Psihologia şi Ştiinţele Cognitive

Revoluţia Behavioristă

• Nu putem observa procesele mentale, precum introspecţia.

• Este imposibil să investigăm ce se întâmplă în minţile noastre; comportamentul ar trebui să fie singuramăsură.

STIMUL

RĂSPUNS

John Broadus Watson (1878-1958)

Daţi-mi o duzină de copii sănătoşi, de constituţie bună, împreună cu propria mea lume în care să îi cresc şi vă garantez că îl pot lua pe oricare la întâmplare şi pot să îl educ să devină orice tip de specialist aş alege – medic, avocat, vânzător-şef şi, da, chiar şi cerşetor şi hoţ, indiferent de talentele, înclinaţiile, tendinţele, abilităţile, vocaţiile sale şi rasa strămoşilor săi. (1930)

Micul Albert

Psihologia, aşa cum o vede behavioristul, este o ramură pur experimentală a ştiinţei naturii. Scopul său teoretic este predicţia şi controlul comportamentului. Introspecţia nu reprezintă o parte esenţială a metodelor sale, iar valoarea ştiinţifică a datelor sale nu este dependentă de uşurinţa cu care pot fi interpretate în termeni deconştiinţă. Behavioristul, în eforturile sale de a căpăta o schiţă unitară a răspunsului animal, nu recunoaşte nici o linie care să separe omul de brută. Comportamentul omului, cu tot rafinamentul şi complexitatea sa, formează numai o parte din schiţa generală de investigaţie abehavioristului.

Este destul de clar că vreun fel de compromis trebuie făcut: fie psihologia trebuie să îşi schimbe punctul de vedere, în aşa fel încât să includă fapte de comportament, indiferent că au implicaţii asupra problemelor legate de conştiinţă; sau, altfel, comportamentul trebuie să devină o ştiinţă complet separată şi independentă.

În cazul că psihologii umani nu reuşesc să privească cu ochi buni deschiderile noastre şi refuză să îşi modifice poziţia, behavioriştii vor fi obligaţi să folosească fiinţe umane ca subiecţi şi să folosească metode de cercetare care sunt perfect comparabile cu cele folosite acum în studiile pe animale.

Cred că putem să scriem o psihologie [...] şi să nu revenim niciodată asupra definiţiei noastre: să nu folosim niciodată termenii conştiinţă, stări mintale, minte, conţinut, verificabil prin introspecţie, imagerie şi altele ca acestea. Cred că o putem face în câţiva ani fără să cădem în absurd.

Poate fi făcută în termeni de stimul şi răspuns, în termeni de formare de deprinderi, integrare de deprinderi şi altele ca acestea.

În concluzie, cred că trebuie să admit o distorsiune profundă înaceste chestiuni. Mi-am devotat aproape 12 ani experimentării pe animale. Este natural ca o persoană în situaţia mea să adopte o poziţie teoretică in armonie cu munca sa experimentală. E posibil să apăr un om de paie. S-ar putea să nu fie o completă lipsă de armonie între poziţia descrisă aici şi cea a psihologiei funcţionale. Înclin să cred, totuşi, că cele două poziţii nu pot fi uşor armonizate.

Burrhus Frederic "B. F." Skinner (20 martie 1904 – 18 august 1990)

- întărire continuă

- întărire la interval (fix/variabil)

- raport (fix/variabil) de întărire

Noam Chomsky

(7 decembrie 1928 – )

B. F. Skinner (1957)

-analiză funcţională a comportamentului verbal: identificarea variabilelor care controlează comportamentul şi specificarea modului cum acestea interacţionează pentru a determina răspunsul verbal;

- aranjarea atentă a contingenţelor pentru întărire de vorbitorii din jurul copilului este o condiţie necesară pentru învăţarea limbajului.

N. Chomsky (1959): A review of B.F. Skinner’s Verbal Behavior

Predicţia comportamentului unui organism complex (sau maşină) ar necesita, în plus faţă de informaţia despre stimularea externă, cunoştinţe despre structura internă a unui organism, maniera în care procesează informaţia de tip input si îşi organizează comportamentul.

Copiii achiziţionează o bună parte din comportamentul lor verbalşi non-verbal prin observaţii întâmplătoare şi imitarea adulţilor şi a altor copii. Este pur si simplu neadevărat că (sic!) copiii pot învăţa limbajul numai prin «grija meticuloasă» din partea adulţilor care ar modela repertoriul lor verbal prin întăriri distincte atente.

Un copil ar putea învăţa mare parte din vocabularul său şi având «simţul» structurii frazei de la televizor, din citit, ascultând adulţii etc.

N. Chomsky (1959): A review of B.F. Skinner’s Verbal Behavior

În privinţa limbajului, pare clar că întărirea, observaţia întâmplătoare si curiozitatea naturală (cuplată cu o tendinţă puternică de a imita) sunt factori importanţi, la fel ca şi capacitatea remarcabilă a copilului de a generaliza, emite ipoteze şi procesa informaţia într-o varietate de feluri foarte speciale şi aparent foarte complexe, pe care nu le putem descrie sau nu putem încă să le înţelegem şi care ar putea fi în mare parte înnăscute sau s-ar putea dezvolta prin vreun fel de învăţare sau prin maturizarea sistemului nervos.

Condiţionarea pavloviană şi operantă sunt procese despre care psihologii au dezvoltat o înţelegere reală. Despre instruirea oamenilor însă, nu.

Herbert Simon & Allen Newell• 1956 – Logic Theory Machine

• 1957 – The General Problem Solver (GPS)

• 1967 – Calculatoarele ar putea replica “cold cognitions” (raţionament, planificare, percepţie, decizie), însă nu ar putea replica “hot cognition” (dorinţă, durere, emoţii)

George A. Miller(3 februarie 1920 – )

Psihologia nu a putut participa la revoluţia cognitivă până când nu s-a eliberat de behaviorism, făcând din nou cogniţia respectabilă ştiinţific.

Revoluţia cognitivă în psihologie: viziunea lui Miller• Revoluţia cognitivă a fost o contrarevoluţie; prima revoluţie s-a întâmplat atunci când Pavlov şi alţi fiziologi, au propus redefinirea psihologiei ca ştiinţa a comportamentului;

• Psihologia ca ştiinţă a comportamentului = fizica, ca ştiinţă acititului contoarelor (Chomsky)

• Mintea nu dispăruse din preocupările celor din psihologia socială şi clinică

• Simpozion la MIT: “Special Interest Group in Information Theory”, 10-12 septembrie 1956: N. Chomsky, Simon & Newell, G. Miller.

• George Miller – 1956 - The magical number seven, plus or minus two: some limits to our capacity for processing information.

Fiecare [disciplină, n.tr.], printr-un accident istoric, moştenise un fel anume de a se uita la cogniţie şi fiecare progresase suficient de mult ca să recunoască faptul că soluţia la unele probleme depindea crucial de soluţia unor probleme tradiţional alocate altor discipline.

Impactul ştiinţelor cognitive asupra Psihologiei Cognitive

1. Nivelul de analiză a fenomenelor cognitive

2. Aparatul conceptual utilizat

3. Instrumentarul metodologic folosit

Impactul ştiinţelor cognitive asupra Psihologiei Cognitive

1. Nivelul de analiză a fenomenelor cognitive

• Psihologia tradiţională – analiză molară

• Psihologia Cognitivă – analiză moleculară

Exemplu: memoria

Presiunea de sus – Inteligenţa artificială (IA)

Presiunea de jos – Neuroştiinţe

Exemplu: percepţia vizuală

Impactul ştiinţelor cognitive asupra Psihologiei Cognitive

2. Aparatul conceptual utilizat

“Nu suntem în faţa unei simple modificări de limbaj, a reformulării aceloraşi vechi probleme într-un limbaj cognitivistla modă ... Este vorba de o mutaţie conceptuală, care a permis ea însăşi abordarea sistemului cognitiv dintr-o nouă perspectivă şi la un nou nivel de analiză ... Rezultatele acestei mutaţii s-au validat prin relevanţa lor pentru IA, pe de o parte, şi pentru neuroştiinţe, pe de altă parte.”

Limbaj specific celor 2 paradigme de investigare a sistemului cognitiv uman: paradigma clasic-simbolică şi cea neoconexionistă.

Impactul ştiinţelor cognitive asupra Psihologiei Cognitive

3. Instrumentarul folosit

• Axa metodologică principală: Experimentul

Variabile Independente

Test sau ExperimentIpoteze

Variabile Dependente

Impactul ştiinţelor cognitive asupra Psihologiei Cognitive

3. Instrumentarul folosit

• Axa metodologică specifică: Modelare-Formalizare-Simulare

Model – construcţie teoretică ce specifică componentele suficiente ale unui mecanism, care generează outputuri specifice din procesarea unor inputuri specifice.

Formalizare – transcrierea procesărilor într-un limbaj logico-matematic sau de programare.

Simulare - prin implementarea modelului formalizat pe calculator, acesta va avea aceleaşi performanţe ca şi subiectul uman.