raport de evaluare a impactului asupra ...apmsj-old.anpm.ro/files/apm...

RAPORT DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI- DEMOLARE STATIE MIXTURI ASFALTICE, STATIE SORTARE

RAPORT DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Intocmit conform Anexa 4 din HG 445/2009

OBIECTIV DEMOLARE STATIE MIXTURI ASFALTICE, STATIE SORTARE

AMPLASAMENT Loc. GLOD, comuna GALGAU

Jud. SALAJ

BENEFICIAR SC “ANTREPRIZA DE LUCRARI

SI REPARATII” SA, CLUJ

Str. FABRICII Nr. 131

Mun. CLUJ-NAPOCA

Jud. CLUJ

Întocmit

Ing. Vas Iudita

Prin

SC „SOLMED” SRL

Iunie 2013 PROPRIETATE INTELECTUALA Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autorului


I INFORMAŢII GENERALE

Titularul proiectului

SC „ ANTREPRIZA DE LUCRARI SI REPARATII” SA CLUJStr. FABRICII nr. 131Mun. CLUJ-NAPOCAJud. CLUJ

Proiectantul studiului de evaluare a impactului asupra mediului

Ing. VAS Iudita - inregistrat in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia nr. 173, prin SC SOLMED SRL

Denumirea proiectului

DEMOLARE STAŢIE MIXTURI ASFALTICE, STATIE SORTARE Loc. GLOD, Comuna GALGAU; Jud. SALAJ



1. DESCRIEREA PROIECTULUI

a. Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect şi a cerinţelor de amenajare a terenului în timpul fazelor de construcţie şi funcţionare

Amplasamentul obiectivului şi adresa

Amplasamentul pe care va avea loc lucrarea ”Demolare staţie mixturi asfaltice, staţie sortare” este situat în localitatea Glod, comuna Gâlgău. Localitatea Glod este situată pe valea Someşului, pe malul drept al acestui râu. Administrativ este integrat comunei Gâlgău, judeţul Sălaj. Revenind la amplasamentul analizat acesta se află în partea de sud a localităţii Glod. Accesul la amplasament se realizează din E 58 prin intermediul unui drum de ţară de aproximativ 400 de metri. Ca vecinătăţi putem spune că amplasamentul se află în zona de albia majoră a râului Someş, zonă intens folosită pentru culturi agricole (datorită calităţii solului). Concluzionând, amplasamentul este înconjurat de terenuri agricole. Pe latura de vest, între amplasament şi terenul agricol vecin se află digul de protecţie împotriva inundaţiilor. Peste dig, la aproximativ 100-150 m se află râul Someş. Fiind de partea stângă a digului, amplasamentul beneficiază de protecţie împotriva inundaţiilor. Faţă de vatra satului, în linie directă până la primele locuinţe este o distanţă de peste 900 m, distanţă mult mai mare dacă urmăm linia drumului de legătură.Baza a fost înfiinţată acum 35-40 ani funcţionând până în anul 2001.

Se demolează întreaga bază mai puţin sediul administrativ. Revenind la descrierea geografică a zonei aceasta după cum am mai spus este situat în lunca râului Someş. Culoarul Someşului este un rezultat de adâncire a unuia din râurile principale din interiorul Carpaţilor în sedimentul neozoic al depresiunii Transilvaniei. Se încadrează în marea unitate a Podişului Someşan, care are



înfăţişarea unei platforme vălurite, în interiorul ei alternând regiuni deluroase înalte cu altele joase depresionare, cu altitudinea medie de 600 m. Podişul Someşan corespunde cel mai fidel conceptului de podiş, în sensul că se dezvoltă pe o cuvertură de sedimentară dominant monoclinală, cu structuri anticlinale şi sinclinale slab conturate şi nesemnificative pentru relief. Explicaţia trebuie căutată în faptul că, în comparaţie cu celelalte subdiviziuni ale Depresiunii Transilvaniei, fundamental cristalin, compartimentat în blocuri relative extinse, se situează la profunzimi de ordinal zecilor şi sutelor de metri, constituind suporturi rigide pentru formaţiunile sedimentare suprapuse. Partea nord-estică aparţine Podişului Purăreţ –Boiu Mare-Jugăstreni. Acesta este un podiş structural format din calcare Eocene şi Oligocene, care au favorizat apariţia formelor carecteristice formate prin doline, cursuri subterane, chei, suprafeţe structurale formate prin adâncirea afluenţilor mărunţi ai Someşului în orizonturile calcaroase, reprezentate de Bizuşa şi Luminiş. În spatele lor se întâlnesc bazinete locale în care s-au dezvoltat aşezări umane. La est se desfăşoară dealurile Ciceului, a căror altitudine scade de la 650 m în dealul Toaca spre 500 m. Spre sud sunt Dealurile Gârboului, mărginite de satele de pe stânga Someşului. Ritmul grăbit de eroziune al acestora, exprimat şi aici prin valori ridicate ale adâncimii fragmentării (300-400 m), pare legat de tendinţa de ridicare în bloc a ansamblului deluros, la baza căruia se află, probabil, un horst cristalin. Zona de maximă înălţare corespunde compartimentului central, care devine, un nod orografic tipic, cu altitudini maxime în dealurile Nadiş -644 m, Mărului -622 m, Râpa Şimişnei -612 m, dealul Pietros -606 m. Formaţiunile helveţiene –marne, argile, nisipuri, conglomerate slab cimentate nu ar pute justifica totuşi asemenea altitudini. Fenomenul de boltire este trădat de dispoziţia radiar-divergentă a tuturor afluenţilor Someşului, ca şi orientarea sub formă de arc a văii Şimişnei şi principalilor săi afluenţi, a căror consecinţă în relief este succesiunea a trei linii de cueste du subîmpingere. Fenomenul de adâncire a văilor este aenuat progresiv, pe măsura îndepărtării de această arie de subsidenţă. Cumularea celor două mişcări neotectonice şi particularităţile litologiei (roci în general friavile) constituie şi cauza activităţii eroziunii torenţiale, de o intensitate deosebită, şi a apariţiei frecvente de regosoluri.Pe întregul parcurs în zonă, Culoarul Someşului este însoţit de nouă terase, începând cu terasa de luncă (2-3 m), unde este amplasat si obiectivul nostrum, care creşte în altitudine spre aval şi terminând cu terasa a noua, de 160-200 m. Sunt bine exprimate în relief terasele de 8-12 m şi 18-22 m (unde sunt amplasate aşezările umane), alături de terasa de luncă (valorificată în special agricol). Din punct de vedere climatic, deschiderea largă a culoarului Someşului spre nord vest permite pătrunderea maselor de aer umede, astfel încât cantităţile



de precipitaţii medii anuale ajung la 700 mm. Temperaturile medii anuale se menţin între 7,5 grade şi 8 grade. Temperatura medie a lunii ianuarie este de -2,5°C, iar a lunii iulie este de + 19,3°. Vântul predominat este vântul de nord-vest care pătrunde pe Culoarul Someşului, transportând aer umed în special primăvara şi vara. Vegetaţia zonelor de versant sunt reprezentate de păduri de cvercinee în amestec (gorun, stejar, carpen, paltin, jugastru, tei –pe versantele cu expoziţie sudică) şi făgete (pe versantele cu expoziţie nordică).Pentru combaterea eroziunii, în scopul protejării şoselei şi liniei ferate dintre Gâlgău şi Căpâlna s-au făcut plantaţii de salcâm, bază meliferă locală. Partea de terasă de luncă este intens folosită agricol, astfel încât vegetaţia naturală a fost înlocuită cu culturi în special de cereale. Solurile zonelor de versant, acoperite cu păduri sunt predominante cele silvestre: soluri brune luvice, luvisoluri albice, podzolice argiloiluviale, soluri brune eu-mezobazice şi brune luvice. Numai în Culoarul Someşului, la nivelul luncii şi al teraselor joase, apar solurile aluviale şi protosolurile aluviale. Vorbind despre hidrologia zonei aceasta se raportează la râul Someş. De pe toţi versanţii se varsă diverse pârâuri, de obicei scurte şi cu mari variaţii de debit. Datorită acestor, dar şi a întregului parcurs al Someşului, cumulate cu înălţimea mică a terasei de luncă face că Someşul să se reverse de multe ori. În acest sens a fost construit digul de protecţie împotriva inundaţiilor. În lunca Someşului se găseşte o pânză de apă, a cărei nivel hidrostatic este influenţat de râul Someş şi de precipitaţii. Apa este în general nepotabilă din cauza durităţii şi a substanţelor organice. Concluzionând trăsăturile amplasamentului analizat se constată că este amplasat în terasa de luncă a Someşului, la o distanţă relativ mică faţă de acesta (150 m), relativ protejat de inundabilitate prin digul construit care mărgineşte pe partea de vest amplasamentul. Apele freatice fiind la un nivel ridicat (2-3 m adâncime) pot conduce la deversarea (prin intermediul acesteia) de substanţe poluante în râul Someş. Pe direcţia de curgere a freaticului (NE-SV) distanţa de la amplasament la râul Someş este de 100-150 m. De aceea se impune o atenţie sporită faţă de manevrarea substanţelor periculoase . Referitor la circulaţia maselor de aer, acestea au o orientare pe culoar fapt care în cazul unei direcţii dinspre sud spre vest ar putea aduce influenţe în zona locuită. Dar trebuie să menţionăm de asemenea şi distanţa mare faţă de primele locuinţe, peste 900 m, astfel încât se poate spune că influenţele sunt neperceptibile. Cât priveşte învelişul edafic şi cel vegetal pe amplasament acestea au fost erodate în timpul folosirii. Astfel multe zone au fost betonate/balastate/pietruite.



Vegetaţia naturală a fost înlocuită de specii ruderale, fără valenţe ecologice. Prin demolările propuse terenurile vor fi redate spre cadrul natural, fiind astfel o influenţă pozitivă. Poziţia amplasamentului la extremitatea sudică a satului, intrarea dinspre Dej şi distanţa mare faţă de prima locuinţă (peste 900 m), precum şi accesul relativ izolat de urbe (acces din DN 1C Dej-Baia Mare prin intermediul unui drum de hotar de aproximativ 500 m) face ca influenţa faţă de localitatea Glod să fie minimă, imperceptibilă.

UTILIZAREA TERENULUI PE AMPLASAMENTUL ALES

Utilizarea terenuluiSuprafaţa (ha)

Înainte de punerea în aplicare a proiectului

După punerea în aplicare a proiectului Recultivată

În agricultură:- Teren

arabil- Grădini- Păşuni

PăduriDrumuriZone construite (curţi, suprafaţă construită)Suprafaţă liberăSpaţii verziApe

Alte terenuri:- Vegetaţie

plantată- Zone

umede- Teren

deteriorat- Teren

nefolosit

1012,41din care 591,61 suprafata construita 1012,41

TOTAL: 1012,41 1012,41



b. Descrierea principalelor caracteristici ale proceselor de producţie, de ex natura şi cantitatea materiilor utilizate

Scopul şi importanţa investiţiei

Scopul lucrarilor de demolare – reutilizarea terenului adus la forma initiala in alte scopuri, nedeterminate in momentul intocmirii documentatiei.

Importanta lucrarilor de demolare – redarea ternului la forma initiala inaite de inceperea activitatii de productie.

Utilitatea publică şi modul de încadrare în Plan urbanistic şi amenajarea teritoriului, alte scheme de amenajare, programe speciale

Obiectivul propus îşi găseşte utilitatea prin redarea terenului la forma initiala

Descrierea lucrărilor

Proiectul prevede:A. Demolarea unor construcţii existente şi a unor instalaţii aferente staţiei de sortare şi staţiei de mixturi asfaltice:- demolare magazie de lemn (zidărie de cărămidă, fundaţie continuă din beton, centură de rigidizare, acoperiş terasă din fâşii prefabricate din beton armat Sc=48 mp- demolare depozit agregate (zid din panouri de beton prefabricate, şi fundaţie de beton) –Su=165,60 mp- demolare bazin decantare realizat din zidărie de cărămidă, fundaţie continuă din beton, acoperiş terasă realizată realizat din fâşii prefabricate din beton armat Sc=14,85 mp- demolare depozit de agregate (zid din panouri de beton prefabricate, şi fundaţie de beton) –Su=211,20 mp- atelier realizat din zidărie de cărămidă, fundaţie continuă din beton, acoperiş terasat realizat din fâşii prefabricate din beton armat Su=23,75 mp- staţie post trafo realizată din zidărie de cărămidă, fundaţie continuă din beton, acoperiş terasă realizat din fâşii prefabricate din beton armat Su=11,02 mp



- batal bitum şi magazie –construcţie din zidărie de cărămidă pe o fundaţie din beton, acoperită cu plăci de ondulin de azbociment; magazia realizată din structură complet metalică căptuşită cu tablă, acoperiş din structură metalică şi învelitoare din tablă neagră cutată Su=264,36 mp- depozit combustibil –zidărie de cărămidă, fundaţie de beton, acoperiş planşeu din beton armat Su=20 mp- copertina –zidărie din cărămidă pe 3 laturi, fundaţie continuă din beton, stâlpi intermediari din beton, şarpantă într-o singură apă, executată din structură metalică, acoperiş din plăci ondulate din azbociment Su=239,51 mp Total suprafeţe depozit de combustibil si copertină Su=222,93 mp

B. Depoluare zona poluataDepoluare zona bazin carburanti – pompa – depozit combustibilDepoluare zona batal bitum- tanc bitum – suport tanc - magazie

FLUX TEHNOLOGIC

TEHNOLOGIA DE DEMOLARE

Demolarea cladirilor existente se va face de catre beneficiar si/sau o firma specializata. Molozurile rezultate in urma demolarii vor fi colectate si depozitate la firme specializate (depozit de deseuri din constructii).

In urma activitatii de demolare vor rezulta urmatoarele:Molozi (caramida, beton armat, tencuiala) – 530,00 tTabla neagra – 50,00 tPlaci de azbociment – 74,00 tStalpi de lemn – 30,00 t

Depoluare zona poluata se va face de catre o firma specializata.

Utilităţi :

In cadrul activitatii de demolare nu se vor utiliza utilitati.

În cadrul proiectului studiat nu se utilizează resurse naturale.



c. Estimarea, pe tipuri şi cantităţi, a deşeurilor preconizate şi a emisiilor (poluare în apă, aer şi sol, zgomot, vibraţii, lumină, căldură, radiaţii etc.) rezultate din funcţionarea proiectului propus

Tipurile de deşeuri şi modul de gospodărire a acestora, în timpul demolării

Denumirea deşeului

Cantitatea prevăzută a fi generată

Starea fizică

Codul deşeului

Codul privind principala proprietate periculoasă

Codul clasificării statistice

Managementul deşeurilor- cantitatea prevăzută a fi generată – (t/an)

Valorificată

Eliminată

Rămasă în stoc

Deşeuri menajere 0,3 t S 200108 - - - 0,3 -Molozi (caramida, beton)

530 t S 17 01 07 - - - 530 -

Tablă 50 t S 17 04 05 - - 50 - -Lemn 15 S 17 02 01 - - 15 - -Azbociment 74 S 17 06 05* - - - 74 -Sol excavat 731,5

200SS

17 05 03*17 05 04

- - -200

731,5-

--

Total 1600,8 t - - 265 t 1335,8 t

-



Nr.crt. Tip deşeu Modul de evacuare şi valorificare

Deseuri menajere

Colectate în pubele şi tran sportate şi depozitate pe rampa de gunoi a oraşului

Materiale de construcţii

Revalorificare la terţi

Sol excavatRampa de deşeuri municipal (dacă solul nu va fi poluat) sau la firmă specializată în tratarea solurior poluate cu produs petrolier

Tablă (rezervoare)

Valorificare prin REMAT

ESTIMAREA EMISIILOR

ÎN PERIOADA DE DEMOLARE

Factor de mediu APAIn cadrul lucrarilor de demolarenu se vor utiliza cantitati de apă astfel activitatea de amplasare a obiectivului nu creaza impact asupra factorului de mediu apa.

Factor de mediu AERAvând în vedere natura lucrărilor de demolare şi de amenajare a obiectivului se constata ca nu este necesara utilizarea de utilaje grele sau de ridicat decit pentru perioade scurte. Singura sursa generatoare de noxe pentru factorul de mediu aer in perioada de demolare va fi circulaţia mijloacelor de transport şi de demolare. Tipurile de noxe rezultate vor fi : NOx, CO, SO2, COV, particule. In timpul demolării noxele care vor fii pe lîngă gazele de eşapament sunt particule în suspensie şi sedimentabile.



Instalaţiile pentru epurarea gazelor reziduale şi reţinerea pulberilor, pentru colectarea şi dispersia gazelor reziduale în atmosferă, elementele de dimensioanre şi randamentele

Concentraţiile şi debitele masice de poluanţi evacuaţi în atmosferă

SURSE MOBILE

Denumirea sursei

Poluanţi şi debite masice (g/h)1 2 3

Mijloace auto CO – 3,83 CO2 – 107,63 NO – 8,67

SURSE STAŢIONARE DE POLUARE A AERULUI, POLUANŢI GENERAŢI ŞI EMIŞI – nu sunt.

Factor de mediu SOL

Lucrările de demolare şi de amenajare se vor desfasura în interiorul perimetrului aparţinător obiectivului.

Eventualele depozitări temporare de deşeuri, a unor materiale de constructii pe sol, poluări remanente vor fi urmate de ecologizarea corespunzatoare.

In final întreaga suprafata destinată obiectivului propus va fi reutilizat dupa programul de dezvoltare a beneficiarului.

Pe baza analizelor apelor freatice prelevate in perioada de septembrie-noiembrie 2010, cand s-au executat 3 foraje din care s-au prelevat probe de sol si apa freatica, redate in tabelele de mai jos si programului de dispersie a poluantilor in sol – apa freatica, rezulta o zona poluata cu suprafata de 385 mp (zona delimitate de punctele FP1-FP2-FP3).

Rezultatele analizei in raport cu limitele admisibile sunt trecute in tabelul de mai jos

SOL



Loc prelevare

Proba Concentratia determinatemg/kg

Valori admisibile conform OM 756/1997- pentru zona sensibilaPrag de alerta

Prag de interventie

Limita incintei – batal bitum

F1- 0,5 m 190 200 500F1 – 1,5 m 25,6

Depozit combustibil

F2 – 0,5 m 18200F2 – 1,0 m 74,3

F2 – 3,8 m 962Tanc bitum F3 – 0,7 m 80,6

F3 – 2,0 m 25,0

APA FREATICA

Loc prelevare

Proba Concentratia determinateµg/l

Valori admisibileApa de suprafata de categoria Iµg/l

NTPA 001/2002

mg/lLimita incintei – batal bitum

F1 –NHs-0,60 m

49,8 0,1 5,0

Depozit combustibil

F2NHs- 0,80 m

2280

Tanc bitum F3NHs – 2,8 m

61,1



Mentiune:

Pe baza rezultatelor se propune depoluarea solului pe o adancime de 1 m a zonei cuprinse intre punctele FP1-FP2-FP3, cantitatea de sol de depoluat 385 mp x 1,0 m x 1,9 t/mc = 731,5 t.

Zgomot si vibratii

Sursele de zgomot o să constituie circulaţia mijloacelor de transport. Nivelul de zgomot produs de autocamioane de 5 t, este de 88 dB(A). Nivelul de zgomot la primul receptor protejat va fi L2 = L1 – 20 lg r1/r2 = 88 – 46 = 42 dB(A)

Rezultă : conform STAS 10009 – 1998 că valoarea lui L2 este mai mic decât cel admis.

Factor de mediu ASEZARI UMANE

Lucrările de amenajare a obiectivului propus nu afectează decât strict zona din imediata vecinătate, fără a crea disconfort pentru populaţie.

Din cele prerzentate anterior rezulta că lucrările de amenajare a obiectivului propus nu ridică probleme deosebite din punct de vedere al protecţiei factorilor de mediu.

În timpul derulării lucrărilor perimetrul incintei va fi împrejmuit.



2. REZUMATUL PRINCIPALELOR VARIANTE SUDIATE DE TITULAR ŞI INDICAREA PRINCIPALELOR MOTIVE PENTRU ALEGEREA FINALĂ, LUÂND ÎN CONSIDERARE EFECTELE ASUPRA MEDIULUI

Luand in considerare conditiile economice si starea de uzura a instalatiei care era pe acest amplasament, beneficiarul avea doua posibilitati:

Retehnologozare Demolare si sa dea o alta destinatie terenului.

Dintre cele doua variante beneficiarul a ales varianta demolarii.



3. DESCRIEREA ASPECTELOR DE MEDIU POSIBIL A FI AFECTATE ÎN MOD SEMNIFICATIV DE PROIECTUL PROPUS, ÎN SPECIAL A POPULAŢIEI, FAUNEI, FLOREI, SOLULUI, APEI AERULUI, FACTORI CLIMATICI, BUNURI MATERIALE, INCLUSIV PATRIMONIUL ARHITECTURAL ŞI ARHEOLOGIC, PEISAJUL ŞI INTERCONEXIUNILE DINTRE FACTORII DE MAI SUS

AŞEZĂRI UMANE ŞI ALTE OBIECTIVE

Agenţii de poluare ce pot afecta aşezările umane sunt : imisia de poluanţi gazoşi nivelul zgomotului si vibraţiilor

Conform celor prezentate anterior, imisia de poluanti gazosi nu ridica probleme legate de protecţia aşezărilor umane.

Influenta zgomotului asupra organismului uman depinde de o serie de factori ca: intensitatea, frecvenţa, timpul de acţiune, caracterul zgomotului. vârsta, activitatatea, starea fizică, obişnuinţa, sensibilitatea individuală mediul în care are loc acţiunea, dimensiunea spaţiului, configuraţia terenului.

Acţiunea zgomotului asupra urechii tulburări acute sau accidentale determinate de zgomote foarte puternice şi

în general de scurtă durată,



tulburări cronice care apar cu precădere în mediul industrial, ca scăderea acuităţii auditive

Acţiuni asupra întregului organism – este mult mai complexă pătrunderea zgomotului realizându-se nu numai pe calea nervului auditiv ci şi prin piele, muşchi, oase, articulaţii. La baza acestei acţiuni stă influenţa asupra sistemului nervos central.

Efecte : modificări ale sistemului hipotalamohipofizar aparatul cardiovascular reacţionează prin accelerarea pulsului şi creşterii

tensiunii arteriale aparatul respirator se manifestă prin creşterea frecvenţei şi amplitudinii

respiraţiei şi a consumului de oxigen aparatul digestiv prezintă modificări inhibitorii ale secreţiei şi motilităţii

gastrice şi intestinale sistemul endocrin – apar tulburări asupra glandei tiroide şi a glandelor

suprarenale scoarţa cerebrală reacţionează prin scăderea atenţiei, apariţia insomniei, a

oboselii rapide

Conform calculelor din paragraful 1 nivelele maxime ale zgomotului comparativ cu limitele reglementate prin STAS 10009 – 1988, sint cele din tabelul urmator :

Punctul de calcul Nivel de zgomot calculat

Nivel de zgomot admisibil

La limita incintei obiectivului 42 65La limita zonei protejate 42 50

Valoarea nivelului de zgomot calculat la limita zonei protejate este pur orientativă şi reprezintă nivelul de zgomot maxim inregistrat la limita receptorului protejat datorită activităţii obiectivului propus, în lipsa altor surse de zgomot din zonă.Rezultă că receptorul protejat este afectat de activitatea obiectivului propus în limite admisibile din punct de vedere al nivelului de zgomot.



VEGETAŢIE ŞI FAUNĂ TERESTRĂ

Imisiile ce pot afecta vegetaţia sau fauna terestră sunt :Gazele de eşapament

Modul de manifestare

Produşii fotochimici cum sunt : ozonul, hidrocarburile saturate, acizii organici, pot deveni sub acţiunea radiaţiilor solare toxici pentru vegetaţie.Ozonul – produce fenomene de decolorare materializată prin apariţia de pete albe cu reflexe argintii pe frunzele plantelor, concentraţiile de ozon la care apar simptome vizibile se situeaza la 0,2 ppm.In cazul poluarii cronice cu doze mici de SO2, clorofila dintre nervuri se distruge şi ţesutul se declorează sub forma unor pete marginale. S-a constatat că fruzele tinere sunt mai puţin afectate decât cele mature atât datorită metabolizării SO2

cât şi modul de închidere a stomatelor.In cazul animalelor SO2 produce tulburări la nivelul aparatului respirator, asupra organelor de simţ, ţesuturilor specifice, scăderea fecundităţii, leziuni ale ficatului.Expunerea plantelor o perioada mai lungă la concentraţii de NO2 mai mari de 25 ppm. determină leziuni necrotice ale frunzelor.

SOLUL

În cazul desfăşurării activităţii în condiţii normale, la parametrii de funcţionare proiectaţi factorul de mediu sol nu va fi afectat de activitate. Dupa realizarea depoluarii propuse solul va avea calitatea reglementata prin legislatie OM 756/1997.



4. DESCRIEREA *1) EFECTELOR SEMNIFICATIVE POSIBILE ALE PROIECTULUI PROPUS ASUPRA MEDIULUI REZULTAND DIN:

A) EXISTENTA PROIECTULUIB) UTILIZAREA RESURSELOR NATURALEC) EMISIILE DE POLUANTI ZGOMOT SI ALTE SURSE DE

DISCONFORT SI ELIMINAREA DESEURILOR SI DESCRIEREA DE CATRE TITULAR A METODELOR DE PROGNOZA UTILIZATE IN EVALUAREA EFECTELOR ASUPRA MEDIULUI

*1) ACEASTA DESCRIERE TREBUIE SA ACOPERE EFECTELOR DIRECTE ŞI INDIRECTE, SECUNDARE, CUMULATICE PE TERMEN SCURT, MEDIU ŞI LUNG, PERMANENTE ŞI TEMPORARE, POZITIVE ŞI NEGATIVE ALE PROIECTULUI ASUPRA MEDIULUI)

A) EXISTENTA PROIECTULUI

MATRICEA IMPACTULUI

La terminarea investiţiei şi funcţionare la parametrii normali

Acţiunile/ efectele rezultate din proiect

Componentele de mediu

Aer Apă Sol Zgomot DeşeuriAşezări umane

Populaţie Vegetaţie

Demolarea cladirilor *

+

Depoluarea zonei poluate *

+

*

+

*

+

*

+

*

+

Desfiintarea statiei de mixturi asfaltice

* * * * *



+ + + + +

B) UTILIZAREA RESURSELOR NATURALE

In cadrul proiectului nu se vor utiliza resurse naturale.

C) EMISIILE DE POLUANTI ZGOMOT SI ALTE SURSE DE DISCONFORT SI ELIMINAREA DESEURILOR SI DESCRIEREA DE CATRE TITULAR A METODELOR DE PROGNOZA UTILIZATE IN EVALUAREA EFECTELOR ASUPRA MEDIULUI

Pentru evaluarea impactului global asupra mediului, respectiv efectul activitatii propuse asupra calitatii factorilor de mediu s-au luat in considerare urmatoarele :valoarea indicilor de poluare pe factori de mediu apa, aer, sol, zgomot şi eliminarea deşeurilor.scara de bonitate de la 1 – 10

Metoda de evaluare are la bază exprimarea cantitativă a stării de poluare a mediului pe baza unui indicator IPG (indicele de poluare globală) rezultat dintr-un raport între starea ideala Si şi starea la un moment dat Sr a mediului IPG = Pentru determinarea cantitativă a stării reale şi ideale, se calculează indicele de poluare pentru fiecare factor de mediu intr-o scară de bonitate cu acordarea unor note.

Scara de bonitate

Este exprimată prin note de la 1 – 10, unde :Nota 10 – starea naturală neafectată de activitateNota 1 – situaţie ireversibilă şi deosebit de gravă de deteriorare a factorilor de mediu analizaţi

Scara de bonitate pentru indicele de poluare este redat în anexă .



Indicele global de poluare (IPG)

Rezultă din raportul de suprafaţă reprezentând starea ideală Si şi suprafaţa reprezentând starea reală Sr IPG = A fost stabilită o scară de evaluare pentru valorile IPG din care rezultă impactul asupra mediului, respectiv efectul activitaţii asupra factorilor de mediu.

Scara privind calitatea mediului

IPG = 1 – mediul natural neafectat de activitatea umanăIPG = 1 – 2 – mediul supus efectului activităţii umane în limitele admisibileIPG = 2 – 3 – mediul supus activităţii umane provocând stare de discomfort formelor de viatăIPG = 3 – 4 – mediul afectat de activitatea umană, provocând tulburări formelor de viaţăIPG = 4 – 6 – mediul grav afectat de activitatea umană, formelor de viaţăIPG = peste 6 – mediul degradat impropriu formelor de viaţă.



Evaluarea efectelor asupra factorilor de mediuImpactul activitatii desfasurate pe amplasament

Activitatea desfasurata pe amplasament a avut un impact negative asupra solului si a apelor freaticeSOL

Loc prelevare

Proba Concentratia determinatemg/kg

Valori admisibile conform OM 756/1997- pentru zona sensibilaPrag de interventie

Ip Nb


F1- 0,5 m 190 500 0,38 8

F1 – 1,5 m 25,6 0,0512 9

Depozit combustibil

F2 – 0,5 m 18200 36,4 1

F2 – 1,0 m 74,3 0,1486 9

F2 – 3,8 m 962 1,924 6

Tanc bitum F3 – 0,7 m 80,6 0,1612 9

F3 – 2,0 m 25,0 0,05 9

7,29

Mediul este afectat în limite admise, nivel 2Prag de intervenţie: cu efecte semnificative



APA FREATICA

Loc prelevare Proba Concentratia determinate

µg/l

Valori admisibile

Ip Nb

Apa de suprafata de categoria I

µg/l

NTPA 001/2002

mg/l


NTPA

001/2002


NTPA

001/2002


F1 –

NHs-0,60 m

49,8 0,1 5,0 498 0,00996 1 9

Depozit combustibil

F2

NHs- 0,80 m

2280 22800 0,456 1 8

Tanc bitum F3

NHs – 2,8 m

61,1 611 0,0122 1 9

1 8,66

In cazul in care se face compararea cu calitatea apei de suprafata de categoria IMediul este impropriu formelor de viaţă

In cazul in care se face compararea cu NTPA 001/2002Mediul este afectat în limite admisibile, nivel 1 Prag de alertă : cu efecte potenţiale



SCARA DE BONITATE PENTRU INDICII DE POLUARE

NOTA DE BONITATE

VALOARE Ip(%)

EFECTELE ASUPRA OMULUI SI MEDIULUI INCONJURATOR

10 0 Mediul neafectat de activitatea umană starea mediului naturală

9 0,0-0,25 Mediul afectat de activitatea umanăFără efecte cuantificabile

8 0,25 – 0,50 Mediul este afectat în limite admi, nivel 1 Prag de alertă : cu efecte potenţiale

7 0,50 – 1,0 Mediul este afectat în limite admise, nivel 2Prag de intervenţie :cu efecte semnificative

6 1,0 – 2,0 Mediul este afectat peste limitele admise,nivel 1Efectele sunt accentuate

5 2,0 – 4,0 Mediul este afectat peste limitele admise, nivel 2Efectele sunt nocive

4 4,o – 8,0 Mediul este afectat peste limetele admise, nivel 3Efectele nocive sunt accentuate

3 8,0 – 12,0 Mediul degradat nivel 1Efectele sunt letale la durate medii de expunere

2 12,0 – 20,0 Mediul degradat nivel 2Efectele sunt letale la durate scurte de expunere

1 Peste 20 Mediul este impropriu formelor de viaţă



Impactul activitatii de demolare

Evaluarea impactului asupra factorilor de mediu se determină cu ajutorul indicelui de calitate Ic prin metodă matricială, deoarece nu avem mărimi cantitative pentru acesti factori de mediu. Nota de bonitate se obţine din scara de bonitate de mai jos.

SCARĂ DE BONITATE PENTRU INDICI DE CALITATE

NOTA DE BONITATE Ic= EFECTELE PROIECTULUI ASUPRA

MEDIULUI10 Ic= 0 Mediul neafectat de activitate 9 0 – 0,25

E> 0Mediul afectat în limite admisibile, nivel 1Influenţe pozitive mari – suma efectelor este mare Activitatea produce un impact redus

8 0,25 – 0,50 Mediul afectat în limite admisibile , nivel 2Influenţele pozitive medii – suma efectelor este medieActivitatea determină un impact decelabil

7 0,50 – 1,0 Mediul afectat în limite admisibile ,nivel 3Influienţe pozitive mici – suma efectelor este micăActivitatea se încadrează în normele reglementate

6 -1,0 Mediul afectat peste limitele admise, nivel 1Efectele sunt negativeActivitatea depăşeşte normele reglementate

5 -1,0 – -0,5 Mediul afectat peste limitele admise nivel 2Efectele sunt negative producînd disconfort

4 -0,5 – -0,25 Mediul afectat peste limitele admise, nivel 3Efecte negative sunt accentuateImpactul este major

3 -0,25 - -0,025 Mediul degradat nivel 1Efectele sunt nocive la durate lungi de expunere

2 -0,025- -0,0025 Mediul degradat nivel 2Efectele sunt nocive la durate medii de expunere



1 Sub –0,0025 Mediu degradat nivel 3Efectele sunt nocivela durată scurtă de expunere

Matricea de evaluare

AER APA SOL ASEZARI UMANE

Demolarea cladirilor (-) 0 (-) 0Demolarea fundatiilor (-) 0 (-) 0Functionarea utilajelor (-) 0 (-) (-)Transportul deseurilor (-) 0 (+) 0TOTAL -4 0 -2 -1

Din matricea de evaluare AER E = -4, Ic = -0,25, Nb = 3

Mediul degradat nivel 1Efectele sunt nocive la durate lungi de expunere

SOL E = -2, Ic = -0,50; Nb = 5

Mediul afectat peste limitele admise nivel 2Efectele sunt negative producînd disconfort

ASEZARI UMANE E = -1, Ic = -1,0; Nb = 6

Mediul afectat peste limitele admise, nivel 1Efectele sunt negativeActivitatea depăşeşte normele reglementate



Impactul dupa terminarea demolarii si depoluarii

Evaluarea impactului asupra factorilor de mediu se determină cu ajutorul indicelui de calitate Ic prin metodă matricială, deoarece nu avem mărimi cantitative pentru acesti factori de mediu.

Matricea de evaluare

AER APA SOL ASEZARI UMANE

Depoluarea solului 0 (+) (+) (+)Gestionarea deseurilor rezultate din activitatea de demolare

0 0 (+) (+)

TOTAL 0 +1 +2 +2

Din matricea de evaluare APA E = +1, Ic = +1, Nb = 7

Mediul afectat în limite admisibile ,nivel 3Influienţe pozitive mici – suma efectelor este mică Activitatea se încadrează în normele reglementate

SOL E = +2, Ic = +0,50; Nb = 8

Mediul afectat în limite admisibile , nivel 2Influenţele pozitive medii – suma efectelor este medieActivitatea determină un impact decelabil

ASEZARI UMANE E = +2, Ic = +0,50; Nb = 8




EVALUAREA IMPACTULUI GLOBAL

Indicele de poluare globala se calculeaza cu ajutorul notelor de bonitate medii obtinute pentru fiecare factor de mediu, utilizind metoda grafica ROJANSKI .Notele de bonitate medii obtinute pe factor de mediu sunt:

Nbaer = 9,0Nbasez = 8,0Nbsol = 8,00Nbapa = 7,00



IPG=1,5625 Mediul supus efectului activităţii umane în limitele admisibile

Evaluarea impactului global se referă la efectele proiectului pe factorii de mediu menţionaţi şi luaţi în considerare pe termen lung, permanent şi ca activitate directă şi cumulativă.

Prin anumite lucrări ale proiectului impactul asupra factorilor de mediu va fi de scurtă durată acesta fiind în perioada de execuţie a proiectului.

5. DESCRIEREA MĂSURILOR PRECONIZATE PENTRU PREVENIREA, REDUCEREA ŞI UNDE ESTE POSIBIL, COMPENSAREA ORICĂRORI EFECTE ADVERSE SEMNIFICATIVE ADVERSE ASUPRA MEDIULUI

In timpul desfasurarii activitatii de demolare Măsurile preconizate pentru prevenirea, reducerea efectelor asupra mediului pe fiecare factor de mediu sunt:

Factor de mediu AER

Denumirea sursei de poluare

Denumire şi tipul instalaţiei de tratare

Poluanţi reţinuţi

Eficienţa instalaţiei, în concordanţă cu documentaţia tehnică de proiectare

Alte măsuri de prevenire a poluării

Demolarea constructiilor

- - - Monitorizare

Functionarea utilajelor

- - - Monitorizare



Transportul deseurilor rezultate

- - - Monitorizare

Factor de mediu APĂNu va fi afectata de activitatea de demolare

Factor de mediu SOLSolul va fi cel mai mult afectat de activitatea de demolare prin tasare, prin depozitarea deseurilor rezultate in urma activitatii. In vederea reducerii impactului se va pune accent pe gestionarea corespunzatoare a deseurilor, organizarea activitatii pe sectoare astfel incat sa se reduca cat mai mult posibil tasarea solului.

Dupa realizarea lucrarilor de demolare si depoluare

Factorul de mediu AERPana la inceperea unei activitati noi pe amplasament, nu vor fi surse de poluare a factorul de mediu AER

Factor de mediu APĂDupa finalizarea lucrarilor de demolare si depoluare nu vor exista surse de poluare a factorului de mediu APA

Factor de mediu SOLDupa finalizarea lucrarilor de demolare si depoluare nu vor exista surse de poluare a factorului de mediu SOL

Evaluarea riscului potential pentru sanatatea populatiei

In timpul desfasurarii activitatii de demolare

AER

Surse: Functionarea utilajelor Lucrarile de demolare



●Nota de bonitate acordata în urma evaluarii impactului asupra factorilor de mediu aer, in timpul desfasurarii activitatii de demolare este :

NbAER=3,00

Mediul degradat nivel 1Efectele sunt nocive la durate lungi de expunere

SOL ŞI SUBSOL

Surse de poluanţi pentru sol şi subsol Colectarea şi gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor Functionarea utilajelor

Lucrările şi dotările pentru protecţia solului şi subsolului Colectarea şi gestionarea deşeurilor în conformitate cu legislaţia în

vigoare

Nb = 5

Mediul afectat peste limitele admise nivel 2Efectele sunt negative producînd disconfort

Dupa finalizarea lucrarilor de demolare

AERNu vor mai fii surse de emisii/imisii.

APANu vor fii surse de apa uzata sau de emisii in apa freatica.

SOLNu vor mai fii surse de poluare a solului, solul infestat de activitatea precedenta va fii depoluat.Pe baza evalurii a rezultat un Nb=8, adica


Prognozarea impactuluiIunie 2013 PROPRIETATE INTELECTUALA Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autorului


Executarea lucrarilor de demolare si a activitatii de depoluare o sa aiba un impact pozitiv decelabil.

Masuri de diminuare a impactului Luand in considerare ca pe amplasament nu se va desfasura nici o activitate nu se iau masuri suplimentare de diminuare a impactului●Nota de bonitate acordata in urma evaluarii impactului asupra factorilor de mediu sol – subsol, ape subterane este:

Nb SOL-SUBSOL, APE SUBTERANE=8,00


SITUATII DE RISC

La finalizarea lucrarilor de demolare

Deoarece pe amplasament nu se va desfasura nici o activitate nu vor fii riscuri tehnologice.

6. UN REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC AL INFORMAŢIILOR FURNIZATE LA PUNCTELE PRECEDENTE

SC ANTREPRIZA DE LUCRARI SI REPARATII SA CLUJ, propune “DEMOLAREA STATIEI DE MIXTURI ASFALTICE, STATIE SORTARE” din localitatea GLOD, comuna GALGAU, jud. SALAJPrin proiect se vor demola constructiile existente pe amplasament exceptie cladirea administrativa.Astfel se vor demola urmatoarele:

Magazia de lemne Depozitul de agregate – suprafata zid Bazin decantare Ateliere



Statie post trafo Batal bitum Depozit combustibil Copertina

Amplasamentul de pe care se demoleaza constructiile existente, in acest moment, nu va primi alta destinatie.



7. INDICAREA DIFICULTĂŢILOR (DEFICIENŢE TEHNICE SAU LIPSA DE KNOW-HOW) ÎNTÂMPINATE DE TITULARUL PROIECTULUI ÎN PREZENTAREA INFORMAŢIEI SOLICITATE

Dificultăţile de proiectare nu erau dearece firma a mai demolat si alte statii de mixturi asfaltice, statii de sortare.

Intocmit

VAS Iudita



CUPRINS

Nr.crt. Denumire capitol Pag.

1I INFORMAŢII GENERALE

Titularul proiectului Proiectantul studiului de evaluare a impactului asupra mediului Denumirea proiectului

2

2 1. DESCRIEREA PROIECTULUI

a. Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect şi a cerinţelor de amenajare a terenului în timpul fazelor de construcţie şi funcţionare

b. Descrierea principalelor caracteristici ale proceselor de producţie, de ex natura şi cantitatea materiilor utilizate

c. Estimarea, pe tipuri şi cantităţi, a deşeurilor preconizate şi a emisiilor (poluare în apă, aer şi sol, zgomot, vibraţii, lumină, căldură, radiaţii etc.) rezultate din funcţionarea proiectului propus

3

3

7

9

3 2. REZUMATUL PRINCIPALELOR VARIANTE SUDIATE DE TITULAR ŞI INDICAREA PRINCIPALELOR MOTIVE PENTRU ALEGEREA FINALĂ, LUÂND ÎN CONSIDERARE EFECTELE ASUPRA MEDIULUI

14

4 3. DESCRIEREA ASPECTELOR DE MEDIU POSIBIL A FI AFECTATE ÎN MOD SEMNIFICATIV DE PROIECTUL PROPUS, ÎN SPECIAL A POPULAŢIEI, FAUNEI, FLOREI, SOLULUI, APEI AERULUI, FACTORI CLIMATICI, BUNURI MATERIALE, INCLUSIV PATRIMONIUL ARHITECTURAL ŞI ARHEOLOGIC, PEISAJUL ŞI INTERCONEXIUNILE DINTRE FACTORII DE MAI SUS

15

5 4.DESCRIEREA *1) EFECTELOR SEMNIFICATIVE POSIBILE ALE PROIECTULUI PROPUS ASUPRA MEDIULUI REZULTAND DIN:

A) EXISTENTA PROIECTULUI B). UTILIZAREA RESURSELOR NATURALE C). EMISIILE DE POLUANTI ZGOMOT SI ALTE SURSE DE DISCONFORT SI ELIMINAREA DESEURILOR SI DESCRIEREA DE CATRE TITULAR A METODELOR DE PROGNOZA UTILIZATE IN EVALUAREA EFECTELOR ASUPRA MEDIULUI

18

181919

6 5. DESCRIEREA MĂSURILOR PRECONIZATE PENTRU PREVENIREA, REDUCEREA ŞI UNDE ESTE POSIBIL, COMPENSAREA ORICĂRORI EFECTE ADVERSE SEMNIFICATIVE ADVERSE ASUPRA MEDIULUI

28

7 6. UN REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC AL INFORMAŢIILOR FURNIZATE LA PUNCTELE PRECEDENTE

31

8 7. INDICAREA DIFICULTĂŢILOR (DEFICIENŢE TEHNICE SAU LIPSA DE KNOW-HOW) ÎNTÂMPINATE DE TITULARUL PROIECTULUI ÎN PREZENTAREA INFORMAŢIEI SOLICITATE

32


raport de evaluare a impactului asupra ...apmsj-old.anpm.ro/files/apm...

Documents