siindustrii detranformareInstalatii de ardereneindustriale

Arderi in industriade prelucrare

Procese deproductie

Fig. 2.1.15 Emisii de DIOX (g), pe sectoare de activitate, în anul 2010

Emisii de hidrocarburi aromatice policiclice

În anul 2010, emisiile de hidrocarburi aromatice policiclice (HAP) au crescut

semnificativ (55,80%), faţă de anul precedent. Pe teritoriul judeţului Sălaj poluarea aerului cu emisii de hidrocarburi aromatice policiclice se datorează proceselor de producţie - procese în industria fontei şi oţelului.

Anul 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 PAH (g) 2993,4 1810 701 425 650 658 8324 12969

Tab. 2.1.8 Emisii de hidrocarburi aromatice policiclice (HAP)

___________________________________________________________________________ 13


0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

gram

e

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Fig. 2.1.16 Emisii de hidrocarburi aromatice policiclice (g/an)

Emisii de bifenili policloruraţi

Pe teritoriul judeţului Sălaj, în anul 2010, emisiile de bifenili policloruraţi (PCBS) au crescut cu 14,19% faţă de anul anterior. Principalul sector responsabil de generarea emisiilor de PCBS este reprezentat de instalaţiile de ardere neindustriale (51%). Celelalte sectore sunt: procesele de producţie (31%) şi arderi în industria de prelucrare (18%).

Anul 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 PCBS

(g) 0,4 0,4 0,7 0,5 0,28 0,22 6,41 7,32

Tab. 2.1.9 Emisii anuale de bifenili policloruraţi (PCBS)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

gram

e

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Fig. 2.1.17 Emisii anuale de bifenili policloruraţi (g/an)

___________________________________________________________________________ 14


51%

18%

31%

Instalatii deardereneindustriale

Arderi inindustria deprelucrare

Procese deproductie

Fig. 2.1.18 Emisii de PCBS (g), pe sectoare de activitate, în anul 2010

2.2. Calitatea aerului

Calitatea aerului în judeţul Sălaj este monitorizată prin măsurători continue la

staţia automată, amplasată în municipiul Zalău, str. Meteorologiei, această staţie făcând parte din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului. Poluanţii urmăriţi şi numărul determinărilor efectuate în cursul anului 2010 sunt prezentate în tabelul următor:

Număr determinări (date validate) Staţia de

monitorizare Tipul staţiei

Poluant urmărit Medii

orare Medii zilnice

Captura de date (%)

NO 5433 223 62,02 NOx 5434 223 62,03 NO2 5433 223 62,02 SO2 7967 340 90,95 CO 8194 340 93,54 O3 5655 240 64,55

PM 10 automat 7071 289 80,72

SJ - 1 tip industrial 1

PM 10 gravimetric - 297 81,37

Tab. 2.2.1. Poluanţii urmăriţi la staţia de monitorizare SJ–1 şi numărul determinărilor În scopul diseminării în timp real a informaţiei privind calitatea aerului, sistemul

este dotat cu un display care este amplasat la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Sălaj, în Zalău, str. Parcului, nr. 2, precum şi cu un panou electronic de afisaj exterior, amplasat în zona centrală a municipiului Zalău, panou pe care este afişat indicele general zilnic de calitate a aerului, stabilit pe baza indicilor specifici de calitate a aerului care, la rândul lor, sunt calculaţi plecând de la concentraţiile înregistrate pentru fiecare dintre poluanţi.

Indicele general şi indicii specifici sunt calculaţi şi afişaţi din oră în oră şi sunt reprezentaţi prin numere întregi cuprinse între 1 si 6, fiecare număr corespunzând unei culori, conform figurii de mai jos:

___________________________________________________________________________ 15


Fig. 2.2.1. Indicii de calitate a aerului De asemenea, a continuat în cursul anului 2010 monitorizarea calităţii aerului

ambiental în judeţ, prin măsurători de 24 h, în punctul fix amplasat la sediul APM Sălaj. Rezultatele acestor determinări sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Concentraţia

(mg/m3) Localitatea Punct de prelevare

Tip poluant

Număr determinări Maxima

zilnică Media anuală

Frecvenţă depăşirii VL

sau CMA (%)

SO2 204 0,0210 0,0012 0 NO2 204 0,0174 0,0088 0 Zalău APM NH3 204 0,0366 0,0142 0

Tab. 2.2.2. Rezultate ale monitorizării calităţii aerului prin măsurători de 24 h Dioxidul de azot

În anul 2010 monitorizarea dioxidului de azot în judeţul Sălaj s-a realizat atât prin măsurători continue la staţia automată de monitorizare a calităţii aerului, cât şi prin măsurători de 24 h. În urma determinărilor efectuate la staţia automată de monitorizare a calităţii aerului nu au fost înregistrate depăşiri ale valorii limită orare pentru protecţia sănătăţii umane – 200 µg/m3, şi mult sub pragul de alertă (400 µg/m3), valori stabilite prin Ord. MAPM 592/2002. Medie anuală pe 2010 pentru NO2 a avut valoarea de 12,84 µg/m3, situându-se sub valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii stabilite deasemenea de Ord. 592/2002 (40 µg/m3)

Valorile maxime ale mediilor orare pentru NO2

020406080

100120140160180200220

Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Noi. Dec.

Luna

Con

cent

raţia

(µg/

m3)

Maxime medii orare Valoare limita

Fig. 2.2.2. Valorile maxime lunare ale mediilor orare pentru poluantul NO2

___________________________________________________________________________ 16


Lipsa datelor pentru lunile octombrie – decembrie se datorează defecţiunilor apărute la analizorul NO2.

Ord. 592/2002 mai stabileşte o valoarea limită anuală pentru protecţia vegetaţiei pentru oxizii totali de azot (NOx), însă staţia din dotarea APM Sălaj, prin tipul şi amplasamentul ei nu este reprezentativă pentru obiectivul protecţia vegetaţiei.

Măsurătorile de 24 h, în cazul dioxidului de azot, în cursul anului 2010, arată că, valorile medii zilnice nu au înregistrat depăşiri ale CMA (100 µg/mc) conform STAS 12574/1987.

Concentraţii NO2 - medii lunare

0.00000.00200.00400.00600.00800.01000.01200.0140

Ian.

Feb.

Mar. Apr. Mai Iun.

Iul.

Aug.

Sept.

Oct. Noi.Dec

.

Luna

Con

cent

raţia

(mg/

m3)

Medii lunare

Fig. 2.2.3. Concentraţii de NO2 – medii lunare Dioxidul de sulf

Monitorizarea dioxidului de sulf în 2010, în judeţul Sălaj s-a realizat prin măsurători continue la staţia automată de monitorizare a calităţii aerului şi prin măsurători de 24 h la punctul amplasat la sediul APM Sălaj. Valorile concentraţiilor de dioxid de sulf măsurate la staţia automată de monitorizare în cursul anului 2010 se situează mult sub valoarea limită orară pentru protecţia sănătăţii umane (350 µg/m3) şi a pragului de alertă (500 µg/m3); nu au fost înregistrate nici depăşiri ale valorii limită zilnice pentru protecţia sănătăţii umane (125 µg/m3) impuse de Ord. 592/2002.

___________________________________________________________________________ 17


Valori maxime ale mediilor orare pentru SO2

0

90

180

270

360

Ian.

Feb.

Mar. Apr. Mai Iun.

Iul.

Aug.

Sept.

Oct. Noi.Dec

.

Luna

Con

cent

raţia

(µg/

m3)

Maxime medii orare Valoare limita

Fig. 2.2.4. Valorile maxime lunare ale mediilor orare pentru poluantul SO2

Valori maxime ale mediilor zilnice pentru SO2

020406080

100120140


Luna

Con

cent

raţia

(µg/

m3)

Maxime medii zilnice Valoare limita

Fig. 2.2.5. Valorile maxime lunare ale mediilor zilnice pentru poluantul SO2

În urma monitorizării prin măsurători de 24 h s-au înregistrat concentraţii medii

zilnice sub valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane prevăzută în Ordinul MAPM nr.592/2002, de 125 µg/mc.

Concentraţiile medii anuale de SO2 s-au încadrat sub concentraţia maximă admisibilă (CMA) de 60 µg/mc, conform STAS 12574/1987.

___________________________________________________________________________ 18


Concentraţii SO2 - medii lunare

0.0000

0.0008

0.0016

0.0024

0.0032

0.0040

Ian.

Feb.

Mar. Apr. Mai Iun.

Iul.

Aug.

Sept.

Oct. Noi.Dec

.

Luna

Con

cent

raţia

(mg/

m3)

Medii lunare

Fig. 2.2.6. Concentraţii de SO2 – medii lunare

Pulberi în suspensie Poluarea atmosferei cu pulberi se datorează unor cauze naturale (vânturi puternice, erupţii vulcanice, etc.) dar apare şi ca urmare a activităţilor antropice. Principalele surse antropice de poluare cu pulberi sunt: industria metalurgică şi cea siderurgică, centralele termice alimentate cu combustibili solizi, traficul rutier, etc. Natura acestor pulberi este extrem de diversă. Astfel, ele pot conţine particule de carbon (funingine), metale grele, oxizi de fier, sulfaţi, dar şi alte noxe toxice, unele dintre acestea având efecte cancerigene (cum este cazul poluanţilor organici persistenţi PAH, si PCB). În general pulberile au o acţiune iritantă asupra ochilor, sistemului respirator, şi de scădere a rezistenţei la infecţii. Pe teritoriul judeţului Sălaj, în anul 2010, pulberile în suspensie au fost monitorizate prin intermediul staţiei automate; pentru determinarea acestora s-au folosit două metode, metoda automată şi metoda gravimetrică.

În cazul măsurătorilor automate s-au înregistrat 16 depăşiri ale valorii limită zilnice stabilite de Ord 592/2002 (50 µg/m3, valoare ce nu trebuie depăşită de mai mult de 35 de ori într-un an calendaristic). Aceste valori au fost înregistrate în lunile octombrie – decembrie, cauzele acestor depăşiri fiind emisiilor produse de centralele termice rezidenţiale alimentate cu combustibil solid. Media anuală pe 2010 a avut valoarea de 18.58 µg/m3, situându-se sub valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii stabilite de Ord. 592/2002 (40 µg/m3).

În urma determinării gravimetrice a pulberilor s-au înregistrat 10 depăşiri ale valorii limită zilnice stabilită de Ord 592/2002 (50 µg/m3), în special în perioada octombrie decembrie, cauzele acestor depăşiri fiind emisiile produse de centralele termice ale locuinţelor din zonă. Media anuală înregistrată a fost 23,62 µg/m3, sub valoarea limită de 40 µg/m3.

___________________________________________________________________________ 19


0.00

20.00

40.00

60.00

80.00

100.00

120.00

140.00


PM10 automat PM10 gravimetric Valoarea limită

Fig. 2.2.7. Valorile maxime lunare ale mediilor zilnice pentru pulberi în suspensie În urma determinării gravimetrice a pulberilor s-au înregistrat 10 depăşiri ale

valorii limită zilnice stabilită de Ord 592/2002 (50 µg/m3), în perioada ianuarie – aprilie, cauzele acestor depăşiri fiind emisiile produse de centralele termice ale locuinţelor din zonă. Media anuală înregistrată a fost 23,62 µg/m3, sub valoarea limită de 40 µg/m3.

Lipsa datelor pentru lunile ianuarie se datorează defecţiunilor apărute la pompa de aspiraţie a analizorului de PM10.

Metale grele Cantitatea cea mai importantă de emisii de metale grele provin din metalurgie,

siderurgie şi din trafic. Valorile medii anuale ale concentraţiilor de metale grele din probele de pulberi sedimentabile în anul 2010 sunt prezentate în tabelul următor:

Concentraţia medie anuală (mg/mp) Punct de colectare Pb Cd Cr Ni

Zalău – APM Sălaj 0.3503 0.0023 0.2231 0.1783 Zalău – Staţia Meteo 0.2939 0.0019 0.2217 0.1400 Zalău – Str. 22 Decembrie 0.4776 0.0026 0.2426 0.2009 Zalău – Cartier Stadion 0.2393 0.0039 0.1135 0.0806 Zalău – Cartier Sărmaş 0.7299 0.0039 0.4993 0.3098 Şimleu Silvaniei 0.5777 0.0035 0.3629 0.2177 Jibou 0.4959 0.0041 0.1982 0.1162 Cehu – Silvaniei 0.2206 0.0016 0.4342 0.0639 Prodăneşti 0.1351 0.0016 0.2660 0.1369 Sărmăşag 0.3232 0.0010 0.3250 0.2826 Panic 0.2357 0.0017 0.1660 0.1305

Tab. 2.2.3. Concentraţii ale metalelor grele din pulberi sedimentabile în anul 2010

Monoxidul de carbon

Poluantul CO rezultă în principal din arderea incompletă a combustibililor. În judeţul Sălaj, monoxidul de carbon a fost determinat prin măsurători continue la staţia de monitorizare a calităţii aerului. Valorile înregistrate nu depăşesc valoarea limită pentru protecţia umană stabilită de Ord. 592/2002 (10 mg/m3).

___________________________________________________________________________ 20


Valori maxime ale mediilor mobile de 8 ore pentru CO

02468

1012


Luna

Con

cent

raţia

(m

g/m

3)

Maxime medii mobile 8h Valoare limita

Fig. 2.2.8. Valorile maxime lunare ale mediilor mobile de 8 ore pentru poluantul CO Benzenul Staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului de tip industrial I nu deţin echipamente pentru monitorizarea benzenului. În anul 2010 nu s-au efectuat determinări ale benzenului de către APM Sălaj.

Amoniacul La nivelul judeţului Sălaj, în anul 2010, monitorizarea amoniacului s-a realizat

prin măsurători de 24 h în punctul fix amplasat în municipiul Zalău, la sediul APM Sălaj, neînregistrîndu-se depăşiri ale concentraţiei maxime admisibile (0,1mg/mc), conform STAS 12574/1987.

Concentraţii NH3 - medii lunare

0.000

0.008

0.016

0.024

0.032

0.040

Ian.

Feb.

Mar. Apr. Mai Iun.

Iul.

Aug.

Sept.

Oct. Noi.Dec

.

Luna

Con

cent

raţia

(mg/

m3)

Medii lunare

Fig. 2.2.9. Concentraţii de NH3 – medii lunare

___________________________________________________________________________ 21


Ozonul Ozonul este un component natural al atmosferei fiind prezent, mai ales în

stratosferă, la înălţimi de 15 – 50 km, constituind, datorită prroprietăţilor sale UV-absorbante, un înveliş protector pentru planeta Pământ.

Prezent în partea inferioară a atmosferei însă, are un impact negativ asupra sănătăţii umane şi a vegetaţiei, constituind principalul poluant al atmosferei în ţările şi oraşele puternic industrializate.

Ozonul este un poluant secundar generat de reacţiile fotochimice din atmosferă. Aceste reacţii sunt mult mai intense în perioada primăvară – vară, când intervalul de iluminare diurnă creşte. Principalii poluanţi primari implicaţi în reacţiile fotochimice ce duc la formarea ozonului sunt: oxizii de azot (NOx), compuşii organici volatili (COV) şi metanul (CH4).

Determinarea concentraţiilor de ozon la nivelul judeţului Sălaj s-a realizat prin măsurători continue la staţia automată de monitorizare a calităţii aerului. Concentraţiile înregistrate în anul 2010 s-au situat atât sub valoare ţintă pentru protecţia sănătăâii umane, cât şi sub pragurile de informare (180 µg/m3), respectiv de alertă (240 µg/m3).

Lipsa datelor pentru lunile martie – aprilie se datorează defecţiunilor apărute la analizorul O3

Valori maxime ale mediilor orare pentru O3

0

40

80

120

160

200


Luna

Con

cent

ratia

(µg/

m3)

Maxime medii orare Prag de informare

Fig. 2.2.10. Valorile maxime lunare ale mediilor orare pentru poluantul O3

Valori maxime ale mediilor orare pentru O3

0

40

80

120

160

200


Luna

Con

cent

ratia

(µg/

m3)

Maxime medii mobile de 8 h Prag de informare

Fig. 2.2.11. Valorile maxime lunare ale mediilor mobile de 8 ore pentru poluantul O3

___________________________________________________________________________ 22


2.3. Poluarea aerului – efecte locale

Atmosfera este una dintre puţinele resurse împărţită de toţi locuitorii Terrei, astfel că poluanţii emişi în atmosferă într-o zonă a planetei, pot avea efecte negative atât pe plan local, cât şi asupra mediului şi populaţiei aflate la mii de kilometrii distanţă. Poluarea aerului produce o gamă largă de efecte negative, de la cele globale (efectul de seră şi încălzirea globală, deprecierea stratului de ozon stratosferic) până la cele regionale şi locale (ploile acide, smogul).

Principalele gaze cu efect de seră, nominalizate de Protocolul de la Kyoto, ratificat şi de România, sunt: dioxidul de carbon, metanul, oxidul de azot, perfluorocarburile, hidrofluorcarburile şi hexafluorura de sulf, iar principalele surse sunt reprezentate de arderea combustibillilor fosili, procesele industriale şi agricultură. Emisiile antropice de gaze cu efect de seră pot cauza grave dezechilibre climatice, accelerând încălzirea globală.

Ozonul, în stare naturală, se găseşte în proporţie de 90 % în stratosferă, la altitudini cuprinse între 10 – 50 km, având un rol fundamental în menţinerea vieţii pe planeta noastră prin capacitatea sa de a absorbi radiaţia ultravioletă solară. Concentraţia ozonului stratosferic este afectată de emisiile de substanţe care epuizează stratul de ozon (ODS-uri), dintre care, principalii vinovaţi sunt compuşii de tipul cloroflorocarburilor – CFC-uri.

Un alt efect al poluării aerului, smog-ul, apare în anumite condiţii meteorologice (umiditate crescută şi calm atmosferic) ca un rezultat al emisiilor rezultate funcţionarea motoarelor cu combustie internă şi din arderea cărbunelui; smog-ul fotochimic este un produs al reacţiei dintre oxizii de azot şi compuşii organici volatili, în prezenţa luminii solare. Efectele asupra sănătăţii sunt variate: probleme de respiraţie, tuse, iritaţii ale ochilor, principalele grupe afectate fiind persoanele vârstnice, copii şi persoanele care suferă de probleme respiratorii şi cardiace.

Ploile acide sunt cauzate de prezenţa în atmosferă a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi amoniacului, care se combină cu vaporii de apă, formând acid sulfuric şi acid azotic. Aceşti compuşi pot fi transportaţi la distanţe mari de locul de origine şi pot precipita sub formă de ploi acide. Dintre efectele lor dăunătoare amintim: erodarea monumetelor, clădirilor şi statuilor, creşterea acidităţii apelor de suprafaţă, distrugerea culturilor agricole şi plantaţiilor forestiere.

Acţiunea poluanţilor atmosferici asupra organismului este foarte variată. Ea poate merge de la stări de disconfort până la perturbări puternice ale stării de sănătate. Cei mai reprezentativi poluanţi din atmosferă sunt:

− poluanţi cu acţiune iritantă: pulberi sedimentabile sau în suspensie, oxizii de sulf şi de azot;

− poluanţi cu acţiune toxică sistemică: plumbul; − poluanţi cu acţiune asfixiantă: oxidul de carbon.

2.4. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu Poluarea accidentală poate fi considerată ca un accident major de mediu

produs ca urmare a descărcării în mediu, din motive diferite, a unui agent poluant într-o asemnea cantitate, încât sunt afectate toate structurile acestuia şi sunt necesare măsuri imediate de intervenţie şi depoluare a mediului.

În cursul anului 2010, factorul de mediu aer nu a fost afectat de poluări accidentale.

___________________________________________________________________________ 23


2.5. Presiuni asupra stării de calitate a aerului

Principalele sectoare economice şi activităţi cu efecte semnificative asupra factorului de mediu aer sunt reprezentate în judeţul Sălaj de industrie, transporturi şi, într-o mai mică măsură, de agricultură.

Activitatea industrială a judeţului Sălaj a început să se dezvolte după anul 1970, ca al treilea val de industrializare la nivelul regiunii Nord Vest, după reorganizarea administrativ–teritorială din 1968 şi declararea oraşului Zalău ca reşedinţă de judeţ, oraş care este principalul centru industrial.

În ceea ce priveşte distribuţia spaţială, la nivelul judeţului Sălaj industria a fost şi este concentrată pe trei zone:

− oraşul Zalău, reşedinţa de judeţ, centru industrial cu industrie diversificată, care se menţine ca şi principal centru industrial al judeţului;

− oraşele mici: Şimleu Silvaniei, Cehu Silvaniei şi Jibou; − zonele miniere.

Efectele cauzate de industrie asupra aerului se manifestă prin emisii atmosferice de gaze şi pulberi din procese tehnologice, procese de ardere şi activităţi de depozitare materii prime, materiale şi deşeuri.

Unităţile industriale existente la nivelul judeţului Sălaj se pot clasifica în funcţie de tipul impactului cauzat asupra aerului, astfel:

• Instalaţii industriale IPPC (Directiva 96/61/CE – privind prevenirea şi controlul integrat al poluării), astfel: − în sectorul prelucrării metalelor: instalaţii pentru producţia de conductori

emailaţi din sârmă de cupru, instalaţii pentru producţia de articole de robinetărie (prin topire – turnare fontă şi oţel);

− în domeniul industriei mineralelor: instalaţii pentru fabricarea produselor ceramice;

− în domeniul energetic: instalaţii de ardere cu o putere termică nominală mai mare de 50 MW ( pentru producţia de energie termică);

− activităţi de creştere intensivă a păsărilor: instalaţii cu o capacitate mai mare de 40000 locuri pentru păsări.

Aceste instalaţii constituie principala presiune asupra factorului de mediu aer prin emisii de substanţe poluante din procese tehnologice.

• Instalaţii mari de ardere (Directiva 2001/80/CE), instalaţii termoenergetice cu puterea termică nominală egală sau mai mare de 50 MWt.

• Instalaţii industriale care utilizează solvenţi organici cu conţinut de COV (Directiva 1999/13/CE – privind limitarea emisiilor de compuşi organici volatili provenite din utilizarea solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii), cu efecte potenţiale semnificative asupra aerului

• Instalaţii industriale care intră sub incidenţa Diectivei 96/82/CE – privind controlul accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase (SEVESO II). Inventarul amplasamentelor SEVESO II din judeţul Sălaj, pentru anul 2010,

reflectă prezenţa a trei obiective Seveso II, din care două sunt încadrate ca obiective cu risc minor iar unul cu risc major. Toate obiectivele SEVESO II sunt conforme cu cerinţele directivei. Activităţile desfăşurate în obiectivele cu risc minor sunt de depozitare şi comercializare produse petroliere, iar în obiectivul cu risc major, activitatea este de depozitare produse petroliere.

• Instalaţii care intră sub incidenţa Directivei 94/63/EC privind controlul emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea benzinei şi distribuţia sa de la terminale la staţiile de benzină.

___________________________________________________________________________ 24


Pe teritoriul judeţului funcţionează un număr de 28 de asemenea instalaţii (2 depozite şi 26 de staţii de benzină), toate fiind conforme cu cerinţele directivei. La

acestea se adaugă alte 2 staţii de benzină ce nu intră sub incidenţa directivei. • Activităţi extractive

Efecte importante asupra aerului sunt cauzate în special de activitatea de extracţie a ţiţeiului în zona Şumal – Leşmir, com Marca, prin emisiile de hidrocarburi şi gaze de ardere. Efectele asupra mediului manifestă o tendinţă de reducere datorită măsurilor de conformare realizate de către titularul activităţii, societatea comercială OMV PETROM S.A. - Sucursala Suplac, prin: echipări ecologice la sonde sau refacerea traseelor colectoarelor de gaze de combustie şi transport fluide.

O altă categorie de activităţi extractive este reprezentată de exploatările de materiale de construcţii şi cărbune, impactul principal asupra aerului fiind cauzat de pulberile rezultate din activităţile de exploatare şi depozitare a sterilului.

• Alte activităţi care creează presiuni asupra aerului − activităţi de prelucrare a lemnului care nu utilizează solvenţi organici, sau

utilizează în cantităţi mai mici decât pragul de consum prevăzut de Directiva COV; acestea au efecte locale asupra aerului datorită emisiilor de pulberi şi gaze şi, în general, sunt echipate cu instalaţii locale de reţinere a pulberilor;

− industria produselor de panificaţie: activităţile din acest domeniu sunt în general conforme, problemele fiind cauzate de emisiile atmosferice din procesarea cerealelor şi procese de ardere.

În vederea reducerii poluării aerului cauzate de industrie, prin autorizaţiile de mediu emise, prin Planurile de acţiune şi Programele de conformare, s-au impus măsuri pentru reducerea emisiilor de poluanţi. Măsurile necesare pentru conformarea cu cerinţele directivelor UE, prevăzute în Angajamentele asumate de România prin Tratatul de Aderare, au fost prevăzute în aceste autorizaţii de mediu.

Traficul Transporturile auto au un impact semnificativ asupra tuturor factorilor de

mediu, dar în special asupra aerului. Automobilul reprezintă o ameninţare pentru mediu atât prin procesul de fabricaţie cât şi prin poluarea aerului şi poluarea fonică produse pe durata funcţionării.

Sectorul transporturilor este responsabil la nivel mondial de aproximativ un sfert din totalul consumurilor de energie, reprezentând o sursă semnificativă de emisii de dioxid de carbon, oxizi de azot şi hidrocarburi.

Poluarea aerului produsă de autovehicule prezintă două importante particularităţi:

− eliminarea emisiilor se face foarte aproape de sol, fapt ce nu favorizează dispersia şi permite realizarea unor concentraţii ridicate de poluanţi la înălţimi mici;

− emisiile se fac pe întreaga suprafaţă a localităţii, diferenţele de concentraţii depinzând de intensitatea traficului şi posibilităţile de ventilaţie a străzilor.

După anul 1990, în judeţul Sălaj se manifestă o tendinţă de creştere a aportului emisiilor din traficul rutier la emisia totală de poluanţi atmosferici, situaţie ce a fost favorizată pe de o parte de restrângerea sectorului industrial, iar pe de altă parte de creşterea exponenţială a parcului auto.

În vederea soluţionării marii diversităţi de probleme ridicate de traficul rutier, Agenţia pentru Protecţia Mediului Sălaj acţionează pe multiple direcţii, în vederea

___________________________________________________________________________ 25


reducerii efectelor nocive produse de acesta, prin măsurile adoptate în Planul Local de Acţiune pentru Mediu Sălaj la capitolul Poluarea atmosferei:

• Construirea unei artere ocolitoare pentru municipiul Zalău, care să preia traficul greu şi de tranzit;

• Reabilitarea infrastructurii rutiere urbane; • Înlocuirea autovehiculelor, destinate transportului în comun şi de marfă,

respectiv promovarea vehiculelor economice şi cu emisii reduse; • Elaborarea unui studiu pentru stabilirea măsurilor de fluidizare a

traficului în municipiul Zalău; Realizarea unor programe de conştientizare a publicului în vederea încurajării

utilizării transportului în comun şi reducerea transportului cu mijloace proprii: • Organizarea unor campanii de educare a tinerei generaţii; • Informarea şi conştientizarea publicului în vederea utilizării mijloacelor

alternative de deplasare. Agricultura Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra aerului se manifestă prin

emisiile de amoniac şi metan rezultate din activităţile de creştere intesivă a animalelor.

2.6. Tendinţe

Urmărind rezultatele monitorizării calităţii aerului începând cu anul 2008 (anul punerii în funcţiune a staţiei automate de monitorizare a calităţii aerului), se poate observa o situaţie apropiată pentru SO2, NO2 şi O3 cu valori sub limitele impuse de Ord. 592/2002 şi cu evoluţii similare a concentraţiilor – uşoară creştere a valorilor medii anuale pentru 2009 faţă de 2008, urmată în 2010 de scăderea acestora, aşa cum se poate vedea în graficul de mai jos:

Evoluţia mediilor anuale pentru poluanţii SO2, NO2 şi O3

0.0010.0020.0030.0040.0050.0060.00

SO2 NO2 O3

Poluant

Con

cent

ratia

(µg/

m3)

2008 2009 2010

Fig. 2.6.1. Evoluţia mediilor anuale pentru poluanţii gazoşi

___________________________________________________________________________ 26


În cazul monoxidului de carbon – CO, pentru perioada urmărită, se observă

o scădere uşoară a mediilor anuale, cu valori medii de 8 h mult sub limitele impuse de Ord. 592/2002.

Evoluţia mediilor anuale pentru CO

0.00

0.05

0.10

0.15

0.20

0.25

0.30

2008 2009 2010

Anul

Con

cent

ratia

(mg/

m3)

CO

Fig. 2.6.1. Evoluţia mediilor anuale pentru CO Singurul poluant pentru care s-au înregistrat depăşiri ale valorilor limită a fost

PM10. Analizând datele de monitorizare pentru anii 2009 şi 2010 (pentru anul 2008 nu există date disponibile) se observă o scădere atât a concentraţiei medii anuale, cât şi a numărului de depăşiri – 16 depăşiri ale valorilor limită zilnice în 2009 faţă de 10 în 2010.

Cu puţine excepţii, depăşirile valorilor limită pentru PM 10 au fost înregistrate în sezonul rece, cauzele acestora fiind centralele termice alimentate cu lemn ale locuinţelor din zona staţiei, locuinţe a căror construcţie s-a dezvoltat foarte mult în perioada de timp trecută de la amplasarea staţiei automate de monitorizare.

___________________________________________________________________________ 27

capitolul 2. calitatea aerului - apmsj-old.anpm.roapmsj-old.anpm.ro/files/apm salaj/rapoarte starea...

Documents