construirea unei probe de abilitati cognitive

FACULTATEA DE COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE „DAVID OGILVY”

MASTER „COMUNICARE MANAGERIALĂ ŞI RESURSE UMANE”

CURS: INTRODUCERE ÎN PSIHODIAGNOZĂ

Construirea unei probe de abilităţi cognitive

-BUCUREŞTI 2008-

Cuprins

1. Alegeţi o abilitate semnificativă pentru un o populaţie ţintă pe care doriţi s-o analizaţi. Definiţi abilitatea printr-un studiu teoretic.

2. Construiţi un număr de itemi care să modeleze comportamente rezolutive reale legate de această abilitate şi construiţi testul pilot. Aplicaţi testul pilot pe un număr de persoane din categoria ţintă.

3. Calculaţi fidelitatea (consistenţă internă, Alpha) şi analiza de item (grad de dificultate, capacitate de discriminare).

4. Refaceţi testul de abilităţi cognitive eliminând itemii necorespunzători. Refaceţi calcului consistenţei interne.

5. Bibliografie

2

1. Alegeţi o abilitate semnificativă pentru un o populaţie ţintă pe care doriţi s-o analizaţi. Definiţi abilitatea printr-un studiu teoretic.

Pentru acest proiect, ne-am gândit sa căutam o abilitate semnificativă pentru postul de Consultant, Relaţii cu Clienţii. Datorită cerinţelor postului, considerăm că cele mai importante abilităţi sunt cele verbale.

În continuare, vom defini abililtatea aleasă.

Abilităţi: origine, structură, manifestări

Atunci când vorbim despre abilităţi, avem în vedere trei direcţii majore de

cercetare: originea, structura şi manifestările acestora. În literatura de specialitate există

două abordari referitoare la natura abilităţilor: prima, care se referă la abilităţi ca „dar

divin” şi susţine ideea de natură divină a acestora; cea de-a doua, aşa-numitele teorii

biologizante, care susţin ideea că abilităţile sunt înnăscute şi chiar transmise ereditar

(studiile lui F. Galton, 1869). În opoziţie cu această viziune, există o altă teorie care

susţine caracterul înnăscut al abilităţilor, acestea depinzând în totalitate de influenţele din

mediu (social-istorice, culturale, educaţionale).

Studiile lui Bouchard (1990) atestă ideea că inteligenţa, ca abilitate generală, se

află la confluenţa factorilor ereditari şi a celor de mediu. Ferguson (1965) considera că

ereditatea are un rol important în ceea ce înseamnă abilităţile umane, iar factorii de mediu

exercită o influenţă esenţială în diferenţierea individuală. Deasemenea, M. Golu (2002)

vorbeşte despre raportul de compensare reciprocă dintre factorii ereditari şi cei de mediu,

precum şi despre raportul de conjugare dintre aceste componente.

Abilităţile se clasifică în: generale (cele care necesită efort intelectual şi de care

depinde succesul a numeroase activităţi) şi speciale (cele implicate în domenii specifice

de activitate, precum: arte plastice, muzică, literatură, sport etc.).

Structura abilităţilor a fost pentru prima dată reliefată de cercetările lui Alfred

Binet, în Franţa, la începutul sec. XX. Ulterior, s-au conturat două direcţii în studierea

structurii abilităţilor:

prima direcţie este în mare parte o abordare practică orientată în direcţia

construirii de teste;

3

a doua direcţie pleacă de la rezultatele obţinute la mai multe teste şi care se

bazează pe analiza factorială.

Teoria bifactorială, aparţinând lui Ch. E. Spearman, 1904, semnalează corelaţiile

existente între factorul general de inteligenţă „g” (variaţiile interindividuale) şi factorii

specifici „s”. Ulterior, Spearman a dezvoltat o teorie a proceselor neogenetice, potrivit

căreia la baza factorului general stau trei procese mentale: „aprehensiunea” experienţei

proprii, educţia relaţiilor şi a corelatelor (extracţia unei abstracţii logice sau a unei

consecinţe din doi sau n stimuli), precum şi abilitatea de a face aceste operaţii de educţie

cu ajutorul energiei mentale. L. L. Thurstone (1930) identifică o serie de factori primari

răspunzători de variaţiile interindividuale (Teoria multifactorială):

comprehensiune verbală/fluenţă verbală,

memorie/apreciere spaţială,

rapiditate perceptuală/aptitudine numerică,

raţionament deductiv/raţionament inductiv.

J. P. Guilford (1967) elaborează modelul structural tridimensional al intelectului,

având următoarele dimensiuni:

operaţii (evaluare, gândire convergentă, gândire divergentă, memorie,

cunoaştere),

conţinutul activităţii intelectuale (figural, simbolic, semantic, comportamental)

produsele activităţii intelectuale (unităţi, clase, relaţii, sisteme, transformări,

implicaţii).

R. Meili identifică patru factori generali ce corespund unor calităţi ale inteligenţei:

complexitatea (capacitatea de a construi structuri complexe, prin desprinderea

relaţiilor multiple din numeroase părţi componente ale configuraţiilor),

plasticitatea (posibilitatea reconsiderării sau descompunerii unei structuri formate

în vederea construirii unei noi structuri),

globalizarea (facilitatea construirii într-un tot unitar a elementelor izolate)

fluiditatea (capacitatea de a depăşi cu uşurinţă influenţa unei fixităţi funcţionale).

Modelul lui Spearman va fi dezvoltat ulterior de către reprezentanţii „şcolii

ierarhice” din Anglia, care interpun între factorul „g” şi factorii „s” o serie de trepte

intermediare. Astfel, C. Burt introduce factorii de grup şi stabileşte cinci niveluri în

4

cadrul sistemului ierarhic al abilităţilor: procese senzoriale simple, procese perceptive şi

motrice, procese asociative, procese relaţionale superioare şi procese generale. Conform

acestei concepţii, identificăm următoarele nivele:

nivelul factorului g,

nivelul factorilor majori de grup – factorul verbal-educaţional şi factorul spaţial-

mecanic,

nivelul factorilor minori de grup – verbal, numeric, fluenţa la factorul verbal-

educaţional şi spaţial mecanic, manual la factorul spaţial-mecanic, precum şi

factorii specifici.

R. B. Cattell propune diferenţierea a două forme de inteligenţă, şi anume:

inteligenţa fluidă (aspectul operaţional)

inteligenţa cristalizată (achiziţii realizate prin învăţare şi educaţie).

O diferenţiere asemănătoare realizează D. O. Hebb (1942) între inteligenţa de tip

A (potenţial, genotipică) şi inteligenţa de tip B (fenotipică), precum şi inteligenţa de tip C

(măsurată clasic prin testele psihometrice de inteligenţă). Conform Teoriei genetice (J.

Piaget) inteligenţa este o adaptare a organismului la mediu, iar adaptarea este o

echilibrare între asimilare (integrarea noilor informaţii în sistemul celor vechi) şi

acomodare ( restructurarea schemelor de asimilare impusă de noile informaţii).

Piaget identifică următoarele stadii în elaborarea conduitei inteligente:

stadiul senzorio-motor (0-2 ani),

stadiul preoperaţional (2-7 ani)

stadiul operaţiilor concrete (7-12 ani).

Abilităţile verbale ca abilităţi cognitive

Abilităţile reprezintă „însuşirile psihice şi fizice relativ stabile care-i permit omului

să efectueze cu succes anumite forme de activitate” (Roşca, 1976, p. 470). E. Fleishman a

elaborat taxonomia abilităţilor, incluzând 52 de abilităţi fundamentale, care au fost

divizate în trei mari categorii: abilităţi cognitive, fizice şi perceptual-motrice. Această

listă de abilităţi este utilă în analiza celor mai importante particularităţi individuale în

diverse activităţi.

5

Când vorbim despre abilităţile cognitive, ne referim cu precădere la „inteligenţă”

sau „factorul g”. Termenii de abilităţi mintale şi abilităţi cognitive sunt interschimbabile

şi se referă la abilităţi specifice ca memoria, reprezentările spaţiale sau diferite modalităţi

de a face raţionamente. Pe de altă parte, inteligenţa se referă la capacitatea intelectuală

generală a unei persoane şi este definită ca abilitatea de a învăţa şi a te adapta la mediu.

Potrivit lui Arvey şi colab. (1995), inteligenţa specifică mediului organizaţional

reprezintă „o capacitate mintală foarte generală, care, printre alte lucruri, implică

abilitatea de a raţiona, planifica, rezolva probleme, a gândi abstract, a înţelege idei

complexe, a învăţa rapid şi a învăţa din experienţă”.

De-a lungul timpului, au fost elaborate mai multe modele ale abilităţilor cognitive

(precum modelul lui Vernon, 1955). Carroll (1993) a propus structurarea inteligenţei pe

trei nivele: la primul nivel este situat „g”, urmat de şapte abilităţi specifice (inteligenţa

fluidă, inteligenţa cristalizată, memoria, percepţia vizuală, percepţia auditivă, reamintirea

informaţiilor şi rapiditatea cognitivă); ultimul nivel cuprinde abilităţile conectate cu cele

şapte abilităţi de nivel mediu.

Abilităţile cognitive înglobează şi abilităţile verbale. Primul construct în tabelul

elaborat de Fleishman prezintă abilităţile verbale, cu următoarele subcomponente:

înţelegere verbală (capacitatea de a înţelege informaţii şi idei prezentate oral sau scris);

înţelegerea informaţiilor scrise (abilitatea de a citi şi înţelege informaţii şi idei prezentate

în scris); exprimarea orală (abilitatea de a comunica verbal informaţii şi idei astfel încât

să se facă înţeles de către ceilalţi) şi exprimarea scrisă (aptitudinea de a comunica în scris

informaţii şi idei astfel încât să se facă înţeles de către ceilalţi). Fiecare dintre acestea

poate atinge un nivel superior şi unul inferior de înţelegere.

Componente ale abilităţilor verbale: vocabular, sintaxă, înţelegerea textelor

Pentru a facilita operaţionalizarea termenilor, putem ramnifica abilităţile verbale

astfel: vocabular, sintaxă şi înţelegerea textelor.

Vocabularul reprezintă „bogăţia” de cuvinte pe care o persoană o poate exploata

în timpul unei conversaţii/text scris, astfel încât să se facă înţeles de cei cărora li se

adresează, fără a se repeta şi fără a folosi cuvinte nepotrivite (folosirea sinonimelor,

antonimelor etc.). Bineînţeles, vocabularul se dezvoltă prin învăţare, lectură şi educaţie,

6

deci reprezintă un indice al nivelului cultural al posesorului. Pe de altă parte, vocabularul

cuprinde arii curriculare specifice anumitor domenii de activitate, astfel încât el trebuie

adaptat cerinţelor situaţiei de vorbire/scriere.

Sintaxa reprezintă folosirea corectă şi logică a cuvintelor în înlănţuirea

propoziţiilor şi a frazelor, în vorbirea sau scrierea curentă. Ea presupune corectitudine

gramaticală (acord, declinare, conjugare), dar şi un vocabular coerent şi structurat, în

funcţie de contextul vorbirii/scrierii.. Capacitatea de a „jongla” cu sintaxa, adaptarea

vorbirii/scrierii la situaţia prezentă sunt atuuri importante şi demonstrează un anumit

nivel de inteligenţă al persoanei în cauză.

În ceea ce priveşte înţelegerea textelor, acest nivel al abilităţii verbale include atât

vocabularul (citirea cuvintelor şi cunoaşterea sensurilor acestora), cât şi sintaxa, precum

şi logica gândirii şi a exprimării, dar şi capacitatea de înţelegere a faptelor şi noţiunilor

exprimate. Specializarea şi experienţa, într-un anumit domeniu, reprezintă de multe ori

succesul pentru a „descifra” un text anume, dar şi pentru a putea transmite altora

conţinutul acestuia, într-o manieră personală. Există desigur cazuri când înţelegerea unui

text nu mai depinde de pregătirea celui implicat, ci ţine de logica minimă a bunului-simţ.

7

2. Construiţi un număr de itemi care să modeleze comportamente rezolutive reale legate de această abilitate şi construiţi testul pilot. Aplicaţi testul pilot pe un număr de persoane din categoria ţintă.

Comportamentul verbal şi cel nonverbal joacă un rol important în activitatea

angajaţilor ce ocupă posturi în care sunt implicate relaţiile cu clienţii.

În concecinţă, prin intermediul acestui proiect ne propunem să stabilim nivelul

abilităţilor verbale necesare unui candidat ce este implicat în procesul de selecţie pentru

postul de Consultant, Relaţii cu Clienţii..

Paşii pe care i-am urmat în proiectarea testului pilot sunt:

Stabilirea premiselor pentru stabilirea performanţelor unui Asistent

Administrativ;

Stabilirea variabilelor pentru proiectarea testului pilot;

Întocmirea testului pilot;

Aplicarea testului pilot pe un numar de persoane din categoria ţintă.

Prin raportarea postului de Asistent Administrativ la alte posturi considerate drept

entry-level într-o companie, am observat predominanţa următoarelor premise:

1. Datorită volumului de informaţii pe care le gestionează, un Consultant, Relaţii

cu Clienţii are nevoie de abilităţi verbale situate la un nivel superior de

înţelegere.

2. În ciuda numărului mare de informaţii primite şi filtrate spre a fi transmise,

Consultant, Relaţii cu Clienţii are abilitatea de a înţelege corect un volum

mare de informaţii într-un timp scurt.

3. Un Consultant, Relaţii cu Clienţii cu abilităţi verbale aflate către un nivel

superior va putea gestiona fluxul de informaţii în situaţii variate – de la situaţii

deosebite pâna la clienţi dificili.

Pentru relevanţa semnificativă a studiului au fost luate în calcul 4 variabile

dependente (sex, varsta, nivel de experienţă şi studii) si 4 variabile independente.

8

În acest proiect au fost evidenţiate cele 3 componente ale abilităţi verbale,

respectiv : vocablarul, sintaxa şi înţelegerea textului, prin studiul a 5 variabile

independente :

1. Exprimarea scrisă – vizează componenta “Vocabular”;

2. Înţelegerea textului – vizează componenta de „înţelegere a textului”;

3. Folosirea textului – vizează componenta „sintaxă”;

4. Transmiterea informaţiei - vizează componenta de „înţelegere a textului”;

5. Transmiterea informaţiei in conditii de stres - vizează componenta de „înţelegere

si trasnmitere a textului in conditii de stres”.

Cu scopul evidenţierii abilităţilor verbale ale subiecţilor, am alcătuit un chestionar

pilot (Anexa 1). Acesta cuprinde 18 întrebări precodificate în forma unei game de

răspunsuri, din care subiectul poate alege răspunsul corect.

Datele obţinute au fost codificate – s-au dat codurile „0” pentru raspunsul incorect

si „1” pentru raspunsul corect, pentru variabilele independente, şi coduri de la „0” la

”3” pentru variabilele dependente.

Etapele parcurse în construirea testului pilot au fost următoarele:

1. Stabilirea conţinutului întrebărilor - întrebări factuale (date obiective despre

subiect) şi întrebări de testare psihometrică a abilităţilor verbale;

2. Stabilirea tipului întrebărilor - răspunsuri prestabilite;

3. Stabilirea formei întrebărilor - proiectiv-prezumtive şi apreciativ evaluative;

4. Evitarea unor greşeli în formularea întrebărilor - evitarea itemilor prea

generali, limbajul greoi, cuvintele cu dublu înţeles, întrebările tendenţioase ce

sugerează răspunsul, pentru a putea fi înţelese la orice nivel intelectual al

subiecţilor;

5. Stabilirea structurii chestionarului, a ordinii întrebărilor - pentru optimizarea

şi facilitarea unor răspunsuri cât mai corecte am aplicat următoarea ordine:

întrebări de identificare, întrebări de contact, întrebări de trecere, întrebări de

control.

9

Aceste întrebări au fost direcţionate în vederea următoarelor variabile:

A. Înţelegerea textului – itemii 1, 2, 3, 4

B. Folosirea textului – itemii 5, 6, 7, 8

C. Exprimarea scrisa - itemii 9, 10, 11

D. Transmiterea informaţiei – itemii 12, 13, 14, 15

E. Transmiterea informatiei in conditii de stres – itemii 16, 17, 18

10

3. Calculaţi fidelitatea (consistenţă internă, Alpha) şi analiza de item (grad de dificultate, capacitate de discriminare) 1

Aplicarea testului pilot a fost efectuată fără un timp prestabilit, dar aplicarea

testului final a fost făcută într-un timp dat de 10 minute, în prezenţa anchetatorului,

pentru a evita dificultăţile ce apar în înţelegerea întrebărilor şi pentru îndepărtarea stării

de tensiune şi de neîncredere.

Evaluarea acestui studiu a fost realizată computerizat, prin folosirea unui program

de statistică. Astfel, a fost utilizat pachetul de programe SPSS, destinat prelucrării de date

organizate sub formă de chestionare şi sistematizării rezultatelor studiilor pentru a fi

incluse în comunicări şi rapoarte.

După aplicarea testelor şi strângerea datelor s-a trecut la codificarea, analiza

calitativă şi analiza cantitativă a datelor obţinute. Astfel, prin analiza cantitativă s-a

urmărit stabilirea unor frecvenţe, corelaţii şi efectuarea de grafice, în vederea ilustrării cât

mai valide a variabilelor luate în calcul. În urma aplicarii testului pilot celor 20 de

subiecţi, pentru a stabili fidelitatea testului şi implicit a itemilor acestuia, s-a calculat

indicele de fidelitate. Indicele Chronbach’s Alpha este 0,854. Pentru că este vorba de un

test ce măsoară abilităţi cognitive şi, în acest caz, coeficienţii de fidelitate sunt peste 0,80,

putem considera că itemii folosiţi sunt un instrument de analiză eficientă a abilităţilor

verbale.

1 Toate datele rezultate din prelucrarea datelor cu ajutorul SPSS fac parte din Anexa 2 la prezentul proiect.

11

4. Refaceţi testul de abilităţi cognitive eliminând itemii necorespunzători. Refaceţi calcului consistenţei interne2.

Analizând răspunsurile din Tabelul 3, Anexa 2, rezultă că punctajele conform

răspunsurilor pozitive sunt:

- U - itemii 3,4,7,15,16

- M – itemii 1,2,4,6,9, 10, 20,21

- L – itemii 7, 11, 12,13,14

În urma analizei indicelui de dificultate şi a indicelui de discriminare, am eliminat

itemii 12, 14 şi 15 iar, în acest fel, testul final va avea 15 itemi.

În urma aplicării testului final, s-a recalculat indicele de fidelitate, pentru a verifica

creşterea faţă de valorile iniţiale, iar ulterior s-a calculat validitatea predictivă a testului,

prin calcularea coeficientului de corelaţie liniară. În acest calcul am considerat drept

variabilă dependentă „nivelul de experienţă”.

Aşadar, în urma aplicarii testului final unui grup de 20 de subiecţi, pentru a

stabili fidelitatea testului şi implicit a itemilor acestuia, s-a calculat indicele de fidelitate.

Indicele Chronbach’s Alpha este 0,866.

Întrucât indicele Chronbach’s Alpha aplicat pentru testul final este mai mare

indicele obtinut în aplicarea chestionarului pilot, putem concluziona faptul ca, testul îşi

păstrează valoarea predictiva necesara în procesul de selectie al candidaţilor pentru postul

de Consilier, Relaţii cu clienţii..

Prin efectularea unei scurte analize,în urma aplicării chestionarului final,au

rezultat următoarele constatări: 65% dintre candidaţii chestionaţi sunt persoane de sex

Feminin, iar 35 % sunt persoane de sex masculin; cadidaţii sunt într-o proporţie mai

mare persoane cu vârsta cuprinsă între 18 – 23 ani (40%), studenţi (65%) cu un nivel de

experienţă de 6 luni – 1 an (55%).

Continuând analiza cantitativă a itemilor, prin aplicarea corelaţiilor Pearson şi

evidenţierea factorilor predictori Spearman, se constată o interdependenţă directă mai

ales între itemii ce măsoară varibila de „folosire a textului” cu variabila ce măsoară

„înţelegerea textului”; de asemenea o corelaţie directă se constată şi în cazul itemilor ce

masoară „exprimarea scrisă” cu a celor ce masoară „înţelegerea textului”;

2 Toate datele rezultate din prelucrarea datelor cu ajutorul SPSS fac parte din Anexa 2 la prezentul proiect.

În urma analizei tuturor itemilor, putem stabili acei itemi care vor face diferenţa

între abilităţile candidaţilor testaţi.

Dupa cum rezultă şi din centralizarea datelor din tabelul de mai jos, conform

rezultatelor obţinute, din cei 20 candidaţi: 6 persoane au obţinut 15 puncte la test (de

unde deducem că aceştia deţin abilităţi superioare de vorbire), 4 persoane au obţinut 14

puncte (de unde deducem că şi aceştia deţin abilităţi superioare de vorbire), 3 persoane au

obţinut 12 puncte, 3 persoane au obţinut 9 puncte, 2 persoane au obţinut 8 puncte,

respectiv 6 puncte(de unde deducem că ultimii 7 candidaţi deţin abilităţi medii spre

inferior de vorbire).

Evaluând aceste scoruri, dintre cei chestionaţi, doar cei ce au obţinut 15, 14 şi 12

puncte vor fi selecţionaţi pentru urmatoarele etape privind angajarea lor în companie, iar

ultimiii dintre ei, cu scoruri de 6, 8 şi respectiv 9 puncte ar fi de preferat să treacă printr-

o altă testare de baraj pentru departajare.

După cum reise din proiect, crearea unui test de abilităţi verbale s-a dovedit a fi

un instrument util în recrutarea/selecţia candidaţilor pentru postul de Consultant, Relaţii

cu Clienţii.

Aşadar:

1. În urma aplicarii testului de abilităţi, în funcţie de exigenţele postului, vor fi

selectionaţi acei candidaţi ce au abilităţile verbale la nivel mediu-superior.

2. Pentru a gestiona numărul mare de informaţii cu care operează, consilierul

înţelege corect un volum mare de informaţii într-un timp scurt.

3. Prin finalizarea testului la un nivel superior, un consilier va putea gestiona

fluxul de informaţii în situaţii variate – de la situaţii deosebite pâna la clienţi

dificili.

item/ Nr varsta sex studii

nivel de exp

intel 1

intel 2

intel 3

intel 4

sinatx 5

sintax 6

sintax 7

Sintax 8

exprim 9

exprim 10

exprim 11

inform 12

sres 13

Sres 14

sres 15

total rasp "+"

1 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 15

2 1 1 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 1 1 1 14

3 3 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 1 14

4 2 1 2 2 0 1 1 0 1 1 0 1 1 1 1 1 1 1 1 12

5 0 0 1 1 1 1 0 0 1 1 0 1 1 1 0 0 0 1 0 8

6 2 1 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 15

7 2 1 2 0 1 0 1 1 1 1 1 1 1 1 0 1 1 0 1 12

8 2 1 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 15

9 0 1 1 1 1 1 0 1 1 1 1 0 1 1 1 1 1 1 0 12

10 0 1 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 1 1 1 1 1 14

11 0 0 1 1 0 1 1 0 0 1 0 1 1 1 1 0 1 1 0 9

12 0 1 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 15

13 1 0 1 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 15

14 1 1 1 1 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 0 0 0 6

15 1 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 15

16 2 1 1 1 1 0 1 1 1 0 1 1 1 0 1 0 0 1 0 9

17 1 0 0 1 1 1 0 1 1 1 0 0 0 1 0 0 1 1 1 9

18 1 1 1 0 0 1 1 1 1 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 6

19 0 1 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 0 1 1 1 1 1 1 14

20 0 1 1 1 1 0 1 0 0 1 1 1 1 0 1 0 1 0 0 8

17 17 16 15 18 18 14 17 17 16 15 13 16 15 13

14

5. Bibliografie

1. Minulescu, M. (2003, 2005, 2006) Teorie şi practică în psihodiagnoză. Testarea intelectului, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti

2. Minulescu, M. (2006), Laborator de psihologie. Testarea intelectului, CD material video-audio

3. Albu, M., Pitariu, H., (1993), Proiectarea testelor de cunoştinţe şi examenul asistat pe calculator, Editura Casa cărţii de ştiinţă, Cluj

4. Pitariu, Horia. Managementul personalului. Curs.

15

Anexa1

CHESTIONAR PILOT PENTRU TESTAREA ABILITĂŢILOR VERBALE

Vârsta:__________________

Sex:____________________

Studii:__________________

Nivel experienţă:____luni/ani

I. Încercuiţi litera care corespunde răspunsului corect:

1. Hârtia este pentru copac, asa cum geamul este pentru:

a) curat;

b) nisip;

c) fereastră;

d) piatră.

2. Peniţa este pentru stilou, asa cum lentila este pentru:

a) vedere;

b) sticlă;

c) focar;

d) telescop.

3. Speranţa este pentru viitor aşa cum amintirea este pentru:

a) teamă;

b) plâns;

c) grabă;

d) trecut.

16

4. Munca este pentru oboseală, aşa cum răsplata este pentru:

a) chitanţă;

b) datorie;

c) mulţumire;

d) bani.

II. Alegeţi din cele 3 variante de răspuns pe cea care se potriveşte cel mai bine

astfel

încât fraza să aibă sens:

5. Situaţia discutată fusese foarte importantă, dar, ........, nu a reuşit să o transmită

superiorului său.

a) cu toate că a fost atent;

b) cu toate că fiind atent;

c) dacă era atent.

6. El a rămas calm ...................toţi colegii erau foarte nervoşi.

a) chiar dacă atunci;

b) doar dacă atunci;

c) atunci doar dacă.

7. ..................ca îţi alegi cu grijă furnizorul de servicii.

a) Este recomandabil;

b) Este bine;

c) Este recomandat.

8. .....foarte mult, era mereu obosit.

a) De vreme ce lucra;

b) Fiind lucrat;

c) Cu toate că lucra.

17

III. Vi se vor prezenta câteva fraze şi 3 variante reformulate ale acestora. Alegeţi din cele

3 variante de răspuns pe cea care păstrează sensul frazei iniţiale.

9. Colegul meu citeşte mesajul scris de superiorul tău.

a) Mesajul superiorului tău a fost scris de colegul meu.

b) Colegul meu a scris mesajul superiorului tău.

c) Mesajul scris de superiorul tău este citit de colegul meu.

10. Conducerea companiei l-a premiat pe Ion Popescu, cel care a realizat cele mai

mari vânzări, pentru intrega sa activitate.

a) Ion Popescu, cel care a realizat cele mai mari vânzări, a fost premiat de

conducerea companiei pentru întrega sa activitate.

b) Întreaga activitate a conducerii companiei a fost premiată pentru realizarea

celor mai mari vânzări de către Ion Popescu.

c) Ion popescu a fost premiat de conducerea companiei care a realizat cele mai

mari vânzări, pentru întreaga sa activitate.

11. Dupa ce a scris email-ul pe care i l-a dictat Alin, Catalina l-a expediat.

a) Email-ul scris de Catalina a fost dictat şi expediat de Alin.

b) Email-ul dictat de Alin a fost scris si expediat de Catalina.

c) Catalina a expediat email-ul dictat si scris de Alin.

18

IV. Încercuiţi răspunsul care vi se pare corect în următoarele situaţii:

12. Atunci cand primiţi o informaţie scrisă :

a) treceţi rapid peste conţinutul informaţiei şi vă reluaţi activitatea;

b) studiaţi cu atenţie informaţia primită şi ţineti cont de aceasta în activitatea

viitoare;

c) citiţi rapid informaţia şi o păstraţi pentru a o studia cu atenţie în perioadele

mai libere.

13. Când primiţi instrucţiuni de la un coleg, cum preferaţi să se exprime şi să spună

ce vrea?

a) să parcurgă întregul conţinut al instrucţiunilor, iar la nevoie să reveniţi cu

întrebari la coleg;

b) să le parcurgă rapid pentru că veţi vedea cum le aplicaţi în momentul

practicării lor;

c) să vă prezinte aspectele principale şi la nevoie să reveniţi cu întrebări la coleg.

14. Un coleg vă transmite o informaţie dar nu a putut să vă facă să înţelegeţi o idee.

Cum procedaţi şi cum rezolvaţi situaţia?

a) îl rugaţi să revină cu explicaţiile de la momentul din care nu aţi înţeles;

b) îi transmiteţi ceea ce aţi înţeles dvs, cu rugămintea să reia explicaţia dacă este

cazul;

c) nu mai aveţi ce face pentru că deja vi s-a vorbit despre acest subiect şi nu vreţi

să păreţi “greu de cap”.

15. Aţi primit o informare de la superior, dar nu aţi reuşit să înţelegeţi la ce se referă

şi la ce vă este utilă. Cum procedaţi şi cum rezolvaţi situaţia?

a) clasaţi informaţia la mesaje de citit mai târziu, pentru că oricum nu credeţi că

veţi avea nevoie de aceasta;

b) citiţi informaţia şi concluzionaţi că, din moment ce nu o înţelegeţi, nu vă este

adresată;

19

c) contactaţi superiorul căruia îi comunicaţi neînţelegerea şi, eventual, pentru a

vă furniza mai multe detalii despre informaţia trimisă.

V. Încercuiţi răspunsul care vi se pare corect în următoarele situaţii:

16. Ajutaţi un client din faţa dvs, iar telefonul începe să sune. Sunteţi singurul angajat

în momentul respectiv la birou. Sunetul telefonului începe să irite clientul care stă

în faţa dvs. Cum procedaţi în continuare?

a) Răspundeţi repede la telefon, rezolvaţi problema clientului de la telefon şi

reveniţi la cel din faţa dvs.;

b) ignoraţi telefonul şi continuaţi să ajutaţi clientul din faţa dvs;

c) întrebaţi clientul dacă puteţi răspunde la telefon şi rugaţi apelantul telefonic să

aştepte.

17. Un client, tocmai a trecut printr-un sistem telefonic automat, a introdus numărul

de telefon şi acum este transferat la dvs. Clientul este iritat de sistemul telefonic.

Din păcate nu aveţi acces la numărul său şi este nevoie să il solicitaţi.

a) Vă cereţi scuze pentru cum funcţionează sistemul şi sunteţi de acord cu el că

are dreptul să fie frustrat.

b) Îi multumiţi pentru că a aşteptat şi îl reasiguraţi că doriţi să îl ajutaţi.

c) Empatizaţi şi împărtăşiţi cu el de câte ori aţi fost în situaţia lui..

18. Primiţi un apel de la un client nemulţumit care tocmai şi-a spus problema altor trei

operatori din companie şi acum este transferat la dvs. El solicită să vorbească cu

managerul.

a) Vă cereţi scuze clientului şi îi spuneţi că aveţi deja mai mulţi oameni care nu

au fost lămuriţi.

b) Empatizaţi cu clientul şi îl asiguraţi că îl puteţi ajuta. Preluaţi informaţia de la

el şi apoi îi explicaţi cum urmează să îl ajutaţi.

c) Îi spuneţi că îi întelegeţi frustrarea şi, de aceea, îl transferaţi la managerul dvs.

20

Anexa 2

1. Prelucrare date – test pilot

Reliability Statistics

Cronbach's Alpha

N of Items

,854 18

Tabel 1 Item Statistics

MeanStd.

Deviation Nintelegerea textului1 ,85 ,366 20intelegerea textului2 ,80 ,410 20intelegerea textului3 ,90 ,308 20intelegerea textului4 ,75 ,444 20folosirea textului1 ,90 ,308 20folosirea textului2 ,75 ,444 20folosirea textului3 ,70 ,470 20folosirea textului4 ,90 ,308 20exprimare scrisa1 ,75 ,444 20exprimare scrisa2 ,80 ,410 20exprimare scrisa3 ,65 ,489 20

transmiterea informatiilor1

,60 ,503 20


,65 ,489 20


,60 ,503 20


,95 ,224 20

transmiterea informatiilor in

conditii de stres1,80 ,410 20





21

Tabel 2 Item-Total Statistics

Scale Mean if Item Deleted

Scale Variance if

Item Deleted

Corrected Item-Total Correlation

Cronbach's Alpha if

Item Deleted

intelegerea textului1 16,20 18,589 ,620 ,841intelegerea textului2 16,25 19,145 ,381 ,849intelegerea textului3 16,15 19,397 ,439 ,848intelegerea textului4 16,30 19,800 ,173 ,857folosirea textului1 16,15 19,397 ,439 ,848folosirea textului2 16,30 18,011 ,656 ,838folosirea textului3 16,35 18,661 ,443 ,847folosirea textului4 16,15 20,450 ,049 ,858exprimare scrisa1 16,30 18,642 ,480 ,845exprimare scrisa2 16,25 20,092 ,114 ,859exprimare scrisa3 16,40 18,147 ,550 ,842transmiterea informatiilor1

16,45 19,839 ,132 ,861


16,40 19,411 ,239 ,856


16,45 18,155 ,531 ,843


16,10 19,358 ,647 ,845

transmiterea informatiilor in conditii de stres1

16,25 17,776 ,791 ,834


16,30 18,011 ,656 ,838


16,30 18,326 ,567 ,842

22

Tabel 3 Itemi cu cele mai multe răspunsuri corecte

item U M LDific. (U+M+L)

Discr (U-L)

1 17 17 02 16 16 03 18 18 184 15 15 05 18 18 186 15 15 07 14 14 -148 18 18 189 15 15 0

10 16 16 011 13 13 -1312 12 12 -1213 13 13 -1314 12 12 -1215 19 19 1916 17 17 1717 16 16 018 15 15 0

23

2. Prelucrare date – test final

Reliability Statistics

Cronbach's Alpha

N of Items

,866 19

Tabel 4 Item Statistics

MeanStd.

Deviation Nintelegerea textului1 ,85 ,366 20intelegerea textului2 ,85 ,366 20intelegerea textului3 ,80 ,410 20intelegerea textului4 ,75 ,444 20folosirea textului1 ,90 ,308 20folosirea textului2 ,90 ,308 20folosirea textului3 ,70 ,470 20folosirea textului4 ,85 ,366 20exprimare scrisa1 ,85 ,366 20exprimare scrisa2 ,80 ,410 20exprimare scrisa3 ,80 ,410 20transmiterea informatiilor2

,65 ,489 20


,80 ,410 20


,75 ,444 20


,65 ,489 20

24

Tabel 5 Item-Total Statistics

Scale Mean if Item Deleted

Scale Variance if

Item Deleted

Corrected Item-Total Correlation

Cronbach's Alpha if

Item Deleted

intelegerea textului1 14,25 16,408 ,275 ,866intelegerea textului2 14,25 16,408 ,275 ,866intelegerea textului3 14,30 16,116 ,326 ,865intelegerea textului4 14,35 15,397 ,506 ,858folosirea textului1 14,20 16,484 ,312 ,864folosirea textului2 14,20 16,063 ,486 ,859folosirea textului3 14,40 14,989 ,590 ,854folosirea textului4 14,25 16,724 ,167 ,870exprimare scrisa1 14,25 16,829 ,131 ,871exprimare scrisa2 14,30 15,274 ,597 ,854exprimare scrisa3 14,30 15,905 ,392 ,862transmiterea informatiilor2

14,45 14,787 ,620 ,852


14,30 14,853 ,739 ,848


14,35 16,029 ,318 ,866


14,45 14,050 ,836 ,842

25

Anexa 3

CHESTIONAR FINAL PENTRU TESTAREA ABILITĂŢILOR VERBALE

Timp de efectuare: 10 minute

Vârsta:__________________

Sex:____________________

Studii:__________________

Nivel experienţă:____luni/ani

I. Încercuiţi litera care corespunde răspunsului corect:

1. Hârtia este pentru copac, asa cum geamul este pentru:

a) curat;

b) nisip;

c) fereastră;

d) piatră.

2. Peniţa este pentru stilou, asa cum lentila este pentru:

a) vedere;

b) sticlă;

c) focar;

d) telescop.

3. Speranţa este pentru viitor aşa cum amintirea este pentru:

a) teamă;

b) plâns;

c) grabă;

d) trecut.

26

4. Munca este pentru oboseală, aşa cum răsplata este pentru:

a) chitanţă;

b) datorie;

c) mulţumire;

d) bani.

II. Alegeţi din cele 3 variante de răspuns pe cea care se potriveşte cel mai bine astfel

încât fraza să aibă sens:

5. Situaţia discutată fusese foarte importantă, dar, ........, nu a reuşit să o transmită

superiorului său.

a) cu toate că a fost atent;

b) cu toate că fiind atent;

c) dacă era atent.

6. El a rămas calm ...................toţi colegii erau foarte nervoşi.

a) chiar dacă atunci;

b) doar dacă atunci;

c) atunci doar dacă.

7. ..................ca îţi alegi cu grijă furnizorul de servicii.

a) Este recomandabil;

b) Este bine;

c) Este recomandat.

8. .....foarte mult, era mereu obosit.

a) De vreme ce lucra;

b) Fiind lucrat;

c) Cu toate că lucra.

27

III. Vi se vor prezenta câteva fraze şi 3 variante reformulate ale acestora. Alegeţi din cele

3 variante de răspuns pe cea care păstrează sensul frazei iniţiale.

9 Colegul meu citeşte mesajul scris de superiorul tău.

a) Mesajul superiorului tău a fost scris de colegul meu.

b) Colegul meu a scris mesajul superiorului tău.

c) Mesajul scris de superiorul tău este citit de colegul meu.

10 Conducerea companiei l-a premiat pe Ion Popescu, cel care a realizat cele mai

mari vânzări, pentru intrega sa activitate.

a) Ion Popescu, cel care a realizat cele mai mari vânzări, a fost premiat de

conducerea companiei pentru întrega sa activitate.

b) Întreaga activitate a conducerii companiei a fost premiată pentru realizarea

celor mai mari vânzări de către Ion Popescu.

c) Ion popescu a fost premiat de conducerea companiei care a realizat cele mai

mari vânzări, pentru întreaga sa activitate.

11 Dupa ce a scris email-ul pe care i l-a dictat Alin, Catalina l-a expediat.

a) Email-ul scris de Catalina a fost dictat şi expediat de Alin.

b) Email-ul dictat de Alin a fost scris si expediat de Catalina.

c) Catalina a expediat email-ul dictat si scris de Alin.

28

IV. Încercuiţi răspunsul care vi se pare corect în următoarele situaţii:

12 Când primiţi instrucţiuni de la un coleg, cum preferaţi să se exprime şi să spună ce

vrea?

a) să parcurgă întregul conţinut al instrucţiunilor, iar la nevoie să reveniţi cu

întrebari la coleg;

b) să le parcurgă rapid pentru că veţi vedea cum le aplicaţi în momentul

practicării lor;

c) să vă prezinte aspectele principale şi la nevoie să reveniţi cu întrebări la coleg.

V. Încercuiţi răspunsul care vi se pare corect în următoarele situaţii:

13 Ajutaţi un client din faţa dvs, iar telefonul începe să sune. Sunteţi singurul angajat

în momentul respectiv la birou. Sunetul telefonului începe să irite clientul care stă în

faţa dvs. Cum procedaţi în continuare?

a) Răspundeţi repede la telefon, rezolvaţi problema clientului de la telefon şi

reveniţi la cel din faţa dvs.;

b) ignoraţi telefonul şi continuaţi să ajutaţi clientul din faţa dvs;

c) întrebaţi clientul dacă puteţi răspunde la telefon şi rugaţi apelantul telefonic să

aştepte.

14 Un client, tocmai a trecut printr-un sistem telefonic automat, a introdus numărul de

telefon şi acum este transferat la dvs. Clientul este iritat de sistemul telefonic. Din

păcate nu aveţi acces la numărul său şi este nevoie să il solicitaţi.

a) Vă cereţi scuze pentru cum funcţionează sistemul şi sunteţi de acord cu el că

are dreptul să fie frustrat.

b) Îi multumiţi pentru că a aşteptat şi îl reasiguraţi că doriţi să îl ajutaţi.

c) Empatizaţi şi împărtăşiţi cu el de câte ori aţi fost în situaţia lui..

29

15 Primiţi un apel de la un client nemulţumit care tocmai şi-a spus problema altor trei

operatori din companie şi acum este transferat la dvs. El solicită să vorbească cu

managerul.

d) Vă cereţi scuze clientului şi îi spuneţi că aveţi deja mai mulţi oameni care nu

au fost lămuriţi.

e) Empatizaţi cu clientul şi îl asiguraţi că îl puteţi ajuta. Preluaţi informaţia de la

el şi apoi îi explicaţi cum urmează să îl ajutaţi.

f) Îi spuneţi că îi întelegeţi frustrarea şi, de aceea, îl transferaţi la managerul dvs.

30

construirea unei probe de abilitati cognitive

Documents