formarea competenĕelor cognitive la elevii · pdf filecuvinte-cheie: pregùtire...

UNIVERSITATEA DE STAT DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

A REPUBLICII MOLDOVA

Cu titlu de manuscris

C.Z.U.: 37.03 + 796.077.5.

JURAVLE MARIANA

FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE

LA ELEVII CLASELOR LICEALE ÎN CADRUL

DISCIPLINEI „PREGĂTIRE SPORTIVĂ TEORETICĂ”

Specialitatea: 533.04 – Educaţie fizică, sport, kinetoterapie şi recreaţie

Autoreferatul tezei de doctor în ştiinţe pedagogice

CHIŞINĂU, 2015

2

Teza a fost elaborată la Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sporta Republicii Moldova

Catedra de Gimnastică

Conducător ştiinţific:Buftea Victor, doctor în ştiinţe pedagogice, conferenţiar universitar, USEFS, Chişinău

Referenţi oficiali:1. Ghervan Petru, doctor în ştiinţe pedagogice, profesor universitar, Universitatea „Ştefan cel

Mare”, Suceava, România.2. Grimalschi Teodor, doctor în ştiinţe pedagogice, profesor universitar, USEFS, Chişinău.

Membrii Consiliului Ştiinţific Specializat:1. Manolachi Veaceslav, doctor habilitat în ştiinţe pedagogice, profesor universitar, USEFS,

Chişinău – preşedinte2. Povestca Lazari, doctor în ştiinţe pedagogice, profesor universitar, USEFS, Chişinău – secretar

ştiinţific.3. Dorgan Viorel, doctor habilitat în ştiinţe pedagogice, profesor universitar, USEFS, Chişinău –

membru.4. Dragu Mircea, doctor în ştiinţe pedagogice, profesor universitar, Universitatea „Dunărea de

Jos”, Galaţi, România - membru.5. Danail Sergiu, doctor în ştiinţe pedagogice, profesor universitar, USEFS, Chişinău - membru.

Susţinerea va avea loc la 29 mai 2015, ora 14.30, în şedinţa CŞS D40 533.04 - 11 dincadrul Universităţii de Stat de Educaţie Fizică şi Sport a Republicii Moldova.

Adresa: or. Chişinău, str. Andrei Doga 22.Teza de doctor şi autoreferatul pot fi consultate la biblioteca Universităţii de Stat de

Educaţie Fizică şi Sport, pe site-ul www.cnaa.md şi la Biblioteca Naţională a RepubliciiMoldova.

Autoreferatul a fost expediat la 29 aprilie 2015.

Secretar ştiinţific alConsiliului Ştiinţific Specializatdr. în pedagogie, prof. univ. Povestca Lazari

Conducător ştiinţificdr. în pedagogie, conf. univ. Buftea Victor

Autor Juravle Mariana

© Juravle Mariana, 2015

http://www.cnaa.md/

3

REPERELE CONCEPTUALE ALE CERCETĂRII

Actualitatea temei. În activitatea sportivă accentul cade, în mod firesc, pe dezvoltarea

aptitudinilor motrice, însă componenta psihică rămâne motorul care dinamizează funcţiile

superioare ale organismului. A. Dragnea (1999) preciza că, în etapa de „perfecţionare şi

supraînvăţare” atrage atenţia ponderea majoră a gândirii, în raport cu celelalte etape, subliniind că

„supraînvăţarea” reclamă o puternică participare intelectuală, o profundă analiză mentală, în sensul

în care, factorul cognitiv însoţeşte inteligenţa motrică a subiectului, o continuă şi o finalizează, dând

valoare acţiunii întreprinse [3, p. 139-141].

Formarea capacităţilor cognitive reprezintă o problemă tratată constant în literatura de

specialitate, o serie de autori (L. Dănăilă, M. Golu, 2006; M. Epuran, 1995; I. Holdevici, 2011; M.

Zlate, 2006) invocând necesitatea dezvoltării proceselor psihice superioare, ca o garanţie pentru

dezvoltarea celorlalte tipuri de aptitudini ce condiţionează randamentul acţiunilor umane [2, 5, 11,

23]. Toate eforturile specialiştilor din domeniu converg către o singură direcţie: perfecţionarea

continuă a procesului de pregătire sportivă şi implicit dezvoltarea capacităţilor cognitive, prin

implementarea celor mai eficiente şi inovatoare strategii, ai căror beneficiari direcţi sunt sportivii.

Nu trebuie omis faptul că fiecare individ are personalitate şi capacităţi intelectuale care îi sunt

proprii. Acestea nu sunt amănunte de formă, ci chestiuni de natură psihopedagogică prin excelenţă.

În aceste condiţii, strategiile didactice îşi găsesc eficienţa numai în măsura în care profesorul

cunoaşte particularităţile individuale ale subiecţilor, atuurile, dar mai ales limitele capacităţilor

intelectuale ale acestora.

Dacă ştiinţele psihologiei şi neurofiziologiei definesc clar domeniul cognitiv, îl

caracterizează sub toate aspectele, oferind suportul logistic şi cadrul operaţional de intervenţie

necesar ameliorărilor care se impun în cazul multor domenii, în activitatea motrică problema

domeniului cognitiv nu este atât de evoluată, lăsând loc unor interpretări. Nerezolvarea acestor

probleme, la nivelul unor exigenţe care să satisfacă cerinţele tuturor solicitanţilor, nu provine din

lipsa de preocupare a specialiştilor, ci din dificultatea ei obiectivă, reală, creată, pe de o parte, de

caracteristicile genetice de ordin cognitiv şi personalitatea complexă a subiectului, iar pe de altă

parte, de valorile şi atitudinile ce se doresc a fi atinse în raport cu finalităţile ciclului de învăţământ

şi profilului sportiv al liceului.

Descrierea situaţiei în domeniul de cercetare şi identificarea problemelor de cercetare.

Deşi teoriile şi studiile experimentale proiectează conturul subiectului pe domeniul cognitiv din

unghiuri diferite, înaintează ipoteze, problematizează, oferă explicaţii şi soluţii, implicaţiile sale

asupra eficientizării învăţării şi maximizării capacităţilor psihice ale individului rămâne o temă

constantă, deschisă cercetării.

4

Cunoştinţele teoretice acumulate de elevii-sportivi la clasă, coroborate cu experienţele

practice ale acestora, trebuie interiorizate în sisteme de valori şi exteriorizate sub forma unor

competenţe de natură intelectuală, afectivă şi efector-operaţională (motorie). Pentru realizarea

acestor deziderate este necesară o îmbunătăţire a metodologiei de predare-învăţare şi evaluare a

disciplinei „Pregătire sportivă teoretică”, prin implementarea unor strategii didactice care să-i

determine pe subiecţi să efectueze operaţii logice, să gândească divergent, să compare şi să explice

argumentat utilizând limbajul specific sportului, să transfere cunoştinţele dobândite de la un

conţinut didactic la altul.

Prin prisma aspectelor expuse, problema cercetării privind dezvoltarea capacităţilor

cognitive şi formarea competenţelor la elevii claselor liceale rezidă în necesitatea elaborării şi

implementării în procesul de predare-învăţare şi/sau evaluare a unor strategii didactice, având la

bază metodele simbolurilor grafice şi a operaţiilor matematice, susceptibile să conducă la o

redimensionare a competenţelor cognitive specifice disciplinei „Pregătire sportivă teoretică”,

evidenţiate prin conştientizarea propriilor mecanisme ale gândirii, dezvoltarea gândirii analitice şi

critice, precum şi creşterea nivelului de motivare şi de susţinere a învăţării.

Scopul cercetării constă în formarea competenţelor cognitive la elevii claselor liceale la

disciplina „PST”, în cadrul procesului didactic.

Obiectivele cercetării: 1. Abordarea teoretică a problemei care vizează procesului de

formare a cunoştinţelor de pe poziţii psiho-pedagogice, anatomo-fiziologice şi teoretico-practice. 2.

Aprecierea nivelului de dezvoltare a capacităţilor cognitive, prin testarea elevilor claselor cu

program sportiv la diferite discipline şcolare. 3. Elaborarea conţinutului programei de cercetare în

vederea formării competenţelor cognitive conform metodologiei experimentale în cadrul pregătirii

sportive teoretice. 4. Fundamentarea experimentală şi argumentarea metodicii de formare a

competenţelor cognitive în pregătirea sportivă teoretică a elevilor din liceele cu profil sportiv prin

intermediul metodelor simbolurilor grafice şi a operaţiilor matematice.

Metodologia cercetării ştiinţifice cuprinde: analiza literaturii metodico-ştiinţifice de

specialitate, metoda observaţiei pedagogice, ancheta pe bază de chestionar, testarea capacităţilor

cognitive, metoda experimentului pedagogic, metoda simbolurilor grafice, metoda operaţiilor

matematice, metoda evaluării experte, metoda statistico-matematică de prelucrare a datelor, metoda

grafică şi tabelară.

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică constă în elaborarea şi implementarea în procesul

didactic, ca metode de predare-învăţare-evaluare a disciplinei „PST” a metodelor simbolurilor

grafice şi a operaţiilor matematice.

5

Problema ştiinţifică importantă soluţionată în domeniul cercetat a vizat două aspecte:

primul aspect s-a axat pe identificarea unor modalităţi prin care ar putea fi eliminate confuziile

terminologice datorate volumului mare de informaţii şi complexităţii ridicate specifice metodologiei

antrenamentului sportiv, raportate la vârsta şi experienţa motrică a subiecţilor, mijloacele de

expresie relativ reduse a acestora şi timpul alocat în planul-cadru de învăţământ parcurgerii

conţinuturilor şi dobândirii competenţelor specifice disciplinei „PST”; cel de-al doilea aspect a vizat

elaborarea şi implementarea unor strategii care să conducă la dezvoltarea arsenalul competenţelor

cognitive de care trebuie să dispună un subiect pentru a-şi eficientiza acţiunile, atât în sala de clasă,

cât şi în antrenamente şi competiţii.

Semnificaţia teoretică a lucrării rezidă din ilustrarea în termeni reali, obiectivi, a

specificului actual de organizare a învăţământului în contextul „PST”.

Valoarea aplicativă a lucrării reiese din spectrul larg pe care-l pot îmbrăca metodele

simbolurilor grafice şi a operaţiilor matematice, în toate etapele didactice şi la diferite discipline

şcolare.

Rezultatele cercetării înaintate spre susţinere: 1. Conceptul de formare a competenţelor

cognitive la elevii din liceele cu program sportiv. 2. Aspectele metodologice care stau la baza

procesul de dezvoltare a capacităţilor cognitive la elevii claselor liceale în cadrul disciplinei

„P.S.T.”. 3. Determinarea structurii şi a conţinutului modelului pedagogic care să conducă la

dezvoltarea competenţelor cognitive, în cadrul disciplinei „P.S.T.”. 4. Metodologia de formare a



Implementarea rezultatelor ştiinţifice a avut loc la Liceul cu Program Sportiv Suceava, la

clasele la care s-a desfăşurat experimentul pedagogic, în anii şcolari 2009-2010 şi 2010-2011.

Aprobarea rezultatelor ştiinţifice. Rezultatele ştiinţifice, prezentate şi dezbătute în cadrul

unor manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale de specialitate din Suceava (2008, 2009, 2010,

2012) şi Chișinău (2012, 2013), au fost aprobate în cadrul examinării tezei la Catedra de

Gimnastică, în data de 20.06.2014 şi în cadrul Seminarul Ştiinţific de Profil, în data de 16.10.1014.

Publicaţii la tema tezei. Rezultatele cercetării, în număr de 16, se concretizează în 3 cărţi

de specialitate şi 13 articole publicate în culegerile materialelor conferinţelor ştiinţifice naţionale şi

internaţionale, în revistele de specialitate şi la edituri cotate CNCSIS.

Volumul şi structura tezei. Teza cuprinde: introducere, 3 capitole, concluzii generale şi

recomandări, bibliografie din 302 titluri, 15 anexe, 131 pagini text de bază, 45 figuri, 24 tabele.

Cuvinte-cheie: pregătire sportivă teoretică, curriculă şcolară, competenţe cognitive, strategii

didactice, metoda simbolurilor grafice, metoda operaţiilor matematice, clase liceale.

6

REPERE TEORETICO–METODOLOGICE PRIVIND FORMAREA COMPETENŢELOR

COGNITIVE EXPUSE ÎN LITERATURA DE SPECIALITATE

(conţinutul de bază al capitolului 1)

Analiza particularităţilor de natură psihopedagogică la elevii din liceele cu program sportiv,

privind disponibilităţile de natură intelectuală pe care le reclamă formarea competenţelor cognitive

trebuie să fie în consonanţă cu particularităţile de vârstă şi caracteristicile procesului instructiv-

educativ.

Prin raportarea conţinuturilor disciplinei „PST” la competenţele specifice programelor

şcolare se urmăreşte organizarea şi dirijarea unor situaţii de învăţare care să conducă la transferul

cunoştinţelor şi deprinderilor însuşite de elevi în situaţii noi, variate. Accentul trebuie pus pe

formarea competenţelor şi nu pe transmiterea cunoştinţelor, astfel încât, în procesul evaluării,

subiectul să poată demonstra ce poate realiza cu bagajul de cunoştinţe pe care îl stăpâneşte şi nu cât

poate reproduce din ce şi-a însuşit prin învăţare. În acest mod, capacitatea individului de a dobândi,

de a înţelege şi de a folosi deprinderea însuşită, se transformă în competenţă, care devine astfel

achiziţia finală a învăţării [24, p. 256]. Dacă învăţarea trebuie să fie orientată predominant spre

formarea competenţelor, evaluarea trebuie să aibă ca orientare măsurarea şi aprecierea

competenţelor. Aceste deziderate majore nu se pot realiza decât în condiţiile în care sistemul

educaţional oferă tot sprijinul logistic. Sub aspect currricular, la disciplina „PST”, s-au semnalat o

serie disfuncţionalităţi, cele mai multe neconcordanţe regăsindu-se la nivelul documentelor care

configurează tot procesul didactic de predare-învăţare şi evaluare, programele şcolare. Pentru a

radiografia acest aspect, au fost notate cu semnul „+” acele produse curriculare la care se poate

raporta concret disciplina „Pregătire sportivă teoretică” şi cu semnul „-” aspectele deficitare. În

acest context, „imaginea” acestei discipline se prezintă ca în Tabelul 1.1. [17, p. 31-33].

Tabelul 1.1. Raportarea disciplinei ,,Pregătire sportivă teoretică” la curriculum naţionalProduse

curricularePlan cadru

deînvăţământ

Programeşcolare Manuale

Manualealternative Metodici

Ghidurimetodologice

Auxiliaredidactice

DisciplinaP.S.T.

Ë Ë Ë ▬ ▬ ▬ ▬Ë

Concluzionând, procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina „PST” trebuie să tindă

spre formarea continuă a competenţelor cognitive ale elevilor-sportivi, iar strategiile didactice

trebuie să îmbrace o formă atractivă, să se plieze pe particularităţile de natură psiho-intelectuală ale

elevilor, pe nivelul de aspiraţie şi pe interesul acestora.

7

CADRUL METODOLOGICO-EXPERIMENTAL DE ORGANIZAREA CERCETĂRII ŞI ANALIZA CONŢINUTULUI DIDACTIC CU ORIENTARE

SPRE FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVESPECIFICE PREGĂTIRII SPORTIVE TEORETICE


Elaborarea şi implementarea în cercetarea pedagogică a unor noi metode didactice,

susceptibile să conducă la formarea şi dezvoltarea competenţelor dimensiunii cognitive la disciplina

„Pregătire sportivă teoretică”, a vizat parcurgerea a patru etape.

Etapa I s-a desfăşurat în perioada februarie – august 2009. În această etapă

preexperimentală s-a urmărit stabilirea cadrul metodologico-experimental de organizare a cercetării,

prin determinarea temei de cercetare, a scopului, a obiectivelor şi a metodelor de cercetare, precum

şi a direcţiilor de studiu a literaturii didactice şi metodico-ştiinţifice de specialitate. S-au realizat

observaţii pedagogice asupra procesului instructiv-educativ, iar în urma analizei produselor

curriculare s-au dedus particularităţile care ar putea influenţa negativ desfăşurarea experimentului

pedagogic. Pentru a determina opiniile specialiştilor din domeniu şi a elevilor privind tematica

cercetării s-au aplicat o serie de chestionare. În vederea stabilirii nivelului general de dezvoltare a

competenţelor cognitive, testarea iniţială s-a realizat pe un număr de 103 elevi proveniţi din patru

clase a X-a, cărora li s-au aplicat două teste: unul dintr-o serie de discipline provenite din alte arii

curriculare decât disciplina supusă analizei, iar celălalt test a vizat disciplina „Pregătire sportivă

teoretică”. Tot în această etapă au fost prelucrate şi interpretate rezultatele chestionarelor

sociologice şi ale testelor şi s-au stabilit grupele de subiecţi care vor fi încadrate în experimentul

pedagogic de bază.

Etapa a II-a s-a desfăşurat în perioada septembrie 2009 – august 2010 şi a coincis cu etapa

intermediară a experimentului pedagogic, subiecţii grupelor experiment şi a celei martor aflându-se

în clasa a XI-a. În această etapă s-a elaborat structura programului de cercetare, determinându-se

durata, conţinuturile şi strategiilor didactice de predare-învăţare-evaluare cu caracter experimental.

Cele două grupe de subiecţi cuprinse în cercetarea experimentală şi-au desfăşurat activitatea în

conformitate cu programa şcolară specifică nivelului de instruire, cu menţiunea că la grupa

experiment s-a intervenit sistematic cu variabile independente care s-au suprapus în mod spontan,

natural, peste cele tradiţionale, aplicate în mod curent ambelor clase. S-au realizat evaluări curente

şi periodice privind realizarea obiectivelor domeniului cognitiv, iar pe baza rezultatelor obţinute şi a

observaţiilor pedagogice înregistrate s-au întreprins acţiuni de corectare ori de completare a

programului experimental de bază, acolo unde s-a impus.

Etapa a III-a, desfăşurată în perioada septembrie 2010 – august 2011, a coincis cu cel de-al

doilea an de desfăşurare a experimentului pedagogic de bază, subiecţii din grupa experiment şi din

grupa martor aflându-se în clasa a XII-a. Strategiile didactice implementate în primul an

8

experimental au fost aplicate grupei experiment, pe baza aceleeaşi structuri a programului de

cercetare stabilit în etapa a II-a. Observaţiile pedagogice au continuat să fie înregistrate cu

regularitate, iar formele variate de evaluare au avut rolul de evidenţia schimbările cantitative şi

calitate produse pe parcursul celor doi ani şcolari la grupa experiment. La sfârşitul acestei etape s-a

realizat testarea finală a subiecţilor.

Etapa a IV-a, etapa finală sau postexperimentală, s-a desfăşurat în perioada septembrie

2011 - noiembrie 2012 şi a vizat măsurarea variabilei dependente după parcurgerea programului

experimental, în raport cu nivelul iniţial, „de start a performanţelor” elevilor din grupele cuprinse în

experiment. În acest sens, au fost prelucrate, analizate şi interpretate rezultatele obţinute în urma

implementării programului experimental din punct de vedere statistico-matematic, dinamica

adaptării subiecţilor la „stimulii experimentali” fiind reprezentată sub formă de tabele şi diagrame.

S-au elaborat concluziile privind eficienţa metodelor simbolurilor grafice şi a operaţiilor

matematice utilizate în experimentul pedagogic şi s-au formulat recomandările metodice privind

coordonatele pe baza cărora pot fi dezvoltate competenţele cognitive la elevii claselor liceale în

cadrul disciplinei „PST”.

Din analiza opiniilor specialiştilor din domeniu, anchetaţi pe bază de chestionar, cu privire

la problema cercetată, se remarcă aspectele deficitare de la nivelul programelor şcolare. Totodată,

aceştia au precizat că activităţile de învăţare şi evaluare propuse în manuale nu conduc decât în

mică măsură la întărirea învăţării şi la configurarea unei gândiri logice, flexibile, originale şi critice.

În unanimitate au remarcat lipsa unor auxiliare didactice care să susţină procesul de predare-

învăţare şi/sau evaluare a disciplinei „PST”, iar în ceea ce priveşte metodele simbolurilor grafice şi

a operaţiilor matematice, a reieşit că acestea nu sunt familiare cadrelor didactice care predau

disciplina „PST”.

Chestionarele şi testele aplicate elevilor au avut rolul de a crea o imagine concludentă asupra

modului de percepere a conţinuturilor disciplinei „PST” pe de o parte, iar pe de altă parte, de a

aprecia nivelul de dezvoltare a capacităţilor cognitive ale acestora. Din centralizarea şi analiza

opiniilor elevilor, în urma aplicării chestionarelor cu privire la disciplina „PST”, rezultă că la toate

disciplinele de studiu, inclusiv la disciplina „PST” aceştia preferă conţinuturile cu caracter

practic/laborator şi nu operează decât la disciplinele cu profil real (matematică, fizică, chimie,

informatică etc.) cu simboluri şi operaţii matematice, a căror conţinuturi reclamă semne grafice

pentru realizarea diferiţilor algoritmi de calcul. Percepţia elevilor în raport cu complexitatea

conţinuturilor disciplinei „PST” fiind diferită, şi-au manifestat interesul vădit pentru o schimbare a

strategiilor de predare-învăţare şi evaluare, 66% răspunzând că nu le-ar crea disconfort psihic.

Testarea nivelului de dezvoltare a capacităţilor cognitive la elevilor claselor liceale cu

program sportiv, prin cele două tipuri de teste aplicate în etapa preexperimentală, a scos în evidenţă

9

nivelul mediu al claselor, sub aspect intelectual. Acest rezultat, ne conduce la ideea că, în situaţia

utilizării în procesul didactic a unor „stimuli” eficienţi, cu valoare didactică, susceptibili să

provoace o schimbare de ordin cognitiv, subiecţii ar avea capacitatea să-şi însuşească mai uşor

anumite cunoştinţe, să le posede temeinic, să le recunoască, să le utilizeze şi să opereze cu ele în

situaţii cât mai variate, iar în final, tot acest mecanism cu valoare cognitivă să conducă la o altă

percepţie vis-a-vis de complexitatea conţinuturilor disciplinei „PST”.

Structura programului pedagogic cu conţinut experimental echivalează cu un „bloc

funcţional”, determinat de o serie de factori care se influenţează reciproc, punându-şi în mod direct

amprenta asupra raportului cauză-efect [15, p. 30-32] (Figura 2.1.).

Figura 2.1. „Unitatea funcţională” a relaţiei cauză-efect (M. Juravle, 2013)

Abordarea „în sistem” a tuturor variabilelor ce guvernează un program de natură

experimentală scoate în evidenţă faptul că într-o cercetare pedagogică nu numai cauzele modifică

efectele, ci şi ceea ce se interpune frecvent între cele două tipuri de variabile, adică acele

mecanisme de stare responsabile de funcţionarea relaţie cauză-efect. Din perspectiva educabilului,

„unitatea funcţională” a relaţiei cauză-efect, va fi determinată de „calibrarea” şi „recalibrarea”

constantă a unor elemente din relaţiile ce se întrepătrund şi se condiţionează reciproc. Variabilele

independente, prezente la grupa experiment au constat în implementarea unor metode noi de

predare-învăţare-evaluare, dirijate şi urmărite după un plan prestabilit, cu valoare activă,

experimentală, iar variabilele dependente au avut rolul de a reliefa nivelul competenţelor cognitive

la elevii claselor liceale în cadrul disciplinei „PST”, după parcurgerea programului experimental.

Metodele didactice de predare-învăţare şi/sau evaluare, prin intermediul cărora s-a urmărit

experimentarea posibilităţilor elevilor de exprimare a relaţiilor cantitative de conţinut au fost

metodele simbolurilor grafice şi a operaţiilor matematice.

10

Metoda simbolurilor grafice

O categorie specială a limbajului ştiinţific o constituie limbajele formalizate, în care

termenii şi relaţiile dintre ei sunt înlocuite cu simboluri care permit codificarea şi prelucrarea

informaţiei. Privite evolutiv şi diferenţiat, simboluri au mediat în timp dimensiunile cultural-

ştiinţifice ale cunoaşterii, fiind considerat un inductor potențial de multiple semnificaţii intelectuale

şi conotaţii afective. Natura gândirii umane este o gândire simbolică. Fiind neutre în raport cu

valorile de adevăr, simbolurile comportă calitatea de a participa intens la procesele creative,

deoarece nu există mecanisme mnezice specifice reprezentărilor imagistice [1, 18, 28].

Orice poate fi sau poate deveni simbol, în condiţiile în care pe lângă semnificant (partea

vizibilă), imaginea, semnul, abrevierea etc., simbolul este şi purtătorul unui semnificat (partea

invizibilă) [6]. În pofida polemicii pe care o suscita studiile de semiologie privind relaţiile ce se

stabilesc între termenii de semn-semnificat-semnificant/simbol-simbolizat-simbolizant, în

majoritatea lucrărilor de specialitate se constată o sinonimie între termenii de semn şi simbol, atunci

când sunt definiţi sau explicaţi. În ideea în care semnul denumeşte, iar simbolul exprimă, I. Evseev

(2007) consideră că simbolul păstrează un echilibru optim între conţinut şi expresie, între intelect şi

afectiv [7, p. 3-4.], iar D. Butiurcă (2007) preciza că semnele ţin locul ideilor, însă ideile pe care le

reprezintă sunt propria lor semnificaţie nemijlocită [25, p. 220-227]. Astfel, procesul de

abstractizare a caracteristicilor esenţiale şi neesenţiale ale unui obiect, fenomen (clasă de obiecte

sau fenomene) face ca simbolul/semnul să aibă o structură aparte: într-o singură imagine subiectul

leagă (asociază) în mod conştient imaginea (semnul, simbolul) de noţiunile corespunzătoare;

simbolul devine sprijinul senzorial al noţiunilor, purtătorul sensului noţiunilor memorizate şi

prelucrate şi se reproduce în procesul aplicării acestora.

Abstractizarea prin simboluri este ultima etapă în procesul prelucrării cognitive a unei

noţiuni. Fiind pline de conţinut şi având o mare forţă de sugestie, astăzi simbolurile sunt acceptate

mai ales din raţiuni practice. Plecând de la aceste considerente, în procesul de predare-învăţare-

evaluare a disciplinei „PST” simbolurilor grafice pot îmbrăca forma unor instrumente care să

eficientizeze acţiunile cadrelor didactice şi ale subiecţilor, să „raționalizeze” şi să „standardizeze”,

adică să simplifice cunoaşterea, în sensul păstrării un echilibru optim între conţinut şi formă – ca

expresie lingvistică, între intelectual şi afectiv – ca proces psihic.

Metoda operaţiilor matematice

Prin dezvoltarea nivelului gândirii critice la elevii claselor cu program sportiv se urmăreşte

orientarea acţiunilor de învăţare şi evaluare către comportamente cognitive şi afectiv-atitudinale

superioare, care să conducă la conştientizarea propriilor mecanisme ale gândirii, deziderate ce pot fi

realizate prin utilizarea în procesul didactic a metodei operaţiilor matematice, având la bază

operaţiile cu mulţimi, cu operatori grafici, cu paranteze sau simboluri grafice.

11

Diagramele Venn au rolul de organiza logic informaţiile, ajutând la eliminarea

ambiguităţilor terminologice şi a disconfortului psihic creat de afluxul de informaţii prea mare,

conducând la o organizare logică a informaţiilor. Acest organizator cognitiv, reprezentat grafic prin

intersecţia a două sau mai multe cercuri, scoate în evidenţă similarităţile care apar în spaţiile

suprapuse, respectiv diferenţele din secţiunile nesuprapuse. În acest mod, subiectul are capacitatea

să asocieze un concept cu altul, în momentul în care identifică trăsături comune sau legături între

acestea. Informaţiile din scheme sau diagrame ajută la realizarea unor relaţii sau asocieri de idei.

Astfel, folosirea reprezentărilor grafice ia forma unui „limbaj specific” care, pe de o parte, reuneşte

în acea schiţă/diagramă informaţiile deţinute, iar pe de lată parte, facilitează vizualizarea legăturile

dintre date şi relevă noi posibilităţi de conexiune ale acestora.

Rolul acestei metode este de a urmări dezvăluirea integralităţii unui fenomen sportiv cu

caracter teoretico-practic, de a conduce la înţelegerea relaţiilor dintre două mai multe concepte de

ordin teoretico-metodic, de a compara elementele componente dintre acestea prin evidenţierea

ideilor diferenţiate şi a celor comune unor clase de obiecte, fenomene sau noţiuni specifice

domeniul antrenamentului sportiv, de a conduce la autonomie intelectuală, flexibilitate, formarea

spiritului de analiză critică a conţinuturilor didactice şi de a transfera soluţiile la situaţii

asemănătoare, de a dezvolta gândirea creativă. Metoda operaţiilor matematice oferă posibilitatea

cadrelor didactice să-şi demonstreze creativitatea, prin conceperea celor mai eficiente exerciţii care

să conducă la dezvoltarea capacităţilor cognitive ale subiecţilor [9, 20].

Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învăţare şi/sau evaluare, având la

bază simboluri grafice, operaţii cu mulţimi matematice, cu paranteze şi cu operatori grafici

(„<”, „>”, „=”) [12, 13].

12

1. Exemplu de modul experimental având la bază simboluri grafice (Figura 2.2.)

FIŞĂ DE LUCRUExerciţiul nr. 1.A. Prin asocierea simbolurilor şi a caracteristicilormezociclurilor din agendă, completaţi coloana 1 din tabelulde mai jos, determinând particularităţile mezociclului deacomodare.B. Pe baza asocierii corecte a caracteristicilor din agendă şia simbolurilor din coloana 2, determinaţi tipul demezociclu şi notaţi-l în tabel.

AGENDĂ 1. 2.Caracteristicilemezociclurilor

Simbolurilecaracteristicilormezociclurilor

Mezociclul de

acomodareVolum mic r

marep pIntensitate: mică ◇

mare ◆ ◆

Mijloace cucaracter general ————

Mijloace cucaracter mixt

sau intermediar……

————

Mijloace cucaracter specific ════ ════

Mijloacecompetiţionale ⌒⌒

Exerciţiul nr. 2.În figura de mai jos sunt reprezentate prin diagrameVenn mulţimile corespunzătoare a trei mezocicluridintr-un macrociclu de antrenament. Asociindsimbolurilor din agenda de la exerciţiul nr.1. cusubmulţimile aflate în fiecare diagramă, rezolvaţiurmătoarele sarcini:

Mijloace derefacere

- - - - - A. Specificaţi denumirea celor trei tipuri demezocicluri.

Pregătire fizică pfg. □pfs.£ □

a –b –c –

Probe de control pfg. ■pfs. ¢ ■

Pregătire tehnică � �Pregătire tactică �

Pregătiretehnico-tactică �

Pregătirepsihologică V VPregătireaintegrală

Concursuri cucaracter deverificare

Concurs oficial

B. Aflaţi:B∩C∩A =A/B =C/A =B/C =

C. Explicaţi rezultatele obţinute în urmarezolvării exerciţiului de la punctul B,utilizând terminologia specifică domeniuluisportiv.

Figura 2.2. Fişă de lucru utilizată în procesul de predare-învăţare şi/sau evaluarea mezociclurilor de antrenament

a b

¯�

� �

▨◆▽ □

c

13

2. Exemplu de modul experimental având la bază operaţii cu mulţimi matematice (Figura

2.3.)

FIŞĂ DE LUCRU1. Folosind simbolurile din „legendă”, completaţi în diagramele Venn submulţimile ce reflectă caracteristicile

eforturilor specifice fiecărui tip de microciclu/microcicluri lipsă. Identificaţi apoi denumirea tipurilor de mezocicluriexistente în antrenamentul sportiv, iar pe baza „legendei” din Figura 2.19. rezolvaţi cerinţele precizate şi explicaţirezultatele obţinute utilizând terminologia specifică domeniului sportiv:

a. A∪B, B∪C, C∪D, D∪E, A∪B∪C, B∪C∪D, C∪D∪E;b. A∩B, B∩C, C∩D, D∩E;c. A\B, B\A, B\C, C\B C\D, D\C, D\E, E\D.

2. Citiţi cu atenţie textul, apoi răspundeţi la cerinţele precizate:„Mezociclurile de acomodare a sportivilor cu efortul de antrenament se introduc la începutul perioadei

pregătitoare, mai ales la copii şi juniori, dar şi în pregătirea sportivilor consacraţi, cu scopul de a le dezvolta, înprincipal, posibilităţile aerobe (rezistenţa). În cadrul acestor mezostructuri predomină volumul de muncă realizat peseama exerciţiilor cu caracter general, dar şi exerciţiile care au ca scop dezvoltarea diferitelor tipuri de rezistenţăspecială, exerciţii de forţă-viteză, dezvoltarea mobilităţii şi a supleţei, învăţarea unor deprinderi motrice noi şi, îngeneral, toate laturile care condiţionează activitatea ulterioară de antrenament şi reobişnuirea cu solicitările înalte aleantrenamentelor.

Mezociclurile de bază au ca obiective principale pregătirea fizică specifică, pregătirea tehnică şi pregătireapsihologică. Antrenamentul se caracterizează prin volume şi intensităţi mari, realizate cu mijloace specifice şi de altănatură, în lecţii cu intensitate mare” [4, p. 37-38].

Cerinţe:A.

a. prin intermediul diagramelor Venn reprezentaţi grafic cele două tipuri de mezocicluri invocate în text;b. identificaţi tipurile de mijloace caracteristice fiecărui mezociclu;c. pentru fiecare tip de mijloace concepeţi simboluri şi inseraţile în diagrame;d. explicaţi, prin intermediul operaţiilor de reuniune, incluziune şi diferenţă, caracteristicile celor două

mezocicluri, sub aspectul mijloacelor programate.B.

a. prin intermediul diagramelor Venn reprezentaţi grafic cele două tipuri de mezocicluri invocate în text;b. identificaţi caracteristicile de efort specifice fiecărui mezociclu;c. concepeţi şi asociaţi simboluri pentru fiecare parametru al efortului ce caracterizează mezociclurile;d. explicaţi, prin intermediul operaţiilor de reuniune, incluziune şi diferenţă, notele comune şi diferenţiate

dintre cele două mezocicluri, sub aspectul parametrilor de efort specifici.

Figura 2.3. Fişă de lucru utilizată în procesul de predare-învăţare şi/sau evaluarea mezociclurilor şi microciclurilor de antrenament

LEGENDĂTipuri de efort prezente în microcicluri▽efort mic (restabilire şi refacere)¯ efort mediu (fără eforturi mari)◆ efort mediu (o lecţie cu efort mare) 1. mzc. 2. mzc.� efort submaximal (2 lecţii cu efort mare)� efort submaximal (3 lecţii cu efort mare)◍ efort submaximal (4 lecţii cu efort mare)� efort maximal (4 lecţii cu efort mare) 3. mzc¨ efort exhaustiv (5 lecţii cu efort maximal)■ efort competiţional1. mzc. –2. mzc. –3. mzc. –4. mzc. – 4. mzc. 5. mzc.5. mzc. –

�

▽◆

▽ ◆¯

¨ ¨

▽ ◍�

■◆

14

3. Exemplu de modul experimental având la bază operaţii cu paranteze (Figura 2.4.)

Figura 2.4. Fişă de lucru utilizată în procesul de predare-învăţare şi/sau evaluarea unităţilor de structură ale antrenamentului sportiv

FIŞĂ DE LUCRU

1. Citiţi cu atenţie textul de mai jos şi precizaţi în dreptul fiecărui simbol (a, b, c, d) obiectivelecorespunzătoare unităţilor de structură ale antrenamentului sportiv, notate simbolic cu x, y, z şi t, astfel încâtrelaţiile stabilite să fie corecte.

x. lecţie de antrenament " a.y. microciclu de antrenament " b.z. mezociclu de antrenament " c.t. macrociclu de antrenament " d.

„Sarcinile antrenamentului sunt însă numeroase, în funcţie de fiecare componentă a acestuia (fizică,tehnică, tactică, psihologică, teoretică, artistică), rezultând obiective ce pot fi realizate în 2–3–5 lecţii sau maimulte, concepute după o logică metodică, sub forma unui proiect metodic care, tradus în practică, constituie unmicrosistem sau o microstructură. Aceasta este unitatea structurală de bază, esenţială a întregului antrenament,prin care se realizează obiectivele curente. Obiectivele mai ample, denumite şi intermediare (situate întreobiectivele curente şi cele finale), implică reunirea mai multor microstructuri (2–4), care formează o structurămedie, adică o mezostructură sau un mezociclu. Parcurgerea mai multor mezostructuri duce la realizareaobiectivului final sau de macrostructură” [4, p. 35].

2. Pe baza asocierilor realizate la cerinţa numărul 1, realizaţi un eseu de 5 minute în care sădemonstraţi valoarea de adevăr a următoarelor propoziţii matematice.

2.a. t = {[(x + x + ... x) + y + y + ... y] + z + z + ... z}2.b. {[(a + a + ... a) + b + b + ... b] + c + c + ... c}= d

3. Demonstraţi valoarea de adevăr a următoarelor propoziţii matematice, înlocuind simbolurile cuunităţi de structură specifice antrenamentului sportiv şi comentaţi răspunsul.

t = {[(x + x + ... x) + y + y + ... y] + z + z + ... z}t = {[y + y + ... y] + z + z + ... z}t = {z + z + ... z}t = t

4. Cu ce tip de obiective specifice antrenamentului sportiv trebuie să înlocuieşti „necunoscuta /necunoscutele”, astfel încât să stabileşti relaţia de adevăr în următoarele propoziţii matematice?

a. {[(obiective operaţionale + obiective operaţionale)+obiective curente] + obiective intermediare}= xb. {[(obiective operaţionale + obiective operaţionale) + x] + obiective intermediare} = obiective finalec. {[(obiective operaţionale + x) + obiective curente] + obiective intermediare} = obiective finaled. {[(obiective operaţionale + x) + y] + obiective intermediare} = obiective finalee. {[(x + y) + obiective curente] + z} = obiective finalef. {[(obiective operaţionale + obiective operaţionale) + obiective curente] + x} = obiective finale

5. Cu ce unitate de structură a antrenamentului sportiv trebuie să înlocuieşti „necunoscuta /necunoscutele” din propoziţiile matematice, astfel încât să stabileşti relaţia de adevăr?

a. {[(lecţie + lecţie) + microciclu] + mezociclu} = xb. {[(lecţie + lecţie) + x] + y} = zc. {[(lecţie + x) + microciclu] + mezociclu} = macrociclud. {[(lecţie + lecţie) + x] + y} = macrociclue. {[(lecţie + lecţie) + microciclu] + x} = macrocicluf. {[(x + lecţie) + microciclu] + y} = zg. {[(lecţie + lecţie) + x] + mezociclu} = macrociclu

15

4. Exemplu de modul experimental având la bază operatori grafici („<”, „>”, „=”)(Figura 2.5.)

Figura 2.5. Fişă de lucru utilizată în procesul de predare-învăţare şi/sau evaluarea unităţilor de structură ale antrenamentului sportiv

După încheierea experimentului pedagogic, pentru a verifica, din punct de vedere perceptiv,

impactul metodele simbolurilor grafice şi a operaţiilor matematice asupra subiecţilor din grupa

experiment, a fost aplicat un chestionar. Rezultatele reflectă faptul că strategii didactice utilizate pe

durata experimentului pedagogic au contribuit la formarea şi dezvoltarea acelor competenţe

cognitive responsabile de eficientizarea învăţării, 81% dintre subiecţii chestionaţi apreciind

influenţa pozitivă şi transferul acestora în planul capacităţii de mişcare, aducând argumente de

factură psiho-atitudinală specifice activităţii practice (operaţionalitate în acţiunile întreprinse,

precizie, logică, gândire critică, gândire creativă etc.).

FIŞĂ DE LUCRU1. Luând în considerare semnul „<” sau „>”, completează spaţiile libere cu denumirea obiectivelorcorespunzătoare unităţilor de structură ale antrenamentului sportiv, astfel încât relaţiile să fie corecte.

a. ob. operaţionale ⍄ ob. .................... ⍄ ob. .................... ⍄ ob. finale;b. ob. .................... ⍄ ob. .................... ⍄ ob. operaţionale ⍄ ob. curente;c. ob. finale ⍄ ob. intermediare ⍄ ob. .................... ⍄ ob. ....................;d. ob. .................... ⍄ ob. intermediare ⍄ ob. operaţionale ⍄ ob. ....................;e. ob. finale ⍄ ob. .................... ⍄ ob. .................... ⍄ ob. curente.

2. Stabileşte mărimile unităţilor de structură ale antrenamentului sportiv, completând spaţiile libere cu semnul„<”, „>” sau „=”, astfel încât relaţiile să fie corecte.

a. ob. operaţionale ….. ob. curente ….. ob. intermediare…..ob. finale;b. ob. finale ..... ob. intermediare ..... ob. curente ..... ob. operaţionale;c. ob. intermediare ..... ob. finale ..... ob. operaţionale ..... ob. curente;d. ob. curente ..... ob. intermediare ….. ob. operaţionale ..... ob. finale;e. ob. finale ..... ob. operaţionale ..... ob. intermediare ..... ob. curente.

3. Completează pătratul (□) cu semnul „<”, „>” sau „=”, iar în spaţiile punctate denumirea obiectivelorcorespunzătoare unităţilor de structură ale antrenamentului sportiv, astfel încât relaţiile să fie corecte.

a. ob. intermediare □ ob. .................... □ ob. .................... □ ob. curente;b. ob. finale □ ob. operaţionale □ ob. .................... □ob. .....................;c. ob. .................... □ ob. .................... □ ob. intermediare □ ob. curente.d. ob. .................... □ ob. operaţionale □ ob. intermediare □ ob. ....................;e. ob. .................... □ ob. intermediare □ ob. .................... □ ob. operaţionale.

4. Stabileşte valoarea de adevăr a relaţiilor, completând pătratul (□) cu semnul „<”, „>” sau „=”, iar spaţiilepunctate ce denumirea unităţilor de structură ale antrenamentului sportiv.

a. mezo- □ macro- □ micro- □ lecţie;b. macro- □ lecţie □ mezo- □ micro-;c. ……….⍃ micro- ⍃ ……….⍃ macro-;d. mezo- ⍄ micro- ⍄………. ⍃………..;e. ……….⍃ mezo- ⍄ lecţie ⍃ macro-.

16

ARGUMENTAREA TEORETICĂ ŞI FUNDAMENTAREA EXPERIMENTALĂ A

EFICIENŢEI STRATEGIILOR DIDACTICE UTILIZATE ÎN FORMAREA

COMPETENŢELOR COGNITIVE SPECIFICE PREGĂTIRII SPORTIVE TEORETICE


Din punct de vedere statistico-matematic, la fiecare din cele trei etape de desfăşurare a

cercetării (iniţială, intermediară şi finală) s-au conturat direcţii importante pentru analiză şi

interpretare [14, p. 4-6].

Dinamica evoluţiei rezultatelor la grupa experiment şi la grupa martor, pe parcursul derulării

programului experimental, prezintă o serie de caracteristici cu semnificaţie statistică

Testarea iniţială reliefează un nivel mediu de dezvoltare a capacităţilor cognitive la nivelul

grupei experiment şi a celei martor, valorile mediilor generale la disciplina „PST” luate drept reper

fiind relativ apropiate. De remarcat este faptul că nu s-a înregistrat nici o medie generală sub 5,

acest aspect echivalând cu un procent de promovabilitate de 100% (Figura 3.1.).

0

1

2

3

4

5

6

7

Media5

Media5,50

Media6

Media6,50

Media7

Media7,50

Media8

Media8,50

Media9

Media9,50

Media10

Număr

ulde

med

ii

G.E.

G.M.

Figura 3.1. Rezultatele comparative ale testării iniţiale privind media reuşitei în plan cognitivla clasele selectate pentru experimentul pedagogic

Neavând rezultate pe mai multe etape de cercetare, în această etapă nu putem vorbi efectiv

de o evoluţie, ci doar de o stare a grupelor. Din acest considerent, explorarea şi interpretarea

legăturilor dintre date pentru această etapă a cercetării va viza doar caracteristicile dintre grupa

experiment şi grupa martor, reliefate prin testul „t” pentru grupele independente (Tabelul 3.1.).

17

Tabelul 3.1. Rezultatele comparative obţinute la testarea iniţială între grupa experiment şi grupamartor

INDICATORI STATISTICIFORMATESTĂRII GRUPA

X ± m t P

G.E.n – 27 6,64 ±0,28

INIŢIALĂ G.M.n – 28 6,46 ±0,29

0,45 > 0,05

Legendă: G.E – grupa experiment, G.M – grupa martor; p – 0.05; 0.01; 0.001.

f – 53; t = 2.006; 2.673; 3.491.

La testarea iniţială observăm că între mediile grupei experiment şi mediile grupei martor nu

există diferenţe semnificative. Media grupei experiment ( X = 6,64) nu diferă semnificativ de media

grupei martor ( X = 6,46), t = 0,45, p > 0,05.

După parcurgerea primului an experimental, la testarea intermediară, sunt semnalate

primele schimbări cu semnificaţie statistică între grupa experiment şi la grupa martor (Tabelul

3.2.). Această etapă de evaluare se identifică cu ceea ce A. Gagea (1999) numea „experiment de

verificare sau de confirmare, având ca scop verificarea unei ipoteze formulate în prealabil” [8, p.

122].

Tabelul 3.2. Rezultatele comparative obţinute la testarea intermediară între grupa experiment şigrupa martor


X ± m t p

G.E.n – 27

7,27 ±0,26

INTERMEDIARĂ G.M.n – 28 6,57 ±0,27

2,06 < 0,05


f – 53; t = 2.006; 2.673; 3.491.

La testarea intermediară observăm că există diferenţe semnificative între mediile grupei

experiment şi mediile grupei martor (grupa experiment: X = 7,27, grupa martor: X = 6,57), t =

2,06, p < 0,05.

Rezultatele comparative obţinute după cel de-al doilea an experimental, la testarea finală,

între grupa experiment şi grupa martor sunt evidenţiate în Tabelul 3.3.

18

Tabelul 3.3. Rezultatele comparative obţinute la testarea finală între grupa experiment şi grupamartor


X ± m t P

G.E.n – 27

7,83 ± 0,25

FINALĂ G.M.n – 28 6,71 ± 0,27

3,03 < 0,01


f – 53; t = 2.006; 2.673; 3.491.

La testarea finală observăm că mediile grupei experiment diferă semnificativ de mediile

grupei martor (grupa experiment: X = 7,83, grupa martor: X = 6,71), t = 3,10, p < 0,01. În lumina

acestor rezultate, diferenţa reală din punct de vedere statistico-matematic dintre cele două grupe se

confirmă, indiciile în acest sens apărând chiar de la testarea intermediară, după primul an

experimental.

După încheierea experimentului pedagogic, pentru testarea statistică a diferenţelor dintre

medii, atât în interiorul grupei experiment, cât şi în interiorul grupei martor, s-a folosit testul „t”,

rezultatele obţinute fiind redate în Tabelul 3.4.

Tabelul 3.4. Rezultatele obţinute în etapa iniţială şi finală a cercetării la grupa experiment şi la

grupa martor

TIPUL TESTĂRIIIniţială Finală Semnificaţie statisticăGRUPAX ± m X ± m t p

G.E.n – 27(f – 26)

6,64± 0,28 7,83 ± 0,25 4,25 < 0,001

G.M.n – 28(f – 27)

6,46 ± 0,29 6,71 ± 0,27 0,83 > 0,05

Legendă: G.E. – grupa experiment. G.M. - grupa martor. p – 0,05; 0,01; 0,001.

f – 26 t – 2,056; 2,779; 3,707. r – 0,437 f – 27 t – 2,052; 2,771 ; 3,690. r – 0,415

Din analiza comparativă a diferenţelor dintre mediile obţinute la testarea iniţială şi la

testarea finală, la grupa experiment se constată diferenţe semnificative din punct de vedere statistic:

la testarea iniţială X = 6,64, iar la testarea finală X = 7,83, t = 4,25, p < 0,001. În cazul grupei

martor nu există diferenţe semnificative între mediile obţinute la testarea iniţială şi cele obţinute la

19

testarea finală: la testarea iniţială X = 6,46, iar la testarea finală X = 6,71, t = 0,83, p > 0,05

(Figura 3.2.).

0

1

2

3

4

5

6

Media 5 Media 5,50 Media 6 Media 6,50 Media 7 Media 7,50 Media 8 Media 8,50 Media 9 Media 9,50 Media 10

Număru

lde

medii

G.E. Testare iniţialăG.E. Testare finală

Figura 3.2. Rezultatele evaluării iniţiale şi finale la grupa experimentprivind media reuşitei în plan cognitiv la disciplina „Pregătire sportivă teoretică”

Toate problemele teoretice legate de genul (masculin/feminin) şi mediul de provenienţă al

subiecţilor (urban/rural) scot în evidenţă perspectiva biologică şi culturală a acestora. În sistemul

educaţional procesele investigative legate de aceste variabile sunt abia la început, prescriind doar

modele de gen în ceea ce priveşte integrarea socială şi dezvoltarea profesională a subiecţilor

şcolarizaţi, aşa cum reiese din lucrările mai multor autori (L. Grumberg, 2002; V. Yzerbit, G.

Schadrom, 2002) [10, 21].

Pentru a scoate în evidenţă relevanţa dinamicii dezvoltării capacităţilor cognitive pe

parcursul desfăşurării experimentului pedagogic, s-a considerat importantă pentru cercetarea

pedagogică şi analiza rezultatelor obţinute în funcţie de aceste variabile [16], având în vedere faptul

că, în viziunea unor autori (A. Miroiu, 1998; A. Raftery, H. Michael 1993) inegalitatea şanselor la o

educaţie solidă a elevilor din mediul rural, în raport cu cei din mediul urban, şi-a pătrat până astăzi

relevanţa [19, 27] (Tabelul 3.5.).

Sinteza teoretică a bibliografiei de specialitate pe această temă (C. Zamfir, L. Vlăsceanu,

1995; P. Clancy, G. Gaële, 2007; R.G. Simmons, D.A. Blyth, 1997), evidenţiază o tendinţă

puternică de dependenţă a rezultatelor şcolare în raport cu factorul ereditar, mediul educaţional şi

cel socio-cultural al subiecţilor [22, 26, 29].

20

Tabelul 3.5. Rezultatele comparative între genul şi mediul de provenienţă al subiecţilor la grupaexperiment, în cadrul testării iniţiale, intermediare şi finale

la disciplina „Pregătire sportivă teoretică”

INDICATORI STATISTICI PE GENURIFormele evaluării Genul: M / F n X ± m t p

M 15 6,30 ± 0,33IniţialăF 12 7,08 ± 0,37

1,55 > 0,05

M 15 6,70 ± 0,36IntermediarăF 12 8,00 ± 0,34

2,56 < 0,05

M 15 7,50 ± 0,35FinalăF 12 8,25 ± 0,34

1,48 > 0,05

INDICATORI STATISTICI PE MEDIU DE PROVENIENŢĂFormele testării Mediul de

provenienţă:R / U

n X ± m t p

R 5 6,30 ± 0,34IniţialăU 22 6,72 ± 0,27

0,98 > 0,05

R 5 6,90 ± 0,36IntermediarăU 22 7,36 ± 0,33

0,94 > 0,05

R 5 7,40 ± 0,36FinalăU 22 7,93 ± 0,26

1,20 > 0,05

Legendă: R – rural, U - urban p – 0,05; 0,01; 0,001; n – 27, f – 25. t = 2,060; 2,787; 3,725.

Din punct de vedere statistic, în ceea ce priveşte genul subiecţilor cooptaţi în experimentul

pedagogic, în cazul grupei experiment nu există diferenţe semnificative între mediile fetelor şi

mediile băieţilor atât la testarea iniţială (băieţi: X = 6,30; fete: X = 7,08), cât şi la testarea finală

(băieţi: X = 7,50; fete: X = 8,25). La testarea iniţială valoarea lui t = 1,55, p > 0,05, iar la testarea

finală t = 1,48, p > 0,05. La nivelul primului an experimental, corespunzător evaluării intermediare,

după introducerea metodelor didactice cu caracter experimental, mediile fetelor ( X = 8,00) cresc

semnificativ faţă de mediile băieţilor ( X = 6,70), pentru t = 2,56, p < 0,05, acest progres

neregăsindu-se şi la testarea finală.

În ceea ce priveşte mediul de provenienţă al subiecţilor (rural/urban), nu există diferenţe

statistice semnificative la nici una din cele trei forme de evaluare: t = 0,98, p > 0,05 la testarea

iniţială, t = 0,94, p > 0,05 la testarea intermediară şi t = 1,20, p > 0,05 la testarea finală.

Rezultatele obţinute în urma analizei statistico-matematice confirmă eficienţa strategiilor

didactice utilizate în cercetarea pedagogică la grupa experiment, progresul, sub aspectul nivelului de

dezvoltare a competenţelor cognitive, fiind exprimat în dinamica ascendentă a rezultatelor obţinute.

21

CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI

Concluziile ce se desprind în urma cercetării ştiinţifice realizate evidenţiază următoarele:

1. Studiul centralizat al problemei abordate în teorie şi practică relevă actualitatea acestei

cercetări, dat fiind faptul că aspectul formării competenţelor cognitive la momentul actual nu este

analizat pe deplin şi nu satisface în totalitate aşteptările elevilor şi profesorilor, necesitând o serie de

completări de ordin tehnologic, strategic, metodologic etc., argumentate ştiinţific, care să ilustreze

în mod real rolul şi importanţa factorului cognitiv în formarea personalităţii şi pregătirii

multilaterale a elevilor din liceele cu program sportiv. În procesul didactic nivelul până la care pot fi

dezvoltate capacităţile cognitive este proporţional, pe de o parte, cu zestrea ereditară, de factură

intelectuală, pe care o posedă subiectul, iar pe de altă parte, cu eficienţa strategiile didactice utilizate

de către conducătorul procesului instructiv-educativ. Ca o necesitate, didactica modernă are

obligaţia de a elabora şi implementa în practică noi forme de predare – învăţare - evaluare a

conţinuturilor didactice, compatibile cu nivelul intelectual şi interesele elevilor, care să conducă la o

dezvoltare evidentă, sporită a competenţelor cognitive.

2. În literatura de specialitate sunt clasificate şi detaliate o largă varietate de metode care,

prin utilizarea lor, conduc la realizarea unor obiective de diferite tipuri, însă metodele simbolurilor

grafice şi a operaţiilor matematice sunt mai puţin cercetate şi fundamentate metodologic, spectrul

lor de aplicare fiind foarte restrâns.

3. Concluzia aceasta este întărită de opiniile specialiştilor şi elevilor anchetaţi pe bază de

chestionar, răspunsurile lor confirmând că dezvoltarea particularităţilor de ordin cognitiv sunt

insuficient studiate şi implementate în procesul didactic, deşi există o mare dorinţă de schimbare.

Dacă în etapa preexperimentală, 76% dintre profesorii intervievaţi precizau că în actualele

programe şcolare la disciplina „P.S.T.” nu sunt necesare modificări majore în structura acestora,

analiza minuţioasă desfăşurată pe parcursul cercetării vine să contrazică opiniile acestora. De aici se

poate desprinde concluzia că interesul scăzut al cadrelor didactice pentru studiul documentelor

curriculare nu poate avea decât o singură explicaţie: nu competenţele din programele şcolare sunt

urmărite, ci parcurgerea conţinuturilor din manuale.

Metodologiile didactice puţin avansate se reflectă şi în activităţile de învăţare şi evaluare

propuse în manuale, în sensul în care nu conduc la configurarea unei gândiri care să susţină

învăţarea şi să încurajeze autoevaluarea, nemulţumirea reclamând-o 70% dintre specialiştii

chestionaţi.

În ceea ce priveşte utilizarea în procesul didactic a metodelor simbolurilor grafice sau a

operaţiilor matematice, în unanimitate (100%), profesorii care predau disciplina în cauză au precizat

că nu le sunt cunoscute, răspunsurile elevilor fiind relativ apropiate, aceştia din urmă exprimându-şi

22

dorinţa de schimbare a strategiilor didactice, nu numai la disciplina „Pregătire sportivă teoretică”, ci

la alte discipline şcolare (84%).

4. Tehnologia didactică utilizată, bazată pe metoda simbolurilor grafice şi a operaţiilor

matematice, a condus la elaborarea unei structuri a programului de acţiuni de predare-învăţare-

evaluare cu caracter experimental, care a avut la baza procesului de instruire aplicarea unor

simboluri grafice şi operarea cu acestea pe baza operaţiilor matematice, în cadrul desfăşurării orelor

de curs, cu subiecţii ciclului liceal, profil sportiv, la disciplina „Pregătire sportivă teoretică”.

5. Dacă la testarea iniţială, între grupa experiment şi grupa martor, nu s-au evidenţiat

diferenţe din punct de vedere statistico-matematic (p > 0,05), după introducerea metodelor didactice

cu caracter experimental s-au semnalat primele schimbări: la testarea intermediară: p < 0,05, iar la

testarea finală: p < 0,01.

6. La grupa experiment nu s-au semnalat diferenţe semnificative între mediile fetelor şi

mediile băieţilor, atât la testarea iniţială, cât şi la testarea finală. Însă, la testarea intermediară, după

introducerea strategiilor experimentale, mediile fetelor au crescut semnificativ faţă de mediile

băieţilor, acelaşi aspect semnalându-se şi la grupa martor.

În ceea ce priveşte mediul de provenienţă al subiecţilor, dacă la grupa experiment nu există

diferenţe statistice semnificative între mediile subiecţilor proveniţi din mediul rural şi ale celor

proveniţi din mediul urban la toate cele trei tipuri de testare (p > 0,05), la clasa martor se

înregistrează diferenţe la toate cele trei tipuri de testare (p < 0,01 la testarea iniţială, p < 0,05 la

testarea intermediară, p < 0,05 la testarea finală), media subiecţilor proveniţi din mediul urban

crescând de la un an experimental la altul, prin comparaţie cu cei din mediul rural, la care progresul

este aproape insesizabil din punct de vedere statistico-matematic.

7. Metodele de instruire aplicate la grupa experiment şi-au dovedit eficienţa, prin

intermediul lor realizându-se o schimbare cantitativă şi calitativă, care a avut ca rezultat o

dezvoltare superioară a competenţelor dimensiunii cognitive, în raport cu grupa martor, la disciplina

„Pregătire sportivă teoretică”.

Eficienţa noilor strategii didactice implementate în procesul didactic s-au evidenţiat şi din

răspunsurile elevilor la întrebările din chestionarul aplicat la sfârşitul experimentul pedagogic,

aceştia precizând că metodele simbolurilor grafice şi a operaţiilor matematice au avut rolul de a le

uşura învăţarea, făcând mai accesibile conţinuturile (93% faţă de 64% în etapa preexperimentală),

de a le dezvolta competenţele cognitive, dând eficienţă efortului intelectual (85%), de a-i determina

să adopte un sistem atitudinal care să le susţină latura operaţional-practică, în conformitate cu

sportul practicat (81%).

8. În cadrul experimentului pedagogic demarat, relaţia cauză-efect a devenit funcţională, în

sensul în care, strategiile didactice utilizate au devenit variabile independente, în condiţiile în care,

23

prin intermediul lor, s-a realizat o schimbare în ceea ce priveşte nivelul competenţelor cognitive la

subiecţii supuşi cercetării, iar variabilele dependente nu au constat în performanţele subiecţilor

(considerate de sine stătătoare), ci în modificarea acestor performanţe ca rezultat al implementării în

procesul didactic a metodelor simbolurilor grafice şi a operaţiilor matematice.

Problema ştiinţifică importantă soluţionată în domeniul cercetat a vizat două aspecte:

primul aspect s-a axat pe identificarea unor modalităţi prin care ar putea fi eliminate confuziile

terminologice datorate volumului mare de informaţii şi complexităţii ridicate specifice metodologiei

antrenamentului sportiv, raportate la vârsta şi experienţa motrică a subiecţilor, mijloacele de

expresie relativ reduse a acestora şi timpului alocat în planul-cadru de învăţământ parcurgerii

conţinuturilor şi dobândirii competenţelor specifice disciplinei „Pregătire sportivă teoretică”; cel de-

al doilea aspect a vizat elaborarea şi implementarea unor strategii care să conducă la dezvoltarea

arsenalul competenţelor cognitive de care trebuie să dispună un subiect pentru a-şi eficientiza

acţiunile, atât în sala de clasă, cât şi în antrenamente şi competiţii.

În urma cercetării demarate şi a concluziilor obţinute pot fi sugerate următoarele

recomandări:

1. Modernizarea actualelor programe şcolare la disciplina „Pregătire sportivă teoretică” prin

modificarea sau înlăturarea deficienţelor constatate.

2. Elaborarea unui ghid metodologic de aplicare a programelor şcolare şi a unei metodici de

predare a disciplinei „Pregătire sportivă teoretică”.

3. Difuzarea pe scară largă a auxiliarelor didactice elaborate pe parcursul cercetării, astfel

încât, beneficiarii să nu fie numai elevii care au participat la experimentul pedagogic, ci toţi elevii

din liceele cu program sportiv.

4. Modernizarea manualului prin includerea unor strategii didactice care să aibă la bază

simboluri grafice şi operaţii matematice la majoritatea conţinuturilor, în scopul formării şi

dezvoltării competenţelor cognitive.

5. Utilizarea noilor strategii didactice implementate în cercetarea desfăşurată la cât mai

multe discipline şcolare, având în vedere efectele benefice, transformările pozitive ce se produc în

psihicul elevilor, pe de o parte, iar pe de altă parte, oportunitatea cadrelor didactice de a-şi

îmbunătăţii, de a-şi regla şi autoregla demersul didactic prin utilizarea simbolurilor grafice şi a

operaţiilor matematice care trebuie privite, după caz, ca o alternativă sau ca o completare a

metodele de predare-învăţare-evaluare fundamentate în didactica de specialitate.

24

BIBLIOGRAFIE

(în limba română)

1. Cercel R. O scurtă istorie a simbolisticii matematice. Operaţii şi cifre. Bucureşti: Educaţia

Matematică. Vol. 1, Nr: 1, 2005. p. 119-130.

2. Dănăilă L., Golu. M. Tratat de neuropsihologie. Vol. 2. Bucureşti: Medicală. 2006. p. 605-

647.

3. Dragnea A. Antrenamentul sportiv. Teorie şi metodică. Bucureşti: EDP. R.A.: 1999. p. 139-

141.

4. Dragnea A. (coord.). Pregătire sportivă teoretică. Manual pentru clasa a XII-a. Bucureşti:

CD Press, 2008. 107 p.

5. Epuran M. Psihologia Educaţiei fizice şi sportului. Vol II. Bucureşti: Fundaţiei „România de

Mâine”, 1995. 199 p.

6. Evseev I. Cuvânt – Simbol – Mit. Facla: Bucureşti, 1983. 214 p.

7. Evseev. I. Dicţionar de simboluri. Bucureşti: Vox, 2007. p. 3-4.

8. Gagea A. Metodologia cercetării ştiinţifice în educaţie fizică şi sport. Editura Fundaţia

„românia de Mâine”. Bucureşti, 1999, p. 89-123.

9. Ganga M., Matematică. Manual pentru clasa a IX-a. Trunchi comun. Ploieşti: Mathpress,

2006. p. 5-12.

10. Grunberg L., (Re)evoluţii în sociologia feministă. Repere teoretice, contexte româneşti. Iaşi:

Polirom, 2002. p. 146.

11. Holdevici I. Tratat de psihoterapie cognitiv-comportamentală. Bucureşti: TREI, 2011. 714 p.

12. Juravle M. Utilizarea diagramelor Venn în predarea-învăţarea şi evaluarea conţinuturilor

disciplinei „Pregătire sportivă teoretică”. În: Materialele Conferinţei Ştiinţifice

Internaţionale a Doctoranzilor „Cultură fizică: probleme ştiinţifice ale învăţământului şi

sportului”, Ediţia a VII-a, Chișinău: USEFS, 2012. p. 86-90.

13. Juravle M. Dezvoltarea gândirii critice la elevii claselor cu program sportiv prin utilizarea în

procesul evaluării a itemilor specifici teoriei mulţimilor matematice. În: Materialele

conferinței științifice internaţionale a doctoranzilor „Cultură fizică: probleme ştiinţifice ale

învăţământului şi sportului”, Ediţia a VII-a, Chișinău: USEFS, 2012. p. 90-94.

14. Juravle M. Analiza programului experimental de formare a competenţelor cognitive în

cadrul disciplinei „Pregătire sportivă teoretică”. În: Ştiinţa culturii fizice. Nr. 14/2, Chişinău:

USEFS, 2013. p. 4-6.

15. Juravle M. Particularităţile „blocului-funcţional” a relaţiei cauză-efect într-un experiment

pedagogic. În: Ştiinţa culturii fizice. Nr. 15/3, Chişinău: USEFS, 2013. p. 30-32.

25

16. Juravle M. Studiu experimental privind influenţa genului şi a mediului de provenienţă

asupra formării capacităţilor cognitive la elevii claselor cu program sportiv. În: Revista

ştiinţifico-metodică „Teoria şi arta educaţiei fizice în şcoală”, Nr. 3(32), Chişinău, 2013. p.

17-20.

17. Juravle M. Repere curriculare privind specificul organizării învăţământului din România,

din perspectiva disciplinei „Pregătire sportivă teoretică”. În: Revista ştiinţifico-metodică

„Teoria şi arta educaţiei fizice în şcoală”, nr. 3(32), Chişinău, 2013. p. 31-33.

18. Mihăileanu N. Istoria matematicii. Antichitate - Evul mediu - Renaşterea şi secolul al 17-lea.

Vol. 1. Bucureşti: Enciclopedica Română, 1974. 455 p.

19. Miroiu A. Inegalitatea de şanse în educaţie, În: Învăţământul românesc azi. Iaşi: Polirom,

1998. p. 145-148.

20. Năstăsescu C., Chiriţescu I., Niţă C., Mihalca D. Matematică. Trunchi comun şi curriculum

diferenţiat. Manual pentru clasa a IX-a. Bucureşti: EDP. R.A., 2004. p. 57-65.

21. Yzerbit V., Schadrom G. Cunoaşterea şi judecarea celuilalt. O introducere în cogniţia

socială. Iaşi: Polirom, 2002. p. 96-111.

22. Zamfir C., Vlăsceanu L. Politici sociale în România. Evaluarea situaţiei actuale, Institutul de

cercetare a calităţii vieţii. Bucureşti: C.I.D.E., 1995. p. 38.

23. Zlate M. Fundamentele psihologiei. Bucureşti: Universitară, 2006. p.107-461.

(în limba engleză)

24. Allen R. The Penguin Enghish dictionary. Third Edition: Penguin Books, London, 2007. p.

256.

25. Butiurcă Doina. Metamorphoses of the transparence of significant. In: Annals of "1

Decembrie 1918" University of Alba Iulia - Philology (I (1)/2007. p. 220-227.

26. Clancy P., Gaële G. Exploring Access and Equity in Higher Education: Policyand

Performance in a Comparative Perspective, Higher Education Quarterly 61(2), 2007. p. 136-

154.

27. Raftery A.E., Michael H. Maximally maintained inequality: Expansion, reformand

opportunity in Irish education, 1921-1975. Sociology of Education, 66(1), 1993. p. 41-62.

28. Santa J.L. Spatial transformation of words and pictures. In: Journal of Experimental

Psychology: Human Learning and Memory, 3, 1977. p. 418-427.

29. Simmons, R. G., Blyth, D. A. Moving Into Adolescence: The Impact of Pubertal Change

and School Context, Aldine Transaction, 1987. p. 248-250.

26

ADNOTARE

Juravle Mariana: Formarea competenţelor cognitive la elevii claselor liceale în cadrul

disciplinei „Pregătire sportivă teoretică”; teză de doctor în ştiinţe pedagogice, Chişinău, 2015.

Structura tezei: introducere, 3 capitole, concluzii generale şi recomandări, bibliografie din

302 titluri, 15 anexe, 131 pagini text de bază, 45 figuri, 24 tabele. Rezultatele obţinute sunt

publicate în 16 lucrări ştiinţifice.

Cuvinte-cheie: pregătire sportivă teoretică, curriculă şcolară, competenţe cognitive, strategii

didactice, metoda simbolurilor grafice, metoda operaţiilor matematice, clase liceale.

Domeniul de studiu: pedagogie.

Scopul cercetării constă în formarea competenţelor cognitive la elevii claselor liceale la

disciplina „Pregătire sportivă teoretică”, în cadrul procesului didactic.

Obiectivele cercetării vizează: 1. Abordarea teoretică a problemei care vizează procesul de

formare a cunoştinţelor de pe poziţii psiho-pedagogice, anatomo-fiziologice şi teoretico-practice. 2.

Aprecierea nivelului de dezvoltare a capacităţilor cognitive, prin testarea elevilor claselor cu

program sportiv la diferite discipline şcolare. 3. Elaborarea conţinutului programei de cercetare în

vederea formării competenţelor cognitive conform metodologiei experimentale în cadrul pregătirii

sportive teoretice. 4. Fundamentarea experimentală şi argumentarea metodicii de formare a



Noutatea şi originalitatea ştiinţifică constă în elaborarea şi implementarea în procesul

didactic, ca metode de predare-învăţare-evaluare a disciplinei „Pregătire sportivă teoretică” a

metodelor simbolurilor grafice şi a operaţiilor matematice. Problema ştiinţifică importantă

soluţionată în domeniul cercetat a vizat modalităţile prin care elevii din liceele cu program sportiv

îşi pot forma şi dezvolta arsenalul competenţelor cognitive de care trebuie să dispună pentru a-şi

eficientiza acţiunile, atât în sala de clasă, cât şi în antrenamente şi competiţii. Semnificaţia

teoretică a lucrării rezidă din ilustrarea în termeni reali, obiectivi, a specificului actual de

organizare a învăţământului în contextul „Pregătirii sportive teoretice”. Valoarea aplicativă a

lucrării reiese din spectrul larg pe care-l pot îmbrăca metodele simbolurilor grafice şi a operaţiilor

matematice, în toate etapele didactice şi la diferite discipline şcolare.

Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Rezultatele cercetării au fost aplicate în cadrul

Liceului cu Program Sportiv Suceava, la clasele la care s-a desfăşurat experimentul pedagogic, în

anii şcolari 2009-2010 şi 2010-2011.

27

АННОТАЦИЯЖуравле Марианна: Формирование компетенций у учеников лицейских классов

в рамках дисциплины «Теоретическая спортивная подготовка»: диссертация насоискание степени доктора педагогических наук. Кишинэу, 2015.

Структура работы: введение, 3 главы, общие выводы и рекомендации, литература –302 источников, 15 приложений, 131 страниц основного текста, 45 фигур, 24 таблиц.Полученные результаты опубликованы в 16-ти научных статьях.

Ключевые слова: теоретическая спортивная подготовка, школьная программа,познавательные компетенции, методы преподавания, метод графических символов, методматематических операций, лицейские классы.

Область исследования: педагогика.Цель исследования состоит в формировании познавательных компетенций у

учеников лицейских классов по дисциплине «Теоретическая спортивная подготовка» врамках учебного процесса.

Задачи исследования: 1. Теоретический подход к проблеме процесса формированиязнаний с психо-педагогических, анатомо-физиологических и теоретико-практическихпозиций. 2. Оценка уровня развития познавательных качеств, путем тестирования учениковспортивных классов по разным школьным предметам. 3. Разработка содержания программыисследования, ориентированной на формирование познавательных компетенций всоответствии с экспериментальной методикой по теоретической спортивной подготовке. 4.Экспериментальное обоснование методики формирования познавательных компетенций врамках теоретической спортивной подготовки учеников лицеев спортивного профиляметодами графических символов и математических операций.

Научная новизна и оригинальность работы заключается в разработке и внедрениив учебный процесс методов графических символов и математических операций, как методовпреподавания – изучения – оценки знаний по дисциплине «Теоретическая спортивнаяподготовка». Актуальная научная проблема высокой значимости относится к способамформирования и развития комплекса познавательных компетенций учеников лицеевспортивного профиля, которыми они должны владеть для совершенствования своихдействий, как в аудитории, так и на тренировках и соревнованиях. Теоретическаязначимость работы состоит в иллюстрировании, в реальных, объективных терминах,актуальной специфики организации учебного процесса в контексте «Теоретическойспортивной подготовки».

Практическая значимость диссертации исходит из широкого спектра возможностейприменения методов графических символов и математических операций, на всех этапахобучения и по разным школьным предметам. Внедрение научных результатов. Результатыисследования были внедрены в учебный процесс Спортивного лицея г. Сучавы, в классах, вкоторых проводился педагогический эксперимент в 2009-2010 и 2010-2011 гг.

28

ANNOTATION

Juravle Mariana: Cognitive skills training to high school students in the discipline

"Theoretical Sport Training"; PhD thesis in pedagogical sciences, Chisinau, 2015.

Thesis structure: introduction, three chapters, conclusions and recommendations,

bibliography of 302 titles, 15 annexes, 131 pages of basic text, 45 figures, 24 tables. The results are

published in 16 scientific papers.

Keywords: sports training theory, school curriculum, cognitive skills, teaching methods,

teaching strategies, graphical symbols method, mathematical operations method, high school

classes.

Field of study: pedagogy.

The purpose of the research is to improve the training process of knowledge, skills and

abilities specific to sports training.

The research objectives aimed at: 1. The theoretical approach to the problem of the

formation process affected in the knowledge of psycho-pedagogical, anatomical and physiological,

theoretical and practical positions. 2. Appreciation of theoretical level of sport training at high

school students. 3. Elaboration of curriculum content for training of cognitive research as

experimental methodology in sports training theory. 4. Experimental substantiation and reasoning

methodology for cognitive skills training in theoretical sport training with students in sports high

schools through methods of graphical symbols and mathematical operations.

The scientific novelty and originality lies in the development and implementation of

teaching, the teaching – learning - assessment of the “Theoretical Sport Training" discipline and in

the methods of graphical symbols and mathematical operations.

The important scientific problem addressed in the field of research focused on the ways

that students from sports high schools could form and develop cognitive skills in order to streamline

activities, both in the classroom and in training and competitions.

The theoretical significance of the paper lies in the illustration of the real, objective and

current specific organization of education in the context of "Sports Training Theory".

The value of the work clears from the wide range that one can take from methods of

graphical symbols and mathematical operations at many school subjects in all the stages of

education.

Implementation of scientific results. Research results have been applied in Suceava Sports

High School in the classes where the teaching experiment was conducted in 2009-2010 and 2010-

2011 school years.

29

JURAVLE MARIANA

FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE LA ELEVII CLASELOR LICEALE ÎN

CADRUL DISCIPLINEI „PREGĂTIRE SPORTIVĂ TEORETICĂ”

Specialitatea: 533.04 – Educaţie fizică, sport, kinetoterapie şi recreaţie

Autoreferatul tezei de doctor în ştiinţe pedagogice

Aprobat spre tipar 22.04.2015Hârtie ofset. Tipar ofsetColi de tipar 2,0

Formatul hârtiei 60×84 1/16Tirajul 30 ex.Comanda 20

Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi SportMD-2024, Republica Moldova, Chişinău, str. A.Doga, 22

formarea competenĕelor cognitive la elevii · pdf filecuvinte-cheie: pregùtire...

Documents