UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” din IAȘIFACULTATEA DE FILOSOFIE ȘI ȘTIINȚE SOCIAL-POLITICEDEPARTAMENTUL DE ȘTIINȚE POLITICE, STUDII EUROPENE ȘI RELAȚII INTERNAȚIONALEPOLITICI PUBLICE ȘI MANAGEMENT INSTITUȚIONAL

PORTOFOLIU DIDACTICA DOMENIULUI

Masteranda: ALEXANDRA-GEORGIANA POENARU

IAȘI, 2013/2014

1. Două fişe cu câte un obiectiv operaţional/competenţă derivată pentru domeniul cognitiv

Fișa 1 obiectiv operațional pentru domeniul cognitiv

Disciplina Sociologie

Lecția Familia

Nivel Ințelegere

La sfârșitul lecției elevul va putea:

1. Să explice semnificația termenului de familie într-un text dat, utilizând informațiile date de profesor privind funcțiile familiei. Obiectivul va fi atins la nivel minim daca elevul va mentiona o functie a familiei.

Fișa 2

Disciplina Sociologie

Lecția Stratificare sociala

Nivel Caracterizare

La sfârșitul lecției elevul va putea:

Obiectiv: Să formuleze opinii personale asupra conceptului de stratificare socială, utilizând informațiile date de profesor în legătură cu diferitele accepțiuni teoretice referitoare la această temă. Obiectivul va fi atins la nivel minim dacă elevul va oferi cel puțin o apreciere personală referitoare la conceptul de stratificare socială.

2. Trei fişe care să conţină 1-2 obiective şi 2-4 exerciţii/sarcini/aplicaţii didactice ce vizează:

Dezvoltarea abilităţilor metacognitive ale elevilor

Dezvoltarea diverselor tipuri de inteligenţă conform TIM

Dezvoltarea gândirii critice a elevilor.

Fișa 1 Dezvoltarea abilităților metacognitive ale elevilor

Obiectiv: Sa scrie in cateva randuri ce nu a inteles din cadrul lectiei Ordine si control social apoi vor preciza ceea ce nu au inteles.

Exercitii

1. Dupa ce elevii au fost informati asupra contimnutului lectiei Ordine si control social, acestia

sunt rugati sa anticipeze intrebarile care pot fi puse in cazul unei eventuale evaluari. (anticipare)

2. Elevilor li se prezinta o metodologie de lucru utila pentru realiarea unei cercetari sociologice

pornind de la tema Ordine si control social. Profesorul le va cere elevilor sa explice cat mai

precis metodologia ce va fi utilizata.

Fișa 2 Dezvoltarea diverselor tipuri de inteligenţă conform TIM

Obiectiv (inteligență muzicala)

Să utilizeze cu ușurință opinii despre cultura politică, în scris și oral, pornind de la ascultarea

unui text audio despre aceasta tema. Obiectivul va fi atins la nivel minim daca elevul va prezenta

cel puțin o opinie referitoare la cultura politică pornind de la textul audio .

Obiectiv (inteligență naturalistă)

Să realizeze un chestionar cu diferite tipuri de intrebări pentru o cercetare sociologică pornind de

la o temă dată.

Exerciții

1. Realizează un chestionar cu diferite tipuri de întrebări având ca temă „Cultura politică în

România”!

Fișa 3 Dezvoltarea gândirii critice a elevilor

Obiectiv: Să analizeze o informație primită și să aducă propriile argumente pro și contra acesteia.

Exerciții

1. Mariajul poliandric se referă la faptul că o soție poate avea mai mulți soți iar poligamia se

referă la faptul că un bărbat are mai multe soții.

Pornind de la această informație prezintă 3 argumente pro si contra legate de poliandrie și

poligamie.

2. Spre sfârșitul secolului XX și mai ales în prezent, familia nucleară a încetat să mai fie tipul

dominant și unic de familie, tot așa cum căsătoria a încetat să ai fie tipul dominant și unic de

asociere a persoanelor într-un cuplu. Au apărut: familiile consensuale în care bărbatul și femeia

convețuiesc în absența unei consacrări juridice a relației; parteneriatele dintre două femei sau doi

bărbați, care în unele țări sunt recunoscute juridic ca familii. ”

Împărțirea clasei în 2 grupuri având următoarele sarcini, urmând să se facă o dezbatere în clasă

a. Realizeaza 2 ipoteze pentru o posibilă cercetare legată de parteneriatele dintre 2 femei si

parteneriatele dintre 2 bărbați.

b. Formularea unor stereotipuri și prejudecăți referitoare la cele două tipuri de parteneriate

c. Propunerea unpr soluții pentru reglementarea legislativă a celor două categorii de

parteneriate

3. Trei fişe care să conţină:

3-5 exemple de tipuri de cunoştinţe din disciplina/disciplinele predate

3-5 exemple de concepte şi prototipuri corespunzătoare, plauzibile pentru diverse teme

din disciplinele predate

La alegere: un studiu de caz ilustrativ pentru teoria novici-experţi SAU teoria atribuirii

Fișa 1 3-5 exemple de tipuri de cunoştinţe din disciplina/disciplinele predate

1. Cunoștințe declarative

Când trebuie să analizeze un text științific din domeniul sociologiei, cunostințele declarative se

evidențiază sub forma capacității elevului de a face un rezumat, de a extrage cuvintele cheie,

ideea principala a textului, definirea principalelor concepte, relația dintre concepte, prezentarea

caracteristicilor unor concepte, etc.

Atunci când un elev va caracteriza familia cunoștintele sale declarative vor fi date de concepte

precum: familia ca instituție, norme și valori, structură socială, funcții, socializare primară,

parteneriat, uniune consensuală, etc.

2. Cunoștințe procedurale

Cunoștintele procedurale constau în capacitatea elevului de a decodifica prin identificarea

parților componente, a cuvintelor necunoscute din text și extragerea lor din dicționar etc.; de a

înțelege prin analiza definitiilor, a legilor, sublinierea aspectelor importante, crearea unor

întrebari pe baza textului și raspunsul acestor etc. și prelucrarea textului prin extragerea din

conținut a esențialului și reformularea ideilor.

Exemplu:

„Socializarea începe din primele zile de viaţă şi continuă de-a lungul întregii existenţe. În primii

ani, copilul este introdus în elementele sociale de bază (norme, valori, credinţe) prin intermediul

limbajului. La acest nivel, avem de-a face cu o socializare primară, care constă într-un proces

prin care persoana dobândeşte informaţiile şi abilităţile esenţiale pentru a participa la viaţa

socială cotidiană şi îşi formează eul. Dimensiunile sociale dobândite prin socializarea primară

sunt completate cu elemente noi, pe parcursul unei socializări continue”.

A. Identificați principalele concepte din text și formulaţi ideea principală.

B. Precizaţi, pe scurt, înţelesul a două dintre conceptele sociologice la care se face referire în

text.

3. Cunoștințe condiționale sau strategice

Elevul va fi capabil sa regizeze scenariul unui ghid de interviu semistructurat pornind de la o

tema data de profesor.

Fisa 2: 3-5 exemple de concepte şi prototipuri corespunzătoare, plauzibile pentru diverse teme

din disciplinele predate

Sociologie, Devianță

Concept - Fenomene sociale – prototipuri - corupția, sinuciderea, delincvența, fenomenul copiii

străzii

Sociologie, Populație și societate

Concept - Fenomene demografice – prototipuri - natalitate, mortalitate, divorțialitate

Concept - Inegalități sociale – prototipuri - sărăcia

Sociologie, Individ și Societate

Concept – Birocratie – prototipuri – Minister, Primarie

Fisa 3 : un studiu de caz ilustrativ pentru teoria atribuirii

Fritz Heider, initiatorul teoriei atribuirii a fost cel care atras atentie cercetatorilor asupra importantei inferentelor pe care le face simtul comun cu privire la evenimentele din mediu. El a asezat nevoia de intelegere, de ordine, de coerenta logica intre motivele umane fundamentale. In conceptia lui, cauzele pe care le atribuim comportamentelor celorlalti sunt de doua feluri:* factori interni (de pilda, motivatia persoanei);* factori externi (situatia, presiunea sociala).De asemenea, el a aratat ca individul nu face numai hetero-atribuiri, cautand sa explice conduitele celorlalti , dar si auto-atribuiri, in incercarea de ase intelege pe sine.In cadrul teoriei atribuirii, un camp de cercetari deosebit de interesant s-a dovedit a fi cel al atribuirii succesului si esecului. Bernard Weiner, psihologul social care a studiat acest gen de activitate cognitiva, a stabilit ca, in general, cauzele pe care le invoca indivizii in incercarea de a explica reusita sau esecul propriu sau al altora poate fi ordonata dupa doua dimensini: intern (personal)- extern (situational); stabil-instabil.

Astfel, Weiner obtine patru tipuri de cause posibile:* interna si stabila (capacitatea); * interna si instabila (efortul);* externa si stabila (dificultatea sarcinei); * externa si instabila (sansa).

De exemplu, elevul X din clasa a XII-a J, de la Colegiul National Roman Voda din Roman poate sa explice nota proasta pe care tocmai a primit-o punand-o pe seama uneia din cauzele mentionate mai sus. Performantele sale scolare, precum si confortul sau psihic depind de atribuirea pe care o face. Daca elevul se va simti împacat cu sine si stima de sine îi va fi menajata daca va invoca o cauza externa si stabila. Pe de alta parte, daca elevul va fi înclinat sa faca mereu atribuiri interne pentru nereusitele sale din clasa va avea o stima de sine slaba si, în egala masura, asteptari slabe cu privire la posibilitatile sale de a obtine note foarte bune.

Atribuirile stabile ale reusitei sau esecului pot marca o dimensiune foarte importanta a personalitatii, sentimentul propriei eficiente (self-efficacy). Acesta, definit ca aprecierea unei persoane asupra propriilor capacitati de a organiza si duce la împlinire actiuni necesare pentru atingerea unei performante, trebuie deosebit de stima de sine, care se constituie ca o apreciere globala a valorii propriei personalitati. Self-efficacy este un factor cardinal al succesului scolar. Elevii care obtin scoruri mari la scalele ce masoara aceasta caracteristica au rezultate scolare mai bune. Totusi, trebuie spus ca exista, de exemplu, copii care au un sentiment al propriei eficiente foarte dezvoltat în ceea ce priveste domeniul literaturii, si au mult mai putina încredere în fortele lor cand e vorba de a infrunta o problema de matematica.

Sentimentul propriei eficiente poate fi amplificat prin atribuiri interne ale succeselor si prin auto-persuasiune, dar foarte importante raman obtinerea succeselor reale si feed-back-ul profesorilor.

Cunoasterea conditiilor determinative ale succesului in activitatea de invatare sau nereusitei scolare orienteaza activitatea profesorului, care poate adopta masuri pentru sporirea capacitatii intelectuale si morale a elevului sau pentru lichidarea si mai ales prevenirea piedicilor scolare.

Succesele scolare includ : procent relativ mare de promovabilitate, cu note bune si foarte bune, rezultatele practice de calitate si eficienta capacitatii intelectuale, moral–cetatenesti si profesionale ale elevilor de nivel ridicat si in concordanta cu cerintele contemporane (adaptabilitate, creativitate), respectand disciplinele invatarii scolare, integrarea socio- profesionala eficienta si imediat dupa absolvirea institutiei de invatamant.

Insuccesele scolare includ in general urmatoarele : numar mare de corigente, numar mare de repetenti, de exmatriculati, de abandonuri scolare, numar mare de elevi sanctionati, multe note sub 5 in timpul anului scolar, integrarea socio – profesionala slaba etc.

Conditii ale unui randament scolar bun: nivelul si calitatea continutului de invatare, calitatea pregatirii profesionale, calitatea metodelor si mijloacelor de predare–invatare, modul de organizare a timpului liber al elevilor, motivatia, calitatea relatiei profesor-elev, existenta conditiilor de studiu (laboratoare, cabinete, biblioteci, material didactic), calitatea influentei educatiei, ale factorilor educatori (familie, mass-media, organizatii de tineret ), a sanatatii elevilor, a calitatii evaluarii cunostintelor.

Dintre indicatorii care sunt utilizati de obicei pentru aprecierea existentei unei situatii stabilizate de esec scolar, mentionam:

abandonarea precoce a scolii; decalaj intre potentialul personal si rezultate; parasirea scolii fara o calificare; incapacitatea de a atinge obiectivele pedagogice; esecul la examenele finale (sau de concurs);