didactica generala

7/18/2019 didactica generala

http://slidepdf.com/reader/full/didactica-generala 1/211

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVAUNVERSITATEA PEDAGOGICĂ DE STAT „ION CREANGĂ” din mun. CHIŞINĂU

Facultatea Pedagogie

Catedra: Ştiinţe ale educaţiei

Didactica generală - Teoria şi Metodologia Instruirii(suport de curs)

Saranciuc-ordea !iliana"doctor #n pedagogie"

con$erenţiar uni%ersitar

C&işinău" '*



CZU

+pro,at pentru editare prin deciia Senatului .PS /Ion Creangă0 din 1111111'

Lucrarea este elaborată în conformitate cu curriculumul universitar.

Au!"# Liliana Saranciuc-Gordea, doctor #n pedagogie" con$erenţiar uni%ersitar1

R$%$n&$n'i#Silvia Golubiţchi" doctor #n pedagogie con$erenţiar uni%ersitar".S din Tiraspol (cu sediul la C&işinău)

Nina Garştea" doctor #n pedagogie" con$erenţiar uni%ersitar".PS /Ion Creangă0

Lucrarea se adresează studenţilor specialităţii eda!o!ia învăţămîntului primar învederea abilitării viitorilor învăţători în conceperea şi derularea activităţilor didactice

formale, ca modalităţi esenţial de realizare a obiectivelor fi"ate prin pro!ramele de formare şiconstituie un suport didactic pentru cursul #Didactica generală0 , dar va fi utilă tuturor celor interesaţi de formarea şi dezvoltarea personalităţii în devenire.

'



Cu("in)Progra2a analitică *.nitatea 1 Introducere1(*)1. De$inire1 Concepte $unda2entale-TMI *1'. !ocul şi rolul Teoriei şi 2etodologiei instruirii #n siste2ul ştiinţelor

pedagogice3educati%e 4

15 Pro,le2atica Teoriei şi 2etodologiei instruirii61* Funcţiile Teoriei şi 2etodologiei instruirii614 7rientările %alorice pro2o%ate la ni%elul Teoriei şi 2etodologiei instruirii8.nitatea '1 Didactica generală-TMI (')'1 Didactica generală 9 teoria generală a procesului de #n%ăţă2ănt ''1' Didactica tradiţională şi didactica 2odernă '''15 Didactica post2odernă '5'1* Didactica generală şi didacticile speciale '*'14 Didactica generală - teoria şi 2etodologia instruirii '4.nitatea 51 Procesul de #n%ăţă2#nt o,iect de studiu al didacticii (5)51 Procesul de #n%ăţă2#nt - cadrul de realiare al instruirii1 5

51' Conţinutul procesului de #n%ăţă2#nt 5515 Procesul de #n%ăţă2#nt ca proces de predare" #n%ăţare" e%aluare1 4*5151 Predarea14*5151' ;n%ăţarea16551515 <%aluarea 8'.nitatea *1 =or2ati%itatea acti%ităţii didactice (8>)*11 Conceptul de principiu didactic *11 =or2ati%itate didactică 5*1' Siste2ul principiilor didactice 6.nitatea 41 Metodologia şi te&nologia instruirii (>6)411 Deli2itări conceptuale >641' Funcţiile 2etodelor 415 Clasi$icări ale 2etodelor 41* Preentarea analitică principalelor 2etode didactice 4414 Preentarea unor 2etode pentru de%oltarea creati%ităţii" a g#ndirii critice 5416 Mi?loacele de #n%ăţă2#nt 44161 Clasi$icarea 2i?loacelor de #n%ăţă2#nt 8.nitatea 61 Modalităţi de organiare a acti%ităţii didactice (5)611 <%oluţia #n ti2p a principalelor $or2e de organiare a procesului de #n%ăţă2#nt 561' Siste2ul de #n%ăţă2#nt pe clase şi lecţii55615 !ecţia ca 2icrosiste2 pedagogic1 Principalele tipuri de lecţii şi structura acestora 5>

61* Structura3etapele lecţiei *4.nitatea 81 Proiectarea acti%ităţilor educaţionale 4*81 Proiectarea pedagogică 9 acti%itate de anticipare şi de pregătire a acti%ităţiididactice 4*81' Proiectarea tradiţională şi proiectarea curriculară 4815 Design-ul instrucţional 1 +lgorit2ul proiectării didactice 681* =i%eluri ale proiectării didactice 65814 <%aluarea e$icienţei lecţiei 8

For2e de e%aluare 5

Se2inarii *

5



P"!*"+m+ +n+,ii%- # Did+%i%+ *$n$"+,- T$!"i+ /i M$!d!,!*i+ In)"ui"ii0. D$numi"$+ uni1$")i-'ii# .PS /I1 Creangă0

2.D$numi"$+ ("!*"+mu,ui d$)udii#

3. Ci%,u,# I licenţă4. D$numi"$+ %u")u,ui# Did+%i%+ *$n$"+,- T$!"i+ /i M$!d!,!*i+ In)"ui"ii5.C!du, %u")u,ui# F1'171Au!" Saranciuc-ordea !iliana" dr1 ped1" con$1 uni%16.7+%u,+$+8%+$d"+"$)(!n)+9i,- d$ %u")#

Pedagogie3Pedagogia ;n%ăţă2#ntului Pri2ar

:. Num-" d$ %"$di$ ECTS# 5;. Anu, /i )$m$)"u, <n %+"$ )$'in$ %u")u,#

I se2estrul '

=.Tiu,+" d$ %u")#C+d"$ did+%i%$ im(,i%+$#

Saranciuc-ordea !iliana" dr1 ped1" con$1 uni%1

0>. D$)%"i$"$ )u%%in- +in$*"-"ii %u")u,ui <n ("!*"+mu,d$ )udii

!ucrarea se adreseaă studenţilor specialităţii Pedagogia#n%ăţă2#ntului pri2ar #n %ederea a,ilitării %iitorilor #n%ăţători #nconceperea şi derularea acti%ităţilor didactice $or2ale" ca2odalităţi esenţial de realiare a o,iecti%elor $i@ate prin

progra2ele de $or2are şi constituie un suport didactic pentrucursul /D- TMI0" dar %a $i utilă tuturor celor interesaţi de$or2area şi de%oltarea personalităţii #n de%enire1

00. C!m($$n'$ d$&1!,+$ <n %+d"u, %u")u,ui1L+ ni1$, d$ %un!+/$"$#

de$inirea conceptelor: TMIA D-DSA P;: P-;-<A TIA F7-!A Pr1 Ped1-PDA- identi$icarea: pro,le2aticii" $uncţiilor" orientărilor %alorice la ni%elul TMIA speci$icului D #ne%oluţie-DT-DM-DP" DSA conţinutului P;A siste2ului Prin1 Did1A $uncţiilor 2etodelor şi 2i?loacelor de instruire" $or2elor de organiare a procesului de #n%ăţă2#ntA structurii lecţiei după sec%enţeleinstrucţionaleA deose,irilor e@istente #ntre proiectarea treadiţională şi curriculară1L+ ni1$, d$ +(,i%+"$# co2pararea ele2entelor de cone@iune a procesului de #n%ăţă2#nt: P-;-<A tipurilor şi %ariantelor delecţiiA algorit2ului de proiectare didactică şi a ni%elurilor ale proiectării didacticeA- clasi$icarea Pr1 DidA 2etodelor şi 2i?loacelor didacticeA- deter2inarea atri,utelor unei lecţii reuşite1L+ ni1$, d$ in$*"+"$ #

argu2rntarea di$erenţelor şi inter$erenţelor e@istente #ntre D şi TMIA- construirea itinerarului de cone@iune a P-;-<A- producerea deri%ării le!i peda!o!ice-principii peda!o!ice-norme peda!o!ice-re!uli peda!o!ice-metodă de învăţămînt$- de%oltarea principiilor didactice" care constiuie nor2ati%itatea didactică #n ciclul pri2arA- repreentarea conţinutului 2etodelor didactice şi a 2i?loacelor de #n%ăţă2#nt speci$ice#n%ăţă2#ntului pri2arA- reconstruirea structurii lecţiei didactice aceepta,ilă siste2ului de #n%ăţă2#nt din BM102. 7in+,i-'i d$ )udii "$+,i&+$ ,+ ?in$,$ %u")u,ui# L+ ?in$,$ %u")u,ui ,+ ni1$, d$ %un!+/$"$ )ud$n'ii 1!" ?i %+(+9i,i#

- să de$inească TMI ca ştiinţă pedagogică $unda2entalăA- să analiee conceptele $unda2entale ce sc&iţeaă esenţa ştiinţeiA - să interpretee locul şi rolul TMI #n siste2ul ştiinţelor educaţiei3pedagogiceA - să cunoască pro,le2atica generală a Teoriei şi 2etodologiei instruiriiA

*



- să cunoască pro,le2atica şi e%oluţia didacticii generale pe $ondul căreia s-a structuratteoria şi - 2etodologia instruiriiA - să #nţeleagă cone@iunile educaţionale #ntre didactica generală şi teoria şi 2etodologiainstruiriiA - să de$inească didactica generală ca teorie generală a procesului de #n%ăţă2nt" $olosindu-se" #n acest scop" inclusi% de eti2ologia şi e%oluţia se2anticii conceptului de didactică0A

- să de$inească P;A - să deter2ine esenţa cadrului de realiare a instruirii #n P;A poiţia şi $uncţia procesului de

#n%ăţă2#nt #n cadrul instituţiei şcolareA- să de$inească conţinutul P;A P; #n sens restr#ns-curriculu2- curriculu2 naţional-curriculu2

şcolarA- să relatee despre conţinutul docu2entelor şcolareA P; ca proces de P-;- <A- să de$inească conceptul de: legi pedagogice" principii pedagogice" nor2e pedagogice-

nor2ati%itate pedagogică-regula pedagogicăA principiu didactic-nor2ati%itate didacticăA- să de$inească conceptele de te&nologie didactică" 2etodologie didactică" 2etodă" procedeu

didactic" 2i?loc de #n%ăţă2nt" strategie didactică- să preinte $uncţiile 2etodelor şi 2işloacelor didactice A

- să preinte principalele 2odalităţi de organiare a acti%ităţilor didacticeA-să identi$ice trăsăturile speci$ice ale siste2ului de organiare a #n%ăţă2#ntului pe clase şilecţiiA- să de$inească lecţia ca $or2ă principală de organiare a procesului de #n%ăţă2#ntA- să sta,ilească locul proiectării didactice #n ansa2,lul acti%ităţii pro$esoruluiA- să clasi$ice conceptele cu care se opereaă #n do2eniul proiectorii didactice1

L+ ni1$, d$ +(,i%+"$#- să di$erenţiee $uncţiille acestei ştiinţe ca teorie şi ca 2etodologie a procesului de#n%ăţă2#ntA- să argu2entee orientările %alorice pro2o%ate de TMIA

- să argu2entee de ce şi #n ce sens E1+1Co2enius a $ost şi este apreciat de co2unitateainternaţională drept părintele didacticii0" iar secolului al GII-lea i s-a dat şi nu2ele desecolul didacticii0Asă e@e2pli$ice contri,uţia altor 2ari pedagogi (E1!ocHe" E1E1Bousseau"E11Pestaloi" E1F1er,art" +1J1DiesterKeg" L"D1.şinsHi) la constituirea şi de%oltareadidacticii clasiceA - să e%aluee rolul noilor ac&iiţii ale cercetărilor din psi&ologia #n%ăţării" sociologiaeducaţiei şi proiectarea instruirii la trecerea de la didactica clasică la didactica 2odernăA - să analiee ele2entele de continuitate şi di$erenţele dintre didactica clasică" didactica2odenă şi didactica post2odernăA - să relaţionee didactica generală cu didacticile speciale32etodicile predării-#n%ăţăriidi$eritelor disciplineA

- să argu2entee logica /creşterii0 actuale a cercetărilor #n didacticile specialeA - să de2onstree că e%oluţiile ce se produc #n didacticile speciale" su, e$ectul intensi$icăriicercetărilor" nu slă,esc" ci" di2potri%ă" sporesc operaţional-$uncţional relaţiile #ntredidactica generală şi didacticile specialeA - să argu2entee logica şi %iitorul didacticilor speciale pe arii curriculareA- să preciee co2ponentele procesului de #n%ăţă2#nt A - să co2pare caracteristicile generale şi $uncţiile ale P; A sensul episte2ologic al conceptelor :

co2petenţă-co2petenţă şcolară-per$or2anţă A co2petenţă speci$ică-su,co2petenţă-conţinuturi-acti%ităţi de #n%ăţare3e%aluare-o,iecti%e operaţionale"

- să sta,ilească legături #ntre co2ponenetele P; şi ele2entele P; A #ntre structura P; şi trăsăturilegenerale ale P; A #ntre caracteristicile P; şi $uncţiile P; A

- să e@tindă di2ensiunile conţinutului P; #n sens larg şi #n sens restr#ns A- să deter2ine speci$icul $iecărei acţiuni principale des$ăşurate #n cadrul procesului de

#n%ăţă2#nt : predarea" #n%ăţarea" e%aluarea1

4



- să deter2ine trăsăturile principiilor didactice"- să e@plice esenţa" regulile şi speci$icul $iecărui principiu didacticA- să argu2entee rolul interacţiunii şi si2ultaneităţii principiilor #n practica instructi%-

educati%ă precu2 şi consecinţele nerespectării lorA- să clasi$ice 2etodele şi 2i?loacele după după di$erite criteriiA- să descrie principalele 2etode didactice" speci$ic#nd a%anta?e şi li2ite ale utiliării lor #n

acti%itatea practică A- să descrie principalele tipuri de lecţiiA- să sta,ilească relaţii #ntre di$eritele ni%eluri ale proiectării didactice- să preinte 2odele de proiectare didactică1

L+ ni1$, d$ in$*"+"$ #- să conştientiee se2ni$icaţia şi rolul $or2ati% al acestei ştiinţe din perspecti%aco2petenţelor necesare %iitoarelor cadre didactice1- să relaţionee #ntre ele di$eritele categorii de didactici speciale şi" apoi" pe acestea cudidactica generalăA - să e%idenţiee punctele de %edere ale di%erşilor autori cu pri%ire la relaţia #ntre didacticagenerală şi teoria şi 2etodologia instruiriiA

- să esenţialiee caracteristicile teoriei şi 2etodologiei instruirii structurate #n cadruldidacticii 2oderne şi post2oderne A- să repreinte algorit2ul unei co2petenţe şcolareA- să argu2entee rolul indicatorilor co2petenţei şcolare asupra deter2inării structurii

co2petenţei şcolareA- să $or2ulee %er,e de$initorii corespunătoare categoriilor de co2petenţe şi etapelor unui

proces de #n%ăţare1- să creee clasi$icări de principii didactice din perspecti%a a,ordării clasice" 2anageriale"

psi&ologiei educaţiei şi de%oltării" ad2ise de co2unitatea pedagogilor" de$initorie #n orientareaacti%ităţii educati%eA

- să a,ordee critic ni%elul de claritate teoretică al siste2ului actual al 2etodelor1- să preciee tendinţe de e%oluţie la ni%elul 2etodologiei şi te&nologiei didactice" indic#nd

i2pactul acestora la ni%elul acti%ităţii didactice $- să găsească ase2ănări şi deose,iri #ntre etapele clasice ale lecţiei şi etapele 2odelului<BB<A- să argu2entee necesitatea proiectării #n des$ăşurarea desciplinelor speci$ice #n%ăţă2#ntului

pri2ar pentru care se pregătesc03. P"$"$%u&i$ (precondiţii) Pentru realiarea o,iecti%elor puse studentul tre,uie să posede cunoştinţe din cursul de: Teoria şi2etodologia educaţieiA Cultura co2unicării pedagogice3 Iniţiere #n cariera pedagogicăA Culturaco2unicării pedagogiceA Psi&ologia generală1

04. E1+,u+"$+ %u"$n- <%aluarea se ,aeaă pe eseu şi pro,ă scrisă1

R$*u,i,$ $)$u,ui # Sudiu, 9i9,i!*"+?i$i# C&iar şi c#nd e@istă un su,iect dat acesta este su$icient de general d#ndu-ţili,ertatea să-l particulariei #n eseul tău prin a,ordarea aleasă1 ;n pri2ul rand ar tre,ui sa studiei un

pic sa %ei ce s-a 2ai scris pe su,iectul respecti%e1 De cele 2ai 2ulte ori" eseul tău %a $i construit pe ,aa a ceea ce s-a 2ai scris" %a analia sau %a critica una sau 2ai 2ulte puncte de %edere" d#ndu-ţiocaia #n acest $el sa-ţi e@pri2i punctul tău de %edere1

In"!du%$"$# ;n introducere" ar tre,ui să e@pri2i clar su,iectul pe care ur2eaă să-l de,aţi" şi punctul tău de %edere legat de acest su,iect1 <@pri2area punctului de %edere este una din cele 2aidi$icile părţi ale eseului1 ;n cele din ur2a ar tre,ui sa $ii #n stare să e@plici #ntr-o singură $raă careeste esenţa eseului tău1

<@pri2area tre,uie sa $ie concisă" speci$ică şi clară1 =u ar tre,ui sa pro2iţi că o să analiei"e@a2inei sau că o să pui su, se2nul #ntre,ării o pro,le2a" ci că o să susţii un anu2it punct de

6



%edere legat de su,iectul ales1 De e@e2plu" un ,un punct de %edere ar suna ca2 aşa: Goi susţine$aptul că deose,irile11111111111111111111101 .n punct de %edere sla, e@pri2at ar suna aşa: +s dori saanalie11111111111111111111101 Pri2a %ariantă e@pri2ă clar un punct de %edere şi #l ?usti$ică introduc#nd onouă idee #n ti2p ce a doua %ariantă nu $ace dec#t să e@pună nişte $apte e@istente1 Punctul de %edereeste unul din puţinele locuri din eseu #n care este acceptat să se scrie la persoana I" #n ti2p ce #nrestul eseului este uual să se scrie la persoana a III-a1

<@plicarea structurii eseului ur2eaă punctului de %edere din introducere1 ;n $uncţie de2ări2ea eseului" %ei aduce un nu2ăr de argu2ente care sa-ţi susţină punctul de %edere1 <stereco2andat să enu2eri aceste argu2ente un paragra$ul ce ur2eaă punctului de %edere: Treiargu2ente %or $i aduse #n spri?inul acestui punct de %edere1 Pri2ul %a su,linia ca +l doilea %asusţine ca +l treilea %a de2onstra că0

C!n'inu # Conţinutul eseului %a ela,ora argu2entele pe care le-ai preentat" pe căt posi,il #nordinea #n care le-ai enu2erat 2ai sus1 Fiecare capitol sau paragra$ #ncepe cu o $raă-su,iect0 caree@pune argu2entul şi poiţia autorului1 ;n caul #n care $oloseşti capitole" dă-le nu2e #n aşa $el #nc#tsă $ie potri%ite cu structura eseului şi care să $ie uşor de citit1 Discuţia ar tre,ui să ur2ee e@punerea$iecărui argu2ent #ntr-o 2aniera ,ine structurată: $apte" idei" opiniile autorităţilor din do2eniu

precu2 şi punctul de %edere personal1 ;n $inal ar tre,ui concluionat #n ce $el argu2entul iniţial stă

#n picioare şi susţine punctul de %edere1C!n%,u&ii # După ce toate argu2entele au $ost preentate şi de,ătute" eseul se ter2ină şi ar

tre,ui să poţi să preinţi concluiile1 ;ntr-un eseu ,ine scris şi organiat" argu2entele sunt %eridice şilaolaltă #ţi susţin şi de2onstreaă punctul de %edere1 =u tre,uie dec#t să su,liniei acest $apt şie%entual să 2ai e@plici ce studii s-au 2ai $ăcut pe acest su,iect1

7 alta secţiune posi,ilă" dar nu o,ligatorie" adesea #nt#lnită #n eseurile acade2ice" este cea deli2itări1 +ici" poţi să scrii li2itările raţiona2entului tău" care sunt pre2iele de la care pleacă eseul"#nsă care dacă sunt $alse ar putea să in$ir2e concluiile" aspecte care nu au $ost analiate" posi,ilecondiţii care ar li2ita i2pactul concluiilor tale etc1

Mări2ea eseului ar tre,ui sa respecte regula de N3- O" asta dacă nu se speci$ică altce%a1 +sta#nsea2nă că te@tul nu ar tre,ui sa $ie nici 2ai scurt cu O şi nici 2ai lung cu O dec#t 2ări2eai2pusă1 De e@e2plu" pentru un eseu de 5 de cu%inte" este acceptat să scrii '8-55 de cu%inte1Poţi să $oloseşti $uncţia Jord Count din Microso$t Jord ca să %ei e@act cte cu%inte are eseul tău1

;n anu2ite cauri $oarte rare" este $oarte di$icil să-ţi e@pri2i ideea eseului #ntr-un punct de%edere1 ;n aceste cauri este acceptat să #nlocuieşti punctul de %edere cu o #ntre,are de cercetare carear tre,ui să corespundă aceloraşi criterii" e@cepţie $ăc#nd $aptul că autorul a2#nă luarea unui poiţiiclare p#na la s$#rşitul eseului1 =u este reco2andată această a,ordare" #nsă #n caul #n care estenecesară" ai gri?ă să e@pui clar răspunsul la #ntre,area de cercetare la #nc&eierea eseului1

Moti%ul pentru care toate aceste reguli sunt i2portante este acela ca e@a2inatorii %or citi poatesute de eseuri care %or #ncerca sa spună ca2 aceleaşi lucruri1 ;n acest conte@t este #n a%anta?ul tău sa$aci ca eseul tău sa $ie re2arcat printr-o structură clara şi un punct de %edere ,ine e@pri2at1 Din

caua asta este $oarte i2portantă respectarea acestor reguli destul de si2ple1Bi9,i!*"+?i$# .n eseu acade2ic necesita si o ,i,liogra$ie unde sa poţi scrie toate sursele pecare le-ai $olosit1 .ni%ersităţile din Gest au tendinţa să $ie $oarte stricte atunci c#nd este %or,a de

plagiat1 +şa că ai gri?ă să citei a,solut toate sursele $olosite1 ;n conţinutul eseului #ncearcă să e%iţicitate $oarte lungi" ci 2ai degra,ă $oloseşte para$raarea 9 e@pri2ă prin cu%intele tale ceea ce alţii auspus #nainte1 ;n caul #n care citei" $oloseşte citate clare şi 2enţioneaă sursa1 ;n orice ca" citareatre,uie $olosită doar pentru a #ncepe discutarea unui punct de %edere şi nu pentru a #nc&ide un punctde %edere1

C"i$"ii d$ $1+,u+"$ + $)$u,ui /i (un%+@u, +%!"d+0. R+(!"+"$+ ,+ $m+ +,$+)- 5 (un%$ Corespondenţa dintre titlul te2ei şi conţinutul eseului

2. C,+"i+$+ 0> (un%$ 2esa?ul eseului este ,ine conturat" $or2ularea sa nu este a2,iguă" lucrarea este organiată #n ?urulunei idei pentru care e@ista do%ei %eri$ica,ileA

8



$or2ularea de co2paraţii #ntre caracteristici ale unor $eno2ene" acti%ităţi" e%eni2ente" procese13. A"*um$n+"$ 05 (un%$ ideile" teoriile preentate sunt susţinute de argu2ente din ,i,liogra$ie14. C!$"$n'+ ,!*i%- 05 (un%$ eseul are o structură logică ,ine conturatăA ideile e@pri2ate au $luenţă şi sunt in legătura unele cu altele1

5. Ui,i&+"$+ m+$"i+,u,ui 9i9,i!*"+?i% 0> (un%$ sursele ,i,liogra$ice sunt citate corespunător" argu2entele aduse sunt susţinute prin preentareadi$eritelor cercetări16. O"i*in+,i+$ %"$+i1i+$ in!1+'i$ 05 (un%$ 2odul deose,it prin care se a,ordeaă te2a" preentarea opiniilor personale ,aate pe analiadi$eritelor surse ,i,liogra$ice1:. A)($%u, *$n$"+, +, $)$u,ui 5 (un%$ respectarea criteriilor de: gra2atica" ortogra$ia" aspectul estetic1

T!+,u, *$n$"+, "$("$&in- m+imum d$ >:5 (un%$.Trans$or2area puncta?ului o,ţinut #n notă se $ace prin regula 2ări2ilor proporţionale (regula

de trei si2plă)1<@e2plu: .n student care a o,ţinut *4 puncte %a a%ea nota1:50>

6>F ( 6>0> 6>> ;:5 :5

Pro,a scrisă se %a aprecia şi nota #n ,aa criteriilor sta,ilite1.n accent deose,it se %a pune pe:

- identi$icarea punctelor tari şi sla,e ale pregătirii studenţilor A- #ntărirea #ncrederii #n ei (2oti%are) A- predicţia per$or2anţelor uni%ersitare şi a şanselor de reuşită #n carirerăATendinţele #nregistrate #n acest do2eniu %or $i:

- aprecierea se %a $ăce #n cadrul cursului şi se2inarului (nu doar prin e@a2ene scrise3orale" #n $inalulacestei acti%ităţi) A- la apreciere %or participa şi studenţii A- criteriile după care se %a $ace aprecierea şi se %a acorda notele %or $i preciate de la #nceput şiaduse la cunoştinţa studenţilor A- se %a da o atenţie 2ai 2are e%aluării procesului" nu reultatelor A- se %or e%alua co2petenţele (de a şti" a $ace şi a $i) şi nu doar conţinutul progra2ei analitice1

!ucrarea $inală-porto$oliul- de e@a2en1 =ota $inală se constituie din ur2ătoarele co2ponente:

*O 9 C&estionarea orală la e@a2en6O - e%aluarea curentă

05. E1+,u+"$+ ?in+,- d$ $+m$n M!d+,i+$+ d$ $1+,u+"$ <n %$i+ d+- (!"!?!,iu, "$+,i&+9i, indi1idu+, d$ ?i$%+"$ )ud$n

Un dosar de învăţare /portofoliu cuprinde:- lista conţinutuluu cestuia" (su2arul" care include titlul $iecărei lucrări3$işe etc1 Şi nu2ărul

paginii la care se regăseşte)A- argu2entaţia care e@plică ce lucrări s#nt incluse #n dosar" de ce este i2portantă $iecare şi cu2

se articuleaă #ntre ele #ntr-o %iiune de ansa2,lu a studentului3grupului cu pri%ire lasu,iectul respecti%A

- lucrările pe care le $ace studentul indi%idual sau #n grupA- reu2ateA

- eseuriA- articole" re$erate" co2unicăriA- $işe indi%iduale de studiuA



- proiecte şi e@peri2ente"- te2ele pentru acasăA- pro,le2e reo%ateA- rapoarte scrise-de realiare a proiectelorA- teste şi lucrări se2estrialeA- c&estionare de atitudiniA

- #nregistrări" $otogra$ii care re$lectă acti%itatea des$ăşurată de student indi%idual sau #2preunăcu colegii săiA

- inter%iuri de e%aluareA- o,ser%aţii pe ,aa unor g&iduri de o,ser%aţiiA- re$lecţiile proprii ale studentului asupra 2odalităţilor de #n%ăţare" ale o,stacolelor #nt#lnite"

ale procedeeelor de depăşire a lorA- autoe%aluări scrise de student sau de colegii săiA- alte 2ateriale" &ărţi cogniti%e" contri,uţii la acti%itate care re$lectă participarea

studentului3grupului la derularea şi soluţionerea te2ei dateA- %iitoare o,iecti%e pornind de la realiările curente ale studentului3grupului" pe ,aa

intereselor şi a progreselor #nregistrateA

- co2entarii supli2entare şi e%aluări ale pro$esorului" ale altor grupuri de #n%ăţare şi3sau alealtor părţi interesate1

.n accent deose,it la e%aluarea porto$oliului se %a pune pe:- identi$icarea punctelor tari şi sla,e ale pregătirii studenţilor A- #ntărirea #ncrederii #n ei (2oti%are) A- predicţia per$or2anţelor uni%ersitare şi a şanselor de reuşită #n carirera didactică A

Tendinţele #nregistrate #n acest do2eniu %or $i:- aprecierea se se $ăcă #n cadrul cursului şi se2inarului ( nu doar prin e@a2ene scrise3orale" #n

$inalul acestei acti%ităţi) A- la apreciere să participe şi studenţii A- criteriile după care se $ace aprecierea şi se acordă notele să $ie preciate de la #nceput şi aduse la

cunoştinţa studenţilor A- să se dea o atenţie 2ai 2are e%aluării procesului" nu reultatelor A- să se e%aluiee co2petenţele (de a şti" a $ace şi a $i) şi nu doar cunţinutul progra2elor analitice1

Pentru e%aluarea o,iecti%ă a porto$oliului au $ost luate #n %edere două categorii de criteriigenerale:

a) criterii pentru e%aluarea calităţii porto$oliului şi a produsului realiat (-5) A ,) criterii pentru e%aluarea calităţii acti%ităţii studentului" a procesului pe care l-a parcurs (*-

)1Criterii de apreciere/indici şi punctaj acordat la evaluarea portofoliului

Criterii de apreciere3indici Puncta? ' 5 * 4

1 Preentare:- sta,ilirea scopului şi a o,iecti%elor ur2ărite #ncadrul porto$oliuluiA

- e%oluţia e%idenţiată $aţă de pri2a preentare adosaruluiA

- dacă este co2pletA- estetică generală1'1 Beu2ate:- ceea ce a #n%ăţat studentul şi succesele #nregistrateA- - calitatea re$eratelorA- - concordanţa cu te2ele dateA

- - cantitatea lucrărilor151 !ucrări practice:- adc%area la scop"

>



- e$icienţa 2odului de lucruA- reultatul lucrărilor practiceA- dacă s-a lucrat #n grup sau indi%idualA- - repartiarea e$icientă a sarcinilor1*1 Be$lecţiile studentului pe di$erite părţi ale

dosarului:

- re$lecţii asupra propriei 2unciA- relecţii despre lucrul #n ec&ipă (dacă e caul)A- aşteptările studentului de la acti%itatea

des$ăşurată141 Cronologie1

9 punerea #n ordine cronologică a 2aterialelorA 9 2odul de g#ndire" ela,orare şi structurare a

proiectului (riguroitatea proiectării şi realiăriide2ersurilor teoretice şi practi%-aplicati%e" logicastructurării 2aterialului" argu2entarea ideilor"corectitudinea $or2ulării ipoteelor şi a %eri$icăriilor etc1)1

61 +utoe%aluarea studentului:- autoe%aluarea acti%ităţilor des$ăşurateA- concordanţa scop-reultatA- progresul $ăcutA- nota pe care crede că o 2erită81 Pregătire-Conţinut-Structură:- cunoaşterea su,iectului" $a2iliariarea cu lucrările

scriseA- adec%at #n raport cu auditoriul" interes" claritate"

pro$uni2e" oriont1 !i2,a?ul %er,al utiliat3 Bostire:- claritate" accesi,ilitate A- audi,ilitate" ton" rit2" $luienţăAele2entele de co2unicare para%er,ală:- calităţile %ocii" intonaţia" accentual" %itea" tonul"

%olu2ul etc1 Aele2ente de co2unicare non%er,ală:

- li2,a?ul 2i2icogestual" pri%irea" gesturile şi alteele2ente de co2unicare non%er,ală" ţinuta generală A

>1 Folosirea ti2puli-Mi?loace uuale:

- #n li2itele alocate" ec&ili,ru #ntre secţiunilee@puneriiA- claritate" conciiune" a,ilitate11 Siguranţa de sine-i2pact1- cunoaştera capacităţii propriiA- preenţă" dina2is2" autoritate11 Co2portare-+specte de co2porta2ent altele dec#t

%er,ale:- structurarea auditoriului" ţinută" 2anieră" gesturiA- legătura cu auditoriul" 2ăsura #n care #l deter2ină

să participe la preentare A

- 2ăsura #n care con%inge auditoriul1

Pentru $iecare criteriu se atri,uie #ntre -4 puncte1 Totalul general repreintă 2a@i2u2 de 44



puncte ( criterii #n2ulţite cu 4- puncta?ul 2a@i2)1Trans$or2area puncta?ului o,ţinut #n notă se $ace prin regula 2ări2ilor proporţionale (regula

de trei si2plă)1<@e2plu: .n student care a o,ţinut *4 puncte %a a%ea nota "1

550>45F ( 450> 45> ;0;

55 557"$%1$n'+ Frec%enţa este luată #n consideraţie con$or2 Begula2entului pentru #n%ăţă2#ntul cu $rec%enţă

la i ţin#nd cont de a,senţele 2oti%ate ale studentului1C!n'inuu, %u")u,ui(<nu2erarea tuturor te2elor la disciplina dată)

.nitatea 1 Introducere1 De$inire1 Concepte $unda2entale-TMI1' !ocul şi rolul Teoriei şi 2etodologiei instruirii #n siste2ul ştiinţelor

pedagogice3educati%e

15 Pro,le2atica Teoriei şi 2etodologiei instruirii1* Funcţiile Teoriei şi 2etodologiei instruirii14 7rientările %alorice pro2o%ate la ni%elul Teoriei şi 2etodologiei instruirii.nitatea '1 Didactica generală-TMI'1 Didactica generală 9 teoria generală a procesului de #n%ăţă2ănt'1' Didactica tradiţională şi didactica 2odernă'15 Didactica post2odernă'1* Didactica generală şi didacticile speciale'14 Didactica generală - teoria şi 2etodologia instruirii.nitatea 51 Procesul de #n%ăţă2#nt o,iect de studiu al didacticii51 Procesul de #n%ăţă2#nt - cadrul de realiare al instruirii1

51' Conţinutul procesului de #n%ăţă2#nt515 Procesul de #n%ăţă2#nt ca proces de predare" #n%ăţare" e%aluare15151 Predarea15151' ;n%ăţarea151515 <%aluarea.nitatea *1 =or2ati%itatea acti%ităţii didactice*11 Conceptul de principiu didactic*1' Siste2ul principiilor didactice.nitatea 41 Metodologia şi te&nologia instruirii411 Deli2itări conceptuale41' Funcţiile 2etodelor

415 Clasi$icări ale 2etodelor 41* Preentarea analitică principalelor 2etode didactice414 Preentarea unor 2etode pentru de%oltarea creati%ităţii" a g#ndirii critice416 Mi?loacele de #n%ăţă2#nt.nitatea 61 Modalităţi de organiare a acti%ităţii didactice611 <%oluţia #n ti2p a principalelor $or2e de organiare a procesului de #n%ăţă2#nt61' !ecţia ca 2icrosiste2 pedagogic1 Principalele tipuri de lecţii şi structura acestora615 Structurarea lecţiei după sec%enţele instrucţionale.nitatea 81 Proiectarea acti%ităţilor educaţionale81 Proiectarea pedagogică 9 acti%itate de anticipare şi de pregătire a acti%ităţii didactice81' Proiectarea tradiţională şi proiectarea curriculară815 +lgorit2ul proiectării didactice81* =i%eluri ale proiectării didactice814 <%aluarea e$icienţei lecţiei



R$)u")$ 9i9,i!*"+?i%$(Mini2u2 4" 2a@i2u2 8 9 i%oare de ,aă)

1 Iucu" B1Q1" Instruirea şcolară1 Iaşi: <ditura Poliro21 '1'1 Panţuru" S1" Păcurar" D1 C1 (coord1)" Didactica1 Qraşo% : <d1 .ni%ersităţii Transil%ania01

>>>51 Stanciu" M1"Didactica post2odernă1 Sucea%a:<d1 .ni%ersităţii Sucea%a1 '5"

*1 =icola" I1"Tratat de pedagogie şcolară1 <diţia a doua re%iuită1 Qucureşti: <ditura +ra2is1'

41 Salade" D1" (coord1)" Didactica1 Qucureşti: <DP1 >'161 Moise" C1" <le2ente $unda2entale de didactică1 Iaşi: <ditura +nHaro21 >>6181 Stanciu" M1" Didactica post2odernă1 Sucea%a: <d1 .ni%ersităţii1 '51

'



Uni+$+ 0. In"!du%$"$0.0. D$?ini"$. C!n%$($ ?und+m$n+,$TMI0.2 . L!%u, /i "!,u, T$!"i$i /i m$!d!,!*i$i in)"ui"ii <n )i)$mu, /iin'$,!"($d+*!*i%$8$du%+i1$

0.3 P"!9,$m+i%+ T$!"i$i /i m$!d!,!*i$i in)"ui"ii0.4 7un%'ii,$ T$!"i$i /i m$!d!,!*i$i in)"ui"ii0.5 O"i$n-"i,$ 1+,!"i%$ ("!m!1+$ ,+ ni1$,u, T$!"i$i /i m$!d!,!*i$i in)"ui"iiCu1in$ %$i$: teorie" 2etodologie" instruire" teoria şi 2etodologia instruirii1O9i$%i1$ !($"+'i!n+,$#L+ ni1$, d$ %un!+/$"$#- să de$inească TMI ca ştiinţă pedagogică $unda2entalăA- să analiee conceptele $unda2entale ce sc&iţeaă esenţa ştiinţeiA - să interpretee locul şi rolul TMI #n siste2ul ştiinţelor educaţiei3pedagogiceA - să cunoască pro,le2atica generală a Teoriei şi 2etodologiei instruiriiAL+ ni1$, d$ +(,i%+"$#

- să di$erenţiee $uncţiille acestei ştiinţe ca teorie şi ca 2etodologie a procesului de#n%ăţă2#ntA- să argu2entee orientările %alorice pro2o%ate de TMIAL+ ni1$, d$ in$*"+"$# - să conştientiee se2ni$icaţia şi rolul $or2ati% al acestei ştiinţe din perspecti%aco2petenţelor necesare %iitoarelor cadre didactice1

0.0 D$?ini"$. C!n%$($ ?und+m$n+,$T$!"i+ /i m$!d!,!*i+ in)"ui"ii TMI repreintă o ştiinţă pedagogică $unda2entală care

are ca o,iect de studiu procesul de #n%ăţă2#nt ca proces de instruire" pentru a con$eri o ,aăteoretică" ştiinţi$ică practicii instruirii #n %ederea opti2iării ei1

+ceastă ştiinţă este" #n pri2ul r#nd" o ştiinţă pedagogică $unda2entală1 <a $ace parte dinnucleul siste2ului ştiinţelor educaţiei3pedagogice1 Sorin Cristea a preciat că #2preună cuteoria educaţiei 9 care analieaă conceptele pedagogice de ,aă 9 teoria instruirii $or2eaănucleul episte2ic tare al ştiinţelor educaţiei" acti%at la ni%elul pedagogiei generale0 ('" p1566)1 <a %ieaă deopotri%ă teoria instruirii şi 2etodologia instruirii" cerceteaă teoria instruirii

pentru a opti2ia practica instruirii1.nii autori c&iar consideră teoria procesului de #n%ăţă2#nt (teoria instruirii) ca o su,teorie

a teoriei despre educaţie care de$ineşte conceptele de ,aă ale didacticii generale0 (=o%eanu" <1">'" p1 5)1

B1Q1Iucu precieaă că didactica a $ost asociată #n ulti2a %re2e at#t cu teoria instruirii -$apt 2oti%at de o,iectul co2un de studiu" c#t şi cu teoria #n%ăţă2ăntului" prin $aptul că a2,ele

studiaă #ntr-un ansa2,lu coerent co2ponentele procesului de #n%ăţă2#nt (#n%ăţă2#ntul $iindconceput ca $or2a cea 2ai organiată de realiare a instruirii şi educaţiei0('" p1 '>)1Teoria şi 2etodologia instruirii este o de%oltare actuală a didacticii generale" o parte a

didacticii 2oderne" cu centrare pe instruirea şcolară1 <a a reultat din reconstruirea pedagogieigenerale" #n ur2a e%oluţiilor sale e@terne dar 2ai ales interne1

Conceptele pedagogice fundamentale ale TM: teorie! metodologie! instruire.Teoria se2ni$ică o construcţie conceptuală" ce ueaă de deducţii şi de %alidare logică" o

sinteă şi generaliare a datelor cunoaşterii" #n %ederea $or2ulării unor principii e@plicati%e alede%oltării unei doctrine1 ;n caul dat" teoria instruirii e@pri2ă statutul episte2ologic al instruirii"$aptul că ea este dusă0 #n ştiinţă" construită0" e@plicată şi interpretată cu 2i?loacele şi #ndi2ensiunile ştiinţei1

Dacă teoria e@pri2ă #nălţarea0 cunoaşterii" ridicarea ei la rang de ştiinţă pentru a putea#nţelege şi e@plica 2ai ,ine un $eno2en" un aspect al realităţii" #n sc&i2, metodologia este un$el de cu2 s-ar aplica #n practică teoria0" un ansa2,lu de principii nor2ati%e" de reguli şi

5



procedee #n spiritul cărora practica de%ine pra@iologie" un ansa2,lu de procedee utiliate pentruo,ţinerea unor reultate 2ai ,une1

Boger Mucc&ielli de$ineşte 2etodologia drept totalitatea 2etodelor utiliate de o ştiinţă şiteoria generală asupra acestei totalităţi1 S1 Cristea" 2enţiona că 2etodologia ştiinţei e%idenţiaăi2portanţa construcţiei teoretice care orienteaă 2odalităţile" procedeele şi 2i?loacele decercetare a realităţii" aplica,ile la ni%elul acti%ităţii u2ane a$late #n studiu" #n caul nostru la

ni%elul acţiunii de instruire0 ('" p1 '*8)1+şadar" 2etodologia instruirii sau a procesului de #n%ăţă2#nt repreintă ast$el teoria careur2ăreşte" prin de$inirea" clasi$icarea şi %alori$icarea 2etodelor" procedeelor şi 2i?loacelor didactice #n relaţie opti2ă cu celelate co2ponente ale procesului instruirii" să opti2iee #n

per2anenţă acti%itatea didactică1 nstruirea se2ni$ică siste2ul de co2unicare si organiare a #n%atarii pentru ac&iitia de

cunoştinte esenţiale şi 2ai ales pentrut $or2area de capacităţi" a,ilităţi" deprinderi" co2petenţe1<ti2ologia cu%#ntului - lat1 in)"u%i! +"+n@+"$ +m$n+@+"$ %!n)"ui"$ J sugereaădi2ensiunea operaţională a conceptului ce de$ineşte o acti%itate co2ple@ă ce constă" cu2 spuneaG1 7Hon" #n a tri2ite pe cine%a 9 copil" t#năr" adult 9 la şcoală pentru a-l #n%ăţa şi a-i asigura" #n

principal" o cultură" su, #ndru2area cui%a0 (apud1 Cristea" S1" '" p1 >6)1 +lt$el spus" prin

e@tensiune" instruirea dese2neaă" cu2 se e@pri2a B1Q1Iucu" o construcţie #n spirit0 ('" p15) sau" #n $or2ularea lui Q1F1SHinner" construcţia unor structuri cogniti%e" operaţionale01Instruirea presupune un educator şi un educat" pri2ul asigur#ndu-şi resposa,ilitatea pregătirii şi$or2ării celuilalt" #n sens de asi2ilare de cunoştinţe şi $or2area capacităţilor teoretice şi practice1

Conţinutul conceptului de instruire are o s$eră 2ai restr#nsă #n raport cu educaţia 9 care%ieaă $or2area co2pletă şi per2anentă a personalităţii1 +şadar" instruirea este centrată maimult pe dezvoltarea intelectuală co!nitiv-operaţională a personalităţii1 Baportul instruire 9 educaţie repreintă o pro,le2ă analiată pe larg 2ai ales #n literatura de specialitate a ulti2elor decenii1 Cele două concepte $unda2entale (instruirea şi educaţia) care re$lectă o realitateco2ple@ă nu sunt sinoni2e" dar nici opuse1 + reduce educaţia la instruire #nsea2nă a li2ita o2uldoar la aspectele cogniti%e ale realităţii sale1 Dar instruirea nu este dis?unctă #n relaţie cueducaţia1 <a este" de $apt" nucleul educaţiei sau" 2ai corect spus" instruirea susţine fundamenteleeducaţiei, prin cunoştinţele" capacităţile şi atitudinile ştiinţi$ice trans2ise" con$or2 progra2elor

pedagogice1 For2area-de%oltarea intelectuală a ele%ului" ca reultat principal al instruirii" %a stala ,aa $or2ării-de%oltării 2oral-ci%ice" estetice" psi&o-$iice" te&nologice" per2anente a

personalităţii acestuia1 =u2ele disciplinei de care ne ocupă2 9 teoria şi metodologia instruirii - reuneşte cele trei

concepte" dese2n#nd ştiinţa pedagogică ce se ocupă de instruirea şcolară ca teorie şi2etodologie1 +%#nd #n %edere relaţia #ntre instruire şi educaţie" Teoria şi 2etodologia instruiriirepreintă co2ponenta centrală a teoriei educaţiei" intr#nd #n relaţia de co2ple2entaritate cuaceasta1

Calităţile unei teorii a instruirii" aşa cu2 precia il,ert De !ands&eere" e%idente la ni%elul practicii procesului de instruire" re$lectă capacitatea acesteia de (>>'" p1 54):

a a,orda corect realitatea speci$ică educaţilorA

a proiecta inteligi,il ceea ce tre,uie #n%ăţatA

a dispune de o autentică $orţă de predicţieA

a propune soluţii strategice de reol%are a pro,le2elorA

a susţine coerenţa internă a progra2elorA

a e$icientia e$ortul de #n%ăţareA

a realia e@peri2enteA

a crea te&nici de cercetare adec%ateA

a con%inge #n di%erse situaţii didactice

*



0.2 . L!%u, /i "!,u, T$!"i$i /i m$!d!,!*i$i in)"ui"ii <n )i)$mu, /iin'$,!"($d+*!*i%$8$du%+i1$

Teoria şi 2etodologia instruirii (TMI) $ace parte din categoria disciplinelor pedagogice$unda2entale" care" #2preună cu Teoria şi 2etodologia curriculu2ului şi Teoria şi practicae%aluării" alcătuiesc nucleul siste2ului ştiinţelor educaţiei1 Interacţiunile sale directe sunt" pe

%erticală" cu Introducerea #n pedagogie sau Funda2entele teoretice şi instituţionale ale educaţieiiar pe oriontală cu Teoria şi 2etodologia curriculu2ului şi Teoria şi practica e%aluării1 Fireşte căea interacţioneaă şi cu celelalte ştiinţe ale siste2ului" prin sc&i2,uri in$or2aţionale şi2etodologice1 Mai 2ult" ca ştiinţă $unda2entală" #2preună cu celelalte din categoria respecti%ă"spri?ină $unda2entarea teoretică şi opti2iarea 2etodologică a ştiinţelor particulare" specialiateşi ale educaţiei interdisciplinare1

Din perspecti%a $or2ării iniţiale şi continue a cadrelor didactice" Teoria şi 2etodologiainstruirii este disciplină $unda2entală" indispensa,ilă acesteia1 =u se poate concepe pregătireaunui %iitor cadru didactic $ără cunoaşterea şi $or2area #n spiritul teoriei şi 2etodologiei instruiriişi" la $el" pregătirea continuă a acestuia1

0.3 P"!9,$m+i%+ T$!"i$i /i m$!d!,!*i$i in)"ui"ii

Teoria şi 2etodologia instruirii abordează procesul de învăţămînt pe două 2aricoordonate" a$late #n relaţie de co2ple2entaritate: teoria instruirii şi 2etodologia instruirii1 Pecoordonata teoretică" sunt in%estigate teoriile învăţării ca $unda2ent al teoriilor instruirii1 Celedouă 2ari categorii de teorii ale #n%ăţării" teoriile constructi%iste şi" respecti%" teoriile cogniti%isteau decantat0 2ulte ele2ente #n teoriile şi paradig2ele instruirii1 ;n acelaşi conte@t de

preocupări" este cercetată învăţarea ca fundament al instruirii" instruirea ca învăţareinstituţionalizată şi optimizată" dar şi ca fundament al educaţiei, cunoasterea umana, teoriileînvăţării ca fundament al teoriilor instruirii, paradi!mele instruirii, educaţia ca formare-dezvoltare orientată şi valorizată şi dezvoltarea ca efect al tuturor, dar şi condiţionată de

societate şi de specificul individual1 Cercetarea %a continua cu teoriile şi 2odelele instruirii"construite #n orionturile teoriilor #n%ăţării1 Cunoaşterea lor %a scoate şi 2ai 2ult #n e%idenţă$uncţiile acestora şi cerinţele pe care tre,uie să le #ndeplinească #n intenţia de a $unda2enta o

practică e$icientă a instruirii1In%estigaţia pe coordonata metodolo!ică" $acilitată de pro,le2atica paradig2elor instruirii"

#ntr-o %iiune &olistică" va aborda strate!iile de instruire cu toate co2ponentele lor #ntre care unloc aparte #l ocupa cea 2etodologica #ncep#nd cu tipologiile de instruire" trec#nd" apoi" laconstruirea tipologiilor de instruire" structura strategiilor de instruire (2etode" 2i?loace şi $or2ede organiare a instruirii" interacţiuni şi relaţii instrucţionale)" perspecti%e 2oderne #n a,ordareastrategiilor instruirii şi a?ung#nd la proiectarea strategiilor de instruire

0.4 7un%'ii,$ T$!"i$i /i m$!d!,!*i$i in)"ui"iiFuncţiile teoriei şi 2etodologiei instruirii inter%in #n 2od e@pres la două ni%ele: normativ

şi prescriptiv.!a ni%el normativ, este %iată di2ensiunea $uncţional-structural-operaţională a procesuluide instruire" care 2arc&eaă cadrul episte2ologic speci$ic didacticii generale1 Instruirea este"#nainte de toate" un $eno2en psi&osocial ce are la ,aă o anu2ită concepţie pedagogică" ceea ceeste ec&i%alent cu o anu2ită interpretare dată instruirii #n ter2eni de $inalitate" procesualitate"$or2ati%itate" calitate" e$icienţă1 <a tre,uie g#ndită #n ter2eni de legitate şi nor2ati%itate" carei2pun o anu2ită structurare de c#2puri pedagogice" #n anu2ite con$iguraţii de $actori şi relaţiişi #n anu2ite di2ensiuni $or2ati%-%alorice şi operaţionale1

!a ni%el prescriptiv, este %iată practica acti%ităţii de instruire" realia,ilă #n cadrul procesului de #n%ăţă2#nt" care 2arc&eaă do2eniul de studiu speci$ic proiectării curriculare1 Ca procesualitate" ea tre,uie #ncadrată #n anu2ite cerinţe prescripti%e de ordin curricular"

2etodologic-te&nologic" ca $or2e de organiare" ca strategie şi scenariu didactic1

4



0.5 O"i$n-"i,$ 1+,!"i%$ ("!m!1+$ ,+ ni1$,u, T$!"i$i /i m$!d!,!*i$i in)"ui"ii7rientările %alorice pro2o%ate la ni%elul teoriei instruirii asigură $unda2entele ştiinţi$ice

ale procesului de #n%ăţă2#nt1 +nga?area lor la ni%el de de%oltare curriculară presupune parcurgerea unui traseu 2etodologic situat #ntre: teoria instruirii0 9 didactica nor2ati%ă 9 didactica prospecti%ă 9 didactica generală 9 didactica aplicată (" p1566)1

Instruirea este de $apt un dialog" o $or2ă de co2unicare ce %ieaă anu2ite ţinte" o

$or2are pusă #n slu?,a unor %alori ştiinţi$ice1 <a tre,uie să slu?ească +de%ărul" $ireşte" #n relaţieopti2ă cu Qinele1<@igenţele educaţiei per2anente i2pun tot 2ai 2ult con%ertirea instruirii #n autoinstruire"

#n%ăţării #n auto#n%ăţare" care şi ele tre,uie des$ăşurate #ntr-o $unda2entare ştiinţi$ică" la anu2itestandarde de calitate" %aloare şi e$icienţă1

St#nd la ,aa educaţiei şi" #ntr-un $el" condiţion#nd calitatea educaţiei" instruirea nu tre,uiesă se reu2e la asi2ilarea ştiinţei şi $or2area capacităţilor de operare cu datele acesteia" ci şi la$or2area capacităţilor de a ?udeca ştiinţa şi la atitudinile $aţă de ştiinţă şi produsele acesteia1

"arcină de lucru ! teme de reflecţie! evaluare şi autoevaluare:R De$iniţi Teoria şi 2etodologia instruirii prin raportare la cele trei concepte ce #i co2pun

nu2ele1

R +rgu2entaţi de ce instruirea şi educaţia nu sunt identice" dar nici opuse R <%aluaţi locul şi rolul Teoriei şi 2etodologiei instruirii #n siste2ul ştiinţelor educaţiei din

cel puţin două perspecti%e1R Identi$icaţi interacţiunile Teoriei şi 2etodologiei instruirii cu celelalte ştiinţe pedagogice

$unda2entale1R Interpretaţi statutul episte2ologic şi 2etodologic al Teoriei şi 2etodologiei instruirii" din

perspecti%a locului şi rolului său #n siste2ul ştiinţelor educaţiei1R For2ulaţi o de$iniţie proprie a instruirii1

#urnal de unitateCe am învăţat:

$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$Ce pot să aplic:

$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ %i&liografie

1 Cristea" S1" (')" %icţionar de peda!o!ie" rupul editorial !itera9!itera Internaţional"C&işinău-Qucureşti1

>1 De !ands&eere" 1" (>>')" %ictionnaire de l&'valuation et de la recherche en 'ducation,Presses .ni%ersitaires de France" Paris1

1 Iucu" B1Q1" (')" (nstruirea şcolară" <ditura Poliro2" Iaşi" '1

1 =o%eanu" <1" (>')" )naliza sistemică a procesului de învăţăm*nt " #n Pedagogia0"coord1 D1 Salade" <ditura Didactică şi Pedagogică" Qucureşti1'1 Panţuru" S1" Păcurar" D1 C1 (coord1) (>>>)" %idactica, <ditura .ni%ersităţii

Transil%ania0" Qraşo%151 Potolea" D1" (')" +undamentele educaţiei - curs" .ni%ersitatea din Qucureşti1*1 Găideanu" 1" (>)" ducaţia la frontiera dintre milenii" <ditura Politică" Qucureşti1

In)"um$n$ "$($" d$ <n1-'+"$ %!*nii1%!n)"u%i1i)$ ($n"u Uni+$+ 0

6



T$ni%+# Diagra2a GennT$# 0.0 De$inire1 Concepte $unda2entale-TMI

Conceptul:T$!"i$

De$iniţie

Conceptul:M$!d!,!*i$

De$iniţie

Conceptul:In)"ui"$De$iniţie

S+"%in+: Citiţi te@tul ştiinţi$ic1 +legeţi treiconcepte $unda2entaele TMI" daţi-le ode$iniţie personală" sta,ilind totodată

ase2ănările şi deose,irile dintre ele" ordon#ndin$or2aţiile su, $or2a unei diagra2e Genn

R$?,$%'ii ($")!n+,$

8



T$ni%+# Diagra2a ideilor esenţialeT$# 1'-15-1*-14

S+"%in+: In%entariaţi ideile esenţiale din te@tulo$erit de 2aterialul suport1 Trataţi-le ca idei

esenţiale şi re$or2ulaţi-e #ntr-o 2anieră personală"care să ilustree 2odul propriu de #nţelegere1Menţionaţi la s$#rşit"re$lecţiile personale

Id$i $)$n'i+,$

Ideea Ideea 5Ideea ' Ideea *

R$?,$'ii ($")!n+,$



Uni+$+ 2. Did+%i%+ *$n$"+,-TMI2.0 Did+%i%+ *$n$"+,- J $!"i+ *$n$"+,- + ("!%$)u,ui d$ <n1-'-m-n2.2 Did+%i%+ "+di'i!n+,- /i did+%i%+ m!d$"n-2.3 Did+%i%+ (!)m!d$"n-2.4 Did+%i%+ *$n$"+,- /i did+%i%i,$ )($%i+,$2.5 Did+%i%+ *$n$"+,- $!"i+ /i m$!d!,!*i+ in)"ui"ii

Cu1in$ %$i$# teoria instruirii" didactică generală" didactici speciale" proces de#n%ăţă2#nt" predare" #n%ăţare" e%aluare1O9i$%i1$ !($"+'i!n+,$#L+ ni1$, d$ %un!+/$"$#- să cunoască pro,le2atica şi e%oluţia didacticii generale pe $ondul căreia s-a structuratteoria şi - 2etodologia instruiriiA - să #nţeleagă cone@iunile educaţionale #ntre didactica generală şi teoria şi 2etodologiainstruiriiA - să de$inească didactica generală ca teorie generală a procesului de #n%ăţă2nt" $olosindu-se" #n acest scop" inclusi% de eti2ologia şi e%oluţia se2anticii conceptului de didactică0AL+ ni1$, d$ +(,i%+"$#

- să argu2entee de ce şi #n ce sens E1+1Co2enius a $ost şi este apreciat de co2unitateainternaţională drept părintele didacticii0" iar secolului al GII-lea i s-a dat şi nu2ele desecolul didacticii0Asă e@e2pli$ice contri,uţia altor 2ari pedagogi (E1!ocHe" E1E1Bousseau"E11Pestaloi" E1F1er,art" +1J1DiesterKeg" L"D1.şinsHi) la constituirea şi de%oltareadidacticii clasiceA - să e%aluee rolul noilor ac&iiţii ale cercetărilor din psi&ologia #n%ăţării" sociologiaeducaţiei şi proiectarea instruirii la trecerea de la didactica clasică la didactica 2odernăA - să analiee ele2entele de continuitate şi di$erenţele dintre didactica clasică" didactica2odenă şi didactica post2odernăA - să relaţionee didactica generală cu didacticile speciale32etodicile predării-#n%ăţăriidi$eritelor disciplineA - să argu2entee logica /creşterii0 actuale a cercetărilor #n didacticile specialeA - să de2onstree că e%oluţiile ce se produc #n didacticile speciale" su, e$ectul intensi$icăriicercetărilor" nu slă,esc" ci" di2potri%ă" sporesc operaţional-$uncţional relaţiile #ntredidactica generală şi didacticile specialeA - să argu2entee logica şi %iitorul didacticilor speciale pe arii curriculareAL+ ni1$, d$ +(,i%+"$#- să relaţionee #ntre ele di$eritele categorii de didactici speciale şi" apoi" pe acestea cudidactica generalăA - să e%idenţiee punctele de %edere ale di%erşilor autori cu pri%ire la relaţia #ntre didacticagenerală şi teoria şi 2etodologia instruiriiA

- să esenţialiee caracteristicile teoriei şi 2etodologiei instruirii structurate #n cadruldidacticii 2oderne şi post2oderne12.0 Did+%i%+ *$n$"+,- J $!"i+ *$n$"+,- + ("!%$)u,ui d$ <n1-'-m<n

Didactica generală" #n calitatea sa de ştiinţă pedagogică $unda2entală" poate $i de$inită cateorie generală a procesului de #n%ăţă2#nt1 <senţa sa este sugerată de eti2ologia cu%#ntuluididactică0" pro%enită din ter2enii greceşti: didasHein0 a #n%ăţaA didaHtiHos0 instruire"instrucţieA didasHo0 #n%ăţare" #n%ăţă2ntA didaHtiHe0 arta #n%ăţării1 Toate cele patruaccepţiuni circu2scriu pro,le2atica procesului de #n%ăţă2#nt1

Conceptul didactică0 a $ost introdus #n circulaţie de către pedagogul ce& Ean +2osCo2enius (Ean +nos Lo2ensHU) prin lucrarea sa Didactica Magna0 pu,licată #n li2,a latină #nanul 65'" tradusă" apoi" #n li2,a ce&ă şi repu,licată #n anul 6481 E1+1Co2enius este unul dintre

2arii pedagogi ai o2enirii" care a lăsat ca 2oştenire" printr-un nu2ăr i2presionant de opere" pri2ul 2are siste2 de instrucţie şi educaţie1 Prin principiile #nnoitoare pe care le pro2o%a" operasa pedagogică a deter2inat o autentică re%oluţie #n teoria şi practica #n%ăţă2ntului ( Ionescu"

>



M1" '" p15)1 De aceea" pe ,ună dreptate" co2unitatea internaţională l-a considerat peE1+1Co2enius părintele didacticii0" iar secolului al GII-lea i s-a dat şi nu2ele de secoluldidacticii01

Didactica Magna0 este un tratat de didactică" pri2ul care cuprinde şi o teorie a educaţiei(Qrsănescu" Şt1" >8" p1')1 De$inind didactica drept arta de a #n%ăţa pe alţii ,ine0" Co2enius

precia că a #n%ăţa pe altul #nsea2nă a şti tu ce%a şi a $ace şi pe altul să #n%eţe să ştie" şi aceasta

tre,uind să se $acă repede" plăcut şi te2einic11 Inspirat de Fr1 Qacon" care scrisese InstauratioMagna0" #şi propunea să indice pe plan de #n%ăţă2#nt" o 2etodă" o artă pedagogică cu aplicareuni%ersală" prin inter2ediul căreia să se poată preda totul 9 tuturor (Qrsănescu" Şt1" >8" p1')1Sintetiat" o,iecti%ul principal al didacticii lui Co2enius a $ost să cercetee şi să găsească un2od prin care #n%ăţătorii" cu 2ai puţină osteneală" să #n%eţe 2ai 2ult pe ele%i" #n şcoli să e@iste2ai puţină deordine" degust şi 2uncă irosită" dar 2ai 2ultă li,ertate" plăcere şi progreste2einic" #n co2unitatea creştină să $ie 2ai puţină ,enă" con$uie şi de,inare 9 dar 2ai 2ultălu2ină" ordine" pace şi linişte0 ( traducere" Co2enius" E" +1" >8" p16)1

Ceea ce Co2enius $unda2enta %a $i de%oltat" ad#ncit" co2pletat" di%ersi$icat de alţi 2ari pedagogi clasici:

VE1!ocHe" aplic#nd #n do2eniul instrucţiei şi educaţiei una din principalele tee ale

siste2ului lui $iloso$ic 9 posi,ilitatea cunoaşterii lu2ii 2ateriale pe cale senorială 9 a arătat2area #nse2nătate pe care o are educaţia #n $or2area o2ului şi rolul pe care #l are cunoaştereade%oltării psi&ice şi $iice a copilului #n des$ăşurarea şi diri?area procesului educati%1 Tot el estecel ce a $unda2entat şi a introdus 2unca #n procesul educării tinerilor1

VEean-EacWues Bousseau este considerat pedagogul ce a descoperit copilul0" un #nceput al$unda2entării psi&ologice a instruirii şi educaţiei1 Pornind de la credinţa că o2ul se naşte ,un"dar că societatea #l strică" 2arele pedagog $rance concepea educaţia ca o creştere con$or2ă cunatura interioară0 a copilului" $iind susţinătorul principiului con$or2ităţii cu natura01

V<l%eţianul Eo&ann einric& Pestaloi a ela,orat ,aele #n%ăţă2#ntului ele2entar şi arealiat pentru pri2a dată #n istoria o2enirii #2,inarea organiată a 2uncii producti%e cuinstrucţia1 Mai 2ult" el este autorul unui siste2 de idei pedagogice prin care dă răspunsuri la

pro,le2ele principale ale didacticii: scopul şi esenţa educaţiei" principiile educaţiei (părinte alintuiţiei0)" rolul $a2iliei şi #n special al 2a2ei #n educaţia copiilor" rolul 2uncii #n educareacopiilor1

VEo&ann Friedric& er,art are contri,uţii re2arca,ile la de%oltarea didacticii" el $iind celce a $unda2entat didactica pe psi&ologie şi etică1 E1Fr1er,art considera că scopul educaţiei esteacela de a $or2a un o2 2oral su, raportul caracterului şi uni%ersal su, raportul cunoaşterii0(Qrsănescu" Şt1" >8" p145) Pentru realiarea acestuia" el %a i2pune principiul #n%ăţă2ntuluieducati%" al pri2atului di2ensiunii $or2ati%e $aţă de cea in$or2ati%ă #n #n%ăţare (Cucoş" C1"'" p18)1 <l s-a i2pus #n didactică cu o serie de idei noi" cu2 ar $i: i2portanţa didacticii caştiinţă pentru pro$esor şi necesitatea studierii organiate a acesteiaA rolul $or2ării şi culti%ării

interesului 9 ca 2otor al de%oltării personalităţiiA caracterul 2oral ca scop al educaţieiAraţionaliarea procesului de predare prin deli2itarea unei succesiuni de 2o2ente" $unda2entate psi&ologic" #n des$ăşurarea lecţiei etc1

VSupranu2it #ncă din ti2pul %ieţii #n%ăţător al #n%ăţătorilor ger2ani0" lui Friedric&+dolp& Jil&el2 DiesterKeg #i re%ine 2eritul de a $unda2enta şi #nte2eia pri2a şcoală pri2arăde aplicaţie pe l#ngă o şcoală nor2ală1 Ca şi Pestaloi şi er,art" DiesterKeg a susţinut cădidactica este ştiinţa #n%ăţă2#ntului educati%" cel care asigură in$or2area şi $or2area copilului1<l a pro2o%at o instruire acti%ă" care să ţină sea2a de particularităţile indi%iduale ale ele%ului şio cunoaştere prin intuiţie care de%oltă raţiunea1

VLonstantin D2itrie%ici .şinsHi" deşi s-a ocupat 2ai 2ult de pro,le2atica #n%ăţă2#ntuluiele2entar" pleda pentru statutul didacticii ca unitate #ntre teorie şi practică1

Se pot deli2ita etape distincte #n procesul $unda2entării didacticii ca ştiinţă:. etapa didacticii tradiţionale de tip 2agistrocentrist (secolele GII-I):• accent pe acti%itatea de predareA

'



• sursa principală a cunoaşterii 9 percepţiaA• diri?area autoritară a #n%ăţăriiA

/. etapa didacticii moderne de tip psi&ocentrist sau sociocentrist (s$#rşitul secolului alI-lea 9 pri2a ?u2ătate a secolului al -lea):

• accent pe acti%itatea de predare-#n%ăţareA• sursa principală a cunoaşterii: acţiunea deter2inată psi&ologic (curentul psi&ocentrist)

sau social (curentul sociocentrist)A• diri?area psi&ologică sau socială a #n%ăţăriiA

. etapa didacticii postmoderne de tip curricular (a doua ?u2ătate a secolului al -lea):• accent pe acti%itatea de predare-#n%ăţare-e%aluareA• sursa principală a cunoaşterii: acţiunea deter2inată psi&osocial" interioriată deplin prin

strategii adec%ate (curentul te&nocentrist)A• autodiri?area psi&osocială a #n%ăţării1

2.2 Did+%i%+ "+di'i!n+,- /i did+%i%+ m!d$"n- tapa didacticii tradiţionale de tip 2agistrocentrist %ieaă etapa ştiinţei organiării şi

des$ăşurării instrucţiei şi educaţiei #n şcoală şi acest #nceput a $ost $ăcut te2einic de Co2enius -

părintele didacticii0" cel care" pentru pri2a dată" $unda2enteaă o serie de pro,le2e pri%indorganiarea procesului de #n%ăţă2#nt" conţinutul şi principiile procesului didactic" 2etodele de

predare" des$ăşurarea lecţiei" 2etodica predării di%erselor discipline #n şcoală" a?ungnd pnă la pro,le2e legate de organiarea internă a şcolii1

tapa didacticii moderne %ieaă opti2iarea procesului de #n%ăţă2#nt #n con$or2itate cunoile cuceriri ştiinţi$ice şi cu cerinţele societăţii 2oderne au i2pus reconsiderări şi noi de%oltări#n didactică1 Principalii indicatori ai e%oluţiei didacticii ţin de lărgirea cadrului de a,ordare şinuanţare a soluţiilor posi,ile" căci" aşa cu2 aprecia S1 Qall" nu e@istă nici un 2od in$aili,il de#n%ăţare şi nici un 2od in$aili,il de predare0(>8" p16>)1 Toate pro,le2ele noi care apar tre,uiea,ordate şi reol%ate cu 2a@i2u2 de creati%itate şi e$icienţă1

Corespunător acestora %or,i2 şi de e%oluţia didacticii" deter2inată 2ult şi dee$er%escenţa de studii pri%ind teoriile #n%ăţării şi 2ai ales de apariţia teoriilor instruirii şi ale

predării (Panţuru" S1" >>>" p1>)1 Dacă didactica tradiţională a,orda procesul de predare-#n%ăţare pornind de la e2piris2ul $iloso$ic şi de la psi&ologia asociaţionistă" 2ecanis2ul de #nsuşire acunoştinţelor const#nd" #n esenţă" #n $or2area de i2agini despre lucruri şi asociaţiile #ntre acestei2agini" didactica 2odernă se ,aeaă pe noile ac&iiţii ale psi&ologiei 2oderne (P1 Eanet"E1Piaget" !1S1G#gotsHi" P1I1alperin" B1 agnX)" care pun la ,aa #nsuşirii cunoştinţelor acţiunea"concepută at#t ca acţiune e@ternă" o,iectuală" c#t şi 2intală" internă1 =ici o cunoştinţă nu estee$ecti% datorată percepţiilor singure" pentru că acestea sunt totdeauna diri?ate şi #ncadrate prinsc&e2e de acţiuni1 Cunoştinţa pro%ine din acţiune1 0(Piaget" E1" >8>" p145)1

Corespunător acestor noi ac&iiţii" se sc&i2,ă şi concepţia generală asupra procesului de

predare-#n%ăţare1 Se trece de la concepţia de tip 2agistrocentrist la cea de tip psi&ocentrist sausociocentrist1 Didactica 2odernă de%ine o didactică a 2etodelor acti%e" participati%e" #n careele%ul de%ine su,iect acti% al propriei sale $or2ări" antrenat #n toate etapele procesului didactic1Tot acu2 #ncep să $ie de%oltate şi pro2o%ate" graţie ac&iiţiilor sociologiei educaţiei" 2etodele#n%ăţării #n grup #n di$eritele lor %ariante1

!a progresul didacticii 2oderne au contri,uit şi studiile pri%ind proiectarea instruirii1+st$el" B1 agnX şi !1 Qriggs a?ung la ideea necesităţii designului instrucţional" a proiectăriiinstruirii ca o condiţie sine Wua non a e$icienţei acti%ităţii didactice1 Mai 2ult" B1agnX studiaă2ecanis2ele interne ale #n%ăţării" 2odul #n care acestea pot $i diri?ate şi controlate1 Cele opttipuri3ni%eluri ale #n%ăţării constituie un 2odel $uncţional cu o structură ierar&ică" care stă la

,aa a nu2eroase studii de didactică1 <le%ul ca să #n%eţe tre,uie pus #n situaţii de

#n%ăţare0(Panţuru" S1" >>>" p1)1 +ceste situaţii de #n%ăţare tre,uie să #ndeplinească at#t condiţiiinterne (ce ţin de cel care #n%aţă)" c#t şi condiţii e@terne (2etode" 2ateriale" sti2uli)1 Pro$esorultre,uie să 2ane%ree adec%at condiţiile e@terne" declanşnd şi diri?nd ast$el condiţiile interne1

'



2.3 Did+%i%+ (!)m!d$"n-;n e%oluţia didacticii" #ncep#nd cu a doua ?u2ătate a secolului al -lea sau" 2ai corect

spus" #ncep#nd cu deceniile şapte-opt ale acestui secol" s-a intrat #ntr-o nouă etapă" nu2ită despecialişti etapa didacticii post2oderne0 sau etapa didacticii de tip curricular0 (Cristea" S1"'" p1>)1 ;n esenţă" este %or,a de 2utarea centrului de greutate al cercetărilor de didactică pe

pro,le2atica acti%ităţii de predare-#n%ăţare1 Trecerea de la acu2ulări teoretice0 la sintee

acţionale0 a pri2it denu2irea de 2odele de instruire e$icientă1 Teoriile de instruire e$icientă auad#ncit pro,le2atica didacticii" de2onstr#nd e@istenţa unor 2utaţii $unda2entale #n #nsuşi procesul instruirii1 + instrui" scria 1 de !ands&eere" nu #nsea2nă a selecta" ci" di2potri%ă" a nestrădui ca toţi să reuşească1 +ceasta presupune lupta #2potri%a cur,ei lui auss luată ca 2odelde selecţie0 (>65" p16*)1 De ase2enea" creşterea co2ple@ităţii pro,le2aticii instruirii" at#t #n

plan %ertical c#t şi oriontal" a i2pus e@tinderea cercetărilor de didactică" cele de ad#nci2e a%#nd2enirea de a $urnia clari$icări din punct de %edere logic" sociologic şi psi&opedagogic" iar cele

pe oriontală a%#nd 2enirea de a interpreta ştiinţi$ic e@tensia ariei sale de cuprindere de la$inalităţi3o,iecti%e" conţinuturi" principii" te&nologie didactică" p#nă la tipul de ar&itectonicăşcolară şi la relaţia cu $actorii u2ani şi te&nici i2plicaţi #n procesul didactic1 (Ionescu" M1" '"

p1'8)1

.n alt ele2ent speci$ic didacticii post2oderne este $aptul că sursa principală a cunoaşteriieste considerată acţiunea deter2inată psi&osocial" interioriată deplin prin strategii adec%ate1<@igenţele educaţiei per2anente au scos tot 2ai 2ult #n e%idenţă" pe de o parte" ne%oiacon%ertirii educaţiei #n autoeducaţie şi" pe de altă parte" e@tensiile educaţiei non$or2ale şiin$or2ale" alături de educaţia $or2ală" cu perspecti%a sc&i2,ării #n %iitor a ponderii acestora1Trecerea la ceea ce specialiştii au denu2it prin sintag2a learning societU0 nu este altce%a dec#tautodiri?area psi&osocială a #n%ăţării1

De $apt" istoria didacticii re$lectă e%oluţia concepţiilor despre #n%ăţare şi #n%ăţă2#nt" proiectate pe $ondul de%oltării doctrinelor pedagogice şi a instituţiilor şcolare1 +şa cu2 preciaS1 Cristea" aceste trei etape distincte au fost prelungite #n planul interpretărilor actuale p#nă lani%elul teoriei curriculu2ului0(Cristea" S1" '" p1>)1

;n accepţiunea sa actuală" S1 Cristea" #n acord cu G1 De !ands&eere" consideră că didactica poate $i interpretată c&iar la ni%elul unei teorii a curriculu2ului0 sau al unei 2etodologiigenerale0 care repreintă ansa2,lul de principii nor2ati%e" reguli şi procedee aplicate" #n 2odegal" #n toate situaţiile care apar #n cadrul procesului de instruire (Cristea" S1" '" p1>)1

.nele din tendinţele didacticii 2oderne s-au accentuat #n etapa post2odernă" acestoraadăug#ndu-li-se altele noi" care #2preună de$inesc liniile de perspecti%ă ale didacticii actuale"respecti%" direcţii de studiu şi acţiune:

0 )cţiunea de prospectare, ca 2odalitate de studiere anticipati%ă a instrurii şi educaţieisocietăţii %iitoare1

0 )bordarea comprehensivă, integratoare şi glo,ală a pro,le2aticii procesului de instruire

şi educaţie" respecti%" a co2ponentelor acestuia10 1entrarea cercetării didactice pe învăţare, în relaţie structurală şi funcţională cu predarea şi evaluarea.

Se %or,eşte tot 2ai 2ult #n preent de $aptul că #n%ăţarea deter2ină predarea (predareatre,uie să răspundă ne%oilor #n%ăţării) şi că e%aluarea tre,uie să asiste" reglee" orientee şi săopti2iee procesul pe toată durata şi #n ansa2,lul lui" şi prin aceasta" şi per$or2anţeleeducatului1

;n consens cu teoria curriculu2ului , reproiectarea raporturilor e@istente la ni%elul procesului de #n%ăţă2#nt #ntre su,iectul0 şi o,iectul0 educaţiei" #ntre 2ateria de studiu progra2ată şi e$ectele sale $or2ati%e pe ter2en scurt" 2ediu şi lung1

0 2eevaluarea şi selectarea conţinutului învăţămîntului at#t #n sensul desc&iderii lui spre

noile educaţii0" ct şi a selectării sale după %aloarea $or2ati%ă şi" 2ai ales restrngerea prinapro$undare a s$erei de re$erinţă a conţinutului #n%ăţă2ntului la %alorile pedagogice speci$ice1

''



0 roiectarea conţinutului învăţămîntului prin raportarea sa la toate tipurile decurriculum speci$ice unui #n%ăţă2#nt e$icient: curriculu2 co2un 9 curriculu2 di$erenţiatAcurriculu2 o,ligatotiu 9 curriculu2 la deciia şcoliiA curriculu2 $or2al 9 curriculu2 in$or2aletc1

0 (dentificarea unor strate!ii de lucru şi a unor forme de or!anizare a activităţii didacticecare să i2plice resposa,il ele%ii" $iind #n acelaşi ti2p operante şi producti%e1 Se si2te tot 2ai

2ult necesitatea" spunea M Ionescu" trans$or2ării siste2ului de acti%itate pe clase şi lecţii #ntr-o activitate pe !rupuri şi micro!rupuri, pentru a deplasa accentul pe de%oltarea resurselor interne ale ele%ului" anga?ndu-l #n propria sa $or2are0(" p15)1 ;n%ăţarea prin cooperare solicităco2ponentele relaţionale ale acti%ităţii şi pun 2ai ,ine #n %aloare potenţialul intelectual" deiniţiati%ă şi creati%itate al ele%ilor" $or2#nd" #n acelaşi ti2p" disponi,ilităţile de co2unicare şicooperare ale acestora1

Funcţiile pedagogice e@ercitate de la ni%elul didacticii generale e%idenţiaă capacitateaacestei ştiinţe de a $i o teorie care asigură analia articulată şi coerentă a conceptelor de ,aăindispensa,ile pentru e@plicarea şi #nţelegerea procesului de #n%ăţă2#nt1

;n calitatea sa de teorie a procesului de #n%ăţă2#nt" didactica generală #ndeplineşte odu,lă funcţie pedagogică (Cristea" S1" '" p1>>):

- funcţia normativă, care sta,ileşte di2ensiunea $uncţională 9 structurală 9 operaţională aacti%ităţii de predare-#n%ăţare-e%aluareA

- funcţia prescriptivă, care sta,ileşte condiţiile ierar&ice0 ale acti%ităţii de predare-#n%ăţare-e%aluare şi posi,ilităţile te&nologice de proiectare şi de realiare a acestora #n senstradiţional" 2odern şi post2odern1

Cele două $uncţii inter%in at#t la nivel epistemolo!ic, prin teoria care stă la ,aa didacticiigenerale" c#t şi la nivel pra"iolo!ic, prin teoria aplicată #n cadrul 2etodicii di$eritelor disciplinede #n%ăţă2#nt1

2.4 Did+%i%+ *$n$"+,- /i did+%i%i,$ )($%i+,$;n calitatea sa de teorie a procesului de #n%ăţă2#nt" $ireşte" didactica ţinteşte0 construirea

conceptelor şi teoriilor care pri%esc la 2odul general procesul de #n%ăţă2#nt" deci" care pot $iaplicate la c#t 2ai 2ulte tipuri de #n%ăţare1 Dar procesul de #n%ăţă2#nt opereaă cu di%ersediscipline de #n%ăţă2#nt" care au şi partea lor de speci$ic" ceea ce $ace de la sine #nţeles $aptul cădidactica generală preintă unele li2ite #n ceea ce pri%eşte interpretarea şi reol%area unor

pro,le2e speci$ice ale acestora1 +cest $apt a dus la naşterea didacticilor speciale! sau" cu2 se2ai nu2esc ele" metodicile disciplinelor de învăţămînt (Metodica3Teoria predării şi #n%ăţării2ate2aticii" Metodica3Teoria predării şi #n%ăţării li2,ii ro2ne etc1)

+şa cu2 precia B1Q1Iucu" #n ulti2a perioadă" #n 2ulte ţări se $ace si2ţită o tendinţă dince #n ce 2ai clară de orientare spre didacticile speciale şi 2odul #n care acestea se pot 2ani$estaca parte centrală #n educaţia cadrelor didactice din <uropa0('" p1)1 <@plicaţia ţine de $aptulcă teoria #n%ăţării şi predării unei discipline" de e@e2plu 2uica" dincolo de un nu2ăr de

ele2ente co2une" poate $i $oarte di$erită de teoria predării-#n%ăţării unei alte discipline" săice2" 2ate2atica1 Mai 2ult" didacticile speciale au #n %edere şi cauri particulare din şcoli" cei2pun o %arietate 2ai 2are de teorii şi 2oduri de in%estigare educaţională" at#t de cerute de un#n%ăţă2#nt care tinde tot 2ai 2ult spre o tratare di$erenţiată şi indi%idualiată1 Dacă a%e2 #n%edere şi nevoia convertirii educaţiei în autoeducaţie, conform e"i!enţelor educaţiei

permanente, cu at#t 2ai 2ult se i2pun" #ntr-o $or2ă nouă şi co2ple@ă" didacticile speciale1 Caatare" %arianta #n care 2etodica specialităţii reproduce0 didactica generală" cu e@e2pli$icări dindisciplina respecti%ă" #ncepe să $ie a,andonată #n $a%oarea 2etodicii care" #n acord cu didacticagenerală" se e@tinde pe a,ordarea pro,le2elor speci$ice1 De $apt" prin inter2ediul 2etodicii"$iecare disciplină este reg#ndită şi transpusă #ntr-o structură pedagogică" ast$el #nc#t să poatăde%eni 'o&iect de învăţămînt(. Contrar aparenţelor" relaţia #ntre cele două nu slă,eşte" ci se

intensi$ică1 +,ia #n această ipostaă relaţiile #ntre didactica generală şi didacticile speciale suntdina2ice şi se situeaă la un #nalt ni%el de operati%itate" pri2a centrndu-se pe general şicelelalte pe particular1

'5



7 ase2enea e%oluţie i2pune şi didacticilor speciale ca din punct de %edere teoretic sădispună de a2,ele $uncţii: normativă şi prescriptivă1 +uncţia3perspectiva descrptivă se %a centraasupra realităţii procesului de #n%ăţă2#nt" asupra conte@telor #n care se realieaă predarea-#n%ăţarea" tin#nd să a?ungă la #nţelegerea procesului educaţional 4ce este procesul de predare-învăţare5, iar funcţia3perspectiva normativă identi$ică principiile şi procedurile de sta,ilire ascopurilor" identi$ică pro,le2ele su,iectului şi sta,ileşte 2etodele de predare-#n%ăţare ce %or $i

$olosite" sarcina sa $iind aceea de a realia plani$icări educaţionale04cum ar trebui să fie procesul de predare-învăţare5;n practica educaţională" aceste două $uncţii3perspecti%e ale didacticii" $ie ea generală sau

specială" se #2pletesc1Teoria curriculu2ului" respecti%" ariile curriculare i2pun o nouă perspecti%ă #n

structurarea didacticilor speciale1 Se poate %or,i" #n acest sens de didacticile specifice diferitelor arii curriculare, care ar $ace şi 2ai operantă relaţia #ntre didactica generală şi cele aledisciplinelor1 Pro,a,il că predările interdisciplinare şi" 2ai ales" cele 2ulti- şi transdisciplinare%or spori i2portanţa acestei categorii de 2etodici1

)ig. *.+. ,idactica generală didacticile speciale conform vîrstei/nivelului de şcolariare0 didacticile speciale ale ariilor curriculare didacticile speciale/metodicile disciplinelor de

învăţămînt.De $apt" #n literatura de specialitate" se opereaă şi cu alte criterii de di$erenţiere a aşa-

iselor didactici speciale(Panţuru" S1" >>>" p1'8)1 +%#nd #n %edere aria de cuprindere şi nivelul de referinţă, pute2 %or,i de: didactica preşcolară, didactica şcolară, didactica universitară şididactica adulţilor 1 Dacă didactica generală studiaă procesul de #n%ăţă2#nt #n tot ce are elesenţial" indi$erent de %#rsta ele%ilor" ni%elul de şcolariare" tipul de şcoală" didacticile specialeenu2erate 2ai sus se raporteaă e@pres la %#rsta şi ni%elul de şcolaritate a educatului1

2.5 Did+%i%+ *$n$"+,- $!"i+ /i m$!d!,!*i+ in)"ui"iiCu apro@i2ati% două decenii #n ur2ă" <1=o%eanu considera că teoria instruirii este

su,ordonată teoriei procesului de #n%ăţă2#nt0(Salade" D1" >" p1*)1 Mai 2ult" spunea acelaşiautor re$erindu-se #n 2od e@pres la E1S1Qruner şi I1E1ordon" unii constată a,senţa unei teorii ainstruirii ca g&id al predării" #n locul ei $iind doar un corpus de 2a@i2e (apud" Salade" D1" >"

p1*)1 ;ncerc#nd să de$inească ce şi cu2 ar tre,ui să $ie o teoriei a instruirii" E1S1 Qruner considerăcă este necesar ca aceasta să $ie prescripti%ă şi nor2ati%ă (Qruner" s1 E1" >8" p14*)1

Teoria şi 2etodologia instruirii este 2ai puţin a,ordată #n literatura de specialitate din punctul de %edere al relaţiei sale cu didactica1 Fără să o tratee ca pro,le2ă e@presă" 2ulţi autorilasă să se #nţeleagă că de $apt teoria şi 2etodologia instruirii nu ar $i altce%a dec#t didacticagenerală1 ;n calitatea sa de teorie a procesului de învăţămînt sau de teorie a instruirii, didactica

!enerală, %a precia S1 Cristea" de$ineşte şi susţine $unda2entele ştiinţi$ice ale procesului de#n%ăţă2#nt0 ('" p1>>)1 Prelu#nd a$ir2aţia lui <1 =o%eanu" care spunea că teoria procesului de

#n%ăţă2#nt este o su,teorie a teoriei despre educaţie0(Salade" D1" >" p15)" S1 Cristea %a $acesu,stituţia şi %a a$ir2a că teoria instruirii este o su,teorie a teoriei despre educaţie carede$ineşte conceptele de ,aă ale didacticii generale: procesul de #n%ăţă2#ntA o,iecti%ele

'*

DIDACTICA

GENERALĂ

DID+CTIC+<=<B+!Y

Didacticile

specialităţilor32etodicileDidacticile arrilorcurriculareDidacticile ciclurilor de#n%ăţănt



pedagogiceA conţinutul #n%ăţă2#ntuluiA 2etodologia didacticăA e%aluarea didacticăA proiectarea pedagogică a procesului de #n%ăţă2#nt0(Cristea" S1" '" p1566)1 De ce didactica nu s-ar 2ainu2i didactică şi de ce trateaă distinct" #n dicţionarul său" didactica generală de teoria instruirii"la $el" de ce teoria instruirii se ocupă şi de e%aluarea didactică" deşi astăi e@istă o disciplină

pedagogică distinctă care se nu2eşte Teoria şi practica e%aluării" acestea ră2#n pro,le2enepreciate1 ;n sc&i2," autorul trateaă teoria instruirii su, aspectul locului său #n ştiinţele

educaţiei şi" la $el" $uncţii pedagogice ale acesteia #n aceiaşi ter2eni #n care a tratat didacticagenerală1 Baportarea teoriei instruirii la siste2ul ştiinţelor educaţiei e%idenţiaă calitateaacesteia de disciplină pedagogică $unda2entală" care asigură analia articulată" coerentă" a acelor concepte de$initorii pentru e@plicarea şi #nţelegerea procesului de #n%ăţă2#nt1 ;2preună cu teoriaeducaţiei 9 care analieaă conceptele pedagogice de ,aă (educaţie" di2ensiunile şi $or2eleeducaţiei" siste2ul de educaţiei" $inalităţile educaţiei) 9 teoria instruirii $or2eaă nucleulepiste2ic tare al ştiinţelor educaţiei" acti%at la ni%elul pedagogiei generale1

Funcţiile teoriei instruirii inter%in la ni%el nor2ati% şi prescripti%1 !a ni%el nor2ati% este%iată di2ensiunea $uncţională-structurală-operaţională a procesului de #n%ăţă2#nt" care2arc&eaă cadrul episte2ologic speci$ic didacticii generale1 !a ni%el prescripti% este %iată

practica acti%ităţii de predare-#n%ăţare-e%aluare" realia,ilă #n cadrul procesului de #n%ăţă2#nt"

care 2arc&eaă do2eniul de studiu speci$ic proiectării curriculare0(Cristea" S1" ' p1566)1B1Q1Iucu consideră" la r#ndu-i" că #didactica a fost asociată în ultima vreme atît cu

teoria instruirii6 J $apt 2oti%at de o,iectul co2un de studiu" dar şi de a,senţa ter2enului #nliteratura de specialitate anglo-sa@onă " c#t şi cu teoria învăţămîntului, prin $aptul că a2,elestudiaă #ntr-un ansa2,lu coerent co2ponentele procesului de #n%ăţă2#nt (#n%ăţă2#ntul $iindconceput ca $or2a cea 2ai organiată de realiare a instruirii şi educaţiei0('" p1'>)1

Ideile pedagogice 2oderne susţin că teoria şi 2etodologia instruirii nu tre,uie identi$icatăcu didactica #n general şi cu at#t 2ai puţin cu didactica tradiţională1 <a este 2ai degra,ă $or2a2odernă3post2odernă a didacticii sau" 2ai corect spus" didactica centrată pe teoria şi2etodologia predării-#n%ăţării e$iciente cu principalele sale caracteristici:

• ,ilateralitatea co2ple2entară a procesului de predare-#n%ăţareA• ,iuni%ocitatea" acţiunea reciprocă a celor doi $actori i2plicaţi #n procesul de #n%ăţă2#ntA• interacti%itatea (pro$esorul şi ele%ul participă #n interdependenţă #n procesul de

#n%ăţă2#nt" se condiţioneaă reciproc)1C!n)+-m #T$!"i+ /i m$!d!,!*i+ in)"ui"iiTMI repreintă o ştiinţă pedagogică

$unda2entală care +"$ %+ !9i$% d$ )udiu ("!%$)u, d$ <n1-'-m<n %+ ("!%$) d$ in)"ui"$ " pentru a con$eri o ,aă teoretică" ştiinţi$ică practicii instruirii #n %ederea opti2iării eiA d$?in$/$%!n%$($,$ d$ 9+&- +,$ did+%i%ii *$n$"+,$: procesul de #n%ăţă2#ntA o,iecti%ele pedagogice"conţinutul #n%ăţă2#ntului" 2etodologia didactică" e%aluarea didacticăA proiectarea pedagogică3a

procesului de #n%ăţă2#nt1Did+%i%+ *$n$"+,- #n calitatea sa de ştiinţă pedagogică $unda2entală" poate $i de$inită ca

$!"i$ *$n$"+,- + ("!%$)u,ui d$ <n1-'-m<n" care +"$ %+ !9i$% d$ )udiu di?ini"$+ ("!%$)u,uid$ <n1-'-m<n (caracteristici" di2ensiuni" structură de $uncţionare : o,iecti%e-conţinut-2etodologie e%aluare" siste2 de proiectare) A care d$&1!,- ("!("ii,$ )+,$ %!n%$($ d$ 9+&- :

proces de #n%ăţă2#nt" principii pedagogice" o,iecti%e pedagogice" conţinut pedagogic"2etodologie pedagogică" e%aluare pedagogică (al) ale procesului de #n%ăţă2#nt" proiectare

pedagogică a acti%ităţii didactice1 )profundarea conceptelor de bază ale didaciticii !enerale asi!ură premisa ela&orării

metodicilor de specialitate" necesare la toate disciplinele şi treptele de #n%ăţă2#nt" 2etodici despecialitate" incluse #n planul Departa2entului uni%ersitar pentru pregătirea cadrelor didactice1

+cu2 de?a %or,i2 de trans$or2area didacticii #ntr-o teorie şi 2etodologie a instruirii sau"2ai corect spus" de e@istenţa unei teorii a instruirii #n didactica 2odernă şi post2odernă11 ;ntr-o

ase2enea %iiune" pro$esorul #ncepe să $ie considerat nu doar o sursă de in$or2aţii" ci" 2ai ales"diri?orul #ntregului proces" rolul său $iind ?usti$icat de statutul con$erit de societate" dar şi de

pregătirea sa #n particular1 =or2al" asi2etria relaţiei nu tre,uie e@acer,ată" ea $iind de dorit să $ie

'4



depăşită prin reconsiderarea rolului elevului ca partener activ şi responsabil în actul propriei sale formări, ca şi prin reprezentarea clasei ca mediu educo!en de referinţă.

Belaţia didacticii generale cu teoria şi 2etodologia instruirii" cu relati%itatea de rigoare" poate $i co2parată cu cea #ntre doci2ologie şi teoria şi practica e%aluării1 +şa cu2 teoria şi practica e%aluării a dat o nouă orientare doci2ologiei" una constructi%istă" deplas#nd centrul degreutate al cercetării de pe 'ce este( pe 'cum ar tre&ui să fie(! tot aşa şi teoria şi 2etodologia

instruirii" aşa cu2 o sugereaă nu2ele ei" a centrat didactica pe teoria şi ingineria procesuluide predare-#n%ăţare" orientate de o %erita,ilă co2ple2entaritate episte2ologică: a@iologică" psi&ologică" sociologică şi te&nică1

"arcină de lucru ! teme de reflecţie! evaluare şi autoevaluare:R De$iniţi didactica generală ca teorie generală a procesului de #n%ăţă2#nt" $olosindu-%ă" #n

acest scop" inclusi% de eti2ologia şi e%oluţia se2anticii conceptului de didactică01R <%aluaţi rolul noilor ac&iiţii ale cercetărilor din psi&ologia #n%ăţării" sociologia educaţiei

şi proiectarea instruirii la trecerea de la didactica clasică la didactica 2odernă1R Co2pletaţi ta,elul de 2ai ?os:

Para2etri de analiă Didacticatradiţională

Didactica2odernă

Didactica post2odernă

;ncadrare istoricăTeoria3Psi&ologiacunoaşterii pe care s-a $unda2entat<ste o didacticăcentrată pe pro$esor sau pe ele%<ste o didacticăcentrată pe predare"#n%ăţare sau

e%aluare<%aluareaBaportul in$or2ati%-$or2ati%Strategii didacticeModele de instruireutiliateStiluri didactice

=u2e de pedagogirepreentati%i

R Belaţionaţi didactica generală cu didacticile speciale32etodicile predării-#n%ăţăriidi$eritelor discipline1

R +rgu2entaţi logica creşterii" #n ilele noastre" a cercetărilor #n didacticilespeciale1

R De2onstraţi că e%oluţiile ce se produc #n didacticile speciale" su, e$ectulintensi$icării cercetărilor" nu slă,esc" ci" di2potri%ă" sporesc operaţional-$uncţional relaţiile #ntredidactica generală şi didacticile speciale1

R +rgu2entaţi logica şi %iitorul didacticilor speciale pe arii curriculare1R <%idenţiaţi punctele de %edere ale di%erşilor autori cu pri%ire la relaţia #ntre

didactica generală şi teoria şi 2etodologia instruirii1R <senţialiaţi caracteristicile teoriei şi 2etodologiei instruirii structurate #n cadrul

didacticii 2oderne şi post2oderne1 #urnal de unitate

Ce am învăţat:

'6



$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$Ce pot să aplic:

$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$

%i&liografie :1 Qrsănescu" Şt1(coord1) (>8)" (storia peda!o!iei" <DP" Qucureşti1'1 Qruner" E1S1" (>8)" entru o teorie a instruirii" <DP" Qucureşti151 Co2enius" E1+1" (>8)" %idactica 7a!na" <DP" Qucureşti1*1 Cristea" S1" (')" %icţionar de peda!o!ie" rup editorial !itera-!itera Internaţional"

C&işinău-Qucureşti141 Cucoş" C1" (')" (storia peda!o!iei" Poliro2" Iaşi161 Da%it" E1B1" Qall" S1" (>8)" siholo!ia procesului educaţional " <DP" Qucureşti181 De !ands&eere" 1" (>65)" valuarea continuă şi e"amenele" <DP" Qucureşti11 Ionescu" M1" Badu" I1"(coord1)(')" %idactica modernă" <ditura Dacia" Clu?-=apoca1>1 Iucu" B1Q1" (')" (nstruirea şcolară" Poliro2" Iaşi1

1 Manolac&e" +1" Muster" D1" =ica" I1" Găideanu" 1(coordonare generală) (>8>)" %icţionar de peda!o!ie" <DP" Qucureşti1

1 Panţuru" S1" Păcurar" C1 D1"(coord1)(>>>)" %idactica, <ditura .ni%ersităţii Transil%ania0" Qraşo%1

'1 Piaget" E1" (>8>)" La ps8cho!enese des connaissances et sa si!nification epstemolo!i9ue,in T&eories du langage" T&eories de lZappretissage0" Paris" <dition du Seuil1

51 Salade" D1"(coord1)(>')" %idactica" <DP" Qucureşti1*1 Găideanu" 1" (>)" ducaţia la frontiera dintre milenii" <ditura Politică" Qucureşti1


'8



T$ni%+# Pira2ida e%oluti%ăT$# '1-'1'-'15

S+"%in+# Pentru a e@pri2a #nţelegerea relaţiei#ntre etapele distincte #n $unda2entareadidacticii ca ştiinţă" e@pri2aţi esenţaaccepţiunilor in%entariate #n te@tul suport1+poi ordonaţi-le pe scara e%oluti%ă"#nscriindu-le #n pira2idă concreti#ndu-le1

Cu%inte-c&eie: (#n ordinea din te@tul suport)-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

'

R$?,$%'ii



T$ni%+: +genda cu notiţe paraleleT$# '1* Didactica generală şi didacticile speciale

S+"%in-# Citiţi te@tul şi co2pletaţi ta,elul de 2ai ?os 4)!enda cu notiţe paralele5

Id$i im(!"+n$ ($n"u min$ C!m$n+"iu. D$ %$K

Uni+$+ 3. P"!%$)u, d$ <n1-'-m<n !9i$% d$ )udiu +, did+%i%ii3.0 P"!%$)u, d$ <n1-'-m<n %+d"u, d$ "$+,i&+"$ +, in)"ui"ii.3.2 C!n'inuu, ("!%$)u,ui d$ <n1-'-m<n3.3 P"!%$)u, d$ <n1-'-m<n %+ ("!%$) d$ ("$d+"$ <n1-'+"$ $1+,u+"$.3.3.0 P"$d+"$+.3.3.2 n1-'+"$+13.3.3 E1+,u+"$+Cu1in$ %$i$# proces de #n%ăţă2#nt" in$or2are" $or2are" acti%itate de instruire" predare"

#n%ăţare" e%aluare1O9i$%i1$ !($"+'i!n+,$#

1a nivel de cunoaştere#- să de$inească P;A - să deter2ine esenţa cadrului de realiare a instruirii #n P;A poiţia şi $uncţia procesului de

#n%ăţă2#nt #n cadrul instituţiei şcolareA- să de$inească conţinutul P;A P; #n sens restr#ns-curriculu2- curriculu2 naţional-

curriculu2 şcolarA- să relatee despre conţinutul docu2entelor şcolareA P; ca proces de P-;- <A

1a nivel de aplicare:- să preciee co2ponentele procesului de #n%ăţă2#nt A - să co2pare caracteristicile generale şi $uncţiile ale P; A sensul episte2ologic al

conceptelor : co2petenţă-co2petenţă şcolară-per$or2anţă A co2petenţă speci$ică-su,co2petenţă-conţinuturi-acti%ităţi de #n%ăţare3e%aluare-o,iecti%e operaţionale"

- să sta,ilească legături #ntre co2ponenetele P; şi ele2entele P; A #ntre structura P; şitrăsăturile generale ale P; A #ntre caracteristicile P; şi $uncţiile P; A

- să e@tindă di2ensiunile conţinutului P; #n sens larg şi #n sens restr#ns A- să deter2ine speci$icul $iecărei acţiuni principale des$ăşurate #n cadrul procesului de

#n%ăţă2#nt : predarea" #n%ăţarea" e%aluarea1 1a nivel de integrare:- să repreinte algorit2ul unei co2petenţe şcolareA

- să argu2entee rolul indicatorilor co2petenţei şcolare asupra deter2inării structuriico2petenţei şcolareA

'>



- să $or2ulee %er,e de$initorii corespunătoare categoriilor de co2petenţe şi etapelor unui proces de #n%ăţare1

3.0 P"!%$)u, d$ <n1-'-m<n %+d"u d$ "$+,i&+"$ + in)"ui"ii<ducaţia instituţionaliată pri%ită #n des$ăşurarea ei repreintă ("!%$)u, d$ <n1-'-m<n1

Dicţionarul de pedagogie (>8>" p1 58') de$ineşte ("!%$)u, d$ <n1-'-m<n ca [o acti%itatesiste2atică şi organiată la care participă cadrele didactice (organiare" conducere" predare"

#ndru2are" e%aluare) şi ele%ii (e$ort propriu" #n%ăţare" asi2ilare" #nţelegere" prelucrare" reţinere"aplicare)A un proces de cunoaştere prin care ele%ul" studentul descoperă ade%ăruri noi pentru el prin e$ort personal" se instruieşte şi se educă (autoeducă) #n acelaşi ti2p[1

P"!%$)u, d$ <n1-'-m<n repreintă /principalul su,siste2 al siste2ului de #n%ăţă2#nt" #ncadrul căruia are loc acti%itatea de instruire organiată con$or2 o,iecti%elor educaţiei careorienteaă $or2area-de%oltarea personalităţii ele%ului-studentului10 ( S1 Cristea" '*" Studii de

pedagogie generală" <DP" Qucureşti" p15 )7 altă de$iniţie precieaă că ("!%$)u, d$ <n1-'-m<n este ansa2,lul acţiunilor de

organiare" plani$icare" conduse şi e%aluate siste2atic #n cadrul instituţional specialiat " pe ,aaunor docu2ente (planuri" progra2e)" a unui siste2 ta@ono2ic al scopurilor şi o,iecti%elor"

pentru instruirea şi eucarea copilului" t#nărului" adultului1 (<lena Maca%ei" Pedagogie" <DP"

Qucureşti" >>8)Con$or2 autorului Ioan =egreţ" ("!%$)u, d$ <n1-'-m<n poate $i de$init ca un ansa2,lu de

ele2ente (o,iecti%e" conţinuturi" resurse u2ane" 2ateriale" strategii de instruire" $or2e deorganiare" te&nici de e%aluare" relaţii interpersonale şi de grup" reultate) care interacţioneaă #ncadrul unei acti%ităţi co2ple@e" des$ăşurate #n 2od organiat şi siste2atic" pentru realiarea unor $inalităţi dinainte sta,ilite1

;n ("!%$)u, d$ <n1-'-m<n interacţioneaă două laturi $unda2entale: informarea şi formarea1 (nformarea repreintă acţiunea de trans2itere organiată a unui siste2 unitar decunoştinţe despre natură" societate" g#ndire1 Prin in$or2are se trans2it conţinuturi ştiinţi$ice"te&nice" literar-artistice" $iloso$ice" etice" religioase etc1" pun#ndu-se ast$el ,aele ştiinţei şiculturii ele%ilor1 Ca ur2are" aceştia #şi %or #nsuşi noţiunile $unda2entale ale di$eritelor do2enii"legile de ,aă care acţioneaă #n interiorul acestora" c#t şi 2odalităţile principale de utiliare şiaplicare a cunoştinţelor1

+ormarea repreintă acţiunea co2ple@ă de de%oltare continuă a personalităţii ele%ilor petoate ni%elele sale (,iologic" psi&ologic" sociocultural) cu accentul pus pe de%oltarea atitudinilor şi capacităţilor spirituale şi a acelor priceperi şi o,işnuinţe care să de$inească un stil propriu şie$icient de 2uncă intelectuală" caracteriat prin recepti%itate şi desc&idere $aţă de tot ce este nou"c#t şi prin capacitatea de a selecta" prelucra şi utilia creator in$or2aţiile noi1

In$or2area şi $or2area se a$lă #n str#nsă interdependenţă" prin ele reali#ndu-se unitatea procesului instructi%-educati%1 ;n condiţiile e@ploiei in$or2aţionale" a creşterii %olu2uluiin$or2aţiei după legi e@ponenţiale" cele două laturi $unda2entale ale procesului de #n%ăţă2nt se

redi2ensioneaă1 Dacă #n pedagogia tradiţională o,iecti%ul central era asi2ilarea de cunoştinţe(in$or2area)" iar %olu2ul şi calitatea acestora erau dependente de criteriile speci$ice de e%aluarecurentă sau de ,ilanţ (e@a2ene" concursuri)" #n condiţiile societăţii in$or2aţionale #n care resursastrategică este in$or2aţia" şcoala nu-şi 2ai poate per2ite să-l su$oce pe ele% cu progra2e şi2anuale supradi2ensionate inutil" ci %a %ia conceptele $unda2entale ale di$eritelor ştiinţe"de%enite o,iecte de #n%ăţă2#nt" c#t şi direcţiile 2etodologice $unda2entale care stau la ,aaconstrucţiei siste2ului ştiinţei respecti%e1

!a ,aa procesului de #n%ăţă2#nt stă acti%itatea instructi%-educati%ă" deci o acti%itate decunoaştere şi asi2ilare a unui siste2 de %alori" sta,ilit prin docu2ente o$iciale cu caracter o,ligatoriu (planuri de #n%ăţă2nt şi progra2ele analitice)1 Cunoaşterea didactică are caracter ştiinţi$ic şi se caracterieaă prin acti%ităţi de predare - #n%ăţare" #nsoţite de e%aluări siste2atice

ca pre2ise pentru reglarea şi opti2iarea procesului instructi%-educati%" care poate $i pri%it ca unsiste2 cu autoreglare1 (coord Ioan Einga" <lena Istrate" Manual de pedagogie" <ditura +ll" >>" p15)

5



+2,ele acti%ităţi 9 cea de instruire" proiectată de pro$esor şi cea de învăţare didactică"realiată de ele%" ca e$ect direct şi indirect al instruirii 9 sunt su,ordonate unei acti%ităţi cu ungrad 2ai 2are de generalitate" educaţia" studiată de %oi #n se2estrul I la Teoria şi Metodologia<ducaţiei1 ;n această perspecti%ă" procesul de #n%ăţă2#nt este cunoscut şi su, nu2ele de procesinstructi%-educati%0" iar teoria instruirii este considerată su,teorie a teoriei a educaţiei01 Prinacti%itatea de instruire" su,ordonată acti%ităţii de educaţie (care %ieaă $or2area-de%oltarea

personalităţii prin acţiuni structurate pe ,aa corelaţiei subiect (educator) 9 obiect (educat)" procesul de #n%ăţă2#nt contri,uie la realiarea funcţiilor !enerale ale educaţiei" transpuse #ntr-unconte@t didactic speci$ic" dependent de particularităţile $iecărei %#rste psi&ologice" $iecărei trepteşi discipline şcolare1 ;n raport de funcţiile generale ale educaţiei şi de structura de ,aă aeducaţiei" procesul de #n%ăţă2#nt include un ansa2,lu de %aria,ile dependente sau independentede acţiunea directă a pro$esorului1 +nsa2,lul acestor %aria,ile deli2iteaă dimensiunile

!enerale ale procesului de învăţămînt 1+,ordat din perspectivă sistemică" procesul de #n%ăţă2#nt repreintă procesul prin care

cererea educaţională socială (ne%oi de co2petenţe" specialiări etc1) se traduce în ofertăeducaţională (prin de$inirea o,iecti%elor şi co2petenţelor" a ni%elurilor de per$or2anţăA prinidenti$icarea conţinutului: arii curriculare" curriculu2 la dispoiţia şcolii" discipline" 2odule de

$or2are etc1" adoptnd 2etodologii" strategii" 2odalităţi şi $or2e de des$ăşurare şi organiare" precu2 şi de e%aluare" utili#nd resurse u2ane" 2ateriale şi $inanciare speci$ice)" a%#nd ca finalitate: oa2eni educaţi" $or2aţi" pro$esionaliaţi" capa,ili de educaţie per2anentă şiautoeducaţie" de inserţie socială producti%ă şi e$icientă1(Cretu" C1 9 Curriculu2 di$erentiat si

personaliat"Iasi" Poliro2">>)1Din de$iniţiile date reultă că ("!%$)u, d$ <n1-'-m<n este o acti%itate co2ple@ă a cadrelor

didactice şi a ele%ilor (studenţilor) des$ăşurată #ntr-o unitate şcolară cu un pro$il speci$ic şi #ncadrul căreia se do,#ndesc cunoştinţe" priceperi" deprinderi" se de%oltă procesele cogniti%e"a$ecti%e" %oliti%e" se $or2eaă co2petenţe" se 2odeleaă personalitatea ele%ilor1

Dialectica cunoştinţe" priceperi" deprinderi" capacităţi3co2petenţe este esenţială #n procesulde #n%ăţă2#nt" #ntre aceste ele2ente structurale e@ist#nd nu2eroase cone@iuni şi interdependenţe1Cunoştinţele genereaă deprinderi care la r#ndul lor genereaă şi $a%orieaă cunoştinţe1Priceperile per2it posi,ilităţi neli2itate de in$or2are" dega?ă inteligenţa" creati%itatea şi leanga?eaă #n acti%itatea de cunoaştere1 Capacităţile3co2petenţele o,iecti%ieaă potenţialităţile

persoanei" $ăc#ndu-o producti%ă şi e$icientă1Caracteristicile generale ale procesului de învăţămînt pot $i sintetiate după cu2

ur2eaă:\este o acti%itate #ntreprinsă deli,erat (g#ndit" intenţionat)" $iind o acţiune conştientă a

$actorilor u2ani participanţi1 Prin aceasta" se distinge tranşant de in$luenţele cu caracter ocaional ce se e@ercită asupra educa,iluluiA

\se realieaă #ntr-un cadru instituţional 9 şcoalaA considerat #ntr-un sens 2ai larg şi 2ai

cuprinător" se realieaă şi #n alte circu2stanţe (#n $a2ilie" prin consultaţii" 2editaţii" studiuindi%idual ca prelungire a acti%ităţii şcolare)A

5

S O C I E T A T E A

S I S T E M U L D E E D U C A Ţ I E

S I S T E M U L D E N V Ă Ţ Ă M N T

234C5"U1 ,5 67899M67T



+i!ura- R$,+'i+ ?un%'i!n+,- din"$ )!%i$+$ )i)$mu, d$ $du%+'i$ )i)$mu, d$ <n1-'-m<n /i("!%$)u, d$ <n1-'-m<n

Sc&e2a relaţiei $uncţionale dintre societate" siste2ul de educaţie" siste2ul de #n%ăţă2#nt şi procesul de #n%ăţă2#nt %ieaă societatea care cuprinde: c#2pul de in$luenţe sociale (econo2ice" politice)A sistemul de educaţie este $or2at din totalitatea instituţiilor" organiaţiilor (econo2ice" politice" culturale)" in$rastructurilor şi co2unităţilor socialu2ane ($a2ilie" antura?) care

contri,uie la $or2area şi de%oltarea personalităţii u2ane prin e@ercitarea unor $uncţii şi roluri pedagogicee@plicite sau i2plicite" #n 2od direct sau indirect (%ei Sorin Cristea" ''" p1 558) . "istemul de educatie cuprinde şi educaţia per2anentă" instituţii3organiaţii econo2ice"

politice" culturale" co2unităţi u2ane ($a2ilie" antura?" grup pro$esional" cartierul)A educaţie detip formal, nonformal şi informal 1

"istemul de învăţămînt repreintă principalul su,siste2 al siste2ului de educaţie" care sere$eră la organiarea instituţională a #n%ăţă2#ntului" cuprinde şi instituţii de educaţie nonformală(clu,uri" ta,ere şcolare" centre de pregătire pro$esională" progra2e de tele%iiune şcolară" agenţiisociali (econo2ici" politici" culturali" religioşi" co2unitari" $a2ilia)1 Ca parte a siste2ului deeducaţie0" sistemul de învăţămînt cuprinde reţeaua organiaţiilor şcolare01

:n viziune postmodernistă" sistemul de învăţămînt " în sens lar!, cuprinde ansa2,lul

instituţiilor care participă la organiarea ar&itecturii şcolare" adică la derularea generală astudiilor pe cicluri" orientări" $iliere etc10 (Dictionnaire encUclopediWue de lZeducation et de la$or2ation0" '*" p1 >46)1

"istemul şcolar include educaţia formală #n #n%ăţă2#ntul pri2ar" secundar" postliceal"superior şi special1

"istemul naţional de învăţămînt este constituit din ansamblul unităţilor şi instituţiilor deînvăţămînt de diferite tipuri, niveluri şi forme de or!anizare a activităţii de instruire şi educare0"cuprin#nd unităţi şi instituţii de învăţămînt, de stat şi particulare61

Potri%it acestei legi" sistemul naţional de învăţămînt din Moldova are structura e@pri2ată#n $igura de 2ai ?os1

=oile a,ordări re$eritoare la #n%ăţă2#nt ur2ăresc racordarea siste2ului educaţional naţional lae@igenţele şi tendinţele de%oltării siste2ului educaţional european1

NOTE# - %urata studiilor lamasterat constitue -/ani$ - %urata studiilor ladoctorat constitue -;ani$- %urata studiilor la

postdoctorat este de pînăla / ani$

- "amenele de trecere se susţin după fiecare nivel,cu e"cepţia educaţiei

preşcolare şi a pre!ătiriiobli!atorii pentru

şcoală$- ducaţia între şi <ani este însoţită deeducaţia specială şi

facultativă 4în afara şcolii5.

+i!ura - S"u%u"+ )i)$mu,ui d$ <n1-'-m<n din M!,d!1+ .$du.md

2reentarea procesului de învăţămînt ca sistem! evidenţiaă următoarele dimensiuni :

5'

http://www.edu.md/

http://www.edu.md/



- dimensiunea funcţională %ieaă un ansa2,lu de %aria,ile dependente de siste2" sta,ilitela ni%elul docu2entelor de politică a educaţiei: finalităţile macrostructurale (idealul educaţiei-scopurile educaţiei) care deter2ină finalităţile microstructurale (co2petenţe şi su,co2petenţeale procesului de #n%ăţă2#nt)A

- dimensiunea structurală %ieaă resursele pedagogice anga?ate #n siste2" relaţiile şcoliicu alte 2edii educaţionale" resursele 2ateriale şi u2ane" $inanciare" in$or2aţionale" te2porare1

Di2ensiunea structurală a procesului de #n%ăţă2#nt re$lectă 2odul de organiare asiste2ului de #n%ăţă2#nt #n ansa2,lul său: organiarea pe ni%eluri" trepte" cicluri" disciplineşcolare dar şi organiarea anului şcolar ( se2estre" %acanţe şcolare" e@a2ene" e%aluări glo,ale

periodice etc1) A- dimensiunea operaţională %ieaă %aria,ilele dependente e@clusi% de cadrul didactic"

%aria,ile anga?ate #n acti%itatea de proiectare" realiare şi de%oltare (per$ecţionare #n raport desc&i2,ările care apar pe parcurs) a unor acti%ităţi didactice3educati%e concrete: lecţii" ore dedirigenţie etc1

;n această perspecti%ă cadrul didactic are răspunderea proiectării" realiării şi de%oltăriiunor acti%ităţi didactice şi educati%e e$iciente" cunoscnd toate %aria,ilele dependente de siste2adapta,ile la condiţiile $iecărei" $iecărei clase de ele%i" $iecărui ele% #n parte1

<%aluarea e$icienţei acti%ităţilor organiate #n cadrul procesului de #n%ăţă2#nt presupune o ?udecată %alorică orientată special asupra raportului e@istent #ntre %aria,ile dependente de siste2şi cele dependente de cadrul didactic1 7 ase2enea ?udecată %alorică %ieaă at#t acti%itatea de

proiectare" realiată de $iecare cadru didactic #n anu2ite condiţii concrete" c#t şi acti%itatea deinspecţie şcolară" organiată la ni%el naţional" teritorial şi local1

+şadar" procesul de învăţămînt este principalul su,siste2 al siste2ului de #n%ăţă2#nt #ncadrul căruia se realieaă predarea-#n%ăţarea-e%aluarea #n %ederea atingerii deideratelor educaţiei1

2rocesul de învăţămînt %ieaă acti%ităţile didactice3educati%e repreent#nd $or2a cu cel2ai #nalt ni%el de organiare a acti%ităţii de instruire şi educaţie" de 2odelare a personalităţiiu2ane0" procesul de #n%ăţă2#nt este principalul 2i?loc prin care societatea educă şi instruieştetinerele generaţii0 A

\ dispune de o organiare" des$ăşur#ndu-se pe ,aa unui progra2 şi #n concordanţă cuanu2ite reguli (principii) sta,ilite de teoria pedagogicăA

\ are caracter ,ilateral" presupun#nd participarea a doi $actori u2ani (indi%iduali sau degrup) 9 pro$esorul şi ele%iiA

\ presupune interacţiune #ntre cei doi $actori u2ani" e$icienţa acti%ităţii $iind dependentă"#ntre altele" de 2odul #n care se interacţioneaăA

\ se des$ăşoară #n perspecti%a unor scopuri instructi%e (acu2ulare de cunoştinţe" $or2areade a,ilităţi3co2petenţe) şi $or2ati%-educati%e ($or2area unor capacităţi" a unor atitudini"trăsături de personalitate" conduite ş1a1)A

\ este o acti%itate co2ple@ă" la des$ăşurarea ei particip#nd nu2eroşi $actori: u2ani"2ateriali" de conţinut" procesuali1\ constituie un siste2 ale cărui ele2ente co2ponente sunt interdependente şi care dispune

de 2ecanis2e de reglare 3 autoreglare1)uncţiile procesului instructiv-educativ=

• instructive, de co2unicare a %alorilor şi produselor culturale" ştiinţi$ice" prin susţinereacunoaşterii lor de către ele%i" $ie #n 2od senorial-percepti%" $ie #n 2od raţional" teoretic"

prin crearea situaţiilor adec%ate de predare-#n%ăţareA• formative, de pregătire pentru integrare continuă #n %iaţa socială" pro$esională" de

de%oltare a@iologică ] Călin" M., rocesul instructiv-educativ. (nsuşirea şcolară"<1D1P1"Qucureşti" >>4^1

Componentele procesului de învăţămînt 1!iteratura de specialitate %ieaă 2ai 2ulte a,ordări cu re$erire la 2odele de structurare a

co2ponentelor procesului didactic1 Cel 2ai oprtun" la 2o2entul actual" #n practica educaţională

55



este modelul tridimensional al componentelor procesului de învăţămînt! cu re$ere la corelaţia atrei ele2ente de ,aă: obiectivele didactice, conţinuturile didactice şi strate!iile didactic.

2resursele umane este co2ponenta prin care este %alori$icat 2odelul nu2it" repreent#ndinterdependenţa cu $iecare din co2ponente" %ei $igura de 2ai ?os1

+i!ura- C!m(!n$n$,$ ("!%$)u,ui d$ <n1-'-m<nSu,siste2ele3co2ponente ale procesului de #n%ăţă2#nt se a$lă #ntr-o relaţie de

interdependenţă $uncţională" deaceea orice sc&i2,are produsă la ni%elul unuia dintreco2ponente" antreneaă necesitatea de adaptare a celorlalte ele2ente1 Dacă această adaptare nu

se produce" se produc anu2ite distorsiuni şi dereglări #n ansa2,lul acti%ităţii didactice 5lementele componente ale procesului de învăţămînt sunt:

• obiectivele educative ur2ărite3ta@ono2ia co2petenţelor şcolare• conţinutul• cei doi actori ai actului educativ 9 pro$esorul şi ele%ii sau clasa de ele%i• principiile didactice care asigură nor2ati%itatea acti%ităţii didactice• procesele de predare- învăţare• metodele şi procedeele utilizate• resursele materiale > materiale didactice, mi?loace de învăţămînt etc1• formele de or!anizare a activităţii (colecti%e" pe 2icrogrupuri" indi%iduale etc1)• relaţii interumane- pro$esor-ele%i" ele%i-ele%i• timpul şcolar • mediul fizic şcolar (ar&itectură" dotare etc)• evaluarea rezultatelor • cone"iunea inversă• conte"tul (2ediul din e@teriorul şcolii)• rezultatele şi nivelul de educaţie1

Toate aceate ele2ente sunt #n str#nsă interdependenţă şi /de $iecare dată" cu $iecare nou proces de #n%ăţă2#nt" co2ponentele a2intite intră #ntr-o nouă con$iguraţie" alcătuiesc o structură

co2ple@ă" 2odi$icată" adec%ată atingerii o,iecti%elor presta,ilite1(i,ide2) "tructura procesului de învăţămînt #n literatura de specialitate este analiată cu re$erire la"$i ni%eluri:

a5 nivelul de organiare al procesului de #n%ăţă2#ntA ,) nivelul acţiunilor principale realiate #n cadrul procesului de #n%ăţă2#ntAc) nivelul componentelor de &aă ale procesului de #n%ăţă2#nt i2plicate #n proiectarea"

realiarea şi de%oltarea oricărei acti%ităţi de instruire1a) Nivelul de or!anizare al procesului de învăţămînt poate $i analiat #n sens

macrostructural şi #n sens microstructural 1;n sens macrostructural " ni%elul de organiare al procesului de #n%ăţă2#nt depinde de

structura de organiare a siste2ului de #n%ăţă2#nt" respecti% de 2odul de organiare al

siste2ului de #n%ăţă2#nt pe trepte şi cicluri şcolare" pe discipline şcolare concepute mono sauinterdisciplinar 1 De ase2enea" organiarea procesului de #n%ăţă2#nt" la ni%el macro" depinde destructura cantitati%ă şi calitati%ă a anului şcolar1 Structura cantitati%ă a anului şcolar %ieaă:

%!m(!n$n$,$ ("!%$)u,uid$ <n1-'-m<n

!9i$%i1$,$ did+%i%$ %!n'inuu"i,$ did+%i%$

)"+$*ii did+%i%$ d$("$d+"$ <n1-'+"$

$1+,u+"$

"$)u")$,$ um+n$

5*



nu2ărul de ile reer%ate pentru şcoală 9 %acanţe şi nu2ărul de ore sta,ilit pe discipline 3 anual"se2estrial" săptă2#nalA pe 2odule de studiu" pe capitole" pe su,capitole" pe grupuri de lecţii etc1)1Structura calitati%ă a anului şcolar %ieaă logica organiării disciplinelor pe se2estre şcolare"raporturile dintre ti2pul şcolar şi %acanţele şcolare" dintre acti%ităţile şcolare şi acti%ităţilee@traşcolare" dintre etapele de siste2atiare a #n%ăţării şi cele de e%aluare $inalăA desc&iderilespre interdisciplinaritate" educaţia per2anentă şi autoeducaţie etc1

;n sens microstructural " ni%elul de organiare a procesului de #n%ăţă2#nt depinde de formele de acti%itate adoptate1 Din această perspecti%ă" procesul de #n%ăţă2#nt include forme deor!anizare a acti%ităţii şi forme de realizare a acti%ităţii1

+ormele de or!anizare a procesului de #n%ăţă2#nt pot $i clasi$icate după două criterii:_ raportarea la $or2ele generale ale educaţiei 9 reultă trei $or2e de organiare a instruirii

#n cadrul procesului de #n%ăţă2#nt: instruire formală > instruire nonformală > instruireinformală$

_ raportarea nu2ărul con%enţional al celor instruiţi #ntr-un cadru instituţional e@istent sauiniţiat de pro$esor" care i2pune un anu2it 2od de realiare a corelaţiei pedagogice pro$esor 9 ele%: învăţămînt frontal (cu clasa de '-* de ele%i)A învăţămînt pe !rupe (cu 2icrogrupe de 5-ele%i" cu grupe de -4 ele%i 9 #n clasă şi #n a$ara clasei)A învăţămînt individual (cu -' ele%i" #n

clasă şi #n a$ara clasei)1Dease2enea" %ieaă o altă categorie de %aria,ile" dependente de siste2: resursele

peda!o!ice (2ateriale" u2ane" ,ugetare" in$or2aţionale)1 Cantitatea şi calitatea acestoracondiţioneaă gradul de reuşită al acti%ităţilor proiectate şi realiate la ni%elul procesului de#n%ăţă2#nt1 +%e2 #n %edere:

`,aa didactico-materială e@istentă la ni%elul unei şcoli" a unei clase de ele%i" a uneidiscipline de #n%ăţă2#ntA

`calitatea unei anumite !eneraţii de ele%i dar şi calitatea unei anu2ite generaţii de pro$esori" dependentă de siste2ul de $or2are iniţială şi continuă instituit la ni%el naţional"teritorial şi localA

`resursele bu!etare alocate de la ni%el naţional" teritorial şi localA`resursele informaţionale e@istente #n şcoală sau #n ona şcolară (%ei calitatea

,i,liotecilor şcolare dar şi noilor instituţii 9 2ediatecile şcolare care %alori$ică noile te&nologiiin$or2aţionale)1

b5 Nivelul acţiunilor principale desfăşurate în cadrul procesului de învăţămînt %ieaăacti%itatea de instruire proiectată de pro$esor şi cea de #n%ăţare" realiată de ele%" ca e$ect direct şiindirect al instruirii1 Belaţia co2ple@ă e@istentă #ntre pro$esor şi ele%" realia,ilă pe di$erite

planuri la ni%elul procesului de #n%ăţă2#nt" i2plică preenţa ur2ătoarelor acţiuni principale:@ predarea- acţiunea de co2unicare pedagogică (didactică) propusă de pro$esor #n di$erite

%ariante şi $or2e de organiare1 ;n sens larg" predarea este interpretată ca acţiune de instruire a pro$esorului" adresată ele%ului" pentru sti2ularea acţiunilor speci$ice oricărei acti%ităţi de

#n%ăţare (receptarea cunoştinţelor" prelucrarea" asi2ilarea" interioriarea şi aplicarea lor" #ndi$erite situaţii" #n calitate de: in$or2aţii logice" deprinderi" strategii de reol%are a pro,le2elor şia situaţiilor-pro,le2ă etc)A

@ învăţarea- acţiunea ele%ului" realiată iniţial #n 2od diri?at" ca e$ect direct al instruirii proiectată de pro$esor la di$erite ni%eluri de co2petenţă pedagogică1 ;n%ăţarea şcolară presupunedo,#ndirea unor cunoştinţe" deprinderi şi strategii con$or2 o,iecti%elor incluse #n cadrul

progra2elor şcolare" traduse0 de pro$esor la ni%elul $iecărei acti%ităţi didactice (lecţie etc1)1Ca acti%itate psi&ică $unda2entală" proprie o2ului" #n%ăţarea are o $inalitate adaptati%ărealia,ilă #n 2ediul şcolar prin acţiunile diri?ate de pro$esor pentru asi2ilarea" interioriarea şi%alori$icarea 2ateriei şcolare" proiectată pe discipline şcolare" 2odule de studiu" capitole"su,capitole" grupuri de lecţii" te2e şi su,iecte de lecţie etc1

@ evaluarea - acţiunea iniţiată de pro$esor special pentru %eri$icarea gradului de #ndeplinirea sarcinilor de predare-#n%ăţare" proiectate şi realiate con$or2 co2petenţelor progra2elor şcolare traduse0 de pro$esor la ni%elul $iecărei acti%ităţi didactice (lecţie etc1)1 +ceastă acţiune"

54



realia,ilă su, di$erite $or2e" la di$erite inter%ale de ti2p (e%aluare iniţială" e%aluare continuă"e%aluare $inală)" prin te&nici speci$ice (orale" scrise" lucrări practice" teste de cunoştinţe" e@a2eneetc1) %ieaă reglarea-autoreglarea per2anentă a acti%ităţilor didactice1 ;n perspecti%a

per$ecţionării acestora" #n sensul proiectării curriculare" ele%ul #nsuşi tre,uie să #ndeplineascăanu2ite sarcini de autoe%aluare 9 pre2isa autoinstruirii şi a autoeducaţiei1

c5 Nivelul structurii de bază a procesului de #n%ăţă2#nt %ieaă competenţele-obiectivele

-conţinutul - metodolo!ia - evaluarea" #n calitatea acestora de co2ponente $unda2entale"i2plicate #n proiectarea" realiarea şi de%oltarea oricărei acti%ităţi de instruire 3 educaţie1 +%e2#n %edere acti%ităţile proiectate" realiate şi de%oltate la toate ni%elurile siste2ului" de la cele2ai a2ple (proiectarea unei re$or2e a siste2ului de #n%ăţă2#nt" proiectarea planului de#n%ăţă2#nt" a progra2elor şi a 2anualelor şcolare) p#nă la cele curente care %ieaă plani$icarea

periodică a 2ateriei (pe an" se2estre" săptă2#ni) şi ela,orarea proiectelor pentru $iecare lecţie(oră de dirigenţie" acti%itate e@traşcolară etc1)1

Caracteriarea generală a procesului de învăţămînt. +nalia acti%ităţilor didactice3educati%e" proiectate" realiate şi de%oltate la ni%elul procesului de #n%ăţă2#nt"

per2ite sesiarea a trei trăsături generale ale procesului de învăţămînt ]S1 Cristea" p1 5'^:a5 interacţiunea subiect-obiect la ni%elul relaţiei de co2unicare pedagogică dintre cadrul

didactic şi ele%ulAb5 unitatea informativ-formativ (informare 9 formare - dezvoltare)" proiectată şi realiată

de cadrul didactic prin in$or2area (cunoştinţe)" $or2area de capacităţi şi atitudini ale ele%uluiAc) re!larea-autore!larea activităţii, proiectată şi realiată de cadrul didactic #n $uncţie de

răspunsul ele%ului la ni%elul unor circuite de cone"iune inversă pozitivă pe tot parcursulacti%ităţii cu scopul (auto)per$ecţionării1

Pro$esorul Mi&ai Stanciu precieaă o serie de trăsături caracteristice ale procesului de#n%ăţă2#nt:

`1aracterul formativ presupune $or2area pentru #n%ăţarea acti%ă" $or2are de co2petenţe" pentru stilul de 2uncă intelectuală independentă" a 2oti%aţiei #n%ăţării continuie1 Caracterul formativ presupune de%oltarea calităţilor intelectuale şi se e@pri2ă #n formularea, precizarea,operaţionalizarea obiectivelor educaţiei corespunzătoare domeniului co!nitiv, prioritare #ninstruire: operaţii"capacităţi de cunoaştere si2plă" percepere (de$inire" identi$icare" recunoaştere"do,#ndire ş1a1)" de înţele!ere (ilustrare" repreentare" e@pri2are proprie" interpretare" di$erenţiere"e@plicare" de2onstrare" pre%edere" co2pletare ş1a1)" de aplicare (concretiare" generaliare"de%oltare" organiare" utiliare" clasi$icare" restructurare ş1a1)" de analiză (distingere" sesiare"clasi$icare" deducere" co2parare ş1a1)" de sinteză (relatare" docu2entare" proiectare" 2odi$icare"deri%are" de%oltare" $or2ulare nouă" co2,inare ş1a1)" de evaluare (apreciere" argu2entare"

?udecare" deciie ş1a1)1`1aracterul informativ indică rolul procesului de #n%ăţă2#nt #n trans2iterea unui conţinut

de cunoştinţe esenţiale" cu e$ecte #n planul $or2ării ele%ilor1 Caracterul informativ al procesului

de învăţămînt atenţioneaă asupra practicii şcolare tradiţionale do2inată de predarea,transmiterea, învăţarea unui conţinut informativ, cu caracter aplicati% redus1 (nformarea trebuie să preceadă formarea. <@ploia in$or2aţională actuală subliniază mai mult necesitatea formăriistrategiilor cogniti%e dec#t in$or2area1 ;n acest 2od" sc&i2,area concepţiei asupra predării

pentru ec&ili,rarea caracterului $or2ati%-in$or2ati% %ieaă ;răsturnărea( triadei tradiţionale ao&iectivelor 4cunoştinţe > capacităţi>atitudini5 în triada curriculară modernă 4atitudini-capacităţi> cunoştinţe5.

`1aracterul lo!ic, raţional reultă din considerarea logicii ca ştiinţă a educaţiei" i2plicăorganic #n proiectarea şi des$ăşurarea procesului de #n%ăţă2#nt1 Caracterul logic! raţional al

procesului de învăţămînt se e@pri2ă #n proiectarea" diri?area acţiunilor raţional ordonate #nacti%itatea didactică" alegerea strategiilor" crearea situaţiilor #n ?urul unui scop" realiarea

co2unicării #n procesul de predare" ur2ărind principiile lo!icii.`1aracterul normativ al procesului de #n%ăţă2#nt presupune că el nu se poate des$ăşura la#nt#2plare" ci pe ,aa unor principii" nor2e" reguli ale unei acţiuni e$iciente (ale unui lucru ,ine

56



$ăcut0)1 Caracterul normativ al procesului de învăţămînt indică asupra literaturii despecialitate care asociaă nor2ati%itatea cu categoria de Aprincipiu61

`1aracterul sistemic constituie o perspecti%ă i2portantă de a,ordare a structurii şi$uncţionalităţii procesului de #n%ăţă2#nt şi are #n %edere interdependenţa su,siste2elor care #lco2pun #n e@plicarea $uncţionării sale e$iciente: a) procesul de #n%ăţă2#nt are drept $uncţii

principale predarea-învăţarea şi evaluarea, ca ur2are a i2plicării acti%e a celor doi actori

principali: educatorul şi ele%iiA procesul de #n%ăţă2#nt este şi un proces bilateral, interactiv #ncare un rol i2portant #l au relaţii dintre educatori-ele%i" pe de o parte" dintre ele%i" pe de altă parte1 +ceste relaţii conduc la constituirea cli2atului psi&osocial $a%ora,il sau nu proceselor de predare-#n%ăţare şi e%aluare1

`1aracterul a"iolo!ic al procesului de #n%ăţă2#nt se circu2scrie aceluiaşi oriont %aloric#n care se des$ăşoară procesul de educaţie #n general1 Caracterul a<iologic al procesului deînvăţămînt scoate #n e%idenţă acţiunea instructi%-educati%ă care contri,uie la educaţia pentru şi

prin valori. ;n raport cu orientările actuale ale de%oltării sociale se conturează obiective noi aleinstruirii bazate pe valori (Cucoş" C" >>4" pp1>59>*)1

`1aracterul educativ sugereaă că procesul de #n%ăţă2#nt are nu nu2ai %alenţein$or2ati%-$or2ati%e" ci şi e$ecte #n planul educaţiei 2orale" estetice" pro$esionale" cetăţeneşti

etc1`1aracterul bilateral al procesului de învăţămînt presupune interacţiunea a doi $actori

u2ani de grup: educatorii şi ele%ii1 ;n cadrul acestei interacţiuni pro$esorul are rolul deconducător" organi#nd" siste2ati#nd şi coordon#nd plani$icat asi2ilarea cunoştinţelor" $or2area

priceperilor şi deprinderilor şi a atitudinilor1`1aracterul mana!erial %ieaă conducerea siste2ului de #n%ăţă2#nt" a unităţilor şcolare"

a acti%ităţii de predare-#n%ăţare-e%aluare a unei discipline potri%it unei politici a educaţiei1Procesul de #n%ăţă2#nt are ca o $inalitate i2portantă pregătirea indi%idului pentru

autoinstruire, pentru autoeducaţie. .na din finalităţile importante ale şcolii contemporane estede a-l învăţa pe elev să înveţe, să-l pre!ătească pe elev să înveţe, să-l pre!ătească pe individ

pentru a se înscrie pe traiectoria educaţiei permanente.Procesul de #n%ăţă2#nt $uncţioneaă pe ,aa 2ecanis2elor de re!lare. Consecinţa

e%aluării" reglarea are #n %edere 2ecanis2ele prin care su,siste2ele care co2pun procesul" dar şisiste2ul #n ansa2,lul său #şi corecteaă" a2elioreaă" reproiecteaă para2etrii $uncţionali sau auloc ino%aţii #n %ederea $uncţionării e$iciente a procesului de #n%ăţă2#nt1

Co2ple@itatea procesului de #n%ăţă2#nt i2pune şi o perspecti%ă mana!erială de a,ordarea 2odului #n care el #şi realieaă cele trei $uncţii principale1 Din această perspecti%ă" educatoriide%in 2anageri ai situaţiilor de instruire" ani2atori" 2odelatori" $acilitatori de ocaii $a%ora,ile#n%ăţării şi 2ai puţin de trans2iţători culturali1 ]Mi&ai Stanciu" %idactica postmodernă" <ditura.ni% 1 Şte$an cel Mare0 Sucea%a" '5" pp1- >^1

3.2 C!n'inuu, ("!%$)u,ui d$ <n1-'-m<n

!iteratura de specialitate %i&iculeaă cu o serie de de de$iniţii" dar sinteti#ndu-le şiracord#ndu-le la noua paradig2ă educaţională ( structural-co!nitivă) şi la co2ponenta centrală are$or2ei #n%ăţă2#ntului naţional" #ncepută #n anii > ai sec1 al -lea- procesul de dezvoltarecurriculară, pute2 sta,ili că procesul de învăţămînt! conţinutul acestuia este conceput ca unansam&lu de competenţe (conţinuturi" surse" o,iecti%e" strategii" e%aluare)" care se #ntrepătrundşi se condiţioneaă reciproc1

Conţinutul procesului de învăţămînt este operatorul principal al procesului didactic"unadin co2ponentele esenţiale şi repreintă ansa2,lul coerent"organiat şi progra2at decompetenţe-cunoştinţe şi capacităţi proiectate la ni%elul planului de #n%ăţă2#nt" a progra2elor şcolare" a 2anualelor şcolare" a altor 2ateriale pentru care sti2uleaă acti%itatea de

predare3#n%ăţare3e%aluare" asigur#nd realiarea $inalităţilor educaţiei" duc#nd la de%oltarea

personalităţii" #n %ederea integrării socio-pro$esionale a indi%idului1Selecţia şi $i@area conţinutului #n%ăţă2#ntului este un act de 2are responsa,ilitate şi presupune respectarea unor indicatori de per$or2anţă" care pot pre%eni unele dis$uncţiuni" cu2

58



ar $i: supra#ncărcarea progra2elor sau lecţiilor" 2ini2aliarea %alorilor şi a conceptelor $unda2entale" pro%ocarea unor discrepanţe #ntre $inalităţi şi o,iecti%ele operaţionale" di2inuareacaracterului $or2ati% al acti%ităţilor didactice1

Conceptul de conţinut se re$eră la două di2ensiuni: 6n sens larg 9 dese2neaă ansa2,lul proceselor educati%e şi al e@perienţei de #n%ăţare

prin care trece ele%ul pe durata parcursului şcolar1 Din perspecti%a dată procesul de #n%ăţă2#nt #şi

atri,uie o serie de caracteristici. +. Caracterul &ilateral profesor-elev0 -&iunivoc+-+0 -inter-activ. Procesul de #n%ăţă2#ntse realieaă #ntre partenerii principali care sunt pro$esorul şi ele%ul1 1oncepţia parteneriatuluieducaţional consideră procesul de #n%ăţă2#nt dependent #n egală 2ăsură de pro$esor şi ele%deoarece ei au rol-status-uri co2ple2entare1 Bolul ele%ului se re$lectă #n status-ul pro$esoruluiiar status-ul ele%ului deter2ină rolul pro$esorului1 2elaţia biunivocă #n procesul de #n%ăţă2#nt sedes$ăşoară #n a2,ele sensuri de la pro$esor la ele% şi de la ele% la pro$esor1 +t#t pro$esorul c#t şiele%ul pot de%eni e2iţători şi receptori de in$or2aţie1 Pro$esorul este prin rolul sau speci$ic celcare trans2ite cunoştinţele teoretice şi practice organiate" plani$icate " 2odelate #n aşa $el #nc#tacestea să poată $i #n condiţii opti2e recepţionate1 <le%ul este prin rolul său speci$ic cel carerecepţioneaă cunoştinţele teoretice şi practice trans2ise de pro$esor1 Dar şi ele%ul este e2iţător

de in$or2aţii pentru pro$esor despre 2odalitatea #n care a recepţionat in$or2aţiile trans2ise de pro$esor1 +ceasta este %eriga de $eed-,acH a procesului de #n%ăţă2#nt" care se constituie intr-o2odalitate de control asupra e$icienţei acestuia1

Belaţia ,iuni%ocă se des$ăşoară #ntr-o circularitate per2anentă" a%#nd o co2ponentă directăde la pro$esor la ele% şi o co2ponentă in%ersă de la ele% la pro$esor1 (nter-activitatea procesuluieducaţional se re$eră la participarea pro$esorului şi ele%ului la descoperirea cunoştintelor" la2odelarea lor" la trans$or2area o,iecti%elor anticipate #n o,iecti%e realiate1

*. Calitatea de o&iect şi su&iect al elevului. P#nă la gi2naiu ele%ul este #n 2od predo2inant o,iect al procesului de #n%ăţă2#nt deoarece pro$esorul are rolul deter2inant #n$or2area şi 2odelarea personalităţii acestuia #n şcoală1 Treptat #n perioada preadolescenţei şiadolescenţei creşte rolul ele%ului #n $or2area co2petenţelor" acesta de%enind din ce #n ce 2ai2ult din o,iect #n su,iect al educaţiei1 Dar trecerea de la calitatea de o,iect al educaţiei la cea desu,iect nu depinde doar de %#rsta ele%ilor ci şi de particularităţile lor indi%iduale" de ni%elulintelectual" de 2aturitatea a$ecti%a" de gradul de de%oltare a intereselor şi aspiraţiilor1 Mediuleducaţional 2ai larg" de $a2ilie" grup de prieteni" societate se constituie #n in$luenţe e@terne ale

procesului de #n%ăţă2#nt care accentueaă sau in&i,ă auto-educaţia1=.Caracterul informativ şi formativ al procesului de învăţămînt. Procesul de #n%ăţă2#nt

are ponderea cea mai mare #n trans2iterea cunoştinţelor generale şi de specialitate din toatedo2eniile de acti%itate" dar şi #n $or2area capacităţilor cogniti%e" a$ecti%e şi acţionale aleele%ilor1 Pe 2ăsura de%oltării personalităţii ele%ului se creeaă un raport optim #ntre caracterulin$or2ati% şi cel $or2ati% al procesului educaţional" deplas#ndu-se accentul de pe aspectul

cantitati% spre cel calitativ-formativ al predării-#n%ăţării1 <$icienţa procesului de #n%ăţă2#nt estecondiţionată de descoperirea acestui opti2 #n relaţia in$or2are-$or2are" #n indi%idualiarea ei #n$uncţie de tipul de scoală" de pro$ilul clasei" de particularităţile de %#rstă şi indi%iduale alesu,iecţilor educaţionali1

>.Caracterul cognitiv-creativ al procesului de învăţămînt. Procesul de #n%ăţă2#nt nu esteun proces propriu-is de descoprire a cunoştintelor" ci unul de redescoperire" de selectare" detranspunere #n li2,a? psi&o-pedagogic" de trans2itere" de $i@are şi e%aluare a acestor cunoştinţe"#n 2odalităţi siste2atice" plani$icate şi organiate1 Caracterul cogniti%-creati% al procesului de#n%ăţă2#nt se re$eră la: -laturile procesului de #n%ăţă2#nt (predare" #n%aţare" e%aluare)"-co2ponentele procesului de #n%ăţă2#nt (cunoştinţe" capacităţi 3 capa,ilităţi" atitudini3co2porta2ente )" -partenerii educaţionali (pro$esor" ele%)" resurse 2ateriale" $inanciare etc1

?.Caracterul ci&ernetic al procesului de învăţămînt este dat de relaţia ,iuni%ocă #ntre pro$esor şi ele%" 2ediată de interacţiunea dintre repertoriile e2iţătorului şi ale receptorului" de

5



totalitatea structurilor cogniti%e" a$ecti%e şi acţionale ale partenerilor co2unicării şi de gradul lor de #nt#lnire1

@. Caracterul educaţional al procesului de învăţămînt se re$eră la 2isiunea şcolii de2odelare a su,iecţilor educaţionali" la $inalităţile de lungă durată ale şcolii" de $or2are şide%oltare a personalităţii co2ple@e" $le@i,ile şi creati%e ale ele%ilor1

Dease2enea din considerentele sensulul larg al conţinutului procesului de #n%ăţă2#nt se

desprind-%!m(!n$n$$,$ ("!%$)u,ui d$ <n1-'-m<n. Conţinuturile curriculare ale procesului de#n%ăţă2#nt sunt considerate co2ponentele acestuia prin inter2ediul cărora se realieaă principala acti%itate a procesului de #n%ăţă2#nt- învăţarea1

0 1 Cunoştinţele s#nt produse ale cunoaşterii u2ane" care co2pun conţinuturile #n%ăţarii"iar acu2ularea lor nu este o acu2ulare iolată" dar 2ai degra,ă un proces sc&i2,ărilor conceptuale1 Cunoştinţele s#nt constituite din in$or2aţiile" noţiunile" procedurile de 2e2orare şireproducere pe care le posedă un indi%id #n cadrul unei acţiuni realiate1

2 Cunoştinţele-repreinta componenta ideatică cogniti%ă a procesului de #n%ăţă2#nte@pri2ată prin in$or2aţii su, $or2ă de noţiuni" principii" legi" teorii" ipotee care se predau şi se#n%aţă la o anu2ită disciplină de #n%ăţă2#nt sau pe ansa2,lul acestora1 De e@e2plu la didacticăcunoştinţele se re$eră la: procesul de #n%ăţă2#nt" la strategii şi 2odele ale #n%ăţării" la principii

diactice" la te&nologia didactică" la co2unicare didactică" la e%aluare" etc1 Cunoştinţele trans2isede pro$esor tre,uie sa $ie ştiinţi$ice" organiate siste2ic" clare" accesi,ile particularitatilor de%#rsta şi indi%iduale ale ele%ilor1

3 '1 Capacităţile se de$inesc ca /#nsuşiri indi%iduale" care o$eră posi,ilitatea reuşitei" #ntr-un anu2it do2eniu de acti%itate0 şi repreintă o /acti%itate 2entală transdisciplinară care tre,uie$olosită pentru a 2o,ilia co2petenţaA unealtă care per2ite ac&iiţionarea cunoştinţelorA un

proces intelectual sta,iliat şi poli%alent" reducti,il #n di%erse do2enii ale cunoaşterii 9 a critica"a analia" a 2e2oria" a asculta" a găsi in$or2aţii1 Capacităţile se constituie din operaţiunile2entale" 2ecanis2ele de g#ndire ale unui indi%id" atunci c#nd #şi e@erseaă intelegenţa" iar a,ilităţile se re$lectă prin percepţiile" gesturile e@ecutate #n cadrul unei acţiuni realiate1

4 Dease2enea" acestea repreintă componenta formativ-acţională a procesului de#n%ăţă2#nt e@pri2ată prin capacitatea de a aplica cunoştinţele #n 2od conştient" acti%"

participati% #n condiţii %ariate" sc&i2,ate1 !a didactică se pot $or2a capacităţile de a aplica2etodele didactice de predare" de #n%ăţare" de e%aluare #n 2od di$erenţiat #n $uncţie de situaţia de#n%ăţare" de su,iecţii educaţionali" de o,iecti%ele propuse1

5 51 Atitudinile s#nt 2odalităţi de raportare co2porta2entală şi a$ecti%ă la di$erite aspecteale realităţii1 +titudinile s#nt 2ai puţin #nţelese #n acţiunea educaţională" dar repreintă

principalele ac&iiţii ale ele%ului1 <le s#nt raporturi )$mni?i%+i1$ ale $iinţei u2ane $aţă de$eno2enele lu2ii şi #nglo,eaă cunoştinţle şi capacităţile ele%ului1

6 *1 Competenţa şcolară este un ansa2,lu3siste2 integrat de cunoştinţe" capacităţi"deprinderi şi atitudini do,#ndite de ele%i prin #n%ăţare şi 2o,iliate #n conte@te speci$ice de

realiare" adaptate %#rstei ele%ului şi ni%elului cogniti% al acestuia" #n %ederea reol%ării unor pro,le2e cu care acestea se poate con$runt #n %iaţa reală1Ter2enul competenţă a $ost introdus iniţial de =1 C&o2sHU (>64) cu se2ni$icaţia

aptitudinii de a produce şi #nţelege un nu2ăr in$init de enunţuri" reguli" principii" acţiuni" 2odurisau 2odele practice de co2porta2ent" strategii pre$erenţiale şi stiluri producti%e #n pro$esie1 Pe

parcurs" acest ter2en şi-a lărgit arealul de aplicare şi şi-a #2,ogăţit se2ni$icaţiile1Se2ni$icaţia uuală a ter2enului competenţă este: /capacitate a cui%a de a se pronunţa

asupra unui lucru" pe te2eiul unei cunoaşteri ad#nci a pro,le2ei #n discuţieA capacitate a uneiautorităţi" a unui $uncţionar de a e@ercita anu2ite atri,uţii10 ]5" p1 '5^ Se2ni$icaţia" acordatăco2petenţei #n ştiinţele educaţiei" di$eră de se2ni$icaţia uuală" nu este sinoni2ă cu

pro$esionalis2ul şi nici nu constituie o co2ponentă a lui (bfh 1j" erard E1" Boegiers

1" Delors E1et1al1)1 ]apud1 5^De la lansarea conceptului de co2petenţă #n ştiinţele educaţiei (=oa2 C&o2sHU" >64) şi p#nă #n preent" conceptul competenţă s-a deli2itat din genul capacitate şi a pri2it proprietăţi

5>



speci$ice proprii" care s-au construit din două perspecti%e: psi&ologică şi pedagogică1 <tală2" #ncontinuare c#te%a dintre 2ultiplele de$iniţii din cadrul $iecărei perspecti%e" pe care le-a2considerat cele 2ai se2ni$icati%e1

Din perspeci%a psi&ologică" co2petenţa poate $i #nţeleasă ca:/ansa2,lul celor 2ai precoce posi,ilităţi de răspuns $aţă de 2ediul

#ncon?urător0 (+rdeanu +1)1 ]5" p1 'Â

/capacitate re2arca,ilă" i%or#tă din cunoştinţe şi practică0 (Şc&iopu .1)1]8>" p1 6'Â

/siste2 de #nsuşiri $uncţionale şi operaţionale #n uniune cu deprinderile"cunoştinţele şi e@perienţa necesară" care aduc la acţiuni e$iciente şi de per$or2anţăA0 (Popescu-

=e%eanu P1" >8)1 ]6>" p" >Â/reultantă a cunoştinţelor" deprinderilor" priceperilor" aptitudinilor şi

trăsăturilor te2pera2ental 9 caracterologice de care dispune indi%idul #n %ederea #ndeplinirii$uncţiei sociale cu care este in%estitA0 (&erg&inescu B1" >>>)1 ]*" p18Â

/su,su2eaă capacităţi intelectuale" psi&o2otorii" cre#nd posi,ilitatea unuilarg e%antai de trans$eruri de cunoştinţe" deprinderi" a,ilităţi" ca o condiţie a #n%ăţării

per2anente" a depăşirii actualei stări0( Creţu <" >>>)1 ]'" p1 *>Â

/un ansa2,lu integrat de resurse 2o,iliat #n %ederea reol%ării unei situaţiise2ni$icati%e care aparţine unui ansa2,lu de situaţii 9 pro,le2ă10 (Boegiers 1" ')1 ]8" p1**Â

$acultatea3capacitatea ele%ului de a 2o,ilie un ansa2,lu de resurse pentrua $ace cu pertinenţă şi e$icacitate unei $a2ilii de situaţii01 (Ca,ac G1" '*)1 ]5" p1'8)Ak Din perspecti%a pedagogică" co2petenţei i se con$eră se2ni$icaţii de:

- ""cunoştinţe" priceperi şi atitudini sau co2porta2ente pe care tre,uie să le #nsuşească celce se $or2eaăA0 (1 de !ands&eere" >>)1 ]45" p184^

- /ansa2,luri structurate de cunoştinţe şi deprinderi do,#ndite prin #n%ăţareA apare castructuri operante cu a?utorul cărora se pot identi$ica şi reol%a" #n conte@te di%erse" pro,le2e

caracteristice unui anu2it do2eniuA0 (Cucoş C1" '')1 ]'6" p1 ''^- /(a) un ansa2,lu integru şi $uncţional (,) de cunoşinţe" capacităţi şi atitudini" (c) care perite de a $ace $aţă unei categorii de situaţii" de a se adapta la ele" de a reol%a pro,le2e şi arealie proiecte0 (Ca,ac G1" '*)1 ]5" p1 '8^

- /siste2 de capacităţi" a,ilităţi" deprinderi" priceperi şi cunoştinţe" prin care se asigurărealiarea cu succes a acţiunii #n $iecare din 2o2entele eiA0 (+l,ulescu M1şi I1" '')1 ]" p1'>^

- /interacţiunea a 5 C: Co2petenţa Cunoştinţe" Capacităţi" Co2porta2ent (CCCC) A0(Copilu D1" '')1 ]8" p1 4*^

- ""ansa2,luri structurate de cunoştinţe şi deprinderi do,#ndite" acestea per2it identi$icareala reol%area #n conte@te di%erse a unor pro,le2e caracteristice unui anu2it do2eniu A0 P#slaruGl1" '4)1 ]6" p158^

- /un siste2 de cunoştinţe" a,ilităţi" deprinderi şi atitudini" ,ine structurate şi te2einic#nsuşite" care asigură ele%ului posi,ilitatea de a identi$ica şi de a reol%a #n 2od e$icient

pro,le2ele dintr-un anu2it do2eniu al acti%ităţii u2ane A0 (Şte$an M1" '6)1 ]" p1 48^- /un criteriu de apreciere a potenţialului unui indi%id raportat la per$or2anţa sa #n

acti%itatea de #n%ăţare" e@pri2ă raportul dintre o persoană cu toate #nsuşirile sale şi reultatulacti%ităţii de #n%ăţare a acesteia10 (Pascari G1" '6)1 ]66" p1 >^1

Din a,ordările recente competenţa şcolară /%ieaă0 ne2i?locit ele%ul" personalitatea luişi se 2ani$estă" se %eri$ică" preponderent" #n procesul de #ndeplinire a unor acţiuni co2ple@e1 <lese $or2eaă prin conţinuturile de #n%ăţă2#nt şi sunt orientate la realiarea scopurilor educaţionale10 (Scli$os !1" '8)1 ]8" p1^

Con$or2 Curriculu2ului şcolar (')1 Co2petenţa şcolară este un ansa2,lu3siste2

integrat de cunoştinţe" capacităţi" deprinderi şi atitudini do,#ndite de ele%i prin #n%ăţare şi2o,iliate #n conte@te speci$ice de realiare" adaptate %#rstei ele%ului şi ni%elului cogniti% alacestuia" #n %ederea reol%ării unor pro,le2e cu care acesta se poate con$runta #n %iaţa reală01

*



Copilu D1 şi Cros2an D1 au $ăcut o sinteă 2ultitudinii de de$iniţii ale competenţei şcolareşi au preentat acest concept nu prinprintr-o de$iniţie" dar printr-un algoritm legic" +st$el" #n

procesul de predare-#n%ăţare-e%aluare la clasă pe ,aă de o,iecti%e curriculare de $or2are"con$or2 cu ciclurile curriculare proiectare-aplicare-realiare (prin /realiare0 #nţeleg#nd" e%ident"/reultatele #n%ăţării0)" aceste reultate" nu2ite ;acBiiţii şcolare(! în termeni de ;competenţeşcolare(! elevul are datoria şi posi&ilitatea să le do&îndească în special la lecţie! su, $or2a

triadei" din al!oritmul " C cD E cF E cG " #n care" C competenţele) repreintă: - cD cunoştinţe0! dar nu at#t cunoştinţe generale" enciclopedice pentru a $i doar 2e2orateşi reproduse" c#t 2ai ales cunoştinţe funcţionale 3 folositoare" iar asi2ilarea acestora să nurepreinte un scop #n sine" doar pentru a le /şti0 ca să $ie reproduse la e@a2ene" concursuri etc1"ci să repreinte un mi?loc eficace de a realiza, prin e"erciţii repetate sistematic de aplicare aacestor cunoştinţe la lecţie, formarea unor=

/ - cF capacităţi0 de aplicare a cunoştinţelor" 2ani$estate pu,lic su, $or2a unor priceperi!a&ilităţi şi deprinderi de a valorifica aceste capacităţi #n acti%itatea şcolară" e@traşcolară şi

postşcolară" iar #n $inal" #2preună" aceste capacităţi - priceperi" a,ilităţi şi deprinderi - să $iemanifestate în plan social sub forma unor=

- cG comportamente0 constructi%e" la r#ndul lor acestea $iind reultanta $or2ării la lecţie

ca şi #n %iaţa şcolară a unor conduite şi atitudini pozitive e@pri2ate şi 2ani$estate ca atare pe plan social" dar do,#ndite pe parcursul anului-anilor de studii" #n realitate ele repreentnd ;cartea de viită0 a celor care au contri,uit la procesul de $or2area la ele%i a acestor co2porta2ente 9 #n%ăţătorul" pro$esorul" #n general şcoala" c&iar siste2ul şcolar1 ]68^

;n literatura de specialitate sunt elucidate ele2entele co2une ale se2ni$icaţiilor noţiunii deco2petenţă #n ştiinţele educaţiei" care repreintă indicatorii unei co2petenţe şcolare: M#sliţc&i G1 şi Qotnari G1 ]6^ e%idenţiaă 5 indicatori ai co2petenţei:

- apariţia unei situaţii care necesită reol%areA' - preenţa su,iectului care tre,uie să acţionee pentru a reol%a situaţia datăA5 - e@istenţa unui ansa2,lu de resurse (capacităţi" priceperi" deprinderi" o,işnuinţe"

a,ilităţi" aptitudini" atitudini) pe care su,iectul tre,uie să le 2o,iliee pentru a reol%a situaţia1 Perrenoud P&1 ]>^ constată 4 indicatori ai co2petenţei:* - 2o,ilitatea unui ansa2,lu de resurseA4 - caracterul $inaliatA6 - relaţia cu ansa2,lul de situaţiiA8 - caracterul disciplinarA - e%alua,ilitatea1

BeU Q1 ]^ #nainteaă 4 indicatori ai co2petenţei> - 2o,iliarea unui ansa2,lu de resurseA - caracterul $inaliatA - apartenenţa la un ansa2,lu de situaţiiA

' - caracterul disciplinar3inter-transdisciplinarA5 - e%alua,ilitatea1Contrapun#nd şi anali#nd aceste liste de indicatori" cola,oratorii la,oratorului

<coeducaţie0" coord1 Ştiinţi$ic !ud2ila .rsu" doc1 ped1" con$ uni%1 .PS I1 Creangă0 au cercetatele2entele co2une şi deose,irile" #n %ederea cristaliării unei opinii asupra listei de indicatori aico2petenţei1

Sinteti#nd reultatele contrapunerii şi analiei #ntreprinse" cercetătorii au o,ţinut o listă deindicatori ai co2peteţei şcolare (ta,elul 11)1

*



Ta&elul +.+. ndicatori ai competenţei şcolareINDICATORUL DESCRIERE EPLICATIVA0. M!9i,i&+"$+

unui %u+num d$"$)u")$ in$"n$+,$ )u9i$%u,ui

Besursele interne constituie i%orul co2petenţei" dar co2petenţa nu reidă #n resurse" ci #n 2o,iliarea acestora1

2. G$n$"+"$+ <n"un %+d"ud$,imi+ d$)iu+'ii($d+*!*i%in$n'i!n+$ %+"$)!,i%i-m!9i,i&+"$+ unui%u+num d$"$)u")$ in$"n$+,$ )u9i$%u,ui

Situaţiile ?oacă rolul unor agregate trans$or2atoare care$uncţioneaă #n ,aa /$orţei0 de 2o,iliare a resurselor interne #n %ederea o,ţinerii de co2petenţe1 Situaţiile2odeleaă cadrul generati% pentru 2o,iliarea resurselor1;n caul unei co2petenţe şcolare" situaţiile se2ni$icati%es#nt pedagogic intenţionate" dar pot $i şi spontane1+nsa2,lul situaţiilor corespunătoare unei co2petenţe estedeli2itat" adică poate genera o anu2e co2petenţă şcolară şinu poate genera alte co2petenţe1

3. C+"+%$"u,di)%i(,in+"8in$""+n)di%i(,in+"

Pro,le2ele ridicate de situaţiile #n cadrul cărora segenereaă o co2petenţă pot ţine de o anu2ită disciplină sau

pot purta un caracter inter-transdisciplinar14. C+"+%$"u,

?in+,i&+Mo,iliarea resurselor interne #n cadrul situaţiilor se2ni$icati%e de #n%ăţare este o acti%itate intenţionată

pedagogic" direcţionată prin o,iecti%e precise spre $inalităţideter2inate1

5. E1+,u+9i,i+$+ Co2petenţa şcolară este pasi,ilă e%aluării prin 2ăsurăricalitati%e şi cantitati%e" #n cadrul unor situaţii de e%aluarese2ni$icati%e şi intenţionate1Măsurările %ieaă reultatele e$ectuării sarcinilor e%aluati%e şi e$icienţa acti%ităţilor de realiare a acestor sarcini de către su,iect1;n cadrul e%aluati%" co2petenţa şcolară se 2aterialieaă

prin per$or2anţa şcolară1

Din aceste considerente autorii şi-au propus să de$inească se2ni$icaţiile acordate resurselor interne care" prin 2o,iliare" pot duce la $or2area competenţei şcolare1

: Cunoştinţele s#nt produse ale cunoaşterii u2ane" care co2pun conţinuturile #n%ăţarii" iar acu2ularea lor nu este o acu2ulare iolată" dar 2ai degra,ă un proces sc&i2,ărilor conceptuale1Cunoştinţele s#nt constituite din in$or2aţiile" noţiunile" procedurile de 2e2orare şi reproducere

pe care le posedă un indi%id #n cadrul unei acţiuni realiate1; Capacităţile se de$inesc ca /#nsuşiri indi%iduale" care o$eră posi,ilitatea reuşitei" #ntr-unanu2it do2eniu de acti%itate0 ]'*" p14>^ şi repreintă o /acti%itate 2entală transdisciplinarăcare tre,uie $olosită pentru a 2o,ilia co2petenţaA unealtă care per2ite ac&iiţionareacunoştinţelorA un proces intelectual sta,iliat şi poli%alent" reducti,il #n di%erse do2enii alecunoaşterii 9 a critica" a analia" a 2e2oria" a asculta" a găsi in$or2aţiiA o savoir-fairetrans%ersală şi deconceptualiată ]'5^1 Capacităţile se constituie din operaţiunile 2entale"2ecanis2ele de g#ndire ale unui indi%id" atunci c#nd #şi e@erseaă intelegenţa" iar a,ilităţile sere$lectă prin percepţiile" gesturile e@ecutate #n cadrul unei acţiuni realiate1

= Atitudinile s#nt 2odalităţi de raportare co2porta2entală şi a$ecti%ă la di$erite aspecte alerealităţii1 +titudinile s#nt 2ai puţin #nţelese #n acţiunea educaţională" dar repreintă principalele

ac&iiţii ale ele%ului1 <le s#nt raporturi )$mni?i%+i1$ ale $iinţei u2ane $aţă de $eno2enele lu2iişi #nglo,eaă cunoştinţle şi capacităţile ele%ului1

*'



0> ;nsă" co2petenţa şcolară nu constă din resurse" ea se deseneaă a,stract" teoretic"$iind o proiecţie" o aspiraţie la care poate a?unge su,iectul" mo&iliîndu-şi resusele interne încadrul unor situaţii semnificative pentru competenţa dată1 +ceste situaţii pot a%ea un caracter spontan" #nt#lnindu-se #n %iaţa cotidiană a ele%ului" dar" 2ai i2portante s#nt situaţiile intenţionatede #n%ăţare" care s#nt proiectate şi diri?ate de pedagog1 Siu+'ii,$ d$ <n1-'+"$ repreintă conte@tulgeneral #n care are loc acti%itatea de #n%ăţare" condiţionat de 2ecanis2ele de realiare a actului

instructi% (o,iecti%e" 2etode" 2i?loace etc1)" de spaţiul şi ti2pul des$ăşurării" de stilul pedagogic]''" p1 5*^100 +nu2e procesul mo&iliării resurselor interne permite determinarea structurii

competenţei 1 Co2ponentele unei co2petenţe" după Minder M1 ('5) s#nt:• Componenta declarativă 9 savoir-dire - /corespunde unei cunoaşteri teoretice şi

%er,ale" s#nt si2ple noţiuni care nu reiau dec#t una dintre co2ponentele co2petenţei10]4>" p1 *^Cunoştinţele declarati%e per2it $or2area unor 2odele 2intale" care se ,aeaă pe repreentăriale o,iectelor" e%eni2entelor şi legăturilor dintre acesteaA cele care per2it g#ndirea şico2unicarea despre lu2ea #ncon?urătoare" a%#nd posi,ilitatea articulării #n li2,a?e $or2aliate1<ste o cunoaştere de tip static" legată de senaţiile" percepţiile şi repreentările noastre #n raportcu o,iectele" $eno2enele şi persoanele din lu2ea #ncon?urătoare1 ]*" p1'4^

• Componenta procedurală - savoir-faire (priceperi şi deprinderi) - răspunde la#ntre,area0a şti cu21110 " per2ite acţiunea asupra 2ediului şi soluţionarea unor pro,le2e" at#t din

punct de %edere 2otoriu" c#t şi cogniti% ]4>" p1*^1 +ceastă co2ponentă poate $i aplicată direct laanu2ite sarcini" i2plic#nd 2ai 2ulte si2ţuri şi proceduri (/procedura este un ansa2,lustructurat şi progresi% de acţiuni şi deciii care conduc la #ndeplinirea unei sarcini0 ]*" p1'4^):

a şti să faci co!nitiv - presupune acti%ităţi cogniti%e care per2it a deduce in$or2aţii noire$eritoare la in$or2aţia e@istentăA

a şti să faci operaţional - presupune realiarea unei 2odi$icări pe o operaţie" un ele2entAa şti să faci relaţional 9 presupune sta,ilirea relaţiilor cogniti%e dintre di$erite do2enii de

studio" cu scopul de a realia o acti%itate1•

Componeta conativă 9 savoir-Btre- ţine de %oinţă" de a$ecti%itate" de e2oţii şi de2oti%aţii ]'5" p1*^ şi include su,co2ponentele: a putea să acţionezi$ a vrea să acţionezi$ a şti să acţionezi.

Francis T1 e%idenţiaă #n structura co2petenţei o nouă co2ponentă - savoir-a!ir - (a şti săacţionei)" pe care o de$ineşte ca o atitudine de a realia e$icace o acţiune propusă şi odetalieaă printr-un nu2ăr i2ens de aptitudini" cunoştinţe" capacităţi cogniti%e" a,ilităţi şiatitudini socio - a$ecti%e şi $acultatea de a le 2o,ilia #n cadrul reol%ării unor situaţii-pro,le2e1

<ste i2portant să ne re$eri2 şi la 2aterialiarea $inală a co2petenţei şcolare" care se o,ţine#n reultatul e%aluării" +ceastă 2aterialiare se e@pri2ă prin noţiunea de performanţă: / nivelul rezultatelor obţinute, al schimbărilor produse, sub raport cantitativ şi calitativ$ e"primă un ran!

pozitiv ceva mai mare decît stări anterioare, chiar dacă nu unul superior ]8" p1 '5^1

P&1 Meirieu $ace deose,irea #ntre capacitate şi co2petenţă: /7 co2petenţă nu poate să see@pri2e dec#t printr-o capacitate şi o capacitate nu poate niciodată $uncţiona #n %id1 Co2petenţacuprinde cunoştinţe" repreentări de care dispune ele%ul (/sa%oir0) pe c#nd capacităţile see@pri2ă prin aceea ce $ranceii nu2esc /sa%oir-$aire01 ]4" p1 5^

;n unele de$iniţii co2petenţa este identi$icată cu aptitudinea" c&iar dacă acestea au conotaţiidi$erite1 Ter2enul competenţă reuneşte di2ensiunile de personalitate do,#ndite #n cadrul unui

proces de $or2are1 +ptitudinile per2it nu2ai caracteriarea indi%idului şi e@plică di%ersitatea luico2porta2entală" iar co2petenţele pun integral #n %aloare" #n orice 2o2ent şi orice acţiune"aptitudinile" trăsăturile de personalitate şi cunoştinţele acu2ulate" anga?#nd #n plus strategiiledo,#ndite şi uni%ersul cultural $or2at1 +ptitudinile $ac parte din co2petenţele speci$ice ]4" pp158-5^1

I1 Maciuc speci$ică deose,irea dintre co2petenţă şi aptitudine (#nsuşiri potenţiale ceur2eaă a $i puse #n %aloare)" de capacitate (aptitudine #2plinită" consolidată prin e@perienţă"e@erciţiu" asi2ilare de cunoştinţe şi $or2are de deprinderi) şi de atitudine (in%ariant %ectorial al

*5



conduitei)0]46" p1 ^1 +celaşi autor consideră /aptitudinea ($actorul de personalitate) ca oco2ponentă a co2petenţei0 (p1 6)1

=1 C&o2sHU (>) $ace distincţia #ntre co2petenţă şi per$or2anţă" pri2a $iind o capacitatecare nu se 2ani$estă clar şi co2plet" dec#t dacă s#nt condiţii $a%ora,ile de a$ir2are" re2arc#ndu-se ca potenţialitate" $ără a de%eni totdeauna şi co2porta2ent o,ser%a,il" ca structură şi 2ecanis22ental1 De aceea" re2arcă B1 Doron (>>>) ]5*" pp14-4'^" e@istă di$erenţe #ntre co2petenţa

2ini2ală (capacitatea de a #ndeplini satis$ăcător o sarcină" ca grad in$erior al cunoaşterii şia,ilităţilor) şi co2petenţa percepută (construcţie cogniti%ă corespunătoare opiniei pe care o areindi%idul despre propria sa %aloare #n plan cogniti%" cu rol 2oti%aţional" ca o consecinţă ae@perienţelor anterioare de succes3insucces)1

M1 Danilo% e@a2ineaă co2petenţa ca potenţialitatea o2ului de a acţiona" de a e$ectuaacţiuni practice #n ,aa cunoştinţelor do,#ndite ]'5" p1 66^1 Din de$iniţie reiese că co2petenţa

presupune cunoaşterea procedeelor şi 2i?loacelor e$iciente de acţiune şi utiliarea lor conştientă1;n ta,elul de 2ai ?os este preentată relaţia performanţe > capacităţi > competenţe, după G1

Ca,ac1P$"?!"m+n'$,$ C+(+%i-'i,$ C!m($$n'$,$

S#nt do,#ndite #n procesul de

#n%ăţă2#nt" #n concordanţă cuo,iecti%ele operaţionaliate de

pro$esor


#n%ăţă2#nt" #n concordanţă cuo,iecti%eleinter2ediare3speci$ice


#n%ăţă2#nt" orientate spreatingerea o,iecti%elor generale1

Bealia,ile pe ter2en scurt Bealia,ile pe ter2en 2ediu Bealia,ile pe ter2en lungS#nt e%aluate la s$#rşitul uneilecţii sau grup de lecţii #nsituaţii de e%aluare

Se e%alueaă după parcurgereaunui capitol3te2e sau 2odul #nsituaţie de e%aluare

S#nt e%aluate la s$#rşitul unuian sau ciclu de instruire #nsituaţii de integrare

Be$lectă di2ensiunileindi%iduale ale personalităţiiele%ului

Be$lectă di2ensiunile particulare ale personalităţiiele%ului

Be$lectă di2ensiunilegenerale ale personalităţiiele%ului

T+9$,u,R$,+'i+ performanţe capacităţi competenţe! du(- V. C+9+%.;n ur2a concretiărilor e$ectuate" o,ţine2 ur2ătoarea definiţie a competenţei şcolare: o structură finalizată, care se compune din componentele declarativă, procedurală şi conativă4savoir-dire, savoir-faire, savoir-Btre5, !enerate prin mobilizarea unui cuantum de resurseinterne ale subiectului 4cunoştinţe, capacităţi, atitudini5 într-un cadru delimitat de situaţii

semnificative 4peda!o!ic intenţionate sau spontane, cu caracter disciplinar sau inter-transdisciplinar5, şi care se manifestă, în situaţii de evaluare, semnificative şi intenţionate,

printr-o performanţă şcolară.]8>^1+şadar" co2petenţa presupune a şti şi a putea să $aci1 Ceea ce de$ineşte #n 2od esenţial

co2petenţa" pe l#ngă $aptul că se 2ani$estă ca o posi,ilitate de2onstrată şi de2onstra,ilă prin$apte cogniti%e sau acţionale ale su,iectului" este că ea in%ocă organiări3reorganiări continui

ale structurilor e@istente de cunoştinţe" capacităţi" priceperi" deprinderi" atitudini1 +ceasta#nsea2nă că o nouă co2petenţă nu se construieşte pe loc gol" dar" #n ,aastructurării3restructurării ac&iiţiilor anterioare ale celui ce #n%aţă1

Co2petenţa nu poate $i apreciată nu2ai după %olu2ul in$or2aţiei asi2ilate" ci şi dupăgradul de #nţelegere şi 2ăsura priceperii de a opera cu aceasta1 ;n $or2area co2petenţelor tre,uiesă se ia #n considerare ele2entele structurale ale personalităţii: capacităţile" cunoştinţele"deprinderile" priceperile" atitudinile1

Dina2ica procesului de #n%ăţă2#nt din perspecti%a sensului larg denotă $aptul cădes$ăşurarea acestuia se realieaă #n conte@tul interacţiunii unor etape de natură pedagogigă"

psi&ologică" gnoseologică şi logică1 +cestea sunt# perceperea! înţelegerea! a&stractiarea şi generaliarea! fi<area! formarea capacităţilor şi competenţelor şi evaluarea competenţelor.

1 2erceperea este etapa cunoaşterii senoriale" prin contactul direct cu realitatea(2ateriale didactice intuiti%e" e@perienţe)" prin 2i?locirea si2ţurilor şi a #2,inării cu raţionalul-c#nd se $or2eaă i2aginea glo,ală a realităţii su, $or2ă de percepţii şi repreentări1Cunoaşterea

**



u2ană se realieaă la cele două ni%ele ale sale: cunoaşterea senorială care se re$lectă #nsenaţii şi percepţii şi cunoaşterea logică care se re$lectă #n g#ndire şi li2,a?1 Dacă senaţiile se$or2eaă prin re$lectarea o,iectelor" $eno2enelor şi proceselor #n preenţa acestora" percepţiileasigură i2aginea glo,ală a particularităţilor lor1 ;n a,senţa o,iectelor" $eno2enelor şi proceselor se $or2eaă repreentările care se situeaă la 2i?locul distanţei #ntre cunoaşterea senorială şicunoaşterea logică1 ;n procesul educational operaţia intelectuala a perceptiei este ,aa 2etodelor

didactice intuiti%e" care asigură ele%ilor contactul direct cu o,iectele de #n%ăţat" $or2#nd unansa2,lu de repreentări necesare pentru de%oltarea g#ndirii speci$ice do2eniului respecti%1'1 6nţelegerea! a&stractiarea şi generaliarea cunoştinţelor este etapa cunoaşterii logice"

raţionale" a,stracte1 Pe ,aa co2paraţiilor" analiei şi sinteei se di$erenţiaă se2ni$icaţiile şicone@iunile esenţiale" tipice şi generale ale realităţii studiate reali#ndu-se #nţelegerea"a,stractiarea şi generaliarea acestora su, $or2ă de noţiuni" concepte" idei" tee" principii " legi1

Pedagogia şi didactica sunt discipline ştiinţi$ice cu un grad 2are de a,stractiare1 =oţiunilede educaţie" curriculu2" proces de #n%ăţă2#nt" #n%ăţare nu pot $i percepute direct şi concret ci

prin inter2ediul situaţiilor şi $aptelor educaţionale1 De aceea sunt e$iciente 2etodele didactice de2odelare a realităţii" de si2ulare şi i2aginare a situaţiilor educaţionale1 <@peri2entul pedagogics-a do%edit a $i una dintre cele 2ai adec%ate 2etode de cunoaştere şi tras$or2are a realităţii

educaţionale151 )i<area şi stocarea cunoştinţelor este actul de #nregistrare şi $i@are 2entală a

cunoştinţelor asigur#ndu-se 2e2oriarea acestora logică" cre#ndu-se $ondul apercepti% necesar #naintării cunoaşterii1 Fi@area tre,uie să $ie dina2ică #n sensul restructurării şi integrării continuea siste2elor de cunoştinte1 Fi@area cunoştintelor se $ace prin #ntre,ări şi răspunsuri" prin e@erciţiiorale" prin reol%ari de pro,le2e1

Studiul indi%idual este deose,it de i2portant #n $i@area şi stocarea cunoştinţelor1 +cestaeste cu at#t 2ai e$icient cu c#t su,iecţii educaţionali au iniţiati%ă #n căutatea in$or2aţiilor" #nidenti$icarea surselor de in$or2aţie" #n selectarea cunoştinţelor necesare" #n organiarea lor #nsiste2e de cunoştinţe1 ;n acest $el cunoştinţele sunt 2ai ,ine #nţelese" interioriate" put#nd $iredate #ntr-o 2anieră personaliată1

*1 <tapa de formare a capacităţilor de aplicare a cunoştinţelor" de $or2are a priceperilor şideprinderilor intelectuale şi practice" de proiectare şi in%estigaţie ştiinţi$ică1 +ceasta este ,aa$or2ării pro$esionale a ele%ilor1 De%ine din ce #n ce 2ai i2portant nu ceea ce ştie su,iectuleducaţional ci ceea ce ştie el să $acă1 Conţinuturile educaţionale se adapteaă #n aşa $el #nc#t să$ie predo2inant acţionale1 Te&nologia didactică cu rolul de a opera aceste trans$or2ări #ndidactica 2odernă este cea acti%-participati%ă3interacti%ă" care antreneaă" sti2uleaă şi de%oltăcapacităţile acţionale ale su,iecţilor educaţionali 1

41 5valuarea competenţelor - este actul didactic de control (%eri$icare" apreciere" notare) acapacităţilor3capa,ilităţilor (cunoştinţe" aptitudini" deprinderi) şi co2petenţelor1 <%aluareaco2petenţelor porneşte de la de$inirea clară a acestora" drept capacitate de reol%are a pro,le2ei

intr-un conte@t dat1 Prin ur2are" pentru e%aluarea co2petenţelor tre,uie identi$icate pro,le2ele posi,ile şi a?ustat conte@tul1 <%aluarea" #n acest ca" iese din tiparul am învăţat > ştiu > susţin proba" pentru că nu e su$icient doar să ştiu1 <%aluarea e%idenţiaă %aloarea" ni%elul" şi e$icienţa#n%ăţării1

Didactica actuală cu pri%ire la pro,le2atica e%aluării susţine necesitatea integrării e%aluarii#ntregului proces educaţional" #n toate etapele sale1 Cu c#t e%aluarea este 2ai contiuă" 2ai$or2ati%ă şi 2ai acţională cu at#t ea de%ine 2ai e$icientă1

6n sens restrîns 9 cuprinde ansa2,lul a celor docu2ente şcolare de tip reglator" #n cadrulcărora se conse2neaă datele esenţiale pri%ind procesul educati% şi e@perienţele de #n%ăţare pecare şcoala le o$eră ele%ului1 +cest ansa2,lu de docu2ente poartă denu2irea de curriculu2$or2al sau o$icial1

Pro,le2atica conţinutului repreintă un do2eniu $unda2ental al didacticii" pe terenulcăruia se con$runtă di$erite concepţii pedagogice1 Baportat la ceea ce se2ni$ică curriculumul " #naccepţiunea restrînsă a acestui ter2en" conţinutul " alături de scopuri constituie $actori de$initorii1

*4



;n acest sens curriculumul este un document de politică educaţională în care sînt obiectivateconţinuturile, element al procesului de învăţămînt care stabileşte sistemul de obiective, valorileconte"tuale, domeniul de realizare şi evaluarea produselor educaţiei ( Coita ., ;, DD<,!1D1ainaut >" l1 Crişan1 I>" M1 Ionescu" 1 Găideanu >'" G1 P#slaru" '5 ).Curriculu2ul este $or2at din patru co2ponente de$initorii: teleolo!ia educaţiei, conţinuturileeducaţionale , tehnolo!iile 4metodolo!iile5 educaţionale" toate acestea #n integralitatea lor şi

$iecare #n parte $iind deter2inate episte2ologic de teorii" concepte" principii etc1 ( în sens lar! )1Caracteristicile conţinutului:E Stabilitatea - ce asigură %ala,ilitatea anu2itor cunoştinţe (idei" teorii" principii" $or2ule"

te&nologii) şi /repreintă $ondul de aur0 al cunoaşterii şi practicii u2ane de e@e2plu: teore2a luiPitagora" legi din $iică etc1

E Farietatea şi precizia ştiinţifică a conţinuturilor1E :nnoirea, mobilitatea, deschiderea conţinutului 9 proprietăţi ale conţinutului de a se

sc&i2,a şi a se #nnoi per2anent #n $uncţie de trans$or2ările sociale şi de uura anu2itor cunoştinţe teoretice şi practice1

E )mplificarea treptată a conţinutului presupune e@tensiunea şi apro$undarea conţinutului#n $uncţie de trecerea de la o treaptă la alta a #n%ăţă2#ntului1

E %iversificarea şi specializarea - i2plică de%oltarea pro$ilelor şi specialiărilor deeducaţie" apariţia disciplinelor de #n%ăţă2#nt pentru asigurarea noilor cali$icări #ntr-o dina2ică

pro$esională continuă şi integrarea socială e$icientă1)uncţiile conţinutului învăţămîntului 1 %e scop (ideal): presupune selectarea conţinuturilor #n raport cu $inalităţile educaţionale

(ideal" scop" o,iecti%e)1'1 %e mediere %ieaă 2i?locirea conţinutului #n proiectarea3des$ăşurarea procesului de

#n%ăţă2#nt asigur#nd $urniarea in$or2aţiilor necesare151 %e asi!urare a cantităţii e@pri2ată prin %olu2ul de cunoştinţe teoretice şi practice la o

anu2ită disciplină de #n%ăţă2#nt1*1 %e asi!urarea a calităţii repreintă %aloarea" esenţialitatea" consistenţa %ala,ilitatea"

e$icienţa $or2ati%ă a celor trans2ise şi #n%ăţate1Conţinutul procesului de #n%ăţă2#nt este selectat ţin#nd cont de:. 1oncepţia despre educaţie la nivel de politică a educaţiei este o,iecti%ată #n docu2ente

care constituie ,aa curriculu2ului: Le!ea învăţămîntului" docu2ente conceptuale" caresta,ileşte $inalităţile 2acrostructurale ale siste2ului de educaţie şi #n%ăţă2#nt: idealul peda!o!icşi scopurile peda!o!ice1

/. 1oncepţia despre cultură presupune pe ,aa criteriului a@iologic%alori$icareacunoştinţelor $unda2entale ale $iecărui do2eniu (cultura !enerală a disciplinei)"orientate spre cultura de specialitate1

. 1oncepţia despre învăţare" ela,orată #n ,aa teoriilor #n%ăţării1

Criterii şi sursele de selectare a conţinuturilor Conţinuturile o,ligatorii pentru $or2area culturii sociale (ansa2,lul de %alori esenţiale pentru de%oltarea personalităţii #n acord cu idealul educaţional) s#nt asi2ilate #n şcoala generală1Selecţia conţinuturilor #n opinia C1 Creţu" se realieaă #n ,aa a trei categorii de considerente:teoretice, politică educaţională şi considerente personale (Cucoş" p1 >)1

1onsiderentele teoretice= raportarea la cercetările conte2porane" asi2ilarea li2,a?uluiştiinţi$ic" raportarea la $inalităţile educaţiei" trans2iterea strategiilor cogniti%e actuale" adaptareaconţinuturilor la particularităţile de %#rstă şi indi%iduale ale ele%ului1

1onsiderentele de politică educaţională= raportarea la docu2entele reglatoare ale#n%ăţă2#ntului: !egea #n%ăţă2#ntului" planul de #n%ăţă2#nt" progra2e pe arii curriculare şistandarde naţionale de per$or2anţă şcolară1

1onsiderente personale= (la deciia pro$esorului) depind de pre$erinţele pro$esorului" deconcepţia lor despre cultură socială şi pro$esională" de co2petenţele şi stilul didactic al acestoraşi de caracteristicile grupului de ele%i1

*6



Conţinuturile educaţionale s#nt selectate prin strategii pedagogice special #n ,aa unor criterii a@iologice" psi&ologice" logice" pra@iologice din #ntregul patri2oniu cultural al o2enirii1

"ursele de selectare a conţinuturilor s#nt cultura societăţii #n toate di2ensiunile sale cu%alorile culturale esenţiale ale o2enirii1 1Găideanu (>8) a e%idenţiat sursele şi reperele

pertinente ale conţinuturilor ca $iind ştinţele e"acte, tehnolo!iile informaţionale, ştinţele sociale,cultura şi arta, mass-media şi comunicarea, cercetarea peda!o!ică, noile educaţii.

Teoria şi practica didactică (<1 Eoiţa" >>" p1') propun ca modele organiatorice aconţinuturilor = pe discipline" inte!rată şi interdisciplinară" modulară pe !rupe tematice, lineară"concentrică" monodisciplinară, multidisciplinaritatea, pluridisciplinaritatea,transdisciplinaritatea.

Conţinutul procesului de #n%ăţă2#nt" în sens restrîns! se o,iecti%eaă prin ur2ătoareledocumente3piese curriculare3 şcolare1

iesele curriculare reprezintă: concepţii" legi" progra2e naţionale de de%oltare a#n%ăţă2#ntului" deciii gu%erna2entale cu pri%ire la #n%ăţă2#nt şi educaţie" planuri de#n%ăţă2#nt" curriculu2ul de ,aă" curriculu2ul disciplinei3cursului32odulului" 2anualele"suporturile de curs" g&idurile 2etodologice" 2aterialele didactice" culegerile de e@erciţii" lucrări

practice" proiecte didactice etc1

+1 ,#rnea" Gl1 Păslaru ('4" p1) identi$ică 2ai 2ulte ipostae ale produselor curriculare: o,iecti%ări pri2are ( plan de învăţămînt şi pro!rame de studii5$ o,iecti%ărisecundare (manuale şi metodici)$ o,iecti%ări terţiare (orar, planificări calendaristice, proiecte

peda!o!ice5.Cu""i%u,um n+'i!n+, pentru #n%ăţă2#ntul o,ligatoriuA el este cadrul de re$erinţă pentru

#ntregul siste2 de #n%ăţă2#nt1 <l se do%edeşte a $i $le@i,il şi generos" din 2ai 2ulte puncte de%edere: preintă un decupa? al do2eniilor #n%ăţării pe arii curriculare" cu o,iecti%e generale şico2une care se departa?eaă prin disciplineA ciclurile curriculare sunt apropiate de de%oltarea%#rstelor" au o,iecti%e speci$ice şi asigură o coerenţă pe %erticală a disciplinelorA curricula pediscipline (progra2ele) $ac posi,ilă operaţionaliarea planului de #n%ăţă2#nt" $iind construite petrunc&i co2un şi curriculu2 la deciia şcolii1

Curriculu2ul naţional #n Bepu,lica Moldo%a este ela,orat pe trepte de #n%ăţă2#nt:educaţia ti2purie şi preşcolară" #n%ăţă2#ntul pri2ar" #n%ăţă2#ntul gi2naial şi #n%ăţă2#ntulliceal1

ro!rama şcolară este parte a Curriculu2ului national1 Ter2enul de curriculu2 deri%ă dinli2,a latină unde" printre altele" insea2na drum către1 ro!rama şcolară descrie o$ertaeducaţională a unei anu2ite discipline pentru un parcurs şcolar deter2inat1 Filoso$iaconte2porană a educaţiei a e%idenţiat di$erenţa dintre o educaţie ,aată pe %u""i%u,um" adicăa%#nd ca ele2ent central la toate eta?ele sale activitatea de proiectare şi pro!rama analitică" careare #n centrul acti%ităţii didactice ideea de pro!ramare a traseului ele%ului către un ţel cunoscutşi i2pus doar de către adulţi1

Conceptual" pro!ramele şcolare actuale" se di$erenţiaă de ""progra2ele analitice0 prinaccentul pe care #l pun pe interioriarea unui 2od de g#ndire speci$ic $iecărui do2eniu transpus#n şcoală prin inter2ediul unui o,iect de studiu" nu pe succesiunea conţinuturilor şi pe nu2ărulde ore alocat lor1

+ctualele progra2e şcolare su,liniaă i2portanţa rolului reglator al ac&iiţiilor ele%ilor #n plan formativ. 1entrarea pe competenţe repreintă 2odalitatea care $ace ca sintag2a centrarea pe elev să nu ră2ană o loincă $ără conţinut1

roiectarea curriculumului pe competenţe %ine #n inta2pinarea cercetărilor din psi&ologiacogniti%ă" con$or2 cărora" prin competenţă, se realizează în mod e"emplar tranferul şimobilizarea cunoştinţelor şi a depriderilor în situaţii3conte"te noi şi dinamice1

Modelul de proiectare curriculară centrat pe co2petenţe si2pli$ică structura

curriculu2ului şi asigură o 2ai 2are e$icienţă a proceselor de predare3#n%ăţare şi e%aluare1+cesta per2ite operarea la toate ni%elurile cu aceeaşi unitate: co2petenţă" #n 2ăsură să orientee

*8



de2ersurile agenţilor i2plicaţi #n procesul de educaţie: R conceptorii de curriculu2A R inspectoriiAR specialiştii in e%aluareA R ele%iiA R pro$esoriiA R părinţii1

Fără a intra #n detalii conceptuale" sta,ili2 c#te%a de$iniţii de lucru necesare pentrue@plicarea 2anierei #n care au $ost concepute progra2ele şcolare1

+2 de$init %!m($$n'$,$ ca $iind ansa2,luri structurate de cunoştinţe şi deprinderido,#ndite prin #n%ăţareA acestea per2it identi$icarea şi reol%area #n conte@te di%erse a unor

pro,le2e caracteristice unui anu2it do2eniu1Structura pro!ramei şcolare cuprinde: o notă de preentare" Co2petenţe-c&eie trans%ersale pentru siste2ul de #n%ăţă2#nt din Bepu,lica Moldo%a" care au $ost de$inite pe ,aaco2petenţelor-c&eie sta,ilite de Co2isia europeană şi a pro$ilului a,sol%entului" Co2petenţeletransdisciplinare pentru treapta pri2ară de #n%ăţă2#nt descendente din siste2ul de co2petenţe-c&eie trans%ersale 2enţionate" co2petenţe speci$ice disciplinei" su,co2petenţe şi conţinuturi"%alori şi atitudini" sugestii 2etodologice (%ei detalii #n curriculu2" '" pp16->)1

Componenta fundamentală a programei este cea referitoare la competenţele specificedisciplinei! su&competenţe şi conţinuturi 1

Pentru a asigura o 2ar?ă cat 2ai largă de acoperire a o,iectelor de studiu" s-a pornit de la odi$erenţiere c#t 2ai $ină a etapelor unui proces de învăţare1 +cestora le corespund categorii de

co2petenţe organiate #n ?urul c#tor%a ver&e definitorii , ce e@pri2ă co2ple@e de operaţii2entale:

1 R$%$(+"$+ - concretiată prin ur2ătoarele concepte operaţionale:-identi$icarea de ter2eni" relaţii" proceseA- o,ser%area unor $eno2ene" proceseA- perceperea unor relaţii" cone@iuniA- no2inaliarea unor concepteA- culegerea de date din surse %ariateA- de$inirea unor concepte1'1 P"$,u%"+"$+ ("im+"- (a datelor) - concretiată prin ur2ătoarele concepte operaţionale:- co2pararea unor date" sta,ilirea unor relaţiiA- calcularea unor reultate parţialeA- clasi$icarea datelorA- repreentarea unor dateA- sortarea-discri2inareaA- in%estigarea" descoperirea" e@plorareaA- e@peri2entarea151A,*!"imi&+"$+ - concretiată prin ur2atoarele concepte operaţionale:-reducerea la o sc&e2ă sau 2odelA-anticiparea unor reultateA-re2arcarea unor in%arianţiA

-repreentarea datelor -reol%area de pro,le2e prin 2odelare sialgorit2iare14.E("im+"$+ concretiata prin ur2atoarele concepte operaţionale:-descrierea unor stări" siste2e" procese" $eno2eneA-generarea de ideiA-argu2entarea unor enunţuriA-de2onstrarea15.P"$,u%"+"$+ )$%und+"- (a reultatelor) 9 concretiată prin ur2atoarele concepte

operaţionale:-co2pararea unor reultate" date de ieşire" concluiiA

-calcularea" e%aluarea unor reultateA-interpretarea reultatelorA-analia de situaţiiA

*



-ela,orarea de strategiiA-relaţionări #ntre di$erite tipuri de repreentări" #ntre repreentare şi o,iect16.T"+n)?$"u, care poate $i concretiat prin ur2atoarele concepte operaţionale:-aplicarea #n alte do2eniiA-generaliarea şi particulariareaA-integrarea unor do2eniiA

-%eri$icarea unor reultateA-opti2iarea unor reultateA i:

-transpunerea #ntr-o altă s$erăA-negociereaA-realiarea de cone@iuni #ntre reultateA-adaptarea şi adec%area la conte@t1C!m($$n'$,$ )($%i?i%$ ce se ur2ăresc a $i $or2ate la ele%i pe parcursul treptei de

#n%ăţă2#nt şcolare precu2 şi )u9%!m($$n'$,$ $iecărui an de studiu" deri%ate din acestea" sesta,ilesc pornind de la 2odelul de generare prin gruparea categoriilor de concepte operaţionale#n $uncţie de do2inantele a%ute #n %edere1

V+,!"i,$ /i +iudini,$ apar #n 2od e@plicit su, $or2a unei liste separate #n progra2a

$iecărui o,iect de studiu1 <le acoperă #ntreg parcursul #n%ăţă2#ntului şcolar pe trpepte de#n%ăţă2#nt şi orienteaă di2ensiunile a"ioio!ică şi afectiv-atitudinală a$erente $or2ării

personalitaiii din perspective fiecărei discipline. Bealiarea lor concretă deri%ă din acti%itateadidactică per2anentă a pro$esorului" constituind un i2plicit al acesteia1 Galorile şi atitudinile auo i2portanţă egală #n reglarea procesului educati% ca şi co2petenţele - care acoperă di2ensiuneacogniti%a a personalităţii - dar se supun altor criterii de organiare didactico-2etodică şi dee%aluare1

Su*$)ii,$ m$!d!,!*i%$ cuprind reco2andări generale pri%ind 2etodologia de aplicare a progra2ei1 +ceste reco2andări se pot re$eri la:

- des$asurarea e$ecti%ă a procesului de predare3#n%ăţare" centrat pe $or2area deco2petenţe:

- identi$icarea celor 2ai adec%ate 2etode şi acti%ităţi de #n%ăţareA- dotări32ateriale necesare pentru aplicarea #n condiţii opti2e a progra2eiA- e%aluarea continuă1Dincolo de structura unitară a progra2elor şcolare" curriculu2ul naţional actual propune o

ofertă fle"ibilă" ce per2ite pro$esorului adaptarea cadrului $or2al la personalitatea sa şi la specificul colectivului de elevi cu care lucreaă" #n condiţiile #ncadrării #n ,ugetul de ti2p alocat prin planul-cadru şi progra2a şcolară1

1urriculumul învăţămîntului primar este preentat prin curricula disciplinelor şcolareli2,a de instruire (ro2#nă3rusă" li2,ile 2inorităţilor naţionale ucraineană" găgăuă" ,ulgară)"2ate2atică" li2,a străină" istorie" ştiinţe" educaţie 2uicală" educaţie te&nologică" educaţie

$iică" artă plastică" educaţie 2oral- spirituală1<la,orarea şi apro,area consecuti%ă a docu2entelor curriculare pentru toate treptele de#n%ăţă2#nt a asigurat o a,ordare unitară a tuturor aspectelor 2etodico-didactice" o a?ustare ao,iecti%elor de instruire la necesităţile de perspecti%ă ale ele%ilor şi ale societăţii" orientarea clarăa 2anagerilor şcolari" cadrelor didactice şi a părinţilor către reultatele instruirii1

P,+nu, %+d"u sta,ileşte: ariile curriculare" disciplinele şcolare (o,iectele de studiu) ceur2eaă a $i studiate şi succesiunea acestora pe ani şcolariA nu2ărul săptă2#nal şi anual de ore3o,iect de studiu" la $iecare an de studiuA structura anului şcolar" adică succesiunea inter%alelor deti2p a$ectate studiilor" %acanţelor" e@a2enelorA siste2ul de acces şi siste2ul de $inaliare a

pregătirii" 2odalităţile de e%aluare1Proiectarea unui plan 9 cadru de #n%ăţă2#nt i2plică lucru #n ec&ipă şi se realieaă #n trei

etape: etapa de e@pertiă ştiinţi$ică" etapa de e@pertiă practică şi etapa de e@pertiă deciională1Caracterul unitar al planului asigură o pregătire uni$or2ă a populaţiei şcolare pentru unanu2it ni%el al #n%ăţă2#ntului sau tip de şcoală1

*>



Planul-cadru de #n%ăţă2#nt din Bepu,lica Moldo%a a $ost ela,orat şi apro,at ca undocu2ent reglator strategic" care are drept $uncţie principală structurarea $or2ală a siste2ului de#n%ăţă2#nt #n ceea ce pri%eşte relaţiile dintre co2ponentele sale: ni%ele" arii curriculare" o,iectede studiu" sc&e2e orare etc1

Planul-cadru pentru #n%ăţă2#ntul pri2ar" gi2naial şi liceal din BM ur2ăreşte ur2ătoareleo,iecti%e:

- asigură $or2area personalităţii #n raport cu potenţialul acesteia şi cerinţele societăţiide2ocraticeA- %ieaă instituirea #n%ăţă2ntului #n perspecti%a educaţiei continue" a interdisciplinarităţii

şi curriculu2ului ca conceptA- asigură coerenţa curriculară #ntre ni%elele şi treptele şcolare" sta,ileşte un nu2ăr 2ini2

de discipline şi ore pe săptă2nă la $iecare clasăA- sta,ileşte curriculu2ul-nucleu (2ini2u2ul de discipline şi ore) şi curriculu2ul la deciia

şcolii (2a@i2u2ul de discipline şi ore)" curriculu2ul opţionalA- o$eră posi,ilitatea de a ec&ili,ra ponderea disciplinelor şcolare #n cadrul siste2ului

educaţional" de a integra disciplinele şcolare pe %erticală şi oriontală (principiul co2ple@ităţii)A- racordeaă disciplinele şcolare la o,iecti%ele educaţionale şi particularităţile $iiologice"

psi&ologice şi cogniti%e ale ele%ilor (#n%ăţă2nt pri2ar" gi2naial)A- presupune sta,ilirea unui nu2ăr ec&ili,rat de discipline şcolare şi de unităţi de ti2p" care

ar crea o situaţie de #n%ăţare 2ai producti%ă la ni%elul potenţialului propriu al ele%ilor (principiuldescongestionării)A

- %ieaă realiarea dreptului $iecărui ele% la %alori$icarea 2a@i2ă a potenţialului propriu#n rit2ul propriu (principul egalităţii şanselor)A

- include nu2ărul 2ini2 şi 2a@i2 de ore pentru $iecare disciplină" tip de şcoală" an destudiu (principiul $le@i,ilităţii şi centraliării)" asigurnd li,ertatea instituţiei de a-şi ela,orasc&e2a orară1

+st$el" planul-cadru i2ple2entat #n #n%ăţă2#ntul secundar general din BM include:Vnucleul invariant 9 nu2ărul de ore şi discipline o,ligatorii pentru toţi ele%ii şi toate

tipurile de şcoli preuni%ersitare" 2enit să asigure standardul 2ini2 o,ligatoriu1Varii curriculare 9 seturi de discipline şcolare" clasi$icate #n ,aa do2eniului de

cunoaştere şi tipurilor de acti%ităţi apropiate0AVcurriculum la decizia şcolii 9 alegerea disciplinelor şi nu2ărului de ore pnă la nu2ărul

de ore 2a@i2AVcurriculum opţional 9 nu2ărul de discipline opţionale pre%ăute pentru deciia şcoliiAV schema orară 9 planul-cadru de #n%ăţă2nt concretiat la ni%elul clasei (%ariantă)1Cu""i%u,umu, di)%i(,in+"8/%!,+" - docu2ent ce pre$igureaă conţinutul procesului

instructi%-educati% la disciplinele de #n%ăţă2#nt şi repreintă instru2entul didactic şi docu2entulnor2ati% principal ce descrie condiţiile #n%ăţării şi per$or2anţele de atins la disciplinele şcolare

#n clasele pri2are" e@pri2ate #n: competenţe-su&competenţeA conţinuturiH activităţi de învăţareşi evaluare.Constată2" că strucrura curriculu2ului şcolar pe discipline repreintă instru2entul didactic

şi docu2entul reglator principal" ela,orat #n ,aa standardelor educaţionale de co2petenţă şi deconţinut" care conse2neaă o$erta educaţională o,ligatorie a unei anu2ite discipline pe un

parcurs educaţional deter2inat1Curriculu2ul disciplinar concretieaă principalele opinii 2oderne de politică educaţională

şi cuprinde ur2ătoarele co2ponente:o concepţia didactică a disciplinei$o administrarea disciplinei$o competenţele specifice disciplineiHo repartiarea conţinuturilor pe clase şi unităţi de timpHo su&competenţe! conţinuturi şi activităţi de învăţare-

evaluare.

4



Competenţele specifice disciplinei deri%ă din idealul educaţional" co2petenţele-c&eietrans%ersale şi co2petenţele transdisciplinare pentru treapta pri2ară de #n%ăţă2#ntA au un grad#nalt de generalitate şi se de$inesc ca $inalităţi ale treptei pri2are de #n%ăţă2#nt1

"u&competenţele se deduc din co2petenţele speci$ice şi le particularieaă prin racordarela conţinuturile deli2itate pentru $iecare clasă1

Conţinuturile 9 ca $or2ă de re$lectare a culturii 2ateriale şi spirituale a u2anităţii 9

repreintă unităţi de cunoaştere" resursă esenţială a #n%ăţării" 2i?loace prin care se ur2ăreşte$or2area co2petenţelor preconiate1 Conţinuturile se selecteaă #n concordanţă cu structuralogică a disciplinei" cultura naţională şi uni%ersală" 2odul de %iaţă al societăţii" atitudinilesociale şi credinţele religioase etc1A %#rsta şi potenţialul copilului" interesele şi ne%oile luiindi%iduale şi sociale1 Moderniarea curricula a 2ai a%ut #n %edere şi reducerea /supra#ncărcării0conţinuturilor curriculare" or" cantitatea de cunoştinţe nu ar $i aceea care deter2ină calitatea$or2ării şcolare sau a #n%ăţa 2ai 2ult nu #nsea2nă şi a #n%ăţa 2ai ,ine1

Activităţile de învăţare/evaluare constituie e@e2ple reco2andate de situaţii se2ni$icati%e" prin care" #n procesul parcurgerii conţinuturilor corespunătoare" se pot 2o,iliasu,co2petenţele proiectate1

Curricula s#nt destinate cadrelor didactice" autorilor de 2anuale şi 2ateriale didactice"

$actorilor de deciie" părinţilor1Cadrele didactice %or utilia curricula pentru proiectarea şi realiarea procesului

educaţional la disciplina corespunătoare1 Curricula sti2uleaă creati%itatea şi li,ertatea cadrelor didactice1 ;n pre2isa realiării co2petenţelor speci$ice şi a su,co2petenţelor proiectate" #ncondiţiile parcurgerii integrale a conţinuturilor o,ligatorii" #n%ăţătorul" #n $uncţie de speci$iculresurselor u2ane şi 2ateriale" are dreptul:

- să 2odi$ice ti2pul e$ecti% pentru parcurgerea conţinuturilorA- să propună o %arietate de acti%ităţi de #n%ăţare3e%aluareA- să proiectee şi să realiee strategii de predare-#n%ăţare şi e%aluare originale" opt#nd

pentru te&nici şi 2etode %ariate1M+nu+,u, /%!,+" este un docu2ent şcolar o$icial de politică educaţională care asigură

concretiarea curricula şcolară" #ntr-o $or2ă care %ieaă preentarea co2petenţelor (cunoştinţelor şi capacităţilor) #ntr-un 2od siste2atic" prin di$erite unităţi didactice"operaţionalia,ile" #n special din perspecti%a ele%ului" pe capitole" su,capitole" grupuri de lecţii"sec%enţe de #n%ăţare1 Pe l#ngă acestea" 2anualul cuprinde şi in$or2aţii pentru realiareasarcinilor de #n%ăţare" sarcini de lucru supli2entare" surse supli2entare pentru co2pletareacunoştinţelor" e@erciţii pentru autoe%aluare1

Din punct de %edere al acti%ităţii #n%ăţă2#ntului" 2anualul are ur2ătoarele $uncţii:\ Funcţia de in$or2are reidă #n necesitatea selectării cunoştinţelor" ast$el #nc#t să asigure

progresi%itatea şi să e%ite supra#ncărcarea1\ Funcţia de $or2are" educati%ă: orice sec%enţă de #n%ăţare cuprinde o latură educati%-

$or2ati%ă" e@e2ple şi reco2andări ale aplicării cunoştinţelor" priceperilor #n %iaţa de i cu i1\ Funcţia de structurare a #n%ăţării ]Constantin Cucoş^1 7rganiarea #n%ăţării se poaterealia #n 2ai 2ulte $eluri:

• de la e@perienţa practică la teorieA• de la teorie la aplicaţiile practice" prin controlarea ac&iiţiilorA• de la e@erciţii practice la ela,orarea teorieiA• de la e@poeu la e@e2ple" ilustrăriA• de la e@e2ple şi ilustrări la o,ser%aţie şi analiă1

\ Funcţia de g&idare a #n%ăţării1 <@istă alternati%ele:• repetiţia " 2e2orarea" intuirea 2odelelorA•

acti%itatea desc&isă şi creati%ă a ele%ului" care poate utilia propiile sale e@perienţe şio,ser%aţii1

4



Pentru realiarea unui 2anual se cer a $i respectate o serie de e@igenţe de ordin didactic"igienic" estetic1

+pariţia 2anualelor alternati%e este salutară #n 2ăsura #n care ele respectă aceste cerinţeAele %in at#t #n a%anta?ul ele%ilor" dar şi #n a%anta?ul pro$esorului" propun#nd structuri deoperaţionaliare a conţinuturilor ec&i%alente din punct de %edere al conţinutului" sti2ul#nd$or2area co2petenţelor ur2ărite unitar la ni%elul unui curriculu2 unic" desc&is pedagogic din

perspecti%a proiectării şi a de%oltării curriculare1Conţinuturile curriculu2-ului $iind" #n principiu nondirecti%e" autorii de 2anualealternati%e pot recurge la 2odele di$erite şi originale de tratare didactică a 2aterieiA lor le re%ine#n #ntregi2e sarcina selectării şi structurării te@telor" a sec%enţelor de co2unicare" e@erciţiilor"2aterialelor ilustrati%e precu2 şi organiarea unităţilor de conţinut1

Manualele se grupeaă #n 2ai 2ulte tipologii sau categorii" după di%erse criterii: dupăapartenenţă (2anuale pentru ele%i şi pentru pro$esor)A după 2etoda pedagogică i2plicată(2anual progra2at şi 2anual cu conţinut repartiat pe lecţii şi ti2p)A după gradul de desc&idere

pentru autoin$or2are (2anual cu uni%ers #nc&is şi 2anual cu desc&idere spre alte surse)A după participare la ela,orare (2anual de autor" 2anual-culegere de te@te)A după 2odul de reol%are asarcinilor (docu2ente de co2pletat" docu2ente au@iliare" 2anuale construite după e@perienţa

ele%ilor)1P,+ni?i%-"i,$ %+,$nd+"i)i%$" ade%ăratele 2anuale ale pro$esorilor" preintă 2odulul

pedagogic al disciplinei" ta,loul $inalităţilor şi co2petenţelor disciplinei" standardele de per$or2anţe pe ani de studii 3se2estre 3 capitole" datele calendaristice şi de susţinere a $iecăreiacti%ităţi" $or2a de des$ăşurare a lecţiei" instru2entele de e%aluare" 2etodele şi procedeele$olosite" progra2ul propriu al cadrului didactic1

Gidu"i,$ n!"m$,$ m$!d!,!*i%$ +,$ m+$"i+,$ )u(!" ce descriu condiţiile de aplicareşi 2onitoriare a procesului curricular1 Begula $unda2entală a ela,orării acestui tip de produscurricular se re$eră la corespondenţa necesară dintre starea de pregătire a ele%ului pentrureceptarea unor noi conţinuturi şi 2odul de preentare a acestora pentru a declanşa " 2enţine şi

perpetua #n%ăţarea1 7aterialele didactice au"iliare sunt tot 2ai solicitate de #n%ăţarea acti%ă" de studiul

independent şi de către pro$esor #n strategia pro2o%ată" #n depăşirea utiliării nu2ai a unei sursede in$or2are- $or2are" cu2 este 2anualul1 Menţionă2 unele dintre acestea: culegeri de te@te"cresto2aţii" culegeri de e@erciţii şi pro,le2e" atlase" al,u2e" 2ape te2atice" casete %ideo" seturide $işe de lucru di$erenţiate" #ndru2are" culegeri de studii şi articole te2atice" g&iduri pentruele%i şi pro$esori" cursul esenţialiat" situaţii de #n%ăţare posi,ile redactate #n 2ateriale speci$ice"

pro,ele de e%aluare1 Materiale au@iliare recent pro2o%ate sunt e@pri2ate în instruirea asistatăde calculator 4()15.

O"+"u, /%!,+" repreintă o altă 2odalitate de organiare a conţinutului #n%ăţă2#ntului" undocu2ent de concretiare a planului de #n%ăţă2#nt la ni%elul acti%ităţii concrete a unei unităţi

şcolare1 <l particularieaă aplicarea planului de #n%ăţă2#nt #ntr-o unitate şcolară" prin adaptareala condiţiile concrete de realiareA nu2ăr de clase pe oriontală şi pe %erticală" pro$ilurie@istente" nu2ărul cadrelor didactice şi nor2area acti%ităţii lor pe specialităţi" condiţii de spaţiu(clase" la,oratoare" ateliere)1

1erinţe peda!o!ice în elaborarea orarului şcolar : respectarea cur,ei de e$ort ilnic şisăptă2#nalAalternarea disciplinelor ca di$icultate" co2ple@itate" do2eniuA crearea ti2pului li,er"con$or2 nor2elor igienico-sanitare şi psi&osocialeA respectarea regi2ului ilei" săptă2#niiAe%itarea supraaglo2erării cu acti%ităţi opţionale" e@traşcolare" te2e pentru acasăA alternareatipurilor de acti%ităţi" grupelor de discipline1

+şadar" la $inal pute2 conc&ide: toate aceste docu2ente şcolare" prin care se o,iecti%eaăconţinutul #n%ăţă2#ntului" au un caracter dina2ic" desc&is" de la o perioadă istorică la alta1

+nasa2,lul de docu2ente şcolare-curriculu2 o$icial sta,ilesc co2petenţele şi capacităţile$inaleA standardele de per$or2anţă prin care se e%alueaă co2petenţeleA su,co2petenţele şi

4'



o,iecti%ele operaţionale" 2odalităţile de testare a lorA unităţile de conţinutA sugestii pri%ind proiectarea " des$ăşurarea şi e%aluarea e@perienţelor de #n%ăţare1

Pentru cadrul didactic" curriculu2ul şcolar este principalul g&id #n proiectarea şides$ăşurarea acti%ităţii de #n%ăţare" a%#nd o %aloare operaţională şi instru2entală1 Cu alte cu%inteacesta este un re!lator al li,ertăţii pro$esorului #n plani$icarea acti%ităţii1

3.3 P"!%$)u, d$ <n1-'-m<n %+ "$,+'i$ ("$d+"$<n1-'+"$$1+,u+"$

3.3.0 P"$d+"$+După cu2 a2 2enţionat #n su,unitatea 1' un ni%el al structurii procesului de #n%ăţă2#nt-nivelul acţiunilor principale des$ăşurate i2plică printr-o corelati%itate $uncţională: predarea-învăţarea-evaluarea ca relaţie co2ple@ă e@istentă #ntre pro$esor şi ele%" realia,ilă pe di$erite

planuri la ni%elul procesului de #n%ăţă2#nt1;n accepţie actuală" procesul de învăţămînt se de$ineşte ca inte!rare or!anică a celor trei

aspecte fundamentale= predare- învăţare- evaluare" accentul pun#ndu-se pe organiarea opti2ă ainteracţiunilor dintre acestea" sc&e2atic redată #n fi!ura de mai ?os, C!n$iun$+ ("$d+"$

<n1-'+"$$1+,u+"$.

45



+i!ura ;. C!n$iun$+ ("$d+"$<n1-'+"$$1+,u+"$

;n didactica tradiţională" #n accepţiunea lui didasHein (a #n%ăţa pe alţii)" predarea a $ostcunoscută ca acti%itate de co2unicare" de trans2itere a in$or2aţiilor" de preentare de către

pro$esor a 2ateriei de #n%ăţat" sau" #n e@pri2area lui E1+1Co2enius" arta de a #n%ăţa pe alţii01;ncep#nd cu s$#rşitul secolului al I-lea" predarea tradiţională este plasată ca un $eno2en

ce necesită crearea unui nou cadru teoretic de a,ordare cu noi cerinţe indi%iduale şi sociale deinstruire ce continuă şi #n preent1 Procesul de conceptualiare a predării se intensi$ică" ur2#ndcursul sc&i2,ării succesi%e a unor paradig2e de in%estigaţie şi educaţie" al căror i2pact se %aregăsi #n noi #ncercări de rede$inire şi re$acere de i2agine ale acestui $eno2en (Cerg&it" I1" ''"

p1''8)1 Deşi ter2enul de predare0 se păstreaă #n li2,a?ul pedagogic" acti%itatea pe care odese2neaă a e%oluat continuu" de%enid 2ult 2ai co2ple@ă şi 2ai pro$undă" #n$ăţiş#ndu-se

astăi ca un co2ple@ de $uncţii1 +ceste e%oluţii ale se2anticii ter2enului de predare suntspri?inite $ie de noile teorii ale #n%ăţării" $ie de noile paradig2e educaţionale deter2inate de noile

paradig2e culturale" $ie de concepţiile psi&opedagogice şi didactice care s-au conturat #n ti2p1Mo2entul decisi% #n rede$inirea predării" consideră I1 Cerg&it" #l repreintă trecerea de la

pedagogia trans2iterii la aşa-isele pedagogii acti%e şi constructi%e" ceea ce i2pune o răsturnarede optică #n practicile #n%ăţă2#ntului (''" p1 '')1 <ste acea trecere de la training0 lalearning0" #n%ăţarea trec#nd #naintea predării" locul ele%ului care este #n%ăţat0 $iind luat treptatde ele%ul care #n%aţă0" co2unicarea cu cadrul didactic" interacţiunea" 2anage2entul #2,răc#ndnoi $or2e şi apăr#nd noi $uncţii ale predării1 Treptat" actul predării #şi re%iuieşte rolurile şi #şidi%ersi$ică $uncţiile şi 2etodologiile a$erente acestora1 Dacă la aceasta adăugă2 şi $aptul că noilesiste2e didactice care se %or i2pune %or a%ansa şi ele restructurări de roluri şi apariţii de noi$uncţii" #nţelege2 cu2 şi de ce se trece #n caul conceptului de predare de la de$iniţii2ono$uncţionale la de$iniţii poli$uncţionale1 Poli$uncţionalitatea #şi găseşte o,iecti%area $ie #n

5valuarea este:In$or2are asupra stadiului de $or2are AControlul cunoştinţelor" capacităţilor" atitudinilorAMăsurarea reultatelor #n%ăţăriiA+preciere şi notareABeglarea procesului de predareADiagnosticarea cauelor insuccesului şcolarAPronosticarea disponi,ilităţilorAConştientiarea potenţialului indi%idualA7rientarea pro$esională etc1Constatare e$icienţii in$luenţelor $or2ati%eA+2eliorarea reultatelor #n%ăţăriiA

+plicarea di$eritor te&nici de apreciere

4*

2redarea constituie:• De%oltarea 2oti%aţiei pentru #n%ăţareA• Trans2iterea cunoştinţelorA• +ntrenarea studenţilor #n căutări

şi descoperiri personaleA• De2onstraţii" e@erciţii" aplicaţiiA• For2are de capacităţi şi atitudiniA• +nalie şi co2entariiA•

+precieri criticeA• Instruire prin acţiune• <la,orare de strategii didacticeA• +cti%itate 2ultidirecţionalăA• 7rganiare e$icientă a grupului de

ele%iA• <%idenţa e$orturilor de #n%ăţare a

ele%ilor

6nvăţarea este:• +c&iiţie de cunoştinţeA• +uto$or2are de capacităţi" atitudiniA• +si2ilare de strategii cogniti%eA• Sc&i2,are produsă #n

co2porta2entul ele%uluiA• Capacităţi de trans$er" aplicare"

de%oltare a in$or2aţieiA•

For2area concepţiei necesareintegrării pro$esionaleA• For2area 2oti%aţiei intrinseciA• Conştientiarea %alorilor pro$esionaleA• De%oltarea capacităţilor

acţionale şi relaţionaleA• Interioriarea e@perienţelor

pri%ind rolurile socialeA• <la,orarea traseului de



2ai 2ulte de$iniţii atri,uite predării" cu accent pe una sau alta" $ie su, $or2a unor enunţuriintegratoare a 2ai 2ultor $uncţii1

!iteratura de specialitate preintă nu2eroase de$iniţii ale predării dintre care preentă2c#te%a:

I2redarea repreintă acţiunea cadrului didactic de trans2itere a cunoştinţelor la ni%elulunui 2odel de co2unicare unidirecţional" a$lat #n concordanţă cu anu2ite cerinţe 2etodologice

care condiţioneaă #n%ăţarea" #n general" #n%ăţarea şcolară #n special1 ( %icţionar de termeni peda!o!ici" Sorin Cristea" <DP" Qucureşti" p1 568)1ICon$or2 %icţionarului de peda!o!ie (<DP" >8>" p1 54) predarea 9 ter2en

corespunător acti%ităţii de /a #n%ăţa pe altul0" denu2ită de engl. teach" de $r1 ensei!ner " deger2. lehrenA $iindcă #n li2,a ro2nă" a #n%ăţa se re$eră at#t la su,iectul educaţiei" c#t şi lao,iectul educaţiei" acti%itate des$ăşurată de pro$esor #n cadrul lecţiei" spre a deter2ina la ele%iacti%itatea de #n%ăţare" a2,ele acti%ităţi $iind #n interacţiune #n siste2ul pe care #l constituie

procesul de #n%ăţă2#nt1I;n opinia autorului Ioan Cerg&it predarea este un ansa2,lu co2ple@ de acţiuni şi

co2porta2ente didactice speci$ice" destinate producerii #n%ăţării1 In opinia pro$esorului Bo2iţăIucu cu pri%ire la acti%itatea de predare con$or2 lucrării (nstruirea şcolară: predarea este o

sc&i2,are pro%ocată a ceea ce este #n ceea ce tre,uie să $ie 9 $inalitate a actului de #n%ăţare" prinanga?area ele%ilor #ntr-o nouă e@perienţă de #n%ăţare1 Calitatea acti%ităţii de predare este dată de

potenţialul ei cogniti%" a$ecti% şi psi&o2otor trans$or2ator1;n 2odelele didactice tradiţionale predarea se reu2a la o si2plă preentare a 2ateriei" #n

ti2p ce didactica 2odernă pri%eşte predarea ca pe un co2ple@ de $uncţii şi acţiuni 2ultiple şi%ariate1 Predarea este o acti%itate do2inantă a pro$esorului şi o %aria,ilă cauală de care depinde"#n 2are 2ăsură" starea de pregătire a ele%ilor1

Printre cele 2ai interesante accepţii 2oderne date predării se nu2ără şi cea 2anagerială"con$or2 căreia predarea ar repreenta un ansa2,lu de operaţiuni şi acţiuni siste2atice de

plani$icare" organiare" #ndru2are" control" e%aluare şi deciie a procesului de instruire1 2rincipalele accepţii ale predării sunt ur2ătoarele: predarea ca transmitere, predarea ca

ofertă de e"perienţe, predarea ca formă de diri?are a învăţării, predarea ca !estiune a învăţării şi predarea ca ansamblu de comportamente didactice specifice1

44



redarea ca transmitere. ;n practica instrucţiei tradiţionale" acti%itatea de predare este%ăută ca trans2itere de cunoştinţe şi te&nici de acţiune1 + preda #nsea2nă a da" a o$eri" atrans2ite #n 2od siste2atic cunoştinţe speci$ice unei disciplineA a preenta 2ateria" a in$or2a" a2i?loci un trans$er de in$or2aţiiA a co2unica o serie de cunoştinţe" de reultate" de cercetăriştiinţi$iceA a e@pune o lecţie ect1

redarea ca ofertă de e"perienţe. ;n această perspecti%ă" predarea se de$ineşte ca o$ertă a

unei progresii de e@perienţe cogniti%e" acţionale şi a$ecti%e deter2inate şi diri?ate #n 2odintenţionat spre %alori (a@iologic)1 Prin trăirea conştientă şi i2plicată a acestor e@perienţe" ele%ul#şi de%oltă propriile e@perienţe #n %irtutea cărora se aproprie de ade%ăr" pătrunde #n 2ieullucrurilor" surprinde esenţa şi se2ni$icaţia u2ană şi socială a acestora1 <senţial este ca ele%ii săe@tragă tot ce se poate e@trage din aceste e@perienţe1

redarea ca formă de diri?are a învăţării. + preda" cu sensul de a diri?a" se re$eră ast$el laceea ce $ace pro$esorul pentru a-i 2oti%a" a-i #ncura?a şi a-i inspira pe ele%i să atingă o,iecti%elede studiat1

Predarea s-ar construi ast$el at#t dintr-un ansa2,lu de proceduri de preentare a 2ateriei"c#t şi dintr-un co2ple@ de prescripţii (indicaţii" aprecieri" orientări" #ncura?ări etc1)" utiliate

pentru g&idarea e$orturilor ele%ilor #n #n%ăţarea conţinuturilor date1 Mai e@act" este %or,a despre

diri?area proceselor de recuperare cogniti%ă: centrarea atenţiei" receptarea codurilor (decodareacodurilor)" redarea in$or2aţiei" sti2ularea asociaţiilor dintre in$or2aţiile stocate la ni%elul2e2oriei operante (de scurtă durată) şi cele din 2e2oria per2anentă (de lungă durată) etc1

Criticile sunt #ndreptate nu #2potri%a diri?ării #n sine" ci #2potri%a e@cesului de diri?are(diri?is2ului e@agerat)" care de$a%orieaă e$ortul personal" 2unca proprie" iniţiati%a şiacti%itatea şi pri%eaă ele%ul de e$ortul de anticipare şi de constituire a unei strategii (ipotee)atunci c#nd se a$lă #n $aţa sarcinii de a reol%a o pro,le2ă1.lti2a raţiune a diri?ării ră2#ne aceeade a #ndru2a #n 2od discret ele%ii spre studiul auto-diri?at1

redarea ca mana!ement al învăţării. Din perspecti%a 2anage2entului #n%ăţării" predarease de$ineşte ca o inter%enţie pedagogică 2ulti$uncţională şi deli,erat orientată #n direcţia

pro2o%ării şi o,ţinerii 2odi$icărilor de co2porta2ent aşteptate sau dorite #n 2od e@plicit1Calitatea predării se apreciaă" prin ur2are" #n $uncţie de %irtuţile trans$or2atoare de care este #nstare1

+st$el" a preda #nsea2nă:-a pre%edea (a plani$ica" a proiecta" a progra2a) producerea sc&i2,ărilor doriteA-a orienta #ntr-o direcţie precisă aceste sc&i2,ări" a le da un sens" adică a precia

o,iecti%ele #n%ăţăriiA-a sta,ili natura respecti%elor sc&i2,ări" ceea ce ec&i%aleaă cu a deter2ina conţinutul

acestora" a selecta" a reela,ora" a organia 2ateriaA-a preenta 2ateria nouă" #n di$erite 2oduriA-a diri?a producerea sc&i2,ărilor" a #ndru2a e%oluţia acestora #n direcţia presta,ilităA

-a sti2ula anga?area acti%ă a ele%ilor #n actul #n%ăţăriiA-a organia condiţiile care %or $urnia apariţia sc&i2,ărilor presupuseA-a o$eri 2o2ente de $eed,acH #n %ederea #ntăririi şi e%entual a corectării şi a2eliorării

sc&i2,ărilor #n curs de producereA-a asigura condiţiile necesare reţinerii şi trans$erurilor (aplicării) noilor ac&iiţiiA-a controla (a e%alua) e$ectele dau sc&i2,ările produseA-a e%alua e$icacitatea acţiunilor #ntreprinse" inclusi% reonanţa lor $or2ati%ă şi educati%ăA-a in%estiga condiţiile psi&osociale şi pedagogice de natură să pro2o%ee noi soluţii

%iitoarelor pro,le2e speci$ice predării etc1După cu2 se poate deduce" predarea are o 2ulţi2e de $uncţii care nu se li2iteaă la ceea

ce se #nt#2plă #n clasa de ele%i" ci se e@tind la ceea ce se petrece #nainte şi după ceea ce se

realieaă aici1 Se2ni$icaţia predării poate $i co2pletată prin analia $uncţiilor acesteia1 B1 M1agnX a sta,ilit nouă $uncţii ale predării" pe care le consideră condiţii e@terne ale #n%ăţării:• Captarea şi controlul atenţiei1

46



• In$or2area ele%ului asupra reultatelor aşteptate1• +cti%iarea cunoştinţelor anterioare1• Preentarea situaţiei de #n%ăţare1• ;ndru2area procesului de #n%ăţare1• +sigurarea $eed,acH-ului1•

+precierea per$or2anţelor şcolare ale ele%ilor1• +sigurarea posi,ilităţilor de trans$er al cunoştinţelor1• +sigurarea reţinerii şi reactualiării in$or2aţiilor1

;n aceeaşi pro,le2ă" din cercetările e2pirice pri%ind pro$esorii e$icienţi" Bosens&ine şiSte%ens au deri%at şase $uncţii:• <@a2inarea" %eri$icarea reultatelor #n%ăţării anterioare şi repredarea" dacă este necesar1• Preentarea noului conţinut3sHills-urilor1• ;ndru2area acti%ităţii practice de #n%ăţare a ele%ilor (%eri$icarea #nţelegerii)1• Feed,acH-ul şi corectarea răspunsurilor N repredare" dacă este necesar1• +cti%itate de #n%ăţare independentă1

• <@a2inări periodice 9 săptă2#nal" lunar1Toc2ai această 2ultitudine de $uncţii con$eră predării se2ni$icaţia unei acti%ităţi de

gestionare a #n%ăţării" de 2anage2ent al sc&i2,ărilor nu2ite #n%ăţare1 redarea ca instanţă de decizie. Predarea este pri%ită ca o instanţă deciională prin care se

opteaă" #n $uncţie de criterii precis de$inite şi perioade alternati%e de ti2p" pentru di%ersestrategii sau 2odele de #n%ăţare1

Toate detaliile didactice preentate anterior se regăsesc #ntr-o sinteă a ur2ătoarelor co2porta2ente de predare ale cadrului didactic: comportamente de= or!anizare, impunere,dezvoltare, personalizare, interpretare, feedbac, concretizare, control, e"primare a afectivită 1

Toate aceste co2porta2ente se 2ani$estă at#t #n $or2ă %er,ală" c#t şi #n $or2ă non%er,ală"$apt care per2ite conturarea unor teorii ale predării şi a unor condiţii ale predării1 (Bo2iţă Iucu ,

(nstruirea şcolară" <ditura Poliro2" Iaşi" '" pp14-1) 5lementele definitorii ale predării s#nt :Pre%ederea" plani$icarea" proiectarea" producerea sci2,ărilor APreciarea naturii sc&i2,ărilor inter%enite (identi$icarea $inalităţilor) ADeter2inarea conţinuturilor care %or produce sc&i2,area co2porta2entală aşteptată la

ele% A7rganiarea şi diri?area s&i2,ărilor dorite prin strategii speci$ice A7rganiarea condiţiilor care %or $a%oria apariţia sc&i2,ărilor AControlul şi aprecierea naturii şi a calităţii sc&i2,ărilor inter%enite #n co2porta2entul

ele%ilor1;n concluie" predarea este o acti%itatea $unda2entală a procesului de #n%ăţă2#nt care

preintă c#te%a caracteristici:Reste organiată şi condusă de către pro$esorARi2plică interrelaţionarea celor doi poli ai educaţiei - pro$esorul şi ele%ul sau clasa de ele%iARpresupune strategii de declanşare a #n%ăţării la ele%iAR2oti%eaă" coordoneaă" susţine acti%itatea de #n%ăţare a ele%ilorARgestioneaă resursele pe care le are la dispoiţie #n %ederea atingerii $inalităţilor sta,iliteARinteracţioneaă cu #n%ăţarea şi e%aluarea etc1Din analia concluiilor desprinse din di%erse in%estigaţii ştiinţi$ice" reultă că #n cadrul

predării pro$esorul:k le co2unică ele%ilor anu2ite in$or2aţii potri%it progra2elor (curriculu2) şcolareA

k diri?eaă #n%ăţarea ele%ilor pentru asi2ilarea acestor in$or2aţii ca şi pentru $or2areaunor capacităţi şi co2petenţe" #n con$or2itate cu anu2ite o,iecti%e pedagogice (#n acest conte@t" pro$esorul orienteaă ele%ii" #i a?ută" #i e%alueaă şi #i #ncura?eaă)A

48



k $or2uleaă concluii şi generaliări #n legătură cu su,iectele predateAk $a%orieaă participarea ele%ilor la acti%itatea instructi%-educati%ă şi le i2pune anu2ite

standarde de per$or2anţăAk sti2uleaă creati%itatea indi%iduală şi de grup etc1Predarea include aşadar şi acţiuni legate de plani$icare şi proiectare" de reela,orare sau

pedagogiare a conţinuturilor" de con$ecţionare a 2aterialelor didactice necesare" de asigurare a

2i?loacelor de #n%ăţă2#nt indispensa,ile unei #n%ăţări e$icace etc1 ]I1 Einga" 7anual de peda!o!ie" <ditura +ll" Qucureşti^;n a$ară de toate acestea , predarea se referă nu numai la ceea ce face profesorul în timpul

lecţiilor, ci şi la activitatea de pre!ătire a acestora şi ulterior la evaluarea şi antrenarea lecţiilor odată ţinute, precum şi a altor tipuri de activităţi didactice1 Din aceste considerente" surseleştiinţi$ice desprind şi transpun ideea că #n procesul de #n%ăţă2#nt predarea învăţarea evaluarea sunt #ntr-o dialectică continuă" naturală şi necesară a$late #n relaţii de interdependenţă

+ceeaşi analiă" din punctul de %edere al psi&opedagogiei 2oderne" per2ite conturareac#tor%a perspecti%e se2ni$icati%e:

predarea i2plică producerea unor reultate #n conduita ele%ilorAR reultatele ce ur2eaă să apară #n 2od necesar #n ur2a unui proces de predare sunt legate

at#t de $orţa de inducere a #n%ăţării" c#t şi de producerea e$ecti%ă a #n%ăţăriiAR predarea i2plică #n%ăţarea c#nd aspectul intenţional este regăsit #ntr-un reultat cu %aloare

de succesAR #n%ăţarea este logic i2plicată #n predare pentru că 2ulte din o,iecti%ele educaţionale nu

pot $i atinse sau realiate #ntr-un inter%al scurt de ti2p" $ără acti%ităţi de e@plicare" de introduceresiste2atică" e$ecti%ă şi deli,erată a unui conţinut #n alte conte@te etc1A

R e%aluarea este şi ea logic i2plicată #n predare" #n sensul orientării" reglării şi opti2iăriieiA pe ,ună dreptate se a$ir2ă că #n educaţie" #n general" #n caul nostru" #n predare tre,uie#nceput cu s$#rşitulA 2ai 2ult" e%aluarea continuă-$or2ati%ă a a?uns un ade%ărat reglator al

procesului de predare şi de #n%ăţareA prin e%aluare se asigură $eed,acH-ul operati% att pentru pro$esor (predare) c#t şi pentru ele% (#n%ăţare)A la $el" standardele curriculare de per$or2anţă nusunt nu2ai nişte criterii de e%aluare" ci şi re$erenţiali ai predării şi #n%ăţăriiA

R predarea" #n%ăţarea şi e%aluarea se 2ani$estă ca procese coe%oluti%e" dată $iindinteracţiunea $irească şi necesară a celor trei acti%ităţi pri%ite ca su,siste2eA

R predarea capătă o structură $uncţională şi e$icientă #n conte@tul celorlalte acti%ităţididactice" dacă şi nu2ai dacă induce un proces real de #n%ăţare" dacă #i 2oti%eaă pe ele%i să sei2plice #n acti%ităţi care necesită e$ort" #nţelegere" asi2ilare de %alori" să realiee trans$eruri şiaplicări creatoareA

predarea i2plică o structură 2intală şi interacţională" ordonată şi ,aată pe relaţii interne lani%elul conţinutului ei" la ni%elul su,iecţilor u2ani i2plicaţi" la ni%elul di2ensiunilor te2poraleşi spaţiale" al %aria,ilelor psi&osociale şi psi&oa@iologiceA

R predarea este un proces sec%enţial şi re%ersi,il" #n $uncţie de ni%elurile de #nţelegere aele%ilor" de capacitatea $eed,acH-ului negati% preent #n conduita cadrului didactic" de gradul deoperaţionaliare a o,iecti%elor educaţionale şi al conţinuturilor ei corespunătoareA

R predarea este un proces prescripti% şi nor2ati%" ceea ce presupune o particulariare şicon%ertire a nor2elor" regulilor şi principiilor pedagogice #n ele2ente practice de trans2itere"#nsuşire şi actualiare a unor %alori de conţinut in$or2aţional" 2etodologic şi acţionalA

R predarea este un proces care $aciliteaă de%oltarea şi $or2area progresi%ă a personalităţiiele%ilorA

R predarea este o acti%itate co2ple@ă" care include at#t co2porta2ente desc&ise0"o,se%a,ile şi 2ăsura,ile" c#t şi co2porta2ente #nc&ise0" interioriateA

R predarea se legiti2eaă a $i un proces 2ult 2ai larg dec#t seria acţiunilor şi interacţiunilor

din clasă1 <a cuprinde" alături de co2unicarea pedagogică" şi #ntreaga acti%itate de progra2aredidactică" te&nologia ela,orării lecţiei" ela,orarea au@iliarelor" precu2 şi acti%itatea de e%aluare areultatelor1

4



Dacă ne raportă2 la predarea actuală" se pot e%idenţia ur2ătoarele tendinţe ale acesteia: predarea tre,uie pusă #n relaţie cu o nouă concepţie asupra #n%ăţării: #n%ăţarea acti%ă"

re$le@i%ă şi conştientăA ele%ul să $ie pus #n situaţia de a construi in$or2aţii şi de a le utilia #n di$erite

#2pre?urăriA ele%ul să #n%eţe prin acţiune şi re$lecţie" prin reol%area de pro,le2e şi crearea de

pro,le2e" prin #n%ăţare socială de tip grupal1Constată2" cu2 #n această optică sarcinile de predare a pro$esorului se co2plică" dar #şi2ăresc e$icienţa1 ;n peri2etrul aceleiaşi %iiuni" se 2ai poate de2onstra că predarea esteco2ple2entară şi necesară #n%ăţării #ntruc#t" cel puţin la ni%elul ele%ilor" 2ulte din o,iecti%eleeducaţionale nu pot $i atinse $ără %irtuţile predării" #ncep#nd cu deli2itarea" preciarea şianunţarea o,iecti%elor3capacităţilor %iate ca realiare3$or2are" trec#nd la

preentarea3introducerea siste2atică" #ntr-un proces continuu" #n conţinuturile educaţiei"deli2itarea şi e@plicarea pro,le2elor" utiliarea e@e2plelor şi contrae@e2plelor" e@erciţii-aplicaţii etc1 ;n principal" ele depind de producerea de către predare a #n%ăţării" dar şi de $or2areade către predare a atitudinii poiti%e $aţă de #n%ăţare1

+nalia relaţiilor predării cu celelalte co2ponente ale procesului didactic ar $i inco2pletă

şi 2ai puţin e$icientă dacă ea nu s-ar e@tinde şi asupra e%aluării" 2enirea principală a acesteia (ae%aluării) $iind orientarea" reglarea şi opti2iarea predării şi #n%ăţării şi" prin aceasta" a

procesului #n ansa2,lul său1+şadar" #n calitatea sa de reglator de proces" e%aluarea este indispensa,ilă predării şi

#n%ăţării1 Mai 2ult" ea este intrinsecă acestor procese" sec%enţele predării-#n%ăţării presupun#ndşi conţin#nd 2o2ente de e%aluare1 Concepţia constructi%istă asupra e%aluării a $ăcut posi,ilăidenti$icarea interdependenţelor şi interacţiunilor dintre predare" #n%ăţare şi e%aluare1 Tot aceastaa $ăcut să se #nţeleagă că $uncţiile e%aluării sunt şi tre,uie să $ie ele2enete esenţiale ale strategiei

predării 9 #n%ăţării1 Funcţional %or,ind" e%aluarea orienteaă şi regleaă predarea şi #n%ăţarea"dar pentru aceasta şi ea are ne%oie să se adaptee structural şi $uncţional ne%oilor predării şi#n%ăţării1 Predarea şi #n%ăţarea au ne%oie nu nu2ai de o e%aluare postproces" ci şi de e%aluareadinaintea procesului şi 2ai ales de e%aluarea din ti2pul predării şi #n%ăţării1 +ceasta a dus lastructurarea e%aluării #n trei ti2pi0 cu %ariantele: e%aluare iniţialăA e%aluarea $or2ati%ă şisu2ati%ăA e%aluarea $inală sau de ,ilanţ1 ;n acelaşi ti2p" deciiile strategice #n predare şi #n%ăţaresunt inspirate de concluiile e%aluării produselor şi proceselor acestora1

Belaţia de coe%oluţie a predării cu #n%ăţarea şi e%aluarea poate $i 2ai ,ine sugerată printr-un 2odel tridi2ensional (Panţuru" S1 ''" p1')1

PB<D+B<+

< <G+!.+B<+

;=GYm+B<+

Fig1 Interdependenţa #ntre predare 9 #n%ăţare 9 e%aluare

+şadar" predarea ca una din co2ponentele structural-$uncţionale de ,aă ale procesuluide #n%ăţă2#nt" #n interacţiune se2ni$icati%ă cu #n%ăţarea şi e%aluarea repreintă un co2ple@ de$uncţii3roluri3acti%ităţi" cu centrare pe organiarea şi conducerea situaţiilor de #n%ăţare" %i#nd

realiarea #n condiţii opti2e a o,iecti%elor educati%-$or2ati%e1 Co2ple@ul de $uncţii3roluri -aci%ităţi #n literatura de specialitate se grupeaă #n trei categorii relati%e din considerente de ordindidactic: a5 funcţii3roluri3acivităţi ce preced şi pre!ătesc predarea propriu-zisă$ b5

4>



funcţii3roluri3acivităţi în timpul predării3or!anizării şi conducerii situaţiilor de învăţare$ c5 funcţii3roluri3activităţi ce urmează predării. Fireşte că această grupare este relati%ă şi ea este$ăcută nu2ai din considerente de ordin didactic1

)5 +uncţii3roluri3activităţi ce preced şi pre!ătesc predarea-învăţarea propriu-zise=R deli2itarea şi preciarea o,iecti%elor pedagogice3co2petenţelor %iate #n şi prin unitatea

de predare-#n%ăţare" #n acord cu cele ale progra2ei disciplineiA

R analia psi&opedagogică a resurselor u2ane (#n pri2ul r#nd a ele%ilor clasei) i2plicate #nrealiarea o,iecti%elor propuseAR in%entarul" selecţia şi analia resurselor 2ateriale utiliate #n predare-#n%ăţare (acti%ităţi

speci$ice o,iecti%elor %iate şi" la $el" ti2p" conţinuturi" 2etode" 2i?loace didactice" $or2e deorganiare etc1)A

R de$inirea strategiei didactice opti2e acti%ităţii respecti%eAR opraţionaliarea su,co2petenţelor" deduse din co2petenţeAR prelucrarea didactică a conţinuturilor #n raport cu co2petenţele3su,co2petenţele %iate şi

particularităţile psi&opedagogice ale ele%ilor cu care se lucreaăAR identi$icarea de noi surse de in$or2are pentru ele%i care să $ie %alori$icate #n ti2pul şi

după predareA

R preluarea" adaptarea sau ela,orarea unor 2ateriale didactice gen planşe" $oliiretroproiector" $işe de 2uncă independentă" ,are2e de e%aluare3autoe%aluare" 2iniprogra2e pecalculator" CD-uri didactice" casete %ideo" #nregistrări etc1

R proiectarea scenariului didactic prin ierar&iarea" ordonarea" corelarea şi articularea$iecărei co2petenţe şi a tuturor o,iecti%elor lecţiei respecti%e cu acti%ităţile" conţinuturile"2etodele" 2i?loacele didactice şi $or2ele de organiare" scenariul #ncadra,il #ntr-un inter%al deti2p presta,ilit şi des$ăşurat #ntr-un spaţiu pedagogic concretA

R ela,orarea unui instru2ent de e%aluare a proiectului" care să per2ită $or2ularea unor predicţii asupra %alorii şi e$icienţei aplicării acestuia şi" totdată" restructurări-opti2iări" dacăeste caul1

H5 +uncţii3roluri3activităţi în timpul predării3or!anizării şi conducerii situaţiilor deînvăţare=

R captarea atenţiei şi 2oti%area pentru lecţie a ele%ilor prin crearea unor con$lictecogniti%e0 #ntre ceea ce cunosc şi pot să realiee şi ceea ce li se cere #n noua sec%enţă deinstruireA

R anunţarea şi 2oti%area o,iecti%elor3capacităţilor %iate #n acti%itatea respecti%ăAR sta,ilirea şi progra2area acti%ităţilor şi a sarcinilor de lucru pentru $iecare o,iecti% şi"

respecti%" pentru $iecare ele%3grup de ele%iAR organiarea şi orientarea acti%ităţilor şi a situaţiilor de #n%ăţare pentru $iecare o,iecti% şi

pentru $iecare ele%3grup de ele%i" #n care să se uee de anu2ite conţinuturi" 2etode şi 2i?loacedidacticeA

R preentarea in$or2aţiilor prelucrate pedagogic sau asigurarea şi conectarea ele%ilor ladi%erse surse de in$or2are şi asistarea acestora #n ti2pul acestei acti%ităţiAR organiarea de acti%ităţi didactice #n care să se operee cu in$or2aţiile ac&iiţionate

pentru a sti2ula" e@ersa şi de%olta capacităţile3co2petenţele %iateAR ur2ărirea şi e%aluarea realiării treptate a sarcinilor şi a progreselor ele%ilor sau

grupurilor de ele%iAR #ncura?area ele%ilor #n ti2pul acti%ităţii şi de,locarea0 pedagogică a celor care

#nt2pină di$icultăţiAR progra2area unor $eed,acH-uri parţiale şi a unor 2o2ente de autoe%aluare15 +uncţii3roluri3activităţi ce urmează predării=R ad2inistrarea unor acti%ităţi3pro,e de 2ăsurare a ac&iiţiilor ele%ilorA

R e$ectuarea unei analie3e%aluări asupra reultatelor ele%ilor" din perspecti%ao,iecti%elor3capacităţilor %iateAR sta,ilirea" #n $or2a te2elor de casă" a acti%ităţilor care %or consolida ac&iiţiile din clasăA

6



R autoe%aluarea propriei acti%ităţi #n $uncţie de care se %or sta,ili 2ăsurile de opti2iare aacti%ităţii %iitoare1

+ceastă preentare3grupare a principalelor $uncţii3roluri3acti%ităţi speci$ice predării" #naccepţiunea actuală" nu se %rea trans$or2ată #ntr-un de2ers de sta,ilire a unui 2odel unic1Di2potri%ă" este o perspecti%ă sintetic-integratoare care atenţioneaă asupra sc&i2,ărilor 2a?ore pe care ti2pul şi practica le-au i2pus predării" relaţionată tot 2ai 2ult cu #n%ăţarea şi

e%aluarea1 De $apt" con$iguraţia rolurilor3acti%ităţilor predării este dependentă de o 2ultitudinede %aria,ile1 Ştiinţa predării o$eră o ga2ă %ariată de 2odele sau paradig2e" cu2 le nu2eşte I1 =eacşu" pe ,aa cărora se poate organia şi des$ăşura predarea1 (%ei >>>" pp1 '-**)1

Modele ale predării. Con$or2 %icţionarului de termeni peda!o!ici 4p. IJ5 2odelele predării sunt de$inite #n literatura de specialitate la ni%elul unor paradig2e de organiareaplica,ile #n conte@tul di2ensiunii operaţionale a procesului de #n%ăţă2#nt:

E7odelul comportamental este ,aat pe relaţia directă dintre 2esa?ul predat-trans2is decadrul didactic şi reultatul $inal o,ţinut de ele%1

E7odelul analizei sarcinii este ,aat pe relaţia dintre conţinutul predat de cadrul didactic şi prescripţiile de #n%ăţare anga?ate #n direcţia trans$or2ării personalităţii ele%ului

E7odelul co!nitiv este ,aat pe orientarea operaţiilor g#ndirii (analiă-sisnteă

a,stractiare- generaliare) #n direcţia concretiării logice a discursului trans2is de cadruldidactic1

E7odelul rezolvării problemelor, ,aat pe aplicarea conceptelor" principiilor" regulilor etc1"#n cadrul discursului trans2is de cadrul didactic1

E7odelul interacţiunii, concretiat la ni%elul continuităţii e@istente #ntre trans2itereacunoştinţelor" asigurată de cadrul didactic şi co2unicarea pedagogică a cunoştinţelor" asigurată lani%elul corelaţiei su,iect (cadrul didactic) - o,iect (ele%)1

Predarea e$icientă respectă logica discursului pedagogic care ia $or2a unei co2unicări#ntre cadrul didactic şi clasa-grupa de ele%i sau studenţi1 Con$or2 aceleiaşi surse" realiarea saanga?eaă trei operaţii co2ple2entare:

. operaţia de definire care asigură introducerea conceptelor #n actul predării" cuconcretiarea acestora prin descrierea unor episoade" persoane" situaţii şi identi$icarea lor lani%elul unor cu%inte " se2ne" si2,oluri" 2işcări1

/. operaţia de e"punere care asigură susţinerea actului predării prin aserţiunea conceptelor de$inite" co2pararea şi clasi$icarea acestora prin de2onstraţii" co2puneri" su,stituiri" careanga?eaă (şi) opiniile celor educaţi1

. operaţia de e"plicare care asigură susţinerea actului predării prin ordonarea cauală"consecuti%ă" procedurală" nor2ati%ă" teleologică a cunoştinţelor la ni%el de co2unicare

pedagogică1Dacă nu este ur2ată de #n%ăţare" predarea nu are sens şi $inalitateA pro$esorul tre,uie să

2oti%ee ele%ii prin strategiile de predare adoptate pentru ca aceştia să se i2plice #n e$ortul de

#n%ăţare1De reţinut este şi ideea lui E1 Qruner pe care o susţine #n lucrarea sa entru o teorie ainstruirii 4%, DJK, p. <D5 şi anu2e: /a instrui pe cine%a #ntr-o disciplină nu #nsea2nă a-l $acesă #n2againee #n 2inte ase2enea reultate" ci a-l #n%ăţa să participe la procesul care $ace

posi,ilă crearea de cunoştinţe10 De alt$el" astăi se pune accent #n special pe predarea interactivăcare presupune i2plicarea ele%ilor #n actul predării" anga?area acestora #n toate sec%enţele deinstruire" ştiut $iind $aptul că participarea şi descoperirea prin e$ort personal de către ele%i anoilor cunoştinţe are 2ultiple %alenţe $or2ati%e cu reultate deose,ite #n #nţelegerea" 2e2orarea"

păstrarea şi operarea cu in$or2aţiile1După cu2 a2 2enţionat anterior funcţiile de predare se realizează şi se e"primă prin=

co2porta2ente de predare speci$iceA stiluri de predare1

enerali#nd comportamentele peda!o!ice conc&ide2: cunosc o 2are %arietate: deorganiare" de i2punere" de de%oltare" de personaliare" de interpretare" de $eed-,acH poiti% şinegati%" de concretiare" de a$ecti%itate poiti%ă şi negati%ă etc1A se constituie #n structuri

6



co2porta2entale sau 2oduri de co2porta2ent1 Cei 2ai 2ulţi institutori par să ai,ă 2oduri proprii" speci$ice" de a preda1 +tunci c#nd un anu2it 2od de a preda se aplică de pre$erinţă" tindesă re%ină cu regularitate" să capete o anu2ită sta,ilitate şi dura,ilitate el poate constitui un stil de

predare sau activitate didactică.Stilul de activitate didactică- dese2neaă $elul #n care institutorul organieaă şi conduce

procesul de #n%ăţă2ănt" presupunănd anu2ite a,ilităţi" #nde2#nări sau priceperi din partea

acestuiaA are un caracter personal" $iind oarecu2 unic pentru $iecare institutor1 <l re$lectă concepţia şi atitudinile pedagogice ale acestuia" co2petenţa şi capacitatea lui pro$esionalăA di$eritele stiluri se pot constitui #n $uncţie de c#te%a do2inante sau aspecteconstante care pot să caracteriee conduita institutorilor" ca de e@e2plu:

R desc&iderea spre ino%aţie 9 #nclinaţie spre rutinăAR centrare spre anga?area ele%ului 9 su,stituirea #n%ăţării cu predareaAR centrare pe conţinut 9 preocupare pentru de%oltarea ele%uluiAR apropiat 9 distantAR per2isi% 9 autoritarAni%el #nalt de e@igenţe 9 e@igenţe scăuteAR prescripţie 9 independenţă etc1Din perspecti%a creati%ităţii #n literatura de specialitate se identi$ică:

V stilul creativ (e@istă unii institutori care do%edesc 2ai 2ultă $le@i,ilitate dec#t alţii #nco2porta2entul lor didactic: aceştia sunt recepti%i la ideile şi e@perienţele noiA sunt ataşaţico2porta2entului e@plorati%A 2ani$estă #ndrăneală" 2ai 2ultă independenţă #n g#ndire şiacţiunea didacticăA au capacitate de a-şi asu2a riscuriA ei sunt dispuşi să #ncerce noi practici" noi

procedee" idei etc1)AV stilul rutinier (sunt şi institutori care 2ani$estă o supleţe redusă" sunt rigii" dog2atici"

oarecu2 re$ractari la sc&i2,are" la ino%aţieA sunt #nclinaţi spre con%enţional" spreconser%atoris2A aceştia nu sunt dispuşi să accepte dec#t lucrurile care con%erg cu optica lor iniţială: trateaă" de o,icei" cu re$u solicitări ce presupun #nnoire)1

rin prisma centrării pe conţinut 9 pe de%oltarea personalităţii sunt institutori ataşaţi2ateriei sau su,iectelor predate" sau sunt institutori ataşaţi de%oltării personalităţii ele%ilor1

.n ,un institutor este acela care este capa,il de o 2are %arietate de stiluri didactice" a%#ndast$el posi,ilitatea să-şi adaptee 2unca sa di$eritelor circu2stanţe" să con$ere predării$le@i,ilitate şi 2ai 2ultă e$icienţă1

!iteratura de specialitate preintă o serie de clasi$icări ale stilurilor de predare #n $uncţie dedi$erite criterii:

în funcţie de particularităţile co!nitive ale predării : concret - #n care accentul este pus pe detalii" e@e2ple" pe cauri şi a,stract - $olosirea unui li2,a? de specialitate riguros care poatecrea di$icultăţi #n #nţelegerea 2esa?elor

după modul de adresare în comunicare= direct şi indirectA după poziţia partenerilor în predare-instruire= centrat pe pro$esor şi centrat pe ele%-

interacti%A în funcţie de ponderea metodelor de predare: e@poiti% şi interogati%A după notele dominante ale personalităţii profesorului= resposa,il" negli?ent" indi$erentA modul de concepere a activităţii didactice=- centrat pe procesul de aco2odare" de trecere de la e@perienţa concretă la e@peri2entarea

acti%ăA- centrat asupra procesului de gndire con%ergentă" situat la li2ita dintre e@perienţa acti%ă

şi conceptualiareA- centrat asupra procesului de aco2odare" situat la li2ita dintre conceptualiare şi

o,ser%area re$le@i%ă1 ]G1 Ilie" eda!o!ie şi elemente de psiholo!ie şcolară, <ditura +r%es"Craio%a" p1 '*^1

Qine#nţeles" nu pute2 %or,i de stiluri pure de predare" ci doar de do2inante ale unuia saualtuia dintre stiluriA 2ai 2ult" nu pute2 %or,i de $aptul că unul dintre stiluri ar $i 2ai e$icient

6'



dec#t altul" #nsă pute2 spune că a preda e$icient #nsea2nă de $apt a adopta stiluri di$erite adaptateconte@telor" adică a do%edi $le@i,ilitate şi capacitate de a?ustare a stilului #n $uncţie de situaţie1

3.3.2 n1-'+"$+;n sens psi&opedagogic" <n1-'+"$+ este un proces e@istent nu2ai la o21 +cti%itate (pe care

o des$ăşoară ele%ul #n şcoală sau orice o2 #n situaţie si2ilară) pentru #nsuşirea de cunoştinţe şido,#ndirea de deprinderi #n toate sectoarele %ieţii psi&ice-cunoaştere" e2oti%itate" %oinţă1

( %icţionarul de peda!o!ie" >8>" p1'') #2,răc#nd cel 2ai adesea $or2a instituţionaliată careeste in)"ui"$+1+şadar" instruirea este $or2a instituţionaliată" o$icială a #n%ăţării" organiată intenţionat

pentru opti2iarea e$ectelor acesteia1 +lt$el spus" instruirea este $or2a e@peri2entală a #n%ăţării" prin introducerea şi des$ăşurarea ei #n instituţii specialiate" con$or2 unor progra2e prin care se%ieaă o,ţinerea unor reultate in$or2ati%-$or2ati%e sporite #n raport cu cele ce ar reulta dintr-o #n%ăţare spontană" naturală1

=u2ele pro%ine de la latinescul in)"u%'i! +"+n@+"$” %!n)"ui"$” +%i1i+$+ d$ + <n1-'+ ($ %in$1+ %$1+”. Paul Popescu9=e%eanu de$ineşte instrucţia drept siste2ul deco2unicare şi in$luenţare organiată a cunoştinţelor generale şi speciale şi de $or2are aoperaţiilor şi capacităţilor intelectuale şi aplicati% practice #n condiţiile #n%ăţă2#ntului (>8"

p154>)Instruirea se integreaă #n procesul glo,al al educaţiei" este #ntr-un $el nucleul educaţiei şi a

apărut #n societatea u2ană ca necesitate de a opti2ia #n%ăţarea #n sens de in$or2are şi 2ai alesde $or2are #n raport cu ne%oile de integrare socială1

7otele definitorii ale instruirii: se integreaă #n procesul glo,al al educaţiei şi este su,ordonată o,iecti%elor educati%eA %ieaă #nar2area 2ai ales a noilor generaţii cu datele $unda2entale ale ştiinţei" culturii"

te&nicii şi acti%ităţilor practice şi prin acestea şi odată cu acestea cu capacităţile" deprinderile" atitudinile şi conduitele ce $aciliteaă integrarea #n 2uncă şi #n societateA se realieaă prin predare şi #n%ăţare" presupunnd interacţiunea organiată şi de durată

#ntre cadrele didactice şi ele%iA se des$ăşoară #ntr-un cadru organiat" instituţionaliatA utilieaă 2i?loace speci$iceA #şi deli2iteaă un conţinut prin planuri şi progra2eA se #nte2eiaă pe legile educaţiei şi se orienteaă după principii didacticeA recurge la %ariate 2etodeA #ntreaga acti%itate este su,ordonată unor scopuri3$inalităţi deter2inate social-istoricA su, raportul curriculu2-ului" ce este supus unei continue #2,ogăţiri" re#nnoiri şi

esenţialiări" se deli2iteaă cultura generală #n care se #nscriu cunoştinţele necesare şi o,ligatorii pentru adaptarea actuală şi de perspecti%ă la e@istenţa socială a cetăţeanului 9 şi cultura despecialitate " teoretică şi practică" a cărei pondere este tot 2ai 2are pe 2ăsură ce se trece de la o

treaptă de #n%ăţă2#nt la alta" a?ung#nd să se #2plinească printr-o cali$icare pro$esionalăA $eno2enul de accelerare a sc&i2,ării şi trans$or2ării societăţii" şi" odată cu el" toatesu,$eno2enele ce decurg de aici" desc&id0 instruirea la orice %#rstă şi o recla2ă #n educaţia

per2anentăA e%aluată după ni%elul ştiinţi$ic" gradul de $or2ati%itate" econo2icitate şi e$icienţă"

cali$icată ca o prg&ie a progresului social" instruirea a de%enit una din pro,le2ele 2a?ore aleepocii noastre" la per$ecţionarea ei contri,uind di$erite ştiinţe" #ntre care ocupă un loc central

psi&ologia" teoria in$or2aţiei şi ci,ernetica1 Instruirea +sistată de Calculator (I1+1C1) %a restructura şi redi2ensiona instruirea" #n

general şi pe cea şcolară" #n particular1;n%ăţarea este o sc&i2,are #n co2porta2entul indi%idual ca ur2are a unei e@perienţe

proprii1 Instruirea este o %ariantă de #n%ăţare prin care s-a de2onstrat posi,ilitatea opti2iării#n%ăţării şi" deci" posi,ilitatea trans$or2ării $iinţei u2ane #n anu2ite condiţii de $or2are" ceea cea dus la constituirea conceptului de educa,ilitate1 ;n%ăţarea" respecti%" instruirea 9 ca #n%ăţare

65



instituţionaliată" respecti%" educaţia - ca instruire %aloriată şi personaliată ! toate vieaă caefect devoltarea.

n1-'+"$+ repreintă" din punct de %edere pedagogic" acti%itatea proiectată de cadruldidactic pentru a deter2ina sc&i2,ări co2porta2entale la ni%elul personalităţii preşcolarului"ele%ului" studentului prin %alori$icarea capacităţii acestora de do,#ndire a cunoştinţelor"deprinderilor" a strategiilor şi a atitudinilor cogniti%e.4 %icţionalul de termeni peda!o!ici, p.

/;;5Con$or2 lui Ioan =icola #n%ăţarea este un proces care deter2ină o sc&i2,are de durată aco2porta2entului celui care #n%aţă" a 2odului de a g#ndi" si2ţi şi acţiona a acestuia1 !a s$#rşitulunei acti%ităţi de #n%ăţare" su,iectul cunoscător %a dispune de cunoştinţe" priceperi" deprinderi"capacităţi" co2petenţe" interese" atitudini" con%ingeri etc1" pe care nu le a%ea #nainte de #n%ăţaresau le a%ea la un ni%el de per$or2anţă 2ai scăut1 ;n%ăţarea u2ană este ca un $eno2en co2ple@ce %ieaă de%oltarea personalităţii #n ansa2,lu" iar #n%ăţarea şcolară este o $or2ă particulară a#n%ăţării u2ane" ce se des$ăşoară #ntr-un cadru instituţional (şcoala) su, #ndru2areaspecialiştilor 9 cadrelor didactice1

Cele 2ai 2ulte lucrări de specialitate preintă #n%ăţarea din trei perspecti%e: ca proces, în funcţie de diverşi factori şi ca produs=

a. învăţarea ca proces. Su, aspect procesural" #n%ăţarea este #nţeleasă ca o succesiune deoperaţii" acţiuni" stări şi e%eni2ente interne" conştient $inaliate #n trans$or2ări ce inter%in #nstructurile de cunoştinţe" #n operaţiile 2entale" #n 2odul de re$lectare a realităţii şi de co2portareale ele%ului1

;n%ăţarea repreintă o suită de trans$or2ări ce 2erg de la i2agine la noţiuni" de la acţiunela g#ndire" de la conte2plare sensi,ilă la gndire" de la e2piric la ştiinţă" de la $or2e %ec&i deco2portare la $or2e noi" etc1 ;n%ăţarea genereaă sc&i2,ări #n $elul de a g#ndi" de a si2ţi şi de aacţiona" re$lect#ndu-se cu ti2pul #n pro$ilul personalităţii ele%ului1

;n%ăţarea nu 2ai este considerată ca o si2plă pro,le2ă de asi2ilare" de răspunsuri lasituaţii standard" ca o #n2againare de cunoştinţe şi ac&iiţii de deprinderi etc" ci ca un proces decunoaştere" de re$lectare a realităţii şi de trans$or2are #n per2anenţă a 2odurilor personale dere$lectare ale acestei realităţi1

Caracterul acti% al #n%ăţării constă #n $aptul că ea este destructurare şi restructurare #nacelaşi ti2p" este pierdere şi cştig" e@cludere şi reţinere totodată1

;n%ăţarea este o #naintare progresi%ă" #n spirală" pe calea cunoaşterii" pe ,aa anga?ării şide%oltării unor #nsuşiri esenţiale ale $iinţei u2ane - creati%itate" anticipare" selecti%itate" deciie"independenţă1"

C&eia #n%ăţării este deplina anga?are a ele%ului #n actul #n%ăţării1 =u2ai o e@perienţă trăităcu intensitate este #n 2ăsură să declanşee o nouă e@perienţă capa,ilă să generee #n%ăţarea1 +şase e@plică i2portanţa care se acordă astăi principiului acti%iării şi utiliării unor 2etode acti%-

participati%e #n practica şcolarăA

&. învăţarea în funcţie de diverşi factori 1 Beuşita sau nereuşita #n%ăţării se datoreaăin$luenţei co2,inate a $actorilor interni şi a celor e@terni1;n r#ndul condiţiilor interne pot $i enu2eraţi unii $actori ,iologici 9 %#rstă" se@" de%oltare

$iică" stare de sănătate etc1 şi $actori psi&ologici 9 ni%el al de%oltării intelectuale" stadiulde%oltării structurii cogniti%e şi operatorii- inteligenţă" gndire" 2e2orie" i2aginaţie etcA2oti%aţia #n%ăţării" %oinţă" trăsături de personalitate" ni%el de cultură generală" deprinderea cuunele deprinderi te&nici de 2uncă intelectuală etc1 9 deci disponi,ilităţi pentru #n%ăţare1

Dintre condiţiile e@terne" preciă2 aspecte ce ţin de organiarea şcolară" de naturădidactică" cu2 ar $i: siste2 de cerinţe şcolare (o,iecti%e)" conţinuturi" calitatea instruirii (2etode"

procedee" strategii didactice)A caracteristici ale clasei de ele%i (a2,ianţa psi&o-socială)A personalitatea pro$esorilor" relaţiile pro$esor-ele%" 2ediul $iic şi ti2pul şcolar etc1 +lte in$luenţe

9 2ediul $a2ilial şi 2ediul local (ur,an- rural) etc1A

6*



c. învăţarea ca produs. ;n%ăţarea repreintă un ansa2,lu de reultate e@pri2ate #nter2eni de noi cunoştinţe" noţiuni" idei nor2e" priceperi" deprinderi" 2odalităţile de g#ndire" dee@presie şi de acţiune" atitudini" co2porta2ente etc1

Beultatele o$eră 2ăsura e$icienţei acti%ităţii de #n%ăţare şi predareA ele constituie o pro,ă a%alorii #n%ăţă2#ntului1 De ase2enea" reultatele sunt cele care-i aparţin ele%ului" care-lcaracterieaă şi #i con$eră o %aloare #n clasa de ele%i" #n şcoală1

+şadar" #n%ăţarea este o acti%itate $unda2entală" alături de ?oc" 2uncă şi creaţie" speci$ică$iecărei etape de %#rstă" care se 2ani$estă cu preponderenţă #n 2od organiat" progra2at"instituţionaliat #n perioada şcolarităţii1

6nvăţarea şcolară- anga?eaă #ntreaga acti%itate psi&ică a indi%idului" i2plică şi deter2inărestructurări ale $uncţiilor" capacităţilor" atitudinilor şi aptitudinilor acestuia" argu2ent ce susţinee@istenţa unei laturi in$or2aţionale şi a unei laturi operaţionale ale acestui proces co2ple@1 <ste#n acelaşi ti2p şi un proces social şi un proces indi%idual" se des$ăşoară #n cadreinstituţionaliate" pe ,aa unor progra2e şcolare şi planuri" a%#nd ca suport 2anualele şcolare1<ste organiată #n 2od siste2atic" %ieaă o,iecti%e" i2plică proiectare şi anticipare" diri?are"control" e%aluare şi deciie1

6nvăţarea şcolară! ca proces social " presupune:

\ acu2ularea de către ele% (indi%id) a unei e@perienţe sociale (se #n%aţă prin e$ortindi%idual" prin e@perienţa proprie" din e@perienţa altora" $i@ată #n 2odele)A

\ un cadru social concret (şcoala ca instituţie" organiarea #n clase după anu2ite criterii"respecti% grup psi&osocial educaţional" cu toate i2plicaţiile ce le integreaă)A

\ $inalităţile" respecti% scopurile şi o,iecti%ele" $uncţiile deri%ă din ne%oile socialeconcreteA

\ trans2iterea şi $i@area e@perienţei se realieaă prin actul co2unicării" cu a?utorulli2,a?ului" su, $or2a siste2elor conceptuale" a priceperilor şi deprinderilorA

\ conte@te culturale şi 2odele educaţionaleA\ ele%ul (indi%idul) se integreaă intr-un colecti%" participă ca $actor acti% la de%oltarea

socială1Ca proces individual! învăţarea şcolară constă în:\ asi2ilarea de către indi%id (ele) a unui siste2 de cunoştinţe" culturi" 2odele

co2porta2entale" priceperi" deprinderi" pe care le %a $olosi ca instru2ent #n acti%itateA\ deşi este e@perienţa socială generaliată" $iecare ele% depune e$ort personal #n

organiarea" siste2atiarea" restructurarea acesteia #n propriul siste2 conceptual-co2porta2entalA

\ raportarea su,iecti%ă" indi%idualiată de propriile aspiraţii" interese" e@pectanţe" tendinţe" preocupăriA

\ con$erirea unei %alori" a unui statut ele%ului" indi%idului u2an #n general1;n%ăţarea şcolară se 2ani$estă şi este de$inită după cu2 a2 2enţionat anterior #n

triplă ipostaă:Q ca proces:k #n%ăţarea şcolară reco2andă participarea acti%ă a ele%ului la des$ăşurarea

acestuia" construcţie şi reconstrucţie" destructurare şi restructurare" integrare şi reintegrare autiliării unor 2etode acti% participati%eA

k #n raport cu gradul de co2ple@itate al ac&iiţiilor" #n%ăţarea se realieaă printr-osuccesiune de etape" de $ae" care i2plică operaţii" acţiuni" stări" ce se $inalieaă #n 2odi$icări #ngradul de re$lectare şi raportare la realitatea ele%ului1 radual" se trece de la i2agine la noţiune"de la acţiune e@ternă la acţiune interioriată des$ăşurată #n plan 2intal" de la pseudoconceptee2pirice la concepte ştiinţi$ice" de la i2presii la e2oţii superioare" intelectuale" de la $or2e%ec&i de co2portare la $or2e noi1

Q ca produs:

64



k #n%ăţarea ca produs" repreintă un ansa2,lu de ac&iiţii ce pot #2,răca di$erite$or2e-noţiuni" idei" nor2e" capacităţi de operare şi progresare a in$or2aţiei" co2porta2ente"atitudini" %alori" priceperi" deprinderi" co2porta2ente" con%ingeri etc1A

k produsul se 2aterialieaă at#t su, aspect cantitati% c#t şi calitati% şi este relati%sta,il" de natură cogniti%ă" a$ecti%ă şi acţională1

Q ca funcţie de mai mulţi factori.

Caracteristicile învăţării şcolare sunt:• se realieaă #n cadrul instituţionaliat" i2plică nor2e" legi" regula2ent" etc1A• este proces diri?at din e@terior şi tinde să de%ină un proces strict diri?atA• este de2ers conştientA• are un caracter sec%enţialA• dispune de caracter gradualA• proces social de relaţionare pe %erticală #n special şi pe oriontalăA• are un pronunţat caracter in$or2ati%-$or2ati%1

;n%ăţarea şcolară se de$ineşte at#t prin aceste caracteristici" dar şi din perspecti%a ei #n procesul de #n%ăţă2#nt" proces care reultă din interacţiunea dintre instruire şi #n%ăţare1 Procesul

de instruire presupune acti%itatea didactică de predare a pro$esorilor iar procesul de #n%ăţare areloc #n cadrul acti%ităţii de #n%ăţare a ele%ilor1

Mecanisme şi procesualitate. Prin #n%ăţare se realieaă un circuit co2ple@ al in$or2aţieide la receptare p#nă la e$ectuare şi in%ers prin cone@iune in%ersă" datorită 2ecanis2elor autoreglatoare" ast$el #nc#t acti%itatea şi conduita u2ană se 2odi$ică #n procesul adaptării şiec&ili,rării #n relaţia cu 2ediul1

2rincipalele funcţiuni neuropsiBice componente ale stării de învăţare sunt =R starea de %eg&e (care per2ite #nţelegerea 2esa?elor lu2ii e@terne)AR starea de orientare - in%estigare (de atenţie" orientată către o,iectul #n%ăţării)AR starea a$ectogenă (%aloriare a$ecti%ă a conţinutului #n%ăţării #n raport cu tre,uinţele

su,iectului)1)aele procesului de învăţare:2eceptarea şi înre!istrarea 2aterialului-presupune din partea pro$esorului o preocupare

constantă de a capta atenţia ele%ilor şi a le trei interesul prin di$erite 2odalităţi: ele2entele denoutate" inedit at#t #n ceea ce pri%eşte conţinutul dar şi a te&nicilor de preentare a acestuiaAutiliarea sc&e2elor" a su,linierilor" a culorilor şi i2aginilor" a $or2elor de organiare a grupuluide ele%i etc1

:nţele!erea noilor conţinuturi-pro$esorul se preocupă de pedagogiarea" accesi,iliareaacestora" #n sensul preentării lor pe /#nţelesul ele%ilor0" crearea de sarcini pentru ele%i care săsolicite e@plicaţii" e@e2ple personale" realiarea unor cone@iuni #ntre in$or2aţii etc1

7emorarea şi păstrarea cunoştinţelor #n%ăţate un ti2p c#t 2ai #ndelungat" pro$esorul estedator să-i deter2ine de ti2puriu pe ele%i să utiliee pro$ita,il reguli 2ne2ote&nice" (procedeul

p#lniei" acroni2ele" propoiţiile" itinerariul" ca2era ro2ană" oraşul etc1 - %ei lucrarea Mehnici deînvăţare eficientă" Si2ona Qernat" Clu?- =apoca)" 2etode şi te&nici de 2uncă intelectualăindependentă #n general1 Plec#nd de la o,ser%aţia că #n%ăţă2 O din ceea ce citi2" 'O dinceea ce aui2" 5O din cea ce %ede2" 4O din ceea ce %ede2 şi aui2 #n acelaşi ti2p" 8O dincea ce discută2 cu ceilalţi" O din ceea ce e@peri2entă2 personal şi >4O din ceea ce #i#n%ăţă2 pe ceilalţi" pro$esorul tre,uie să apelee la te&nici acti%e de predare-#n%ăţare dar şi la o

predare susţinută de 2i?loace audio%iuale aşa cu2 ar $i retroproiector" %ideoproiectorul" $il2eledidactice etc1 pentru că acestea au un i2pact poiti% asupra ele%ilor1 +stăi se %or,eşte tot 2ai2ult de învăţarea prin cooperare 9 (una dintre 2etode $iind ;n%ăţarea prin Predare- unde ele%ii#n%aţă unii de la alţii #n ti2pul orei1

)ctualizarea cunoştinţelor (atunci c#nd ele%ii %or a%ea ne%oie de ele) %a $i 2ult uşurată deo,işnuirea ele%ilor de a utilia cunoştinţele #n%ăţate #n clasă şi #n şcoală" #n conte@te c#t 2ai%ariate1

66



Cunosc#nd aceste lucruri" pro$esorul poate contri,ui la opti2iarea #n%ăţării la $iecaredintre ele%ii săi prin: de%oltarea capacităţilor lor de #n%ăţare" de%oltarea 2oti%aţiei #n%ăţării"#2,unătăţirea predării" crearea de situaţii de #n%ăţare adec%ate etc1

)orme! tipuri şi niveluri de învăţarePrin tipuri de #n%ăţare sunt denu2ite di$eritele ni%eluri adapti%e" di$erite 2odi$icări

psi&oco2porta2entale #n $uncţie de e@perienţele indi%idului" trăite" ce inter%in #n toate

su,siste2ele ei co2ponente1Tipuri fundamentale de învăţare: #n%ăţarea senorio-2otorie (se $or2eaă deprinderile de scris" 2ers" 2uicale" sporti%e"

te&nice" practice etc1)A #n%ăţarea cogniti%ă-intelectuală (se #nsuşesc noţiuni" ideile" principiile" teoriile" etc1)A #n%ăţarea socio-a$ecti%ă (se $or2eaă 2oti%e" con%ingeri" atitudini" trăsături de

personalitate etc1)1;n cadrul acestor tipuri se pot contura 2ai 2ulte su&tipuri de învăţare:E după conţinut= #n%ăţarea participati%ă (#n%ăţă2 să aui2" să %ede2" etc1)A #n%ăţarea

%er,ală (#n%ăţă2 să %or,i2)A #n%ăţarea conceptuală (#n%ăţă2 idei" noţiuni" reguli)A #n%ăţarea2otorieA

E după modul de operare cu stimuli= #n%ăţarea prin dise2inareA #n%ăţarea prin asociereA#n%ăţarea prin repetare prin trans$erA #n%ăţarea prin generaliareA

E după modul de or!anizare a informaţiei= #n%ăţarea algorit2icăA #n%ăţarea euristicăA#n%ăţarea progra2atăA #n%ăţarea creatoare1

E după !radul de variaţie a subiectului în actul învăţării: #n%ăţarea spontanăA #n%ăţareaneintenţionatăA #n%ăţarea latentăA #n%ăţarea neconştientiată i2ediatA #n%ăţarea #n stare de so2n(&ipnopedie)A #n%ăţare &ipnoticăA #n%ăţare #n stare de %eg&e1

7ivelurile învăţării: după condiţiile de realizare= #n%ăţarea şcolarăA #n%ăţarea didacticăA #n%ăţarea socială1 după natura e"perienţei= #n%ăţarea din e@perienţă proprieA #n%ăţarea din e@perienţa

altora1 după scopul urmărit= #n%ăţarea $or2ati%ăA #n%ăţarea in$or2ati%ă1 după mecanismele şi operaţiile neuropsihice implicate= #n%ăţarea prin condiţionareA

#n%ăţarea prin i2itaţieA #n%ăţarea prin #ncercare-eroareA #n%ăţarea prin anticipare şi deciie#n%enti%ăA #n%ăţarea prin creaţie1

2. Ga!ne a conceput un model constituit din opt tipuri de învăţare" în funcţie de criteriul cantităţii şi calităţii achiziţiilor în sfera comportamentală, ac&iiţiile $iind realiate de la si2plula co2ple@" de la auto2atis2e la concepte:

- #n%ăţare de se2nale" caracteristică $or2ării re$le@elor condiţionateA- #n%ăţare prin legături" lanţ de asociaţii repetate #n ti2p" al căror e$ect este $or2area

stereotipurilor dina2ice" speci$ică dependenţilorA

- #n%ăţarea #n lanţ" presupune legarea unei succesiuni de relaţii de tipul S-B #ntr-unco2porta2ent unicA- #n%ăţarea de asociaţii %er,ale" asocierea unor lanţuri de sila,e şi cu%inteA- #n%ăţarea prin discri2inare - reducerea sau i2piedicarea unor sti2uli de altă natură decat

cei care co2pun sarcina de #n%ăţareA- #n%ăţarea de concepte - stă la ,aa $or2ării noţiunilorA- #n%ăţarea de reguliA- #n%ăţarea prin reol%area de pro,le2eACondiţiile interne ale învăţării şcolare. ;n%ăţarea este deter2inată de o serie de condiţii şi

caue" unele dintre acestea $acilit#nd" altele di2potri%ă" $ăc#nd di$icilă realiarea sa1 Condiţiileinterne sunt repreentate de o serie de $actori psi&ologici (procese" $uncţii" #nsuşiri şi stări

psi&ice) şi neuro$iiologici constituti%i personalităţii ele%ului $iecare dintre ei a%#nd o ponderedi$erită #n di$erite etape şi 2o2ente ale acestei acti%ităţi1 1ondiţiile interne se împart în următoarele !rupe=

68



E+actori co!nitivi= percepţia" spiritul de o,ser%aţie şi repreentărileA 2e2orarea logică"ceea ce i2plică #nţelegerea celor #n%ăţateA g#ndirea cu $or2ele sale (con%ergentă şi di%ergentă) şiatri,utele ei ($le@i,ilitate" $luiditate" originalitate" operati%itate" caracter critic" pro$uni2e)Ai2aginaţia creatoare şi reproducti%ă1

E+actori afectivi-motivaţionali= dispoiţia pentru acti%itatea de #n%ăţare" senti2enteintelectuale (curioitatea" satis$acţia intelectuală" senti2entul de 2irare" al noului" de respect şi

ad2iraţie pentru %alorile ştiinţi$ice)A interesul cogniti%" dorinţa şi curioitatea de a cunoaşte2ultiple şi %ariate aspecte ale realităţii naturale" sociale şi culturaleA dorinţa de a-şi #nsuşi o pro$esie şi de a $i $olositor societăţii prin practicarea ei cu co2petenţăA aspiraţii" con%ingeri şiidealuri superioare re$eritoare la %iitorul său pro$esionalA capacitatea de e$ort %oluntar susţinut #nacti%itatea de #n%ăţare" perse%erenţa şi #ncrederea ele%ului #n posi,ilităţile sale intelectualeAe@igenţa $aţă de sine şi de calitatea acti%ităţii de #n%ăţare" atitudinea lui $a%ora,ilă $aţă de aceastăacti%itateA de2nitatea şi spiritul de răspundere" spiritul de ordine şi de disciplină etc1

E+actori instrumentali=aptitudinea de a #n%ăţa este o structură psi&ică co2ple@ă" care sede$ineşte prin coparticiparea şi interacţiunea speci$ică şi opti2ă a unor $uncţii psi&ice" procese

psi&ice şi aptitudini i2plicate #n acti%itatea de #n%ăţare (atenţie" organiare percepti%-2otorie"2e2orie" g#ndire" i2aginaţie" spirit de o,ser%aţie şi inteligenţă)" precu2 şi $olosirea unor

procedee raţionale de #n%ăţareA aptitudinea şcolară se 2ani$estă #n des$ăşurarea acti%ităţii de#n%ăţare" #n raport cu o anu2ită sarcină de #n%ăţare şi3sau cu un o,iect de #n%ăţă2#nt" asigur#nd şicondiţion#nd realiarea acesteia la un ni%el per$or2anţial superior şi asi2ilarea $acilă" deplină şite2einică a conţinutului o,iectului respecti%1

E)lţi factori sunt= priceperea ele%ului de a-şi organia ?udicios acti%itatea de #n%ăţare şi dea o i2,ina cu odi&na acti%ăA deprinderea de a #n%ăţa #n 2od siste2atic şi continuuA capacitatea detrans$er" ce i2plică reactualiarea selecti%ă a cunoştinţelor anterioare şi %alori$icarea lor #nsituaţii şi acti%ităţi noi sau si2ilare cu situaţia de #n%ăţare1

Factori $iiologici: starea de sănătate" ec&ili,rul $uncţional al organis2ului" #n special celneuro-psi&icA integritatea $uncţională a siste2ului ner%os şi al analiatorilorA $or2area cuuşurinţă a legăturilor ner%oase te2porale şi di$erenţierea $acilă" $ină şi selecti%ă a sti2ulilor"inclusi% a celor %er,ali1

7otivaţia- de$inită ca $iind $orţa care acti%eaă" direcţioneaă şi 2enţine un co2porta2ent1 7otivaţia şi învăţarea şcolară=

k 2oti%aţia şi a$ecti%itatea se i2plică reciproc #n procesul #n%ăţării şcolare" ur2ărindu-se ca relaţia dintre ele% şi 2aterialul de #n%ăţat să $ie poiti%ă" pentru a putea genera stăria$ecti%e" e2oţii superioare şi c&iar senti2ente intelectuale" 2orale" estetice -ele2enteconstituti%e ale atitudinilor1 Stările a$ecti%e poiti%e genereaă 2oti%e sau constelaţii de 2oti%e"interese pentru di$erite o,iecte de #n%ăţă2#nt" $or2area con%ingerilor şi c&iar a concepţiei desprelu2e şi %iaţăA

k#n%ăţătorul %a pune accent pe 2oti%aţia poiti%ă" %a utilia raţional 2oti%aţia negati%ă" %a

căuta să con%ertească 2oti%aţia a$ecti%ă #n 2oti%aţie cogniti%ă" pe cea e@trinsecă #n 2oti%aţieintrinsecă" #n $uncţie de caracteristicile de %#rstă ale ele%ilorAkanalia 2oti%elor in%ăţării este i2portantă" atat din perspecti%a $acilitării e$ectelor

poiti%e" cat şi din perspecti%a identi$icării cauelor eşecului şcolar" a pre%enirii acestora şi aadoptării unor 2ăsuri de opti2iare1

Le!ea optimumului motivaţional reprezintă intensitatea opti2ă a 2oti%aţiei care per2iteo,ţinerea unor per$or2anţe superioare #n acti%itatea de #n%ăţare sau cel puţin a celor dorite deele%1 Prin această lege este e"primată relaţia care trebuie să e"iste între dificultatea sarcinii deînvăţare şi intensitatea motivului" a su,iectului #n acti%itatea de răspuns la solicitări1

2elaţia dintre dificultatea stilului şi intensitatea motivului= sensul relaţiei dintredi$icultatea stilului şi intensitatea 2oti%ului depind de gradul de di$icultate a sarcinii de

#ndeplinit şi 2odul de percepere a acesteia de către ele%1 +st$el apar două situaţii: 1 c#nddi$icultatea sarcinii este apreciată corect de către su,iect" atunci intensitatea 2oti%ului %a $icorespondentă cu di$icultatea sarcinii" reali#ndu-se ast$el opti2u2 2oti%aţionalA '1 c#nd

6



di$icultatea sarcinii este percepută incorect de către su,iect" $ie prin supraapreciere" $ie prinsu,apreciere" se realieaă supra2oti%area" respecti% su,2oti%area1

Optimumul educaţional se obţine prin crearea unui uşor dezechilibru între intensitateamotivului şi dificultatea sarcinii astfel= dacă di$icultatea sarcinii este 2edie" dar supraapreciatăde către su,iect" atunci este necesară reducerea ni%elului intensităţii 2oti%aţiei intensitatea2oti%ului pentru a se o,ţine o intensitate 2edie" su$icientă pentru realiarea sarciniiA dacă

di$icultatea sarcinii este 2edie" dar este su,apreciată de către su,iect" atunci se i2pune o uşoarăsupra2oti%are %oluntară din partea su,iectuluiA dacă di$icultatea sarcinii este 2are" dar esteapreciată ca $iind $acilă sau de ni%el 2ediu" atunci se i2pune o creştere 2ai accentuată ani%elului 2oti%aţiei pentru a atinge intensitatea necesară indeplinirii ei1

Starea de su,2oti%are şi de supraesti2are tre,uie e%itate datorită e$ectelor negati%e pe carele genereaă #n plan neuro-psi&ic şi #n acti%itatea de #n%ăţare1

Condiţii e<terne ale învăţării şcolare. +cestea sunt repreentate de o serie de $actori şiaspecte" care de$inesc personalitatea celui care progra2eaă şi diri?eaă #n%ăţarea şcolară şiconte@tul #n care ea se des$ăşoară1 ;n această categorie include2:

Statutul profesorului. <@ercitarea pro$esiunii didactice presupune #nsuşirea a treico2ponente speci$ice: 1 co2petenţa pro$esională - asigurată şi $unda2entată pe cunoştinţe de

specialitateA '1 co2petenţa pedagogică (didactică şi educati%ă) asigurată de cunoştinţele psi&opedagogice şi de aptitudinile pedagogice (talentul pedagogic)A 51 co2petenţa de a #ntreţinerelaţii at#t pe %erticală #n ierar&ia superioară" dar şi cu ,ene$iciarii procesului educaţional -ele%i"

părinţi" co2unitate1 2olul învăţătorului în societatea contemporană= #n%ăţătorul nu este doar o si2plă sursă de

in$or2aţii ci este o personalitate ce a2pli$ică şi nuanţeaă %alenţele educati%e ale acestor cunoştinţe" el este cel care conduce acti%itatea didacticăA #n%ăţătorul are 2ai 2ulte $uncţii #nşcoală şi anu2e: organiator al procesului de #n%ăţă2#nt" educator" partener al educaţiei" 2e2,rual corpului pro$esoralA $iecare cadru didactic dispune de o cultură generală" care tre,uie să $ie c#t2ai %astă" de o cultură de specialitate te2einică" #n con$or2itate cu cerinţele disciplinelor

predate" precu2 şi de o cultură psi&opedagogică ce include co2petenţe pro$esionale" te&nici delucru" 2odalităţi de acţiune1

7ediul şcolii şi al clasei de elevi. Şcoala poate $i a,ordată din două perspecti%e" at#t cainstituţie" c#t şi ca organiaţie: instituţia este o structură relati% sta,ilă de statusuri şi roluri" #ncadrul căreia indi%iii #şi pot satis$ace anu2ite tre,uinţe şi pot e@ercita $uncţii socialeAorganiaţia genereaă raporturi de cooperare" de sc&i2," dar şi de con$licte #ntre participanţi"

prin 2odul #n care sunt di%iate sarcinile" sunt distri,uite rolurile" prin nor2e" reguli ceregle2enteaă co2unicarea şi conduitele" prin reco2pensele acordate1

2olul principal al şcolii este de socialiare" de trans2itere a %alorilor pro2o%ate desocietate şi are ur2ătoarele caracteristici: structură: clase de ele%i" colecti% pro$esoral" ierar&iede co2petenţăA proces co2ple@ de relaţii #ntre participanţi: ele%i" pro$esori" directoriA şcoala este

un siste2 desc&is ce de%oltă o $uncţie pri2ară (acţiunea asupra ele%ilor) şi o $uncţie secundară(asupra co2unităţii)11ondiţiile ce trebuie satisfăcute de clasa de elevi sunt : instaurarea unor relaţii colegiale

#nte2eiate pe sti2ă şi #ncredere reciprocă" adoptarea unor atitudini de ,ună%oinţă şi acceptarereciprocă #n relaţiile interpersonale1

7ediul socio-familial 1 7ediul familial= statusul socio-econo2ic %ieaă rangul pe care$a2ilia #l ocupă #n societate" e@pri2at prin cuantu2ul %eniturilor şi prestigiul ei1 +cesta sesuprapune şi interacţioneaă cu ni%elul cultural şi cli2atul psi&osocial din interiorul $a2iliei1 Cea2ai i2portantă %aria,ilă a acestui status este ni%elul de educaţie al părinţilor" %enitul $a2ilial"%alori econo2ice" ,unuri1 .n ni%el 2ai #nalt de educaţie al părinţilor coreleaă in 2od poiti% cuatitudinea lor $aţă de educaţie şi $aţă de şcoală #n specialA ni%elul cultural din $a2ilie e@pri2at

printr-un set de reguli" prin aderarea la un siste2 de %alori" atitudini" credinţe %a in$luenţade%oltarea personalităţii1

6>



1limatul psihosocial= este o %aria,ilă a 2ediului $a2ilial" prin care se e@pri2ă structurainterioară a $a2iliei" relaţiile intra$a2iliale dintre 2e2,rii săi" co2poiţia $a2ilieiA $iecare dintreaceste %aria,ile este generatoare de di$erenţe #n ceea ce pri%eşte de%oltarea personalităţii" 2aiales dacă se realieaă o $uncţie a$ecti%ă şi protectoare1

(!iena învăţării1 1ondiţii i!ienico-sanitare= asigurarea ilu2inaţiei opti2e #n clasă şi #nca2era de locuit1 Galorile 2ai 2ari sau 2ai 2ici deter2ină un e$ort neuro$iiologic sporit

(suprasolicitare) din partea analiatorului %iual" gener#nd ast$el o,oseala acestuia şi reducereacapacităţii de concentrare a atenţieiA asigurarea unei te2peraturi 2oderate" con$orta,ile şiaerisirea spaţiilor de #n%ăţare" pentru a asigura cantitatea de o@igen necesară ,unei $uncţionări acreierului" in$luenţeaă poiti% -#n 2od indirect randa2entul #n%ăţăriiA acti%itatea intelectuală"deci şi #n%ăţarea" deter2ină o intensi$icare a proceselor 2eta,olice din creier şi" i2plicit"creşterea consu2ului de o@igen" $apt ce i2pune aerisirea spaţiului #n care ele%ii #n%aţă" #n cacontrar produc#ndu-se $eno2enul de ,loca? neuro$iiologic şi psi&icA altă condiţie i2portantă esteeli2inarea go2otelor tul,urătoare" care distrag atenţiaA orice acti%itate" deci şi cea instructi%-educati%ă" des$ăşurată 2ai 2ult ti2p" $ără intrerupere sau $oarte intens pro%oacă o,oseală1+tunci c#nd su,iectul este interesat de 2unca sa" c#nd #i place" c#nd capătă satis$acţie dinreultatele ei" el se si2te 2ai puţin o,osit1 Dacă nu se asigură odi&na necesară" poate apărea

o,oseala cronică -sur2ena?ul" ce presupune at#t tul,urări $iiologice" cat şi psi&iceA $eno2enulo,oselii poate $i pre%enit prin c#te%a 2odalităţi: so2nul" intercalarea #n procesul 2uncii a unor

perioade de odi&nă" doarea corespunătoare a %olu2ului şi intensităţii e$ortului" a ti2pului de2uncă i2pus ele%ilor" #n con$or2itate cu particularităţile lor de %#rstă" #ntoc2irea ştiinţi$ică aorarului şcolar" alternarea 2uncii intelectuale cu 2unca $iică" sta,ilirea şi respectarea unuiregi2 ilnic al ele%ului" $or2area unui stil raţional de 2uncă intelectuală" asigurarea unei2oti%aţii adec%ate" asigurarea şi organiarea utilă a ti2pului li,er etc1

Si2pli$ic#nd şi sinteti#nd condiţiile preentate" pute2 $or2ula ur2ătoarea concluie:e$icienţa #n%ăţării şcolare depinde de personalitatea celor două $iinţe care interacţioneaă"educatorul şi educatul" şi de caracteristicile 2icrocli2atului $iic şi psi&osocial ($a2ilial şişcolar) #n care se des$ăşoară1

Specificul învăţării şcolarului mic1 Intrarea #n şcolariare se su,su2eaă #ntru totulcaracteristicilor de pro$il al unei $ae de traniţie" ocup#nd o poiţie specială #n con$iguraţiata,loului copilăriei1 <a 2arc&eaă #nceputul celei de-a treia perioade a copilăriei" ce se %a #ntinde

pe un spaţiu de patru ani (intre 638 ani - 3 ani)" p#nă #n pragul pu,ertăţii şi" i2plicit" #n pragul preadolescenţei1

;nceputul %ieţii şcolare este #nceputul unei acti%ităţi de #n%ăţare care #i cere copilului at#t une$ort intelectual considera,il" c#t şi o 2are reistenţă $iică1

+actori care influenţează învăţarea1 %ezvoltarea fizică= se o,ser%ă o creştere 2ai lentă #n pri2ii doi ani de şcolaritate" iar #n ceilalţi doi ani creşterea este 2ai accentuată at#t la #nălţi2e c#tşi #n greutateA di%ersele co2ponente ale corpului - cla%iculele" toracele" coloana

%erte,rală - suportă un puternic proces de osi$icare1 Se #ntăresc articulaţiile şi se intensi$icăcalci$ierea oaselor 2ainilor1 Creşte %olu2ul 2uşc&ilor" $orţa 2usculară şi se de%oltă2usculatura $ină a degetelor 2ainiiA #nsuşirea $uncţiei scrisului recla2ă o poiţie corectă acorpului #n ,ancă şi doarea e$ortului de punere #n 2işcare a aparatului 2otor al 2#inii1

Procesele de 2aturiare $iică $iind #n curs de realiare" are o 2are i2portanţă pre%enirea poiţiilor incorecte #n ,ancă" e%itarea supra#ncărcării g&iodanului" care poate produce deplasăriale coloanei1 Mişcarea" sportul" ?oacă un rol decisi% #n călirea organis2ului la această %#rstăArit2ul trepidant al acti%ităţii şcolare #l $ace pe copil să pară 2ereu gră,it: 2ăn#ncă #n $ugă" sespală pe apucate" #şi ia precipitat g&iodanul şi porneşte alerg#nd spre şcoală1 +ceste caracteristicico2porta2entale suportă oscilaţii speci$ice" cu tendinţe de accentuare" ori di2inuare #n $uncţiede tipul de siste2 ner%os1 <$ortul $iic şi intelectual" reglat de consu2urile energetice din

organis2 şi din creier i2pri2ă o 2arcă speci$ică instalării stării de o,oseală" cu speci$icul ei dela un copil la altul1 !a aceasta se adaugă %ariaţia ce o introduce deose,irea după se@" care" dupănouă ani" $etele se separă spontan de ,ăieţi #n ti2pul ?ocului1

8



2e!imul de muncă şi de viaţă= 2ica şcolaritate este perioada c#nd se 2odi$ică su,stanţialregi2ul de 2uncă şi de %iaţă" caracteristicile tensionale generate de e%eni2ente care do2ină şi2arc&eaă ta,ela de %alori ale şcolarului 2icA şcoala introduce #n acti%itatea copilului un anu2itorar" anu2ite planuri şi progra2e pentru acti%itate1

7ediul şcolar= este co2plet di$erit $aţă de 2ediul $a2ilial" el $iind creat" cu2 o,ser%ă M1De,esse" nu pentru a distri,ui satis$acţii a$ecti%e" ci pentru o 2uncă disciplinată" continuă"

organiatăA şcoala constituie un 2ediu care" #n locul unui grup restr#ns" cel de ?oc" o$eră copiluluio colecti%itate şi un loc de 2uncă" cu nu2eroase intrepătrunderi -2entale" a$ecti%-2orale- carese constituie ca un i2portant resort al de%oltării psi&ice1

)daptarea şcolară: presupune o 2aturitate din partea copilului" o trecere de la a$ecti%itatea#ngustă din 2ediul $a2ilial şi interesele i2ediate ale ?ocului" pentru a pătrunde #ntr-un nouuni%ers de legături sociale şi aşi asu2a #ndatoririA se #nregistreaă di$icultăţi 2ultiple de adaptaregenerate de o ,aă psi&o$iiologică precară (insta,ilitate neuropsi&ică)" $ie de $i@aţiile şicon$lictele a$ecti%e de pro%enienţă socio$a2ilială (#ncăpăţanare" negati%is2)" $ie de #nsuşi 2ediulşcolar (sarcini copleşitoare" educatori di$icili" $ără e@perienţă" clase suprapopulate" care#2pieteaă asupra o,ţinerii stării de atenţie şi a disciplinei necesare ,unei des$ăşurări a lecţiei)1De aici co2porta2ente de retragere #n sine" #2prăştiere" co2pensare prin 2i?loace nedorite1

Pocul şcolarizării= 2utaţiile ,ruşte care aco2paniaă noua %#rstă" 2utaţiile care se petrecsu, acţiunea 2ediului şcolar" aduc cu sine noi cunoştinţe" noi te&nici intelectuale" noi e@igenţe şi#ndatoriri" i-au deter2inat pe specialişti să %or,ească de şocul şcolariării" pe care l-au ase2ănatcu cel al naşterii sau de,utului pu,ertăţii1 =oul 2ediu social" o,ositor" pro%oacă adeseori o $rică

paraliantă1 De aici i2portanţa deose,ită a socialiării prin grădiniţă" care" interpusă #ntre $a2ilieşi şcoală contri,uie la atenuarea şocului #nceputului de şcoalăA 2ediul şcolar aduce cu el uncli2at 2ai rece şi 2ai puţin protector dec#t cel $a2ilial şi din grădiniţă1 Cadrul didactic a$işeaăun raport 2ai reer%at" 2ai puţin inti2 cu ele%ii" iar colegii sunt 2ai puţin dispuşi să dea#nţelegere $aţă de cel ce stă #2,u$nat1

3.3.3 E1+,u+"$+<%aluarea procesului de #n%ăţă2#nt repreintă o acţiune 2anagerială proprie siste2elor

socio-u2ane" #n calitatea lor de siste2e desc&ise" care solicită raportarea reultatelor o,ţinute #ntr-o anu2ită acti%itate" la un ansa2,lu de criterii speci$ce do2eniului #n %ederealuării unei deciii opti2e" ,aată pe operaţii de: 2ăsurare3control cantitati%"apreciere3calitati%ă" deciie 3co2unicată #n ter2eni de #ndru2are 2etodologică orientati%ă cuscop de a2eliorare continuă a acti%ităţii proiectată la ni%el de siste2 şi de proces (,ărnea +1" '4)1

5valuarea de sistem ur2ăreşte gradul de realiare a $nalităţilor 2acrostructurale prin:2ăsurarea şi aprecierea unor aspecte care %ieaă raporturile dintre #n%ăţă2#nt şi %iaţasocioecono2ică şi culturalăA corelarea calităţii #n%ăţă2#ntului cu contri,uţia sa la de%oltareasocială fără a ieşi însă din cadrul peda!o!ic c&iar dacă sunt $olosite date" te&nici" prognoeecono2ice şi sociologice0 (Badu" Ion" T1" >" p18>-)A analia 2anagerială (siste2ică-

opti2ă-strategică) a acti%ităţii de conducere a şcolii la ni%el central (Ministerul ;n%ăţă2#ntului)"teritorial (inspectoratele şcolare) şi local (unitatea şcolară de ,aă)" din perspecti%a e$cienţeisociale a procesului de #n%ăţă2#nt1

5valuarea de proces ur2ăreşte gradul de realiare a o,iecti%elor 2icrostructurale" acţiuneco2ple@ă deter2inată de: $nalităţile 2acrostructurale (ideal pedagogic-scopuri pedagogice)Acorelaţiile pro$esor-ele%A reultate şcolare-2etodologie $olosităA corespondenţele pedagogicedintre ele2entele acti%ităţii didactice: o,iecti%e 9 conţinuturi - 2etodologie (de predare-#n%ăţare-e%aluare)A operaţiile de 2ăsurare şi apreciere" (auto)regla,ile la #nceputul" #n ti2pul sau las$#rşitul acti%ităţii didacticeA instru2entele o$ciale instituţionaliate pentru conse2nareareultatelor ca punct $nal #ntr-o succesiune de e%eni2ente1

Didactica post2odernă" curriculară" coreleaă cele două perspecti%e de analiă a e%aluării

la ni%el de siste2 şi de proces1 <%aluarea procesului de #n%ăţă2#nt de%ine ast$el o acti%itatede colectare" organiare şi interpretare a datelor pri%ind e$ectele directe ale relaţiei pro$esor-ele% cu scopul de a e$cientia $uncţionarea #ntregului siste2 educaţional1

8



)uncţiile acţiunii de evaluare didactică au o du,lă se2ni$caţie" socială şi pedagogică (%eiBadu" Ion" #n Ionescu" MironA Badu" Ion" coord1" >>4" p1'84-'66)1

)5)uncţiile sociale ale acţiunii de evaluare %ieaă calitatea #n%ăţă2#ntului de su,siste2anga?at #n realiarea unor o,iecti%e asu2ate #n plan cultural şi econo2ic" la ni%el de politică aeducaţiei:

- funcţia de validare socială a produselor sistemului de învăţămînt " la di$erite ni%eluri de

integrare şcolară şi pro$esionalăA $uncţia de orientare socială" şcolară şi pro$esională" ladi$erite ni%eluri de deciie care anga?eaă responsa,ilitatea tuturor $actorilor educaţiei(pro$esori" ele%i" părinţi" repreentanţi ai co2unităţii locale etc1)A

- funcţia de selecţie socială, şcolară şi profesională, la di$erite ni%eluri de clasi$care şiierar&iare a reultatelor acti%ităţii didactice" de $or2are iniţială şi continuă" e@pri2ate #nter2eni de proces şi de produs1

H5 )uncţiile pedagogice ale acţiunii de evaluare %ieaă declanşarea unor circuite decone@iune in%ersă e@ternă (realiate de pro$esor) şi c&iar interne (realiate de ele%)" necesare

pentru %eri$carea calităţii acti%ităţii didactice 3educati%e pe coordonata corespondenţelor curriculare dintre o,iecti%ele pedagogice-conţinuturile pedagogice-2etodologia pedagogică (de

predare-#n%ăţare - e%aluare):

- funcţia de informare peda!o!ică, ,aată pe %eri$carea reultatelor şcolare la anu2iteinter%ale de ti2p" pe criterii prioritar constatati%eA

- funcţia de dia!noză peda!o!ică, ,aată pe %eri$carea şi interpretarea reultatelor ladi$erite inter%ale de ti2p" pe criterii prioritar calitati%eA

- funcţia de pro!noză peda!o!ică, ,aată pe deciii cu %aloare anticipati%ă" de sti2ulare aacti%ităţii de #n%ăţare la ni%eluri de per$or2anţă şi de co2petenţă superioare1

Structura acţiunii de e%aluare didactică include trei operaţii principale: măsurarea!aprecierea! deciia.

0. M-)u"+"$+ reprezintă operaţia de evaluare care asi!ură consemnarea #unor caracteristici observabile6 e"primate în termeni cantitativi 4scor, cifre, statistici etc.5 sau 3şi

prin descrieri concentrate asupra unor zone restrînse de manifestare 4vezi %e Landsheere,Gilbert, DJQ, pa!. /-;5.

Măsurarea tinde spre o anu2ită o,iecti%itate constatati%ă" susţinută" de regulă" prininstru2ente speciale de e%aluare cantitati%ă a $eno2enului studiat (c&estionare" g&iduri" pro,estandardiate" te&nici statistice etc1)1 +ceastă o,iecti%itate nu anga?eaă #nsă e2iterea unor

?udecăţi de %aloare speci$c pedagogice" desc&ise interpretării pe ter2en scurt" 2ediu şi lung12. A("$%i$"$+ repreintă operaţia de e%aluare care i2plică interpretarea $aptelor

conse2nate" #n $uncţie de anu2ite criterii calitati%e" speci$c pedagogice" independente #n raportcu instru2entele de 2ăsură $olosite #n cadrul unei anu2ite 2etode sau strategii didactice3de#n%ăţă2#nt1 Ca operaţie speci$că" aprecierea %alori$că" pe de o parte" consensul 2etodologicinstituţionaliat la ni%el 2anagerial #n legătură cu criteriile speci$ce de e%aluare a reultatelor

2ăsurate anterior:a) criteriul raportului dintre calitatea resurselor e"istente la #intrare6 - calitatea procesului 3 activităţii didactice - calitatea #produsului63instituţie sau elev, la #ieşire6 (las$#rşitul lecţiei" capitolului" ciclului de instruire etc1)A

,) criteriul raportului dintre obiectivele specifce instituţionalizate la nivelul pro!ramelor -obiectivele concrete asumate şi realizate conform resurselor peda!o!ice e"istentela ni%elul co2unităţii educati%e locale" organiaţiei şcolare" clasei de ele%i" $ecărui ele%A

c) criteriul raportului dintre obiectivele concrete stabilite la nivel minim-mediu-ma"im şi obiectivele concrete atinse la sfîrşitul activităţii în termeni de performanţe şi de competenţeminime-medii-ma"ime.

d) criteriul raportului dintre nivelul de performanţă şi de competenţă atins de cadrul

didactic şi de elevi la ultima acţiune de evaluare şi pro!resele 3 re!resele peda!o!ice realizateîntre timp$

8'



e) criteriul raportului dintre pre!ătirea cadrului didactic ($or2area iniţială şi continuă"e@perienţă didactică acu2ulată" gradul didactic o,ţinut) şi nivelul de e"i!enţă peda!o!icăasumat.

3. D$%i&i+ repreintă operaţia de e%aluare care asigură prelungirea aprecierii #ntr-o notăşcolară" caracteriare" &otăr#re" reco2andare etc1" cu %aloare de prognoă pedagogică +ceastă operaţieintră #n categoria ?udecăţilor e%aluati%e $nale" de o 2are co2ple@itate psi&ologică şi

responsa,ilitate socială" care anga?eaă respectarea ur2ătoarelor criterii pedagogice:a) %alori$carea integrală a caracteristicilor speci$ce o,iectului e%aluat (2ediulsociocultural propriu instituţiei şcolare" clasei de ele%iA %#rsta psi&ologică a ele%ilor)"interpreta,ile la ni%el general" particular" indi%idualA

,) a2eliorarea per2anentă a calităţii procesului de #n%ăţă2#nt" #n general" a acti%ităţiididactice3educati%e" #n 2od specialA

c) trans$or2area diagnoei #n prognoă cu $uncţie de anticipare poiti%ă a e%oluţiei instituţiei"clasei" ele%ului" %eri$ca,ilă 2anagerial la di$erite inter%ale de ti2pA

d) asigurarea co2unicării pedagogice a deciiei #n ter2eni 2anageriali de #ndru2are2etodologică a celui e%aluat #n cadrul unei acţiuni desc&ise #n direcţia (auto)per$ecţionării1

Integrarea operaţiilor de măsurare-apreciere-decizie #n acti%itatea didactică3educati%ă este

realiată prin trei tipuri de evaluare pedagogică: 0. E1+,u+"$+ ini'i+,- anga?eaă operaţiile de 2ăsurare-apreciere-deciie" la #nceputul

acti%ităţii de instruire (lecţie" capitol" tri2estru" an3ciclul de #n%ăţă2#nt)" #n %ederea cunoaşteriini%elului psi&opedagogic real al colecti%ului de ele%i3ele%ului" e@pri2at #n ter2eni de per$or2anţeşi co2petenţe actuale şi potenţiale1 +cest tip de e%aluare #ndeplineşte o $uncţie pedagogică

prioritar predicti%ă1 ;n 2od analogic" testele de cunoştinţe ela,orate şi aplicate special pentru2ăsurarea şi aprecierea ni%elului iniţial de pregătire al ele%ilor sunt denu2ite teste predictive.

2. E1+,u+"$+ )um+i1- anga?eaă operaţiile de 2ăsurare-apreciere-deciie #n ti2pul saula s$#rşitul unei acti%ităţi didactice3educati%e #n %ederea cunoaşterii ni%elului real de stăp#nire a2ateriei după parcurgerea anu2itor perioade şi sec%enţe de instruire" con$or2 o,iecti%elor

progra2elor şcolare" adaptate de pro$esor la condiţiile concrete ale clasei de ele%i1 +cest tip dee%aluare #ndeplineşte o $uncţie pedagogică prioritar cu2ulati%ă" cu resurse $or2ati%e li2itate la2o2entul des$ăşurării acti%ităţii didactice1 Se conse2neaă o realitate pedagogică" e@pri2ată2ai ales la ni%el de produs" care presupune raportarea reultatelor la o,iecti%ele pedagogiceconcrete" sta,ilite de pro$esor şi la o,iecti%ele pedagogice speci$ce care o$eră instruirii un cadrude re$erinţă sti2ulati%1 <%aluarea didactică su2ati%ă #ntreţine" #n cele 2ai 2ulte situaţii" o2oti%are e@ternă a #n%ăţării pentru note0 o,ţinute prin sonda?e orale sau prin lucrări scrise,realiate la inter%ale relati% 2ari de ti2p (apro@i2ati% de două ori pe parcursul unui tri2estruşcolar)" $ără posi,ilităţi de inter%enţie pedagogică i2ediată1 ;n acest cadru tradiţional" notaşcolară0 nu are susţinere 2anagerială la ni%eluri de diagnoă şi de prognoă" proprii unui #n%ăţă2#nt

prioritar $or2ati%" capa,il de (auto)per$ecţionarea resurselor sale interne şi e@terne1

3. E1+,u+"$+ ($"m+n$n- 8 %!ninu- anga?eaă operaţiile de 2ăsurare 9apreciere 9 deciie pe tot parcursul acti%ităţii de instruire3educaţie1 +cest tip de e%aluare sti2uleaă participarea #ntregului colecti% al clasei prin proiectarea unor sarcini de #n%ăţare di$erenţiate"e%alua,ile i2ediat #n %ederea adoptării unor 2ăsuri corecti%e" a2eliorati%e sau de a?ustarestructurală adec%ate situaţiei constatate şi apreciate cu 2i?loace pedagogice e$ciente1 <%aluareadidactică per2anentă răspunde cerinţelor proiectării curriculare $ind parte co2ponentă a

procesului de #n%ăţă2#nt0 care %alori$că gradual in$or2aţiile pe care pro$esorul le culegedespre e$ectele acţiunii sale0" asigur#nd co2anda şi controlul0 şi dacă este caul inter%enţiai2ediată prin 2ăsuri a2eliorati%e de 2a@i2ă operati%itate şi oportunitate pedagogică (%ei &idgeneral de e%aluare şi e@a2inare" >>6" pag1 )1 <%aluarea didactică per2anentă #ndeplineşteo $uncţie pedagogică prioritar $or2ati%ă" care sti2uleaă pe tot parcursul acti%ităţii:

- operaţiile de 2ăsurare-apreciere continuă" cu posi,ilităţi de deciie (note" &otăr#ri"caracteriări" sancţiuni) anga?ate 2anagerial la inter%ale relati% 2ici de ti2p (pe parcursul lecţieisau #n cadrul unui grup de 2a@i2u2 *-4 lecţii)A

85



- acţiunile de proiectare curriculară continuă a o,iecti%elor concrete" preentate su,$or2a unor sec%enţe de instruire $e@i,ile" adapta,ile la rit2ul indi%idual al ele%ilor" %alori$ca,il#n sens prioritar $or2ati%1

În fnal ţinem să constatăm că, existenţa unor programe centrate peachiziţiile elevilor determină un anumit sens al schimbării în didacticafecărei discipline. Tabelul de mai jos prezintă în antiteză caracteristici ale

procesului de predare-învăţare din didactica tradiţionala i didactica actuală.C"i$"ii S"+$*ii did+%i%$4rientare tradiţională 4rientare modernă

!olulelevului

"rmărete prelegerea,expunerea,explicaţia pro#esorului.

$xprimă puncte de vedere proprii.

%ncearcă sa reţină i sareproducă ideile auzite

!ealizează un schimb de idei cuceilalţi.

&cceptă in mod pasiv ideiletransmise.

&rgumentează' pune i ii puneintrebări cuscopul de a inţelege, de a realizasensulunor idei

(ucrează izolat. )ooperează in rezolvareaproblemelor i asarcinilor de lucru.

!olulpro#esorului

$xpune, ţine prelegeri. *acilitează i modereazăinvăţarea.

%mpune puncte de vedere. &jută elevii să inţeleagă i săexplice punctele de vedere proprii.

+e consideră i se mani#estă înpermanenţă ca un părinte.

$ste partener în învăţare.

/odul derealizarea învăţării

%nvăţarea are locpredominant prin memorarei reproducere de cunotinţe,prinapel doar la exempleclasice, validate.

%nvăţarea are loc predominant prin#ormarede competenţe i deprinderipractice.

%nvăţarea conduce lacompetiţie între elevi, cuscopul de ierarhizare

%nvăţarea se realizează princooperare.

$valuarea

0izează măsurarea iapreciereacunotinţelor 1ce tie elevul2.

0izează măsurarea i apreciereacompetenţelor 1ce poate să #acăelevul cu ceea ce tie2.

3une accent pe aspectulcantitativ 1cît de multăin#ormaţie deţine elevul2.

3une accent pe elementele deordin calitativ 1valori, atitudini2.

0izează clasifcarea statică

a elevilor

0izează progresul în învăţare

pentru fecare elev.

8*



De $apt" di$erenţa dintre didactica tradiţională şi cea actuală constă #n m!du, d$ %!n%$($"$/i !"*+ni&+"$ + )iu+'ii,!" d$ <n1-'+"$ (riguros diri?ate #n pri2ul ca şi a%#nd autono2ie dedi$erite grade" #n cel de-al doilea)1 +lt$el spus" o strategie este legiti2ă sau ilegiti2ă nu #ngeneral" ci potri%it unor circu2stanţe concreteA ("!?$)!"u, $?i%i$n este acela care ştie:

o să selecţioneeo să co2,ine

o să %ariee di$erite 2etodeo să aleagă strategii adec%ate1 "arcină de lucru ! teme de reflecţie! evaluare şi autoevaluare:

• De ce procesul de #n%ăţă2#nt are un caracter creator• <@plicaţi de ce este utilă o analiă siste2ică a procesului de #n%ăţă2#nt• Identi$icaţi care este rolul pro$esorului #n %iiunea noilor orientări ale didacticii

conte2porane• Preciaţi sarcini care #i re%in pro$esorului #n predare1• Preentaţi i2pactul $actorilor e@terni asupra acti%ităţii de #n%ăţare a ele%ilor1• De ce disponi,ilităţi tre,uie să dispună pro$esorul pentru a #ntări caracterul $or2ati%-

educati% al procesului de #n%ăţă2#nt #urnal de unitateCe am învăţat:

$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$Ce pot să aplic:

$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$

%i&liografie=. Sorin Cristea" >>>" Dicţionar de ter2eni pedagogici" <DP" Qucureşti1

/. Sorin Cristea" '6" Curriculu2 pedagogic" Gol1 I" <DP" Qucureşti1 . Iucu" B1Q1" '" Instruirea şcolară" <d1 Poliro2" Iaşi1 ;. <lena Eoiţa" '5" Pedagogie" <ducaţie şi curriculu2" <ditura .ni%ersitaria"

Craio%a1Q. <lena Eoiţa coord1 " Pedagogie şi ele2ente de psi&ologie şcolară" <d1 +r%es1 I. Einga" <le2a Istrate" >>" Manual de pedagogie" <d1 +ll" Qucureşti1J. Mi&ai Stanciu" '5" Didactica post2odernă" <d1 .ni%ersităţii Sucea%a1 <. Ioan =icola" >>" Manual de pedagogie" <1D1P1" Qucureşti1 D. Dicţionar de pedagogie" >8>" <DP" Qucreşti1 K. Dictionnaire encUclopediWue de l Xducation et de la $or2ation '4" B<T" Paris.


T$ni%+# +c%ariul de$iniriiT$# 51 Procesul de #n%ăţă2#nt-cadru de realiare a instruirii

Sarcină: Studierea te@tul ştiinţi$ic-suport din unitatea de curs 3.0 P"!%$)u, d$ <n1-'-m<n%+d"u d$ "$+,i&+"$ + in)"ui"ii1 Discuţie #n perec&i la su,iect" $ăc#ndu-şi notiţe #n caiete" apoi$iecare %a co2pleta $işa Acvariului " $inis#nd-o cu o re$lecţie personală1

84



Studiaţi 2aterialul suport-P"!%$)u, d$ <n1-'-m<n%+d"u d$ "$+,i&+"$ + in)"ui"ii şi elucidaţiconţinutul cu%intelor c&eie #n ordine de la general la particular

L+u"i,$?und+m$n+,$ +,$ P

A%i1i+$+ P C+"+%$"i)i%i,$ P

7un%'ii,$ ("!%$)u,uid$ <n1-'-m<n

C!m(!n$n$$,$ P S"u%u"+ P

T"-)-u"i,$ P D$?ini'i+ P

R$?,$%'i$ ($")!n+,- ,+ )u9i$%

86



T$ni%+ E($"'iiT$# 3.2 C!n'inuu, ("!%$)u,ui d$ <n1-'-m<n

S+"%in+# studierea te@tului ştiinţi$ic 3.2 şi co2pletarea ta,elului de 2ai ?os1S$n) ,+"* S$n) "$)"<n)

Caracteristici Co2ponente <tape Caracteristic

i

Funcţii Criterii deselecţie

Piesecurriculare

88



Pentru e@perţi

S$n) ,+"*

Caracteristici

1 Caracterul ,ilateral

(pro$esor-ele%) -,iuni%oc(-)

-inter-acti%

'1 Calitatea de o,iect şi

su,iect al ele%ului1

51 Caracterul in$or2ati% şi

$or2ati% al procesului de

#n%ăţă2#nt1

*1 Caracterul cogniti%-creati%

al procesului de #n%ăţă2#nt1

41 Caracterul ci,ernetic al

procesului de #n%ăţă2#nt

61 Caracterul educaţional al

procesului de #n%ăţă2#nt

Co2ponente

1 Cunoştinţele-repreinta

co2ponenta ideatică

'1 Capacităţile co2ponenta

$or2ati%-acţională

51 +titudinile co2ponenta

co2porta2entală şi a$ecti%ă

*1 Co2petenţa şcolară-

capacitate care a pri2it

proprietăţi speci$ice proprii"

care s-au construit din două

perspecti%e: psi&ologică şi

pedagogică1

<tape

1perceperea"'1#nţelegerea"51a,stractiarea şigeneraliarea"*1$i@area"41$or2area capacităţilor şico2petenţelor61e%aluarea co2petenţelor1

Pentru e@perţiS$n) <n*u)

Caracteristici Funcţii Criterii de selecţie Piese curriculare1 Docu2ente şcolarede tip reglator1'1Curriculu2ul-docu2ent depoliticăeducaţională:E Sta,ilitatea

\ Garietatea şi preciia ştiinţi$ică aconţinuturilor \;nnoirea"2o,ilitatea"desc&idereaconţinutului\+2pli$icarea treptatăa conţinutului\ Di%ersi$icarea şispecialiarea

1De scop (ideal): scop"o,iecti%e)1'1De 2ediere(proiectarea3des$ăşurarea procesului de#n%ăţă2#nt asigur#nd

$urniarea in$or2aţiilornecesare)151De asigurare acantităţii (%olu2ul decunoştinţe teoretice şi

practice la o anu2itădisciplină de#n%ăţă2#nt)1*1 De asigurarea acalităţii" (e$icienţa$or2ati%ă a celortrans2ise şi #n%ăţate)1

1Considerentele

teoretice1

'1Considerentele de

politică educaţională1

51Considerente personale1

- Plan de #n%ăţă2#nt- Progra2e de studii-Curriculu2- Manualul şcolar -Plani$icărilecalendaristice

- &idurile" nor2ele2etodologice" alte2ateriale suport- 7rarul şcolar

Uni+$+ 4. N!"m+i1i+$+ +%i1i-'ii did+%i%$

8



4.01 C!n%$(u, d$ ("in%i(iu did+%i%4.0.0 N!"m+i1i+$ did+%i%-4.2 Si)$mu, ("in%i(ii,!" did+%i%$Cu1in$ %$i$: principiu" principiu pedagigic" principiu didactic" nor2a" regula" siste2 al

principiilor didactice1O9i$%i1$ !($"+'i!n+,$#

1a nivel de cunoaştere#- să de$inească conceptul de: legi pedagogice" principii pedagogice" nor2e pedagogice-nor2ati%itate pedagogică-regula pedagogicăA principiu didactic-nor2ati%itatedidacticăA

1a nivel de aplicare:- să deter2ine trăsăturile principiilor didactice"- să e@plice esenţa" regulile şi speci$icul $iecărui principiu didacticA- să argu2entee rolul interacţiunii şi si2ultaneităţii principiilor #n practica

instructi%-educati%ă precu2 şi consecinţele nerespectării lorA 1a nivel de integrare: - să creee clasi$icări de principii didactice din perspecti%a a,ordării clasice"

2anageriale" psi&ologiei educaţiei şi de%oltării" ad2ise de co2unitatea pedagogilor" de$initorie#n orientarea acti%ităţii educati%eA

- să de2onstree caracterul siste2ic al principiilor didactice4.0 C!n%$(u, d$ ("in%i(iu did+%i%

<ducaţia ca o,iect de studiu al pedagogiei" nu poate e@istă şi nu poate să se des$ăşoareco2petent dec#t #n ,aa unor legităţi sau principii speci$ice descoperite de pedagogie1 Pe acestă

,aă" pedagogia a $ost de$inită ca ştiinţa legilor educaţiei1Procesul de educaţie se conduce după anu2ite nor2e" reguli" condiţii de #ndeplinit pentru

atingerea unui scop" deaceea şi pedagogia posedă un caracter n!"m+i11 !egile educaţieie@pri2ă raporturi generale" relati% sta,ile şi repeta,ile #ntre laturile" aspectele şi ele2entele

procesului educaţional1!iteratura de specialitate re2arcă ur2ătoarele legi pedagogice:

1 !egi de largă esenţialitate: educa,ilitatea" unitatea dintre instruire şi educaţieAele%ul tratat ca o,iect şi su,iect al educaţiei1

'1 !egi ce se re$eră la instruire: legarea teoriei de practică" #nsuşirea conştientă acunoştinţelor1

51 !egi ce se re$eră la educaţie: opti2is2ul pedagogicA #2,unătăţirea e@igenţei curespectul1

!egile au caracter dina2ic 2odi$ic#ndu-se #n concordanţă cu sc&i2,ările ce inter%in #n procesul educaţional la ni%el naţional şi 2ondial1

7ote esnţiale pentru o lege pedagogică

- <ste un ade%ăr de 2a@i2ă generalitate" pentru practica educati%ăA- <@pri2ă raporturi esenţiale #ntre ele2entele $eno2enului educaţionalA- Deter2ină condiţiile o,iecti%e #n care se produce relaţia #ntre $apte şi li2itele

de acţiuneA- Pre%ede reultatele e%oluţiei $eno2eKnuluiA- Per2ite crearea de posi,ilităţi pentru o adec%ată organiare" orientare a

educaţiai #n acţiunile des$ăşurate etc1 5<emple de legi pedagogice:

!egea posi,ilităţii ca $iecare indi%id să $ie educatA!egea interacţiunii opti2e #ntre $actorii educaţiei: educator" educat" instituţiişcolare" e@traşcolare" $a2ilie" grupuriA

!egea caracterului di$erenţiat al educaţiei" deter2inat de particularităţileindi%iduale şi de %#rstă a educaţilorA

8>



!egea #2,inării si2ultane a acti%ităţii de predare cu 2unca independentă aele%ilor şi cu e%aluareaA!egea a,ordării educatului ca o,iect şi su,iect al educaţieiA!egea unităţii #ntre educaţieşi instruire" #ntre autoeducaţie şi autoinstruire #nde%oltarea personalităţiiA!egea proiectării acti%ităţilor educati%e: orice acţiune conştientă poate $i

anticipată" organiată #n ,aa e%aluării iniţiale a elel2entelor co2ponenete1Din punct de %edere eti2ologic" ter2enul de ("in%i(iu pro%ine din latinescul principium > #nceput" origine" ,aă" te2ei" deri%at din princeps - pri2ul" cel 2ai 2are" cel 2ai i2portant--a%#nd sensul de #nceput şi conducere1 Principiile educaţionale adesea sunt con$undate cu legile

pedagogice" dar că principiile au unstatut episte2ologic di$erit1 Din pro%enienţa latină a principiului" dată 2ai sus" reiese că principiul este o teă care stă la ,aa unui raţiona2ent" a uneiacti%ităţi" a unei acţiuni1 <l poate constitui te2eiul unei teorii sau doctrine şi sunt create deoa2eni" persoane a,ilitate #n direcţia dată pentru aputea regle2enta raporturile lor la un 2o2entdat şi #n anu2ite condiţii1

Faţă de legi principiile pedagogice preintă ca note: Sunt tee călăuitoare #n acti%itate" reco2andări" cerinţe generale pentru acţiuneA

Stau la ,aa organiării şi des$ăşurării procesului" orienteaă acţiunea1 Suntade%ăruri $unda2entale" cu aplicaţie 2ai largă" pe $ondul unor legităţi" ca ade%ăruride 2a@i2ă generalitate"

7rienteaă procesul" acti%itatea spre realiarea scopurilor educaţiei" ca a@io2e aleacti%ităţii practiceA

Sunt un reultat al analiei concepţiilor di$eritor pedagogi asupra raportului #ntrenatura ele%ilor" scopul educaţiei şi e$ectele acti%ităţii1

Pri2esc note speci$ice după co2ponenta educati%ă la care se re$eă (o,iecti%e"conţinut" 2etodologie" e%aluare" conducere) sau după di2ensiunea educaţiei(intelectuală" 2orală" $iică" estetică" te&nologică) sau după $or2a educaţiei

($or2ală" non$or2ală)1Constată2: principiile educaţiei îndeplinesc ur2ătoarele funcţii generale: orienteaătraseul educaţiei în realiarea o&iectivelor " normeaă practica educaţiei şi sugereaă cerinţede respectat! prescriu moduri de reolvare a situaţiilor! regleaă activitatea cadrului didactic 1;n dru2ul spre practică" legile educaţiei se e<primă în principii! iar apoi în norme" ca

prescripţii" care orienteaă aplicarea lor1Deri%ate din legi şi principii" nor2ele concrete de%in indicatori o,ligatorii de ur2at #n

acti%itatea educati%ă" orienteaă acţiunile educatorului #n sta,ilirea 2odalităţilor de reol%are"o$eră un 2odel de acţiune şi de e%aluare1 +ste$el norma arată forma imperativă a aplicării

principiului: principiul intuiţiei" al relaţiei #ntre senorial şi raţional de%ine ca nor2ă la careele%ii tre,uie să ăn%eţe pe ,aă de o,ser%are" acţiune directă cu o,iectele #n pri2a $aă a

cunoaşterii şi apoi tre,uie să sta,ilească relaţii" să a?ungă la generaliări1 =or2a arată ceea ce tre,uie să se #nt#2ple la ni%elul acţiunii concrete" prin raportare la un

anu2it 2odel acţional de realiare" ca un g&id orientati%" un criteriu de organiare" un standardde reuşită pentru o,iecti%ul sta,ilit" un siste2 de cerinţe" indicaţii" orientări" directi%e concrete1Cunoaşterea lor dă posi,ilitatea a$ir2ării creati%ităţii organiatorice" 2etodologice aleeducatorului" deoarece categoriile de nor2e ale acţiunii educati%e alcătuiesc #n totalitatea lor n!"m+i1i+$+ ($d+*!*i%-" aceasta a%#nd o %aloare teoretică şi practică de e@cepţie pentruco2porta2entul pro$esorului şi al ele%ilor1

Bespectarea nor2elor este preentă #n toate do2eniile educaţiei" de unde şi se2nalareaunor tipuri #n acest sens: nor2e de conduită" nor2e de predare" nor2e de #n%ăţare" nor2e decontrol" nor2e doci2ologice" nor2e sociale" nor2e de organiare" nor2e de co2unicare" nor2e

didactice1 De e@e2plu: Norma: Progra2a şcolară este docu2entul curricular de ,aă pentru pro$esor" pe care tre,uie

s-o respecte o,ligatoriu1



1aracterul normei: Progra2a respectată o,ligatoriu de către pro$esorii de aceeaşispecialitate" la aceeaşi clasă" dar ei pot $ace şi anu2ite adaptări1

1onţinutul normei: o,ligatorie este realiarea scopurilor" o,iecti%elor 3 co2petenţelor speci$ice" operaţionale1

1ondiţii de aplicare: .tili#nd conţinutul in$or2ati% şi $or2ati% preciat" 2i?loacele derealiare indicate" condiţiile cocrete ale clasei şi ale ele%ilor" i se per2ite pro$esorului să

reordonee te2atica" să adaptee ti2pul pre%ăut" strategia de realiare" să aducă uneleco2pletări" pentru di$erenţiere1

1ui se adresează: Pro$esorilor de aceeaşi specialitate" la aceeaşi clasă" tip de şcoală pre%ăut1 1ine formulează: Factorul de deciie-M<1 1înd se poate aplica: ;n anul şcolar" #n lecţiile corespunătoare capitolelor 2odulelor incluse"

#n nu2ărul de ore reco2andat" #n ordinea logică a acestora1 1ît cu ce restrucţii: Se aplică nu2ai la şcolile de pro$ilul11" pentru clasele11" ca

disciplină o,ligatorie 3 opţională1 5<emple de norme:

/Beuşita unei acti%ităţi se apreciaă după uns et de criterii0

/Pro$esorul poate adapta strategia de co2unicare după ni%elul ele%ilor0/;n proiectarea acti%ităţii" pro$esorul tre,uie să identi$ice toate ele2entele procesului săle descrie" să le co2,ine #n %ariante0/Pentru acti%iarea ele%ilor" pro$esorul tre,uie să alternee 2etode" să integree 2i?loacede #n%ăţă2#nt" să %ariee organiarea0 etc1

N!"m$,$ ("$d-"ii /i <n1-'-"ii /%!,+"$;n organiarea şi asigurarea procesului de predare-#n%ăţare şcolară pro$esorul se spri?ină pe

di$erite condiţii psi&ologice şi de natură pedagogică şi pe nu2eroase prescripţii cu caracter procedural:

• ;nţelegerea la un ni%el ele2entar (perceperea intuiti%ă) şi la un ni%el logic(legăturile #ntre noţiuni)" dependentă de de%oltarea intelectuală glo,ală şi

instru2entală a ele%ului şi de orientarea şi siste2atiarea conţinuturilor in$or2aţiilor asi2ilateA

• #ndirea independentă şi creati%ă pe care pro$esorul poate să o de%olte princrearea de situaţii pro,le2atice de tip de2onstrati-e@plicati%" euristic-creati% şiin%enti%-creati% de predare şi #n%ăţareA

• Corelarea dintre intuiti% şi logic #n predarea şi asigurarea unei #n%ăţări continue şite2einice etc1

N!"m$,$ $1+,u-"ii;n acti%itatea de instruire s#nt considerate ca nor2e ale e%aluării:

• Capacitatea pro$esorului de a aprecia şi de a 2ăsura per$or2anţele ele%ilor1 +ceastă

capacitate este considerată a $i o 2ăsură şi o nor2ă e pri2ă i2portanţă (prin aceasta educă2 laele%i credinţa că 2unca #2preună cu 2eritele ei repreintă criteriul unic de apreciere a ni%eluluiinstruirii lor)A

• Galidarea controlului pregătirii ele%ilor1 Prin %aliditate se #nţelege #ndeplinirea la o seriide condiţii (preciarea scopului controlului şi al aprecieriiA co2porta2entul adec%at al

pro$esorului)1N!"m$,$ "$,+'i$i ("!?$)!"$,$1i <n +%'iun$+ $du%+i1-

Din punct de %edere al relaţiei de in$luienţare a co2porta2entului ele%ilor de către pro$esor" se identi$ică două ele2ente: unul-predicti% cu se2ni$icaţie de /2odel0 de ur2at şi altulreal" propriu-is acţional1 +st$el se deose,eşte relaţia educativă or!anizată de către profesor dinconsiderente normative (0tre,uie0" /nu este per2is0) $aţă de relaţia educativă !îndită din

considerente deontonice (/ce%a să $ie $ăcut sau e%itat0" /se %a e%ea #n %edere0" /nu esteo,ligatoriu şi nici interis0)1



2elaţia educativă or!anizată de către profesor din considerente normative are la ,aă%alori su, $or2a unei cerinţe indicati%e (/tre,uie0" /nu tre,uie0) care se re$lectă o necesitateeducati%ă pri%ind psi&ologia co2porta2entului pro$esorului şi al ele%ilor1sti2a" repectulreciproc" acceptarea reciprocă" principialitatea" si2patia şi ad2iraţia reciprocă1

2elaţia educativă !îndită din considerente deontonice presupune un co2porta2ent #n 2odnor2al (nu constr#ns) şi e$ecti% (cu 2a@i2ă anga?are" nu pasi%) pe te2eiul unor aspiraţii de

conduită cu care ele%ii se pot autoidenti$ica total sau parţial1Cosecinţele nor2ei pedagogice s#nt e$ectele supra co2porta2entului celor cărora le esteadresată1 Deaceea $or2ularea nor2ei pedagogice presupune o raportare la starea acţională şii2plică" #n $uncţie de luarea unei deciii" ela,orarea unui plan de g#ndire şi de e@ecuţie cu luarea#n calcul a consecinţelor alternati%elor alese de realiare a educaţiei1

Consecinţele nor2ei pedagogice s#nt e$ectele asupra co2porta2entului celor cărora le esteadresată1 7rin aceasta se cu%ine su,liniat că $or2ularea nor2ei pedagogice presupune oraportare la starea acţională şi i2plică ela,orarea unui plan de g#ndire şi de e@ecuţie cu luarea #ncalcul a consecinţelor alternati%elor alese de realiare a educaţiei1 ;n acest sens" te2eiul logic alnor2ati%ităţii instruirii constă #n 2oti%area de ce una sau alta din co2ponenetele sale (/tre,uie0sau /nu tre,uie0 sau /poate0) să $ie realiată prin autoritatea care garanteaă ca ea să $ie #n

%igoare1 De e@e2plu" nu pute2 indica ele%ilor o te2ă3sarcină de #n%ăţare care să $ie e$ectuatădacă nu a%e2 o repreentare clară a succesiunii sec%enţelor sale: receptarea" prelucrarea şistocarea in$or2aţiilor #n conte@tul unui anu2it 2ediu al #n%ăţării" $or2ularea unui plan dereol%are a te2ei" e@ecutarea acestui plan şi autocontrolul asupra e$ectuării te2ei1 =u pute2 opta

pentru una sau pentru alta dintre $or2ele organiării instruirii ele%ilor dacă nu ne conduce2 dupăun anu2it scop sau 2ai 2ulte" după criteriul utilităţii lor şi al concordanţei cu 2i?loacele deacţiune necesare1 ;n acest conte@t" se poate %or,i de reguli ale utiliării 2etodelor şi 2i?loacelor de #n%ăţă2#nt #n $uncţie şi de 2odurile de organiare a instruirii:

• 7rganiarea $rontală şi pe grupe" care $ace necesare $olosirea con%ersaţiei" a e@plicaţiei"captarea şi 2enţinerea atenţiei participanţilor" $olosirea unor cu%inte adec%ate puterii lor de#nţelegere" preentarea in$or2aţiilor #ntr-o 2anieră siste2atică" clară" concisăA

• 7rganiarea indi%iduală" care $ace necesare studiul de te@t" pro,le2atiarea" e@erciţiul"o,ser%aţia independentă" e@peri2entul direct etc1

+şadar" dacă legile! principiile pedagogice au rol de gBid general al activităţii!o&ligatoriu! orientativ! conducător! atunci normele şi regulile au valoare procedurală!meodologică după situaţiile concrete.

+lt$el spus" dacă le!ea stabileşte ceea ce este în realitatea educaţională, re!ula prescriecum să se facă, cum să se acţioneze, sub formă de recomandări, proceduri, scheme aplicative,al!oritmi, tehnici, instrucţiuni, sfaturi, îndemnuri, cerinţe, sarcini concrete. 7 2etodă

pedagogică are %aloare de nor2ă (/Tre,uie o,ser%at direct o,iectul" pentru a-i cunoaşte acti%"conştient #nsuşirile0)" iar procedeele ei de%in reguli de aplicare" des$ăşurare (/Pentru ca

o,ser%area să $ie e$icientă" să se respecte regulile: se e@plică #nt#i de ce şi cu2 se o,ser%ă" se precieaă sarcinile concrete şi organiarea realiării lor" se indică 2i?loacele şi instru2entelenecesare şi de conse2nare a constatărilor etc10)1

;n aplicarea acestor reguli se $or2uleaă cerinţe" speci$ice $iecăreia" se respectă de către celcare acţioneaă" pentru e$icienţa (,una organiare" econo2ie de ti2p şi 2i?loace" ordine"randa2ent)" apar ca i2perati%e şi se contureaă o dată cu $or2ularea" co2unicarea" #ndru2areareol%ării sarcinii de lucru (/7,ser%ă şi descrie părţile co2ponente" #ntr-o anu2tă ordine" prinenu2erare şi preentare a cel puţin '-* caracteristici" #n 4 2inute" #n 2od independent0)1

5<emplu de derivare a regulilor utile demonstraţiei :o rincipiu= al participării acti%e şi conştiente #n #n%ăţare1o Norma= tre,uie3este necesar să se utiliee raţional e@plicaţia1o 2e!uli pentru profesori: preentaţi ele2entele noi prin detaliere" co2entaţi #nt#i

'



de$iniţia şi apoi preentaţi cauele sau interpretările" eli2inaţi interpretările greşite posi,ile"#2,inaţi e@plicaţiile cauale cu cele procedurale sau de2onstrati%e" utiliaţi şi e@e2ple sausituaţii si2ple ş1 a1

o 2e!uli pentru elevi: audiaţi cu atenţie e@plicaţiile" $or2ulaţi #ntre,ări de clari$icare"corelaţi cu alte cunoştinţe anterioare sau de alte discipline" $or2ulaţi #ntre,ări de clari$icare"corelaţi cu alte conoştinţe anterioare sau de la alte discipline" $or2ulaţi şi alte e@e2ple" reţineţi

pe notiţe datele esenţiale" su,liniaţi anu2ite aspecte" co2paraţi cu 2anualul şi alte sursein$or2ati%e ş1 a14.0.0 N!"m+i1i+$ did+%i%-

2rincipiile procesului de învăţămînt repreintă idei de acţiune pedagogică cu %aloarea denor2e3reguli deri%ate dintr-un co2ple@ de legi ale de%oltării" #n%ăţării etc1" călăuitoare pentruorganiarea şi conducerea acti%ităţii didactice1 Principiile s#nt idei de ,aă pe care se #nte2eiaăstructurarea procesului de #n%ăţă2#nt A s#nt tee teoretico-practice $unda2entale care ?aloneaăcursul general al acti%ităţii co2une a #n%ăţătorului şi ele%ilor săi1 <le ser%esc drept puncte dereper sau linii generale de orientare a 2odului #n care ur2eaă să se organiee şi să sedes$ăşoare procesul de #n%ăţă2#nt #n %ederea atingerii o,iecti%elor pre%ăute1

rincipiile procesului de învăţămînt au $ost $or2ulate şi teoretiate pentru pri2a dată de

către I1 +1 Co2enius #n 2onu2entala sa lucrare %idactica 7a!na, 4I/-principiile generaleale #n%ăţării şi predării lesnicioase" te2einice" concise şi rapide0 9 pe care le regăsi2 astăi$unda2entate teoretic prin ac&iiţiile pedagogiei şi psi&ologiei" drept principii ale procesului de#n%ăţă2#nt: După ce ur2ă2 calea pe care ne-o arată natura" consideră2 că instruirea tineretului se

poate $ace uşor dacă:- %a #ncepe de ti2puriu" #nainte ca 2intea să $ie coruptăA ()- dacă se %a proceda de la general la special şi de la uşor la greu A- dacă ni2eni nu %a $i supra#ncărcat cu prea 2ultă 2aterie A- 2inţile să nu $ie constr#nse la ni2ic" ci singur să solicite" #n $uncţie de %#rstă şi 2etodă A- totul să se predea intuiti% şi pentru utiliare preentă10(61 p16) +ceasta (nn1 #n%ăţarea ) se %a realia dacă:- se %or trans2ite nu2ai lucrurile de $olos per2anent #n totalitatea lor" $ără o2isiuni"()- tot ce succede se %a ,aa pe ceea ce precede- tot ce este coerent se %a lega per2anent ()- toate se %or consolida prin e@erciţii continue1 (6" p186). P#nă astăi principiile procesului de învăţămînt au cunoscut o continuă restructurare $iind

denu2ite şi principii didactice. S1 Cristea distinge:R / principii pedagogice' valabile pentru procesul de învăţămînt în ansamblul său detaliate la

#nceputul su,ectului lecţiei AR A principii didactice /valabile pentru activitatea didactică microstructuralăA din acest

punct de %edere se poate %or,i şi despre /principii ale procesului de #n%ăţă2#nt (%ei S1 Cristea"'" p1'>-'>>)1;n literatura de specialitate principiile didactice sunt de$inite ca:

\ norme sau teze !enerale care imprimă un sens funcţional procesului de învăţămînt,asi!urîndu-i astfel premisele necesare îndeplinirii în condiţii de eficienţă a obiectivelor şi

sarcinilor pe care le urmăreşte în desfăşurarea sa $( " p1 '5)\ norme 4le!ităţi5 !enerale care fundamentează teoria şi practica educativă şi, în acest

conte"t, care orientează conceperea, or!anizarea şi desfăşurarea procesului de învăţămînt 4predare - învăţare5A ('" p15)

\ un ansamblu de cerinţe, norme, re!uli operaţionale e"primate la nivelul unor propoziţiide sinteză care anticipează eficienţa activităţii de predare > învăţare - evaluare, proiectată şi

realizată în condiţii peda!o!ice şi sociale concrete01 (5" p158)

5



\ acele norme orientative, teze !enerale cu caracter director, care pot imprima procesului paideutic un sens funcţional, asi!ur*nd, prin aceasta, o premisă a succesului în atin!ereaobiectivelor propuse6. (*" p1 4*) Ca su,siste2 al siste2ului curricular" principiile didactice asigură" alături de %arietatea denor2e" reguli şi legi normativitatea didactică ce este #n 2ăsură să o$ere $uncţionalitateaopti2ă a procesului de #n%ăţă2#nt1

+şadar" princiăiile pre%ăd anu2ite nor2e care caracterieaă aplicarea lor #n practică1 =or2ele au un #nţeles 2ai restr#ns" de reguli0 de conduită sau de prescripţii şi instrucţiuni(indicaţii) precise i2puse acrului de predare şi celui de #n%ăţare1

<ste %or,a nu2ai de acele principii" nor2e şi reguli care au o rele%anţă directă pentru procesul de #n%ăţă2#nt" care s#nt inti2 legate de actul predării şi #n%ăţării1 ;2preună" alcătuiescacea nor2ati%itate speci$ică procesului de #n%ăţă2#nt" esenţială pentru e@istenţa lui şi #n 2ăsurăsă-l apropie de $ucţionalitatea opti2ă1

Beultat al generaliării e@perienţei poiti%e a practicii educaţionale" ("in%i(ii,$ did+%i%$$("im- %$$+ %$ "$9ui$” )+u %$$+ %$ nu "$9ui$ ”să fie făcut în activitatea educativă "i2perati%e" prescripţii" o,ligaţii" interdicţii şi per2isiuni re$eritoare la acti%itatea pro$esorului şi"#n 2od i2plicit" şi la acti%itatea ele%ilor1 Cu alte cu%inte spus" normativitatea diactică are o

%aloare procedurală" indic#ndu-ne cu2 să acţionă2" cu2 să $ace2 ca să o,ţine2 cele 2ai ,unereultate A ea g&ideaă co2porta2entele celui care predă" dar şi ale celui care #n%aţă" asigur#nddeplina lor concordanţă A ca şi concordanţa dintre acestea şi scopiul sau o,iecti%ele ur2ărite1 ;n$elul acesta nor2ati%itatea condiţioneaă e$icienţa predării şi #n%ăţării1

Procesul de #n%ăţă2#nt e@istă şi se des$ăşoară nor2al şi cu e$icienţă nu2ai #n concordanţăcu această nor2ati%itate speci$ică1 Dacă sunt respectate" ("in%i(ii,$ +)i*u"- $?i%i$n'- <n+%i1i+$+ d$ ?!"m+"$ /i m!d$,+"$ + ($")!n+,i-'ii $,$1i,!"" #n con$or2itate cu idealul şiscopurile educaţiei1 Bespectarea i2pune o,ligati%itatea cunoaşterii lor de către $iecare pro$esor #n parte" eli2in#ndu-se ast$el i2pro%iaţiile şi reol%ările spontane" neproducti%e #n acti%itateadidactică1

<ste indicat ca aplicarea principiilor să se realiee #ntr-o 2anieră creati%ă" $le@i,ilă"%ariată" #n $uncţie de situaţia de predare şi #n%ăţare" ştiut $iind $aptul că dorinţa e@actităţii (#ncaul de $aţă - a respectării cu a,solută stricteţe a principiilor #n acti%itatea didactică) poate ducela o arti$icialiare a procesului educati%" pier#ndu-se ast$el din %edere aspecte 2ult 2aii2portante cu2 ar $i cele de ordin $or2ati%1 Pro,le2a principiilor didactice este deci" o pro,le2ăde co2petenţă nor2ati%ă a #n%ăţătorului A o co2petenţă orientată spre cunoaşterea şi aplicarealor cu consec%enţă1

De aceea creati%itatea şi iniţiati%ele nu #nsea2nă a,andonarea principiilor" ci" di2potri%ăasigurarea respectului lor superior1 Principiile ră2n linie strategică" diriguitoare #n procesul de#n%ăţă2nt şi aceasta nu nu2ai la ni%elul lecţiilor" ci şi la di2ensiunile #ntregului ti2p şi spaţiual #n%ăţării disciplinei ori c&iar al #ntregului proces şcolar0(4" p1 *>)

+ceste principii au e%oluat continuu #n $uncţie de noile orientări pedagogice" interpretareaşi aplicarea lor $iind #n con$or2itate cu #nnoirile #nregistrate la ni%elul $inalităţilor şiconţinuturilor #n%ăţă2ntului1 Ca trăsături ale principiilor didactice enu2eră2: caracterul o&iectiv! sistematic şi glo&al.

Caracterul legic- deoarece e@pri2ă raporturile esenţiale şi generale care orienteaăconceperea şi des$ăşurarea procesului de #n%ăţă2#nt1 De e@e2plu unitatea #ntre teorie şi practicănu este #nt#2plătoare şi accidentală ci esenţială" de ea depinde e$icienţa procesului de #n%ăţă2#nt1Dacă ele%ii #şi #nsuşesc doar din punct de %edere teoretic cunoştinţele sau au #n%ăţat nu2ai să leaplice" legea unităţii #ntre teorie şi practică se ră,ună k pe ei1

Caracterul o&iectiv al principiilor didactice - principiile didactice e@pri2ă necesarul lascara procesului didactic şi nu dorinţe su,iecti%e ale pro$esorilor" nu cerinţe de 2o2ent sau

#nt#2plătoareA dacă latura internă a procesului didactic 9 e@pri2ată prin procesul de #n%ăţare şilegile sale psi&ologice 9 răspunde de sta,ilitatea principiilor didactice" latura e@ternă - e@pri2ată prin idealul educaţional şi societatea care l-a ela,orat - asigură $le@i,ilitatea şi dina2is2ul lor1

*



Caracterul dat arată acţiunea legilor #n 2od independent $aţă de educator şi educat1 De e@e2plu principiul conştientiării cunoştinţelor acţioneaă poiti% conduc#nd la #nţelegerea şi reţinereaacestora dacă este corect aplicat de către pro$esor şi ele%" cu a?utorul 2oti%aţiei intrinseci"sti2ulati%e şi negati%" dacă nu este aplicat corect" apel#ndu-se #n 2od e@cesi% la 2oti%aţiae@trinsecă" la reproducerea cunoştinţelor şi nu la #nţelegerea acestora1 ;n a2,ele cauri legeao,iecti%ităţii $uncţioneaă1

Caracterul sistemic procedural0: $iecare principiu didactic intră #n interacţiune cucelelalte" alcătuind siste2ul principiilor didacticeA respectarea unui principiu atrage după sine şirespectarea celorlalte" iar #ncălcarea unui principiu genereaă auto2at nerespectarea altora1 Dee@e2plu unitatea #ntre teorie şi practică se coreleaă #n 2od esenţial cu unitatea #ntre senorial şilogic" e$ectele negati%e ale #ncălcării uneia se re$lectă #n 2od direct asupra celeilate legi1

Caracterul algoritmic-deoarece nor2ele didactice se e@pri2ă printr-un set de reguli ce secer cunoscute şi respectate1 De e@e2plu unitatea #ntre senorial şi logic #n $uncţie de %#rstăsusţine $aptul că la %#rstele 2ici predo2ină cunoaşterea senorială iar la cele 2ari cunoaşterealogică1 Ca ur2are #n procesul de #n%ăţă2#nt se respectă aceleaşi etape ca şi #n e%oluţiaontogenetică a copilului" pentru a se o,ţine e$icienţa necesară1

Caracterul dinamic-su,liniaă $aptul că nor2ele didactice sunt desc&ise #nnoirilor1 De

e@e2plu te2einicia #n%ăţării prin noi 2etode" te&nici şi procedee educaţionale1Caracterul glo&al al principiilor didactice: este deter2inat de: i2plicarea principiilor #n

proiectarea şi realiarea e$icientă a acti%ităţii de predare 9 #n%ăţare 9 e%aluare (de e@e2plu" a%e2#n %edere principiul accesi,ilităţii acti%ităţii de predare 9 #n%ăţare 9e%aluare" nu principiulaccesi,ilităţii conţinutului #n%ăţă2#ntului" etc1)1 (51 p158)

Ma?oritatea 2anualelor de pedagogie (I1 =icola" >>6A C1 Cucoş" >>6A I1 Einga" <1 Istrate">> ş1a1) $ac re$eriri la ur2ătoarele ("in%i(ii did+%i%$ prin sistemul abordării clasice a

principiilor didactice=+. principiul integrării teoriei cu practicaH*. principiul respectării particularităţilor de vîrstă şi individualeH=. principiul accesi&ilităţii cunoştinţelor! priceperilor şi deprinderilorH>. principiul sistematiării şi continuităţii în învăţareH?.principiul corelaţiei dintre senorial şi raţional/concret şi a&stract în învăţare

principiul intuiţ[email protected] participării active şi conştiente a elevului/studentului în activitatea de

predare-învăţare-evaluareHJ. principiul însuşirii temeinice a cunoştinţelor /priceperilor /deprinderilor K.principiul cone<iunii inverse presupune necesitatea îm&unătăţirii continue a

activităţii pe &aa retroacţiunii! adică a informaţiei inverse primite despre reultatele şi calitatea învăţării0.

B1 M1 =iculescu (') propune o perspecti%ă actuală asupra ("in%i(ii,!" did+%i%$

pri%ind abordarea mana!erială=+. principiul orientării formative a activităţii didacticeHsistematiării activităţii didacticeH*. principiul accesi&ilităţii activităţii didacticeH=. principiul participării elevilor/studenţilor în cadrul activităţii didacticeH>. principiul interdependenţei necesare în cadrul activităţii didactice între cunoaşterea

senorială şi cea raţionalăH?. principiul interacţiunii între teorie şi practică necesare activităţii didacticeH@. principiul esenţialiării reultatelor activităţii didacticeHJ. principiul autoreglării activităţii didactice.S1 Cristea (') $or2uleaă ur2ăoarele ("in%i(ii did+%i%$:

+. principiul orientării formative a activităţii didacticeH*. principiul sistematiării activităţii didacticeH=. principiul accesi&ilităţii activităţii didacticeH

4



>. principiul participării elevilor/studenţilor în cadrul activităţii didacticeH?. principiul interdependenţei necesare în cadrul activităţii didactice între cunoaşterea

senorială şi cea raţionalăH@. principiul interacţiunii necesare în cadrul activităţii didactice între teorie şi practicăHJ. principiul esenţialiării reultatelor activităţii didacticeHK. principiul autoreglării activităţii didactice.

7 altă reconsiderare a ("in%i(ii,!" did+%i%$ s-a $ăcut de pe poziţia psiholo!iei educaţiei şidezvoltării (M1 Ionescu" I1 Badu" ') %i#nd predilect teele re$eritoare la agenţii educaţiei:+. principiul psiBogenetic al stimulării şi accelerării devoltării stadiale a inteligenţeiH*. principiul învăţării prin acţiuneH=. principiul construcţiei componenţiale şi ierarBice a structurilor intelectualeH>. principiul devoltării motivaţiei pentru învăţare.

;n Tratatul de pedagogie şcolară ('') I1 =icola 2enţioneaă ur2ătoarele ("in%i(ii did+%i%$:+. principiul participării conştiente şi active a elevilor în activitatea de învăţare *. principiul unităţii dintre senorial şi raţional! dintre concret şi a&stractH=. principiul sistematiării structurării şi continuităţiiH>. principiul legării teoriei cu practicaH

?. principiul accesi&ilităţii sau al orientării după particularităţile de vîrstă şi individualeale elevilorH

@. principiul temeiniciei şi dura&ilităţii reultatelor o&ţinute în procesul de învătămînt.Principiile didactice statornice şi ad2ise de co2unitatea pedagogilor per2it o clasi$icare

2odernă pornind de la 2ai 2ulte criterii (<1<1 eissler" >" B1 u,ert" >64" I1 7prescu">) :

+1 Principii a%ănd caracter general :- principiul legăturii teoriei cu practicaHQ1 Principii care se i2pun cu do2inaţia asupra conţinutului #n%ăţă2#ntului:- principiul accesi&ilităţii şi individualiării învăţămîntuluiH- principiul sistematiării şi continuităţii în învăţareH- principiul asigurării cone<iunii inverse în procesul de învăţămînt.C1 Principii care acţioneaă asupra 2etodologiei didactice şia $or2elor de organiare aacti%ităţilor :- principiul intuiţiei sau unităţii dintre senorial şi raţional! dintre concret şi a&stractH- principiul participării conştiente şi active a elevilor în activitatea de învăţareH- principiul însuşirii temeinice a cunoştinţelor! priceperilor! deprinderilorHSpecialiştii #n educaţie au sta,ilit ca de$initorii #n orientarea acti%ităţii educati%e s#nt

ur2ătoarele principii didactice: .- principiul participării conştiente şi active a elevilor în activitatea de învăţareH*.- principiul legăturii teoriei cu practicaH

=.- principiul intuiţiei sau unităţii dintre senorial şi raţional! dintre concret şi a&stractH>.- principiul însuşirii temeinice a cunoştinţelor! priceperilor! deprinderilorH?.- principiul sistematiării şi continuităţii în învăţ[email protected] accesi&ilităţii şi individualiării învăţămîntuluiHJ.- principiul asigurării cone<iunii inverse în procesul de învăţămînt.Principiile sunt parte integrantă a re$or2ei siste2ului de #n%ăţă2#nt" regăsindu-se #n

direcţii de acţiune pe ter2en 2ediu şi lung 9 plani$icare strategică 9 $unda2ent#nd 2unca deconcepţie a tuturor $actorilor i2plicaţi #n proiectarea" des$ăşurarea şi e%aluarea acesteia1

4.2 Si)$mu, ("in%i(ii,!" did+%i%$+. 2rincipiul participării conştiente şi active a elevilor în activitatea de învăţare : lat1

constientia 4con >cu 5 şi scientia (ştiinţă) 9 cu ştiinţă" #şi dă sea2a" #nţelegeA lat1 activitas 9 atis 9

acti%itate ,aată pe %oinţă" deli,erare" e$ort1 Cele două cerinţe integrate acestui principiu sunt %ăute de unii autori 3cercetători #n 2oddistinct" #nsă este e%identă interdependenţa dintre ele" ţinnd cont de $aptul că o participare

6



directă" acti%ă a ele%ului #n acti%itatea didactică este esenţială pentru conştientiarea şi#nţelegerea pro$undă a 2aterialului predat1 +cest principiu al didacticii 'e<primă necesitatea ca în procesul instructiv educativelevul să ai&ă atitudine conştientă! să realiee înţelegerea materiei de învăţat şi a motivelor învăţării şi să participe activ! angajLnd toate capacităţile sale creatoare în efortul propriu deînsuşire a cunoştinţelor! priceperilor şi deprinderilor .( 4 " p156)

;n esenţă se pune pro,le2a #nsuşirii conţinutului curricular de către ele%i prin e$ort personal" e$ort care stă la ,aa #nţelegerii" ceea ce e@pri2ă ideea posi,ilităţii ele%ului de a de%enidin ce #n ce 2ai 2ult su,iect al propriei sale $or2ări1 +cest principiu e@pri2ă necesitatea ca do,ndirea cunoştinţelor să se $acă pe ,aa#nţelegerii clare şi pro$unde a 2aterialului de #n%ăţat" ele%ul surprinnd se2ni$icaţiile şicone@iunile a,stracte" esenţiale şi generale ale o,iectului sau procesului studiatA restructurndcunoştinţele noi #n structuri %ec&i" crend şi reol%nd situaţii pro,le2atice care deter2ină2ani$estarea gndirii creatoare" etc1 D1P1 +usu,el şi Fl11 Bo,inson 9 consideră că la ,aa #nţelegerii stau două ele2ente$unda2entale:

• 'cantitatea! claritatea şi organiarea cunoştinţelor e<istente ale celui care

învaţă(constituind &aa cunoaşterii ulterioare: fapte! noţiuni! propoiţii! teorii şi date&rute pe care elevul le deţine0

• 'natura materialului de învăţat ' materialul de învăţat tre&uie adaptat puterii deînţelegere a elevilor0

;n lipsa #nţelegerii"cunoştinţele se #ntipăresc 2ecanic #n 2e2orie" atrăgnd după sine#ntregul cortegiu de e$ecte negati%e: cunoştinţele nu sunt dura,ile" nu pot $i aplicate #n practică"ele%ul nu poate realia cone@iuni" etc1 Deţinnd #nsă o anu2e %aloare didactică" #n%ăţarea2ecanică este reco2andată după #n%ăţarea conştientă1 Participarea" i2plicarea ele%ilor #n realiarea structurilor cunoaşterii şi e$ectuareaacţiunilor sporeşte e$icienţa #n%ăţării" o$erind şanse superioare de reuşită şi cştiguri $or2ati%e1

Prin acti%iarea ele%ilor se #nţelege #nlăturarea atitudinii pasi%e" conte2plati%e şidepunerea unui e$ort propriu #n do,#ndirea noilor cunoştinţe" #n interioriarea lor şi utiliarea"aplicarea acestora #ntr-un 2od creati% #n di%erse situaţii1

;n aplicarea acestui principiu pro$esorii tre,uie să ţină cont de unele aspecte:k co2unicarea #n 2od adec%at a in$or2aţiilor 9 li2,a? clar" accesi,il" adec%at" rit2 opti2

al e@punerii" co2,inarea $or2elor de co2unicare 9%er,ală" non%er,ală" para%er,alăAk e@plicaţiile" argu2entările" e@e2pli$icările" aplicaţiile să $acilitee #nţelegerea

2aterialului predatAk realiarea per2anentă a cone@iunilor #ntre cunoştinţe" legături care să per2ită şi o 2ai

,ună $i@are" consolidare a acestora" eli2inndu-se ceea ce este peri2at sau inoperantAk sti2ularea interesului ele%ilor pentru acti%itatea de #n%ăţareşi de%oltarea 2oti%aţiei

intrinseciAk #nlocuirea 2etodelor in$or2ati%e cu 2etode ce au un pronunţat caracter $or2ati%Ak $olosirea 2etodelor şi strategiilor acti%-participati%e ce pun accentul pe cunoaşterea

operaţională" pe #n%ăţarea prin acţiune" care solicită g#ndirea" i2aginaţia" 2e2oria" %oinţaele%ilor" etc1" a?ut#ndu-i să găsească singuri soluţii la pro,le2e" să prelucree cunoştinţele" să lesiste2atiee" etc1alternarea acti%ităţilor $rontale cu cele indi%iduale şi de grupA

k a,ordarea interdisciplinară şi transdisciplinarăAk dina2iarea capacităţii de autocontrol şi autoe%aluare #n procesul #nsuşirii cunoştinţelor

teoretice şi practiceAk antrenarea proceselor a$ecti%e #n %ederea trăirii 2intale şi su$leteşti a actului de #n%ăţare

pentru $or2area con%ingerilor ştiinţi$ice01('" p1)

*. 2rincipiul legăturii teoriei cu practica. <senţa acestui principiu constă #n $aptul că toateac&iiţiile ele%ilor realiate $ie prin procesul de învăţămînt, fie în afara acestuia, trebuie să fievalorificat în activităţile ulterioare.

8



Cunoscut #ncă din +ntic&itate 9 Seneca =on sc&olae sed %itae disci2us0 9 =u pentruşcoală" ci pentru %iaţă #n%ăţă21 9 acest principiu are %aloare cu at#t 2ai 2are cu c#t astăi nu2ai conteaă" la $inele şcolarităţii" erudiţia" %olu2ul de cunoştinţe asi2ilate" ci capacitatea detrans$er" de a opera cu aceste cunoştinţe #n conte@te c#t 2ai %ariate" aptitudinea de a reol%asituaţii pro,le2atice" de a găsi răspunsuri originale la %aria,ile conte@tuale cu c#t 2ai 2ultenecunoscute10(8"p1>8)

Principiul su,liniaă ideea că se i2pune o legătură strnsă #ntre co2ponenta ideatică a#n%ăţării şi cea aplicati%ă" acţională" ştiindu-se că $inalitatea 2odelelor teoretice ale #n%ăţăriisunt de ordin co2porta2ental" aplicati% şi practic0(4" p 4)

.nii autori su,liniaă două căi de producere a legăturii #ntre cele două do2enii:- de la practică la teorie 9 c#nd practica este luată ca punct de plecare #n cunoaştereA #n

practică se contureaă pro,le2ele care sunt soluţionate prin apelul la teorie 9 sunt acele strategiiinducti%eA

- de la teorie la practică - pro,le2ele sunt conştientiate şi e@plicate la ni%el teoretic" seo$eră soluţii" iar acestea sunt %eri$icate #n acti%itatea practică 9 de această dată se utilieaăde2ersuri deducti%e

+cest principiu include unele reguli generale" care tre,uie adec%ate speci$icului $iecărei

2aterii:R lă2urirea scopului practic al teoriei care ur2eaă să $ie #nsuşităAR su,linierea $aptului că teoria a $ost i2pusă de cerinţele practiciiAR de2onstrarea $aptului că practica %eri$ică ?usteţea teoriei care" la r#ndul ei" #2,ogăţeşte şi

ridică practica pe o treaptă superioarăAR $olosirea de ocaii c#t 2ai %ariate #n care ele%ii să aplice #n practică noţiunile #nsuşite"

etc10(" p158)Dintre 2odalităţile" 2i?loacele şi $or2ele de realiare a principiului legăturii teoriei cu

practica enu2eră2:V e@plicaţii" con$ir2ări" argu2entări" e@erciţii" $i@ări" etc1 AVdes$ăşurarea unor acti%ităţi cu caracter aplicati% 9 acti%ităţi des$ăşurate #n

la,oratoare" ca,inete" ateliere" acti%ităţi de proiectare" de cercetareAVdes$ăşurarea practicii de specialitate" participarea la cercuri de specialitateAV%iite" e@cursii didactice AVrealiarea legăturii #n%ăţă2#ntului cu cercetarea (su,iectele sau te2ele celor 2ai

2ulte cercetări au ca punct de plecare aspecte din acti%itatea practică) să se asigure #ndru2areaco2petentă de specialitate şi e%aluarea e@igentă pe parcursul acti%ităţilor practice curente şi$inale" #n care să acţionee #n per2anenţă $eno2enul de $eed-,acH" regla?ul predării şiautoregla?ul #n%ăţării" ,aate pe $or2area şi de%oltarea deprinderilor de autocontrol şiautoconducere10 ('1 p 8)

=. 2rincipiul intuiţiei sau a unităţii dintre senorial şi raţional! dintre concret şi a&stract-

lat intuitio 3 intuieor - pri%esc cu atenţie" o,ser%A - a pri%i" a o,ser%a realitatea ne2i?locit" prin percepţie. Denu2it de Co2enius regula de aur0 a predării şi #n%ăţării" acest principiu" susţinut şide Bousseau sau Pestaloi" de .şinsHi sau Claparqde a apărut ca un punct de spri?in #2potri%a#n%ăţării 2ecanice şi neproducti%e1

rincipiul intuiţiei subliniază necesitatea ca în procesul de cunoaştere, a studieriiobiectelor, fenomenelor şi proceselor realităţii să se pornească de la contactul direct cu acestea,

prin intermediul simţurilor, în scopul uşurării înţele!erii esenţialului.+plicarea principiului presupune respectarea dru2ului inducti% de la concret 9 senorial la

raţional" a,stract" a%#nd la ,aă acţiunea directă cu 2aterialul didactic (care poate $i natural 9 o,iecte" su,stanţe" siste2e te&nice" etc1 sau con$ecţionat3de su,stituţie 9 planşe" 2ac&ete" $il2e"etc1)" dar şi prin inter2ediul cu%#ntului şi 2i?loacelor logico-2ate2atice1

Deci suportul concret pe care se spri?ină intuiţia poate $i de ordin o,iectual (un lucru care poate $i %ăut" atins" 2anipulat" etc1)" dar şi de ordin logic (cu%intele pot $i 2ai concrete sau 2ai



a,stracte 9 de pildă" conceptul de creion este 2ai concret dect conceptul de ecuaţie sau relaţie)01(*" p165)

De aceea pute2 spune că #2,inarea ec&ili,rată a celor trei co2ponente: i2aginea"cu%#ntul şi ele2entele logico-2ate2atice repreintă esenţa intuiţiei pentru o #n%ăţare e$icientă01('1 P14)

;n aplicarea acestui principiu tre,uie să se ţină cont de unele neajunsuri #

- supra#ncărcarea lecţiei cu 2aterial intuiti% duce la accentuarea caracterului descripti%ist a procesului de #n%ăţă2#nt A- a,uul de in$or2aţii pe latura pur spectaculară şi distracti%ă" iar pe plan lăuntric $r#narea

sau c&iar lipsa relaţiei dintre intuiţie şi g#ndire10 A("p1568)- nerespectarea stadiului de%oltării psi&ologice a ele%ilorA- neadaptarea 2aterialului intuiti% la te2a predatăA- sărăcirea lecţiilor de ilustrarea intuiti%ă" #n de$a%oarea #nţelegerii şi clarităţii 2aterialului

de #n%ăţat" etc1 rofesorul trebuie aibă în vedere în aplicarea principiului: doarea ec&ili,rată a

2aterialelor intuiti%e" solicitarea ele%ilor #n acti%ităţi de o,ser%are" selectare" %er,aliare etc"antrenarea c#t 2ai 2ultor si2ţuri #n actul percepti%" diri?area o,ser%aţiei nu nu2ai asupra

aspectelor e@terne" ci şi a celor interne (autocunoaşterea) etc1Dintre efectele benefice ale respectării acestui principiu" care-i su,liniaă %aloarea"

enu2eră2:• $or2area şi de%oltarea spiritului de o,ser%aţie A• 2ai ,ună claritate şi #nţelegere a 2aterialelor predateA• eli2inarea $or2alis2ului #n des$ăşurarea acti%ităţilor didactice" acti%iarea" sti2ularea şi

incitarea ele%ilor prin acţiuni de e@ersare a intuiţiei" cu rol #n de%oltarea curioităţii" ainteresului şi 2oti%aţiei pentru cunoaştereA

• de%oltarea intelectuală a ele%ului" prin o$erirea posi,ilităţii trans$erurilor cogniti%e"integrarea lor #n structuri 2ai a2ple şi #ncorporarea acestora #n structuri logiceA etc1

>. 2rincipiul însuşirii temeinice a cunoştinţelor! priceperilor şi deprinderilor. +cest principiu e@pri2ă necesitarea asimilării profunde de către elevi a cunoştinţelor, priceperilor şideprinderilor, astfel încît acestea să poată fi utilizate atît în cadrul activităţilor şcolare, cît şi înactivităţi practice, în viaţă1

;n%ăţarea te2einică deter2ină reultate consistente" ceea ce e@pri2ă superioritateaac&iiţiilor realiate #n şcoală care se e@pri2ă prin dura,ilitatea3 persistenţa #n ti2p" $idelitate"

pro$uni2e" utilitate1 Pentru e%itarea super$icialităţii #n #n%ăţare" care atrage după sine asi2ilarea lacunelor"

i2posi,ilitatea realiării cone@iunilor #ntre cunoştinţe şi i2plicit nede%oltarea g#ndirii logice" pro$esorul tre,uie să #şi orientee atenţia asupra 2odurilor #n care se realieaă #n%ăţarea" asupra$or2elor #n care se e$ectueaă $i@area" precu2 şi asupra aspectelor ce se re$eră la controlul şi

e%aluarea reultatelor1 Obţinerea unor cunoştinţe stabile are loc dacă=- 2aterialul predat este organiat #n unităţi logice şi siste2aticeA- ele%ul este conştientiat asupra i2portanţei şi necesităţii #n ti2p a celor predateA- realiarea e@erciţiilor aplicati%e" de $i@are" de trans$er" inter$erenţăA- se pune accent pe 2e2orarea logică a in$or2aţiilor" a%nd la ,aă #nţelegereaA- structurarea acti%ă a cunoştinţelor are loc pe ,aa unei 2oti%aţii puterniceA- repetarea celor asi2ilate se realieaă #n di%erse %ariante: repetare curentă" de

siste2atiare" de sinteăA apelarea la unele e@erciţii şi procedee de aplicare practică" %eri$icări$rec%enteA

- se realieaă aplicarea creatoare a cunoştinţelor #n situaţii di%erse" interpretarea şirese2ni$icarea ac&iiţiilor" etc1

>



.n rol i2portant #n consolidare #l au lecţiile de recapitulare şi siste2atiare a cunoştinţelor şi a,ilităţilor" precu2 şi acti%ităţile de e%aluare a reultatelor cu rol de autoreglare şi i2plicit de$i@are 2ai pro$undă1

+plicarea principiului #nsuşirii te2einice este dependentă de aplicarea tuturor celorlalte principii pentru că o #n%ăţare te2einică presupune:

• #nţelegerea celor asi2ilate 9 4principiul învăţării conştiente5A

• utiliarea 2aterialelor intuiti%e 9 4principiul intuiţiei5$• aplicarea #n practică a ac&iiţiilor 9 ( principiul le!ăturii teoriei cu practica)A• siste2atiarea logică a in$or2aţiilor 9 ( principiul învăţămîntului sistematic şi

continuu5 etc1?. 2rincipiul sistematiării şi continuităţii în învăţare. +cest principiu e"primă

necesitatea ca materia de studiu să fie structurată şi or!anizată într-o succesiune lo!ică, ştiinţifică şi peda!o!ică astfel încît să asi!ure pro!resul în învăţare. 1eea ce se predă într-oetapă trebuie să reprezinte o continuare a cunoştinţelor însuşite anterior şi să pre!ăteascăterenul pentru asimilarea lo!ică a cunoştinţelor ce vor fi predate într-o etapă viitoare.

Siste2atiarea tre,uie realiată la ni%elul planurilor de #n%ăţă2#nt" al progra2elor şcolare"

a 2anualelor precu2 şi la ni%elul lecţiilorA %ieaă #ntregul proces de #n%ăţă2#nt" corelareatuturor disciplinelor şi acti%ităţilor de #n%ăţare şi educare1 <a #nsea2nă ordonarea te2elor" #ncadrul lor a ideilor" a tipurilor de cunoştinţe" a datelor" actelor" a,ilităţilor etc1 #ntr-o ordineadec%ată logicii predării şi #n%ăţării ele%ilor" i2pusă nu nu2ai de criteriile cunoaşterii ştiinţi$ice"ci şi de cele psi&opedagogice01(4" p14)

Se consideră că aplicarea principiului siste2atiării şi continuităţii deter2ină reultatelescontate dacă:

P"!?$)!"u,#• depune un e$ort de "+'i!n+,i&+"$ a conţinuturilor curriculare A• in$*"$+&- #n 2od treptat noile conţinuturi #n sintee din ce #n ce 2ai largiA• $(,i%-" ?i$+&- /i 1$"i?i%- #n 2od siste2atic cunoştinţele predate ele%ilorA• $aciliteaă ,$*-u"i" %!n$iuni #ntre cunoştinţe predateA• a,ordeaă su,iectele şi te2ele in$"di)%i(,in+" şi in"+di)%i(,in+"• să identi$ice id$i,$ +n%!"-” din cadrul disciplinelor" asigurnd integrarea unor idei

supli2entare" etc1• să realiee o ("$d+"$ %!ninu- $/+,!n+-" e%itnd salturile" o$erind ele%ilor un

2odel de 2uncă siste2atică" perse%erentă şi e$icientă" etc1 E,$1u, "$9ui$:

• să sta,ilească ,$*-u"i in$"n$ #ntre cunoştinţeA• să-şi "$1i&ui+)%- /i <m("!)(-$&$ per2anent cunoştinţeleA• să-şi "$)"u%u"$&$ %ec&ile date #n noi siste2e pe ,aa unui proces integrati% acti%A• să-şi $or2ee deprinderi şi un )i, ("!("iu d$ ,u%"u do2inat de perse%erenţă"

consec%enţă prin succesiune şi continuitate #n #n%ăţare" etc1@. 2rincipiul accesi&ilităţii şi individualiării în învăţare. <senţa acestui principiu constă

#n necesitatea ca or!anizarea şi desfăşurarea procesului de învăţămînt să se realizeze înconformitate cu posibilităţile reale ale elevilor, în condiţii normale de efort psihofizic, ţinîndu-se

seama de particularităţile de vîrstă, se", nivelul pre!ătirii anterioare, ca şi de cele individuale4de potenţialul intelectual şi fizic al fiecăruia5.

+ceste cerinţe se oglindesc #n o,iecti%e" conţinuturi" strategii de predare şi #n%ăţare1 Dar accesi,ilitatea nu #nsea2nă renunţare la e$ort" după cu2 respectarea particularităţilor de %#rstăşi indi%iduale nu #nsea2nă su,ordonarea cerinţelor e@terne unor condiţii interne e@istente la un

2o2ent dat1 Procesul de #n%ăţă2#nt poate asigura de%oltarea psi&o$iică a ele%ilor nu2ai pun#nd #n $aţa lor pro,le2e şi antrenndu-i #n acti%ităţi care cer din partea lor e$ort susţinut1I2portant este cu2 se asigură doarea acestui e$ort10 ("p1'>) Cerinţele nu tre,uie să

>



depăşească posi,ilităţile 2a@i2e ale ele%ilor" ci să se a$le #n raport cu puterile reale ale acestora" put#nd $i depăşite prin 2o,iliarea $orţelor lor intelectuale1 Doar aşa ele%ul poate să seautodepăşească" sarcinile date spre reol%are de%enind un instru2ent al de%oltării sale1 Ceea ceeste prea greu de reol%at deter2ină ,loca?e şi #n%ăţarea 2ecanică " iar sarcinile prea uşoaredeter2ină deinteres" delăsare şi plictiseală1

+2inti2 aici spusele lui E1 Qruner: oricine poate #n%ăţa orice" la orice %#rstă" cu condiţia

ca acel conţinut să-i $ie preentat #ntr-o $or2ă accesi,ilă10 "e impun respectate următoarele cerinţe:k noţiunile predate să poată $i #nţelese şi asi2ilate la %#rsta respecti%ă pe ,aa e@perienţei

anterioareAk %olu2ul de cunoştinţe predate la $iecare o,iect" precu2 şi %olu2ul cunoştinţelor predate

la toate 2ateriile #n ansa2,lu să $ie asi2ila,il #n ti2pul a$ectat studiuluiAk te2ele pentru acasă să poată $i realiate integral" #n str#nsă corelaţie cu #n%ăţarea lecţiilor

şi #n condiţiile respectării ti2pului de repaus necesar celui ce #n%aţăAk rit2ul e@plicaţiilor celui cadrului didactic să per2ită o percepere clară şi ur2ărirea

$irului raţiona2entului 10(" p1565)k respectarea unor reguli didactice cu2 sunt: trecerea de la cunoscut la necunoscut" de la

apropiat la depărtat" de la uşor la greu" de la concret la a,stract" etc1+ccesi,iliarea acti%ităţii didactice i2pune şi indi%idualiarea" adică at#t predarea c#t şi

#n%ăţarea şi e%aluarea tre,uie să ţină cont de particularităţile indi%iduale ale ele%ilor 9 aptitudini"interese" ni%el al e@perienţei" stare de sănătate" in$luenţele din 2ediul e@traşcolar" etc1

Pentru $a%oriarea de%oltării opti2e a aptitudinilor şi capacităţilor ele%ilor este ne%oie ca pro$esorul să recurgă la di%erse )"+$*ii d$ ,u%"u indi1idu+,#

• di$erenţierea sarcinilor" a nor2elor de e$ort• particulariarea sarcinilor la ni%el de grup 2ic de ele%i• te2e pentru acasă di$erenţiate• acti%ităţi #n clase organiate pentru ele%i cu ne%oi speciale (persoanele cu

&andicapuri" şi cei cu a,ilităţi deose,ite)1J. 2rincipiul cone<iunii inverse retroacţiunii0 în procesul de învăţămînt 1 Cunoscut şisu, denu2irea de principiu al $eed-,acH-ului" principiul cone@iunii in%erse e"primă cerinţaanalizei activităţilor desfăşurate anterior, în funcţie de informaţia primită despre acestea, cu

scopul ameliorării, îmbunătăţirii din mers a rezultatelor .Pro$esorul cunoaşte ce au asi2ilat şi cu2 au asi2ilat ele%ii 2ateria predată" 2odul #n care

s-au #ndeplinit o,iecti%ele propuse sau care au $ost cauele neoperaţionaliării lor" sesieaăgreşelile ele%ilor #n reol%area unor sarcini" unele di$icultăţi i%ite #n procesul de predare -#n%ăţare" etc1 - date care stau drept suport pro$esorului #n acti%itatea sa de ameliorare din mers!d$ "$u/+"$ + $"!"i,!" şi înlăturare a o&stacolelor ce apar #n o,ţinerea reultatelor scontate1 +plicarea şi respectarea acestui principiu i2pune pro$esorului preocuparea pentru a controla

per2anent" i2ediat ori la lecţiile ur2ătoare acti%itatea ele%ilor prin pris2a des$ăşurării ei şi areultatelor do,ndite de ei1 Conco2itent el tre,uie să-i sti2ulee pe ele%i pentru a-şi autoe%aluaacti%itatea proprie" supun#ndu-şi-o autoe%aluăriiA să-i #n%eţe pe ele%i să-şi supună reciprocacti%itatea #n%ăţării" e%aluării" corecţiei şi a2eliorării10 ( 4" p14)

R$&um+#Principiile didactice sunt nor2e orientati%e ce i2pri2ă procesului didactic un sens

$uncţional" constituind o pre2isă a succesului #n atingerea o,iecti%elor propuse dintre trăsăturile principiilor didactice: caracterul o,iecti%" siste2ic" glo,al1

Concluia ce se desprinde direct şi indirect din cele preentate p#nă aici este aceea că principiile instruirii3didacticii alcătuiesc un siste2 unitar şi ca atare se presupun logic unele pealtele1 Bespectarea unuia dintre ele" spunea I1 =icola" nu nu2ai că atrage respectarea celorlalte"dar asigură" #n acelaşi ti2p" teren $a%ora,il pentru realiarea cerinţelor acestora0 ]'" p1546^1+şa de e@e2plu" #nsuşirea conştientă şi acti%ă un este posi,ilă $ără accesi,ilitatea celor #n%ăţate"

>



dar ea" la r#ndu-i $aciliteaă #nţelegerea şi prelucarea in$or2aţiilor" asigur#nd pre2iselesiste2atiării şi te2einiciei celor asi2ilate1 Şi analia poate continua1

=u2ai prin respectarea totală şi unitară a acestor principii se poate asigura un caracter $uncţional procesului de #n%ăţă2#nt şi" respecti%" acti%ităţii didactice1 C&iar dacă pri%ite analitic"

principiile didactice se re$eră 2ai 2ult la unele aspecte sau di2ensiuni ale procesului de#n%ăţă2#nt" prin corelarea lor #ntr-un tot se asigură orientarea şi reglarea #ntregului proces şi prin

el a tuturor co2ponentelor1Incontesta,il" cerinţele orientati%-nor2ati%e şi presripti%e ale principiilor didactice nueli2ină" ci presupun i2plicarea creati%ă a pro$esorului1 + #nte2eia procesul şi acti%itateadidactică pe cerinţele principiilor #nsea2nă doar a a%ea certitudinea că sunte2 pe dru2ul cel

,un" dar parcurgerea propiu-isă a acestuia" cu toate 2eandrele sale" #n toate ipostaele şi etapelesale cere co2petenţă" pro$esionalis2" ingenioitate şi 2ultă creati%itate:

să de$inească nor2ati%itatea instruiriiA să identi$ice principiile instruiriiA să $acă di$erenţa #ntre principiile instruirii tradiţionale şi cele ale instruirii 2oderne şi

post2oderneA să cunoască şi să e%aluee se2ni$icaţia pentru instruire a $iecărui principiuA

2rincipii didactice:1- principiul participării conştiente şi acti%e a ele%ilor #n acti%itatea de #n%ăţare'1- principiul legăturii teoriei cu practica51- principiul intuiţiei sau unităţii dintre senorial şi raţional" dintre concret şi a,stractA*1- principiul #nsuşirii te2einice a cunoştinţelor" priceperilor" deprinderilor 41- principiul siste2atiării şi continuităţii #n #n%ăţare61-principiul accesi,ilităţii şi indi%idualiării #n%ăţă2ntului81- principiul asigurării cone@iunii in%erse #n procesul de #n%ăţă2#nt1Principiile didactice tre,uie cunoscute şi respectate de către toate cadrele didacticeA

nerespectarea unuia atrage după sine nerespectarea celorlalte caracterul siste2ic1

"arcină de lucru ! teme de reflecţie! evaluare şi autoevaluare:• Interpretaţi sintag2a nor2ati%itatea instruirii01• De$iniţi conceptul de principiu didactic1• Caracteriaţi principiile didactice şi e%idenţiaţi ele2entele de$initorii ale acestora1• +naliaţi interdependenţa principiilor instruirii1• Proiectaţi o strategie educaţională #n care să aplicaţi principiile instruirii1


$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$

Ce pot să aplic: $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$

Bi9,i!*"+?i$#1 Qruner" E1S1" (>8)" entru o teorie a instruirii" <ditura Didactică şi Pedagogică" Qucureşti1'1 Cerg&it" I1" Glăsceanu" !1"(coord1)" (>)" 1urs de peda!o!ie" .ni%ersitatea din Qucureşti151 Cerg&it" I1" Badu" I1T1"(coord1)" (>6)" Sinteze pe teme de didactică modernă" #n Tri,una

şcolii" Qucureşti1*1 olu" P1" (>4)" :nvăţare şi dezvoltare" <ditura Ştinţi$ică şi <nciclopedică" Qucureşti1

41 Ionescu" M1" Badu" I1"(coord1)" (')" %idactica modernă" <ditura Dacia" Clu?-=apoca161 Iucu" B1 Q1" (')" (nstruirea şcolară" Poliro2" Iaşi1

>'



81 Iucu" B1 Q1" ('4)" Meoria şi metodolo!Ra instruirii" M1<d1C" Proiectul pentru ăn%ăţă2ntulrural" Qucureşti1

1 Mo2anu" M1" (>>)" roiectarea şi desfăşurarea activităţii didactice" #n Psi&opedagogie0"C1Cucoş (coord)" Poliro2" Iaşi1

>1 =icola" I1" (')" Mratat de peda!o!ie şcolară" <diţia a doua re%iuită" <ditura +ra2is"Qucureşti1

1 =icolau" +1" Co2a" T1" (coord1)" (>>*)" sihopeda!o!ie" <ditura Spiru aret0" Iaşi1 Panţuru" S1" ('')" lemente de teoria şi metodolo!Ra instruirii" <ditura .ni%ersităţiiTransil%ania0 din Qraşo%1

'1 Panţuru" S1" Păcurar" D1C1" (coord1)" (>>>)" %idactica, <ditura .ni%ersităţii Transil%ania0"Qraşo%" >>>

51 Salade" D1" (coord1)" (>')" %idactica, <DP" Qucureşti1 In)"um$n$ "$($" d$ <n1-'+"$ %!*nii1%!n)"u%i1i)$ ($n"u Uni+$+ 4

T$ni%+# Scara cronologicăT$# *11 Conceptul de principiu didactic1S+"%in-# Preentaţi pe o scară cronologică cu 2o2ente i2portante #n e%oluţia constituirii

conceptului de principiu pedagogic1

De$inire proprie a conceptului de principii pedagogice

Beguli pedagogice

=or2ă-nor2ati%itate pedagogică

Principii pedagogice

!egi pedagogice

>5



T$ni%+# Matricea de analiă criterialăT$# *11 =or2ati%itate didactică

S+"%in-# structuraţi şi co2pletaţi progresi% ceea ce cunoaşteţi despre principii pedagogiceP"!9,$m$ $)$n'i+,$ C$ /iu d$@+ C$ +m +?,+ R$?,$%'ii

1Di$erenţiere: principii de #n%ăţă2#ntşi principii didactice

'1 Conceptul PD- principii didactice

51 =or2ati%itatedidactică

*1 Trăsăturile PD

41 Siste2ul de principii didacticedi$initorii #nacti%itatea

educaţională

>*



T$ni%+# Diagra2a FloKT$# *1' Siste2ul principiilor didactice

S%!(u,# identi$icarea ele2entelor ce de$inesc nor2ati%itatea didactică şi a construirii" pascu pas" a acestor ele2ente" #n constituirea siste2ului de principii didactice1

S+"%in-# studierea te@tului ştiinţi$ic şi identi$icarea /sc&eletului0 nor2ati%ităţii didactice1

=-nor2e

B-reguli(e@)- e@e2ple

!egi pedagogice

=B (e@)

=B (e@)

=B (e@)

Principii didactice

=B (e@)

=B (e@)

=B (e@)

Principiul

Principiul '

Principiul 5

Principiul 8

Principiul 6

Principiul 4Principiul *

=B (e@)

>4



Uni+$+ 5. M$!d!,!*i+ /i $n!,!*i+ in)"ui"ii5.01 D$,imi-"i %!n%$(u+,$5.2 7un%'ii,$ m$!d$,!"5.3 C,+)i?i%-"i +,$ m$!d$,!"5.4 P"$&$n+"$+ +n+,ii%- ("in%i(+,$,!" m$!d$ did+%i%$5.5 P"$&$n+"$+ un!" m$!d$ ($n"u d$&1!,+"$+ %"$+i1i-'ii + *<ndi"ii %"ii%$

5.6 Mi@,!+%$,$ d$ <n1-'-m<n5.6.0 C,+)i?i%+"$+ mi@,!+%$,!" d$ <n1-'-m<nCu1in$ %$i$: te&nologie didactică" 2etodologie didactică" 2etodă didactică" procedeu

didactic" 2i?loc de #n%ăţă2nt" strategie didactică1O9i$%i1$ !($"+'i!n+,$#

1a nivel de cunoaştere#- să de$inească conceptele de te&nologie didactică" 2etodologie didactică" 2etodă"

procedeu didactic" 2i?loc de #n%ăţă2nt" strategie didactică- să preinte $uncţiile 2etodelor şi 2i?loacelor didactice A

1a nivel de aplicare:- să clasi$ice 2etodele şi 2i?loacele după după di$erite criteriiA

- să descrie principalele 2etode didactice" speci$ic#nd a%anta?e şi li2ite ale utiliării lor #nacti%itatea practică A

1a nivel de integrare: - să a,ordee critic ni%elul de claritate teoretică al siste2ului actual al 2etodelor1- să preciee tendinţe de e%oluţie la ni%elul 2etodologiei şi te&nologiei didactice" indic#nd

i2pactul acestora la ni%elul acti%ităţii didactice

5.0 D$,imi-"i %!n%$(u+,$T$n!,!*i+ did+%i%-: repreintă un concept integrati% şi dina2icA formele de organiare

a procesului de predare-învăţare, metodele şi mijloacele tehnice 4audiovizuale, cumputere etc.5 se determină în funcţie de nivelurile şcolare, de tipurile de instituţii, de tipurile de conţinuturi sau activităţi > punctul de plecare şi termenul de referinţă constituindu-le o&iectivele pedagogice. ]1onform %icţionarului de peda!o!ie >8>^

Ter2enul poate pri2i două accepţiuni:- ansa2,lul 2i?loacelor audio-%iuale utiliate #n practica educati%ă (sens restrns" din ce

#n ce 2ai puţin utiliat)- ansa2,lul structurat al 2etodelor" 2i?loacelor de #n%ăţă2#nt" al strategiilor de organiare

a predării-#n%ăţării" puse #n aplicaţie #n interacţiunea dintre educator şi educat" printr-o str#nsăcorelare a lor cu o,iecti%ele pedagogice" conţinuturile trans2ise" $or2ele de realiare a instruirii"2odalităţile de e%aluare (sensul larg al ter2enului" generaliat #n literatura de specialitate)1 ] CCucoş" Pedagogie" <ditura Poliro2" Iaşi" ''^

+şadar" conceptul de te&nologie didactică se re$eră la procesul de #n%ăţă2#nt #ndes$ăşurarea sa şi dese2neaă 2etodele şi 2i?loacele de #n%ăţă2#nt" precu2 şi $or2ele deorganiarea a acestui proces-#n interacţiune co2ple@ă şi $unda2entate pe principiile didactice

pentru atingerea o,iecti%ele pedagogice14&iectivele teBnolofiei didactice:

- asigurarea unui $undal $a%ora,il pentru #n%ăţareA- sec%enţierea şi organiarea conţinuturilor predate #n aşa 2od #nc#t acestea să poată

$i asi2ilate de ele%i şi trans$or2ate #n structurile lor cogniti%eA- alegerea strategiilor opti2e de predareA- integrarea 2i?loacelor de indtruire #n procesul predării1#n%ăţării1

S"+$*ii,$ did+%i%$ocupă un loc i2portant #n cadrul te&nologiilor didactice" care este

considerată o concepţie de acţiune" căreia i se asociaă un 2od speci$ic de organiare şides$ăşurare a acestor acti%ităţi" de utiliare a unor 2etode şi 2i?loace de #n%ăţă2#nt şico2,inarea lor opti2ă1

>6



:n sens lar! strategia didactică repreintă un anu2it 2od de a,ordare şi reol%are a uneisarcini co2ple@e de instruire prin alegerea" co2,inarea opti2ă şi utiliarea unui ansa2,lu de2etode 2ateriale şi 2i?loace #n %ederea realiării o,iecti%elor pedagogice sta,ilite1 <a tre,uie să$ie desc&isă" să se 2odelee pe parcursul sec%enţelor de predare-#n%ăţare #n $uncţie de condiţiileconcrete şi situaţiile noi #n care se des$ăşoară aceste acti%ităţi1

:n sens restrîns startegia didactică este ec&i%alentă cu 2etoda de #n%ăţă2#nt" $iind #nţeleasă

şi de$inită ca un ansa2,lu de procedee prin care se realieaă conlucrarea dintre #n%ăţător şiele%i #n %ederea predării-#n%ăţării unui %olu2 de in$or2aţii" a $or2ării unor co2petenţe" ade%oltării personalităţii u2ane1

+şadar" strategia didactică repreintă 2odul #n care educatorul reuşeşte să aleagă" săco2,ine şi să organiee 9 #ntr-o ordine cronologică 9 ansa2,lul de m$!d$ m+$"i+,$ /imi@,!+%$" #n %ederea atingerii anu2itor o,iecti%e1 7 strategie poate $i #nţeleasă ca un 2od dea,ordare şi reol%are a unei sarcini de instruire (#n%ăţare)" reol%are care presupune alegereaanu2itor 2etode şi 2i?loace" co2,inarea şi organiarea opti2ă a acestora #n scopul atingeriiunor reultate 2a@i2e1

Construirea unei strategii se situeaă #n conte@tul de$init de %aria,ile speci$ice unei situaţiide instruire1 Capacitatea cadrului didactic de a e@ploata la 2a@i2u2 resursele 2ateriale"

psi&ologice" educaţionale de care dispune o situaţie instrucţională repreintă un ele2ent de 2are$orţă al personalităţii 2anageriale a cadrului didactic" al stilului său educaţional1

;n literatura de specialitate s#nt preentate 2ai 2ulte criterii de construcţie a strategiei deinstruire1 enerali#ndu-le a2 optat pentru ur2ătoarea construcţie :

Or!anizarea elevilor : indi%idual" grupal" $ronta1Or!anizarea conţinutului %e&iculat #n ti2pul procesului: $rag2entatA integrat #n unităţi"

glo,al1 rezentarea conţinutului: e@poiti%" pro,le2atiat" prin descoperire1 (ntervenţiile cadrului didactic: per2anenteA episodiceA alternati%e1 "erciţiile aplicative sau consolidare: i2ediate" seriate" a2#nate1 valuarea : su2ati%ă" $or2ati%ă" alternati%ă1I1 Cerg&it" prelu#nd ideea #nt#lnită la +usu,el şi Bo,inson (>) su,liniaă ur2ătoarele

$ae de construcţie aunei strategii instrucţionale :Faa de analiă :- o,iecti%e3co2petenţe A- conţinuturi A- resurse : psi&ologice" 2ateriale" de ti2p" ec&ipa2ente A- 2etodologii A- e%aluare A- retroacţiune-$eed,acH A- participarea 2entală şi $iică a ele%ilor A

- gradul de aplicapi,ilitate a conţinuturilor (trans$erul)A- respectarea rit2urilor indi%iduale opti2e de #n%ăţareA- 2oti%aţia instrucţională1Faa de sinteă1- reţinerea ele2entelor necesare pentru conturarea unei strategii speci$iceA- alegerea şi co2,inarea %aria,ileleor a$late #n situaţie $a%ora,ilă la ni%el de opţiuneA- detalii instrucţionale: 2odul de organiare şi de a,ordare a #n%ăţării"- 2etode de instruire"- 2i?loace de instruire"- $or2e de organiare a instruirii"- interacţiuni şi relaţii instrucţionale"

- deciia instrucţională1Succesul unei strategii depinde de co2petenţa celui care o aplică1 Metodologia didacticănu este o su2ă de reţeteA ea este o e@pri2are concretă a $iecărei situaţii şi o soluţionare

>8



2etodologică opti2ă: o,iecti%ele intructi%- educati%e3co2petenţele curriculare" naturaconţinutului" tipul de e@perienţă de #n%ăţare propusă ele%ilor" principiile" nor2ele şi reguliledidactice" dotarea didactică-2aterială a şcoliiA ti2pul şcolar disponi,il1

+ adopta o strategie presupune a e2ite o ipoteă de lucru" a adopta o linie directoare deacţiune ca %a pune #n %aloare #ntregul potenţial pedagogic pe care #l deţin de$eritele 2etode"2ateriale" 2i?loace a%ute la #nde2nă #n raport cu ceea ce ne propune2 să realiă21

M$!d!,!*i+ did+%i%- 9 teorie şi ansam&lu al metodelor şi procedeelor utiliate #n procesul de #n%ăţă#nt1]%ei Dicţionarul de Pedagogie^ Metodologia precieaă natura" $uncţiile şiclasi$icările posi,ile ale di$eritelor 2etode de #n%ăţă2#nt1 ]Cucoş" ide2^

Sensul 2etodologiei didactice:- e@pri2ă ansa2,lul 2etodelor utiliate #n procesul de #n%ăţă2#ntA- dese2neaă ştiinţa care studiaă natura $ucţiile" statutul şi clasi$icarea 2etodelor de

#n%ăţă2#nt" e%idenţiind principiile de utiliare e$icientă a acestora #n organiarea şides$ăşurarea procesului #n%ăţă2#nt1

M$!d+ did+%i%-: grecesul odos- cale şi gr1 metha- spre" către" lat1 7ethodus- cale dru2"2od de lucruA se #nţelege că 2etoda dese2neaă acel drum sau cale pe care educatorul our2eaă #n acti%itatea co2ună cu educaţii pentru îndeplinirea o&iectivelor pedagogice1

Metoda repreintă un 2od de a proceda care tinde să plasee ele%ul #ntr-o situaţie de#n%ăţare" 2ai 2ult sau 2ai puţin diri?ată ]Bo2iţă Iucu" Instruirea şcolară"<ditura Poliro2 Iaşi"'^

eorge Găideanu arată /că 2etoda de #n%ăţă2#nt repreintă calea sau 2odalitatea de lucru:`selecţionată de cadrul didactic şi pusă #n aplicare #n lecţii sau acti%ităţi e@traşcolare cu

a?utorul ele%ilor şi #n ,ene$iciul acestoraA`care presupune" #n toate caurile" cooperarea #ntre pro$esor şi ele%i şi participarea

acestora la căutarea soluţiilor" la distingerea ade%ărului de eroare etc1`care se $oloseşte su, $or2a unor %ariante şi 9sau procedee selecţionate" co2,inate şi

utiliate #n $uncţie de ni%elul şi tre,uinţele sau interesele ele%ilor" #n %ederea asi2ilării te2einicea cunoştinţelor" a trăirii %alorile" a sti2ulării spiritului creati% etcA utiliarea 2etodelor nu %ieaănu2ai asi2ilarea cunoştinţelorA

`care-i per2ite pro$esorului să se 2ani$este ca purtător co2petent al conţinuturilor #n%ăţă2#ntului şi ca organiator al proceselor de predare- #n%ăţareA #n cursul des$ăşurăriiacestora" el poate ?uca rolul de ani2ator" g&id" e%aluator" predarea $iind un aspect al #n%ăţării1

Metoda are un caracter poli$uncţional" #n sensul că poate participa si2ultan sau succesi% larealiarea 2ai 2ultor o,iecti%e instructi%-educati%e3co2petenţe şcolare1 +legerea unei 2etodese $ace ţin#nd cont de $inalităţile educaţiei" de conţinutul procesului instructi%" de particularităţilede %#rstă şi de cele indi%iduale ale ele%ilor" de psi&osociologia grupurilor şcolare" de natura2i?loacelor de #n%ăţă2#nt" de e@perienţa şi co2petenţa didactică a pro$esorului1 aston Mialaretspune că orice 2etodă pedagogică reultă din #nt#lnirea 2ai 2ultor $actori şi" din acest punct de

%edere" educaţia %a ră2#ne 2ereu o artă: arta de a adapta" la o situaţie precisă" indicaţiilegenerale date de cărţile de 2etodologie01 ( C1 Cucoş" Pedagogie" '');n raport cu o,iecti%ele3co2petenţele şi speci$icul procesului de #n%ăţă2#nt se de$inesc ca

2odalităţi de lucru $olosite de cadrele didactice şi ele%i pentru in$or2area şi $or2area ele%ilor" pentru %eri$icarea şi aprecierea randa2entului şcolar1

I1 Cerg&it ('6) 2enţioneaă că su, raportul structural şi funcţional, metoda esteconsiderată a fi un model sau un ansamblu organiat de ("!%$d$$ sau m!du"i de realiare

practică a operaţiilor care stau la ,aa acţiunii şi care conduc #n 2od pregnant la realiareascopurilor şi o,iecti%elor propuse1 C#te operaţii include acţiunea didactică #n co2ponenţa ei" #n2od corespunător tot at#t de 2ulte procedee include #n structura ei 2etoda ce acoperă acţiunearespecti%ă1 Beultă că ("!%$d$u, este o tehnică mai limitată de acţiune, un element al metodei, o

componentă sau o paricularizare a acestea1 Belaţiile #ntre 2etodă şi procedeu s#nt dina2ice1Metoda poate de%eni ea #nsăşi un procedeu #n conte@tul altei 2etode" sau un procedeu poate $i

>



2etodă1 De e@e2plu : de2onstraţia (sc&e2e" planşe diapoiti%e) poate $i prucedeul e@plicaţiei" prelegerii" con%ersaţiei1

<lucidarea raportului metodă procedeu este $a%ora,ilă #nţelegerii acţiunilor careconduc progra2at operaţiile de realiare a o,iecti%elor propuse1 Conceptul de procedeu didacticeste %alori$icat de către autorii didacticieni Ioan Cerg&it" Ioan Einga" Ioan =icola" Sorin Cristea"Ioan Qotgros" Sergiu Musteaţă" &eorg&e Budic1 Totodată" aplicarea #ndelungată a ter2enului #n

e@perienţa de proiectare didactică de către pro$esori" a condus la co2pletarea li2,a?ului pedagogic" $iind utiliat $rec%ent şi #n docu2entele curriculare1 Sursele didactice actuale a,ordeaăcu precădere conceptul de teBnici didactice .

TeBnicile didactice s#nt considerate operaţii care spri?ină e$icientiarea 2etodelor alesede pro$esor #n situaţii concrete" #nsoţite" după ca" de 2i?loace didactice 41urriculum de liceu,1osovanu Ol!a, 1artaleanu Ol!a, atraşcu %umitru5.

Conceptul de 2etodă de #n%ăţă2#nt şi cel de procedeu didactic s#nt su,ordonate unuiconcept 9 m!d d$ <n1-'+"$1

+şadar" literatura de specialitatea a,ordeaă 2ai 2ulte interpretări conceătuale a metodelor didactice :

Cerg&it" I1" Glăsceanu" !1" >- metoda" #n sens pra@iologic" are #nţelesul unui 2od e$icient

de acţiune" şi prin e@tensiune" al unei 2odalităţi practice de lucru a pro$esorului cu ele%ii" al uneite&nici de realiare a acţiunii de predare şi #n%ăţare1

Ionescu" M1" Badu" I1" >>4- metoda! din punctul de %edere al cuplului educaţional (pro$esor -ele%) este un ansa2,lu de operaţii 2intale şi practice" graţie cărora ele%ul (su,iectul cunoscător)de%ăluie sau i se de%ăluie esenţa e%eni2entelor" proceselor" $eno2enelor" cu a?utorul

pro$esorului sau #n 2od independent1Din punctul de %edere al $inalităţilor ur2ărite" metodele sunt de$inite drept 2odalităţi

practice de acţiune cu a?utorul cărora" su, #ndru2area pro$esorului sau #n 2od independent"ele%ii ac&iiţioneaă cunoştinţe" #şi $or2eaă priceperi şi deprinderi" capacităţi şi atitudini"

personalitatea autono2ă şi creati%ă1Din punctul de %edere al e@igenţelor autoinstruirii şi autoeducaţiei" metoda poate $i

considerată drept o cale pe care pro$esorul o ur2eaă pentru a da posi,ilitatea ele%ilor săgăsească ei #nşişi calea proprie unor noi ade%ăruri" a ela,orării unor noi cunoştinţe şi $or2eco2porta2entale" a găsirii unor răspunsuri la situaţiile pro,le2atice de #n%ăţare cu care secon$runtă1

;n %ersiune ci,ernetică" metoda este un $el de te&nică de e@ecuţie a acţiunii" #ncorporndele2ente de progra2are a operaţiilor" co2andă şi diri?are" cone@iune in%ersă ($eed,acH)"e%aluare şi corectare progresi%ă a 2ersului #n%ăţării1

Ceea ce s-ar i2pune ca o concluie #n ur2a in%entarierii acestor de$iniţii este $aptul că2a?oritatea specialiştilor %ăd #n 2etode 2odalităţi de acţiune" instru2ente de lucru care asigură o

practică raţionaliată ce ser%eşte la trans$or2area şi a2elioararea naturii u2ane1 ;n această

%iiune" 2etodele de instruire pri%esc att 2odul cu2 se trans2it şi se asi2ileaă cunoştinţele"ct şi de%oltarea unor calităţi intelectuale şi 2orale" precu2 şi controlul do,ndirii cunoştinţelor şi al $or2ării a,ilităţilor1 Sintetind aceste $uncţii 2ari ale 2etodelor" M1Ionescu şi G1C&işconsideră că ele (2etodele) ser%esc att unor scopuri de cunoaştere (stăpnirea nor2elor şi2etodelor de gndire)" ct şi unora de instruire (asi2ilarea unor cunoştinţe" priceperi" deprinderişi operaţii de lucru) şi $or2ati%e (de $or2are şi per$ecţionare a trăsăturilor de personalitate)1 ;nesenţă" este %or,a de $uncţiile 2etodelor: a) cogniti%ăA ,) $or2ati%-educati%ăA c) instru2entalăAd) nor2ati%ă1

+şa cu2 precia C1Cucoş" 2etoda are un caracter poli$uncţional" #n sensul că poate participa si2ultan sau succesi% la realiarea 2ai 2ultor o,iecti%e instructi%-educati%e1 7pţiunea pro$esorului pentru o anu2ită 2etodă de #n%ăţă2nt" integrată #ntr-o strategie didactică"

constituie o deciie de 2are co2ple@itate1 +legerea unei 2etode se $ace ţin#nd cont de $inalităţilestrategiei" de conţinutul şi tipurile de acti%ităţi de%oltate" de particularităţile de %#rstă şi

>>



indi%iduale ale ele%ilor" de psi&osociologia grupurilor şcolare" de natura 2i?loacelor de#n%ăţă2nt" de e@perienţa şi co2petenţa didactică a pro$esorului (>>6" p1 )1

Procesul de #n%ăţă2nt ră2nnd #n esenţa sa o cale spre cunoaşterea şi trans$or2arearealităţii" 2etoda repreintă un anu2it 2od de a proceda care plaseaă ele%ul #ntr-o situaţie de#n%ăţare" 2ai 2ult sau 2ai puţin diri?ată" ce tinde să se apropie de cea speci$ică cercetăriiştiinţi$ice1 ;n această ipostaă" 2etoda de%ine o cale de descoperire a ade%ărurilor" e ade%ărat" noi

doar pentru ele%" sau cu2 se e@pri2a 1=1GolHo%" [calea de descoperire a lucrurilor descoperite[(apud Ionescu" M1" Badu" I1" >>4" p1*5)1 Deci" nu #nt2plător specialiştii considerăcă 2etodele de instruire #şi au originea #n 2etodele de cercetare ştiinţi$ică1

I2portantă este şi preciarea că 2etoda" ţinnd de siste2ul condiţiilor e@terne ale#n%ăţării cu i2plicarea #n orientarea şi progra2area acţiunii de predare-#n%ăţare" ră2ne 2ereusu,ordonată acţiunii şi se su,ordoneaă rigorilor ei1 +şadar" 2etoda #nsoţeşte acţiunea instructi%-educati%ă" dar nu se identi$ică cu ea1

P"!%$d$u, d$ in)"ui"$ repreintă o sec%enţă" o co2ponentă" un ele2ent al unei 2etodecare asigură realiarea o,iecti%elor instructi%-educati%e ale unei acti%ităţi didactice1 +şa cu2

precia I1Cerg&it" după cu2 acţiunea didactică #ncorporeaă 2ai 2ulte operaţii 2intale şi $iice"structurate şi ierar&iate #ntr-o anu2ită logică" #n 2od corespunător acestora" 2etoda include #n

structura ei o suită ec&i%alentă de procedee de realiare e$ecti%ă a acestor operaţii1 Fiecăreioperaţii #i corespunde #n plan o,iectual (2aterial) un procedeu (Cerg&it" I1" Glăsceanu" !1">"

p18>)1 ;n această %iiune" procedeul repreintă o co2ponentă (te&nică) de acţiune" o particulariare a 2etodei1

Metoda repreintă un ansa2,lu organiat de procedee" considerate ca $iind cele 2aiadec%ate situaţiei concrete de #n%ăţare1 +ceastă relaţie #ntre parte şi #ntreg (2etodă-procedeu) aredeopotri%ă se2ni$icaţie structurală şi $uncţională1 + descrie o 2etodă #nsea2nă a preenta seriade procedee integrate #ntr-un $lu@ unic de acţiune1 !a r#ndul lor" procedeele nu nu2ai că seintegreaă #n structura 2etodei" dar o şi $ac realia,ilă1 Pute2 spune c&iar că %aloarea şi e$icienţaunei 2etode reidă #n calitatea şi e$icienţa procedeelor pe care le include1

5.2 7un%'ii,$ m$!d$,!" did+%i%$7rganiarea e$icientă a acţiunii didactice corespunde unor căutări şi ela,orări 2etodice pe

2ăsură" 2enite să ducă la realiarea o,iecti%elor anticipat sta,ilite şi e%aluate1 Cu2 acesteo,iecti%e sunt de o 2are di%ersitate şi speci$icitate e $iresc ca şi căile de realiare a lor să $ie la$el de %ariate1 Dincolo de 2area lor %arietate" 2etodele au un caracter poli$uncţional1 7 2etodă

poate participa si2ultan sau succesi% la realiarea 2ai 2ultor o,iecti%e ale educaţiei1 <steade%ărat că $iecare 2etodă deţine" #n pri2ul rnd" o $uncţie speci$ică" prin care se i2pune $aţă decelelalte 2etode1

<@erciţiul" de e@e2plu" nu se con$undă cu altă 2etodă toc2ai pentru că el duce" prinrepetarea acti%ităţii" la #nsuşirea unor acţiuni pnă la auto2atiarea lor ($uncţie $or2ati%ă)1De2onstraţia" la r#ndul ei" #l pune pe ele% #n contact percepti% cu realitatea pentru a accesi,ilia

predarea şi #n%ăţarea ($uncţie cogniti%ă)1 Şi" totuşi" pri%ită #n cadrul procesului de con$runtare acondiţiilor ideale (ce decurg din o,iecti%ele pre%ăute) cu condiţiile reale (deter2inate de ni%elullui de pregătire" disponi,ilităţi interne" stadiu de de%oltare" ni%el de aspiraţii etc1)" la care seadaugă şi cele ale conte@tului de des$ăşurare" 2etoda #şi poate asu2a şi alte $uncţii corelate1

+utorul I1 Cerg&it precieaă #n lucrarea sa 7etode de învăţămînt ('6) $aptul cădeoarece 2etoda are un caracter poli$uncţional" aceaste poate participa si2ultan sau succesi% larealiarea 2ai 2ultor o,iecti%e educaţionale şi are 2ai 2ulte $uncţii1

)uncţiile metodelor didactice:funcţia cognitivă a 2etodelor didactice care corespunde /polului ştiinţi$ic al acti%ităţii de

predare-#n%ăţare-e%aluare0- 2etoda constituie o cale de predare a pro$esorului" iar pentru ele% ocale de acces spre cunoaştere" un 2od de a a$la" de a cerceta" de a descoperi1

funcţia formativ-educativă care corespunde /polului psi&ologic” al acti%ităţilor de predare-#n%ăţare-e%aluare - pune #n e%idenţă rolul 2etodelor #n de%oltarea anu2itor $uncţii



psi&ice şi $iice ale ele%ilor- se $or2eaă şi se de%oltă anu2ite deprinderi şi capacităţiintelectuale" atitudini" con%ingeri" co2petenţe" co2porta2ente etc1

funcţia instrumentală sau operaţională corespunde /polului pra@iologic0 al acti%ităţii de predare-#n%ăţare-e%aluare 2etoda ser%eşte /drept te&nică de e@ecuţie" 2i?locind atingereao,iecti%elor instructi%-educati%e0 (I1 Cerg&it)A

funcţia normativă sau de optimiare a acţiunii corespunde6 polului a"iolo!ic6 al

acti%ităţii de predare 9#n%ăţare-e%aluare- 2etoda arată cu2 tre,uie să se procedee pentru o predare şi o #n%ăţare e$iciente1/;n calitatea sa de acţiune" 2etoda didactică propune un plan care per2ite atingerea

o,iecti%elor acti%ităţii de instruire3educaţie prin %alori$icarea unor te&nici operaţionale- cu%aloare de procedee particulare 9şi a unor 2i?loace de sti2ulare a #n%ăţării- cu %aloareinstru2entală10 ]Sorin Cristea 9 Dicţionar de ter2eni pedagogici^

Baport#ndu-ne la $uncţiile enu2erate şi utili#nd criteriul - natura lor - le pute2 grupa #n :a0 funcţii de conţinut cea cognitivă! formativ-educativă şi motivaţională0 şi &0 funcţii deorganiare! de formă cea instrumentală şi cea normativă0.

5.3 C"i$"ii d$ %,+)i?i%+"$ + m$!d$,!" d$ <n1-'-m<nMetodologia didactică $or2eaă un siste2 2ai 2ult sau 2ai puţin coerent" realiat prin

satis$acerea şi cu2ularea 2ai 2ultor 2etode" at#t pe a@a e%oluţiei istorice" c#t şi pe plansincronic" 2etode care se coreleaă" se prelungesc unele #n altele şi se co2pleteaă reciproc1

Clasi$icarea 2etodelor didactice repreintă o pro,le2ă contro%ersată" ce ali2enteaă noidiscuţii şi e@peri2entări1 +t#t #n legătură cu sta,ilirea criteriilor clasi$icării" c#t şi #n raport cuaparteneţe 2etodelor la anu2ite clase" pro,le2atica ta@ono2iei ră2#ne #ncă desc&isă1

Pro$esorul Constantin Moise]<le2ente $unda2entale de didactică"<d1 +2Haro2" Iaşi">>6" p1 4*^ preintă ur2ătoarele criterii de clasi$icare a 2etodelor didactice:

A. M$!d$ d$ ("$d+"$+)imi,+"$#Tradiţionale: e@punerea didactică" con%ersaţia didactică" de2onstraţia" o,ser%area" lucrul

cu 2anualul" e@erciţiulA ,e dată mai recentă: algorit2iarea" 2odelarea" pro,le2atiarea" instruirea progra2ată"

studiul de ca" 2etode de si2ulare (?ocurile" #n%ăţarea pe si2ulator)" după unii autori" şi#n%ăţarea prin descoperire1

Q1 M$!d$ d$ $1+,u+"$:I . ,e verificare:Tradiţionale: %eri$icarea orală curentă" %eri$icarea scrisă curentă" %eri$icarea practică

curentăA %eri$icarea periodică (prin teă sau practică)A %eri$icarea cu caracter glo,al (e@a2enul)"$ie #n $or2ă scrisă" $ie orală1" $ie practicăA

,e dată recentă: %eri$icare la s$rşit de capitol (scrisă sau orală)" %eri$icare prin testedoci2ologice (curente sau periodice)1

II1 ,e apreciere:

k apreciere %er,alăk apreciere prin notă;n opinia pro$esorului C1 Cucoş ]Pedagogie" <d1 Poliro2" Iaşi" ''^" criteriile de

clasificare a metodelor didactice sunt: - după sfera de e<tensiune a utiliării #

k 2etode generale (e@punerea" prelegerea" con%ersaţia" cursul 2agistral" etc) Ak 2etode particulare sau speciale (restr#nse la predarea unor discipline de #n%ăţă2#nt sau

aplica,ile pe anu2ite trepte ale instrucţiei şi educaţiei" cu2 ar $i e@erciţiul 2oral sau e@e2plul"#n caul educaţiei 2orale)A

- pornind de la modalitatea principală de preentare a cunoştinţelor:k 2etode %er,ale" ,aate pe cu%#ntul scris sau rostitA

k 2etode intuiti%e" ,aate pe o,ser%area directă" concret-senorială a o,iectelor şi$eno2enelor realităţii sau a su,stitutelor acestora A - după gradul de angajare a elevilor la lecţie=



k 2etode e@poiti%e sau pasi%e" centrate pe 2e2oria reproducti%ă şi pe ascultarea pasi%ăAk 2etode acti%e" care suscită acti%itatea de e@plorare a realităţii A după funcţia didactică principală:k cu $uncţia principală de predare şi co2unicare Akcu $uncţia principală de $i@are şi consolidare Ak cu $uncţia principală de %eri$icare şi apreciere a reultatelor 2uncii A

-în funcţie de modul de administrare a e<perienţei ce urmeaă a fi însuşită:k 2etode algorit2ice" ,aate pe sec%enţe operaţionale" sta,ile" construite dinainteAk 2etode euristice" ,aate pe descoperire proprie şi reol%are de pro,le2e A -după forma de organiare a activităţii =k 2etode indi%iduale" pentru $iecare ele% #n parteAk 2etode de predare- #n%ăţare #n grupuri (de ni%el sau o2ogene şi pe grupe eterogene)Ak 2etode $rontale" cu #ntreaga clasăAk 2etode co2,inate" prin alternări #ntre %ariantele de 2ai sus A în funcţie de a<a învăţare mecanică prin receptare0- învăţare conştientă prin

descoperire0k 2etode ,aate pe #n%ăţarea prin receptare (e@punerea" de2onstraţia cu caracter

e@poiti%)Ak 2etode care aparţin preponderent descoperirii diri?ate (con%ersaţia euristică" o,ser%aţia

diri?ată" instruirea progra2ată" studiul de ca" etc1) Ak 2etode de descoperire propriu-isă (o,ser%area independentă" e@erciţiul euristic"

reol%area de pro,le2e" ,rainstor2ing-ul" etc) A după sorgintea originea0 scBim&ării produse la elevi:k 2etode &eterostructurante 9 trans$or2area se produce prin altul-ca #n caul e@punerii"

con%ersaţiei" studiul de ca" pro,le2atiării etc1) Ak 2etode autostructurante 9 indi%idul se trans$or2ă prin sine" ca #n situaţia unor 2etode de

tipul descoperirii" o,ser%aţiei" e@erciţiului etc1(c$1 !ands&eere)1Sugestia de clasi$icare propusă de autorii a2ericani +usu,el şi Bo,inson prin

repreentarea din fi!ura de 2ai ?os redă ideea de continuu2 dintre 2etodele de învăţare prinreceptare şi metodele de învăţare prin descoperire! indic#nd e@act 2etodele e%idenţiate lae@tre2e: e"punerea verbală şi rezolvarea creativă de probleme. Spaţiul dintre cele două esteunul de co2pro2is #ntre ele2entele aparţin#nd receptării şi cele aparţin#nd descoperirii1

+i!ura- C,+)i?i%+"$+ m$!d$,!" %!n?!"m *"+du,ui d$ (+"i%i(+"$ + $,$1i,!"

Practica pedagogică ca şi cercetarea de pro$il au i2pus #n ti2p o 2are %arietate de 2etodedidactice1 Cu2ularea şi strati$icarea lor" at#t pe a@a e%oluţiei istorice" c#t şi prin coe@istenţasincronă corelată sau co2ple2entară" per2it să %or,i2 astăi de un siste2 2ai 2ult sau 2ai

puţin coerent al 2etodelor didactice1 Pro,le2a cea 2ai delicată şi cea 2ai contro%ersată ceali2enteaă noi dispute #n r#ndul specialiştilor este cea a clasi$icării acestor 2etode1 ;n principal"

discuţiile se poartă at#t #n legătură cu sta,ilirea criteriilor de clasi$icare" c#t şi cu oportunitateaapartenenţei 2etodelor la anu2ite clase1 Pentru a depăşi discuţiile sterile ale acestor dispute şi

Metode de #n%ăţarePRIN RECEPTARE

e<poitive0

e@punerea %er,alădescrierea

e@plicaţia prelegereade2onstraţia ($ărăsolicitarea ele%ului)

o,ser%area independentăstudiu de ca independent

proiectul sau te2a decercetareAreol%area de pro,le2ereol%area creati%ă de pro,le2e etc1

-con%ersaţia euristicăA-lucrul diri?at cu 2anualul

-de2onstraţia cusolicitarea ele%ului

- o,ser%area diri?ată- instruirea progra2ată- e@erciţiul diri?at- studiul de ca diri?at

Metode de #n%ăţarePRIN DESCOPERIRE

euristice0EPOZITIVEURISTICE

'



pentru a e%ita re2arcile critice la in%entarierea clasi$icărilor propuse de di%erşi specialişti dindo2eniu" s-au introdus c#te%a a2enda2ente:

a) datorită %arietăţii lor structural-$uncţionale" 2etodele per2it utiliarea si2ultană adi%erse criterii de clasi$icare şi" prin aceasta" $ac posi,ilă e@istenţa si2ultană a 2ai 2ultor clasi$icări ce sunt operante #n circu2stanţe ,ine sta,iliteA

,) 2ultitudinea $uncţiilor ce le pot satis$ace aceeaşi 2etodă $ace ca şi criteriile de

clasi$icare să nu $ie a,solute" iar #ncadrarea unei 2etode #ntr-o anu2ită clasă să $ie relati%ă şi nua,solutăAc) relati%itatea criteriilor de clasi$icare a 2etodelor este accentuată şi de $aptul că

sc&i2,area conte@telor #n care se utilieaă 2etodele poate accentua sau di2inua anu2itecaracteristici ale acestora1 +st$el" de e@e2plu" o 2etodă aşa-isă tradiţională poate e%olua spre2odernitate dacă sec%enţele procedurale care o co2pun per2it restructurări inedite" sau #n2ăsura #n care circu2stanţele de aplicare a acelei 2etode sunt cu totul noi1

Din 2ultitudinea clasi$icărilor $ăcute 2etodelor de di%erşi autori (Cerg&it" I1" >"Cucoş" C1" >>*" Mucc&ielli" >'" etc1)" preentă2 c#te%a" pe care le consideră2 2aise2ni$icati%e din perspecti%a acestei te2atici: du(- %"i$"iu, i)!"i%# a) 2etode %ec&i (tradiţionale sau clasice)A ,) 2etode de dată 2ai

recentă (2oderne)A du(- $$n)iun$+ )?$"$i d$ +(,i%+9i,i+$# a) 2etode generaleA ,) 2etode specialeA du(- *"+du, d$ +n*+@+"$ (+"i%i(+"$ + $,$1i,!" ,+ ,$%'i$# a) 2etode acti%eA ,) 2etode

pasi%eA du(- m!du, d$ +dmini)"+"$ + $($"i$n'$i %$ u"m$+&- + ?i <n)u/i-#

a) 2etode algorit2iceA ,) 2etode euristiceA du(- ?un%'i+ did+%i%- ?und+m$n+,- <nd$(,ini-# a) 2etode de trans2itere-asi2ilare de

noi cunoştinţeA ,) 2etode de $i@are şi consolidareA c) 2etode de $or2are a priceperilor şideprinderilorA d) 2etode de %eri$icare şi apreciere a reultatelor şcolareA

du(- i&1!"u, %un!+/$"ii )+u )u")+ ("in%i(+,- *$n$"+!+"$ + <n1-'-"ii /%!,+"$# a) 2etode

de trans2itere şi #nsuşire a %alorilor culturii (sursa - e@perienţa social-istorică a o2eniriiteauriată #n cultură)A ,) 2etode de e@plorare organiată a realităţii (sursa - e@perienţaindi%iduală dedusă din e@plorarea realităţii)A c) 2etode ,aate pe acţiune practică (sursa -e@perienţa acţional-practică)A d) instruirea progra2ată (sursa - #n proporţii di$erite" cele treisurse 2enţionate 2ai #nainte)1

Această ultimă clasificare (%ei $igura de 2ai ?os)" este considerată cea 2aise2ni$icati%ă din perspecti%a practicii educaţionale" şi care aparţine lui I1Cerg&it" care" la r#ndu-i"a ela,orat-o prin de%oltarea siste2elor pre$igurate de E1Piaget şi J17Hon1 +ceastă clasi$icare(structură) cuprinde numai metodele de predare-învăţare1

5



I1 DE COMUNICARE#

a- 7B+!Y a- DIB<CTY a- B<+!Y

,- I=DIB<CTY ,- SIM.!+TY (de2onstrati%ă)

con- - con%ersaţia -de2onstraţia cu a?uto- -?ocul didactic %er- -discuţia colecti%ă o,iectelor reale -?ocul de si2ulare sa- -pro,le2atiarea - de2onstraţia cu a?u- (asu2are de roluri)

ti- -#n%ăţarea prin i2aginilor -#n%ăţarea pe%e redescoperire - de2onstraţia gra- si2ulatoare

-2et1 de sti2ulare $ică etc1 şi de%1 a creati%1 -2odelarea

,- SCBISY- lectura-studiul cu 2anualul sau

cu alte surse ,i,liogra$ice

c- 7B+!-GI.+!Y

- instruirea prin radio I1 +1 C1- instruirea prin t%1

- instruirea cu a?utorul $il2elor- instruirea cu a?utorul casetelor %ideo

d- I=T<BI7+BY - 2etode de co2unicare cu sine #nsuşi pe ,aa li2,a?ului intern 9 2etoda re$lecţiei

+şa cu2 precia autorul acestei clasi$icări" ea [o$eră o %iiune de ansa2,lu şi unitară aunui siste2 2etodologic su$icient de suplu" #n care se pot regăsi cu uşurinţă principalele

metode şi variaţii mai NvecBiN sau mai NnoiN ale acestora! inclusiv diverse alte clasificăriN(>" p15)1

e- po%estirea@- descrierea

p- e@plicaţiao- prelegerea- clasicăi- cu oponentţ- gen de,aterei- instructa?ul%- con$erinţa

e- etc1

- o,ser%aţia organiată- lucrări e@peri2entale- studiul de ca- cercetareadocu2entelor şi %estigiilor istorice- e$ectuarea de anc&ete

#n teren

II1 D< <P!7B+B<: III1 D< +C I.=<:

- e@erciţii practice- lucrări

practice- a lica ii

IG1Instruirea progra2ată

M<T7D< D< PB<D+B<-;=GYm+B<

*



Cel 2ai adesea 2etodele nu se 2ani$estă iolat şi 2ai ales #n stare pură1 <le apar şi seconcretieaă #n %ariante 2etodologice co2poite" prin di$uiunea per2anentă a unor trăsături şi

prin articularea a două sau 2ai 2ulte 2etode1 <@istă #nsă o serie de 2etode pri2are pe care le%o2 preenta #n continuare1 (C1 Cucoş" Pedagogie" <d1 Poliro2" Iaşi)

5.4 P"$&$n+"$+ +n+,ii%- + ("in%i(+,$,!" m$!d$ d$ <n1-'-m<n

5<punerea didactică repreintă o 2etodă didactică 3de #n%ăţă2#nt #n care predo2inăacţiunea de co2unicare orală a unei te2e sau pro,le2e #ntr-o organiare logică" densă" clară"$luentă" su, $or2a naraţiunii (#n #n%ăţă2#ntul pri2ar)" e@plicaţiei (#n #n%ăţă2#ntul secundar) sau

prelegerii (#n #n%ăţă2#ntul superior)1 (S1 Cristea" Dicţionarul de ter2eni pedagogici)1 "punerea didactică constă în prezentarea verbală monolo!ată a unui volum de

informaţii, de către educator către educaţi, în concordanţă cu prevederile pro!ramei şi cucerinţele didactice ale comunicării1 (C1 Moise" op1 cit)

<@punerea constă #n preentarea %er,ală a unei te2e" #ntr-o organiare logică" caracteriată prin densitate" pregnanţă şi $luenţă1Gariantele e@punerii sunt po%estirea" e@plicaţia şi prelegerea1 (M1 Stanciu" Didactica post2odernă)

+ceastă 2etodă se co2,ină de regulă cu alte 2etode aşa cu2 ar $i de2onstraţia"

con%ersaţia" e@erciţiul etc1 şi se preintă" după cu2 a2 %ăut" su, $or2a po%estirii" e@plicaţiei şi prelegerii1 (.nii autori consideră că instructa?ul şi descrierea pot $i #ncadrate #n aceeaşi categoriea $or2elor e@punerii1 )

2ovestirea constă #n preentarea in$or2aţiei" a unor e%eni2ente" procese" $eno2ene su,$or2ă descripti%ă sau narati%ă1 Se $oloseşte cu precădere la copiii de %rste 2ici pentru a lesatis$ace ne%oia de $a,ulos" de 2iraculos" pentru a le #2,ogăţi ,aga?ul de repreentări şi i2aginiconcrete despre o,iecte şi $eno2ene etc1 Preentarea se realieaă #ntr-o $or2ă e@presi%ă care deo,icei declanşeaă stări a$ecti%e poiti%e la ele%i1

A. <@plicaţiile ocupă un loc secundar #n raport cu preentarea $aptelor1 <ste utiliată ca o2etodă de ,aă #n #n%ăţă2ntul pri2ar pentru că:

-la această %#rstă şcolară" copilul posedă un %olu2 insu$icient de repreentăriA se ştie că progresul g#ndirii %a tre,ui să se spri?ine iniţial pe nişte repreentări sau i2agini concrete aleo,iectelor sau $eno2enelorA

-la această %#rstă e@istă tendinţa de cunoaştere a ta,loului $aptic" concret al lu2iiA acu2copilul nu are #ncă su$icient de de%oltată gndirea a,stractă" care să-l a?ute să #nregistree$aptele prin inter2ediul e@plicaţiei ştiinţi$ice autenticeA

-po%estirea este $or2a de e@pri2are a $aptelor #n care educatorul poate ua de o anu2e#ncărcătură a$ecti%ă a $aptelor preentate şi a li2,a?ului utiliatA0 (C1Moise op1 cit1)Po%estirea se spri?ină uneori pe o serie de procedee ca descrierea unor $eno2ene" locuri"

persona?e sau poate apărea ca procedeu #n cadrul altor 2etode1 5<plicaţia (lat1 e@plicare- a de%ălui) o 2etodă didactică #n care predo2nă acţiunea de

co2unicare orală e@poiti%ă" ,aată #n special pe %alori$icarea resurselor raţiona2entului de tipdeducti%1 ( S1 Cristea op1cit) „ <ste $or2a de e@punere #n care predo2ină argu2entarea raţională"apărnd de?a pro,le2ele de lă2urit" teore2ele" regulile ştiinţi$ice etc . Prin e@plicaţie se preintăele%ilor te2a #ntr-o ordine logică de $apte şi date" care duce #n 2od necesar la o concluie şigeneraliare1 Metoda e@plicaţiei este preentă şi la clasele pri2are" dar #ntr-o $or2ă 2ai si2plă"#nsă este predo2inant utiliată la clasele gi2naiale şi cele liceale pentru că:

-ele%ul a acu2ulat o e@perienţă $aptică su$icientă care se cere a $i lă2urită #n a2ănuntA-/2ecanis2ele0 g#ndirii logice sunt destul de de%oltate să poată recepţiona discursul

ştiinţi$ic propriu-isA- tendinţa do2inantă a %#rstei #ncepe să $ie aceea de cunoaştere a ta,loului caual dina2ic

al lu2ii10 (C1 Moise op1 cit) !a ,aa e@punerii poate sta un de2ers inducti% sau unul deducti%

care $aciliteaă co2pre&ensiunea 2aterialului1

4



+ceastă 2etodă se utilieaă #n special c#nd se ur2ăreşte operaţionaliarea unor o,iecti%ede tip cogniti% şi poate $i %alori$icată ca şi procedeu pe $ondul altor 2etode ca de2onstraţia"2odelarea" lectura etc1

2relegerea şcolară repreintă $or2a de e@punere #n cadrul căreia in$or2aţia este preentată ca o succesiune de idei" teorii" interpretări de $apte separate" #n scopul uni$icării lor #ntr-un tot1 ;ntre,uinţarea ei se concepe #n clasele 2ari licealeA 2etoda %ine #n #nt#2pinarea

speci$ică %#rstei 9 cunoaşterea ansa2,lului co2ple@" dialectic al realităţii" c#t şi prin considerarea posi,ilităţilor ele%ilor de această %#rstă- posedarea unei cantităţi 2ari de in$or2aţii particulare şide%oltarea su$icientă a 2ecanis2elor gndirii a,stracte1 (1 C1 Moise op1 cit1)

+%anta?ele utiliării 2etodei e@punerii:- se poate trans2ite #ntr-un ti2p scurt un %olu2 2are de in$or2aţii- su,iectul este preentat #ntr-o ordine logică- pro$esorii pot preenta 2odele de siste2atiare şi de a,ordare raţională a 2ateriei- per2ite adaptarea discursului la ni%elul intelectual al ele%ilor1Pentru a-şi #ndeplini aceste roluri e@punerea tre,uie să #ndeplinească o serie de /%!ndi'ii#k conţinuturile preentate să $ie autentice şi con%ingătoare" ceea ce i2plică pregătirea

anticipată te2einică a e@puneriiA

k #n cadrul $iecărei $or2e a e@punerii tre,uie să se respecte li2itele şi o,iecti%ele progra2eiA nu se ad2ite nici preentarea si2plistă a conţinuturilor" dar nici #ncărcarea e@cesi%ăcu ele2ente care nu au legătură cu lecţiaA

k %olu2ul de in$or2aţie să $ie reona,il" #n raport cu %#rsta şi cu e@perienţa de #n%ăţate acopiilorA unii autori dau c&iar ci$re orientati%e #n legătură cu cantitatea de in$or2aţii" conse2n#nd#ntre 5-4 noţiuni noi" #n clasele 2ici" p#nă la apro@i2ati% ' noţiuni noi #n clasele superioare ( c$1I1 Bo2an)A

k e@punerea să ai,ă o idee centrală din care decurg c#te%a idei principale" la r#ndul lor acestea să $ie e@plicate şi susţinute prin idei de a2ănunt şi e@e2ple- adică e@punerea să ai,ăstringenţă logicăA pe de altă parte ideile preentate #n cadrul e@punerii să decurgă unele dinaltele- succesiune logicăA

k e@e2plele ilustrati%e să $ie doar #n cantitate su$icientăA a,uul de e@e2ple consu2ă ti2psau c&iar #2piedică #nţelegerea esenţialuluiA lipsa totală a acestora $ace neinteligi,il oriceconţinut" c&iar şi la %#rste 2ariA

k #n caul po%estirii se i2pune ca o cerinţă aparte caracterul plastic" e2oţional" sugesti% ale@punerii" aceasta $iind spri?inită c&iar pe ele2entele dra2atice" 2i2ică" gesticăA

k #n e@punere e ne%oie de o adec%are a li2,a?ului şi stilului la ni%elul auditoriuluiA claritatelogică şi corectitudine gra2aticalăA

k ec&ili,rul #ntre cantitatea de cu%inte şi conţinutul e@pri2atA e@presi%itatea (realiată prin:intonaţie" accente se2ni$icati%e" paue necesare" su,linieri" etcA) un rit2 opti2" de apro@i2ati%6-8 cu%inte pe 2inut1 (ide2)

Metoda e<punerii cunoaşte şi alte %ariante ce ur2ăresc dina2iarea 2etodei: e<punereacu oponent! prelegerea de&atere! prelegerea intensificată. 5<punerea cu oponent presupune preenţa" alături de pro$esor" a unui actor #n plus 9

oponentul -(care poate $i un alt pro$esor sau un ele%) care e2ite" pe parcursul preentării" idei"opinii di$erite de ale celui care $ace e@punerea" care $or2uleaă #ntre,ări #n scopul captăriiatenţiei şi interesului auditoriului spre su,iectul a,ordat1

2relegerea-de&atere - constă din preentarea de către pro$esor a conţinutului prin 2etoda prelegerii" ur2#nd ca" #n partea a doua a acti%ităţii" toţi 2e2,rii auditoriului să ia parte lade,atere pe ,aa ideilor preentate iniţial1

2relegera intensificată J (Eo&nson D1J1" Eo&nson B1T" S2it& L1+">>) ur2ăreşteantrenarea acti%ă a ele%ilor" cursanţilor #n acti%itate1 Metoda presupune trei paşi 9 1 faza

pre!ătitoare 4evocarea5 ce constă din actualiarea prin di$erite te&nici (,rainstor2ing" discuţii #n perec&i sau #n grupuri pe ,aa unor liste de #ntre,ări" idei" ter2eni etc1) a cunoştinţelor #nlegătură cu te2a propusă A '1 2ealizarea sensului 9 cea 2ai consistentă etapă a 2etodei-

6



pro$esorul realieaă pri2a parte a prelegerii 4-' de 2inute" cursanţii #şi co2pată ideile e2iseiniţial cu cele preentate de cadrul didactic" continuarea prelegerii (4-' 2inute) şi %eri$icareade către ele%i a predicţiilor legate de această a doua parte a prelegeriiA 51 2eflecţia- (răspunsurie@tinse ale ele%ilor- cu pri%ire la te2a discutată" #ntre,ări ale ele%ilor- care nu au $ost2enţionate #n $aa de e%ocare" realiarea unui scurt eseu #n care să preinte idei i2portantereţinute" să $or2ulee #ntre,ări şi să $acă unele co2entarii cu pri%ire la ideile preentate)1

C!n1$")+'i+ did+%i%-1 Metodă didactică ,aată de dialogul dintre pro$esor şi ele%" pe#ntre,are şi răspuns" #n %ederea realiării unei sarcini didactice1 (%ei %icţionarul de peda!o!ie">8>) ste metoda de învăţăm*nt ce constă din valorificarea didactică a întrebărilor şi răspunsurilor. ( 1 1Moise op1 cit1)

!iteratura de specialitate preintă $rec%ent două tipuri $unda2entale de con%ersaţiedidactică 9 conversaţia euristică şi cea e"aminatoare sau catehetică1

Conversaţia euristică repreintă o 2etodă didactică #n care predo2ină acţiunea deco2unicare orală" iniţiată de pro$esor" orientată special pentru acti%area operaţiilor logice aleg#ndirii ele%ului"necesare #n procesul de descoperire şi de %alori$icare a cunoştinţelor şi acapacităţilor proiectate con$or2 o,iecti%elor instituţionaliate şa ni%elul progra2elor şcolare3uni%ersitare1(S1Cristea"op1cit) <ste 2etoda ce are la ,aă 2aieutica socratică adică /arta

de a 2oşi spiritul0 şi se preintă su, $or2a unui şir de #ntre,ări şi răspunsuri" unde $iecarerăspuns este punct de plecare pentru #ntre,area ur2ătoare aşa $el #nc#t" ele%ul este condus dinaproape #n aproape către ele2entul de noutate propus1 <le%ul descoperă ce%a nou prin e$ort deg#ndire (9 gr1 e%risHein-a descoperi- ) şi asta pentru că #ntre,ările sunt $or2ulate #nct săanga?ee /procesele de cunoaştere ale ele%ului pe circuite de g#ndire con%ergentă şi di%ergentă

producti%e la ni%elul unor e@plicaţii" aplicaţii" analie" sintee" interpretări" aprecieri critice10(idem)

Metoda nu poate $i utiliată #n toate situaţiile" iar #n acest sens autorii (%ei Moise"op1 cit)o$eră c#te%a e@e2ple:

-c#nd lecţia se poate $ace pe ,aa unui 2aterial intuiti%" $a2iliar ele%ilor #n a2ănuntele luiaparente" ceea ce #nsea2nă că 2etoda con%ersaţiei se #2pleteşte cu de2onstraţiaA

-c#nd lecţia are loc pe ,aa studiului indi%idual siste2atic e$ectuat de ele%i (de pildă" olecţie de analiă a unor opere literare din care să reulte caracteriarea persona?elor" surprindereaele2entelor speci$ice creaţiei autorului etc1)A

-#n lecţiile #n care ur2eaă una sau 2ai 2ulte e@cursii" #n care ele%ii au cules datelenecesare discuţiei (la ştiinţele naturale" geogra$ie" istorie)A

-#n partea de #nc&eiere a unei e@perienţe sau #n paralel cu aceasta" ur2#nd nu2ai să legeneraliee şi să le corelee după anu2ite criteriiA

-c&iar" uneori" #n %eri$icarea ele%ilor" a%#nd #n %edere necesitatea unor #ntre,ări de spri?in(c#nd" de pildă" ele%ii nu-şi pot e@pri2a singuri propria in$or2aţie sau nu pot $ace legăturilenecesare #ntre cunoştinţele pe care le deţin)1

Conversaţia e<aminatoare sau cateBetică. Denu2irea %ine de la catehism - cartereligioasă care conţine su, $or2a #ntre,ărilor şi răspunsurilor ideile $unda2entale ale ,isericiicreştine1

<ste utiliată #n principal pentru a identi$ica ni%elul de pregătire al ele%ilor" dar poate $i$olosită #n toate etapele unei lecţii cu di$erite roluri: pentru actualiarea cunoştinţelor" cu rol de$eed-,acH" pe parcursul acti%ităţii #n scopul a2eliorării" #n partea de $inal a acti%ităţii cu rol deconsolidare" $i@are a ideilor de ,aă şi a atenţionării ele%ilor asupra aspectelor i2portante cetre,uie reţinute1

+tunci c#nd apeleaă la această 2etodă"pro$esorul tre,uie să respecte unele reguli:n"$9-"i,$#`tre,uie să $ie corect $or2ulate" precise" concise" să $ie %ariate: 2ne2ote&nice (Ce este )

reproducti%-cogniti%e (Care este" Ce Cine) A producti%-cogniti%e (;n ce scop Pentru ce)Acauale (De ce Care sunt cauele) A ipotetice (Dacă111atunci) A con%ergente (analie" sintee"generaliări) A di%ergente (de tip creti%) de e%aluare etc1 A

8



`#ntre,area să se adrese #ntregii clase A`să nu sugeree răspunsurile A`să nu presupună răspunsuri 2onosila,ice (aceste tre,uie argu2entate) A`pro$esorul să nu inter%ină #n ti2pul $or2ulării răspunsului dec#t #n caul c#nd ele%ul

co2ite din start erori sau con$uii gra%eA`nu sunt indicate #ntre,ările %oit eronate1

R-)(un)u"i,$#`tre,uie să $ie corect $or2ulate din punct de %edere gra2atical şi logicA`răspunsul să $ie concis şi să acopere #ntreg conţinutul #ntre,ăriiAèle%ul să se concentree şi asupra unei estetici a răspunsului ($ie #ndru2at să e%ite

$or2ulările $rag2entare" sacadate etc1)1D$&9+$"$+. Metodă didactică ce constă dintr-o discuţie pe larg şi a2ănunţită a unor te2e"

pro,le2atici contro%ersate" ur2ărindu-se in$luenţarea con%ingerilor" atitudinilor şi conduitei participanţilor1

D$m!n)"+'i+ did+%i%- repreintă o 2etodă didactică ,aată prioritar pe acţiunea decercetare indirectă a realittăţii" care %alori$ică #ndeose,i resursele raţiona2entului de tipdeducti%1 +ceastă acţiune i2plică preentarea unor o,iecte şi $eno2ene din natură şi societate"

reale sau su,stitute" #n %ederea sti2ulării capacităţii ele%ilor de descoperire şi de argu2entare aesenţei acestora1 ( S1 Cristea" Dicţionar111)

Metoda se utilieaă #n 2a?oritatea disciplinelor de #n%ăţă2#nt" iar literatura de specialitate preintă c#te%a $or2e de de2onstraţie (%ei 1oncepte didactice fundamentale11)

a. demonstraţia cu o&iecte naturale: plante- ier,are" insectare" su,stanţe c&i2ice" ani2ale#2păiate etc1A

&. demonstraţia cu acţiuni - presupune preentarea de către pro$esor a unei acţiuni ceur2eaă a $i #nsuşită de către ele%i" scopul centrndu-se pe $or2area deprinderilor1 Dintre cerinţe

preciă2 că preentarea" care tre,uie să $ie o acţiune reală şi nu una 2i2ată" tre,uie #nsoţită dee@plicaţiile pro$esorului" apoi tre,uie să $ie ur2ată de i2plicarea ele%ilor" de e@ersarea acţiuniirespecti%e de către aceştia1

c. demonstraţia cu su&stitute1 <ste de2onstraţia care apeleaă la su,stitute sau 2aterialecon$ecţionate1 Dintre su,stitute 2enţionă2: planşe (desene $idele originalului" sc&e2e cucaracter con%enţional" liste cu 2odele ling%istice" ta,ele statistice" repreentări gra$ice" etc)A &ărţide di$erite do2enii (geogra$ice" geologice" istorice" ling%istice)A $otogra$ii şi ta,louriA 2aterialetridi2ensionale (2ac&ete" corpuri geo2etrice)1

d. demonstraţia com&inată: de2onstraţia prin e@perienţe şi de2onstraţia prin desendidactic1

e. demonstraţia cu mijloace teBnice. Se spri?ină pe 2i?loacele audio" 2i?loacele %ideo"2i?loacele audio-%iuale1

C#te%a condiţii generale de aplicare a de2onstraţiei:

`/aşearea şi gruparea ele%ilor să $ie concepute ast$el #nc#t să $a%oriee receptareacon%ena,ilă de către toţi: tre,uie a%ute #n %edere particularităţile lor senoriale" iar dispunereaele%ilor tre,uie concepută di$erenţiat" #n $uncţie de $or2ula #n care $ace de2onstraţia- $rontaladică #n $aţa #ntregii clase" #n acelaşi ti2p" pe grupe 2ici1

èste necesar ca o,iectele să $ie preentate ele%ilor nu2ai atunci c#nd tre,uie să $iee@plicate pentru că alt$el %or preenta o continuă cauă de distragere a atenţieiA

èle%ii să $ie sensi,iliaţi şi orientaţi #n preala,il asupra o,iectelor ce ur2eaă a $ide2onstrate" prin preciarea unor puncte de reper" care %or orienta percepţiaA

èle%ii să $ie lăsaţi un ti2p să-şi risipească curioitatea (#n caul o,iectele preintăaspecte deose,it de atrăgătoarea) pentru ca apoi e@plicaţiile să nu $ie pertur,ate de e%entualelelor reacţii spontaneA

ò,iectele să $ie percepute de c#t 2ai 2ulte si2ţuri - se are #n %edere rolul interacţiuniianaliatorilor pentru deplinătatea şi dura,ilitatea percepţieiA



`e@e2plele preentate să sugeree ele%ului situaţii tipice din realitate" de unde necesitatea%arietăţii su$iciente a ipostaelor #n care ele se preintăA

`c#nd #2pre?urările o cer" preentarea lor să se $acă #n colecţiiA`să se respecte o anu2ită logică a perceperii o,iectelor" respecti% să se pornească de le

intuirea #ntregului" să se continue cu preentarea analitică" să se #nc&eie cu re%enirea laansa2,luA

` se 2enţioneaă uneori că #n ti2pul de2onstraţiei ele%ii să $ie anga?aţi #n realiareaacesteia" deci de2onstraţia să treacă #n starea de e@erciţiu de cunoaştere pentru ele%10 (GeiMoise" op1 cit)

M$!d+ !9)$"1-"ii. Metoda o,ser%ării siste2atice şi independente presupune ur2ărirea"in%estigarea de către ele% a o,iectelor şi $eno2enelor ce constituie conţinutul #n%ăţării" #n scopulsurprinderii #nsuşirilor se2ni$icati%e ale acestora. +ceastă 2etodă are o $uncţie #n pri2ul r#nd$or2ati%ă" de introducere a ele%ului #n cercetarea ştiinţi$ică" pe o cale si2plă1 <tapele o,ser%ării:organiarea o,ser%ării" o,ser%area propriu-isă" prelucrarea datelor culese" %alori$icareao,ser%ării1 (ide2)

Lu%"u, %u m+nu+,u,. <ste 2etoda didactică #n cadrul căreia #n%ăţarea are ca sursăesenţială şi ca instru2ent de $or2are a ele%ului cartea şcolară sau alte surse si2ilare1 Prin

di$eritele ei $or2e (lectura e@plicati%ă" lectura indi%iduală diri?ată şi lectura independentă)2etoda ur2ăreşte do,ndirea de către ele%i a $ondului apercepti% necesar #nţelegerii te@tului #ngeneral" dar şi $or2area şi e@ersarea deprinderii de a utilia cartea1

Metoda lecturii e<plicative este o 2etodă de #n%ăţă2#nt care presupune citirea din 2anualşi e@plicarea" #n clasă" su, #ndru2area strictă a educatorului1 Lectură individuală diri?ată #nclasă" care este utiliată cu precădere #n clasele gi2naiale1 Lectura independentă utiliată lani%elul liceului" c#nd ele%ul are capacitatea de a-şi $ace singur reu2ate" planuri de idei"siste2atiări" de a #ntoc2i $işe de lucru etc1

M$!d+ $$"%i'iu,ui repreintă o 2etodă didactică 3 de #n%ăţă2#nt" #n care predo2inăacţiunea practică3operaţională reală1 (S1 Cristea" Dicţionar de ter2eni pedagogici)

Metodă ce presupune e@ecutarea repetată şi conştientă a unei acţiuni #n %ederea #nsuşirii practice a unui 2odel dat de acţiune sau a #2,unătăţirii unei per$or2anţe1 Prin e@erciţiu serealieaă ad#ncirea #nţelegerii noţiunilor" regulilor" principiilor" de%oltarea operaţiilor 2entale"#n%ingerea reistenţei cauate de deprinderile incorecte etc1 (%ei lucrarea 1oncepte didactice

fundamentale)a1 După $or2ă" e@erciţiile sunt orale" scrise" practice1

,1 După scopul şi co2ple@itatea lor" sunt:- e@erciţii de introducere #ntr-un 2odel dat sau e@erciţii introducti%eA ele%ilor li se

e@plică pentru pri2a dată o acti%itate" pe care ei o aplică #n paralel cu e@plicaţiile pro$esoruluiA- e@erciţii de #nsuşire sau consolidare a 2odelului dat" aşa nu2itele e@erciţii de ,aăA

ele%ul reia #n #ntregi2e şi #n c&ip repetat" acţiunea ce i s-a e@plicatA

- e@erciţiile de legare a cunoştinţelor şi deprinderilor 2ai %ec&i cu cele noi 9 e@erciţii paraleleA- e@erciţii de creaţie sau euristiceA ele%ul le e$ectueaă după ce deprinderea de?a a $ost

#nsuşită" iar prin inter2ediul lor #ncearcă să introducă #n /2odel0 anu2ite ele2ente personale1(ide2)

c1 tot #n $uncţie de gradul de co2ple@itate - e@erciţii si2ple" se2ico2ple@e" co2ple@eAd1 #n $uncţie de diri?area acţiunii auto2atiate e@erciţii diri?ate" se2idiri?ate" autodiri?ate1Se precieaă o serie de cerinţe #n aplicare a e@erciţiului:- ele%ul tre,uie să cunoască ce scop are e@erciţiul pe care #l realieaă- este ne%oie de o gradare a e@erciţiilor #n $uncţie de ni%elul de di$icultateA- e@erciţiile să $ie %ariate" să ai,ă continuitate #n ti2pA

- să ai,ă rit2 opti2 şi durată opti2ăA- e@ersarea să $ie per2anent #nsoţită de corectură şi de autocorectură1 (ide2)

>



A,*!"imi&+"$+ . Se de$ineşte ca 2etodă didactică ce anga?eaă un lanţ de e@erciţiidiri?ate" integrate la ni%elul unei sc&e2e de acţiune didactică standardiată"care ur2ăreşte#ndeplinirea sarcinii de instruire #n li2itele de2ersului prescris de pro$esor #n sens uni%oc1(Cristea" Dicţionar)

+lgorit2iarea este de$inită ca 2etoda de predare 9 #n%ăţare const#nd din utiliarea şi%alori$icarea algorit2ilor" algorit2ii repreint#nd suite de operaţii să%#rşite #ntr-o ordine

apro@i2ati% constantă" prin parcurgerea cărora se a?unge la reol%area unei pro,le2e de acelaşitip1 (Moise" op1 cit) <@istă 2ai2ulte tipuri de algorit2i: a1 de percepere" #nţelegere" generaliareşi siste2atiarea cunoştinţelor" algotit2i de recunoaştere" a1 de progra2are şi dialogare cucalculatorul" a1 opti2ali" a1 de repetare" a1 de creaţie etc1

/Prin această 2etodă ele%ul #şi #nsuşeşte cunoştinţele sau te&nicile de lucru" prin si2pla parcurgere a unei căi de?a sta,ilite" pe ct #n cadrul #n%ăţării de tip euristic #nsuşirea are loc pe ,aa propriilor căutări1 ;n anu2ite situaţii" algorit2ii de reol%are a unor pro,le2e" acţiuni etc1 pot $i identi$icaţi sau c&iar construiţi de ele%ii #nşişi1 +cea1tă posi,ilitate scoate #n e%idenţă $aptulcă" #ntre #n%ăţarea de tip algorit2ic şi cea de ordin euristic" nu e@istă o inco2pati,ilitate1

;n $aa de #nceput a #n%ăţării" se recurge la sc&e2e operaţionale $i@e" la algorit2iA prinrepetare şi conştientiare se pot decripta alte soluţii algorit2ice ($ie alternati%e" $ie cu totul noi"

2ai suple şi 2ai ra$inate dect cele prescrise iniţial)" a?ungndu-se" ast$el" la o $aă nouă de#n%ăţare" cea euristică" de descoperire şi pro,are a unor noi sc&e2e de procedură1 Sarcina

pro$esorului reidă #n a sesia cnd tre,uie să renunţe la #nsuşirea algorit2ică a cunoştinţelor şisă i2pună tactica euristică10 (ide2)

+%anta?ele utiliării 2etodei: -se econo2iseşte energie" $aciliteaă reol%area rapidă asarcinilor de lucru" are rol #n disciplinarea g#ndirii etc1

M!d$,+"$+ did+%i%-. Bepreintă o 2etodă didactică #n care predo2ină acţiunea dein%estigaţie indirectă a realităţii1 <a solicită cadrului didactic ela,orarea şi %alori$icarea unor 2odele de cercetare care orienteaă acti%itatea ele%ului #n direcţia sesiării unor in$or2aţii"trăsături" relaţii despre o,iecte" $eno2ene şi procese" din natură şi societate" analogice din punctde %edere $uncţional şi structural1 (Cristea" op1 cit)

Modelul care stă la ,aa aplicării 2etodei este o reproducere si2pli$icată a unui original ce poate $i un o,iect" un $eno2en" un proces te&nologic etc1

/Modelarea poate $i realiată prin 2ai 2ulte procedee: mărire sau reducere la scară a unor reproduceri si2ilare 9 2ac&ete" 2ula?e" staţii pilot sau 2icroproceseA concretizare redarea$igurati%ă a unor ci$re sau grupuri de ci$reA abstractizare 9 redarea prin anu2ite $or2ulenu2erice sau literale a unor serii #ntregi de o,iecte" procese" acţiuniA analo!ie i2aginea unuio,iect nou sau aparat" a căror $uncţionare să $ie concepută prin co2paraţie cu structura sauutiliarea altui o,iect sau aparat e@istent" ase2ănător1

7 altă clasi$icare a 2odelelor ( G1T#rco%nicu):- 2odele o,iectuale corpuri geo2etrice" 2ac&ete" 2ula?e" 2icro2odele si2ilareA

- 2odele $igurati%e 9 sc&e2e" gra$ice" se2ne con%enţionale" $il2e de ani2aţieA- 2odele si2,olice adică $or2ule logice sau 2ate2atice" care sintetieaă 2ecanis2ul de$uncţionare sau acţiunea de construire a unor agregate" 2aşini etc1" sau des$ăşurarea unor procesedin di$erite do2enii de acti%itate1

Metoda 2odelării incită ele%ul la e$ort de căutare" #l iniţiaă #n raţiona2entul analogici2plicat #n 2odelare" #l $a2iliarieaă cu cercetarea ştiinţi$ică autentică10 (1oncepte didactice

fundamentale5



P"!9,$m+i&+"$+1 =u2ită de Bo,ert agnX 2etodă de predare prin reol%are de pro,le2esau predare prin reol%are producti%ă de pro,le2e" pro,le2atiarea are la ,aă de $iecare dată osituaţie pro,le2ă creată de pro$esor şi lansată ele%ilor #n scopul reol%ării ei de către aceştia"

pornind de la cunoştinţele anterior #nsuşite" printr-un e$ort de căutare şi descoperire1Con$or2 lui I1 Cerg&it - Situaţia-problemă dese2neaă o situaţie contradictorie"

con$lictuală" ce reultă din trăirea si2ultană a două realităţi: e@perienţa anterioară (cogniti%ă"

a$ecti%ă) şi ele2entul de noutate şi de surpriă cu care se con$runtă su,iectul1+utorii atrag atenţia că nu tre,uie să se $acă unele con$uii #ntre conceptul pedagogic desituaţie 9 pro,le2ă şi conceptul pedagogic de pro,le2ă (/care presupune o sarcină didacticăreol%a,ilă prin aplicarea unor cunoştinţe do,ndite anterior pe o cale de in%estigaţie lineară"care anga?eaă un procent de reuşită cu pro,a,ilitate 2a@i2ă10S1 Cristea- op1 cit)

Situaţiile pro,le2atice sunt ordonate #n categorii sau tipuri:- c#nd e@istă un deacord #ntre %ec&ile cunoştinţe ale ele%ului şi cerinţele i2puse de

reol%area unei noi situaţiiA- c#nd ele%ul tre,uie să aleagă dintr-un lanţ sau siste2 de cunoştinţe" c&iar inco2plete"

nu2ai pe cele necesare #n reol%area unei situaţii date" ur2nd să co2pletee datelenecunoscuteA

- c#nd ele%ul este pus #n $aţa unei contradicţii #ntre 2odul de reol%are posi,il din punct de%edere teoretic şi di$icultatea de aplicare a lui #n practicăA

- c#nd ele%ului i se cere să aplice" #n condiţii noi" cunoştinţele asi2ilate anterior1Speci$icul acestei 2etode constă #n $aptul că pro$esorul nu co2unică ele%ilor in$or2aţii

gata ela,orate" ci #i pune pe aceştia #n situaţia de căutare şi de descoperire1;n aplicarea pro,le2atiării tre,uie să se ţină sea2a se cte%a condiţii:- $ondul apercepti% al ele%ilor tre,uie să $ie su$icientA- di$icultăţile tre,uie să $ie doate #ntr-o anu2ită gradaţieA- tre,uie ales cel 2ai ,un 2o2ent de plasare a pro,le2ei #n lecţieA- e@istenţa unui interes real pentru reol%area pro,le2eiA- asigurarea unei anu2ite o2ogenităţi a clasei" la ni%elul superiorA- un e$ecti% nu prea 2are #n $iecare clasă de ele%iA- e%itarea supra#ncărcării progra2elor şcolare1Pro,le2atiarea propune 2ai 2ulte 2o2ente: un 2o2ent declanşator" unul tensional şi

unul reoluti%1A1+n+@$,$ utiliării 2etodei: sti2uleaă g#ndirea independentă" producti%ă" creati%itatea"

spiritul de e@plorare" autono2ia" 2oti%aţia intrinsecă a #n%ăţării etc1Pro,le2atiarea apare $rec%ent ca procedeu acti%iator pe $ondul altor 2etode cu2 ar $i

e@punerea" de2onstraţia" studiul de ca etc1 "tudiul de ca 1 Studiul de ca constă #n analia unei situaţii tipice (reale sau i2aginare) cu

scopul dega?ării unor concluii1 (%ei M Stanciu Didactica post2odernă) sau /este 2etoda ce

constă din con$runtarea ele%ului cu o situaţie reală de %iaţă" prin a cărei o,ser%are" #nţelegere"interpretare" ur2eaă să realiee un progres #n cunoaştere1 Metoda are aplica,ilitate #n toateco2ponentele educaţiei: intelectuală" 2orală" estetică etc1

Metoda studiului de ca preintă o serie de etape:1alegerea caului şi conturarea principalelor ele2ente se2ni$icati%eA'1lansarea caului" care poate a%ea loc #n 2ai 2ulte $or2e" #ntre care lansarea ca o situaţie

pro,le2aticăA51 procurarea in$or2aţiei #n legătură cu caul (prin oricare din 2etodele de culegere a

datelor: o,ser%are" anc&eta " e@peri2ent etc1)A*1 siste2atiarea 2aterialului" prin recurgerea la di%erse 2etode" #ntre care cele statisticeA41de,atere asupra in$or2aţiei culese" care poate a%ea loc prin di%erse 2etode (de,atere

tip 2asă rotundă" ,rainstor2ing" P&illips 6-6)A61 sta,ilirea concluiilor şi %alori$icarea proprie: un re$erat" o co2unicare" o suită deipotee de %eri$icat #n %iitor" o &otărre de luat10 (1oncepte fundamentale )111



Fiecare ca ales tre,uie să ai,ă o serie de caracteristici: să $ie centrat pe o,iecti%e clare şi precise" caul să $ie repreentati% pentru pro,le2atica pusă #n discuţie" să o$ere posi,ilitatea uneianalie glo,ale" să sti2ulee şi să 2oti%ee ele%ii" să $ie adaptat particularităţilor de %#rstă aleele%ilor etc1

Pentru că su,su2eaă 2ai2ulte 2etode" studiul de ca este considerată o 2etodăco2poită1 Caul tre,uie ales cu gri?ă de către pro$esor printr-o atentă inspectare a c#2pului

cauistic şi prin identi$icarea acelor situaţii din sectoarele cunoaşterii" culturii" istoriei care săco2porte ,ogate şi se2ni$icati%e note şi trăsături putnd $i identi$icate şi co2entate de cătreele%i: Benaşterea italiană pentru studierea Benaşterii" Be%oluţia $ranceă de la 8> pentrure%oluţia socială #n general" un curent literar" un $iloso$" sau curent $iloso$ic" o situaţie econo2icădată etc1 (ide2)

Dintre +1+n+@$,$ utiliării acestei 2etode enu2eră2:- /situarea ele%ului c&iar #n 2i?locul realităţii concrete" de unde #nţelegerea esenţei

ade%ărurilor şi reţinerea lor dura,ilă" precu2 şi aplicarea #n conte@te realeA- caracterul prin e@celenţă acti% al 2etodei" atta %re2e c#t toţi ele%ii se pot anga?a #n

reol%area cauluiA- culti%ă spiritul de resposa,ilitate #n grup şi capacitatea de iniţiati%ăA

- $a%orieaă socialiarea ele%ului şi capacitatea de cola,orare0 (ide2) A- de%oltă g#ndirea de tip con%ergent A- de%oltă g#ndirea critică A- $a%orieaă $or2area şi de%oltarea unor capacităţi de anticipare a e%oluţiei unor

e%eni2ente sau $eno2ene analiateA- ele%ul ia deciii #n cunoştinţă de cauă şi #şi $or2eaă capacităţi de identi$icare #n %iaţa de

i cu i a unor cauri tipice" de analiă şi reol%are a acestora etc1M$!d$ d$ )imu,+"$. ;n categoria 2etodelor de si2ulare se poiţioneaă jocurile şi

învăţarea pe simulator. Metoda jocurilor cunoaşte două %ariante: ?ocurile didactice sau educati%e şi ?ocurile

si2ulati%e1 Eocurile educati%e au #ntr-o 2ăsură şi #ntr-o perioadă caracter i2itati% e2piric (de-a#ngri?itul copiilor" de-a 2edicul etc1)" această specie $iind proprie %#rstei şi educaţiei preşcolare1Bolul lor euristic şi $or2ati% a $ost su,liniat de autori de 2arcă: E1 Piaget" <d1 Claparqde" <21Planc&ard1 7dată intraţi #n s$era educaţiei siste2atice" copiii adoptă alte $eluri de ?ocurididactice: de de%oltare a %or,irii" de orientare" ?ocuri 2ate2atice" ?ocuri gra2aticale1 +ceste

?ocuri se disting printr-o di$icultate 2ai 2are şi $ac trecerea către o acti%itate dincolo deele2entul pur ludic1

#ocurile simulative sunt 2ai des $olosite la %#rstele 2ai 2ari şi se preintă 2ai ales su,$or2a ?ocurilor de rol1 Garietatea lor este $oarte 2are potri%it cu %arietatea preocupărilor u2ane2a?ore: ?ocuri de deciie" ?ocuri de ar,itra?" ?ocuri de pre%iiune etc1

6nvăţarea pe simulatoare 9 coloratura 2etodei este e@pri2ată prin in%ocarea 2i?locului

utiliat" respecti% un siste2 arti$icial (adică un 2odel) const#nd dintr-un dispoiti% te&nic: de pildă" o 2ac&etă şi un spaţiu #n care aceasta $uncţioneaăA se ştie rostul si2ulatoarelor #n cadrul#n%ăţării unor deprinderi de 2are co2ple@itate şi" deci" greu de #nsuşit #n condiţii strict reale:conducerea unei loco2oti%e" a unei aerona%e" 2ane%rarea corectă a unui siste2 de căi deco2unicaţie" etc1

6nvăţarea pe simulator #ncepe cu preentarea si2ulatorului de către instructor (de2onstrare)" continuă cu e@plicarea şi arătarea 2odului de $uncţionare (e@punere"de2onstraţie cu acţiuni) A continuă cu e@ersarea din partea ele%ului (care constituie partea cea2ai consistentă a 2etodei)" #n paralel cu corectura din partea instructorului şi se #nc&eie cuaprecierea asupra progresului realiat" #n $inal tre,uie să conducă la #nsuşirea deprinderii caatare1 Deci şi această 2etodă este una co2poită1 41oncepte didactice fundamentale ...5

6nvăţarea prin descoperire1 După a2ericanii D1 +usu,el şi Fl1 Bo,inson / #n%ăţarea prindescoperire se re$eră la o situaţie #n care 2aterialul de #n%ăţat nu este preentat #ntr-o $or2ă$inală celui ce #n%aţă (aşa cu2 se petrece #n #n%ăţarea prin receptare)" ci recla2ă o anu2ită

'



acti%itate 2entală (rearan?are" reorganiare sau trans$or2are a 2aterialului dat)" anterioară#ncorporării reultatului $inal #n structura cogniti%ă01

<ste o 2etodă de $actură euristică şi constă #n crearea condiţiilor de reactualiare ae@perienţei şi a capacităţilor indi%iduale" #n %ederea desluşirii unor situaţii-pro,le2ă1 Pre2isainiţială constă #n deli2itarea a ceea ce este util şi oportun să $ie o$erit ele%ului şi ce este necesar să $ie lăsat acestuia să descopere din proprie iniţiati%ă1 <le%ul redescoperă cunoştinţe %ec&i" iar

pro$esorul tre,uie să $a%oriee 2enţinerea acestei atitudini acti%e" ast$el #nc#t ele%ul să realieeo incursiune #n propriul $ond apercepti%1 ;n%ăţarea prin descoperire are un rol $or2ati%" pentru căde%oltă $orţele psi&ice şi calităţile acestora: percepţia" repreentarea" 2e2oria" g#ndirea"li2,a?ul" trăsăturile de %oinţă şi caracter" interesele şi atitudinile1

Se cunosc două tipuri de descoperire:-descoperirea diri?ată - pro$esorul conduce descoperirea prin sugestii" puncte de spri?in"

#ntre,ări" soluţii parţiale1-descoperirea independentă 9 c#nd pro$esorul doar supra%eg&eaă şi controleaă acest

proces 9ele%ul $iind cel care se i2plică #n acţiunea de descoperire1După criteriul relaţiei ce se sta,ileşte #ntre cunoştinţele anterioare şi cele la care se a?unge"

se cunosc :

-descoperirea inducti%ă 9 pe ,aa unor date şi cunoştinţe particulare sunt do,#nditecunoştinţe şi se e$ectueaă operaţii cu un grad 2ai #nalt de generalitateA

-descoperirea deducti%ă 9 prin trecerea de la general la $apte particulare" de la /concretul0logic la concretul sensi,ilA

-descoperirea transducti%ă - prin sta,ilirea unor relaţii analogice #ntre di%erse serii de date1 +utorii speci$ică ideea că 2ai 2ulte 2etode pot să cuprindă o doă de #n%ăţare prin

descoperire" unele 2ai 2ult" altele 2ai puţin1( con$ lucrării 1oncepte didactice fundamentale )5.5 P"$&$n+"$+ un!" m$!d$ ($n"u d$&1!,+"$+ *<ndi"ii /i %"$+i1i-'ii

%rainstorming-ul sau metoda asaltului de idei 4brain-creier, storm- furtună, asalt5 estecea 2ai utiliată 2etodă de sti2ulare a creati%ităţii prin inter2ediul 2icrogrupului1 9a%nd dreptcaracteristică separarea procesului de producere a ideilor de procesul de %aloriare" de e%aluare aacestora" care are loc ulterior de unde şi denu2irea de metoda evaluării amînate. 7 altăde2unire a 2etodei este filosofia marelui %a" pentru că #ntr-o pri2ă $aă se acceptă toate ideile"$ără să se respingă ni2ic" totul se conse2neaă" ur2ărindu-se de $apt de,locarea capacităţiicreati%e a ele%ilor" eli2in#ndu-se e@a2inările i2ediate şi o,iecti%e1

7 şedinţă de ,rainstor2ing /presupune enunţarea unei pro,le2e" după care" #n 2odspontan" se e2it soluţii" $ără preocuparea %alidităţii acestora- scopul $iind enunţarea a ct 2ai2ulte puncte de %edere" căci nu calitatea conteaă" ci cantitatea1 Se ad2it ast$el şi ideile aşa-is

,iare" nonstandard1 =i2eni nu are %oie să critice" să contraică" să ironie ideile colegilor1<%aluarea propriu-isă a soluţiilor preconiate se realieaă după un anu2it ti2p" princo2pararea şi selectarea ideilor %ala,ile adec%ate pentru pro,le2a pusă01 (C1 Moise" #n

sihopeda!o!ie" <ditura Poliro2" Iaşi" >>)7 %ariantă a ,rainstor2ingului o constituie cea de tip ciorchine ce se utilieaă pentru ade$ini o serie de concepte sau pentru a arăta legătura dintre 2ai 2ulte noţiuni 1

Se pleacă de la o noţiune dată care se noteaă pe 2i?locul $oii sau ta,lei şi" prin te&nica ,rainstor2ingului o,işnuit" se %or conse2na #n ?urul acestei noţiuni centrale alte noţiuni care aulegătură cu aceasta" $or2ndu-se un ade%ărat circ&ine de noţiuni1 S-a do%edit că 2etoda are%alenţe $or2ati%e" reli#ndu-se o #ncălire a 2inţii #nainte de de$inirea unei noţiuni1

M$!d+ Pi,i() 66. + $ost ela,orată de pro$esorul de literatură E1 Donald P&ilips de launi%ersitatea Mic&igan1 <ste si2ilară ,rainstor2ingului şi te&nicii 6-5-4" di$erenţa const#nd #nli2itarea discuţiei celor 6 2e2,ri la 6 2inute (sau un nr1 2ultiplu de 6A '""'* 2inute)1

<tape:

1 Constituirea grupurilor de c#te 6 1'1 !ansarea te2ei sau pro,le2ei ce ur2eaă a $i de,ătută de $iecare grup separat151 Des$ăşurarea discuţiilor #n cadrul grupului ti2p de 6 2inute1

5



*1 Colectarea soluţiilor ela,orate - conducătorii $iecărui grup e@pun ideile la care au a?uns2e2,rii grupului1

41 Discuţia colecti%ă este ur2ată de deciia colecti%ă #n ceea ce pri%eşte soluţia $inală" pe ,aa ierar&iării %ariantelor pe ta,lă1

61 ;nc&eierea discuţiei 9 se $ace #n ur2a preentării din partea pro$esorului a concluiilor pri%ind participarea la des$ăşurarea acti%ităţii şi a e$icienţei de2ersurilor #ntreprinse1

Dintre avanta?ele 2etodei preciă2 că $aciliteaă co2unicarea" se o,ţine un nr1 2are deidei #n ti2p scurt" se de%oltă creati%itatea" a%anta?eaă coeiunea grupului şi anga?eaă ele%ii #nautoe%aluare1

TeBnica @-=-?. Se 2ai nu2eşte 2etoda ,rainKriting pentru că ideile noi se scriu pe $oi de&rtie care circulă #ntre participanţi1 Ci$rele din de2unirea 2etodei indică : 6- 2e2,ri #n grupulde lucru" 3- soluţii $iecare la opro,le2ă dată" #n ti2p de 5 2inute (#nsu2nd răspunsuri" #n5 de 2inute" #n $iecare grup)1

E+($#- For2area grupelor - For2ularea pro,le2ei şi e@plicarea 2odalităţii de lucru (2e2,rii grupului pri2esc cte o

$oaie #2părţită #n trei coloane)1

- Des$ăşurarea acti%ităţii #n grup (pentru pro,le2a dată $iecare dintre cei 6 2e2,ri aigrupului are de notat cte 5 soluţii #n ta,elul cu 5 coloane" #ntr-un ti2p de 4 2inute1 Foile2igreaă de la stnga spre dreapta pnă a?ung la posesorul iniţial1 Cel care a pri2it $oaiacolegului din stnga"citeşte soluţiile de?a notate şi #ncearcă să le 2odi$ice #n sens creati%" prin$or2ulări noi" adaptndu-le" #2,unătăţindu-le şi reconsider#ndu-le continuu1

- +nalia soluţiilor şi reţinerea celor 2ai ,une1Dintre avanta?e a2inti2 #ncura?area ele%ilor ti2ii de a co2unica" a-şi e@pri2a ideile"

sti2ularea construcţiei de idei" de%oltă spiritul de ec&ipă" de%oltă g#ndirea" i2aginaţia"creati%itatea calităţile atenţei etc1 %ezavanta?e- participanţii tre,uie să răspundă #n ti2p li2itatA

participanţii pot $i in$luenţaţi de soluţiile anterioare" intr#nd #n ,loca? creati%1P"!i$%u,repreintă un 2od de organiare a procesului de #n%ăţă2#nt" pe care ele%ii #l

realieaă #ntr-un ter2en preciat" reol%#nd pro,le2e" do,#ndind ast$el cunoştinţe şi capacităţi practice de cunoaştere şi cercetare1 ;n peda!o!ia proiectivă 2odernă proiectul este o te2ă decercetare" scopul căreia poate $i atins prin #2,inarea cunoştinţelor teoretice cu acti%itatea

practică1Se realieaă proiecte de a,sol%ire" de an" se2estru" tri2estru" unitate te2atică1 Bealiarea

proiectului de%oltă co2petenţele creati%e şi de 2uncă independentă" g#ndirea proiecti%ă a ele%ului1Bealiarea e$icientă a proiectului solicită respectarea unor paşi concreţi:

.documentare ştiinţifică 4în condiţii posibile - vizite la faţa locului5$ /. activitate de laborator$ . !ăsirea de soluţii$ ;. stabilirea concluziilor 1 ;n $uncţie de te2a aleasă e@istă şi un al cincilea pas#n care ele%ii trec e$ecti% la aplicarea soluţiei pentru care au optat" ceea ce presupune Q. elaborarea

unui plan de implementare, cu etape, resurse, responsabilităţi, modalităţi de evaluare arezultatelor obţinute.;n cadrul e@ecutării unui proiect" ele%ii #şi $or2eaă co2petenţe pri%ind strategia

cercetării= emit ipoteze$ fac pronosticuri$ e"aminează$ formulează idei$ deprind tehnici deelaborare şi e"ecuţie a unei lucrări ştiinţifice$ adoptă o disciplină a muncii.

;n organiarea şi conducerea proiectelor dificultatea constă #n determinarea temelor şi subiectelor, elaborarea proiectului în baza nevoilor reale, ţinînd cont atît de e"i!enţeleconţinuturilor tematice, cît şi intersele concrete ale elevilor.

+%anta?ele $olosirii acestei 2etode:• o$eră şansa de a analia #n ce 2ăsură ele%ul $oloseşte adec%at cunoştinţele"

instu2entele" 2aterialele disponi,ile #n atingerea $inalităţilor propuseA

• este o 2etodă alternati%ă de e%aluare care scoate ele%ii şi cadrul didactic din rutinailnicăA

• pune ele%ii #n situaţia de a acţiona şi a reol%a sarcini #n 2od indi%idual sau #n

*



grup" autotest#ndu-şi capacităţile cogniti%e" creati%e" sociale şi practice1Pro$esorul poate să apreciee reultatele proiectului ur2ărind:

R adec%area 2etodelor de lucru" a 2aterialelor şi a 2i?loacelor didactice $olositela scopurile propuseAR acurateţea produsuluiAR reultatele o,ţinute şi posi,ilitatea generaliării luiA

R raportul $inal şi 2odul de preentare a acestuiaAR gradul de i2plicare al participanţilor #n sarcina de lucruA!ista 2etodelor utiliate pentru de%oltarea g#ndirii şi creati%ităţii este consistentă de aceea

enu2eră2 doar c#te%a Metode pentru devoltarea gîndirii critice: 2etoda Frisco" sinectica"2etoda Delp&i" Ştiu3%reau să ştiu3a2 #n%ăţatA #ndiţi3!ucraţi #n perec&i3 Co2unicaţi" Eurnalul cudu,lă intrare" Ta,elul predicţiilor" Diagra2a Genn" Cu,ul" c%intetul" eseul de cinci 2inute" eseulde ece 2inute" 2oaicul" turul galeriei etc1

erfecţionarea metodelor didactice de #n%ăţă2#nt presupune /a,ordarea ur2ătoarelor pro,le2e" reol%a,ile din perspecti%a proiectării curriculare prin:

- integrarea 2etodelor la ni%elul unor strategii pedagogice ,aate prioritar pe acţiunididactice de co2unicare 9 cercetare - aplicare" apte să asigure di$erenţierea şi autoreglarea

instruiriiA-%alori$icarea te&nologiilor de %#r$ 9 %ei instruirea asistată pe ordinatorA %ei so$tul

pedagogic- la ni%elul structurii de $uncţionare a tuturor strategiilor pedagogice-didactice1- adaptarea strategiilor 92etodelor didactice la speci$icul $iecărui ni%el de #n%ăţă2#nt

(pri2ar-secundar-superior) şi do2eniu de cunoaştere (ştiinţe" socio-u2an" te&nologic) şi al$iecărei trepte şi discipline de #n%ăţă2#nt01 (C1Cucoş" eda!o!ie" <d1 Poliro2" Iaşi" >>6)

5.6 Mi@,!+%$,$ d$ <n1-'-m<n;n sensul cel 2ai larg" prin mijloace de instruire sau de #n%ăţă2#nt #nţelege2 totalitatea

2aterialelor" dispoiti%elor şi operaţiilor cu a?utorul cărora se realieaă trans2iterea şiasi2ilarea in$or2aţiei didactice" #nregistrarea şi e%aluarea reultatelor o,ţinute1 +şadar"mijloacele de învăţămînt pot fi definite ca un ansam&lu de instrumente materiale produse!adaptate şi selecţionate în mod intenţionat pentru a servi nevoilor organiării şi desfăşurării

procesului de învăţămînt 1 <le a2pli$ică %aloarea instru2ental-operaţională a 2etodelor şi#2preună cu acestea contri,uie la realiarea o,iecti%elor educaţiei1

De ase2enea" 2i?loacele de #n%ăţă2#nt sunt instru2ente care $aciliteaă trans2itereain$or2aţiei ca act al predării" spri?inind şi sti2ul#nd #n acelaşi ti2p acti%itatea de #n%ăţare1 <le"#nsă" nu se su,stituie acti%ităţii de predare" ci doar a2pli$ică şi di%ersi$ică $uncţiile acesteia

printr-o 2ai ,ună ordonare şi %alori$icare a in$or2aţiei trans2ise (Incola" I1" >>*" p156)1 7ric#ts-ar per$ecţiona aceste 2i?loace" ele nu %or putea #nlocui acti%itatea pro$esorului" ci doar #l %or a?uta pentru a-şi #ndeplini 2ai ,ine sarcinile ce #i re%in1

R!,u, mi@,!+%$,!" d$ <n1-'-m<n. ;n calitatea lor de categorie i2portantă a ,aei te&nico-

2ateriale a #n%ăţă2#ntului" 2i?loacele de #n%ăţă2#nt" prin %alori$icarea potenţialului lor pedagogic" spri?ină realiarea e$icientă a o,iecti%elor in$or2ati%e şi $or2ati%e ale educaţiei1+ceastă a$ir2aţie este cu at#t 2ai ade%ărată cu c#t 2i?loacele didactice $olosite ai #n şcoală audrept caracteristică principală di%ersi$icarea $uncţionalităţii lor prin depăşirea $uncţiei lor de2onstrati%e şi prin do,#ndirea de $uncţii noi" orientate spre acti%iarea ele%ilor1

Folosirea 2i?loacelor de #n%ăţă2#nt se ,aeaă pe unele principii a căror aplicare estenecesară: ( I1 Einga)

- 7rice co2entariu oral" 2ai ales a unui su,iect co2plicat sau nou" tre,uie #nsoţit" dacăeste posi,il" cu ele2ente audio-%iuale pentru a $i reţinute sau pentru a suscita discuţii1

- Ilustrarea audio-%iuală a punctelor i2portante tre,uie să $ie repartiate ec&ita,il" #n aşa$el #nc#t să incite ele%ii" să dea %iaţă unui su,iect 2ai puţin atrăgător" să #ncura?ee discuţia sau să

dea 2ai 2ultă greutate unei e@plicaţii1- 7 preentare cu a?utorul 2i?loacelor de #n%ăţă2#nt a cunoştinţelor de #n%ăţat per2ite oasi2ilare 2ai rapidă şi o acti%itate 2ai intensă1 +st$el" pro$esorul poate deseori să a,andonee pe

4



2o2ent rolul său pur pedagogic şi să se integree #n grup pentru a discuta docu2entele preentate" conţinutul unui $il2" a unei si2ulări etc1

- +dopt#nd atitudinea unui o,ser%ator discret" aparent pasi%" pro$esorul poate" dacă a alescu gri?ă 2i?loacele de #n%ăţă2nt" să creee o situaţie #n care grupul /se autoinstruieşte0" săde%olte la 2e2,rii săi spiritul critic" care #i %a per2ite să o,ţină #n%ăţă2inte pentru situaţiireale de %iaţă1

- <@erciţiile ,aate pe ?ocurile didactice" pe si2ulări (e%entual prin utiliarea unuicalculator electronic)" sunt e$iciente: o pro,le2ă de%ine tangi,ilă" ele%ii acţioneaă ei #nşişi" suntantrenaţi să participe" să $acă apel la propria lor e@perienţă" să $acă sintee cu ac&iiţii pe care ledeţin şi să e@tragă din acti%itatea lor #n%ăţă2inte pe care le %or aplica #n practica $uncţieiA

- Folosirea 2i?loacelor de #n%ăţă2#nt per2ite cadrelor didactice să lărgească c#2pul decunoştinţe al ele%ilor" prin a,ordarea interdisciplinară a pro,le2aticii predate" cu e$ecte$or2ati%e asupra grupului de ele%i1

7un%'ii,$ mi@,!+%$,!" d$ <n1-'-m<n#a0 funcţia informativ-cognitivă Mi?loacele didactice repreintă instru2ente de

cunoaştere prin ele #nsele şi prin operaţiile ce le 2i?locesc1 raţie lor" pro$esorul dispune de$acilităţi sporite pentru trans2iterea in$or2aţiilor" iar ele%ii ,ene$iciaă de 2ai 2ulte posi,ilităţi

de receptare a in$or2aţiei1 ;n acest sens" specialiştii %or,esc de o cale 2ai econo2ică şi 2aie$icientă de co2unicare şi de #nsuşire a cunoştinţelorA

&0 funcţia demonstrativă Dacă [a de2onstra[ #nsea2nă [a arăta[" atunci 2i?loaceledidactice asigură procesului #n%ăţării o ,aă percepti%ă şi docu2entară de calitate" 2ai ,ogată şiilustrati%ă #n co2paraţie cu 2i?loacele tradiţionale1 Mai 2ult" ele per2it depăşirea unor [,ariere[ce $ac di$icilă sau i2posi,ilă cunoaşterea directă a unor o,iecte" $eno2ene" acti%ităţi1 +şa" dee@e2plu" datorită situării #n ti2p şi #n spaţiu a o,iectelor şi $eno2enelor care $ac o,iectul#n%ăţării şcolare" datorită di2ensiunilor prea 2ari sau prea 2ici" datorită rarităţii lor" datorităgradului lor de periculoitate #n condiţiile unei e@plorări directe" datorită dina2icii lor #n ti2petc1" procesul de instruire se des$ăşoară adeseori #n preenţa a nu2eroase constrngeri destructurare şi trans2itere a 2esa?ului (Ionescu" M1" Badu" I1" >>4" pp1 '*-'4)1 +se2eneaconstrngeri sunt di2inuate sau #nlăturate graţie unor 2i?loace didactice ce per2it prin i2agini"

planşe" ta,louri" #nregistrări sonore" $il2e etc1" accesul la acestea prin su,stituenţi1 Deci"2i?loacele didactice preintă a%anta?ul co2pri2ării sau deco2pri2ării rit2ului de des$ăşurare aunui e%eni2ent" proces" per2it %iualiarea unor $eno2ene aparţinnd trecutului sau care suntinaccesi,ile percepţiei directe (i2agini radiologice" i2agini de ecogra$" $il2ări #ncetinite sauaccelerate" e@perienţe periculoase şi costisitoare de $iică sau de c&i2ie etc1A

c0 funcţia formativă Toate categoriile de 2i?loace de #n%ăţă2#nt" concepute şi utiliateştiinţi$ic" solicită şi de%oltă procesele şi structurile psi&ice: pecepţia - o,ser%aţia şi spiritul deo,ser%aţie" operaţiile g#ndirii" deprinderile psi&o2otorii" anu2ite aptitudini şi trăsături decaracter ş1a1A

d0 funcţia motivaţională Toate 2i?loacele didactice" dar cu deose,ire cele co2ple@e"sunt instru2ente de sensi,iliare a ele%ului $aţă de o anu2ită pro,le2ă1 Satis$ăc#nd curioitateanaturală a ele%ului" 2i?loacele de #n%ăţă2#nt creeaă 2o2ente de ,ună dispoiţie" st#rnescinterese şi tre,uinţe de a acţiona" contri,uie la 2o,iliarea e$ortului #n procesul de #n%ăţare1 Dease2enea" prin inter2ediul 2i?loacelor te&nice" ele%ii pot cunoaşte 2ai repede" 2ai ,ine şi 2ai2ult anu2ite acti%ităţi" pro$esii" ceea ce contri,uie la orientarea lor şcolară şi pro$esională(Ionescu" M1" Badu" I1" >>4" p1 '4)A

e0 funcţia estetică Prin conţinut şi prin %alori$icarea unor procedee de e@presiespeci$ice" 2i?loacele de #n%ăţă2#nt #ncorporeaă ele2ente estetice cu putere de a sensi,ilia" de ae2oţiona" con%inge" $acilita #nsuşirea cunoştinţelor şi $or2area senti2entelor1 Mai 2ult"$otogra$ia" sec%enţa de $il2" i2aginea proiectată anga?eaă ele%ii #n acte de percepere şi e%aluare

a esteticului" cu consecinţe #n $or2area gustului şi ?udecăţii esteticeA f0 funcţia acţional-practică Prin utiliarea lor de către ele%i" 2i?loacele de #n%ăţă2#nta?ută la #nsuşirea unor 2odalităţi de acţiune" deprinderi" o,işnuinţe1 De ase2enea" se educă

6



2otricitatea" co2porta2entul acţional" capacitatea de a utilia 2i?loace" dispoit%e #n scop de#n%ăţare" de %eri$icare" de cercetareA

g0 funcţia de evaluare a randamentului învăţării .nele dispoiti%e" 2ai ales dinulti2ile generaţii" pot $i utiliate cu scopul de a %eri$ica" e%alua şi nota ele%ii1 De utiliareaacestora se leagă 2ulte speranţe de opti2iare a operaţiei de [2ăsurare[ a progreselor şcolare"eli2in#ndu-se $actorii pertur,atori de natură su,iecti%ă ce inter%in #n caul e@a2inatorului

pro$esor1 5.6.0 C,+)i?i%+"$+ mi@,!+%$,!" d$ <n1-'-m<nClasi$cările propuse de didactica 2odernă sugereaă 2utaţiile te&nice #nregistrate #n acest

do2eniu" dar şi raporturile co2ple@e de integrare 2etodologică e@istente #ntre 2etode-2i?loace(Cerg&it" Ioan" Glăsceanu" !aăr" >" p1''-'>)1 Sintea di%erselor ele2ente ale 2i?loacelor didactice a per2is uni$icarea acestora #n sc&e2a de 2ai ?os.

Schema- Mi@,!+%$ d$ <n1-'-m<n

Di%ersitatea $oarte 2are a 2i?loacelor didactice creeaă reale di$icultăţi #n gruparea şiclasi$icarea lor" 2ai e@act" #n sta,ilirea unor criterii de clasi$icare care să #ntrunească acordulunani2 al specialiştilor1 Cel 2ai uitat criteriu este cel al $uncţiei pedagogice #ndeplinite1Con$or2 acestuia se pot 2enţiona:

A. Mi@,!+%$ in?!"m+i1d$m!n)"+i1$ ;n această grupă sunt cuprinse 2i?loacele caretrans2it in$or2aţii" de%ăluie esenţa lucrurilor" contri,uie la $or2area repreentărilor" noţiunilor ş1a1 +ceste 2i?loace" la r#ndul lor" analiate după $or2a şi gradul de apropiere sau depărtare dee@perienţele concret-a,stracte ale #n%ăţării" se su,di%id #n :

a0 mijloace logico-intuitive# ) obiecte naturale - reale sau ori!inale (e@trase dinrealitate #n stare %ie sau 2oartă" colecţii de plante" de insecte" colecţii 2inerale" colecţii de roci"organe conser%ate" su,stanţe şi soluţii c&i2ice" preparate 2icroscopice" o,iecte sau siste2ete&nice naturale" aparate" instru2ente" unelte" 2aşini" dispoiti%e etc1)A ') obiecte elaborate sau

construite (reproduceri spaţiale sau copii tridi2ensionale" 2ac&ete" 2ula?e" corpuri geo2etrice"glo,ul terestru" &ărţi #n relie$" truse de piese de2onta,ile etc1)A 5) substituenţi ima!istici - picturali sau iconici (repreentări $igurati%e: ilustraţii" $otogra$ii" &ărţi" atlase" planşeA

Mi?loacein$or2ati%-

de2onstrati%e

Mi?loace dee@ersare şi $or2are a

priceperilor şi

deprinderilor

şi deprinderilor

Mi?loace deraţionaliare a

ti2puluididactic

Mi?loace dee%aluare a

reultatelor

?ocuri" truse" aparate dela,orator" atelier" lotşcolarA sala de educaţie$iică etc1

&ărţi de contur"şa,loane" şta2piledidactice" &artă de

contur" ta,lă electronică

Mi?loace intuiti%e naturale

7,iecte contruite #n scopurididactice" su,stituite

,idi2ensionale ale realităţii

Materiale $igurati%e"sus,stituite tridi2ensionale ale

realităţii

Bepreentări si2,olice

teste doci2ologice"grile de 2ăsurare-apreciere" şa,loane

de e%aluare

Mi@,!+%$ d$ <n1-'-m<n

insectar" colecţii de plante" 2etaleA

$or2ule" cu%inte" note 2uicale etc1

2ula?e" 2ac&ete" corpuri geo2etrice"2odele gen glo,ul terestru

$otogra$ii" planşe" $il2e" dia$il2e

8



repreentări %iuale sau %iual-auditi%e: diapoiti%e" dia$il2e" $olii de retroproiector" $il2e"i2agini stereoscopice" %ideo-discuri" %ideo-,eni" disc&ete" C1D-uriA repreentări audio:#nregistrări pe discuri" ,eni 2agneto$on" e2isiuni radio etc1)A

&0 mijloace logico-operaţionale - si2,oluri şi co2ple@e de si2,oluri" $or2ule utiliate #n2ate2atică" $iică" c&i2ie" note 2uicale" se2ne con%enţionale ş1a1

B. Mi@,!+%$ d$ $$")+"$ /i ?!"m+"$# aparate de e@peri2entare" truse de la,orator"

colecţii de instru2ente pentru 2ecanică" optică" electrote&nică etc1" aparate" instru2ente"accesorii şi instalaţii de la,orator" ec&ipa2ente te&nice de atelier" aparate sporti%e" instru2ente2uicale" ?ocuri didactice" dispoiti%e sau 2aşini de instruit" instalaţii de antrena2ent şisi2ulatoare didactice etc1

C. Mi@,!+%$ d$ "+'i!n+,i&+"$ + im(u,ui <n !"$,$ d$ %u")# şa,loane" şta2pile" &ărţi decontur" 2aşini de 2ultiplicat etc1

D. Mi@,!+%$ d$ $1+,u+"$ + "$&u,+$,!" <n1-'-"ii# %eri$i@" %ericon" 2aşini de e@a2inare"calculatorul $uncţionnd pe progra2 de e@a2inator etc1

Desigur" clasi$icarea preentată are gradul ei de relati%itate prin $aptul că unele 2i?loacedidactice au un caracter poli$uncţional" put#nd #ndeplini $uncţii di$erite #n situaţii di$erite1 Şitotuşi $iecare 2i?loc deţine cu predo2inanţă o anu2ită $uncţie" care-i de$ineşte identitatea şi pe

care ne-a2 ,aat #n clasi$icarea de $aţă1.#nd de criteriul preenţei sau a,senţei 2esa?ului didactic" Ioan =icola sta,ileşte

ur2ătoarele categorii de 2i?loace didactice (Incola" I1" >>*" p1 56'): Mi@,!+%$ d$ <n1-'-m<n %+"$ in%,ud m$)+@ )+u in?!"m+'i$ did+%i%- Mi@,!+%$ d$ <n1-'-mn %+"$ ?+%i,i$+&- "+n)mi$"$+ m$)+@$,!" sau in$or2aţiilor

didactice1Din pri2a categorie $ac parte toate acele 2i?loace care redau sau reproduc anu2ite

trăsături caracteristice" #nsuşiri ale o,iectelor şi $eno2enelor realităţii ce constituie 2esa? pentruacti%itatea de #n%ăţare" at#t pentru $or2area unor repreentări sau i2agini" c#t şi prin e@ecutareaunor acţiuni necesare #n %ederea $or2ării operaţiilor intelectuale1 +şa cu2 precieaă autorul 2aisus 2enţionat" 2esa?ul didactic include at#t in$or2aţii" c#t şi acţiuni o,iectuale1 Din acest punctde %edere" sunt 2i?loace care includ nu2ai in$or2aţii" altele care solicită operarea cu ele" #n $ine"altele care cu2uleaă a2,ele ipostae1 După conţinutul 2esa?ului didactic" sunt incluse #naceastă categorie ur2ătoarele grupe de 2i?loace:

a) materiale didactice care redau în formă naturală obiectele şi fenomenele realităţii=colecţii de plante" roci" su,stanţe" aparate şi instru2ente autentice ş1a1A

, 5 mi?loace de învăţămînt sub formă de materiale !rafice şi fi!urative: &ărţi" sc&e2e"diagra2e" gra$ice" ta,ele sinoptice" $otogra$ii" ta,louri" planşe etc1A

c 5 mi?loace de învăţămînt sub formă de modele substanţiale, funcţionale şi acţionale(reproduc la scară 2ai 2ică di$erite o,iecte şi $eno2ene" principii de $uncţionare sau i2pun un2od de acţiune #n %ederea $or2ării di$eritelor operaţii intelectuale): 2ac&ete" 2ula?e" 2odele de

2aşini" 2odele acţionale pentru $or2area operaţiilor arit2etice (riglete" nu2erele #n culori alelui Cuisenare-Cattegno" ,locurile logice ale lui Dienes ş1a1)Ad) mi?loace tehnice audio-vizuale ansa2,lul instru2entelor electrice şi electronice de

reproducerea şi de di$uarea i2aginilor şi sunetelor" $olosite #n şcoală pentru o receptarecolecti%ă sau indi%iduală organiată1

Mi?loacele didactice din a doua categorie(Q)" la r#ndul lor" pri%ite #n sine" nu conţin2esa?e didactice" dar a?ută şi 2i?locesc trans2iterea acestor 2esa?e" cu2 ar $i aparatul de

proiecţie" 2agneto$onul" retroproiectorul etc1Desigur" e@istă şi alte criterii şi ung&iuri de %edere #n $uncţie de care se pot grupa

2i?loacele de #n%ăţă2#nt" #ntre care cel istoric nu este de negli?at 1 ;n >88" $ăc#nd o in%entarierea 2i?loacelor didactice de care dispunea #n%ăţă2#ntul" Jil,ur Sc&ra2 distingea patru generaţii

ale acestora" asociindu-le cu tot at#tea stadii #n ino%area instrucţiei1 Din prima generaţie $ac partetoate 2i?loacele de #n%ăţă2#nt produse p#nă la apariţia tiparului: ta,la" 2anuscrisele" colecţiile deo,iecte" produsele de 2ueu etc1 <le sunt %ec&i ca şi #n%ăţă2#ntul şi anterioare te&nicilor de



in$or2are propriu-ise (apud Ionescu" M1" Badu" I1" >>4" p1>)1 A doua generaţie cuprinde2i?loacele de #n%ăţă2#nt legate de apariţia tiparului" respecti%" produse purtătoare de in$or2aţiigata ela,orate" de $or2a 2anualelor" te@telor i2pri2ate1 Din perspecti%a 2i?locului de#n%ăţă2#nt" progresul este e%ident prin $aptul că te@tul tipărit o$eră ele%ului cunoştinţe $ără să $ienecesară preenţa $iică a celui care l-a ela,orat sau a pro$esorului1 <l 2ediaă acţiuneadidactică" respecti%" acţiunea adultului asupra ele%ului1 A treia generaţie! apărută #n a doua

?u2ătate a secolului al I-lea" %ieaă 2i?loacele audio-%iuale şi ţine de descoperirea utilităţii2aşinilor #n procesul de co2unicare interu2ană1 Fotogra$ia" diapoiti%ul" #nregistrările sonore"$il2ul" tele%iorul repreintă pentru #n%ăţă2#nt noi suporturi #n predarea cunoştinţelor1 Dialoguldirect #ntre ele% şi 2aşină a repreentat noul suport 2etodologic ce a stat la ,aa naşterii celei dea patra generaţie de 2i?loace de #n%ăţă2#nt1 ;n acest ca" ele%ul este i2plicat direct şi de2ersulse des$ăşoară #n ca,inetele şi la,oratoarele special a2ena?ate" cu2 sunt" de e@e2plu" celeling%istice sau cele de instruire progra2ată1 ;n preent" celor patru generaţii de 2i?loacedidactice li se adaugă o a cincea generaţie! repreentată de calculatoarele electronice1 Deşisuportul 2etodologic este acelaşi ca şi #n caul 2i?loacelor din generaţia a patra" respecti%"dialogul direct #ntre ele% şi 2aşină" per$or2anţele calculatorului şi [desc&iderea[ sa #n#n%ăţă2#nt #ndreptăţesc di$erenţierea1 Sunt autori care pre%ăd un succes e@traordinar al instruirii

asistate de calculator" cu şansa de a produce o re%oluţie $ără precedent #n #n%ăţă2#nt1Girtuţile sporite ale $iecărei noi generaţii de 2i?loace de #n%ăţă2#nt #n raport cu

precedenta sunt e%idente1 ;ntre acestea" 2erită să $ie e%idenţiată şi aceea că generaţia nouăreproduce #n $or2e speci$ice 2aterialele şi in$or2aţiile generaţiei precedente1 !ucrul acesta estecu at#t 2ai e%ident la generaţia a patra şi a cincea" ele $iind utiliate pentru a preenta te@tetipărite" i2agini" gra$ice" sc&e2e etc1

Potri%it unor studii de prestigiu" elevul reţine în mod o&işnuit +OP din ceea ce aude! =OPdin ceea ce vede şi >?P din ceea ce vede şi aude concomitent. +udio%iualul se utilieaă #n%ederea sensi,iliării" trans2iterii de in$or2aţii şi ca 2i?loc de sinteă1 Toate instru2ente

preentate la ni%elul clasi$icărilor ,ene$iciaă de i2pulsul 'mijloacelor ultramoderne(!anga?ate pedagogic odată cu de%oltarea te&nicilor speciale de instruire progra2ată" te&nicilor de trans2itere şi de prelucrare a in$or2aţiilor prin siste2ul %ideo" te&nicilor de in$or2atiarecare asigură realiarea #n%ăţării asistată pe calculator1 +ceste 2i?loace pot $i e@pri2ate la ni%elulur2ătoarei clasi$icări:

). (ma!istice= schiţe, dia!rame, hărţi, scheme, planşe, tabele. H. Hibliotecă On Line.1. Note Hoo.

%. +lipchart. . 2etroproiector. +. Suport de curs. . 2eprezentări audio-vizuale= emisiuni radiofonice, discuri, filme, filme didactice.

1 I2agini retroproiecti%e: diapoiti%e" preentare PoKer Point1V+,$n'$ ?!"m+i1$ +,$ mi@,!+%$,!" did+%i%$. Fără să su,esti2ă2 $uncţia in$or2ati%ă a2a?orităţii 2i?loacelor de #n%ăţă2#nt" 2ai i2portantă dec#t aceasta este cea $or2ati%ă1 Girtuţile$or2ati%e %ieaă o arie largă de o,iecti%e: $a2iliariarea ele%ilor cu 2#nuirea" selectarea şise2ni$icarea unor instru2ente indispensa,ile pentru descrierea şi #nţelegerea a noi aspecte saudi2ensiuni ale realităţiiA solicitarea şi spri?inirea operaţiilor g#ndiriiA sti2ularea curioităţiiepiste2iceA anga?area şi solicitarea i2aginaţiei şi creati%ităţii ele%ilorA sensi,iliarea şi 2oti%areaele%ilor1

Galoarea educati%-$or2ati%ă produsă de aplicarea 2i?loacelor didactice constă #n=- atri,uirea caracterului ilustrati%" de2onstrati%" aplicati% şi e%aluati% #n%ăţăriiA- di2inuarea sau anularea %er,alis2ului propriu 2etodologiilor tradiţionaleA

- corelarea 2ai ,ună a tuturor co2ponentelor procesului didactic: principii" o,iecti%e"conţinuturi" 2etode şi $or2e de acti%itate" relaţii adec%ate pro$esor - studentA- intensi$icarea caracterului senorial al acti%ităţii didactice1

>



Mai 2ult" aşa cu2 precia C Cucoş" prin aportul lor la concretiarea designuluiinstrucţional şi c&iar prin $or2ele lor estetice" 2i?loacele de #n%ăţă2#nt pot $a%oria culti%areasi2ţului" ec&ili,rului şi $ru2osului0 ( >>6" p1>6)1

Ei*$n'$ ()i!($d+*!*i%$ <n ui,i&+"$+ mi@,!+%$,!" d$ <n1-'-mn Folosirea #n practica şcolară a 2i?loacelor de #n%ăţă2#nt a de2onstrat că posi,ilităţile instructi%-educati%e pecare le au $uncţiile pedagogice" potencial pe care #l pot e@ercita" nu se trans$or2ă auto2at #n

realitate (reuşite)1 Practica şcolară a #nregistrat şi cauri #n care $olosirea neadec%ată a2i?loacelor didactice" neintegrată #ntr-o concepţie clară şi o strategie g#ndită #n toate articulaţiileei" nu a condus la un spor ec&i%alent al e$icienţei procesului didactic1 +şa" de e@e2plu" re$erindu-se la 2i?loacele audio-%iuale" după in%estigaţii co2ple@e #n do2eniul psi&opedagogiei2i?loacelor de #n%ăţă2#nt" aston Mialaret conc&idea: [te&nicile audio-%iuale pot $i cele 2ai

,une sau cele 2ai rele dintre lucruri şi pot $i utiliate #n ser%iciul unei educaţii $oarte dog2aticesau autoritare sau #n ser%iciul unei educaţii li,erale sau progresiste[ (>6" p15)1

+şadar" alegerea 2i?locului de #n%ăţă2#nt adec%at realiării unor o,iecti%eeducaţionale3co2petenţe dinainte sta,ilite la o clasă de ele%i caracteriată de anu2ite

particularităţi de %#rstă şi indi%iduale presupune respectarea unor cerinţe (e@igenţe) cu %aloare de principii:

- o,iecti%ele pedagogice deter2ină resursele ce se %or $olosi #n procesul de #n%ăţă2#nt"inclusi% 2i?loacele de #n%ăţă2#nt care se %or realia sau selecta şi $uncţiile didactice pe care le%or #ndeplini acesteaA

- 2i?loacele de #n%ăţă2#nt să nu ai,ă $uncţii identice" ci să corelee şi să acţioneecon%ergent pentru a asigura realiarea di%erselor o,iecti%eA

- e$icienţa unei lecţii #n care se integreaă un 2i?loc de #n%ăţă2#nt sau un co2ple@ de2i?loace este condiţionată nu nu2ai de calităţile intrinseci ale acestora" ci şi de 2ăsura #n carete&nologia didactică este orientată spre acti%iarea ele%ilor" se a@eaă #n principal pe acti%itatealor independentă" asigur#nd integrarea organică şi %alori$icarea deplină a contri,uţiei 2i?loculuirespecti%A

- 2i?loacele de #n%ăţă2#nt pot $i utiliate oric#nd pe parcursul lecţiei (predare" $i@are"%eri$icare) #n $uncţie de oportunitatea lor con$or2 o,iecti%elor ur2ăriteA

- utiliarea unui anu2it 2i?loc te&nic #n instruire se ?usti$ică nu2ai #n condiţiile #n careacti%itatea respecti%ă nu poate $i realiată e$icient pe căi 2ai si2pleA

- procesul de predare- #n%ăţare" indi$erent prin care 2i?loace didactice s-ar realia" presupune şi 2o2ente de con%ersaţie" discuţii de grup" respecti%" condiţii interacti%e #ntre ele%i - pro$esor - şi 2i?locul te&nic $olositA

- e$icienţa 2i?loacelor didactice depinde #n 2are 2ăsură at#t de pregătirea pro$esorului c#tşi a ele%ilor pentru a utilia #n acti%itatea lor aceste 2ateriale1

- pornind de la constatarea practică că preenţa unui singur 2i?loc de #n%ăţă2#nt" oric#t de ,ine conceput şi realiat ar $i acesta" nu este su$icientă pentru a asigura creşterea e$icienţei

procesului de #n%ăţă2nt" o altă cerinţă care se i2pune ar $i aceea a necesităţii utiliării unuisiste2 de 2i?loace de #n%ăţă2#nt sau cel puţin utiliarea lui #ntr-un ansa2,lu de 2etode şi procedee1

+şadar" utiliarea e$icientă a 2i?loacelor de #n%ăţă2#nt un este doar o pro,le2ă deintenţie" ci 2ai ales una de co2petenţă1 Pro$esorul tre,uie să co2pati,ilieeo,iecti%ele3co2petenţele şi tipurile de #n%ăţare %iate cu 2i?loacele de #n%ăţă2#nt ce se %or $olosi1 De ase2enea" 2i?loacele didactice nu sunt $olosite iolat sau separat de celelalteco2ponente didactice" #nc#t pregătirea din acest punct de %edere tre,uie să $ie $oarte consistentă1

Din perspecti%a $uncţionării lor pedagogice mi@,!+%$,!" d$ <n1-'-m<n li se pot indenti$icaur2ătoarele %!n"i9u'ii ("+%i%$#

- $a%oriarea procesului de predare" consolid#nd şi susţin#nd 2esa?ul educaţional"

$iind suport pentru concretiarea ori pentru de2onstraţieA

'



- susţin şi e$icientieaă #n%ăţarea dar c&iar şi procesele de $or2are a noţiunilor şi a priceperilor şi deprinderilor prin inter2ediul adapta,ilităţii 2esa?ului educaţional trans2is lasituaţii şi stări de pregătire psi&ologică $oarte di%erseA

- opti2ieaă relaţia şi co2unicarea educaţională prin %aria,ilitatea $or2elor interacţionale pe care le poate de%olta" o,lignd cadrul didactic la o reconsiderare a stilului relaţional pro2o%at #n raporturile cu grupul de ele%iA

- per$ecţioneaă siste2ul de e%aluare prin o$erta de te&nicitate care ar reduce e$ectul desu,iecti%itate al testelor doci2ilogice tradiţionaleA- $a%orieaă procesul de orientare şcolară şi pro$esională prin preentările pu,licitare

indirecte ale di%erselor sectoare pro$esional 9econo2ice1R$&um+#

7etodolo!ie: ansa2,lul 2etodelor şi procedeelor utiliate #n practica educati%ă1 7etodă didactică: instru2ent de lucru selecţionat de educator şi utiliat #n cadrul

acti%ităţilor didactice cu ele%ii şi #n ,ene$iciul acestora1 +re $uncţie cogniti%ă" $or2ati%-educati%ă" instru2entală" nor2ati%ă1

rocedeul didactic repreintă o sec%enţă a 2etodei" un si2plu detaliu" o te&nică 2aili2itată de acţiune" o co2ponentă sau c&iar o particulariare a 2etodei1

7i?loacele de învăţămînt repreintă totalitatea resurselor 2ateriale concepute şi realiate #n2od e@plicit pentru a ser%i pro$esorului #n acti%itatea de predare şi ele%ilor #n acti%itatea de#n%ăţare1

Strate!ia didactică repreintă 2odul #n care educatorul reuşeşte să aleagă" să co2,ine şi săorganiee 9 #ntr-o ordine cronologică 9 ansa2,lul de 2etode" 2ateriale şi 2i?loace" #n %edereaatingerii anu2itor o,iecti%e1 Structura strategiei de instruire: 2etode de instruire" 2i?loace deinstruire" $or2e de organiare a instruirii" interacţiuni şi relaţii instrucţionale" deciiainstrucţională1

"arcină de lucru ! teme de reflecţie! evaluare şi autoevaluare:• Ce deose,iri identi$icaţi #ntre 2etodă şi procedeu•

Ce rol au 2etodele acti%-participati%e #n acti%itatea didactică Daţi e@e2ple de ast$el de2etode pe care le puteţi $olosi #n acti%ităţile speci$ice specialităţii du2nea%oastră1• Daţi e@e2plu de situaţii pro,le2atiante #n cadrul orelor educati%e1• +rgu2entaţi rolul strategiilor didactice #n acti%ităţile instructi%e- educati%e1


$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$Ce pot să aplic şi să scBim&:

$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$

%i&liografie:1 +usu,el" D1P1" Bo,inson" F11" (>)" :nvăţarea în şcoală > o introducere în psiholo!ia peda!o!ică,

<DP" Qucureşti1'1 Cristea" S1" (')" %icţionar de peda!o!ie" rup <ditorial !itera-!itera Internaţional"

C&işinău-Qucureşti151 Sorin Cristea" '*" Studii de pedagogie generală"<DP1*1 Constantin Moise" '" #n Psi&opedagogie pentru e@a2enele de de$initi%at" <d1 Poliro2"

Iaşi141 Constantin Moise" >>6" <le2ente $unda2entale de didactică" <ditura +nHaro2" Iaşi1

61 Mi&ai Stanciu" '5" Didactica post2odernă" <d1 .ni%ersităţii Sucea%a181 Ioan =ecşu" >>" Instruire şi #n%ăţare" <d1 Ştiinţi$ică" QucureştiA1 Ioan Cerg&it" '6" Metode de #n%ăţă2nt" <ditura Poliro2" Iaşi1

'



>1 Ioan Cerg&it" '" Metodologia didactică" #n I1 Cerc&it" I1 =eacşu" I1 =egreţ-Do,ridor" 71Pnişoară" Prelegeri pedagogice" <ditura Poliro2" Iaşi1

1 Ioan Einga" <lena Istrate" >>" Manual de pedagogie" <d1 +ll" Qucureşti11 Bo2iţă Iucu- Instruirea şcolară" <ditura Poliro2" Iaşi1'1 =egreţ- Do,ridor" I171 Pnişoară" Ştiinţa #n%ăţării" <ditura Poliro2" Iaşi1'4151 <lena Eoiţa" Pedagogie- <ducaţie şi curriculu2" <d1 .ni%ersitaria"Craio%a" '51

*1 Dicţionarul de pedagogie" <DP">8>


''



T$ni%+# Diagra2a sec%enţială a unei situaţii de inter%iuT$# 41 Deli2itări conceptuale

S+"%in-# Se grupeaă #n perec&i1 Folosind te@tul-suport te2atic" ela,oraţi şi reol%aţi osituaţie de inter%iu pri%ind de$inirea conceptelor: TD" SD" MD" Mdid" PD" TD1

;ntre,are

Băspuns

;ntre,are

Băspuns

;ntre,are

Băspuns

;ntre,are

Băspuns

;ntre,are

Băspuns

;ntre,are

Băspuns

Be$lecţii postinter%iu ca #n%ăţător

'5



T$ni%+# Diagra2a Genn a de$iniţiilor T$# 5.0 Deli2itări conceptuale

S+"%in-# 0. +legeţi 5 de$iniţii date 2etodelor didactice" găsiţi ele2entele co2une şi di$erenţiale1

De$iniţia

De$iniţia'

De$iniţia5

'*



S+"%in-# 2. Detaliaţi ele2entele co2une şi di$erenţiale" apoi $or2ulaţi propria de$iniţie

<le2ente co2une11111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111

Di$erenţe1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111

Co2entarii" re$lecţii proprii1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111

Construiţi o de$iniţie personală111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111

1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111

'4



T$ni%+# 7rganiator gra$ic co2parati% conceptual (7CC)T$# 41' Funcţiile 2etodelor didactice

S+"%in-# Co2pletaţi ru,ricile ta,elului cu ele2entele caracteristice $uncţiilor 2etodelor didactice" generali#nd o,iecti%e educaţionale educaţionale ale $uncţiilor date1

C+B CT<B I

STICI

funcţia cognitivă funcţia formativ-

educativă

funcţia

instrumentală sauoperaţională

funcţia normativă

sau de optimiarea acţiunii

7,iecti%ele educaţionale ale $uncţiilor 2etodelordidactice----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------

'6



T$ni%+# Pălăria re$le@i%ăT$# 415 Criterii de clasi$icare a 2etodelor de #n%ăţă2#nt

S+"%in-# Studiaţi te@tul 4151 For2ulaţi re$lecţii personale asupra celor 2ai oportune criterii declasi$icare a2etodelor didactice" răspun#nd la #ntre,ările de 2ai ?os1

Be$lecţii personale: 111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 11111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111

1Cu2 se clasi$ică 2etodele didacitce'1Ce criterii stau la ,aa clasi$icării

MD51Cu2 2igreaă criteriile de clasi$icarede la o 2etodă la alta*1Care din clasi$icări tre,uie cunoscutăde #n%ăţător41De ce

'8



T$ni%+# Diagra2a $or2ulării unei pţiuni proceduraleT$# 41* Preentarea analitică a principalelor 2etode de #n%ăţă2#nt

S+"%in-# Studiaţi te@tul 41*1 Deconstruiţi şi apoi construiţi preentarea unei 2etode" la alegere"de pe poiţia ca %iitor #n%ăţător1

Metodaaleasă11111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111

De ce tipeste1111111111111111111111111111111111

Ce tip de strategie poateser%i111111111111111

Cu ce alte2etode s-arco2,ina1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111

Caracteristici pe care le-aş $olosi11111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111De ce11111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111

Procedee pe care le-aş aplica1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111Dece11111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111

Be$lecţii proprii ca %iitor#n%ăţător111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111

'



T$ni%+: Matricea de analiă criterialăT$# 416 Mi?loacelor de #n%ăţă2#nt

S+"%in-# Structuraţi şi co2pletaţi progresi% ceea ce cunoaşteţi despre 2i?loacele de #n%ăţă2#ntsu, $or2a ur2ătorului ta,el

P"!9,$m$ $)$n'i+,$ C$ /iu d$@+ C$ +m +?,+,+ %u") R$?,$%'ii

Concept

Bol

Principii

Funcţii

'>



T$ni%+: Ştiu9%reau să ştiu9a2 #n%ăţatT$# 4161 Clasi$icarea 2i?loacelor de #n%ăţă2#nt

S+"%in-# Studierea te@tului 41611 Studenţii lucreaă #n perec&i şi discută ti2p de *-4 2inute la$iecare ru,rică a ta,elului #n legătură cu su,iectul enunţat1

Şiu C$ %"$d %-

/iuK

V"$+u

)- /iu

C$ 1"$+u )-

/iuK

Am <n1-'+# C$ +m

<n1-'+K

5



Uni+$+ 6. O"*+ni&+"$+ ("!%$)u,ui d$ <n1-'-m<n6.01 Dim$n)iuni +,$ !"*+ni&-"ii ("!%$)u,ui d$ <n1-'-m<n6.2 Si)$mu, d$ <n1-'-m<n ($ %,+)$ /i ,$%'ii6.3 L$%'i+ %+ mi%"!)i)$m ($d+*!*i%. P"in%i(+,$,$ i(u"i d$ ,$%'ii /i )"u%u"+ +%$)!"+6.4 S"u%u"+8$+($,$ ,$%'i$iCu1in$ %$i$: $or2ă de organiare" 2od de organiare" lecţie" tip3tipologie de lecţie"

structura3etapele lecţiei1O9i$%i1$ !($"+'i!n+,$# 1a nivel de cunoaştere#- să preinte principalele 2odalităţi de organiare a acti%ităţilor didacticeA-să identi$ice trăsăturile speci$ice ale siste2ului de organiare a #n%ăţă2#ntului pe clase şilecţiiA- să de$inească lecţia ca $or2ă principală de organiare a procesului de #n%ăţă2#ntA

1a nivel de aplicare:- să descrie principalele tipuri de lecţiiA

1a nivel de integrare: - să găsească ase2ănări şi deose,iri #ntre etapele clasice ale lecţiei şi etapele 2odelului

<BB<6.01 Dim$n)iuni +,$ !"*+ni&-"ii ("!%$)u,ui d$ <n1-'-m<n

Procesul de #n%ăţă2#nt" ca activitate #ntreprinsă deli,erat" în vederea realizării unor scopuri" presupune cu necesitate o organiare 2inuţioasă" #n concordanţă cu un ansamblu dere!uli fundamentate teoretic1 +ceastă acti%itate se preintă ca un sistem comple< A #n des$ăşurareei participă nu2eroşi $actori (conţinuturi 2etodologii" procese de predare" acti%ităţi de #n%ăţare"acţiuni e%aluati%e etc)" s#nt $olosite resurse %ariate (condiţii didactico-2ateriale" 2i?loace de#n%ăţă2#nt)" presupune gestionarea unui ti2p de #n%ăţă2#nt" se sta,ileşte un siste2 de relaţii#ntre participanţii la această acti%itate (relaţii ele%-ele% A ele%-grup" intergrupale" relaţii #n%ăţători-el%i etc1)1 <$icienţa procesului" #n ansa2,lul său" este #n $ucţie de calitatea şi $ucţionalitatea$iecăruia dintre aceşti $actori" precu2 şi de ar2oniarea lor (interacţiunea opti2ă #ntre ei)1 Dinaceste considerente" a co2ple@ităţii acestui proces şi a acţiunii 2ulti$or2e a co2ponentelor acestuia" organiarea sa preintă o i2portanţă deose,ită pentru realiarea scopurilor pe care leur2ăreşte1

Ca #n 2ulte alte acti%ităţi" co2ponentele procesului didactic şi 2odul de organiare aacestuia se a$lă #ntr-o unitate organică1 ;n raportul T conţinut-formă 0, pri2ul deţine un rol

pri2ordial #n sensul că forma de or!anizare" pentru a se asigura $uncţionalitatea siste2ului"ur2eaă să $ie adecvată conţinutului1 ;n acelaşi ti2p" tre,uie recunoscut şi rolul 2odului deorganiare care nu repreintă doar cadrul e@terior al procesului" ci o latură a acestuia" a$lată #nsstr#nsă legătură cu conţinutul acti%ităţii" a cărui realiare o condiţioneaă" e@edcit#nd" prinur2are" un rol acti% asupra acestuia1

)orma de organiare este cadrul de des$ăşuare a procesului de #n%ăţă2#nt" de realiare alegăturilor posi,ile #ntre co2ponentele sale1 For2a de organiare a procesului de #n%ăţă2#nt cuprinde /ansa2,lul 2odalităţilor de

realiare a acti%ităţii didactice a ,ino2ului pro$esor-ele% #n di$erite conte@te educaţionale #n salade clasă sau #n a$ara ei" #n şcoală sau #n a$ara şcolii" $rontal" pe grupe" indi%idual sau co2,inatetc" #n con$or2itate cu o,iecti%ele instructi%-educati%e preta,ilite10 (Miron Ionescu" I1 Badu"

%idactica modernă)1Cerinţa unui #n%ăţă2#nt pentru toţi0" după o lungă perioadă a unui #n%ăţă2#nt doar

pentru unii0" ca şi sc&i2,ările #n ti2p de concepţie şi de $inalităţi ale acestuia" au i2puscăutarea unor 2odalităţi di%erse de organiare şi des$ăşurarea a instruirii3educaţiei care săsatis$acă aceste intenţii1

S1 Cristea consideră că $or2ele de organiare a acti%ităţii didactice repreintă 2odalităţilespeci$ice de proiectare a procesului de #n%ăţă2#nt la ni%elul di2ensiunii sale operaţionale"realia,ilă #n di$erite conte@te ($rontale-grupale-indi%idualeA #n clasă" #n a$ară claseiA şcolare-

5



e@traşcolare) con$or2 o,iecti%elor pedagogice ela,orate la ni%el general" speci$ic şi concret0('" p14)1

+i!ura- C,+)i?i%+"$+ ?!"m$,!" d$ !"*+ni&+"$ + ("!%$)u,ui did+%i% %!n?!"m%"i$"iu,ui d$ im( /i ,!%

M1 Ionescu propune o ta@ono2ie a principalelor modalităţi de organiare a activităţii didactice:

Activităţi frontale Activităţi de grup dirijate Activităţi individuale-lecţia-se2inarul-acti%itatea de la,orator -acti%itatea #n ca,inetele pespecialităţi-e@cursia

-%iionarea de spectacole etc1

-consultaţii-2editaţii cu scop derecuperare-e@erciţii independente-%iita #n grupuri 2iciA-cercul de ele%iA

-#ntlniri cu specialiştiA-concursuri"-sesiuni de co2unicări şire$erate-redactarea re%istelor şcolareA-de,ateri pe te2e despecialitateA-#ntlniri cu oa2eni deştiinţă" scriitori" specialiştiA-serate literare etc1

-2unca independentă şistudiul indi%idualA-e$ectuarea te2elor pentruacasăA-ela,orarea de co2puneri şialte lucrări scrise şi practiceA

-reol%area de e@erciţiiA-lectură supli2entarăA-studiul #n ,i,lioteciA-#ntoc2irea re$eratelorA-ela,orarea de proiecte"2odeleA-pregătirea şi susţinerea unor co2unicăriA-pregătirea pentru e@a2enetc1

;n $uncţie de locul des$ăşurării acti%ităţii" acelaşi autor propune o ta@ono2ie a $or2elor deorganiare a acti%ităţii didactice co2ple2entare lecţiei: Activităţi desfăşurate în şcoală! în afara clasei:k 7rganiarea de co2unitatea didactică a şcolii: consultaţii" 2editaţii" cercuri pe 2aterii"

şeători literare" ?ocuri şi concursuri şcolare" ser,ări şcolare" cenacluri" #ntlniri cu personalităţiale culturii" ştiinţei etc1

k 7rganiarea de alte instituţii cu $uncţie educati%ă: acti%ităţi de educaţie rutieră" sanitară"%iionări de spectacole etc1

Activităţi e<tradidactice:k 7rganiate de co2unitatea didactică a şcolii: e@cursii şi %iite didactice" %iionări de

spectacole" $il2e te2atice etc1

k 7rganiate de alte instituţii: ta,ere naţionale" ?udeţene de docu2entare şi creaţie"e2isiuni radio şi TG etc1 (M1 Ionescu" %idactica modernă" <ditura Dacia" Clu?- =apoca).

7!"m$ d$ !"*+ni&+"$ + ("!%$)u,ui did+%i%

A%i1i-'i <n %+d"u, !"+"u,ui

A%i1i-'i <n +?+"+ !"+"u,ui

A%i1i-'i $"+/%!,+"$

LECŢIA

C!n)u,+'i+M$di+'i+C$"%u"i,$M$)$,$ "!und$

E%u")ii,$Vi&i$,$C!n%u")u"i,$A%i1i-'i,$%u,u"+,+"i)i%$

A%i1i-'i /%!,+"$

5'



)ormele de organiare a activităţii didactice vieaă în mod e<pres 'perfecţionareacorelaţiei profesor-elev şi sunt integrate de strategia didactică în funcţie de o&iectivele sale.După nu2ărul de participanţi şi 2odul cu2 se #n$ăptuieşte relaţia pro$esor-ele% #n procesuldidactic se poate %or,i de trei forme de organiare:

• or!anizarea frontală$• or!anizarea pe !rupe$• or!anizarea individuală.

4rganiarea frontală : #n acest ca se porneşte de la perspecti%a tratării clasi de lel%i ca şicu2 toţi ele%ii ar $i egali #ntre ei1 +ceastă $or2ă organiatorică presupune utiliare strategiilor a@ate pe 2etoda e@punerii şi a con%ersaţiei1 Sarcinile de lucru" ti2pul" instru2entele şi suportul

de iniţiere s#nt de o,icei co2uneA pot $i introduse anu2ite di$erenţieri la ni%elul tipului de#ntre,ări $or2ulate şi la ni%elul ti2pului de organiare a răspunsurilor1

4rganiarea grupală/pe grupe : presupune organiarea ele%ilor (de la ' la 2ai 2ulţi ele%i) pe ec&ipe" #n $ucţie de anu2ite criterii :

_ grup o2ogen1 <le%ii s#nt grupaţi #n $uncţie de interese" capacităţi" reultate şcolareco2une şi dispun de : sarcini de instruire" #ndreu2are per2anentă a cadreului didactic" ti2p deinstruire distri,uit neuni$or2 A

_ grup eterogen : ele%ii preintă interese" capacităţi" reultate şcolare di$erenţiate şi dispunde : sarcini de instruire di$erenţiate sau co2une (di$erenţiate la ni%el de di$icultate şi c&iar lani%el de conţinut)1

Din punct de %edere pedagogic se reco2andă o ec&ili,rare a celor două $or2e1 rupulo2gen este 2ai pro$ita,il din punct de %edere intelectual" #n tinp ce grupul eterogen este 2aiadec%at integrării sociale a ele%ilor" $or2ării deprinderilor de cooperare şi cola,orare1

4rganiare individuală : presupune respectarea indi%idualităţii ele%ilor" adopt#nde-sesarcini de instruire #n concordanţ# cu ne%oile şi posi,ilităţile $iecărui ele% #n parte1

+şadar" principalele aspecte care pri%esc $or2a de organiare a procesului de #n%ăţă2#ntsunt: gruparea ele%ilor" organiarea conţinutului instruirii A structura progra2ului de des$ăşurarea procesului 9 acti%ităţi co2une" #n grup şi indi%idual A utiliarea ti2pului A 2odul #n care seasigură trecerea ele%ilorde la o etapă la alta de şcolaritate1

7rganiarea şi des$ăşurarea procesului de #n%ăţă2#nt repreintă o realitate co2ple@ă deaspecte care pri%esc :

k gruparea ele%ilor" un anu2it 2od de organiare a colecti%ităţilor şcolare" cu re$erire ladi2ensiunea grupului" criteriile de constituire" durata perioadei pentru care s#nt constituite ş1a1 Ak organiarea conţinutului instruirii" #n raport cu principalele do2enii ale cunoaşterii şi ale

pacticii sociale Ak 2odul de utiliare a ti2pului de #n%ăţă2#nt #n cadrul anului şcolar" a perioadelor

acestuia" a săptă2#nii şcolare" a ilei şcolare" durata lecţiilor etc1Ca ur2are a dina2icii %ieţii sociale" #n ansa2,lul ei" a cerinţelor ei $aţă de şcoală" o dată

cu e%oluţiile #nregistrate #n toate co2ponentele acti%ităţii de #n%ăţă2#nt" s-au produs sc&i2,ări şi#n 2odul de organiare a procesului didactic" acestea tin#nd să se a$le #n concordanţă cue@igenţele şi condiţiile societăţii1

6.2 Si)$mu, d$ <n1-'-m<n ($ %,+)$ /i ,$%'ii

;n istoria şcolii şi a #n%ăţă2#ntului au e@istat 2ai 2ulte siste2e de organiare a cestuia1 "istemul de instruire pe clase şi lecţii - organiarea pe clase şi lecţii - e2,le2atică pentrusiste2ul tradiţional de #n%ăţă2#nt- (gruparea ele%ilor pe clase" #n $uncţie de %#rstă şi ni%elul de

MODURI DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII

I=DIGID.+!;= B.PFB7=T+!

55



pregătireA organiarea conţinuturilor #n%ăţă2#ntului pe discipline distincte" cu progra2e proprii"eşalonate pe ani de studiu prin planul de #n%ăţă2#ntA organiarea instruirii pe ani şcolari cu ostructură ,ine preciatăA trecerea ele%ilor dintr-un an de studiu #n altul superior" pe criteriul

pro2o%ării pe ,aa reultatelor şcolareA des$ăşurarea acti%ităţii după orar" su, $or2ă de lecţii" cutoţi ele%ii clase respecti%e) E1+1 Co2enius a $unda2entat" #n sec GII" siste2ul de organiare a

procesului de #n%ăţă2#nt pe clase şi lecţii" care a $ost per$ecţionat apoi de I11 Pestaloi" +1

DiesterKeg" E1 F1 er,art etc1+cest siste2 a cunoscut o rapidă şi largă răsp#ndire #n <uropaA un rol i2portant #n e%oluţiasiste2ului l-au a%ut" la 2i?locul secolului trecut" er,art şi" 2ai ales" &er,artienii (T1 iller şi J1Beiri?" aceştia din ur2ă $ăc#ndu-se %ino%aţi de alunecarea spre $or2alis2 pedagogic" i2pun#ndaşa-nu2itele /trepte $or2ale0 ale lecţiei ca structură %ala,ilă pentru orice situaţie de #n%ăţare11

C#te%a caracteristici ale acestei 2odalităţi de organiare şi des$ăşurare a acti%ităţiididactice (Badu" I1T1" Co2a" M1" >) :

R gruparea ele%ilor pe clase" #n $uncţie de %#rstă şi ni%elul de pregătireAR organiarea conţinutului #n%ăţă2#ntului pe discipline distincte" cu progra2e proprii"eşalonate pe ani de studiu prin planul de #n%ăţă2#ntAR organiarea instruirii pe ani şcolari cu o structură ,ine preciatăA

R trecerea ele%ilor dintr-un an de studiu #ntr-altul" superior" pe criteriul pro2o%ării pe ,aareultatelor şcolareAR des$ăşurarea acti%ităţii după un orar" su, $or2ă de lecţii" cu toţi ele%ii clasei respecti%e1S-au cunoscut şi alte #ncercări de organiare a procesului de #n%ăţă2#nt dintre care

a2inti2: "istemul %ell-1ancaster (nu2ele a doi pedagigi englei) sau 2onitorial-sec GIII"care per2itea instruirea si2ultană a '-5 de ele%i de di$erite %#rste prin inter2ediul unui2onitor1;n acest 2od de organiare" conducătorul instruieşte direct un nu2ăr restr#ns de ele%i"nu2iţi 2onitori" care" la r#ndul lor" se ocupă $iecare de instruirea unui grup restr#ns de ele%i de%#rstă 2ică1 ;n acest $el" un singur educator realieaă-prin 2onitori1instruirea unui e$ecti% narede ele%i1

Activităţi practice şi jocuri &aate pe interesele spontane ale elevilor E1 DeKeU desc&ide#n >6 pe l#ngă .ni%ersitatea din C&icago pri2a şcoală #n care renunţa la planurile" progra2eleşi 2etodele tradiţionale" propun#nd o educaţie di$erenţiată" care %alori$ica interesele spontane aleele%ilor1 Consider#nd că #n%ăţă2#ntul tre,uie să ur2ee dru2ul parcurs de o2enire #n creareaştiinţei" DeKeU situa #n centrul $iloso$ici sale educaţionale $or2ula learning ,U doing (a #n%ăţa$ăc#nd)A

+pariţia noilor sisteme de învăţămînt -sec1 I- : "istemul-planul ,alton (nu2ele oraşului) unde clasele au $ost trans$or2ate #n ca,inete

dotate cu 2ateriale necesare unde ele%ii #şi #nsuşeau singuri cunoştinţele" iar pro$esorulinter%enea c#nd era solicitat de ele%i spre ale da #ndru2ări necesare A individualiarea totală aînvăţămîntului! în condiţiile unei programe unice planul ,alton ele%ul pri2eşte progra2a

şi #nc&eie cu pro$esorul un /contract de lucru0 prin care are o,ligaţia să-şi #nsuşească o parte dinte2eA el are li,ertate totală #n organiarea #n%ăţării" put#nd utilia la,oratoarele pe discipline şiconsulta pro$esorulA $iecare ele% e%olueaă #n rit2 propriu şi trece la o nouă etapă de #n%ăţareatunci cnd decide el" #n ur2a %eri$icării #nsuşirii cunoştinţelorA

"istemul ,ecrolQ (nu2ele pedagogului ,elgian 71 DecrolU)- organiarea activităţii pe ;centre de interes( 9 propusă de 7%ide DecrolU- centrele de interes răspund unor ne%oi u2ane$unda2entale 9 &rană" luptă contra inte2periilor" acti%itate #n co2un-şi #nlocuiesc disciplinele de#n%ăţă2nt " care $rag2enteaă #n c&ip arti$icial realitatea1 Ideea #nlocuirii o,iectelor tradiţionalede #n%ăţă2nt cu pro,le2e inspirate de realitate a $ost a$ir2ată şi concretiată şi #n S.+" deJ11 LilpatricH" care propunea organiarea instruirii pe ,aă de /proiecte0 (te2e co2ple@e)"

pentru realiarea cărora erau - necesare cunoştinţe din 2ai 2ulte do2enii şi e$ectuarea de lucrări

practice1

5*



"istemul metoda comple<elor -pre%edea #nlocuirea o,iecti%elor de #n%ăţă2#nt custudierea unor te2e co2ple@e" unde conţinutul era $or2at din cunoştinţe dintr-un do2eniucultural : o2ul" %iaşă" sănătate" etatul A

"istemul proiectelor -$ondat şi iniţiat de E1 DeKeU şi J1 LilpatricH #n S.+- se ,aa peinteresele ele%ilor #n $uncţie de care ei ele,orau proiecte #n 2od li,er alese de ei1 Pentru#ndeplinirea unui proiect s#nt asi2ilate cunoştinţe din di$erite do2enii ştiinţi$ice1

"istemul claselor mo&ile RinnetSa! după numele localităţii RinnetSa! o su&ur&ie aoraşului CBicago! unde a fost e<perimentat0 0- iniţiat de Jas&,urn #n C&icago" unde ele%ii erauorganiaţi #n clase sta,ilite (grupuri o2ogene) #n $uncţie de reultatele o,ţinute1 Pe ,aa unor teste aplicate de pro$esor" ele%ii care o,ţineau reultate ,une treceau la 2ateria respecti%ă #ntr-ogrupă superioară1 <le%ul acti%a la $iecre 2aterie cu altă grupă" o2ogenă #n pri%inţa reultatelor1Des$ăşurarea acti%ităţii #n clase organiate pe discipline- nu pe criteriul %#rstei 9 siste2ulJinnetHa 9 #ncearcă să corectee Planul Dalton" #2,in#nd acti%itatea indi%iduală cu acti%itateaco2unăA noutatea constă #n posi,ilitatea o$erită ele%ului de a $i" #n $uncţie de aptitudinile şi

per$or2anţele sale" #n clase di$erite la discipline di$erite" cu condiţia ca di$erenţa dintre clase sănu depăşească doi ani1 ;n <uropa" ideea claselor 2o,ile" pe o,iecte de #n%ăţă2#nt" şi aceea aintroducerii siste2ului opţiunilor pentru anu2ite discipline" #n $uncţie de #nclinaţiile ele%ului" au

$ost susţinute" la #nceputul secolului" de <1 Claparede1 "isteme moderne - organiarea activităţii pe grupe de elevi 9 pedagogul $rance B1

Cousinet a propus des$ăşurarea acti%ităţii pe ec&ipe construite #n 2od li,er" con%ins că grupul posedă nu2eroase %alenţe educati%e" nee@plorate de pedagogia clasicăA aceeaşi ideea stă la ,aaPlanului Eena" propus la #nceputul sec1 de Peter PetersenA grupurile sunt alcătuite #nsă dincopii de %rste şi posi,ilităţi intelectuale di$erite" pentru a genera relaţii 2ai apropiate de cele$a2iliale1

Şcoala Jaldor$" Progra2ul Step ,U Step astăi (nu2ite siste2e alternati%e)- sistemealternative- a@ate pe acti%itatea independentă a ele%ilor unde pro$esorul asigura condiţii şi2i?loace de autoeducaţie : sist1 Frainet sec 1 Franţa A sist1 Montessori- Italia" sec1 I- Asist1 Jldor$- er2ania" sec1 I- 1

Sistemul lucrului în !rup-constă #n organiarea şi des$ăşuarea acti%ităţii de #n%ăţare" dereola%are a unor sarcini prin cooperare cu a?utorul reciproc #ntre 2e2,rii grupului de lel%i1 P#nă#n preent se aplică ca o 2odalitate de acti%iare a ele%ilor şi de tratare di$erenţiată1

7rganiarea #n%ăţă2#ntului #n sistemul predării de către echipe de profesori 4Meam-Mechin!5 - constă #n organiarea ele%ilor #n grupe %aria,ile #n raport cu speci$icul acti%ităţii Agrupe 2ari care pot cuprinde ' sau 2ai 2ulte clase" c#nd li se preintă prelegeri" con$erinţe Agrupe 2ici - #n $uncţie de interesele şi ni%elul de pregătire a ele%ilor" c#nd acti%ităţile la care

participă i2pun o ast$el de organiare : discuţii" re$erate" lucrări practice" studiu indi%idual1Caracteristic acestor ' siste2e de organiare a procesului de #n%ăţă2#nt este că acti%itateaeducaţională se realieaă su, #ndru2area unor ec&ipe de pro$esori" care-şi repartieaă sarcinile

#n raport cu aptitudinile" pregătirea pro$esională şi e@perienţa pedagogică a $iecăruia1Or!anizarea învăţămîntului în cabinete, laboratoare şi ateliere şcolare" care o$eră largi posi,ilităţi de des$ăşurare #n $or2e %ariate : #n colecti%" pe ec&ipe" indi%idual de speci$iculacti%ităţii şi al o,iectului de #n%ăţă2#nt1

+şadar" #n ur2a traseului de e%oluţie a $or2elor de organiare al procesului de #n%ăţă2#nt pute2 conc&ide :

k procesul de #n%ăţă2#nt este unul organiat şi diri?at1 Toate co2ponetele sale articuleaă pentru a asigura o,iecti%ele ur2ărite" condiţion#nd reuşita de2ersului didactic1 Pentru a asigura o$uncţionalitate e$icientă procesului instructi%-educati%" s#nt adoptate di%erse $or2e de organiarea acti%ităţii1 ;n $aele incipiente ale educaţiei instruirea s-a des$ăşurat indi%idual şi selecti%1 ;nsecolul al GII-lea" pedagogul ce& Ean +2os Co2enius" a pus ,aele siste2ului de organiare a

instruirii pe clase şi lecţii, el a asociat ideea de grupare a ele%ilor pe clase cu predarea şi#n%ăţarea conţinutului instruirii prin lecţii" a?ung#nd #n acest $el" la realiarea unui #n%ăţă2#nt cucolecti%ităţi şcolare relati% o2ogene A siste2 care a cunoscut o răsp#ndire rapidă #n <uropa şi #n

54



toate ţările lu2ii1 ,atorită valenţelor formative şi informative! lecţia rămîne forma de &aă aorganiării activităţii! prin care se desfăşoară activitatea comună a clasei de elevi su&conducerea profesorului. Fiecare lecţie are un scop precis" anu2ite secvenţe de conţinut!antreneaă di%erse strategii didactice ceea ce con$eră acti%ităţii un caracter siste2atic" unitar şilogic A

k dintre toate aceste 2odalităţi organiarea pe clase şi lecţii a reistat #n ti2p şi a cunoscut

un proces de 2oderniare" do%edindu-se %ala,ilă " cu condiţia adaptării la realitatea #n sc&i2,area şcolii 1!ecţia #n ansa2,lul $or2elor e@istente este situată pe o poiţe centrală" a%#nd un rol

$unda2ental datorită %alenţelor sale 2ultiple şi este constituită dint-o succesiune de etape sausec%enţe ce se des$ăşoară #ntr-o unitate de ti2p" #n care se asigură o coordonare #ntre acti%itateade predare şi cea de #n%ăţare #n %ederea realiării $inalităţilor procesului de #n%ăţă2#nt1

Conţinutul e@pus anterior denotă $aptul" că #n 2ultitudinea de organiare şi des$ăşurare a procesului instructu%-educati%" organiarea lui pe 'clase şi lecţii( a cunoscut" 2ai cu sea2ă#ncep#nd cu %eacul trecut" cea 2ai largă răsp#ndire" $iind do2inant #n #n%ăţă2#ntul conte2poran"deşi cu unele nuanţe deose,ite" #n di%erse siste2e naţionale de #n%ăţă2#nt1 +cest 2od deorganiare a procesului didactic preintă 2ai 2ulte note caracteristice :

- se realieaă" de rugulă" cu colecti%e de lel%i" 2arc#nd" din acest punct de %edere" trecereade la un #n%ăţă2#nt preponderent indi%idual la unul colecti% A

- ele%ii s#nt grupaţi pe clase" #n cadrul $iecărui an de studiu" #n raport cu %#rsta cronologică"uneori şi #n $uncţie de %#rsta 2entală (ni%elul de de%oltare indi%iduală)" precu2 şi #n $uncţie deni%elul de pregătire1 Co2ponenţa clasei ră2#ne" de regulă" sta,ilă pe durata unui an şcolar A

- trecerea ele%ilor dintr-un an de studii #n altul" siperoior se e$ectuiaă anual" pe ,aareultatelor o,ţinute (prin pro2o%are)A

- conţinutul #n%ăţă2#ntului este organiat pe discipline de studiu distincte şi este sta,ilit prin progra2e pentru $iecare an de studiu şi structurat pe capitole (te2e 2ari)" su,capitole şisu,iecte (lecţii) A

- progra2ul şcolar este organiat pe ani şcolari" cu o durată deter2inată şi #2părţit #nsu,perioade (se2estre)" ur2ate de o %acanţă cu dată %aria,ilă" iar #n iua şcolară se des$ăşoară

potri%it unui orar sta,ilit #n $iecare unitate şcolară A- procesul de instruire şi educaţia se realieaă" #n cea 2ai 2are parte" prin lecţii şi alte

$or2e de acti%itate" de regulă" cu toţ co2ponenţii clasei1+ceste trăsături preită unele nuanţe deose,ite #n siste2ele de #n%ăţă2#nt din di%erse ţări"

dar co2ponenetele enunţate ră2#n" prin natura lor" caracteristici ale 2odului de organiare a#n%ăţă2#ntului pe clase şi lecţii1 Prpo,le2ele psi&opedagogice pe care le genereaă siste2ul deorganiare pe clase şi lecţii pri%esc trei caracteristici principale ale acestuia :

a) gruparea ele%ilor pe clase A ,) des$ăşurarea procesului de instrucţie şi educaţie prin lecţii A

c) parcursul şcolar al ele%ilor1Constiuirea claselor de elevi 1 Procesul de #n%ăţă2#nt se realieaă cu colecti%ităţi de ele%iconstiuite" pentru cele 2ai 2ulte acti%ităţi şcolare" pe clase1 +cestea reunesc ele%i #n raport de%#rsta cronologică" a%#nd particularităţi psi&o$iice co2une" speci$ice de%oltării lor ontogeneticeşi cu ni%el de pregătire apropiat" ca ur2are a unei instruiri şcolare ase2ănătoare #n etapele

precedente1 ;n acest $el" clasa de elevi preintă o colectivitate cu un anumit grad deomonegitate! ceea ce face posi&ilă realiarea întregului proces instructiv-educativ înconcordanţă cu particularităţile de vîrstă ale elvilor! cu capacităţile de învăţare proprii celor mai mulţi componenţi ai claasei. Toc2ai această omone!itate relativă a clasei face posibilăactivitatea şcolară comună cu toţi componeneţii ei.

Dar pe $ondul trăsăturilor psi&o$iice caracteristice di$eritelor %#rste" ele%ii aceleiaşi clase

se disting prin anu2ite particularităţi indi%iduale1 Dintre cele care au incidenţă 2ai 2are asupraranda2entului lor de şcoală" pot $i a2intite : de%oltarea lor intelectuală" pregătirea do,#ndităanterior" starea de sănătate" capacitatea de e$ort ş1a1 +poi" c&iar şi #n co2ponenţa unei clase de

56



ele%i constituite pe ,aa criteriului %#rstei pot e@ista di$erenţe de %#rste de un an #ntre ele%i" iar #nunele cauri (a2#nare" #2,olnă%ire" repetarea clasei etc1) de doi ani" ceea ce poate constitui sursaunor deose,iri indi%iduale ce tre,uie a%ute #n %edere #n des$ăşurarea procesului didactic1

Trăsăturile psi&o$iice indi%iduale ale ele%ilor $ac ca" prin gruparea lor #n clase dupăcriteriul %#rstei cronologice" să se realiae nu2ai o o2ogenitate relati%ă a colecti%ului clasei1 Şicu c#t aceste deose,iri dintre ele%i s#nt 2ai 2ari" cu at#t eterogenitatea clasei se accentuiaă"

$ăc#nd 2ai di$icilă adaptarea procesului de instruire şi de educaţie la posi,ilităţile di$eritelor categorii de ele%i1Pentru ca sistemul de or!anizare pe clase şi lecţii să răspundă cerinţei de adaptare a

activităţii şcolare la posibilităţile diferenţiale ale elevilor aflaţi la acelaşi nivel de şcolaritate" #n#n%ăţă2#ntul co2te2poran s#nt adoptate di%erse modalităţi1 .na dintre acestea constă în

!ruparea elevilor pe clase, după nivelul dezvoltării lor intelectuale (coe$icientul de inteligenţă"%#rsta 2entală) şi după performanţele lor şcolare, constituindu-se clase omogene I! clase denivel I1 Se organieaă" de o,icei" 5-* clase paralele" $iecare clasă reunind ele%i cu ni%elapropiat" de la cei cu reultatele cele 2ai ,une (clase $orte k)" p#nă la cei cu randa2entul cel2ai scăut (clase pentru ele%i cu de%oltare lentă)1 +cest 2od de constiuire a claselor a $oste@peri2entat #ncă de la s$#rşitul %eacului trecut şi este aplicat" #n %re2ea noastră" #n #n%ăţă2#ntul

din nu2eroase ţări1+şadar" clasele omogene I s#nt clase de ni%el di$erit" unde ele%ii cu capacităţi de #n%ăţare

apropiate s#nt supuşi unui proces de instruire adec%at acestor capacităţi şi progreseaă #n acelaşirit21 Ca ur2are" conţinutul #n%ăţă2#ntului este di$erit pentru $iecare ni%el #n parte sau" atuncic#nd este sta,ilit un conţinut unic" di$eră gradul de apro$undare1 Deşi" teoretic" este statuatătrecerea ele%ilor de la o clasă la alta de un ni%el superoior" atunci c#nd progresele lor #i#ndreptăţesc" aceasta se produce $oarte rar1 +poi" aparteneţa unor ele%i la o clasă de un ni%el 2aiscăut T ?ustificată 0 prin incapacitatea lor de a lucra #n rit2ul colegilor 2ai ,uni" genereaă unsenti2ent de T inferioritate 0, cu e$ecte descura?atoare" şi are" statornicirea şi c&iar ad#ncireadi$erenţelor #ntre ele%i1 Pe 2ăsura trecerii dintr-un an de studiu #n altul" di$erenţele dintreco2ponenţii unei pro2iţii se ad#ncesc1

;n 2ulte siste2e de #n%ăţă2#nt" inclisi% #n siste2ul nostru şcolar" #n cocncordanţă cucerinţa egaliării şanselor copiilor şi tinerilor de a accede pe treptele superioare de instruire"adaptarea acti%ităţii instructi%-educati%e la particularităţile psi&o$iice ale unor grupuri de ele%idin clase eterogene se realieaă prin :

#2,inarea acti%ităţii cu clasa #ntregă" #n co2ponenţa ei o,işnuită" eterogenă" cu acti%ităţispeci$ice de instruire adaptate unor categorii de elel%i : de spri?inire (recuperare) a celor care aune%oie de a?utor supli2entar A de pregătire intensă a ele%ilor cu aptitudini" apţi să realiae

per$or2anţe 2ai #nalte A de apro$undare şi lărgire a oriontului de cunoaştere a unor do2eniiş1a1 A

adoptarea unor structuri de lecţii care per2it" #n unele sec%enţe ale acestora" #2,inarea

2uncii independente a celor 2ai 2ulţi ele%i ai clasei cu acţiuni de diri?are ne2i?locită aacti%ităţii de #n%ăţare a ele%ilor cu capacităţi de #n%ăţare 2ai reduse A alternarea ?udicioasă" ec&ili,rată" a di%erselor 2oduri de instruire : $rontală" pe grupe şi

indi%iduală A di$erenţierea conţinuturilor sarcinilor de lucru (ca %olu2 şi gard de di$icultate) pentru

acti%itatea independentă a ele%ilor #n lecţie sau pentru acti%itatea de acasă (siste2ul $işelor cucerinţe di$erite) A

sti2ularea" pe parcursul lecţiilor" a tuturor ele%ilor clasei" prin distri,uirea #ntre,ărilor #nraport cu posi,ilităţile lorA

organiarea şi diri?area a?utorului reciproc #ntre ele%i etc1 ,esfăşurara procesului de învăţămînt pe lecţii. !iteratura de specialitate denotă $asptul că

ter2enul lecţie pro%ine din latinescul lectio" deri%at din le!ere" care #nsea2nă lectură cu glas tarea unui 2anuscris i2portant1 ;nsăşi lecţia se de$ineşte ca /2icrostructură pedagogică ce reuneşte"

58



#ntr-o unitate $uncţională" totalitatea acţiunilor şi 2i?loacelor i2plicate #n procesul de instruire lao oră şcolară0 ]71 7prea^1

I1 Cerg&it (>5) re2arcă o anu2ită a2,iguitate #n se2antica ter2enului: lecţia e de$inităca $or2ă a procesului de #n%ăţă2#nt (/$or2ă de ,aă0" /$or2ă principală0 /$or2ă $unda2entală/$or2ă centrală0 etc)" dar nu e de$inită totdeauna şi ca unitate didactică $uncţională" centrată peo,iecti%e şi i2plic#nd conţinuturi didactice şi strategii de des$ăşurare şi e%aluare ,ine

deter2inate1!ecţia" precieaă I1 Cerg&it este o /entitate de #n%ăţă2#nt" care este ce%a 2ai 2ult dec#t o$or2ă sau un cadru ce organiare a instrucţiei" căci presupune 2ecanis2e şi legităţi destructurare şi $unc-ţionare ce tre,uie ,ine cunoscute01

71 7prea de$ineşte lecţia ca /2icrostructură pedagogică ce reuneşte" #ntr-o unitate$uncţională" totalitatea acţiunilor şi 2i?loacelor i2plicate #n procesul de instruire la o oră şcolară1

+şadar" lecţia tre,uie pri%ită" deci" ca un 2icrosiste2 pedagogic" care redă i2aginea #nsăşia procesului de #n%ăţă2#nt ca 2acrostructură pedagogicăA co2ponentele" caracteristicile şiconcepţia care $unda2enteaă procesul de #n%ăţă2#nt se regăsesc toate" la ni%elul lecţiei(Cerg&it" I1" >5" p1 *)1 ;n spiritul acestei concepţii siste2ice asupra lecţie1" I1 Cerg&it propuneun 2odel tridi2ensional al %aria,ilelor lecţiei" identi$ic#nd:

1 di2ensiunea $uncţională (orice lecţie presupune un scop şi o,iecti%e ,ine deter2inate)A'1 di2ensiunea structurală (orice lecţie anga?eaă resurse u2ane" 2ateriale şi de conţinut"

presupune selectarea unor 2etode şi 2i?loace de #n%ăţă2#nt" se realieaă #ntr-un ti2pdeter2inat şi #ntr-un 2ediu pedagogiciA

51 di2ensiunea operaţională (%ieaă des$ăşurarea lecţiei cu strategii şi procese speci$ice"şi e%aluarea cu $uncţie de opti2iare)1

Tradiţional" lecţia este de$nită de ur2ătoarele caracteristici:R este forma or!anizatorică de bază a procesului de învăţămînt$@ este formă de activitate comună unei clase de elevi$@ se realizează sub conducerea profesorului$@ asi!ură cadrul pentru realizarea unor sarcini de învăţare$@ utilizează un conţinut bine stabilit, prelucrat, adaptat$@ se desfăşoară într-un timp determinat$@ utilizează anume metode, mi?loace, moduri de acţiune$@ permite realizarea unor scopuri, obiective specifce şi operaţionale$@ permite realizarea unităţii predare>învăţare>evaluare$@ necesită o or!anizare sufcient de ri!uroasă a elementelor antrenate1

Deaceea" cea de a doua trăsătură generală a siste2ului pe clase şi lecţii ,esfăşurarea procesului de învăţămînt pe lecţii o reprezintă or!anizarea conţinutului pe discipline de studiu, predarea acestora după orar, printr-o succesiune de lecţii 4activităţi5, ca unităţi de bazăale procesului de învăţămînt.

!ecţia constituie $or2a principală #n care este organiată şi se des$ăşoară acti%itateacadrului didactic cu ele%ii unei clase1 <a %ieaă realizarea unor obiective instructi%-educati%e"are un conţinut de$init" o anu2ită structură şi un ti2p deter2inat de des$ăşurare" presupuneutiliarea unor 2oduri de lucru" a unor 2oduri de lucru" a unor 2etode" procedee şi 2i?loace de#n%ăţă2#nt1 Prin ur2are" poate $i de$inită ca activitate comună cu elevii unei clase #n %ederearealiării unor o,iecti%e instructi%e-educati%e deter2inate" #n cadrul căreia se asi!ură predareaunui conţinut, or!anizarea şi diri?area activităţii de învăţare al elevilor.

+cti%itatea de instrucţie şi educaţie adoptă di%erse $or2e de organiare" deter2inate de2ultitudinea şi 2area %arietate a scopurilor şi o,iecti%elor acesteea" de speci$icitateaconţinutului" de ne%oia utiliării unei ga2e di%erse de 2etode şi 2i?loace de #n%ăţă2#nt ş1a1 ;nanasa2,lul nu2eroaselor tipuri de acti%ităţi instructi%-educati%e" lecţia deţine un loc central"

concentr#nd cea 2ai 2are parte a acestei acti%ităţi şi disting#ndu-se printr-o riguroasă organiare1<a condenseaă toate atri,utele procesului de #n%ăţă2#nt şi #ndeplineşte" #n relaţie cu celelalte

5



$eluri de acti%ităţi" $uncţia de orientare a acestora" pentru realiarea o,iecti%elor instrucţiei şieducaţiei1

Prin ordonarea logică a conţinutului instruirii în unităţi didactice corespunătoare $iecăreilecţii" ansa2,lul lecţiilor asi!ură predarea sistematică a disciplinelor de învăţămînt şi realiareao,iecti%elor pedagogice proprii acestora1 Totodată" %arietatea acţiunilor şi proceselor pe care le#ncorporeaă-co2inicarea in$or2aţiei" repetarea" consolodarea şi siste2atiarea acesteia" ca şi

e@erciţiile de aplicare a cunoştinţelor şi e$ectuarea unor operaţii 2etale" logice" cu acestea-$aceca lecţie să repreinte un antrena2ent spiritual co2ple@" o 2odalitate e$icace de #n%ăţare"asigur#nd #n acest $el #nsuşirea te2einică a conţinuturilor instruirii" $or2area co2petenţelor %iate1

Conco2itent cu realiarea o,iecti%elor instructi%e" prin e@erciţiul intelectual pe care #lrealieaă" lecţia constituie acti%itatea cu rol &otăr#tor #n planul de%oltării capacităţilor intelectuale ale ele%ilor1 ;n acelaşi ti2p" prin #ntreaga organiare şi des$ăşurare-care presupunedin partea ele%ilor integrarea #n grupul clasei" respectarea progra2ului şi nor2elor %ieţii şcolare"reglarea per2anentă a conduitei #n raporturile cu colegii ş121d1 lecţia e@ercită o in$luienţăsiste2atică cu $uncţie $or2ati%ă su, raportul 2odelării unor trăsături de personalitate" a%#ndincidenţă puternică asupra randa2entului şcolar al ele%ilor1 Des$ăşurarea acti%ităţii şcolare" prin

lecţii" $or2eaă ele%ilor o,işnuinţa de a 2unci siste2atic" culti%ă perse%erenţa" responsa,ilitatea pentru #ndeplinirea #ndatoririlor şcolare" conduita disciplinată" 2oti%aţia pentru acti%itateaşcolară ş1 a1

Dar învăţarea, pri%ită ca acti%itate de ,aă a procesului didactic şi ca scop al acestuia" nueste un act spontan şi nu se realieaă dintr-o dată1 <a are" #n cele 2ai 2ulte cauri caracter

procesual" i2plc#nd parcurgerea 2ai 2ultor etape" $iecare dintre acestea #ndeplinind $uncţiispeci$ice1 Dease2enea" învăţarea completă şi temeinică, în cadrul activităţii şcolare" serealieaă prin inter2ediul 2ai 2ultor procese : de co2unicare şi #nsuşire a cunoştinţelor" derecapitulare şi iste2atiare" de $or2are a capacităţilor3capa,ilităţilor" de e%aluare a reultatelor şcolare1 ;n des$ăşurarea procesului de #n%ăţă2#nt s#nt preentate toate aceste acţiuni" eleconstituind sarcini didactice $unda2entale ale lecţiilor1

6.3 L$%'i+ %+ mi%"!)i)$m ($d+*!*i%. P"in%i(+,$,$ i(u"i d$ ,$%'ii /i )"u%u"+ +%$)!"+Co2,inarea speci$ică a tipurilor de acti%ităţi educaţionale sus a2intite" ca şi a 2etodelor şi

2i?loacelor de instruire conduce la nu2eroase şi %ariate 2oduri de structurare a lecţiilor" di$erite prin natura contri,uţiei lor la realiarea scopurilor ur2ărite #n acti%itatea şcolară1

Tipul de lecţie dese2neaă un 2od de concepere şi realiare a lecţiei" o categorie a Secţieice preintă o unitate structurală cu %aloare orientati%ă1

;n $uncţie de o,iecti%ul general al lecţiei" se identi$ică anu2ite tipuri de lecţie unde $iecaretip are o structură proprie" dar nu $i@ă" rigidă" ci una $le@i,ilă" desc&isă" ce per2ite adaptări şidi%ersi$icări #n $uncţie de %aria,ilele ce de$inesc conte@tul intern şi e@tern al instruirii (speci$iculdisciplinei de studiu" particularităţile clasei de ele%i" strategia 2etodologică şi 2i?loacele de

#n%ăţă2#nt utiliate #n procesul instruirii" locul lecţiei #n siste2ul acti%ităţilor didactice etc)1!iteratura de specialitate precieaa 2ai 2ulte tipuri de lecţii" prin tip de lecţie #nţeleg#ndu-se unanu2it 2od de construire şi #n$ăptuire a lecţiei" deter2inat cu deose,ire de o,iecti%ul$unda2ental ur2ărit1 Se poate spune că el repreintă o a,stractiare şi o generaliare a unor ele2ente co2une 2ai 2ultor lecţii1

Pe ,aa cercetării opiniei di%erşilor autori" pute2 conc&ide asupra nu2ărului de tipuri cel2ai $rec%ent e@pri2at" anu2e cinci tipuri:

• de predare de in$or2aţieA• de $or2are de deprinderi şi priceperi de lucruA• de consolidare şi siste2atiareA• de e%aluare (%eri$icare şi apreciere)A• 2i@tă1

5>



Indi$erent de tip" lecţia 2odernă" pentru a $i o lecţie 2odernă şi adec%ată #n%ăţă2#ntului$or2ati%" tre,uie să corespundă ur2ătoarelor caracteristici:

să $ie a@ată pe o,iecti%e şi" #n $inal" pe $or2area de co2petenţeA să $ie centrată pe ele%i: acti%itatea #n%ăţătorului #n cadrul lecţiei constituie" de

regulă" 5O" iar acti%itatea ele%ilor-8O din ti2pul eiA să re$lecte o 2aterie de studiu raţional selectată de către #n%ăţător"

să $ie a@ată pe 2etode opti2e de predare-#n%ăţare-e%aluare" corelate cu 2i?loacee$iciente de #n%ăţă2#ntA

să $ie a@ată pe parteneriat de tipul #n%ăţător-ele%" ele%-ele%-ele%-#n%ăţătorA să $ie $unda2entată pe realiarea triadelor: cunoştinţe-capacităţi3deprinderi-

atitudiniA predare-#n%ăţare-e%aluareA să $ie ,aată pe di%ersitatea $or2elor" 2etodelor şi te&nicilor de e%aluare aplicate

#n cadrul lecţiei1Garia,ilele procesului de instruire deter2ină" #n interiorul $iecărei categorii sau al $iecărui

tip de lecţie" %ariante ale tipului de ,aă1Tipologia lecţiei dese2neaă un 2od de concepere şi realiare a lecţiei" o categorie a

lecţieie ce preintă o unitate structurală cu %aloare orientati%ă1Deter2inarea unei tipologii a lecţiilor #şi de2onstreaă utilitatea practică prin aceea că ea#i orienteaă pe pro$esori #n sta,ilirea" de $iecare dată" a structurii opti2e a acestora şi #n creareasituaţiilor care asigură realiarea o,iecti%elor ur2ărite" #nlătur#nd $or2alis2ul şi i2pro%iaţia #ndes$ăşurarea lor1 ;n acest sens" pentru #nţelegerea şi utiliarea e$icientă #n practica şcolară atipologiei lecţiilor" tre,uie 2enţionat că structura $iecărui tip de lecţie preintă o 2are %arietate"#n $uncţie de nu2eroase %aria,ile: ni%elul de şcolaritate" conţinutul acesteia" speci$icul disciplineide #n%ăţă2#nt" condiţiile concrete #n care se des$ăşoară" paricularităţi ale clasei de ele%i ş121d1 Cualte cu%inte" de$inirea unui tip de lecţie nu presupune o structură unică" un şa,lon pentru toatesituaţiile de instruire" ci contureaă cadrul general al des$ăşurării" #n 2oduri %ariate" alecţiilor care aparţin tipului respecti%1

Preocupările actuale pri%ind tipologia lecţiei precieaă" că pot $i luate #n considerare şi altecriterii organiatorice:- specificul disciplinelor şcolare$- specificul învăţării diferitelor cate!orii de conţinuturi (deprinderi" a,ilităţi" capacităţi"

atitudini)A- locul desfăşurării (#n ca,inete" la,oratoare" %iite" e@cursii etc1)A- modul de or!anizare a activităţii cu elevii ($rontal" indi%idual" pe grupe)A- după sistemul de metode dominant (prin co2unicare" acţiune)A- conform treptelor de şcolarizare etc.Clasificarea tipurilor de lecţii după criteriul competenţei 1ecţia modernă şi specificul ei

Tipurile de lecţii ce ur2ăresc a $i realiate la proiectarea unei lecţii centrate pe $or2area de

co2petenţe la treapta pri2ară de #n%ăţă2#nt reco2andate de către pedagogia conte2porană" dar şi de e@perţii #n ela,orarea curriculu2ului 2oderniat din Bepu,lica Moldo%a (') s#nt :

. 1ecţia de formare a capacităţilor de do&îndire a cunoştinţelor . 1ecţia de formare a capacităţilor de înţelegere a cunoştinţelor . 1ecţia de formare a capacităţilor de aplicare a cunoştinţelor 8. 1ecţia de formare a capacităţilor de analiă-sinteă a cunoştinţelor 8. 1ecţia de formare a capacităţilor de evaluare a cunoştinţelor.8. 1ecţia mi<tă+ceastă clasi$icare a lecţiilor este %ala,ilă pentru sec%enţe didactice e@tinse" de e@2plu #n

cadrul unui 2odul de studiu" unui capitol1Practica proiectării şi de%oltării curriculare a acti%ităţii didactice con$ir2ă i2portanţa

lecţiei co2,inate (2i@te)" lecţie centrată prioritar pe realiarea interdependenţei o,iecti%e-conţinuturi-2etodologie-e%aluare şi a corelaţiiolr pedagogice #n%ăţător-ele%" ele%-ele%-ele%-#n%ăţător1

*



1ecţia com&inată/mi<tă - lecţie centrată prioritar pe realiarea interdependenţeio,iecti%e3co2petenţe 9 conţinuturi 9 2etodologie - e%aluare şi a corelaţiilor pedagogice#n%ăţător-ele%" ele%-ele%" ele%-#n%ăţător1

V+"i+n$,$ $i#7rganiarea clasei (2o2ent organiatoric)Beactualiarea structurilor anterioare" %eri$icarea te2ei pentru acasă

Preentarea opti2ă a conţinutuluiConsolidarea 2ateriei şi $or2area capacităţilor:a1 - la ni%el de reproducereA

,1 - la ni%el producti%" cu unele trans$eruri #n alte do2enii<%aluarea: curentă" $ără aprecieri cu note pentru 2ateria nouăA su2ati%ă" cu aprecieri cu

note pentru 2ateria studiată anterior1Qilanţul lecţiei1 Concluii+nunţarea te2ei pentru acasă1O"*+ni&+"$+ %,+)$i3M!m$nu, !"*+ni&+!"i% presupune centrarea pe aspecte

organiatorice care pri%esc preenţa ele%ilor" disciplina" #ndeplinirea anu2itor o,ligaţiilor #ncadrul clasei de către aceştia crearea unor condiţii $a%ora,ile ,unei des$ăşurări a acti%ităţii

(durata este in%ers proporţionată cu e@perienţa şcolară a ele%ilor)1R$+%u+,i&+"$+ )"u%u"i,!" +n$"i!+"$ 1$"i?i%+"$+ $m$i ($n"u +%+)-. De 2ulte ori se

poate %or,i de doua aspecte: %eri$icarea te2elor aplicati%e acasă şi %eri$icarea conţinuturilor #ngeneral:

- %eri$icarea reultatelor de ordin aplicati% ale ele%ilor (te2e scrise" desene" te2e de ordin practic)A este posi,il să se $acă o %eri$icare co2pletă" atunci c#nd te2ele sunt scurte" iar reol%ările sunt strict identiceA #n alte cauri" instructorul (#n%ăţătorul" pro$esorul) are o,ligaţia dea controla şi e%alua caietele de te2e ale ele%ilor" #n a$ara orelor de clasă A

- %eri$icarea conţinuturilor lecţiei #n general: c&estionarea" a 5-* sau 2ai 2ulţi ele%i" #n$uncţie de natura 2ateriei şi #nestrarea didactico-2aterială a şcoliiA la 2aterii din categoria celor u2aniste" dialogul este 2ai puţin producti%" put#nd $i ascultaţi 5-* ele%iA la cele de tip real"adăug#nd şi preenţa 2i?loacelor didactice #n ca,inetele de specialitate" nu2ărul celor ascultaţi

poate $i si2ţitor 2ai 2are1 <ste etapa care" prin tradiţie" se #nc&eie cu notă pentru toţi ceiascultaţi: ai" #nsă se pune accent şi pe $uncţia $or2ati%ă a e%aluării" ceea ce #ngăduie $inaliareanotării şi pe ,aa 2ai 2ultor %eri$icări consecuti%e1

P"$&$n+"$+ !(im- + %!n'inuu,ui care presupune 2o2entele :- un 2o2ent de realiare a legăturilor #ntre lecţia nouă şi cele anterioare unde pro$esorul

apeleaă la di%erse 2etode aşa cu2 ar $i con%ersaţia" e@punerea" ele2ente de pro,le2atiare etc1 pentru a introduce ele%ilor către noul su,iect" pentru a-i 2oti%a şi a le trei interesul" dar şi pentru a puncta ideile ancoră pe care se %a spri?ini #n predarea noului conţinutA

- preentarea titlului noii te2e" a o,iecti%elor ($inalităţilor) şi a sarcinilor de lucru pentru

ele%i (unii autori consideră că e ,ine să se preinte ele%ilor şi un plan al acti%ităţii" pe ,aa căruiasă se des$ăşoare preentarea noului su,iect)A- des$ăşurarea acti%ităţii #n con$or2itate titlul şi $inalităţile sta,iliteA se des$ăşoară de o,icei

pe sec%enţe" #ntr-o #nlănţuire pe c#t posi,il logică" $iecare sec%enţă put#ndu-se #nc&eia cu oe%entuală concluieA după ca" se poate proceda la reluarea $iecărei sec%enţa de către ele%i pentrurepetare sau e@ersare" #n alternare cu predareaA

- #ntre,ări ale ele%ilor către propunător" #n legătură cu ceea ce s-a predat" cu rostul de a neasigura de li2pei2ea su$icientă a receptării conţinuturilor1

C!n)!,id+"$+ m+$"i$i /i ?!"m+"$+ %+(+%i-'i,!". Se poate realia #ntr-o $or2ă 2ai a2plăsau 2ai succintă #n $uncţie de 2odul #n care pro$esorul s-a ocupat de acest aspect pe parcursul

predării1 +şadar poate să constea" $ie dintr-o reluare 2ai largă" prin #ntre,ări recapitulati%e"

#nsoţite de e@ersare- atunci c#nd e@ersarea nu s-a $ăcut pe $iecare sec%enţă a predăriiA $ie din unasuccintă" prin c#te%a #ntre,ări care doar să re$acă traiectoria lecţiei" c#nd e@ersarea a $ost e$ectuată#n paralel cu predarea1

*



T$m+ ($n"u +%+)- put#nd $i intitulată şi / o,ligaţii %iitoare0" repreintă desc&iderea spreetapa %eri$icării din lecţia ur2ătoare1 7 %iiune nor2ală asupra acestei %erigi pretinde să i de deaşi atenţia cu%enită" #n clasele pri2are $iind indicată" pe l#ngă lă2urirea co2pletă a te2ei" c&iar #nceperea reol%ării acesteia #ncă din clasă1

;n pri%inţa 2etodelor prin care ea se #n$ăptuieşte" ele pot $i oricare din siste2" dată $iindrepreentarea aici a tuturor acti%ităţilor didactice1

Fiecare dintre cele cinci tipuri de lecţii şi lecţia co2,inată" cuprinde un ansa2,lu desec%enţe-co2ponenetele structurale ale lecţiei1 1ecţia de formare a capacităţilor de do&îndire a cunoştinţelor %ieaă prioritar $or2area

capacităţilor de do,#ndire a cunoştinţelor1 +cest tip de lecţie are un o,iecti% didactic$unda2ental: do,#ndirea de cunoştinţe (şi" pe ,aa acestora" de%oltarea unor capacităţi şiatitudini intelectuale)1 C#nd o,iecti%ul didactic $unda2ental al lecţiei #l constituie #nsuşirea unor cunoştinţe noi" celelalte etape corespunătoare tipului 2i@t sunt preente" dar au o pondere 2ult2ai 2icăA ponderea celorlalte etape este deter2inată" #n principal" de %#rsta ele%ilor1

V+"i+n$,$ $i #7rganiarea clasei (2o2entul ganiatoric) Beactualiarea structurilor anterioare" %eri$icarea te2ei pentru acasă

Preentarea opti2ă a conţinutului nou Diri?area #n%ăţării Consolidarea 2ateriei şi $or2area capacităţilor (la ni%el de reproducere) <%aluarea (curentă" instructi%ă" $ără aprecieri cu note) Qilanţul lecţiei1 Concluii+nunţarea te2ei pentru acasă

1ecţia de formare a capacităţilor de înţelegere a cunoştinţelor- %ieaă prioritar $or2areacapacităţilor de #nţelegere a cunoştinţelor do,#ndite anterior1

V+"in$,$ $i :7rganiarea clasei (2o2ent organiatoric)Beactualiarea structurilor anterioare" %eri$icarea te2ei pentru acasăConsolidarea 2ateriei şi $or2area capacităţilor:- la ni%el de reproducereA- la ni%el producti%1*1 <%aluarea (curentă" instructi%ă" $ără aprecieri cu note)Qilanţul lecţiei1 Concluii+nunţarea te2ei pentru acasă1

1ecţia de formare a capacităţilor de aplicare a cunoştinţelor , %ieaă prioritar $or2areacapacităţilor de aplicare a cunoştinţelor do,#ndite şi #nţelese anterior1

V+"i+n$,$ $i#7rganiarea clasei (2o2ent organiatoric)

Beactualiarea structurilor anterioare" %eri$icarea te2ei pentru acasăConsolidarea 2ateriei şi $or2area capacităţilor:- la ni%el producti%A- la ni%el de trans$eruri #n alte do2enii1<%aluarea ($or2ati%ă de tip su2ati%" cu aprecieri cu note)Qilanţul lecţiei1 Concluii+nunţarea te2ei pentru acasă1

1ecţia de formare a capacităţilor de analiă-sinteă a cunoştinţelor , %ieaă prioritar $or2area capacităţilor de analiă-sinteă a cunoştinţelor do,#ndite" #nţelese şi aplicate anterior1

V+"i+n$,$ $i# 7rganiarea clasei (2o2ent organiatoric)

Geri$icarea te2ei pentru acasă+nalia-sintea 2ateriei teoretice studiate (siste2atiarea" clasi$icarea"generaliarea)

*'



+nalia-sintea 2etodelor de reol%are studiate:- la ni%el producti%" cu trans$eruri #n alte do2eniiA- la ni%el creati%1<%aluarea ($or2ati%ă de tip su2ati%" cu aprecieri cu note)

1ecţia de formare a capacităţilor de evaluare a cunoştinţelor , %ieaă prioritar $or2areacapacităţilor de e%aluare critică a cunoştinţelor do,#ndite" #nţelese" aplicate şi interpretate

analitico-sintetic anterior1V+"i+n$,$ $i7rganiarea clasei (2o2ent organiatoric)Instrucţiuni pri%ind realiarea lucrării de e%aluareBealiarea lucrării de e%aluare (testul" lucrarea practică" lucrarea de la,orator"

proiectul" autoe%aluarea etc1)Qilanţul lecţiei1 Concluii+nunţarea te2ei pentru acasă

1ecţia mi<tăV+"i+n$,$ $i#7rganiarea clasei (2o2ent organiatoric)

Beactualiarea structurilor anterioare" %eri$icarea te2ei pentru acasăPreentarea opti2ă a conţinutuluiConsolidarea 2ateriei şi $or2area capacităţilor:a1 - la ni%el de reproducereA

,1 - la ni%el producti%" cu unele trans$eruri #n alte do2enii<%aluarea: curentă" $ără aprecieri cu note pentru 2ateria nouăA su2ati%ă" cu aprecieri cu

note pentru 2ateria studiată anterior1Qilanţul lecţiei1 Concluii+nunţarea te2ei pentru acasă1

*5



Clasificarea tipurilor de lecţii după criteriul competenţei:

TIPUL LECŢIEI CARACTERISTICA SECVENŢELE LECŢIEId$ ?!"m+"$ +%+(+%i-'i,!" d$d!9<ndi"$ +%un!/in'$,!"

%ieaă prioritar $or2areacapacităţilor de do,ndire acunoştinţelor

• 7rganiarea clasei (2o2ent organiatoric)• Beactualiarea structurilor anterioare" %eri$icarea te2ei

pentru acasă• Preentarea opti2ă a conţinutului nou

• Diri?area #n%ăţării• Consolidarea 2ateriei şi $or2area capacităţilor (la ni%el de

reproducere)• <%aluarea (curentă" instructi%ă" $ără aprecieri cu note)• Qilanţul lecţiei1 Concluii• +nunţarea te2ei pentru acasă1

d$ ?!"m+"$ +%+(+%i-'i,!" d$

<n'$,$*$"$ +%un!/in'$,!"

%ieaă prioritar $or2areacapacităţilor de #nţelegere acunoştinţelor do,nditeanterior


pentru acasă• Consolidarea 2ateriei şi $or2area capacităţilor:- la ni%el de

reproducereA- la ni%el producti%1• <%aluarea (curentă" instructi%ă" $ără aprecieri cu note)• Qilanţul lecţiei1 Concluii• +nunţarea te2ei pentru acasă1

d$ ?!"m+"$ +%+(+%i-'i,!" d$+(,i%+"$ +%un!/in'$,!"

%ieaă prioritar $or2areacapacităţilor de aplicare acunoştinţelor do,ndite şi#nţelese anterior)A


pentru acasă• Consolidarea 2ateriei şi $or2area capacităţilor:- la ni%el

producti%A- la ni%el de trans$eruri #n alte do2enii1• <%aluarea ($or2ati%ă de tip su2ati%" cu aprecieri cu note)• Qilanţul lecţiei1 Concluii• +nunţarea te2ei pentru acasă1

d$ ?!"m+"$ +

%+(+%i-'i,!" d$+n+,i&-)in$&- +%un!/in'$,!"

%ieaă prioritar $or2area

capacităţilor de analiă-sinteă a cunoştinţelordo,ndite" #nţelese şiaplicate anterior

• 7rganiarea clasei (2o2ent organiatoric)•

Geri$icarea te2ei pentru acasă• +nalia-sintea 2ateriei teoretice studiate (siste2atiarea"

clasi$icarea" generaliarea)• +nalia-sintea 2etodelor de reol%are studiate: - la ni%el

producti%" cu trans$eruri #n alte do2eniiA- la ni%el creati%1• <%aluarea ($or2ati%ă de tip su2ati%" cu aprecieri cu note)• Qilanţul lecţiei1 Concluii• +nunţarea te2ei pentru acasă1

d$ ?!"m+"$ +%+(+%i-'i,!" d$$1+,u+"$ +%un!/in'$,!"

%ieaă prioritar $or2areacapacităţilor de e%aluarecritică a cunoştinţelordo,ndite" #nţelese" aplicate

şi interpretate analitico-sintetic anterior

• 7rganiarea clasei (2o2ent organiatoric)• Instrucţiuni pri%ind realiarea lucrării de e%aluare• Bealiarea lucrării de e%aluare (testul" lucrarea practică"

lucrarea de la,orator" proiectul" autoe%aluarea etc1)• Qilanţul lecţiei1 Concluii• +nunţarea te2ei pentru acasă1

mi- lecţie centrată prioritar perealiarea interdependenţeio,iecti%e 9 conţinuturi 92etodologie - e%aluare şi acorelaţiilor pedagogice#n%ăţător-ele%" ele%-ele%"ele%-#n%ăţător1

R 7rganiarea clasei (2o2ent organiatoric) R Beactualiarea structurilor anterioare" %eri$icarea te2ei

pentru acasă R Preentarea opti2ă a conţinutului R Consolidarea 2ateriei şi $or2area capacităţilor: - la ni%el

de reproducereA - la ni%el producti%" cu unele trans$eruri #n altedo2enii

R <%aluarea:- curentă" $ără aprecieri cu note pentru 2aterianouăA - su2ati%ă" cu aprecieri cu note pentru 2ateria studiatăanterior1

RQilanţul lecţiei1 Concluii R+nunţarea te2ei pentru acasă1

4&servaţii:

**



k ;n structura lecţiei" sec%enţele /Qilanţul lecţiei1 Concluii0 şi /+nunţarea te2ei pentruacasă0 pot $i" la dorinţă" sc&i2,ate #ntre ele1

k ;n $uncţie de necesitate" %eri$icarea te2ei pentru acasă poate $i at#t cantitati%ă" c#t şicalitati%ă1

k Concluiile lecţiei %or conţine at#t aspecte cantitati%e" c#t şi aspecte calitati%e16.4 S"u%u"+"$+ ,$%'i$i du(- )$%1$n'$,$ in)"u%'i!n+,$

După cu2 a2 constat #n conţinutul anterior" lecţia pri%eşte deopotri%ă acti%itatea pro$esorului şi a ele%ilor" instrucţia şi educaţia" in$or2area ele%ilor şi $or2area acestora" toate$iind su,su2ate procesului de predare-#n%ăţare1

Din altă perspecti%ă" lecţia constiuie un ansa2,lu de 2oduri de lucru" de acţiuni şi operaţiice 2arc&eaă etape3sec%enţe corelate care se succed #n procesul instruirii3#n%ăţării1 Beuşitalecţiei este dependentă" #nainte de orice" de 2ăsura #n care" prin structura ei internă şi #ndes$ăşurarea ei" realieaă interacţiunea şi interdependenţa dintre %aria,ilele3co2ponenetelede$initorii ale procesului didactic1 +cestea pri%esc :

_ o&iectivele instructiv-educative ale lecţiei" pe care #n%ăţătorul #şi propune să le reliee prin lecţia repecti%ă1 <le s#nt concretiate de #2%ăţător #n cerinţe care se %or trans$or2a" prin#n%ăţare" #n #nsuşiri ale personalităţii su,iecţilor (sc&i,ări de ordin cogniti%" i2pti2ă un anu2it

sens #ntregii acti%ităţi pe care o cuorinde lecţia repecti%ă A_ conţinutul lecţiei " concretiat #n in$or2aţia şi 2esa?ele e&iculate #n des$ăşurarea lecţiei"

o du,lă condiţie a celor două %aria,ile 2enţionate : prima pri%eşte concordanţa deplină ce tre,uie să e@iste #ntre acestea A conţinutul este principalul operator prin care se realieaă o,iecti%ele sta,ilite Aa doua e%idenţiaă necesitatea concentrătii de2ersului de instruire pe conţinuturileesenţiale #n ?urul cărora este %e&iculată o cantitate 2ai a2re sau 2ai redusă de in$or2aţiicu caracter au@iliar (in$or2aţie a?utătoare)1 Disocierea acestor două co2ponente deconţinut constiutie una dintre condiţiile principale ale e$icacităţii instruirii3#n%ăţării A

_ ela&orarea şi punerea în aplicare a unei startegii de instruire1 <a pri%eşte acti%itatea#n%ăţătorului (de predare) şi acti%itatea ele%ilor (de #n%ăţare)1 Din perspecti%a #n%ăţătorului ea

poate $i" predo2inant" e@poiti%ă" euristică" pro,le2atiată" după cu2 raportată la #n%ăţare" poatr $i de 2e2orare-reproducere" ,aată pe acţiune" sau de e@ploarare ş1a1 <$icienţa 2etodologieiutiliate este dependentă de 2ai 2ulte condiţii a căror i2portanţă este argu2entată teoretic şice2onstrată de practica şcolară :

concordanţa aceseia cu o,iecti%ele şi conţinuturile acti%ităţii Aalegerea sau conceperea unui 2od de des$ăşurare a acti%ităţii" $in 2ai 2ulte pisi,ile(principiul alternati%elor) A

prioritatea acordată acestor 2oduri de des$ăşurare care sti2uleaă acti%itatea personală aele%ilor $ăc#nd-o c#t 2ai producti%ă Aintegrarea acţiunilor de e%aluare #n des$ăşurarea acti%ităţii ast$el #nc#t acestea să realiee

siste2atic şi operati% ,ucle de cone@iune in%ersă pri%ind e$ectele acti%ităţii intreprinse şi2odul de des$ăşurare a acesteia" pe ,aa cărora să se adopte" #n ti2p util" 2ăsuri decorectare şi de a2eliorare a acti%ităţii şi" #n condecinţă" a reultatelor acesteia1

Procesualitatea lecţiei se concentreaă #n parcurgerea unor $ae3etape3e%eni2ente3sec%enţe"ur2#nd" #n linii gnerale" logica 2ecanis2elor #n%ăţării1

!iteratura de specialitate (B1agnX şi !1 Qrigss" >88) %ieaă un 2odel ce pre$igureasă >e%eni2ente3sec%enţe3etape clasice ale lecţiei :

+. Captarea atenţiei şi păstrarea atenţiei 9 presupune asugurarea unei stări de concentrareinterioară" 2ai ales a ele%ilor" asupra sti2ululor preenţi şi acţiunilor #ntreprinse" carcateriată

prin recepti%itate şi anga?are #n acti%itatea declanşată A este o condiţie esenţială a des$ăşurăriinor2ale a lecţiei1 <le2entele de noutate" inedit" ele2entele surpriă precu2 şi su,linierea

i2portanţei su,iectului analiat" situaţiile pro,le2ă" c&iar o glu2ă ,ună pot constitui $actorii2portanţi ce st#rnesc interesul ele%ilor pentru lecţie şi pe tot parcursul acesteia1

*4



*. 5nunţarea o&iectivelor/informarea elevilor cu privire la o&iectivele activităţii > a%#nd2enirea să producă un e$ect 2oti%aţional şi de anga?are a ele%ilor #n e$ortul pe care #l presupunerealiatrea lorA are rolul de a conştientia $inalităţile ur2ărite1 7,iecti%ele tre,uie $or2ulate clar"cu preciie şi pe #nţelesul ele%ilor1

=. Actualiarea cunoştinţelor şi reactualiarea elementelor şi capacităţilor do&înditeanterior , concretizate în cunoştinţe, abilităţi, capacităţi, strate!ii co!nitive etc., care constiuie

premise necesare pentru înţele!erea conţinuturilor noi şi pentru realizarea obiectivelor propuse$cunoştinţele anterior asi2ilate stau ca suport pentru ac&iiţia altora noi #n etapele ur2ătoareA #naceastă etapă pro$esorul reactualieaă acele /idei ancoră0 (cunoştinţe" deprinderi" capacităţi"a,ilităţi etc1) $ără de care #n%ăţarea nu poate #nainta1

>. 2reentarea noului conţinut a sarcinilor de învăţare şi dirijarea învăţării - pro$esorul pune pe ele%i #n situaţii c#t 2ai $a%ora,ile #nsuşirii noilor cunoştinţe" deprinderi" etc1 #ncon$or2itate cu o,iecti%ele sta,ilite1 ;n general" acest de2ers se realieaă pe 2ai 2ulte căi1 E1Qruner (>8) le grupeaă #n trei 2odalităţi : preentare acţională" iconică (percepti%ă" prininter2ediul i2aginii) şi si2,olică (prin inter2ediul li2,a?ului şi al altor 2i?loace con%enţionalede co2unicare) 1

?. Asigurarea dirijării învăţării I! concretiată #n utiliarea procedeelor şi crearea

situaţiilor prin care este sti2ulat e$ortul de #n%ăţare al ele%ilor1@. 4&ţinerea performanţei 9 ec&i%aleaă cu producerea co2porta2entelor dorite"

ac&iiţionarea de cunoştinţe şi capacităţiA pri%eşte situaţiile" co2porta2entele prin care ele%iide2onstraă că au a?uns la per$or2anţa ur2ărită #n acti%itatea respecti%ă1

J. )eed-&acS-ul/ realiarea cone<iunii inverse 9 constă #n două acţiuni realiateconco2itent: constatarea a$ecti%ă a realiării o,iecti%elor %iate" a atingerii per$or2anţei %iateşi #ntărirrea" corectarea şi c&iar e@ersarea acu2ulărilor realiateA se realieaă prin %eri$icareorală" aplicarea unor teste sau c&estionare cu scopul identi$icării ni%elului la care s-a produs#n%ăţarea1

K. 5valuarea performanţelor > #nregistreaă gradul #n care o,iecti%ele au $ost #ndepliniteAe%aluarea este cea care %a o$eri date #n legătură cu 2odul #n care se %a des$ăşura retenţia(reţinerea celor asi2ilate #n ti2pul lecţiei - se realieaă prin e@erciţii aplicati%e" reluări"realiarea unor cone@iuni şi are rol de $i@are)A transferul cunoştinţelor (posi,ilitatea de a leutilia şi aplica #n situaţii di%erse)1 .r2eaă sta,ilirea temelor şi sarcinilor de muncăindependentă pentru acasă (I1 Einga" <1 Istrate" 7anual de peda!o!ie" <d1 +ll" Qucureşti" >>6)#n plus de acţiunea pre2ergătoare" i2plică 2ăsurarea şi aprecierea per$or2anţelor ele%ilor1

. ntensificarea procesului de retenţie fi<are0 şi transfer0! utiliarea conţinuturilor însuşite în situaţii noi.

Modelul dat este util să $ie a%ut #n %edere ca un g&id #n conceperea şi realiarea procesuluididactic" şi nu ca o sc&e2ă-şa,lon1

!a 2o2entul actual #n şcoala pri2ară din Bepu,lica Moldo%a" din perspecti%a

2etodologiei curriculu2ului pentru #n%ă4ă2#ntul pri2ar" con$or2 scrisorii 2etodologice şi2anageriale de organiare a procesului educaţional #n #n%ăţă2#ntul pri2ar pentru anul de studii''-'5 se $ace o alegere pri%ind structurarea lecţiei după )$%1$n'$,$ in)"u%'i!n+,$cunoscute de 3o&ert VagnW : captarea atenţiei, reactualizarea structurilor anterioare,

prezentarea optimă a conţinutului, consolidarea materiei şi formarea capacităţilor= la nivel dereproducere$ la nivel productiv, cu unele transferuri în alte domenii$ evaluarea= curentă, fărăaprecieri cu note pentru materia nouă$ sumativă, cu aprecieri cu note pentru materia studiatăanterior$ bilanţul lecţiei$ concluzii$ anunţarea temei pentru acasă.

Dease2enea după %+d"u, d$ <n1-'+"$ ERRE# evocare, realizarea sensului, reflecţie şie"tensie. M!d$,u, „E1!%+"$ R$+,i&+"$+ )$n)u,ui R$?,$%'i$ ERR (E1 !1 Meredit&" L1 S1Steele" >>4) con$igurat ca un cadru de g#ndire şi de #n%ăţare propice de%oltării g#ndirii critice

şi integrării creati%e a in$or2aţiilor şi conceptelor1 +ceastă structură integrată de predare-#n%ăţareo$eră o concepţie despre instruire şi un 2ecanis2 de organiare a acti%ităţii #n orice situaţie de#n%ăţare sau #ntr-o lecţie şi se $unda2enteaă pe ur2ătoarele #ntre,ări:

*6



0. E1!%+"$ 2. R$+,i&+"$+ )$n)u,ui 3. R$?,$%'i$

Care este su,iectulCe ştiu de?a despre el Ce aştept"%reau şi3sau ar tre,ui să a$ludespre elDe ce tre,uie să a$lu acestelucruri

Ce #nţeleg din aceste in$or2aţiinoi

Ce a2 a$latCe 2i se pare 2ai i2portant Cese2ni$icaţie au pentru 2ine noileac&iiţiiDe ce cred astaCu2 integre noile ac&iiţii #n siste2ulcelor do,#ndite anterior

A$nți$ <n"un ("!i$% did+%i% nu )$ 1!" <n<,ni +m9$,$ ?!"m$ d$ )"u%u"+"$ +$+($,!" ,$%'i$i d!+" un+ ,+ +,$*$"$1

3eumat :Modalităţi de organiare şi des$ăşurare a acti%ităţii didactice:- organiarea pe clase şi lecţiiA

- acti%ităţi practice şi ?ocuri ,aate pe interesele spontane ale ele%ilor 9E1 DeKeUA- indi%idualiarea totală a #n%ăţă2ntului" #n condiţiile unei progra2e unice 9 planul

DaltonA- des$ăşurarea acti%ităţii #n clase organiate pe discipline - nu pe criteriul %rstei 9 siste2ul

JinnetHa A- organiarea acti%ităţii pe /centre de interes0 9 propusă de 7%ide DecrolUA- organiarea acti%ităţii pe grupe de ele%i 9 pedagogul $rance B1 Cousinet etc1!ecţia se de$ineşte ca /2icrostructură pedagogică ce reuneşte" #ntr-o unitate $uncţională"

totalitatea acţiunilor şi 2i?loacelor i2plicate #n procesul de instruire la o oră şcolară01Tipuri clasice de lecţii: lecţia 2i@tă" lecţia de predare" lecţia de $or2are a priceperilor şi

deprinderilor" lecţia de consolidare şi siste2atiare" lecţia de %eri$icare şi apreciere1Tipuri de lecţii ce ur2ăresc a $i realiate la proiectarea unei lecţii centrate pe $or2area de

co2petenţe la treapta pri2ară de #n%ăţă2#nt reco2andate de către pedagogia conte2porană" dar şi de e@perţii #n ela,orarea curriculu2ului 2oderniat din Bepu,lica Moldo%a (') s#nt :

Lecţia de formare a capacităţilor de dobîndire a cunoştinţelor A Lecţia de formare a capacităţilor de înţele!ere a cunoştinţelor A Lecţia de formare a capacităţilor de aplicare a cunoştinţelor A

Lecţia de formare a capacităţilor de analiză-sinteză a cunoştinţelor A Lecţia de formare acapacităţilor de evaluare a cunoştinţelor $ Lecţia mi"tă.

Garia,ilele procesului de instruire deter2ină" #n interiorul $iecărei categorii sau al $iecăruitip de lecţie" %ariante ale tipului de ,aă1 =u e@istă o tipologie unică a lecţiilor" după cu2 nue@istă o structură unică pentru $iecare tip şi $iecare %ariantă1 Structura $iecărui tip şi %ariantă esterelati%ă şi orientati%ă" nu a,solută şi o,ligatorieA conte@tul concret al instruirii per2ite" şi uneoric&iar i2pune adaptări şi nuanţări1

Tradiţional " lecţia este de$inită prin ur2ătoarele trăsături:- este $or2a organiatorică de ,aă a procesului de #n%ăţă2#ntA- este $or2ă de acti%itate co2ună unei clase de ele%iA- se realieaă su, conducerea pro$esoruluiA- asigură cadrul pentru realiarea unor sarcini de #n%ăţareA- utilieaă un conţinut ,ine sta,ilit" prelucrat" adaptatA- se des$ăşoară #ntr-un ti2p deter2inat" raportat la capitolA- utilieaă anu2ite strategii" 2etode" 2i?loace" 2oduri de acţiuneA- per2ite realiarea unităţii predare-#n%ăţare-e%aluareA

- cere o organiare su$icient de riguroasă a ele2entelor antrenanteA- asigură a$ir2area unitară a co2ponentelor şi caracteristicilor procesului de #n%ăţă2#nt" #n%iiune siste2icăA

*8



- li2itele sale se re$eră la: do2inarea rolului pro$esorului" atitudinea pasi%ă a ele%ilor"şa,lonis2ul #n structurare" di%ersi$icarea şi doarea sarcinilor de #n%ăţare #n ti2pul dat"do2inarea scopului in$or2ati% şi a acti%ităţii $rontale" uni$or2iarea tratării ele%ilor1

A&ordările actuale rele%ă ur2ătoarele posi,ilităţi de opti2iare :- integrarea #ntr-un siste2 de acti%ităţi la ni%elul capitoluluiA- #nseşi ele2entele /interne0 tre,uie pri%ite #n %arietatea relaţiilor reciproce" de unde

%ariantele strategice de reol%areA- acti%itatea este centrată pe o,iecti%ele sta,ilite şi pe ele%iA- cone@iunea in%ersă" e%aluarea cotinuă i2pun reglarea" adaptareaA- ca proces" #n ti2pul raţional utiliat" se intercondiţioneaă trei categorii de %aria,ile:

$uncţionale (scopuri şi o,iecti%e)" structurale (conţinut" resurse" ti2p" pro$esor"ele%i" relaţii) şioperaţionale (stategii" 2etode" operaţiiA 2i?loace" e%aluare)A

- proiectarea lecţiei tre,uie integrată #n proiectarea capitolului" pentru unitatea realiăriiscopurilor" o,iecti%elorA

- tipurile clasice de lecţii pot $i 2ult di%ersi$icate prin aplicare de %ariate startegii" 2oduride porganiare internăA

- rolul pro$esorului se 2odi$ică" se a2pli$ică potri%it noilor caracteristici ale predării"

#n%ăţării" nor2ati%ităţii" logicii" reţelei in$or2ati%-$or2ati%" orientării a@iologice şi 2anagerialeA- rolul ele%ilor de participanţi acti%i #n realiarea o,iecti%elor cere 2odi$icarea strategiei"

organiării" relaţiilor de co2unicareA- pentru e$icienţa realiării o,iecti%elor" lecţia tre,uie corelată cu alte $or2e ale acti%ităţii:

$rontale- (consultaţii" 2editaţii" acti%ităţi #n ca,inete şi la,oratoare etc1) de grup" diri?ate(de,ateri" cercuri te2atice" acti%ităţi di$erenţiate" lucrări #n grupuri 2ici"pregătiri de concursuri)"şi indi%iduale (studiul independent #ndru2at" acti%ităţi de cercetare sti2ulate)A

- lecţia este 2ai 2ult dec#t unitatea organiatorică de ,aă" ea $iind o unitate de instruire"centrată pe acţiunile didactice" #n cadrul organiatoric creat" pentru realiarea o,iecti%elor" cuantrenarea %ariată a ele2entelor lor co2ponente" de%enind ast$el un 2icrosiste2 de instruire1(Ioan Cerg&it" op1 cit)

"arcină de lucru ! teme de reflecţie! evaluare şi autoevaluare:1 De ce se consideră lecţia $or2ă $unda2entală de organiare a procesului de #n%ăţă2#nt'1 Studiaţi conţinutul unităţii 6 şi literatura de specialitate reco2andată la su,iect1 <la,oraţi

o &artă conceptuală a altor $or2e de realiare a acti%ităţii instructi%-educati%e" care su,scriu%arietatea de acti%ităţi #n %ederea realiării $inalităţilor educaţiei1


$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$

Ce pot să aplic şi să scBim&: $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$

Qi,liogra$ie:Cerg&it Ioan (coord1)" erfecţionarea lecţiei în şcoala modernă <ditura Didactică şi

Pedagogică" Qucureşti" >51Constantin Moise- 1urs de peda!o!ieA .ni%1 /+l I Cua0Cucoş Constantin" eda!o!ie" <ditura Poliro2" Iaşi" >>61Cucoş Constantin" sihopeda!o!ie pentru e"amenele de definitivare şi !rade didactice"

<ditura Poliro2" Iaşi" >51de !ands&eere Gi%iane" de !andc&eere il,ert" %efinirea obiectivelor educaţiei" <dituraDidactică şi Pedagogică" Qucureşti" >8>1

*



<lena Eoiţa- ficienţa instruirii" <DP" >>AagnX Bo,ert" Qriggs M1" !eslie E1" rincipii de desi!n al instruirii, <ditura Didactică şi

Pedagogică" Qucureşti" >881Qruner" E1" pentru o teorie a instruirii" <DP" Qucureşti" >81Einga IonA <lena Istrate 9 7anual de peda!o!ieA <d1 +ll">>Bo2iţă Iucu- (nstruirea Pcolară" <d1 Poliro2" 'A


*>



T$ni%+# Diagra2a reconstrucţiei proprii a unui te@tT$# 61 Dim$n)iuni +,$ !"*+ni&-"ii ("!%$)u,ui d$ <n1-'-m<nS+"%in-# Folosind te@tul suport 61 şi reconstruiţi propriul te@t pedagogic a$erent doar de

un nod al conţinutului ştiinţi$ic necesar #n%ăţătorului #n practica educaţionalăCu1in$ %$i$ # siste2 co2ple@" $or2ă de organiare" 2odalităţi de organiare a

acti%ităţilor didactice şi co2ple2entare" $or2e de organiare a acti%ităţilor didactice integrate #nstrategia didactică

R$?,$%'ii %+ 1ii!" <n1-'-!"

T$u, "$%!n)"ui

4



T$ni%+# Diagra2a sec%enţială a unei situaţii de inter%iuT$# 61' Siste2ul de #n%ăţă2#nt pe clase şi lecţii

S+"%in-# Se grupeaă studenţii #n perec&i1 Folosind te@tul-suport te2atic" ela,oraţi şireol%aţi o situaţie de inter%iu pri%ind caracteristica siste2ului de #n%ăţă2#nt pe clase şi lecţii1

n"$9+"$# Prin ce secaracterieaă siste2ul deinstruire pe clase şi lecţii

R-)(un)

n"$9+"$# De ce lecţia este

$or2a de ,aă a organiăriiacti%ităţii didacticeR-)(un)

Băspuns

n"$9+"$# Care s#nt

caracteristricile constituiriiclaselorR-)(un)

n"$9+"$# Ce siste2e cone@ede organiare a procesului de#n%ăţă2#nt puteţi nu2iR-)(un)

n"$9+"$# Care estespeci$icul des$ăşurării

procesului de #n%ăţă2#nt pelecţiiR-)(un)

n"$9+"$# Care s#ntcaracteristicile siste2ului deorganiare pe clase şi lecţii R-)(un)

Be$lecţii postinter%iu ca #n%ăţător

4



T$ni%+# 7rganiatorul gra$ic co2parati% conceptualTe@t: 6.3 L$%'i+ %+ mi%"!)i)$m ($d+*!*i%. P"in%i(+,$,$ i(u"i d$ ,$%'ii /i )"u%u"+ +%$)!"+

S+"%in-# Preentaţi gra$ic ele2entele caracteristice tipului" tipologie şi tipurilor de lecţii" aduc#nd propriile re$lecţii despre tipurile de lecţii după criteriulco2petenţei acceptate #n BM1

Ti( d$ ,$%'i$#%!n%$(%+"+%$"i)i%i

Ti(!,!*i+,$%'i$i#%"i$"ii!"*+ni&+!"i%$

Ti(u"i d$ ,$%'iidu(- %"i$"iu,%!m($$n'$i

Be$lecţii

4'



M!d$,u, ERRE

M!d$,u,= $+($

<le2ente co2une

Posi,ilităţi de co2,inare

T$ni%+# Diagra2a Genn a ase2ănărilor şi deose,irilor Te@t: 6.4 S"u%u"+8$+($,$ ,$%'i$i

S+"%in-# Din in%entarul 2odelelor de etape de structurare a lecţiei preentate #n 2aterialulsuport" preentaţi prin co2paraţie caracteristicile Modelului de > etape şi a 2odelului <BB<1Sta,iliţi caracteristicele co2une ale acestora1

45



BeB Be$lecţii:

4*



Uni+$+ :. P"!i$%+"$+ +%i1i-'i,!" $du%+'i!n+,$:.0 P"!i$%+"$+ ($d+*!*i%- J +%i1i+$ d$ +ni%i(+"$ /i d$ ("$*-i"$ + +%i1i-'ii

did+%i%$:.2 P"!i$%+"$+ "+di'i!n+,- /i ("!i$%+"$+ %u""i%u,+"-:.3 D$)i*nu, in)"u%'i!n+, 1 A,*!"imu, ("!i$%-"ii did+%i%$

:.4 Ni1$,u"i +,$ ("!i$%-"ii did+%i%$:.5 E1+,u+"$+ $?i%i$n'$i ,$%'i$iCu1in$ %$i$: proiectare" plani$icare" proiectare didactică" design instrucţional" proiectare

glo,ală" proiectare eşalonată" proiectare anuală" proiectare pe unităţi de #n%ăţare" proiectarealecţiei" 2o2ente" e%eni2ente ale instruirii1

O9i$%i1$ !($"+'i!n+,$# 1a nivel de cunoaştere#- să sta,ilească locul proiectării didactice #n ansa2,lul acti%ităţii pro$esoruluiA- să clasi$ice conceptele cu care se opereaă #n do2eniul proiectorii didacticeA

1a nivel de aplicare:- să sta,ilească relaţii #ntre di$eritele ni%eluri ale proiectării didactice

- să preinte 2odele de proiectare didacticăA 1a nivel de integrare: - să argu2entee necesitatea proiectării #n des$ăşurarea desciplinelor speci$ice

#n%ăţă2#ntului pri2ar pentru care se pregătesc

:.0. P"!i$%+"$+ ($d+*!*i%- J +%i1i+$ d$ +ni%i(+"$ /i d$ ("$*-i"$ + +%i1i-'ii did+%i%$Proiectarea pedagogica repreinta actiunea de anticipare si pregatire a acti%itatii instructi%-

educati%e1Con$or2 %icţionarului de termeni peda!o!ici" proiectarea pedagogică se de$ineşte ca

acti%itate de structurare a acţiunilor şi operaţiilor care asigură $uncţionalitatea siste2ului şi a procesului de #n%ăţă2#nt la ni%el general" speci$ic3inter2ediar şi concret3operaţional con$or2$inalităţilor ela,orate #n ter2eni de politică a educaţiei1

Proiectarea este o condiţie a reuşitei acti%ităţilor didactice3educati%e. Introducerea nouluiconcept de curriculu2 a per2is reconsiderarea 2anierelor de #nţelegere a procesului de#n%ăţă2#nt" ca acti%itate progra2ată şi controlată1

Proiectarea anticipează 2odalităţile de organiare3realiare a siste2ului de acţiuniinstructi%-educati%e la ni%el conceptual" teoretic şi nu se con$undă cu etapa ur2ătoare a

procesului 9 realizarea3desfăşurarea con$or2 proiectului conceput anterior , deoarece prinin$luenţa condiţiilor concrete acesta tre,uie 2odi$icat pe parcursul de2ersului1 ;n acest conte@t"este legiti2ă #ntre,area: 1ît de precisă poate fi această anticipare, proiectare a procesuluiUCo2ple@itatea" speci$icul şi relaţiile #ntre ele2entele co2ponente" $actorii ce inter%in"

posi,ilitatea de control" ele2entele su,iecti%e şi ni%elul $or2ării di2ensiunilor i2plicate ale personalităţii pro$esorului şi ele%ilor conduc la un singur răspuns 9 cu cît sînt scBiţate! anticipatemai multe variante ale proiectului! cu atît creşte preciia reolvării eficiente a situaţiilor din etapadesfăşurării.

Proiectarea este de$inită ca ansamblu de procese şi operaţii de anticipare a activităţilor instructiv-educative1 <a presupune o stare de pregătire opti2ă a acti%ităţii" #nc#t aceasta să pună#n %aloare #ntregul potenţial creati% al pro$esorului respecti%" $ără a-i solicita acestuia copiereaunor 2odele didactice pree@istente1 Din acest punct de %edere principalele concepţii pri%itoarela proiectare sunt:

Xconcepţia creativă: acti%itatea de proiectare este o per2anentă creaţie ela,orată pe ,aaunor 2icrodeciiiA

Xconcepţia normativă: presupune 2a@i2u2 de riguroitate #ncă din proiectare"consider#ndu-se ca proiectarea iniţială şi o singură deciie sunt su$iciente pentru o acti%itateeducaţională e$icientă1

Be$lecţii

44



+cţiunea de instruire este %ariată #n $uncţie de tipul de $inalitate ce se #n%aţă (cunoştinţe"capacităţi" atitudini" deprinderi ş1a1)" de 2odi$icările co2porta2entale ce se aşteaptă" deantrenarea aspectului 2oti%aţional" de realiarea trans$erului1 Toate acestea ?usti$ică planificareaînvăţării (analia şi ordonarea capacităţilor preala,ile)" conducerea ei, or!anizarea condiţiilor e"terne pas cu pas, comunicarea cu elevii, ale!erea mi?loacelor de realizare a instruirii " p#nă laevaluarea realizării obiectivelor învăţării" c&iar dacă acti%itatea de proiectare des$ăşurată nu se

,ucură de prea 2ultă si2patie #n r#ndul pro$esorilor1 lanificarea acţiunilor este necesară ca ocondiţie de bază a optimizării, raţionalizării acestora" deoarece constituie pentru cadreledidactice:

R e@presia pregătirii psi&opedagogice şi a$ir2ării creati%ităţii didacticeAR cadrul la care se poate raporta şi e%aluarea acţiunii" a reultatelor" #n ter2eni de e$icienţă şi

e$icacitateAR ec&ili,reaă două tendinţe e@tre2e constatate #n practică: una care respinge proiectarea"

a$ir2#nd că intuiţia este esenţială şi alta care cere o 2a@i2ă rigoare" detaliere1 Sau" una care se ,aeaă pe redactarea de proiecte deose,ite" dar realiate su, ni%el #n practică ($or2alis2 didactic)şi alta contrară (2ăiestrie didactică)A

R pri%eşte ansa2,lul acti%ităţii didactice" nu nu2ai trans2iterea cunoştinţelor şi aprecierea

#nsuşirii1.n e@e2plu de plan de acţiune pentru #2,unătăţirea acti%ităţii la clasă după Besource PacH:

ood Teac&ing1 Success$ul !earning" Ca2,ridge <ducation !i2ited" '6 este aniticipat deur2ătoarele între&ări :

- Care este o,iecti%ul principal3reultatul ur2ărit (Care %a $i sc&i2,area o,ser%a,ilă dupăi2ple2entarea planului Care %or $i e%idenţele că o,iecti%ul propus a $ost atins)1

- Care sunt acti%ităţile necesare pentru atingerea o,iecti%ului3reultatului (e@1: Ce %oi $aceeu" ca pro$esor" di$erit $aţă de ceea ce $ăcea2 pentru a a%ea un i2pact real asupra ele%ilor)1

- De ce spri?in3resurse a2 ne%oie (Ce anu2e Cnd De la cine Din ce sursă)1- Care este ter2enul pentru atingerea o,iecti%ului 3 o,ţinerea reultatului (Mai precis: c#nd

%oi i2ple2enta acţiunile şi c#nd %oi o,ţine reultatul dorit)1- C#nd %a a%ea loc o e%aluare de etapă (C#nd plani$ic o acti%itate de auto-e%aluare şi3sau o

discuţie cu un o,ser%ator e@tern De ce do%ei3e%idenţe %oi a%ea ne%oie pentru susţinerea acesteie%aluări)1

2lan de acţiune:1 7,iecti%3Beultat ur2ărit: #2,unătăţirea 2odului #n care realie e%aluarea continuă a

progresului ele%ilor de la clasa a IG-a #n #nţelegerea conceptelor predate la 2ate2atică pe parcursul se2estrului I al anului şcolar1

'1 +cţiuniR Goi $olosi 2ai 2ulţi ite2i cu răspuns desc&is şi #i %oi include #n plani$icarea acti%ităţii la

clasăA

R Goi $olosi acti%ităţile $rontale cu clasa pentru a adresa #ntre,ări unui anu2i grup de ele%i sauunor anu2iţi ele%iAR Goi creea situaţii de #n%ăţare #n care ele%ii să e@plice colegilor lor conceptele a,ordate151 Plani$icare #n ti2pR Goi #ncepe săptă2#na %iitoare şi %oi include una sau 2ai 2ulte dintre aceste acti%ităţi #n

$iecare dintre lecţiile de 2ate2atică1*1 Besurse" spri?in necesar1R Goi solicita posi,ilitatea de a o,ser%a un alt pro$esor din şcoală pe parcursul unei lecţii de

2ate2atică1 Goi solicita şe$ului de catedră să asiste la cel puţin o oră pe lună la clasa 2ea141 Be%iuire1R Goi realia un scurt raport de auto-e%aluare la $iecare două luni şi #l %oi discuta cu şe$ul de

catedră #n octo2,rie şi dece2,rie1Prin ur2are" autorul con$ir2ă: /#n%#rtind Cercul lui De2ing0 #n relaţia 2ea cu ele%ii" #nde2ersul didactic" genere calitate1 Scopul e%aluării3autoe%aluării este #2,unătăţirea calităţii"

46



adică #2,unătăţirea reultatelorA nu e%alue3autoe%alue doar ca să constat" ci să trec la etapa de#2,unătăţire01

Gariatele sensuri date acţiunii pro$esorului de pregătire c#t 2ai raţională" co2ple@ă pentru acreşte e$icienţa lecţiei sau a altei acti%ităţi didactice re$lectă diversitatea modalităţilor deconcepere şi concretizare, acentul pus pe un aspect sau altul #nc#t disputa ter2inologică poate $io,iectul unui studiu #n sine1 7 pro,le2ă de esenţă constituie utiliarea unui li2,a? speci$ic

te2aticii" <1 Eoiţa (p1*5 9 *4) 2arc#nd distincţii la ni%elul ter2enilor 'planificare( 'proiectare(:

P,+ni?i%+"$ P"!i$%+"$ ;a proiecta( sau ;a planifica(Y

Belaţia nu este de opoiţie" ci una de la general la particular" de la glo,al la sec%enţial" eşalonat1 lanificarea se adreseaă reol%ării scopurilor"o,iecti%elor generale şi speci$ice" conţinuturilorşcolare" organiării etapelor 2ari ale procesului de#n%ăţă2#nt" e%aluării su2ati%e (tri2estre" ani şcolari"cicluri de #n%ăţă2#nt) şi are un caracter relati%eunitar" sta,il" $iind şi o pro,le2 de deciie centrală"

de politică educaţională" a #n%ăţă2#ntului1 lanificarea are #n %edere glo,alitatea pre%ederii"realiării scopurilor instruirii1

roiectarea %ieaă speci$ic acti%ităţi deli2itate(predarea9#n%ăţarea9e%aluarea unui capitol" siste2 delecţii" o lecţie" o sec%enţă de lecţie)A detalierea poate 2erge pnă acolo" #nct să $ie pre$iguraţi paşii" operaţiile"acţiunile deli2itate ale pro$esorului şi ele%ilor" con$or2o,iecti%elor operaţionale sau neoperaţionale (prin 2etoda

scenariului sau prin design instrucţional 9 B1 M1 agne)1 roiectarea este operaţională , din perspecti%a pro$esorului (identi$ică ele2ente şi acţiuni" analieaă"e%alueaă" organieaă" coreleaă" sta,ileşte strategii"$or2uleaă sarcini concrete" raporteaă la criterii"coordoneaă" ela,oreaă) şi a ele%ilor (acţiuni" operaţiicon$or2 o,iecti%elor" sarcinilor date" $inaliate #nco2porta2ente cogniti%e)1

;plan de lecţie( sau ;proiect de lecţie(Y lanul de lecţie pune accent pe pre%edereascopurilor (in$or2ati%" $or2ati%" educati%)"conţinutul de trans2is" structura" etapele şi ti2pulnecesar" 2etodologia de predare" con$or2 unui

2odel relati% $i@ de concepere" de unde şio,ligaţia respectării" #ndeplinirii lui1

roiectul de lecţie e%idenţiaă 2odul cu2 de%inoperaţionale conţinuturile" cu2 se utilieaă 2etodele şi2i?loacele" cu2 participă ele%ii" care s#nt acţiunile de predare şi #n%ăţare" cu2 se aplică %ariantele strategice"

cu2 pro$esorul de%ine 2anagerul acţiunilor de #n%ăţare"#n loc de trans2iţător do2inant" care s#nt e$ectele e%aluăriicontinueA

;proiect de activitate didactică(Y =u" pentru că tre,uie preciat ni%elul la care se realieaă acti%itatea 9 an şcolar" tri2estru"capitol"lecţie" sec%enţă" acti%itate e@traşcolară de un anu2it tip1 ;scenariuNY <ste o 2etodă de concepere şi preentare a des$ăşurării unei acti%ităţi deli2itate" cu pre%edereadetaliilor regiorale0" #n %ariante strategice" 2etodologice1 Deci" cel 2ult poate $i o parte a unui proiect 9des$ăşurarea (detaliată)A ;proiect( sau ;scBiţă! scBemă! intenţie de activitate(YPotri%it sensului co2un /sc&iţa de proiect (plan)0 dese2neaă doar #nserarea ele2entelor principale ale

conceperii respecti%ei acti%ităţi (din partea introducti%ă şi din des$ăşurare)" aspect care estec&aracteristic pro$esorului cu e@perienţă1Sensul eti2ologic conduce la raportarea la alt ter2en utiliat 9 ;design al instruirii( " dat de către psi&ologi (B1 M1 agne" !1 Qriggs" >88)" pornind de la analia condiţiilor #n%ăţării e$iciente" de laa,ordarea ei siste2ică (engl1 /design0 9 desen" sc&iţă" plan" proiect" 2ac&etă" alcătuire generală" intenţie"alegereA lat1 /designare0 9 a trasa" a ordona" a indica)1

;n nici un ca" proiectarea didactica nu tre,uie con$undată cu planificarea. 2elaţia dintrecele două acţiuni nu este una de opoitie" ci de adec%are" de trecere de la !eneral la particular,de la !lobal la secvenţial, în mod eşalonat.

+st$el: lanul de lecţie 9 pune accentul: pe pre%ederea scopurilor (in$or2ati%" $or2ati%"

educati%)" pe conţinutul trans2is (2enţionat #n 2od detaliat)" pe structura lectiei" etapeleinstruirii şi ti2pul necesar" pe 2etodologia de predare (de$alcat pe $iecare e%eni2ent al instruirii)

48



9 toate acestea con$or2 unui 2odel relati% $i@ de concepere" de unde şi o,ligaţia respectării planului e@act aşa cu2 a $ost conceput1

2lanul de lectie este îndeose&i o proiectare prin conţinut şi pentru continut. 2lanul tre&uie respectat întrutotul.

roiectul de lecţie 4centrat pe obiective, care devin realitate sub efectul activităţii profesorului5 e%idenţiaă 2odul cu2 de%in operaţionale conţinuturile" cu2 se utilieaă

2etodele şi 2i?loacele" cu2 participă ele%ii" care sunt acţiunile de predare şi #n%ăţare" cu2de%ine pro$esorul 2anagerul aţtiunii didactice" care sunt 2odaltăţile de e%aluare preconiate"toate acestea la 2odul anticipati%1

2roiectul este o scBiţare desenare! creionare0 a instruirii prin o&iective! procedăndu-sela o a&ordare sistematică ce asigura eficienţa managerială a procesului didactic.

2roiectul oferă posi&ilitatea ajustării din mers! în funcţie de conte<t şi imprevii&il .Deaeea pentru sporirea e$icienţei actului de instruie şi educaţie" literatura prdagogică a

acreditat trer2enul de design instrucţional (design al instruirii)" prin care se #nţelege actul deanticipare" de pre$igurarea de2ersului didactic #n scopul de a asigura o des$ăşurare e$icientă a

procesului de #n%ăţă2#nt (D1 Sălă%ăstru" >>>" p1 '5)1 După B1 agnX" !1 Qriggs i2portanţadesignului instrucţional pentru opti2iarea acti%ităţii de predare-#n%ăţare-e%aluare are la ,aă

$aptul că /#n%ăţarea tre,uie să $ie plani$icată şi nu #nt#2plătoare" ast$el #nc#t $iecare persoană săa?ungă c#t 2ai aproape de o,iecti%ele $olosirii opti2e a talentelor sale" să trăiească o e@istenţă

plenară şi să se integree #n 2ediul $iic şi social1 Instruirea plani$icată #şi propune să-l a?ute pe$iecare indi%id să se de%olte c#t 2ai 2ult #n propriile sale direcţii0 (B1 agnX" !1 Qriggs" >88)1

+st$el" con$or2 lui C1 Cucoş (''" p15')" autorii circu2scriu plani$icarea acti%ităţiididactice care tre,uie să #ntrunească o serie de caracteristici3cerinţe:

- plani$icarea instruirii tre,uie să $ie $ăcută pentru $iecrae indi%id u2an #n de%oltarea sade la stadiul de la copil p#nă la cel de adultA

- designul instrucţional cuprinde $ae care s#nt at#t de ordin i2ediat" c#t şi de durată (lecţiasau plani$icarea de lungă durată)A

- proiectarea instruirii tre,uie să se ,aee pe cunoaşterea 2odului #n care #n%aţă $iinţeleu2ane (condişii ale #n%ăţării)1

+nalia principiilor $unda2entale ale designului instruirii şi educaţiei ne conduce laconcluia că succesoiunea de operaţii ce g&ideaă co2porat2entul de proiectare şi realiare aacti%ităţii didactice" respecti%" succesiuea etapelor anticipate cu o anu2e pro,a,ilitate de către

pro$esor sugereaă e@istenţei unei logici a proiectării acti%ităţii didactice" deci" a unei structuriraţionale şi coerente" care #ă per2ite pro$esorului să organiee şi să aplice cele proiectate1

;n $uncţie de oriontul de ti2p luat ca re$erinţă" proiectarea pedagogica poate $i: glo&ală şieşalonată1

2roiectarea glo&ală -are ca re$erinţă o perioada 2ai 2are de instruire (ciclu" an de studiu)-opereaa cu o,iecti%e" conţinuturi şi criterii de e%aluare 2ai largi 9se concretieaa #n planuri de

#n%ăţă2#nt şi #n progra2e analitice1 Pentru #n%ăţă2#ntul preuni%ersitar această proiectare esterealiată la ni%elul M< (2inisterului)" iar pentru #n%ăţă2#ntul uni%ersitar este doar coordonata de2inister1 Proictarea glo,ală se concentraă #n ela,orarea:

1 planului de #n%ăţă2#nt-docu2entul o$icial care sta,ileşte ariile curriculare" o,iectele destudiu şi succesiunea lor pe ani şcolari" dar şi resursele de ti2p necesare a,ordării acestoraA

'1 progra2ei şcolare3curricula- docu2ent ce detaliaă conţinutul procesului instructi%-educati% la o disciplină1 Progra2a şcolară3curricula precieaă: co2petenţele şi su,co2petenţelece tre,uie realiateA conţinuturile" repartiate pe te2e" su,te2eA standarde curriculare de

per$or2anţăA51 2anuale şcolare1de%oltă şi concentreaă conţinutul progra2ei3curriculu2ului prin

#ntre,ări" e@erciţii" pro,le2e1 Manualul este un instru2ent de lucru pentru ele%i" iar pe pro$esor

#l orienteaă #n conceperea $iecărei acti%ităţi de predare-#n%ăţare-e%aluare1 2roiectarea eşalonată -se raporteaă la trei planuri te2porale (an şcolar" se2estru şcolar"lectie)-se adreseaă unei discipline de #n%ăţă2#nt-se concretieaă #n plan de lecţie" proiect de

4



te&nologie didactică" $işa te&nologică sau scenariul didactic1 roiectarea esalonata se realieaade catre cadrul didactic pe trei di2ensiuni te2porare: a1anul şcolar - ( planificarea anuală3

proiectarea de lun!ă durată3 proiect tematic de perspectivă)A ,1 ora şcolară (proiectul didactic)care se concentreaă #n :

- proiectarea de lungă durată/ proiect tematic de perspectivă ce constă din : unităţi deconţinut" su,co2petenţe ale $iecărui conţinut (2odul) A repartirea 2ateriei pe lecţii A selectarea

2i?loacelor instrucţionale şi sta,ilirea lecţiilor de e%aluare care %or de2onstra posedareasu,co2petenţelor A- proiectarea de scurtă durată/a lecţiei/a unei activităţi instructiv-educative concrete ce

%ieaă crearea designului unei acti%ităţi educati%e concrete" $aă #n care pro$esorul anticipeaă procesul" reali#nd un act de creaţie1

+şadar" proiectarea didactică este o acti%itate co2ple@ă" un proces de anticipare a ceea cedoreşte pro$esorul să realiee #2preună cu ele%ii #n cadrul unei lecţii" siste2 de lecţii" te2ă pe

parcursul #ntergului an şcolar" pentru realiarea o,iecti%elor progra2ei1 (I1 Einga" >>" p15>8)17rice proiect didactic are" practic" caracter de docu2ent ad2inistrati% deoarece asociaă 9

prin particulariare 9 ele2entele progra2ei scolare3curricula (o,iecti%e de re$erinta3co2petenţe"conţinuturi" acti%ităţi de #n%ăţare) cu acele resurse de ti2p şi 2ateriale considerate adec%ate

predării1<$icienţa acti%ităţii didactice şi educaţionale depinde de corelarea #ntre proiectarea glo,ală

şi cea eşalonată" de untatea #ntre o,iecti%ele" continuturile" 2etodele" 2i?loacele şi $or2ele deorganiare şi e%aluare a procesului educaţional1

Concluii:-orice de2ers unitar şi coerent cuprinde 2o2ente de re$lecţie" de proiectare şi plani$icare a

acţiunilor1 +nticiparea acti%ităţii se ,aeaă pe pro2o%area /g#ndirii pre%iionale0A- oricare ar $i di2ensiunea acti%ităţii pe care o anticipeaă" proiectele repreintă condiţia şi

premisa unui de2ers reuşitA- pentru $iecare etapă" proiectul anticipează ceea ce trebuie şi ceea ce poate fi prevăzut "

$ără o2isiuni" dar şi $ără introducerea $or2ală a unor anticipări lipsite de utilitate realăA- proiectele au valoare de !hid în cţiunea învăţătorului" solicit#nd din partea acestuia

capacitate de reconsiderare a de2ersului anticipat atunci c#nd sitaţii reale o i2pun1;n consecinţă" de2ersul anticipati% este corelat cu două moduri de abordare a procesului

didactic" consider#ndu-l:Aact de creaţie6, inedit, nerepetabil " ,aat pe deciii adoptate /ad-&oc0" al/inspiraţiei de 2o2ent0ansamblu de proceduri, tehnici" concepute şi realiate con$or2 unor nor2eenunţate de teoria pedagogică1

+ceste orientări conduc la concluii şi co2porta2ente didactice nuanţate1Dincolo de aceste a,ordări e@terne" activitatea didactică se prezintă atît ca proces raţional

re!lementat prin norme, cerinţe, cît şi ca activitate cu caracter creativ 1 .nele repreintă acţiunişi te&nici care /se #n%aţă0" iar altele care" #n 2odul de realiare" co2portă %ariaţii" uneori destulde 2ari" şi care s#nt dependente de capacitatea creati%ă a #n%ăţătorului1 ;n acest $el" cele 2ai2ulte 2oduri de lucru se preintă" #n orice 2o2ent" ca sinteză, alia? al unor cunoştinţe

peda!o!ice şi abilităţi formale, al e@perienţei acu2ulate şi al atitudinii %reatoare" ca e@presie adorinţei $ireşti de a a2eliora acti%itatea" de a o ino%a şi de a o realia c#t 2ai adec%at scopurilor %iate1

:.2 P"!i$%+"$+ "+di'i!n+,- /i ("!i$%+"$+ %u""i%u,+"- 2roiectarea tradiţională" de tip didacticist" repreintă un 2odel centrat asupra

conţinuturilor " respecti% asupra acţiunii de predare su,ordon#nd obiectivele" metodolo!ia şievaluarea #ntr-o logică proprie /#n%ăţă2#ntului in$or2ati%0" care suprasoliciteaă trans2iterea de

cunoştinţe" diri?area e@clusi%ă a instruirii" unilateraliarea procesului de $or2are a ele%ilor (S1Cristea" p1 5)1

4>



Structura acestui model de proiectare #ntreţine" pe de o parte" presiunea conţinutului #nraport cu obiectivele 9 metodolo!ia 9 evaluarea" ceea ce con$eră sarcinii didactice3educati%e unsens nedi$erenţiat" dependent (aproape) e@clusi% de %alorile i2plicate #n acţiunea de predare1

Pe de altă parte" această structură 2enţine relaţiile dintre ele2entele co2ponente aleacti%ităţii didactice3educati%e su,ordonate conţinutului (obiectivele >metodolo!ia - evaluarea)

pe o coordonată aleatorie" care e@clude posi,ilitatea re!lării - auto-re!lării proiectului

pedagogic" 2esa?ului educaţional" repertoriului co2un (pro$esor-ele%)" co2porta2entului derăspuns al ele%ului" circuitelor de cone@iune in%ersă (e@ternă-internă) 1 2roiectarea curriculară" pro2o%ată la ni%elul didacticii (post)2oderne" este centrată

asupra o,iecti%elor acti%ităţii de instruire3educaţie" ur2ărind" cu prioritate" opti2iarearaporturilor de corespondenţă peda!o!ică #ntre ele2entele co2ponente (obiective-conţinuturi-metodolo!ie-evaluare)" #ntre acţiunile de predare-învăţare-evaluare" su,ordonate finalităţilor anga?ate la ni%el de siste2 şi de proces1

Structura acestui model de proiectare %alori$ică rolul central acordat o,iecti%elor pedagogice" ur2ărind realiarea unui #n%ăţă2#nt care %ieaă formarea-dezvoltarea opti2ă aele%ului prin %alori$icarea tuturor resurselor de 4auto5educaţie34auto5instruire. 7 ase2eneastructură presupune instituţionaliarea unui anu2it siste2 de $or2are iniţială şi continuă a

educatorilor" care de%ine $uncţional #n conte@tul oricărui proiect pedagogic1Modelul de proiectare curriculară a%anseaă o nouă structură a acti%ităţii de

instruire3educaţie a cărei consistenţă susţine corespondenţa obiective - conţinuturi > metodolo!ie- evaluare" interdependenţa acţiunilor de predare-învăţare-evaluare şi desc&iderea acestora spre(auto)per$ecţionare" posi,ilă şi necesară #n cadrul unui sistem adecvat de formare a cadrelor didactice.

Concepţiile generale de proiectare tradiţională şi proiectare curriculară pot $i de2onstrategra$ic prin $igura alăturată:

Sorin Cristea (>>6) distinge 2odelul 2odern sau curricular al proiectării pedagogice de%ec&iul model! tradiţional sau didacticist şi sugereaă o analiă co2parati%ă" #n $uncţie deur2ătoarele aspecte:

- este centrat pe conţinuturi" #ndeose,i pe acţiuni speci$ice procesului de predareA- conţinuturile #şi su,ordoneaă o,iecti%ele" 2etodologia şi e%aluarea didactică #ntr-o

logică a /#n%ăţă2#ntului in$or2ati%0A- relaţiile dintre ele2entele acti%ităţii didactice sunt #nt2plătoare" disparate" nedi$erenţiate

şi nede$inite pedagogic" sta,ilindu-se 2ai ales su, presiunea conţinutului şi sarcinilor de predareA- #ntreţine deec&ili,re #n $or2area $or2atorilor 9 iniţială şi continuă- #ntre pregătirea de

specialitate (predo2inantă şi adesea 2onodisciplinară) şi pregătirea psi&opedagogică1 Modelul curricular al proiectării pedagogice:- este centrat pe o,iecti%e şi propune acţiuni speci$ice procesului co2ple@ de predare-

#n%ăţare-e%aluareA- punctul de plecare #l constituie o,iecti%ele sta,ilite pentru ele% #n spiritul unui #n%ăţă2nt

$or2ati%" ,aat pe %alori$icarea potenţialului de (auto)instruire 9 (auto)educaţie al $iecăruiele%3studentA

- #ntre toate ele2entele acti%ităţii didactice (o,iecti%e" conţinut" 2etodologie" e%aluare) sesta,ilesc raporturi de interdependenţă" deter2inate de rolul centrat al o,iecti%elor pedagogiceA

- accent se pune pe acti%itatea ele%ului A

2

e

oC

! !9i$%i1$% %!n'inum m$!d!,!*i$$ $1+,u+"$

2

e

cO

6



- s#nt #2,inate cele trei $or2e de organiare a acti%ităţii didactice ($rontală" #n grup"indi%iduală) A

- accent se pune pe cunoştinţele $uncţionale1De reţinut $aptul" că pe modelul curricular se fundamenteaă proiectarea pedagogică!

deci şi proiectarea didactică din 3epu&lica Moldova! în conte<tul învăţămîntului formativ1:.3 D$)*nu, in)"u%'i!n+,

Pri%ită su, raport te&nic" proiectarea acti%ităţii didactice i2plică deter2inarea acţiunilor şioperaţiilor pe care le presupune această acti%itate1 <ste ceea ce e%ocă sintag2a de designinstrucţional consacrată" #n principal" de B1 agnX şi ! Qriggs (>88)- rincipii de desi!n .Conceptul de$ineşte acţiunea de proiectare" pre$igurare a ceea ce se cere sau #ţi propui sărealiei" #n anu2ite circu2stanţe" %alori$ic#nd anu2iţi $actori şi" pe aceeastă ,aă" adopt#ndstrategiile de lucru adec%ate1

Teoria şi practica designului s-au constiuit prin aplicarea principiilor pra@iologiei laecti%itatea didactică şi pornind de la ideea că această acti%itate poate $i opti2iată dacă estea,ordată #n ter2eni de e$icienţă1

Dacă conţinutul proiectării după Bo2iţă Iucu () include un algoritm apro<imativ:1 2reciarea intenţiilor urmărite:

- identi$icarea scopurilorA- identi$icarea o,iecti%elor generaleA'1 Cunoaşterea resurselor şi a condiţiilor concrete de des$ăşurare a procesului instructi%-

educati%:- dispon,ilităţile psi&ologice de #n%ăţare ale ele%ilor3studenţilor"- starea de pregătire a ele%ilor3studenţilorA- speci$icul particularităţilor de %rstă ale ele%ilor 3studenţilorA51 7rganiarea conţinutului procesului de instruire şi educaţie*1 ,efinirea o&iectivelor operaţionale: - enunţarea co2porta2entelor o,ser%a,ile" a

per$or2anţelor 2ini2 acceptate" pe care tre,uie să le pro,ee ele%ii la $inele acti%ităţiiA-sta,ilirea acti%ităţii de instruire- #n%ăţare care include o serie de deciii educaţionale cu pri%ire latipurile de #n%ăţare şi la 2odalităţile de lucru (e@poiti%A dialogatAacti%itate indi%idualăA 2etodeşi procedee 2i?loace de #n%ăţă2nt)1

41 "ta&ilirea modalităţilor de evaluare:- For2ati%ă1- Su2ati%ă1- Predicti%ă1+tunci" se constată că #n proiectarea acti%ităţii didactice se2ni$icati%ă este %!n$iun$+

$,$m$n$,!" %!m(!n$n$ d$ 9+&-# o&iective! conţinut! strategie! evaluare. Potri%it corelaţieiacestor ele2ente , rezultă nivelurile de proiectare şi variante strate!ice cu un !rad pro!resiv dedetaliere: de la plani$icarea anuală la proiectarea lecţiei (I1 Einga" 5>)1 Belaţia #ntre ni%elurile la

care se proiecteaă realiarea instruirii este o relaţie de la general (plani$icarea glo,ală" pe unciclu sau an şcolar) la particular (p#nă la proiectul lecţiei)" prin inter2ediul progra2elor şcolare(proiectate după 2odelul curriculu2-ului)" su, $or2a unor plani$icări eşalonate" de parcurgere #nti2p" progresi%" deli2itat a o,iecti%elor şi conţinutului1

Calitatea proiectării depinde de $or2area" 2aturiarea" per$ecţionarea co2petenţelor pro$esorului1 +st$el" proiectarea corespunde căutarii3găsirii răspunsurilor la #ntre,ări de ,aă: ce se urmăreşteU cu ce resurseU în ce condiţiiU ce se vehiculeazăU cum se realizeazăU cine participăU în cît timpU cum se vor cunoaşte rezultateleU ce consecinţe rezultă pentru ameliorarea şicontinuarea acţiuniiU Iar designul instrucţional i2plică răspunsuri #nte2eiate la o suită de #ntre,ări"#ntr-o anu2ită #nlănţuire" pornind de la preciarea a ceea ce tre,uie realiat" continu#nd cu 2i?loacele

prin care se realieaă ceea ce se doreşte şi #nc&eind cu consatatrea reultatelor o,ţinute1 Procesul poate

$i repree,tat prin: R o suită de #ntre,ăriA R preciarea căilor prin care se răspunde la acestea" de $elulur2ător: Ce tre,uie de realiat- $ace necesară preciarea o,iecti%elor educaţionaleA

6



Prin ce 2i?loace- $ace ecesară analia resurselor de orice natură (u2ane" 2ateriale"conţinut" ti2p de #n%ăţă2#nt)A

;n ce 2od" pe ce căi Cu2 1 conceperea proceselor de predare-#n%ăţare A Cu2 şti2 dacă s-a realiat ceea ce tre,uia - eli,erarea pro,elor de e%aluare a

reultatelor1+utorii literaturii pedagogice a%anseaă un algorit2 procedural din patru #ntre,ări

esenţiale" ce %or contura etapele proiectării didactice (Einga" =egreţ" >>*" p1*9>)#+. Ce voi faceY %ieaă o&iectivele educaţionale:- sta,ileşte ce tre,uie să ştie sau şi3 să $acă ele%ul la s$#rşitul acti%ităţii didacticeA

co2pară ceea ce-şi propune să realiee cu progra2a şcolară" preci#nd per$or2anţele 2a@i2eaşteptateA apreciaă dacă o,iecti%ele sunt realia,ile #n ti2pul disponi,il1

*. Cu ce voi faceY tri2ite către resursele educaţionale: - selecţionarea conţinutului acti%ităţii (cunoştinţe" priceperi" deprinderi" a,ilităţi"

capacităţi" atitudini)A analia caracteristicilor ele%ilor" cu accentul pe ni%elul lor de pregătire"capacitatea de #n%ăţare şi 2oti%aţia #n%ăţăriiA analia condiţiilor 2ateriale1

=. Cum voi faceY sta,ileşte strategiile educaţionale: - alegerea 2etodelor şi procedeelorA selectarea 2aterialelor didacticeA sta,ilirea

co2,inaţiei celei 2ai potri%ite a 2etodelor şi 2i?loacelor141 Cum voi şti dacă ceea ce tre&uia făcut a fost făcut Y 8Cum voi măsura ce amrealiat din ce mi-am propusY

- conturarea metodologiei de evaluare a e$icienţei acti%ităţii des$ăşurate: %alidarea"%eri$icarea cunoştinţelor $uncţionaleA e%aluarea co2porta2entelor de #n%ăţare1

Cele c#te%a răspunsuri %or contura etapele proiectării didactice1P"im+ $+(- se re$eră la operaţia de sta&ilire a o&iectivelor educaţionale ale lecţiei1

Preciarea corectă a o,iecti%elor repreintă condiţia $unda2entală a proiectării corecte aacti%ităţii1 <ste o,ligatoriu ca o,iecti%ul educaţional să %iee deli2itarea unei conduite sauac&iiţii educati%e" care să $ie redată #n ter2eni de co2porta2ente identi$ica,ile" %ii,ile"

concrete1Pro$esorul tre,uie să ţină cont de o serie de condiţii #n ela,orarea o,iecti%elor operaţionale(!1Glăsceanu" Proiectarea pedagogică-#n curs de pedagogie" Qucureşti" >" p'48):

a1 un o,iecti% nu descrie acti%itatea pro$esorului" ci sc&i2,area care se aşteaptă să se producă #n ur2a instruirii ele%uluiA

,1 o,iecti%ul tre,uie $or2ulat #n ter2eni co2porta2entali e@pliciţi" prin utiliarea unor %er,e de acţiune k A

c1 $iecare o,iecti% concret tre,uie să %iee o operaţie singulară" pentru a $acilita 2ăsurareaşi e%aluarea" şi nu o asociaţie sau o 2ultitudine de operaţii" 2ai 2ult sau 2ai puţin distincteA

d1 un o,iecti% %a $i ela,orat şi e@pri2at #n c#t 2ai puţine cu%inte" pentru a uşura re$erirea laconţinutul său speci$icA

e1 o,iecti%ele să $ie integrate şi deri%a,ile logic" pentru a $i asociate construcţiei logice aconţinutului in$or2aţional şi a situaţiilor instructi%e1După B1 agnX 9 scopul unui curs tre,uie să ai,ă #n %edere ceea ce %a şti ele%ul după lecţie

şi nu ceea ce $ace #n ti2pul ei1Pentru deli2itarea unui o,iecti% se trece succesi% prin trei paşi descrişi de Mager:- identi$icarea per$or2anţei $inale pe care instruirea #ncearcă să o realieeA- descrierea condiţiei esenţiale #n care ar tre,ui să se producă respecti%ul co2porta2entA- descrierea ni%elului de per$ecţionare a per$or2anţei 1 (C Cucoş" Pedagogie" '5" p1 56)E+(+ + d!u+ a proiectării %ieaă sta&ilirea resurselor educaţionale" ce se constituie

din operaţii de deli2itare a conţinutului #n%ăţării (in$or2aţii" a,ilităţi" atitudini" %alori)" aresurselor psi&ologice (capacităţi de #n%ăţare" 2oti%aţie) şi a resurselor 2ateriale" care

condiţioneaă ,una des$ăşurare a procesului (spaţiu" ti2p" 2i?loace 2ateriale):- resurse 2ateriale 9 2anuale" te@te au@iliare (culegeri" antologii" enciclopedii" ta,ele"

planşe" &ărţi" etc1)" 2ateriale didactice" 2i?loace audio%ideo" locul de des$ăţurare etc1

6'



- resursele u2ane- ele%ul cu personalitatea sa" 2oti%aţia" capacităţile de #n%ăţare şie@pri2are" pro$esorul cu e@perienţa sa" in$luenţele co2unităţii A

- resurse procedurale 9 $or2a de organiare a clasei" 2odalităţi (2etode) de organiare aacti%ităţii" 2etode de #n%ăţare" 2etode de predare şi alocarea de ti2p1

Conţinutul tre,uie să realiee un ec&ili,ru #nre co2ponentele in$or2ati%e şi cele$or2ati%e1 .n pro$esor tre,uie să-l #n%eţe pe ele% e@act ceea ce poate ele%ul şi are real2ente

ne%oie1A "$i+ $+(- a proiectării se re$eră la sta&ilirea strategiilor didactice opti2e" adică a unor siste2e coerente de $or2e" 2etode" 2ateriale şi 2i?loace educaţionale" pe ,aa cărora să seatingă o,iecti%ele acti%ităţii didactice1 Strategia selectării celor 0Trei M k (Metode" Materiale"Mi?loace) tre,uie centrată pe #2,inare şi doa?" pe adec%are şi e$icienţă1

<la,orarea strategiilor didactice presupune :- deter2inarea tipului de lecţie adec%at o,iecti%elor sta,ilite şi duratei lecţiei A- alegerea $or2elor de organiare A- selectarea 2etodelor de predare-#n%ăţare A- alegerea 2i?loacelor de #n%ăţă2#nt necesareA- co2,inarea conţinuturilor" $or2elor" 2etodelor şi 2i?loacelor #n strategii didactice

centrate pe $or2area de co2petenţeA- i2aginarea scenariului acti%ităţii didactice #n ansa2,lu1A (+"+ $+(- a proiectării didactice %ieaă sta&ilirea teBnicilor de evaluare a

reultatelor învăţării 1 Proiectul didactic este ,ine $or2at dacă sta,ileşte de la #nceput o procedură de e%aluare a ni%elului de realiare a o,iecti%elor propuse1 <%aluarea tre,uie să %ieeraportul dintre reultatele o,ţinute şi reultatele scontate (o,iecti%ele)1

Algoritmul proiectării didacticr la nivel micro-proiectarea didactică- înseamnărelaţionare şi interrelaţionare între o&iectivele operaţionale! strategii de instruire şi autoinstruire şi strategiile de evaluare! presupunînd ela&orarea unor documente utile cadrului didactic şi elevului în desfăşurarea activităţii instructiv-educative.

Be$or2a curriculară a2pli$ică responsa,ilitatea cadrului didactic #n conceperea şiorganiarea acti%ităţilor instructi%-educati%e1 Pro$esorului i se solicită co2peten4e de deri%are ao,iecti%elor operaţionale" o i2agine siste2ică asupra #ntregului curriculu2 corespunător unuian de studiu" pentru a putea realia corelaţiile necesare1 De aceea se $ace apel la unităţi deînvăţare" #nţelese şi concepute ca structuri didactice desc&ise şi $le@i,ile" cărora le s#nt asociateunităţi de conţinuturi instructi%-educati%e şi care au ur2ătoarele caracteristici:

- s#nt coerent" din punctul de %edere al o,iecti%elor educaţionale %iate şideter2ină $or2area la ele%i a unor co2porta2ente deira,ile speci$ice" graţie integrării unor o,iecti%e de re$erinţăA

- au coerenţa internă" respecti% sunt unitare din punctul de %edere al conţinutuluite2atic" al conţinutului pe care #l #nglo,eaăA

- se des$ăşoară #n 2od siste2atic şi continuu" #n 2ai 2ulte sec%enţe de instruire" pe o anu2ita perioadă de ti2pA- se $inalieaă prin e%aluare su2ati%ă1

C!$"$n'+ !(im- + %$,!" (+"u $+($ ?und+m$n+,$ <n ("!i$%+"$+ un$i ,$%'ii 1++)i*u"+ !"*+ni&+"$+ !(im- + ,$%'i$i <n ?un%'i$ d$ !9i$%i1$,$ )%i'+$ d$ "$)u")$,$ ($ %+"$ ,$+1$m ,+ di)(!&!'i$ d$ )"+$*ii,$ did+%i%$ d$ ?!"m$,$ /i m$!d$,$ d$ $1+,u+"$ <n($")($%i1+ un!" m!du"i $?i%+%$ d$ "$+,i&+"$1

+şadar" realizarea unui proiect didactic se bazează=k pe cunoaşterea etapelor de ,aă ale proiectului didactic (cele cinci etape 3 ele2ente de

,aa) şi pe etapele procedurale ale acestuia (cele patru #ntre,ări3etape)k pe cunoaşterea şi stap#nirea principiilor didactice

k pe cunoaşterea şi stap#nirea te&nologiei didactice (2etode şi 2i?loace)k pe cunoaşterea clasei de ele%i (lecţia este di$erită de la o clasă la alta)k pe g#ndirea creatoare şi capacitatea de anticipare a pro$esorului1

65



+şadar" #n acest sens designul pre$igureaă grila" cadrul general al acţiunilor de proiectarea di$eritelor laturi şi co2ponente ale acti%ităţii de #n%ăţă2#nt" oricare ar $i natura lor (acti%itate2anagerială sau proces de instruire)1 Dease2enea" designul instrucţional presupune şiidenti$icarea principalelor $eno2ene (acţiuni" situaţii) pe care le co2portă acti%itatea de#n%ăţă2#nt şi care ur2eaă să $ie a%ute #n %edere #n proiectarea acesteia" c&iar dacă nu s#nt #negală 2ăsură progra2a,ile1

:.4 Ni1$,u"i +,$ ("!i$%-"ii did+%i%$;n unităţile anterioare a2 deter2inat că ("$d+"$+ repreintă acti%itatea pro$esorului deorganiare şi conducere a o$ertelor de #n%ăţare care are drept scop $acilitarea şi sti2ularea#n%ăţării e$iciente la ele%i #n consonanţă cu anu2ite nor2e-reguli ce tre,uie ur2ate1 =or2elecare orienteaă acti%itatea de proiectare" ca de alt$el orice siste2 de nor2e pri%ind di%erse tipuride acti%ităţi" repreintă răspunsuri la ăntrebările de #elul5 )e6, 7e ce 6, "nde 6,)înd 6, În ce #el 6 .m.d. 7in perspectiva acestor consideraţii, cu #uncţie deprincipii ale proiectării activităţii didactice, se poate concluziona căactivitatea de instruire-învăţare devine cu atît mai rodnică cu cît este maitemeinic i minuţios pregătită, anticipată. În esenţă, proiectarea activităţiididactice se constiuie ca ansamblu de procese i operaţii de anticipare a

acesteia, asigurîndu-i un caracter mai sistematic, raţional i o efcenţă maisporită. $a privete operaţii de construcţie i organizare a următoarelorcomponenete ale actului didactic, precum i a relaţiilor dintre acestea 5

7emersul anticipativ în activitatea didactică privete proiectareademersului didactic5

3roiectarea calendaristică8de lungă durată8proiect tematic deperspectivă

3roiectarea pe unităţi de conţinut 1sisteme de lecţii2 3roiectarea lecţiei

roiectarea demersului didactic este acea acti%itate des$ăşurată de pro$esor3#n%ăţător" care

constă #n anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realiare a predării1 Proiectareade2ersului didactic presupune:R lectura personaliată a Curricula moderniateHZ planificarea calendaristică/ proiect tematic de perspectivăHZ proiectarea lecţiilor.

1ectura personaliată a progra2ei şi 2anualelor şcolare se re$eră la dreptul şiresponsa,ilitatea cadrului didactic de a lua deciii proprii #n legătură cu 2odalităţile opti2e decreştere a e$icientei acti%ităţilor instructi%-educati%e1

=oul Curriculu2 naţional accentueaă $aptul că docu2entele de proiectare didactică suntinstru2ente de intrepretare a Curricula care asociaă #ntr-un 2od personaliat ele2entele

progra2ei 9co2petenţe speci$ice" su,co2petenţe" conţinuturi" acti%ităţi de #n%ăţareşi e%aluare 9

cu alocarea de resurse (2etodologice" te2porale şi 2ateriale) considerată opti2ă de către pro$esor pe parcursul unui an şcolar1

7,iecti%eleacti%ităţii

Conţinutulacti%ităţii

Strategiile de predare3#n%ăţare aconţinutuluişi de realiarea o,iecti%elor

+cţiunile dee%aluare areultatelor

6*



;n acest sens" progra2a şcolară 9 ele2ent central #n realiarea proiectării didactice 9 nueste pri%ită ca ta,la de 2aterii0 a 2anualului sau ca un ele2ent de #ngrădire pentru pro$esor1 <arepreintă un docu2ent reglator #n sensul că sta,ileşte o,iecti%e" adică ţintele ce ur2eaă atinse

prin inter2ediul acti%ităţii didactice1 Progra2ele claselor I-IG se citesc pe oriiontală #nsuccesiunea ur2ătoare: co2petenţe speci$ice-su,co2petenţe-conţinuturi-acti%ităţi de#%ăţare3e%aluare

;n progra2a şcolară" $iecărei co2petenţe speci$ice #i sunt asociate su,co2petenţe1+tingerea su,co2petenţelor se realieaă cu a?utorul conţinuturilor" care se regăsesc #n ulti2a parte a progra2ei1 Pro$esorul poate opta pentru $olosirea acti%ităţilor de #n%ăţare reco2andate prin progra2ă sau propune alte acti%ităţi adec%ate condiţiilor concrete din clasă (e@e2plele din progra2ă au caracter orientati%" de sugestii" şi nu i2plică o,ligati%itatea utiliării nu2ai aacestora #n procesul didactic)1

;n progra2ele şcolare %ala,ile la ni%el national" o,iecti%elor-cadru le sunt asociateo,iecti%ele de re$erinta" care se ating cu a?utorul conţinuturilor" preentate #n ulti2a parte a

progra2ei1 Cadrul didactic poate opta pentru acti%ităţile speci$icate #n progra2ă sau poatei2agina altele" adec%ate condiţiilor pedagogice concrete1 +cti%ităţile de #n%ăţare se construiesc

prin corelarea o,iecti%elor de re$erinţă3co2petenţelor speci$ice cu conţinuturile şi s#nt orientate

spre un anu2it scop educational" corelat cu te2a acti%ităţii1 =oua proiectare curriculară la ni%el 2acro" presupune trecerea de la o succesiune $i@ă a

conţinuturilor e@istente #n 2anuale unice la autentice practici didactice re$le@i%e" la de2ersurididactice personaliate" la %alori$icarea personaliată a progra2ei şcolare" la citirea personaliatăa 2anualelor scolare alternati%e" la selectarea şi structurarea conţinuturilor de către pro$esor1

!a ni%el 2icro" proiectarea didactică #nsea2nă relaţionare şi interrelaţionare #ntreo,iecti%ele operaţionale" strategii de instruire şi autoinstruire şi strategiile de e%aluare"

presupun#nd ela,orarea unor docu2ente utile cadrului didactic şi ele%ului #n des$ăşurareaacti%ităţii instructi%-educati%e" pe care le %o2 descrie detaliat #n cele ce ur2eaă1

Sinteti#nd cele relatate anterior cu re$erire la lectura personaliată a progra2elor şcolare 3acurricula şcolară pute2 constata: ;n conte@tul noului curriculu2" conceptul central al proiectăriididactice este de2ersul didactic personaliat" iar instru2entul acestuia este uni+$+ d$

<n1-'+"$8d$ %!n'inu m!du,$1 De2ersul personaliat e@pri2ă dreptul pro$esorului - ca şi alautorului de 2anual - de a lua deciii asupra 2odalităţilor pe care le consideră opti2e #ncreşterea calităţii procesului de #n%ăţă2#nt" respecti%" răspunderea personală pentru a asi!uraele%ilor un parcurs şcolar individualiat! #n $uncţie de condiţii şi cerinţe concrete1

2lanificarea calendaristică/ proiect tematic de perspectivă orientativă! de lungă durată/0a acti%ităţilor de predare-#n%ăţare $ace parte din acti%itatea de progra2are" organiatoare aconţinuturilor1 Bepreintă un de2ers care" #n esenţă %ieaă:

- gestionarea ti2pului de #n%ăţă2#nt atri,uit predării unui o,iect de #n%ăţă2#nt la unanu2it an de studiiA

- anticiparea rit2ului de parcurgere a conţinutului progra2ei" cu e$icienţă 2a@i2ă1Cu alte cu%inte" o$eră #n%ăţătorului o perspecti%ă a predării disciplinei respecti%e" o %iiunede ansa2,lu asupra aceea ce are de $ăcut pe parcursul perioadelor 2enţionate1

Deter2inat de locul său #n acţiunea de anticipare a acti%ităţii" realiarea proiectului anual presupune:

De$inirea scopurilor generale" instructi%-educati%e" ur2ărite #n predareadisciplineiA+nalia structurii conţinutului şi deli2itarea unităţilor 2ari (capitole" te2e)"succesiunea acestora #n con$or2itate cu logica internă a disiplinei şi cerinţacorelării cu conţinuturile altor o,iecte de #n%ăţă2#nt" precu2 şi cu condiţiile derealiareA

Sta,ilirea rit2ului de parcurgere a 2ateriei" preci#ndu-se nu2ărul de ore atri,uit$iecărei unităţiA

64



Distri,uirea ti2pului de #n%ăţă2#nt pe acti%ităţi de predare a 2ateriei" recapitulareşi sinteă" e%aluare a reultatelor1

Plani$icarea dată se realieaă de cadrul didactic şi este apro,ată de ad2inistraţiea şcolii"$iind precedată de o analiă pentru a aprecia:

- ti2pul 2ediu necesar clasei de ele%i pentru a realia sarcinile de #n%ăţare corespunătoareo,iecti%elor şi pentru a atinge per$or2anţele anticipateA

- tipurile de strategii adec%ate pentru diri?area #n%ăţării ele%ilorA- tipurile de acti%ităţi şi eşalonarea lor #n ti2pA- succesiunea pro,elor de e%aluare $or2ati%ă şi su2ati%ă1

Atenţie [ lanificarea calendaristică nu este un document administrativ, ci un instrument de interpretare personală a 1urricula care administrează disciplina curriculară V

<la,orarea unei plani$icări calendaristice presupune:R citirea atentă a Curricula la disciplina şcolarăAR sta,ilirea succesiunii de parcurgere a conţinuturilorAR corelarea $iecărui conţinut #n parte cu su,co2petenţele %iateAR %eri$icarea concordanţei traseului ales de pro$esor cu resursele didactice de care dispune

(#ndru2ătoare" g&iduri 2etodice etc)A

R alocarea ti2pului considerat necesar pentru $iecare conţinut1 2roiectarea de lungă durată/ proiect tematic de perspectivă se co2pune din : unităţi de

conţinut" co2petenţe speci$ice" su,co2petenţe ale $iecărui conţinut (2odul) A repartirea2ateriei pe lecţii A selectarea 2i?loacelor instrucţionale şi sta,ilirea lecţiilor de e%aluare care %or de2onstra posedarea su,co2petenţelor

E$m(,u d$ +9$, %u "$(+"i&+"$+ %!n'inuu"i,!" ($ %,+)$ /i uni-'i d$ im( !"i$n+i1)C,+)+ Uni-'i d$ %!n'inu m!du,$ Num-"u,

d$ !"$I ore

'5*46

II

IIIIG

66



E$m(,u# Co2petenţele speci$ice disciplinei

CS : Identi$icarea şi utiliarea 11111111111111111111111111111111111CS ': +plicarea111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111CS 5: Beol%area şi $or2ularea111111111111111111111111111111111111CS *: <@plorarea3in%estigarea11111111111111111111111111111111111111

E$m(,u d$ ("!i$%+"$ $m+i%!%+,$nd+"i)i%- d$ ,un*- du"+-!"i$n+i1- ($n"u %,+)$,$ IIV

C,+)+ I

Su9%!m($$n'+SC C!n'inuu"i

N".!"$

D++ R$)u")$ did+%i%$ T$m+ (.+%+)-8!9)$"1+ții

0.0. R$%un!+/$"$+....................................

............................................

......................

......................

......................

0.2. Id$ni?i%+"$+ ........................................................................................................

............................................

......0.3. E(,!"+

"$+..........................................................................................................................................................................

I ; !"$

0 0

2 5valuare iniţială

0

3 0

4 0

5 0

6 0

: 0

; 5valuare formativă

0

E$m(,u# E1+,u-"i,$ "$+,i&+$ la $inele clasei a 111111 %or de2onstra posedareasu,co2petenţelor:

Identi$icarea11111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111.tiliarea111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111<$ectuarea11111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111<@plicarea11111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111

+plicarea1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111

68



Pentru aceste e@e2ple:- în rubrica unităţi de conţinut apar inclisi% detalieri de conţinut necesare #n e@plicarea

ani2utor parcurgeri" respecti% la cuplarea lor la ,aa proprie de cunoaştere a ele%ilorA acestatre,uie să realiee un ec&ili,ru #ntre co2ponenetele in$or2ati%e şi cele $or2ati%e1

- în rubrica competeţele specifice disciplinei se trec e@act co2peteţele speci$ice disciplineidi curriculu2ul pe disciplineA

- în rubrica subcompetenţe se trec nu2erele su,co2petenţelor din curriculu2uldisciplinarA- în rubrica mi?loace instrucţionale de trec resursele necesare: 2anuale" $işe indi%iduale"

caite" 2ape pentru colectarea in$or2aţiilor" planşe etc1 <tapa dată se constituie din operaţii deanaliă a resurselor psi&ologice (capacităţi de #n%ăţare" 2oti%aţie) şi a resurselor 2ateriale" carecondiţioneaă ,una des$ăşurare a procesului1 Con$or2 curriculu2ului 2oderniat" pro$esorul areli,ertatea de a a%ea o %iiune proprie #n ceea ce pri%eşte $or2ele de organiare a clasei"2i?loacele de #n%ăţă2#nt" alocare de ti2p" precu2 şi orice alte ele2ente pe care le consideră utile#n derularea scenariului didactic1

Pro$esorul tre,uie să realiee o analiă detaliată a principalelor categorii de resursei2plicate #n des$ăşurarea acti%ităţii: resurse u2ane-ele%ul (trăsături de personalitate" interese"

tre,uinţe de #n%ăţare)" pro$esorulA resurse de conţinut didactic-ansa2,lul %alorilor educaţionale(cunoştinţe" capacităţi" atitudini) ce $ac o,iectul procesului de predare-#n%ăţareA resurse de ordin2aterial-2ateriale didactice şi 2i?loace te&nice care pot contri,ui la e$icientiarea acti%ităţiiAlocul des$ăşirării acti%ităţiiA ti2pul disponi,il pentru acti%itatea didactică1

- #n rubrica evaluări realizate la finele clasei care vor demonstra posedarea subcompetenţelor se indică şi 2enţioneaă instru2entele sau 2odalităţile de e%aluarereco2andate de curriculu2ul disciplinar sau altele la discreţia pro$esorului1

roiectarea activităţii de evaluare se realieaă conco2itent cu proiectarea de2ersului de predare3#n%ăţare şi #n deplină concordanţă cu acesta1 Cate%a #ntre,ări utile #n proiectareainstru2entelor de e%aluare sunt ur2atoarele:

R Care sunt co2petenţele din progra2a şcolară" pe care tre,uie să le do,#ndească ele%iiR Care sunt per$or2anţele minime, medii i superioare pe care le pot atinge

elevii, pentru a demonstra că au atins aceste competenţe69 )are este specifcu colectivului de elevi pentru care îmi propun

evaluarea69 )înd i în ce scop evaluez69 3entru ce tipuri de evaluare optez69 )u ce instrumente voi realiza evaluarea69 )um voi proceda pentru ca fecare elev să fe evaluat prin tipuri de

probe cît mai variate ast#el încît evaluarea să fe cît mai obiectivă6R Cu2 %oi $olosi datele o$erite de instru2entele de e%aluare ad2inistrate" pentru a eli2ina

e%entualele ,loca?e constatate #n $or2area ele%ilor şi pentru a asigura progresul şcolar al$iecăruia dintre eiBe$or2a curriculară a2pli$ică responsa,ilitatea cadrului didactic #n conceperea şi

organiarea acti%ităţilor instructi%-educati%e1 Pro$esorului i se solicită co2peten4e de deri%are ao,iecti%elor operaţionale" o i2agine siste2ică asupra #ntregului curriculu2 corespunător unuian de studiu" pentru a putea realia corelaţiile necesare1 De aceea se $ace apel la unităţi deînvăţare" #nţelese si concepute ca structuri didactice desc&ise şi $le@i,ile" cărora le s#nt asociateunităţi de conţinuturi instructi%-educati%e şi care au ur2ătoarele caracteristici:

- s#nt coerent" din punctul de %edere al o,iecti%elor educaţionale %iate şi deter2ină$or2area la ele%i a unor co2porta2ente deira,ile speci$ice" graţie integrării unor o,iecti%e dere$erinţăA

- au coerenţa internă" respecti% sunt unitare din punctul de %edere al conţinutului te2atic" alconţinutului pe care #l #nglo,eaăA

6



- se des$ăşoară #n 2od siste2atic şi continuu" #n 2ai 2ulte sec%enţe de instruire" pe oanu2ita perioadă de ti2pA

- se $inalieaă prin e%aluare su2ati%ă14 unitate de învăţare/ de conţinut module0 repreintă o structură didactică desc&isă şi

$le@i,ilă" care are ur2ătoarele caracteristici:- deter2ină $or2area la ele%i a unui co2porta2ent speci$ic" generat prin integrarea unor

co2petenţe speci$iceA- este unitară din punct de %edere te2aticA- se des$ăşoară #n 2od siste2atic şi continuu pe o perioadă de ti2pA- se $inalieaă prin e%aluare1Proiectarea unităţii de #n%ăţare orienteaă acti%itatea pro$esorului pe două coordonate:1 9 corelarea oriontală a ele2entelor procesului-co2petenţe" conţinuturi" resurse

2ateriale şi procedurale" e%aluareA'1 9 corelarea te2porală (structura cronologică) a ele2entelor procesului" care este dată de

sec%enţele 2odelelor de predare1Conceptul de unitate de #n%ăţăre are rolul să 2aterialiee conceptul de de2ers didactic

personaliat" $le@i,ili#nd proiectarea didactică şi de$inind #n acest sens pentru practica didactică

pre2ise 2ai ,ine $unda2entate din punct de %edere pedagogic1 2roiectarea lecţiei #nsea2nă acţiunea de anticipare sau pre$igurare a acti%ităţii ce

repreintă conţinutul lecţiei" corelată cu 2etodele" procedeele" 2i?loacele şi sec%enţierea #n ti2pa acestei acti%ităţi1 2roiectul de lecţie este produsul curricular #n care se re$lectă / scenariuldidactic0" adică $elul #n care se %a des$ăşura acti%itatea didactică" ast$el #nc#t o,iecti%ele propusesă $ie #ndeplinite1

<la,orarea proiectelor de lecţie nu tre,uie să $ie pri%ită ca o acti%itate $or2ală" ci" #nli2itele unei anu2ite rigori" ea tre,uie să #ncura?ee creati%itatea pedagogică a cadrului didactic1De 2ulte ori situaţii nepre%ăute duc la reg#ndirea şi reorientarea de2ersului didactic1 ;n %iiune2odernă" proiectul de lecţie are un caracter orientati%" o structură $le@i,ilă şi elastică1

Cu2 se ela,oreaă un proiect didactic la disciplinele curriculare #n corelare cu tipurile delecţii +utorii care s-au ocupat de această pro,le2ă au preciat un algorit2 apro@i2ati% al

proiectării lecţiei1P+)u, 0 # proiectarea conţinuturilor pe ansa2,lu (%ei I1 Creg&it" 111) se a@eaă pe

consultarea plani$icării calendaristice" prin raportrae la progra2ă1 <ste sec%enţa prin care sedeter2ină titlul" locul şi corelaţiile esenţiale ale lecţiei" #n suita celorlalte1

P+)u, 2 # preciarea $inalităţilor1 Mai 2ulţi autori" 2ai 2ulte deiderate :a) I1 Cerg&it pretinde să se sta,ilească 2ai #nt#i un scop al lecţiei" care să e@pri2e sintetic

ceea ce tre,uie realiat pe ansa2,lul ei1 <@e2pl$icări : / $or2area conceptului de 111 0 A/$or2area 2#ndriei patriotice0 A /deprinderea reol%ării pro,le2elor de tip111 / (I1 Cerg&it)" lacare noi a2 putea adăuga /introducerea ele%ului #n do2eniul111 0 A /$a2iliariarea acti%ă a

ele%ului cu 111 0 etc1 ,) M1 Ionescu (>') consideră necesară şi deli2itarea obiectivului didactic fundamental,care ne %a orienta asupra tipului (categoriei) #n care se #ncadreaă lecţia: predare" consolidare"e%aluare etc1

c) Toţi autorii s#nt de acord că este necesară sta,ilirea unor obiective concrete, speciale"strict a@ate pe conţinutul lecţiei (de unde şi propunerea de a $i denu2ite obiective nominale)17dată sta,ilite şi nuanţate pe categorii (cogniti%e" a$ecti%e" psi&o2otorii)" o,iecti%ele tre,uiecorelate şi cu statututl de operaţionale sau doar apri@i2ati% operaţionale" pentru a şti #n ce $el%o2 ur2ări realiarea lor : prin 2ăsurare i2ediată sau prin tatonare (#ncercare) #n ti2p1

P+)u, 3 # An+,i&+ "$)u")$,!". +utorii care se re$eră la acest indicator (I1 Einga" I1 =egreţ-Do,ridor" >') au #n %edere ce are la dispoziţie proiectantul " pentru realiarea lecţiei1 Besursele

pot $i : de conţinut (pe ce in$or2aţie" pece deprinderi se %a spri?ini A din ce #şi %a e@tragein$or2aţia) A umane (cu ce ele%ii lucreaă" la ce ni%el se a$lă) A materiale (ce spaţiu" ce ti2p) A

6>



didactice (ce aparatură" ce 2o?loace" 2ateriale didactice" 2etode speci$ice sau posi,il de adaptatla conţinutul lecţiei" deci cu care se poate a,orda conţinutul #n condiţiile date)1

P+)u, 4 # E,+9!"+"$+ %!n'inuu"i,!". +nalia literaturii de specialitate e%idenţiaă $aptulcă #ntr-o lecţie" oricare ar $i ea" punerea #n ordine a conţinuturilor ni2inaliate repreintă unuldintre ele2entele cele 2ai palpita,ile şi" #n acelaşi ti2p" cu o poiţie centrală #n econo2ia

pregătirii pro$esorului pentru lecţie1 +ccept#nd linia trasată de autori" %o2 găsi necesare" #n

interiorul acestei sec%enţe" două dei@erate de atins" repecti% două acti%ităţi care le aduc la#ndeplinire : a1 (nventarierea aestor conţinuturi" prin spri?inire pe 2anual şi progra2ă (ce %olu2de in$or2aţie reultă şi c#te dintre ele s#nt strict noi pentru ele%i) A ,. lasarea lor într-o

structură lo!ică (care %or a%ea rol de idei sau noţiuni-ancoră A care %or tre,ui e@plicate 2ai pelarg" care 2ai su2ar A în ce fel se %or #nlănţui unele cu altele" potri%it principiului siste2atiăriişi continuităţii)1

P+)u, 5 # E,+9!"+"$+ )"+$*ii,!". ;n procesul didactic" strategia este concepută ca unsiste2 de 2etode" procedee şi au@iliarele lor" puse #n %aloare #n acti%itatea de conlucrare dintreeducator şi educat" #n %ederea realiării o,iecti%elor educaţiai1 ;n de2ersul de $aţă autorii includ#n strategie :

- 2odul de #2,inare a celor 5M (2etode" 2i?loace" 2ateriale didactice) # cadrul lecţiei pe

care o pregăti2 A- 2odul de conlucrare a celor doi actori ai procesului didactic (educatorul şi educatul) pe

tot parcursul lecţiei1P+)u, 6 # E,+9!"+"$+ in)"um$n$,!" d$ $1+,u+"$ se2ni$ică anticiparea necesară a $elului

#n care educatorul %a e%alua at#t prestaţia ele%ului" c#t şi propria acti%itate" prin raportare lani%elul de reuşită al lecţiei1 ;n ce pri%eşte ele%ul" pot $i de%ăluite ca unstru2ente de e%aluare $ie#ntre,ările de sonda? pe tot parcursul lecţiei" $ie teste doci2ologice di%erse" $ie lucrări aplicati%e"$ie reol%ări de pro,le2e" e@erciţii etc1 Pentru e%aluarea cadrului didactic" la r#ndul său"instru2entele ce pot $i proiectate se #nscriu #n două categorii1 (ndirecte" care coincid cu celea$erente e%al?uării ele%ului" socotind că reultatele acestuia din ur2ă oglindesc şi calitateaacti%ităţii educatorului A directe, const#nd din : autoanaliă retrospecti%ă" ,aată pe re$acerea2entală rapidă a lecţiei" i2ediat după ter2inarea ei1

;nc&eierea $irească a lecţiei de proiectare tre,uie să constea din #nsuşi proiectul lecţiei 1 <l poate a%ea o $or2ă 2ai detaliată sau 2ai su2ară1 For2a cea 2ai detaliată" ela,orată #n scris"cuprinde două părţi distincte : partea generală sau /capul proiectului/ şi o parte care detaliaădes$ăşurarea lecţiei propriu-ise1 Partea generală tre,uie să preciae : data A disciplina (2ateriade #n%ăţă2#nt) A clasa su,iectul lecţiei A su,co2petenţele A o,iecti%ele operaţionale a acestora dinur2ă (no2inale) A 2etode şi procedee de utiliat (#n pri2 plan se au #n %edere 2etodele cel 2aides utiliate #n lecţie" iar #n plan secund cele cu preenţp episodică) A 2i?loacele de #n%ăţă2#nt de$olosit A locul des$ăşurării lecţiei1

C$"in'$ ?+'- d$ ("!i$%u, did+%i%

Su9i$%u, ,$%'i$i )$ 1+ )%"i$ )u9i$%u, %u""i%u,+" 2roiect didactic 7umele! prenumele autorului! gradul didactic! instituţia în care activeaă şi localitateaC,+)+ #

7umărul lecţiei în modul conform proiectării de lungă durată0 : de e". 3;K 7umărul lecţiei conform orarului = de e". ; ,urata lecţiei : ;Q minute Modulul : "u&iectul lecţiei : "u&competenţele curriculare :O9i$%i1$,$ ,$%'i$i1 !a $inele lecţiei ele%ii %or $i capa,ili :

77' :75

8



7* :Tipul lecţiei =TeBnologii didactice :) $or2e = - $rontal A - #n perec&i A - indi%idual A #n grupv) 2etode = -f) 2ateriale didactice :

1 Curriculu2 şcolar" clasele I 9IG" C&işinău" '1'1 &id 2etodologic la 2anualul şcolar" autori Maria Quruiană" Sil%ia Cotelea ş1 +151 Quruiană M1" Cotelea S1" <r2icioi +1" etc1 +,ecedar1 <d1 Prut Internaţional" '1

5valuarea# $or2ati%ă" e%aluare orală şi #n scris" lucrare independentă ($ără apreciere cu note)1

SCENARIUL LECŢIEIW S$%1$n'$

,$ ,$%'i$iTim(u, O9i$%i1$ A%i1i+$+ <n1-'-!"u,ui /i +

$,$1i,!"S"+$*i+ did+%i%-m$!d$ ("!%$d$$?!"m$ mi@,!+%$in)"u%'i!n+,$

E1+,u+"$+m$!d$("!%$d$$?!"m$

+şadar" proiectarea unei lecţii este operaţia de identi$icare a sec%enţelor instrucţionale cese deruleaă #n cadrul unui ti2p deter2inat" de o,icei" o oră şcolară1

+lgorit2ul proiectării didactice la ni%elul 2icro include ur2ătoarele acţiuni 2etodologice"%alidate #n teoria şi practica instruirii şi de care ar tre,ui să ţină cont pro$esorul proiectant:

RSta,ilirea locului lecţiei #n siste2ul de lecţii sau #n planul te2atic" #n %iiune siste2ică1RSta,ilirea #ntr-o $or2ă concretă a o,iecti%elor lecţiei sau reultatele aşteptate ale

acti%ităţilor pe care tre,uie să le des$ăşoare1RSta,ilirea resurselor #n%ăţării-se re$eră la conţinutul ştiinţi$ic al #n%ăţării şi la capacităţile

de #n%ăţare disponi,ile #n clasă1R<la,orarea startegiilor didacitce pentru $iecare o,iecti% sta,ilit (sau ansa2,lu de

o,iecti%e)1RSta,ilirea sstructurii procesuale a acti%ităşii didactice1RPre$igurarea strategiilor de e%aluare1RSta,ilirea acţiunilor de autocontrol şi autoe%aluare ale ele%ilor1

:.5 E1+,u+"$+ $?i%i$n'$i ,$%'i$i valuarea eficienţei lecţiei #n 2od curent" se realieaă de către pro$esor şi ele%i după

criterii %aria,ile(%ei Eoiţa <l1">>" p1>6)1 2euşita lecţiei trebuie ?udecată nu atît prinraportare la proiectul elaborat, ci la modul concret, eficient de rezolvare a situaţiilor create,care au favorizat învăţarea de calitate.

Criteriile de apreciere a reuşitei lecţiei s#nt %ariate" pot $i a,ordate glo,al sau detaliat"o,iecti% sau su,iecti%" aplicate la o lecţie sau la 2ai 2ulte pentru co2parare etc1 I2portant este#nsă ca pro$esorul să le conştientiee" pentru a le aplica continuu: #n pregătire" #n ti2puldes$ăşurării" #n e%aluarea $inală a lecţiei1

Totuşi" pro$esorii sesieaă atributele unei lecţii eficiente raportate la:R contri,uţia la /creşterea[ cunoştinţelor" deprinderilor tuturor ele%ilor şi per$ecţionarea celor

anterioareAR contri,uţia la de%oltarea intelectuală a ele%ilorAR econo2ia de ti2p realiată" a densităţii sarcinilor de #n%ăţareAR organiarea şi succesiunea logică a etapelor" adoptarea %ariantelor structurale" pentru

acti%iarea ele%ilorA

R participarea ele%ilor #n toate etapele lecţiei" a$ir2area rolului pro$esoruluide coordonator" de #ndru2ătorA reacţia clasei pe parcursul acti%ităţiiA

8



R des$ăşurarea şi realiarea 2uncii independente din clasă şi de acasăA 2ărirea gradului dedi$icultate" aplicare al sarcinilor1

Co2par#nd %ariatele criterii şi ung&iuri de a,ordare #n e%aluarea e$icienţei lecţiei"constată2 că" pentru practică şi pentru per$ecţionarea pro$esorului este $oarte i2portantă reglareaacti%ităţii sale prin utiliarea instru2entelor de e%aluare1

"oluţia optimă constă #ntr-o #2,inare a di%ersităţii 2odelelor sau $işelor de e%aluare" căci"

#n esenţă $iecare pune #n lu2ină situaţii speci$ice de instruire1 <ste o posi,ilitate ce s-ar $inalia#ntr-un instru2ent adec%at de e%aluare centrată pe a,ordarea situaţională a lecţiei (a uneiacti%ităţi didactice) sau #ntr-un set de instru2ente de e%aluare a calităţii acti%ităţii didactice1

R$&um+: Proiectarea este de$inită ca ansa2,lu de procese şi operaţii de anticipare aacti%ităţilor instructi%-educati%e1

roiectarea demersului didactic este acea acti%itate des$ăşurată de #n%ăţător3pro$esor" careconstă #n anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realiare a predării1 Proiectareade2ersului didactic presupune:

R lectura personaliată a 1urricula modernizateAR plani$icarea calendaristicăAR proiectarea lecţiilor1

a) !ectura personaliată a progra2ei şi 2anualelor şcolare se re$eră la dreptul şiresponsa,ilitatea cadrului didactic de a lua deciii proprii #n legătură cu 2odalităţile opti2e decreştere a e$icientei acti%ităţilor instructi%-educati%e1

;n progra2ele şcolare %ala,ile la ni%el national" o,iecti%elor-cadru le sunt asociateo,iecti%ele de re$erinta" care se ating cu a?utorul conţinuturilor" preentate #n ulti2a parte a

progra2ei1 Cadrul didactic poate opta pentru acti%ităţile speci$icate #n progra2ă sau poatei2agina altele" adec%ate condiţiilor pedagogice concrete1 +cti%ităţile de #n%ăţare se construiesc

prin corelarea o,iecti%elor de re$erinţă3co2petenţelor speci$ice cu conţinuturile şi s#nt orientatespre un anu2it scop educational" corelat cu te2a acti%ităţii1

=oua proiectare curriculară presupune trecerea de la o succesiune $i@ă a conţinuturilor e@istente #n 2anuale unice la autentice practici didactice re$le@i%e" la de2ersuri didactice

personaliate" la %alori$icarea personaliată a progra2ei şcolare" la citirea personaliată a2anualelor scolare alternati%e" la selectarea şi structurarea conţinuturilor de către pro$esor1

,) plani$icarea calendaristică (orientati%ă) presupune parcurgerea ur2ătoarelor etape:1 realiarea asocierilor dintre o,iecti%ele de re$erinţă3co2petenţe speci$ice şi conţinuturiA'1 #2părţirea conţinuturilor instructi%-educati%e #n unită4i de #n%ă4areA51 sta,ilirea succesiunii de parcurgere a unităţilor de #n%ăţare şi detalierea conţinuturilor

te2atice ale $iecărei unităţi de raport cu acele o,iecti%e de re$erinţă3co2petenţe speci$ice care les#nt asociate prin progra2ăA

*1 %eri$icarea concordanţei dintre traseul educaţional propus de cadrul didactic şi o$erta deresurse educaţionale 2ateriale de care poate dispune (2anuale" g&iduri" #ndru2ătoare)1

<tapele şi operaţiille proiectării didactice corecte pe care este necesar să le e$ectuiee pro$esorul1E+(+ O($"+'ii,$

Preciarea o,iecti%elor 1 ;nainte de a $ace orice altce%a" sta,iliţi c#t 2ai concret cu putinţă" 6 ce va şti şi ce va şti să facă6 ele%ul la s$#rşitul acti%ităţii1'1 Geri$icaţi dacă ceea ce aţi sta,ilit este #n acord cu Curricula151 Geri$icaţi dacă ceea ce aţi sta,ilit este realia,il #n ti2pul disponi,il1

+nalia resurselor *1 +naliaţi şi selectaţi conţinutul #n%ăţării141 +naliaţi şi organiaţi capacităţole de #n%ăţare ale ele%ilor161 +naliaţiresursele 2ateriale disponi,ile1

<la,orarea strategiei 81 +legeţi 2etodele de #n%ăţare potri%ite11 +legeţi 2aterialele didactice necesare1>1 +legeţi 2i?loacele ce #n%ăţă2#nt de care a%eţi ne%oie1

1Co2,inaţi 2etodele" 2aterialele şi 2i?loacele #n strategii didactice $i@ate pe o,iecti%ele operaţionale11 I2aginaţi #n #ntrgi2e scenariul des$ăşurării acti%ităţii didactice1

<la,orarea siste2ului de e%aluare a

8'



acti%ităţii

Proiectarea unei acti%ităţi presupune un ce2ers anticipati% pe ,aa unui algorit2ce contureaă ur2ătoarele #ntre,ări:

1 Ce %oi $ace -preciarea o,iecti%elor educaţionale ur2ărite1'1 Cu ce %oi $ace 9analia resurselor educaţionale disponi,ile151 Cu2 %oi $ace - ela,orarea strategiilor didactice adec%ate1

41 Cu2 %oi şti ce a2 $ăcut este ,ine- e%aluarea e$icienţei acti%ităţilor des$ăşurate1

85



7ISA DE OBSERVARE WD++#C,+)+#Sud$nu, ("+%i%+n#

11111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 =u2ele" prenu2ele" grupa acade2ică

Di)%i(,in+ d$ <n1-ț-m<n#Su9i$%u, ,$%ți$i#

Ti(u, ,$%ți$i#

n1-ț-!"u, %,+)$i# 111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 =u2ele" prenu2ele

111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111

+d2is3respins Se2nătura

ASPECTE OBSERVATE PUNCTE 7ORTE PUNCTE SLABEFor2ularea o,iecti%elor lec4iei1+legerea ?udicioasă a te&nologiilor didactice($or2e" 2etode :i procedee" 2ateriale didactice)A

adec%area 2etodelor de e%aluareSuccesiunea 2o2entelor lec4iei" #n $unc4ie detipul lec4ieiA 2onitoriarea ti2pului didacticCorectitudinea :tiin4i$ică" logica didactică+?ustarea sarcinilor de #n%ă4are la particularită4ile de %#rstă :i indi%iduale aleele%ilor Cli2atul a$ecti% :i 2oti%a4ionalA conduita #nrela4iile cu ele%iiA li2,a?ul (%er,al :i non%er,al)A4inuta

8*



"arcină de lucru ! teme de reflecţie! evaluare şi autoevaluare:1 Pe ce se ,aeaa realiarea unui proiect didactic'. Indicaţi %arianta de răspuns care se apropie cel 2ai 2ult de $or2ularea din capitolul

studiat şi e@plicaţi de ce %ariantele celelalte nu sunt satis$acatoare1 roiectarea didactica este=a5 o proiecţie mentală a ceea ce se va întîmpla în clasă$

b5 schitarea activităţilor şi operaţiilor pe care profesorul le va întreprinde într-o activitatedidactică viitoare$c5 procesul de anticipare a ceea ce intenţionează profesorul să realizeze, împreună cu

elevii, în cadrul unei 4unor5 activităţi instructiv-educative determinate, pe parcursul unui an şcolar, în scopul realizarii obiectivelor pro!ramei disciplinei pe care o preda.

51 <nunţaţi e%eni2entele instruirii şi propuneţi o grupare a lor #n $uncţie de tipul de lecţie$olosit1


$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$

Ce pot să aplicşi să scBim&: $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$

Bi9,i!*"+?i$ #Badu I1" <ec&il !1" Didactica1 Teoria instruirii" Piteşti" <d1 Paralela" '6" 5'p1Cristea" S1" (')" %icţionar de peda!o!ie" rup editorial !itera-!itera Internaţional" C&işinău-Qucureşti1Cucoş" C1" ('')" eda!o!ie, <diţia a II-a re%ăută şi adăugită" Poliro21agnX" B1M1" Qriggs" !1 E1" (>88)" rincipii de desi!n al instruirii" <DP" Qucureşti1liga" !1(coord1)" ('')" Standarde profesionale pentru profesia didactică" Qucureşti1Glăsceanu" !1" (>)" roiectarea peda!o!ică" #n Curs de pedagogie0" .ni%ersitatea dinQucureşti Ministerul <ducaţiei" Cercetării şi Tineretului" ('5)" Ghidul ro!ramului de

informare3formare a institutorilor3învăţătorilor " Qucureşti1

In)"um$n$ "$($" d$ <n1-'+"$ %!*nii1%!n)"u%i1i)$ ($n"u Uni+$+ :

84



T$ni%+# Diagra2a ideilor esenţialeT$# 81 Proiectarea pedagogică 9 acti%itate de anticipare şi de pregătire a

acti%ităţii didactice

Id$i $)$n'i+,$Proiectare pedagogică

7rionturile plani$icării

Proiectarea didactică

S+"%in+: In%entariaţi ideile esenţiale din te@tul o$erit de

2aterialul suport1 Trataţi-le ca idei esenţiale şi re$or2ulaţi-e #ntr-o 2anieră personală" care care să ilustree 2odul propriu de #nţelegere1 Menţionaţi la s$#rşit" re$lecţiile cu pri%ire la proiectarea didactică" ilustr#nd 2odul propriu de

#nţelegere1

86

Ideea 'Proiectarea

pedagigică-concepţiile

principale:a1 plani$icareA

,1 proiectare

Ideea 5Proiectarea

pedagigică-orionturile

plani$icării:a1 glo,alăA

,1 eşalonată

R$?,$'ii ($")!n+,$ ("i1ind ("!i$%+"$+ did+%i%-("!i$%+"$ ($d+*!*i%-

Ideea Proiectarea

pedagigică-concept



T$ni%+# Diagra2a Genn a ase2ănărilor şi deose,irilor T$# :.2 P"!i$%+"$+ "+di'i!n+,- /i ("!i$%+"$+ %u""i%u,+"-

S+"%in-# Din in%entarul 2odelelor de proiectare pedagogică preentate #n 2aterialulsuport" preentaţi prin co2paraţie caracteristicile Proiectării tradiţionale-PT şi Proiectăriicurriculare-PC1 Sta,iliţi caracteristicele co2une ale acestora1

PCPT

88

B<F!<CmII:



T$ni%+# Diagra2a circularăT$# 815 Design-ul instrucţional

S+"%in-# +naliaţi sc&e2a de 2ai ?os" re$lect#nd şi conte2pl#nd conţinutulştiinţi$ic anterior studiat1 Bealiaţi o descriere a conţinutului sc&e2ei date repreent#nd esenţa2odelului dat1

8

Design-ulinstrucţional

Conceptulde design

instrucţional-DI

<tapelePD-DI

<le2enteleDI

+lgorit2ul principiilor pra@ioligice

ale DI

Be$lecţii:



T$ni%+: Matricea de analiă criterială

T$# 81* =i%eluri ale proiectării didacticeS+"%in-# Structuraţi şi co2pletaţi progresi% ceea ce cunoaşteţi despre ni%elurile de proiectare

didactică su, $or2a ur2ătorului ta,el

P"!9,$m$ $)$n'i+,$ C$ /iu d$@+ C$ +m +?,+,+ %u") R$?,$%'ii

7peraţii de construcţieşi organiare a

proiectării didactice

Proectarea anticipati%ăa de2ersului didactic

Proiectarea acţiunilor concrete de realiare a proiectării didactice

8>



An$$

PROIECTAREA LECŢIEICERINŢE UNICE

CALITATEA APARATULUI METODIC# 7ORMULAREA OBIECTIVELORCORESPUNDEREA CU SUBIECTUL CURRICULAR RE7ERINŢE

BIBLIOGRA7ICE 2> PUNCTE "u&iectulcurricular

Geri$icaţi dacă acesta este #n curriculu21 Scrieţi titlul proiectului D%s#n $uncţie de acest su,iect curricular1

4&iectivelelecţiei

• .nele proiecte didactice conţin prea 2ulte o,iecti%e opera ionale1ț

• Proiectaţi o,iecti%ele #n corespundere cu su,co2petenţele scrise #n proiect1

• Fiecare su,co2petenţă să discri2inee -' o,iecti%e operaţionale1• Ma@i2ul se acceptă 6 o,iecti%e operaţionale1• =u $olosiţi %er,e %agi a $or2a la ele%i" a pro2o%a la ele%i" a

de%olta la ele%i" a sta,ili i2portanţa111" $a2iliaria ele%ii cu111" ae@plica" a culti%a" a clari$ica111" a in$or2a ele%ii despre111" a con%inge

ele%ii111" a o$eri prile?ul să111 etc1• .tiliaţi %er,e ce dese2neaă co2porta2ente direct o,ser%a,ile"

/2ăsura,ile0 de tipul: a identifica, a denumi, a formula,a enumera,a clasifica, a rezuma, a descrie, a scrie, a rezolva, a desena, ae"plica, a selecta, a demonstra, a elabora, a e"perimenta, a defini, a

preciza, a face distincţie, a scrie o formulă, a desena o dia!ramă, areprezenta !rafic, a formula în scris o ?udecată, a tra!e concluziiasupra observărilor efectuate, a întocmi o listă a cauzelor şiconsecinţelor, a întocmi un tablou al..., a trasa un !raficetc., inclusi% %er,ele indicate #n ta@ono2ia lui Qloo21 7QI<CTIG.! 7P<B+mI7=+! tre,uie să ai,ă 5 co2ponente:

1 descrierea co2porta2entului $inal al ele%uluiA'1 deter2inarea condiţiilor#n care se %a realia co2porta2entulA51 preciarea criteriului per$or2anţei accepta,ile (criteriul reuşitei)1• =u con$undaţi o,iecti%ele opera ionale cu sarcinile de #n%ă are1ț ț

3eferinţe&i&liografice

Geri$icaţi dacă acestea se potri%esc lecţiei1 Docu2entele nor2ati%e se scriu pri2ele" de o,icei curriculu2ul şi

g&idul de i2ple2entare1 =u se scrie ,i,liogra$ie" dar re$erinţe ,i,liogra$ice1 Celelalte re$erinţe le treceţi #n ordinea al$a,etică1 Model de re$erinţe ,i,liogra$ice:

1 Curriculu2 şcolar" clasele I-IG1 C&işinău" '1'1 &id de i2ple2entare a curriculu2ului 2oderniat pentrutreapta pri2ară de #n%ăţă2#nt1 C&işinău: !Uceu2" '1 p1'6-'81

51 Quruiană M1" <r2icioi +1" Cotelea S1 !i2,a ro2nă1 Manual pentru clasa a III-a1 C&işinău: ;1<1P1 Ştiinţa" ''1 p15*1

*1 Palii +1 Cultura co2unicării1 C&işinău: <pigra$" '41 "trategiadidactică

• Strategia didactică conţine: 2etode" procedee" te&nici" $or2e deorganiare şi 2i?loace instrucţionale1

• .r2ăriţi să a%eţi aceste co2ponente #n aparatul 2etodic al proiectului precu2 şi #n designul ta,elar1

• .r2ăriţi $inalitatea strategiei alese #n proiect1 +ceasta tre,uie să $ielogică şi să realiee o,iecti%ele lecţiei1



COERENŢA CORECTITUDINEA ŞI COMPLETITUDINEA PROIECTULUIDIDACTIC 2> PUNCTE

5tapele lecţiei D+%- +'i +,$) %+d"u, d$ <n1-'+"$ ERRE u"m-"i'i )- +1$'i %$,$ 4

1$"i*i# $1!%+"$ "$+,i&+"$+ )$n)u,ui "$?,$%'i+ $$n)i+.

CADRUL DE NVĂŢARE ERRE<%ocarew Galori$icarea cunoştinţelor anterioarew I2plicarea acti%ă a ele%ilorw Moti%area" treirea interesuluiw Crearea conte@tului pentru $or2ularea scopurilor proprii de#n%ăţareBealiarea sensuluiw Sta,ilirea contactului cu in$or2aţia nouăw Prelucrarea in$or2aţieiw Monitoriarea propriei #nţelegeri

w Menţinerea i2plicării şi a interesului1Be$lecţiew Sc&i2, de idei cu re$erinţă la cele studiate Crearea conte@tului

pentru 2ani$estarea atitudinilor $aţă de cele #n%ăţatew +precierea utilităţii te2ei noiw +sigurarea #n%ăţării dura,ilew <%ocarea" 2oti%area pentru studiu independentw Te2a pentru acasă<@tinderew <le%ii realieaă un trans$er de cunoaştere:w +plică cele #nsuşite la ore #n situaţii de integrare si2ulate1w +plică cele #nsuşite #n situaţii de integrare autentică1w ;şi de%oltă co2petenţe" care de%in pe parcurs 2odeleco2porta2entale o,işnuite" $ireşti1

D+%- (,$d+'i ($n"u )"u%u"+"$+ %,+)i%- u"m-"i'i i(u, ,$%'i$i /i$+($,$ +d$%1+$

Ti(u, ,$%'i$i# d$ ?!"m+"$ + %+(+%i-'i,!" d$ d!9ndi"$ + %un!/in'$,!"1i&$+&- ("i!"i+" ?!"m+"$+ %+(+%i-'i,!" d$ d!9ndi"$ + %un!/in'$,!" 1 7rganiarea clasei (2o2ent organiatoric)

'1Beactualiarea structurilor anterioare" %eri$icarea te2ei pentru acasă51 Preentarea opti2ă a conţinutului nou*1 Diri?area #n%ăţării41 Consolidarea 2ateriei şi $or2area capacităţilor (la ni%el de

reproducere)61 <%aluarea (curentă" instructi%ă" $ără aprecieri cu note)81 Qilanţul lecţiei1 Concluii1 +nunţarea te2ei pentru acasă1

Ti(u, ,$%'i$i# d$ ?!"m+"$ + %+(+%i-'i,!" d$ <n'$,$*$"$ + %un!/in'$,!"%ieaă prioritar $or2area capacităţilor de #nţelegere a cunoştinţelor

do,ndite anterior 1 7rganiarea clasei (2o2ent organiatoric)

'1 Beactualiarea structurilor anterioare" %eri$icarea te2ei pentru acasă



51 Consolidarea 2ateriei şi $or2area capacităţilor:a) la ni%el de reproducereA

,) la ni%el producti%1*1 <%aluarea (curentă" instructi%ă" $ără aprecieri cu note)41 Qilanţul lecţiei1 Concluii61 +nunţarea te2ei pentru acasă1

Ti(u, ,$%'i$i# d$ ?!"m+"$ + %+(+%i-'i,!" d$ +(,i%+"$ + %un!/in'$,!"%ieaă prioritar $or2area capacităţilor de aplicare a cunoştinţelor do,nditeşi #nţelese anterior)A 17rganiarea clasei (2o2ent organiatoric)

'1Beactualiarea structurilor anterioare" %eri$icarea te2ei pentru acasă51consolidarea 2ateriei şi $or2area capacităţilor:a)la ni%el producti%A

,) la ni%el de trans$eruri #n alte do2enii1*1<%aluarea ($or2ati%ă de tip su2ati%" cu aprecieri cu note)41Qilanţul lecţiei1 Concluii

61+nunţarea te2ei pentru acasă1

Ti(u, ,$%'i$i# d$ ?!"m+"$ + %+(+%i-'i,!" d$ +n+,i&-)in$&- +%un!/in'$,!"

%ieaă prioritar $or2area capacităţilor de analiă-sinteă a cunoştinţelordo,ndite" #nţelese şi aplicate anterior 1 7rganiarea clasei (2o2ent organiatoric)'1 Geri$icarea te2ei pentru acasă51 +nalia-sintea 2ateriei teoretice studiate (siste2atiarea" clasi$icarea"generaliarea)*1 +nalia-sintea 2etodelor de reol%are studiate:a1 la ni%el producti%" cu trans$eruri #n alte do2eniiA

,1 la ni%el creati%141 <%aluarea ($or2ati%ă de tip su2ati%" cu aprecieri cu note)61 Qilanţul lecţiei1 Concluii

81 +nunţarea te2ei pentru acasă1Ti(u, ,$%'i$i# d$ ?!"m+"$ + %+(+%i-'i,!" d$ $1+,u+"$ + %un!/in'$,!"

%ieaă prioritar $or2area capacităţilor de e%aluare critică a cunoştinţelordo,ndite" #nţelese" aplicate şi interpretate analitico-sintetic anterior

1 7rganiarea clasei (2o2ent organiatoric)'1 Instrucţiuni pri%ind realiarea lucrării de e%aluare

51 Bealiarea lucrării de e%aluare (testul" lucrarea practică" lucrarea dela,orator" proiectul" autoe%aluarea etc1)*1 Qilanţul lecţiei1 Concluii

41 +nunţarea te2ei pentru acasă1

Ti(u, ,$%'i$i# mi- lecţie centrată prioritar pe realiarea interdependenţei o,iecti%e 9conţinuturi 9 2etodologie - e%aluare şi a corelaţiilor pedagogice #n%ăţător-ele%" ele%-ele%" ele%-#n%ăţător1 1 7rganiarea clasei (2o2ent organiatoric)'1 Beactualiarea structurilor anterioare" %eri$icarea te2ei pentru acasă

51 Preentarea opti2ă a conţinutului*1 Consolidarea 2ateriei şi $or2area capacităţilor:a1 la ni%el de reproducereA

'



,1 la ni%el producti%" cu unele trans$eruri #n alte do2enii41 <%aluarea:a1 curentă" $ără aprecieri cu note pentru 2ateria nouăA

,1 su2ati%ă" cu aprecieri cu note pentru 2ateria studiată anterior161 Qilanţul lecţiei1 Concluii

81 +nunţarea te2ei pentru acasă1

RELEVANŢA ŞI AUTENTICITATEA UTILIZĂRII PROIECTULUI DIDACTIC LACLASĂ J 25 PUNCTE

C!"$)(und$"$+ %u (+"i%u,+"i-'i,$ d$ 1")- +%%$)i9i,i+$+ /i %!m(,$i+$+ )+"%ini,!" di?$"$n'i$"$+ )+"%ini,!" +u$ni%i+$+ m$!d$,!"

ORIGINALITATEA PROIECTULUI DIDACTIC 25 PUNCTE Proiectul se deose,eşte esenţial de alte proiecte prin ele2ente proprii Moti%area originală a ele%ilor .tiliarea resurselor 2edia #n scopuri 2oti%aţionale =i%el creati% de utiliare a strategiei didactice Structură deose,ită a lecţiei" cu ele2ente netradiţionale Galori$icarea potenţialului ele%ilor =u este in$luenţat de alte proiecte didactice apărute #n culegeri

UTILIZAREA RESURSELOR N CADRUL SITUAŢIILOR EDUCATIVE SPECI7ICETEMEI 0> PUNCTE

Besursele didactice alese să corespundă te2ei

+ccentul tre,uie să cadă pe utiliarea resurselor de către ele% #nscopul #n%ăţării acti%e1

METODE PROCEDEE ŞI STRATEGII DE PREDARENVĂŢAREEVALUAREACTIVE CENTRATE PE ELEV. 25 PUNCTE %$n"+"$+ ($ $,$1 ("$)u(un$• For2ularea o,iecti%elor lecţiei pentru ele%i şi cu participarea

ele%ilor1• +plicarea strategiilor didactice care i2plică e$icient e@perienţa

indi%iduală a ele%ilor1• Crearea at2os$erei de cointeresare" 2oti%are a $iecărui ele% pentru

acti%itatea de cunoaştere1• 7$erirea $iecărui ele% a posi,ilităţii de a alege acti%ităţile de #n%ăţare

şi instru2entele de cunoaştere1• <%aluarea nu nu2ai a reultatelor #n%ăţării" ci şi a procesului de

atingere a o,iecti%elor etc1• Bespecarea dreptului ele%ului la indi%idualitate şi la 2ani$estarea

indi%idualităţii1• +cti%is2 şi caracter de sine stătător1• Bespectarea dreptului la li,ertate interioară" independenţă" la dreptul

de a alege1 Conştientiarea responsa,ilităţii pentru alegerea $ăcută1

RELEVANŢA ANEELOR 0> PUNCTE Proiectul didactic tre,uie să $ie suplu" elegant1 +ne@ele sunt $oarte %aloroase şi ele pot conţine: un te@t-suport" o

5



sc&e2ă" un ta,el" o in$or2aţie la ni%el de curioitate" $işeleindi%iduale" i2agini1

+ne@ele se %or plasa la s$rşit de proiect didactic1 Fiecare ane@ă %a $i intitulată şi nu2erotată1 ;n proiect se %or $ace re$erinţe la proiect şi se %a scrie (a se %edea

ane@a '1)

+ne@e se consideră preentările utiliate sau $il2e1

7ORME DE EVALUAREI $1+,u+"$ ?!"m+i1-#E)$u P"!%$)u,ui d$ <n1-'-m<n”S+"%ini ,+ $)$u# +naliaţi sc&e2a cogniti%ă la su,iectul Procesului de #n%ăţă2#nt0 şi pe ,aa sc&e2ei

propuse de$iniţi $iecare co2ponenetă a procesului de #n%ăţă2#nt1

APRECIERE I NOTAREȘ

S$ +%!"d- 0 (un% ($n"u# corectitudinea de$inirii conceptelorA co2pletitudinea indicării autorului care a de$init conceptulA corectiturinea alegerii sursei ,i,liogra$iceA- coerenţa e@pri2ării scriseN!+ X Pun%+@ +%umu,+ # Pun%+@ m+im Y 0>

P"!%$) d$ <n1-'-m<n

P"!%$) $du%+i1P"!%$) in)"u%i1

E1+,u+"$P"$d+"$n1-'+"$

M$!d$Mi@,!+%$ 7!"m$ d$

!"*+ni&+"$

S"+$*ii did+%i%$

C!n'inuu, ("!%$)u,ui d$ <n1-'-m<n

*



II $1+,u+"$ P"!9- )%"i)-Indi%+'ii# pentru realiarea sarcinii se %or $olosi ur2ătoarele piese curriculare:

Curriculu2ul la Dirigenţie cl I-IG ('8)" &idul de i2ple2entare a curriculu2ului la dirigenţiecl1 a '-a (')" Proiectul didactic ela,orat la lecţia de se2inarii nr1 61 Su,iectul lecţiei Fa2ilia2ea0

- <la,oraţi o sec%enţă din partea introducti%ă a proiectului didactic la dirigenţie: Su,iectul

lecţiei Fa2ilia 2ea0" respect#nd 2odelul dat:R 7umele! prenumele autorului R Clasa :R "u&iectul lecţiei :R Modulul lecţiei-competenţa curricularăR "u&competenţele curriculare:R O9i$%i1$,$ ,$%'i$i. L+ ?in$,$ ,$%'i$i $,$1ii 1!" ?i %+(+9i,i #R Cun!+/$"$R O0 #R A(,i%+"$R O2 #

R O3R In$*"+"$R O4 #R TeBnologii didactice :R \0 forme :R ]0 metode :R ^0 materiale didactice :

APRECIERE I NOTAREȘS$ +%!"d- 0 (un% ($n"u# corectitudinea alegerii 2odulului3co2petenţei curriculareA corectitudinea selectării su,co2petenţeor curriculare con$or2 2odulului alesA co2pletitudinea alegerii su,co2petenţelor curriculare corectiturinea alegerii şi $or2ulării %er,elor care de$inesc co2porta2entul o,ser%a,il la

lecţie ,aate pe ta@ono2ia lui Qloo2 corectiturinea respectării paşilor de operaţionaliare: Co2porta2entul pe care un ele%

tre,uie să-l de2onstree (Ce)A ;n ce condi ii se produce acest co2porta2ent (Cu2)A =i%elul deț

per$or2an ă sau criteriul de reu ită (C#t)Aț ș

- repectării nor2elor #n $or2ularea o,iecti%elor operaţionale ale lecţiei- coerenţa e@pri2ării scriseS$ +%!"d- 0 3 (un%$ ($n"u ?udicioitatea selectării $or2elor de organiareA

?udicioitatea selectării 2etodelor didacticeA ?udicioitatea selectării 2aterialelir didacticeAN!+ X Pun%+@ +%umu,+ # Pun%+@ m+im Y 0>

SEMINARIIS$min+" C!n$iun$+ ("$d+"$<n1-'+"$$1+,u+"$

Indi%+'ii# !ucru #n grup1 Te&nica Be$lecţii1 !ucrul #n grup (se $or2eaă 4 grupuri delucru)1 Sracina nr1 speci$ică pentru toate 4 grupuri de lucru con$or2 te@telor ştiinţi$ce propuse1

S+"%in+ n". 0 (te@t pentru $iecare $iecare student din grupul de lucru): studiaţi te@tul ştiinţi$ic de2ai ?os1 Co2pletaţi $işa de 2ai ?os cu re$lecţiile de rigoare1 !a #nceputul lucrului toţi #2preună studiaăte@tul ştiinţi$ic" apoi $iecare indi%idual co2pleteaă ru,ricile " ' şi 5 din $işa de lucru1 !a $inele lucruluiindi%idual" re$lecţiile $iecărui 2e2,ru se ascultă şi se diacută #n grup" iar #n $inal se realieaă o re$lecţiede grup1

4



1Cu%inte-c&eie: '1 ;ntre,ări de #nţelegere:

Be$lecţii:

T$ 0. P"$d+"$+. D$?ini"$+ %!n%$(u,ui d$ ("$d+"$;n didactica tradiţională" #n accepţiunea lui didasHein (a #n%ăţa pe alţii)" predarea a $ost cunoscută

ca acti%itate de co2unicare" de trans2itere a in$or2aţiilor" de preentare de către pro$esor a 2ateriei de#n%ăţat" sau" #n e@pri2area lui E1+1Co2enius" arta de a #n%ăţa pe alţii01

;ncep#nd cu s$#rşitul secolului al I-lea" predarea tradiţională este plasată ca un $eno2en cenecesită crearea unui nou cadru teoretic de a,ordare cu noi cerinţe indi%iduale şi sociale de instruire cecontinuă şi #n preent1 Procesul de conceptualiare a predării se intensi$ică" ur2#nd cursul sc&i2,ăriisuccesi%e a unor paradig2e de in%estigaţie şi educaţie" al căror i2pact se %a regăsi #n noi #ncercări derede$inire şi re$acere de i2agine ale acestui $eno2en (Cerg&it" I1" ''" p1''8)1 Deşi ter2enul de

predare0 se păstreaă #n li2,a?ul pedagogic" acti%itatea pe care o dese2neaă a e%oluat continuu"

de%enid 2ult 2ai co2ple@ă şi 2ai pro$undă" #n$ăţiş#ndu-se astăi ca un co2ple@ de $uncţii1 +cestee%oluţii ale se2anticii ter2enului de predare sunt spri?inite $ie de noile teorii ale #n%ăţării" $ie de noile paradig2e educaţionale deter2inate de noile paradig2e culturale" $ie de concepţiile psi&opedagogice şididactice care s-au conturat #n ti2p1

Mo2entul decisi% #n rede$inirea predării" consideră I1 Cerg&it" #l repreintă trecerea de la pedagogiatrans2iterii la aşa-isele pedagogii acti%e şi constructi%e" ceea ce i2pune o răsturnare de optică #n

practicile #n%ăţă2#ntului (''" p1 '')1 <ste acea trecere de la training0 la learning0" #n%ăţarea trec#nd#naintea predării" locul ele%ului care este #n%ăţat0 $iind luat treptat de ele%ul care #n%aţă0" co2unicareacu cadrul didactic" interacţiunea" 2anage2entul #2,răc#nd noi $or2e şi apăr#nd noi $uncţii ale predării1Treptat" actul predării #şi re%iuieşte rolurile şi #şi di%ersi$ică $uncţiile şi 2etodologiile a$erente acestora1Dacă la aceasta adăugă2 şi $aptul că noile siste2e didactice care se %or i2pune %or a%ansa şi elerestructurări de roluri şi apariţii de noi $uncţii" #nţelege2 cu2 şi de ce se trece #n caul conceptului de

predare de la de$iniţii 2ono$uncţionale la de$iniţii poli$uncţionale1 Poli$uncţionalitatea #şi găseşteo,iecti%area $ie #n 2ai 2ulte de$iniţii atri,uite predării" cu accent pe una sau alta" $ie su, $or2a unor enunţuri integratoare a 2ai 2ultor $uncţii1

!iteratura de specialitate preintă nu2eroase de$iniţii ale predării dintre care preentă2 c#te%a:I2redarea repreintă acţiunea cadrului didactic de trans2itere a cunoştinţelor la ni%elul unui 2odel

de co2unicare unidirecţional" a$lat #n concordanţă cu anu2ite cerinţe 2etodologice care condiţioneaă#n%ăţarea" #n general" #n%ăţarea şcolară #n special1 ( %icţionar de termeni peda!o!ici" Sorin Cristea" <DP"Qucureşti" p1 568)1

ICon$or2 %icţionarului de peda!o!ie (<DP" >8>" p1 54) predarea 9 ter2en corespunător acti%ităţii de /a #n%ăţa pe altul0" denu2ită de engl . teach" de $r1 ensei!ner " de ger2. lehrenA $iindcă #nli2,a ro2nă" a #n%ăţa se re$eră at#t la su,iectul educaţiei" c#t şi la o,iectul educaţiei" acti%itatedes$ăşurată de pro$esor #n cadrul lecţiei" spre a deter2ina la ele%i acti%itatea de #n%ăţare" a2,ele acti%ităţi

$iind #n interacţiune #n siste2ul pe care #l constituie procesul de #n%ăţă2#nt1I;n opinia autorului Ioan Cerg&it predarea este un ansa2,lu co2ple@ de acţiuni şi co2porta2ente

didactice speci$ice" destinate producerii #n%ăţării1 In opinia pro$esorului Bo2iţă Iucu cu pri%ire laacti%itatea de predare con$or2 lucrării (nstruirea şcolară: predarea este o sc&i2,are pro%ocată a ceea ceeste #n ceea ce tre,uie să $ie 9 $inalitate a actului de #n%ăţare" prin anga?area ele%ilor #ntr-o nouăe@perienţă de #n%ăţare1 Calitatea acti%ităţii de predare este dată de potenţialul ei cogniti%" a$ecti% şi

psi&o2otor trans$or2ator1;n 2odelele didactice tradiţionale predarea se reu2a la o si2plă preentare a 2ateriei" #n ti2p ce

didactica 2odernă pri%eşte predarea ca pe un co2ple@ de $uncţii şi acţiuni 2ultiple şi %ariate1 Predareaeste o acti%itate do2inantă a pro$esorului şi o %aria,ilă cauală de care depinde" #n 2are 2ăsură" starea de

pregătire a ele%ilor1Printre cele 2ai interesante accepţii 2oderne date predării se nu2ără şi cea 2anagerială" con$or2

căreia predarea ar repreenta un ansa2,lu de operaţiuni şi acţiuni siste2atice de plani$icare" organiare"#ndru2are" control" e%aluare şi deciie a procesului de instruire1

T$ 2# P"$d+"$+. P"in%i(+,$,$ %+"+%$"i)i%i +,$ ("$d-"ii

6



2rincipalele accepţii ale predării sunt ur2ătoarele: predarea ca transmitere, predarea ca ofertă dee"perienţe, predarea ca formă de diri?are a învăţării, predarea ca !estiune a învăţării şi predarea caansamblu de comportamente didactice specifice1

redarea ca transmitere. ;n practica instrucţiei tradiţionale" acti%itatea de predare este %ăută catrans2itere de cunoştinţe şi te&nici de acţiune1 + preda #nsea2nă a da" a o$eri" a trans2ite #n 2odsiste2atic cunoştinţe speci$ice unei disciplineA a preenta 2ateria" a in$or2a" a 2i?loci un trans$er dein$or2aţiiA a co2unica o serie de cunoştinţe" de reultate" de cercetări ştiinţi$iceA a e@pune o lecţie ect1

redarea ca ofertă de e"perienţe. ;n această perspecti%ă" predarea se de$ineşte ca o$ertă a unei progresii de e@perienţe cogniti%e" acţionale şi a$ecti%e deter2inate şi diri?ate #n 2od intenţionat spre%alori (a@iologic)1 Prin trăirea conştientă şi i2plicată a acestor e@perienţe" ele%ul #şi de%oltă propriilee@perienţe #n %irtutea cărora se aproprie de ade%ăr" pătrunde #n 2ieul lucrurilor" surprinde esenţa şise2ni$icaţia u2ană şi socială a acestora1 <senţial este ca ele%ii să e@tragă tot ce se poate e@trage dinaceste e@perienţe1

redarea ca formă de diri?are a învăţării. + preda" cu sensul de a diri?a" se re$eră ast$el la ceea ce$ace pro$esorul pentru a-i 2oti%a" a-i #ncura?a şi a-i inspira pe ele%i să atingă o,iecti%ele de studiat1

Predarea s-ar construi ast$el at#t dintr-un ansa2,lu de proceduri de preentare a 2ateriei" c#t şidintr-un co2ple@ de prescripţii (indicaţii" aprecieri" orientări" #ncura?ări etc1)" utiliate pentru g&idareae$orturilor ele%ilor #n #n%ăţarea conţinuturilor date1 Mai e@act" este %or,a despre diri?area proceselor derecuperare cogniti%ă: centrarea atenţiei" receptarea codurilor (decodarea codurilor)" redarea in$or2aţiei"sti2ularea asociaţiilor dintre in$or2aţiile stocate la ni%elul 2e2oriei operante (de scurtă durată) şi celedin 2e2oria per2anentă (de lungă durată) etc1

Criticile sunt #ndreptate nu #2potri%a diri?ării #n sine" ci #2potri%a e@cesului de diri?are(diri?is2ului e@agerat)" care de$a%orieaă e$ortul personal" 2unca proprie" iniţiati%a şi acti%itatea şi

pri%eaă ele%ul de e$ortul de anticipare şi de constituire a unei strategii (ipotee) atunci c#nd se a$lă #n $aţasarcinii de a reol%a o pro,le2ă1.lti2a raţiune a diri?ării ră2#ne aceea de a #ndru2a #n 2od discret ele%iispre studiul auto-diri?at1

redarea ca mana!ement al învăţării. Din perspecti%a 2anage2entului #n%ăţării" predarea sede$ineşte ca o inter%enţie pedagogică 2ulti$uncţională şi deli,erat orientată #n direcţia pro2o%ării şio,ţinerii 2odi$icărilor de co2porta2ent aşteptate sau dorite #n 2od e@plicit1 Calitatea predării seapreciaă" prin ur2are" #n $uncţie de %irtuţile trans$or2atoare de care este #n stare1

+st$el" a preda #nsea2nă: -a pre%edea (a plani$ica" a proiecta" a progra2a) producerea sc&i2,ărilor doriteA -a orienta #ntr-o direcţie precisă aceste sc&i2,ări" a le da un sens" adică a precia o,iecti%ele#n%ăţăriiA -a sta,ili natura respecti%elor sc&i2,ări" ceea ce ec&i%aleaă cu a deter2ina conţinutul acestora"a selecta" a reela,ora" a organia 2ateriaA -a preenta 2ateria nouă" #n di$erite 2oduriA-a diri?a producereasc&i2,ărilor" a #ndru2a e%oluţia acestora #n direcţia presta,ilităA-a sti2ula anga?area acti%ă a ele%ilor #nactul #n%ăţăriiA -a organia condiţiile care %or $urnia apariţia sc&i2,ărilor presupuseA-a o$eri 2o2ente de$eed,acH #n %ederea #ntăririi şi e%entual a corectării şi a2eliorării sc&i2,ărilor #n curs de producereA-aasigura condiţiile necesare reţinerii şi trans$erurilor (aplicării) noilor ac&iiţiiA-a controla (a e%alua)e$ectele dau sc&i2,ările produseA-a e%alua e$icacitatea acţiunilor #ntreprinse" inclusi% reonanţa lor $or2ati%ă şi educati%ăA-a in%estiga condiţiile psi&osociale şi pedagogice de natură să pro2o%ee noisoluţii %iitoarelor pro,le2e speci$ice predării etc1

După cu2 se poate deduce" predarea are o 2ulţi2e de $uncţii care nu se li2iteaă la ceea ce se

#nt#2plă #n clasa de ele%i" ci se e@tind la ceea ce se petrece #nainte şi după ceea ce se realieaă aici1Se2ni$icaţia predării poate $i co2pletată prin analia $uncţiilor acesteia1 B1 M1 agnX a sta,ilit nouă$uncţii ale predării" pe care le consideră condiţii e@terne ale #n%ăţării: 1Captarea şi controlul atenţiei1'1In$or2area ele%ului asupra reultatelor aşteptate1 51 +cti%iarea cunoştinţelor anterioare1 *1 Preentareasituaţiei de #n%ăţare141 ;ndru2area procesului de #n%ăţare1 61 +sigurarea $eed,acH-ului1 81 +precierea

per$or2anţelor şcolare ale ele%ilor1 1 +sigurarea posi,ilităţilor de trans$er al cunoştinţelor1 >1 +sigurareareţinerii şi reactualiării in$or2aţiilor1

;n aceeaşi pro,le2ă" din cercetările e2pirice pri%ind pro$esorii e$icienţi" Bosens&ine şi Ste%ensau deri%at şase $uncţii:• <@a2inarea" %eri$icarea reultatelor #n%ăţării anterioare şi repredarea" dacă este necesar1• Preentarea noului conţinut3sHills-urilor1•

;ndru2area acti%ităţii practice de #n%ăţare a ele%ilor (%eri$icarea #nţelegerii)1• Feed,acH-ul şi corectarea răspunsurilor N repredare" dacă este necesar1• +cti%itate de #n%ăţare independentă1

8



• <@a2inări periodice 9 săptă2#nal" lunar1Toc2ai această 2ultitudine de $uncţii con$eră predării se2ni$icaţia unei acti%ităţi de gestionare a

#n%ăţării" de 2anage2ent al sc&i2,ărilor nu2ite #n%ăţare1 redarea ca instanţă de decizie. Predarea este pri%ită ca o instanţă deciională prin care se opteaă"

#n $uncţie de criterii precis de$inite şi perioade alternati%e de ti2p" pentru di%erse strategii sau 2odele de#n%ăţare1

Toate detaliile didactice preentate anterior se regăsesc #ntr-o sinteă a ur2ătoarelor comportamente de predare ale cadrului didactic: comportamente de= or!anizare, impunere, dezvoltare,

personalizare, interpretare, feedbac, concretizare, control, e"primare a afectivită1Toate aceste co2porta2ente se 2ani$estă at#t #n $or2ă %er,ală" c#t şi #n $or2ă non%er,ală" $apt care

per2ite conturarea unor teorii ale predării şi a unor condiţii ale predării1 (Bo2iţă Iucu , (nstruirea şcolară"<ditura Poliro2" Iaşi" '" pp14-1)

5lementele definitorii ale predării s#nt :Pre%ederea" plani$icarea" proiectarea" producerea sci2,ărilor APreciarea naturii sc&i2,ărilor inter%enite (identi$icarea $inalităţilor) ADeter2inarea conţinuturilor care %or produce sc&i2,area co2porta2entală aşteptată la ele% A7rganiarea şi diri?area s&i2,ărilor dorite prin strategii speci$ice A7rganiarea condiţiilor care %or $a%oria apariţia sc&i2,ărilor A

Controlul şi aprecierea naturii şi a calităţii sc&i2,ărilor inter%enite #n co2porta2entul ele%ilor1;n concluie" predarea este o acti%itatea $unda2entală a procesului de #n%ăţă2#nt care preintăc#te%a caracteristici:

Reste organiată şi condusă de către pro$esorARi2plică interrelaţionarea celor doi poli ai educaţiei - pro$esorul şi ele%ul sau clasa de ele%iARpresupune strategii de declanşare a #n%ăţării la ele%iAR2oti%eaă" coordoneaă" susţine acti%itatea de #n%ăţare a ele%ilorARgestioneaă resursele pe care le are la dispoiţie #n %ederea atingerii $inalităţilor sta,iliteARinteracţioneaă cu #n%ăţarea şi e%aluarea etc1Din analia concluiilor desprinse din di%erse in%estigaţii ştiinţi$ice" reultă că #n cadrul predării

pro$esorul:k le co2unică ele%ilor anu2ite in$or2aţii potri%it progra2elor (curriculu2) şcolareA

k diri?eaă #n%ăţarea ele%ilor pentru asi2ilarea acestor in$or2aţii ca şi pentru $or2area unor capacităţi şi co2petenţe" #n con$or2itate cu anu2ite o,iecti%e pedagogice (#n acest conte@t" pro$esorulorienteaă ele%ii" #i a?ută" #i e%alueaă şi #i #ncura?eaă)A

k $or2uleaă concluii şi generaliări #n legătură cu su,iectele predateAk $a%orieaă participarea ele%ilor la acti%itatea instructi%-educati%ă şi le i2pune anu2ite standarde

de per$or2anţăAk sti2uleaă creati%itatea indi%iduală şi de grup etc1Predarea include aşadar şi acţiuni legate de plani$icare şi proiectare" de reela,orare sau

pedagogiare a conţinuturilor" de con$ecţionare a 2aterialelor didactice necesare" de asigurare a2i?loacelor de #n%ăţă2#nt indispensa,ile unei #n%ăţări e$icace etc1 ]I1 Einga" 7anual de peda!o!ie" <ditura+ll" Qucureşti^

T$ 3 # P"$d+"$+. R$,+'ii d$ in$"d$($nd$n'- din"$ ("$d+"$ J <n1-'+"$ J $1+,u+"$

predarea se referă nu numai la ceea ce face profesorul în timpul lecţiilor, ci şi la activitatea de pre!ătire a acestora şi ulterior la evaluarea şi antrenarea lecţiilor odată ţinute, precum şi a altor tipuride activităţi didactice1 Din aceste considerente" sursele ştiinţi$ice desprind şi transpun ideea că #n procesulde #n%ăţă2#nt predarea învăţarea evaluarea sunt #ntr-o dialectică continuă" naturală şi necesară a$late#n relaţii de interdependenţă

+ceeaşi analiă" din punctul de %edere al psi&opedagogiei 2oderne" per2ite conturarea c#tor%a perspecti%e se2ni$icati%e:

predarea i2plică producerea unor reultate #n conduita ele%ilorAR reultatele ce ur2eaă să apară #n 2od necesar #n ur2a unui proces de predare sunt legate at#t de

$orţa de inducere a #n%ăţării" c#t şi de producerea e$ecti%ă a #n%ăţăriiAR predarea i2plică #n%ăţarea c#nd aspectul intenţional este regăsit #ntr-un reultat cu %aloare de

succesAR #n%ăţarea este logic i2plicată #n predare pentru că 2ulte din o,iecti%ele educaţionale nu pot $i

atinse sau realiate #ntr-un inter%al scurt de ti2p" $ără acti%ităţi de e@plicare" de introducere siste2atică"e$ecti%ă şi deli,erată a unui conţinut #n alte conte@te etc1A



R e%aluarea este şi ea logic i2plicată #n predare" #n sensul orientării" reglării şi opti2iării eiA pe ,ună dreptate se a$ir2ă că #n educaţie" #n general" #n caul nostru" #n predare tre,uie #nceput cu s$#rşitulA2ai 2ult" e%aluarea continuă-$or2ati%ă a a?uns un ade%ărat reglator al procesului de predare şi de#n%ăţareA prin e%aluare se asigură $eed,acH-ul operati% att pentru pro$esor (predare) c#t şi pentru ele%(#n%ăţare)A la $el" standardele curriculare de per$or2anţă nu sunt nu2ai nişte criterii de e%aluare" ci şire$erenţiali ai predării şi #n%ăţăriiA

R predarea" #n%ăţarea şi e%aluarea se 2ani$estă ca procese coe%oluti%e" dată $iind interacţiunea

$irească şi necesară a celor trei acti%ităţi pri%ite ca su,siste2eAR predarea capătă o structură $uncţională şi e$icientă #n conte@tul celorlalte acti%ităţi didactice" dacă

şi nu2ai dacă induce un proces real de #n%ăţare" dacă #i 2oti%eaă pe ele%i să se i2plice #n acti%ităţi carenecesită e$ort" #nţelegere" asi2ilare de %alori" să realiee trans$eruri şi aplicări creatoareA

predarea i2plică o structură 2intală şi interacţională" ordonată şi ,aată pe relaţii interne la ni%elulconţinutului ei" la ni%elul su,iecţilor u2ani i2plicaţi" la ni%elul di2ensiunilor te2porale şi spaţiale" al%aria,ilelor psi&osociale şi psi&oa@iologiceA

R predarea este un proces sec%enţial şi re%ersi,il" #n $uncţie de ni%elurile de #nţelegere a ele%ilor" decapacitatea $eed,acH-ului negati% preent #n conduita cadrului didactic" de gradul de operaţionaliare ao,iecti%elor educaţionale şi al conţinuturilor ei corespunătoareA

R predarea este un proces prescripti% şi nor2ati%" ceea ce presupune o particulariare şi con%ertire anor2elor" regulilor şi principiilor pedagogice #n ele2ente practice de trans2itere" #nsuşire şi actualiare aunor %alori de conţinut in$or2aţional" 2etodologic şi acţionalA

R predarea este un proces care $aciliteaă de%oltarea şi $or2area progresi%ă a personalităţiiele%ilorA

R predarea este o acti%itate co2ple@ă" care include at#t co2porta2ente desc&ise0" o,se%a,ile şi2ăsura,ile" c#t şi co2porta2ente #nc&ise0" interioriateA

R predarea se legiti2eaă a $i un proces 2ult 2ai larg dec#t seria acţiunilor şi interacţiunilor dinclasă1 <a cuprinde" alături de co2unicarea pedagogică" şi #ntreaga acti%itate de progra2are didactică"te&nologia ela,orării lecţiei" ela,orarea au@iliarelor" precu2 şi acti%itatea de e%aluare a reultatelor1

Dacă ne raportă2 la predarea actuală" se pot e%idenţia ur2ătoarele tendinţe ale acesteia: predarea tre,uie pusă #n relaţie cu o nouă concepţie asupra #n%ăţării: #n%ăţarea acti%ă" re$le@i%ă şi

conştientăA

ele%ul să $ie pus #n situaţia de a construi in$or2aţii şi de a le utilia #n di$erite #2pre?urăriA ele%ul să #n%eţe prin acţiune şi re$lecţie" prin reol%area de pro,le2e şi crearea de pro,le2e" prin#n%ăţare socială de tip grupal1

Constată2" cu2 #n această optică sarcinile de predare a pro$esorului se co2plică" dar #şi 2ăresce$icienţa1 ;n peri2etrul aceleiaşi %iiuni" se 2ai poate de2onstra că predarea este co2ple2entară şinecesară #n%ăţării #ntruc#t" cel puţin la ni%elul ele%ilor" 2ulte din o,iecti%ele educaţionale nu pot $i atinse$ără %irtuţile predării" #ncep#nd cu deli2itarea" preciarea şi anunţarea o,iecti%elor3capacităţilor %iate carealiare3$or2are" trec#nd la preentarea3introducerea siste2atică" #ntr-un proces continuu" #n conţinuturileeducaţiei" deli2itarea şi e@plicarea pro,le2elor" utiliarea e@e2plelor şi contrae@e2plelor" e@erciţii-aplicaţii etc1 ;n principal" ele depind de producerea de către predare a #n%ăţării" dar şi de $or2area de către

predare a atitudinii poiti%e $aţă de #n%ăţare1+nalia relaţiilor predării cu celelalte co2ponente ale procesului didactic ar $i inco2pletă şi 2ai

puţin e$icientă dacă ea nu s-ar e@tinde şi asupra e%aluării" 2enirea principală a acesteia (a e%aluării) $iindorientarea" reglarea şi opti2iarea predării şi #n%ăţării şi" prin aceasta" a procesului #n ansa2,lul său1

+şadar" #n calitatea sa de reglator de proces" e%aluarea este indispensa,ilă predării şi #n%ăţării1Mai 2ult" ea este intrinsecă acestor procese" sec%enţele predării-#n%ăţării presupun#nd şi conţin#nd2o2ente de e%aluare1 Concepţia constructi%istă asupra e%aluării a $ăcut posi,ilă identi$icareainterdependenţelor şi interacţiunilor dintre predare" #n%ăţare şi e%aluare1 Tot aceasta a $ăcut să se#nţeleagă că $uncţiile e%aluării sunt şi tre,uie să $ie ele2enete esenţiale ale strategiei predării 9 #n%ăţării1Funcţional %or,ind" e%aluarea orienteaă şi regleaă predarea şi #n%ăţarea" dar pentru aceasta şi ea arene%oie să se adaptee structural şi $uncţional ne%oilor predării şi #n%ăţării1 Predarea şi #n%ăţarea au ne%oienu nu2ai de o e%aluare postproces" ci şi de e%aluarea dinaintea procesului şi 2ai ales de e%aluarea dinti2pul predării şi #n%ăţării1 +ceasta a dus la structurarea e%aluării #n trei ti2pi0 cu %ariantele: e%aluareiniţialăA e%aluarea $or2ati%ă şi su2ati%ăA e%aluarea $inală sau de ,ilanţ1 ;n acelaşi ti2p" deciiilestrategice #n predare şi #n%ăţare sunt inspirate de concluiile e%aluării produselor şi proceselor acestora1

+şadar" predarea ca una din co2ponentele structural-$uncţionale de ,aă ale procesului de#n%ăţă2#nt" #n interacţiune se2ni$icati%ă cu #n%ăţarea şi e%aluarea repreintă un co2ple@ de

>



$uncţii3roluri3acti%ităţi" cu centrare pe organiarea şi conducerea situaţiilor de #n%ăţare" %i#nd realiarea#n condiţii opti2e a o,iecti%elor educati%-$or2ati%e1

T$ 4. P"$d+"$+1 C!m(,$u, d$ ?un%'ii8"!,u"i J +%i1i-'i d$ ("$d+"$Co2ple@ul de $uncţii3roluri - aci%ităţi #n literatura de specialitate se grupeaă #n trei categorii

relati%e din considerente de ordin didactic: a5 funcţii3roluri3acivităţi ce preced şi pre!ătesc predarea propriu-zisă$ b5 funcţii3roluri3acivităţi în timpul predării3or!anizării şi conducerii situaţiilor de învăţare$c5 funcţii3roluri3activităţi ce urmează predării. Fireşte că această grupare este relati%ă şi ea este $ăcută

nu2ai din considerente de ordin didactic1 )5 +uncţii3roluri3activităţi ce preced şi pre!ătesc predarea-învăţarea propriu-zise=R deli2itarea şi preciarea o,iecti%elor pedagogice3co2petenţelor %iate #n şi prin unitatea de

predare-#n%ăţare" #n acord cu cele ale progra2ei disciplineiAR analia psi&opedagogică a resurselor u2ane (#n pri2ul r#nd a ele%ilor clasei) i2plicate #n

realiarea o,iecti%elor propuseAR in%entarul" selecţia şi analia resurselor 2ateriale utiliate #n predare-#n%ăţare (acti%ităţi speci$ice

o,iecti%elor %iate şi" la $el" ti2p" conţinuturi" 2etode" 2i?loace didactice" $or2e de organiare etc1)AR de$inirea strategiei didactice opti2e acti%ităţii respecti%eAR opraţionaliarea su,co2petenţelor" deduse din co2petenţeAR prelucrarea didactică a conţinuturilor #n raport cu co2petenţele3su,co2petenţele %iate şi

particularităţile psi&opedagogice ale ele%ilor cu care se lucreaăAR identi$icarea de noi surse de in$or2are pentru ele%i care să $ie %alori$icate #n ti2pul şi după

predareAR preluarea" adaptarea sau ela,orarea unor 2ateriale didactice gen planşe" $olii retroproiector" $işe

de 2uncă independentă" ,are2e de e%aluare3autoe%aluare" 2iniprogra2e pe calculator" CD-uri didactice"casete %ideo" #nregistrări etc1

R proiectarea scenariului didactic prin ierar&iarea" ordonarea" corelarea şi articularea $iecăreico2petenţe şi a tuturor o,iecti%elor lecţiei respecti%e cu acti%ităţile" conţinuturile" 2etodele" 2i?loaceledidactice şi $or2ele de organiare" scenariul #ncadra,il #ntr-un inter%al de ti2p presta,ilit şi des$ăşurat#ntr-un spaţiu pedagogic concretA

R ela,orarea unui instru2ent de e%aluare a proiectului" care să per2ită $or2ularea unor predicţiiasupra %alorii şi e$icienţei aplicării acestuia şi" totdată" restructurări-opti2iări" dacă este caul1

H5 +uncţii3roluri3activităţi în timpul predării3or!anizării şi conducerii situaţiilor de învăţare=R captarea atenţiei şi 2oti%area pentru lecţie a ele%ilor prin crearea unor con$licte cogniti%e0 #ntreceea ce cunosc şi pot să realiee şi ceea ce li se cere #n noua sec%enţă de instruireA

R anunţarea şi 2oti%area o,iecti%elor3capacităţilor %iate #n acti%itatea respecti%ăAR sta,ilirea şi progra2area acti%ităţilor şi a sarcinilor de lucru pentru $iecare o,iecti% şi" respecti%"

pentru $iecare ele%3grup de ele%iAR organiarea şi orientarea acti%ităţilor şi a situaţiilor de #n%ăţare pentru $iecare o,iecti% şi pentru

$iecare ele%3grup de ele%i" #n care să se uee de anu2ite conţinuturi" 2etode şi 2i?loace didacticeAR preentarea in$or2aţiilor prelucrate pedagogic sau asigurarea şi conectarea ele%ilor la di%erse

surse de in$or2are şi asistarea acestora #n ti2pul acestei acti%ităţiAR organiarea de acti%ităţi didactice #n care să se operee cu in$or2aţiile ac&iiţionate pentru a

sti2ula" e@ersa şi de%olta capacităţile3co2petenţele %iateA

R ur2ărirea şi e%aluarea realiării treptate a sarcinilor şi a progreselor ele%ilor sau grupurilor deele%iA

R #ncura?area ele%ilor #n ti2pul acti%ităţii şi de,locarea0 pedagogică a celor care #nt2pinădi$icultăţiA

R progra2area unor $eed,acH-uri parţiale şi a unor 2o2ente de autoe%aluare15 +uncţii3roluri3activităţi ce urmează predării=R ad2inistrarea unor acti%ităţi3pro,e de 2ăsurare a ac&iiţiilor ele%ilorAR e$ectuarea unei analie3e%aluări asupra reultatelor ele%ilor" din perspecti%a

o,iecti%elor3capacităţilor %iateAR sta,ilirea" #n $or2a te2elor de casă" a acti%ităţilor care %or consolida ac&iiţiile din clasăAR autoe%aluarea propriei acti%ităţi #n $uncţie de care se %or sta,ili 2ăsurile de opti2iare a

acti%ităţii %iitoare1+ceastă preentare3grupare a principalelor $uncţii3roluri3acti%ităţi speci$ice predării" #n accepţiunea

actuală" nu se %rea trans$or2ată #ntr-un de2ers de sta,ilire a unui 2odel unic1 Di2potri%ă" este o perspecti%ă sintetic-integratoare care atenţioneaă asupra sc&i2,ărilor 2a?ore pe care ti2pul şi practica

>



le-au i2pus predării" relaţionată tot 2ai 2ult cu #n%ăţarea şi e%aluarea1 De $apt" con$iguraţiarolurilor3acti%ităţilor predării este dependentă de o 2ultitudine de %aria,ile1 Ştiinţa predării o$eră o ga2ă%ariată de 2odele sau paradig2e" cu2 le nu2eşte I1 =eacşu" pe ,aa cărora se poate organia şi des$ăşura

predarea1 (%ei >>>" pp1 '-**)1T$ 5# P"$d+"$+1 M!d$,$ !($"+'ii )i,u"i d$ ("$d+"$

Modele ale predării. Con$or2 %icţionarului de termeni peda!o!ici 4p. IJ5 2odelele predării suntde$inite #n literatura de specialitate la ni%elul unor paradig2e de organiare aplica,ile #n conte@tul

di2ensiunii operaţionale a procesului de #n%ăţă2#nt:E7odelul comportamental este ,aat pe relaţia directă dintre 2esa?ul predat-trans2is de cadrul

didactic şi reultatul $inal o,ţinut de ele%1E7odelul analizei sarcinii este ,aat pe relaţia dintre conţinutul predat de cadrul didactic şi

prescripţiile de #n%ăţare anga?ate #n direcţia trans$or2ării personalităţii ele%uluiE7odelul co!nitiv este ,aat pe orientarea operaţiilor g#ndirii (analiă-sisnteă a,stractiare-

generaliare) #n direcţia concretiării logice a discursului trans2is de cadrul didactic1E7odelul rezolvării problemelor, ,aat pe aplicarea conceptelor" principiilor" regulilor etc1" #n

cadrul discursului trans2is de cadrul didactic1E7odelul interacţiunii, concretiat la ni%elul continuităţii e@istente #ntre trans2iterea cunoştinţelor"

asigurată de cadrul didactic şi co2unicarea pedagogică a cunoştinţelor" asigurată la ni%elul corelaţieisu,iect (cadrul didactic) - o,iect (ele%)1

P"$d+"$+ e$icientă respectă logica discursului pedagogic care ia $or2a unei co2unicări #ntre cadruldidactic şi clasa-grupa de ele%i sau studenţi1 Con$or2 aceleiaşi surse" realiarea sa anga?eaă trei!($"+'ii %!m(,$m$n+"$:

. operaţia de definire care asigură introducerea conceptelor #n actul predării" cu concretiareaacestora prin descrierea unor episoade" persoane" situaţii şi identi$icarea lor la ni%elul unor cu%inte "se2ne" si2,oluri" 2işcări1

/. operaţia de e"punere care asigură susţinerea actului predării prin aserţiunea conceptelor de$inite"co2pararea şi clasi$icarea acestora prin de2onstraţii" co2puneri" su,stituiri" care anga?eaă (şi) opiniilecelor educaţi1

. operaţia de e"plicare care asigură susţinerea actului predării prin ordonarea cauală"consecuti%ă" procedurală" nor2ati%ă" teleologică a cunoştinţelor la ni%el de co2unicare pedagogică1

Dacă nu este ur2ată de #n%ăţare" predarea nu are sens şi $inalitateA pro$esorul tre,uie să 2oti%eeele%ii prin strategiile de predare adoptate pentru ca aceştia să se i2plice #n e$ortul de #n%ăţare1De reţinut este şi ideea lui E1 Qruner pe care o susţine #n lucrarea sa entru o teorie a instruirii

4%, DJK, p. <D5 şi anu2e: /a instrui pe cine%a #ntr-o disciplină nu #nsea2nă a-l $ace să #n2againee#n 2inte ase2enea reultate" ci a-l #n%ăţa să participe la procesul care $ace posi,ilă crearea de cunoştinţe10De alt$el" astăi se pune accent #n special pe predarea interactivă care presupune i2plicarea ele%ilor #nactul predării" anga?area acestora #n toate sec%enţele de instruire" ştiut $iind $aptul că participarea şidescoperirea prin e$ort personal de către ele%i a noilor cunoştinţe are 2ultiple %alenţe $or2ati%e cureultate deose,ite #n #nţelegerea" 2e2orarea" păstrarea şi operarea cu in$or2aţiile1

După cu2 a2 2enţionat anterior funcţiile de predare se realizează şi se e"primă prin=co2porta2ente de predare speci$iceA stiluri de predare1

enerali#nd comportamentele peda!o!ice conc&ide2: cunosc o 2are %arietate: de organiare" de

i2punere" de de%oltare" de personaliare" de interpretare" de $eed-,acH poiti% şi negati%" de concretiare"de a$ecti%itate poiti%ă şi negati%ă etc1A se constituie #n structuri co2porta2entale sau 2oduri deco2porta2ent1 Cei 2ai 2ulţi institutori par să ai,ă 2oduri proprii" speci$ice" de a preda1 +tunci c#nd unanu2it 2od de a preda se aplică de pre$erinţă" tinde să re%ină cu regularitate" să capete o anu2ităsta,ilitate şi dura,ilitate el poate constitui un )i, d$ ("$d+"$ )+u +%i1i+$ did+%i%-.

"tilul de activitate didactică- dese2neaă $elul #n care institutorul organieaă şi conduce procesulde #n%ăţă2ănt" presupunănd anu2ite a,ilităţi" #nde2#nări sau priceperi din partea acestuiaA are un caracter

personal" $iind oarecu2 unic pentru $iecare institutor1 <l re$lectă concepţia şi atitudinile pedagogice ale acestuia" co2petenţa şi capacitatea lui

pro$esionalăA di$eritele stiluri se pot constitui #n $uncţie de c#te%a do2inante sau aspecte constante care pot să caracteriee conduita institutorilor" ca de e@e2plu:

R desc&iderea spre ino%aţie 9 #nclinaţie spre rutinăAR centrare spre anga?area ele%ului 9 su,stituirea #n%ăţării cu predareaAR centrare pe conţinut 9 preocupare pentru de%oltarea ele%uluiAR apropiat 9 distantA

>



R per2isi% 9 autoritarAni%el #nalt de e@igenţe 9 e@igenţe scăuteAR prescripţie 9 independenţă etc1Din perspecti%a creati%ităţii #n literatura de specialitate se identi$ică:V stilul creativ (e@istă unii institutori care do%edesc 2ai 2ultă $le@i,ilitate dec#t alţii #n

co2porta2entul lor didactic: aceştia sunt recepti%i la ideile şi e@perienţele noiA sunt ataşaţico2porta2entului e@plorati%A 2ani$estă #ndrăneală" 2ai 2ultă independenţă #n g#ndire şi acţiuneadidacticăA au capacitate de a-şi asu2a riscuriA ei sunt dispuşi să #ncerce noi practici" noi procedee" idei

etc1)AV stilul rutinier (sunt şi institutori care 2ani$estă o supleţe redusă" sunt rigii" dog2atici" oarecu2

re$ractari la sc&i2,are" la ino%aţieA sunt #nclinaţi spre con%enţional" spre conser%atoris2A aceştia nu suntdispuşi să accepte dec#t lucrurile care con%erg cu optica lor iniţială: trateaă" de o,icei" cu re$u solicitărice presupun #nnoire)1

rin prisma centrării pe conţinut 9 pe de%oltarea personalităţii sunt institutori ataşaţi 2ateriei sausu,iectelor predate" sau sunt institutori ataşaţi de%oltării personalităţii ele%ilor1

.n ,un institutor este acela care este capa,il de o 2are %arietate de stiluri didactice" a%#nd ast$el posi,ilitatea să-şi adaptee 2unca sa di$eritelor circu2stanţe" să con$ere predării $le@i,ilitate şi 2ai 2ultăe$icienţă1

!iteratura de specialitate preintă o serie de clasi$icări ale stilurilor de predare #n $uncţie de di$eritecriterii:

în funcţie de particularităţile co!nitive ale predării: concret - #n care accentul este pus pe detalii"e@e2ple" pe cauri şi a,stract - $olosirea unui li2,a? de specialitate riguros care poate crea di$icultăţi #n#nţelegerea 2esa?elor

după modul de adresare în comunicare= direct şi indirectA după poziţia partenerilor în predare-instruire= centrat pe pro$esor şi centrat pe ele%-interacti%A în funcţie de ponderea metodelor de predare: e@poiti% şi interogati%A după notele dominante ale personalităţii profesorului= resposa,il" negli?ent" indi$erentA modul de concepere a activităţii didactice=- centrat pe procesul de aco2odare" de trecere de la e@perienţa concretă la e@peri2entarea acti%ăA- centrat asupra procesului de gndire con%ergentă" situat la li2ita dintre e@perienţa acti%ă şi

conceptualiareA

- centrat asupra procesului de aco2odare" situat la li2ita dintre conceptualiare şi o,ser%areare$le@i%ă1 ]G1 Ilie" eda!o!ie şi elemente de psiholo!ie şcolară, <ditura +r%es" Craio%a" p1 '*^1Qine#nţeles" nu pute2 %or,i de stiluri pure de predare" ci doar de do2inante ale unuia sau altuia

dintre stiluriA 2ai 2ult" nu pute2 %or,i de $aptul că unul dintre stiluri ar $i 2ai e$icient dec#t altul" #nsă pute2 spune că a preda e$icient #nsea2nă de $apt a adopta stiluri di$erite adaptate conte@telor" adică ado%edi $le@i,ilitate şi capacitate de a?ustare a stilului #n $uncţie de situaţie1

S+"%in+ n". 2.Indi%+'ii# !ucru #n grup (* grupuri de lucru) 1Te&nica Diagra2a Genn a ase2ănărilor şi

deose,irilor şi Diagra2a ciclică de re$lectare1 ;n 2od indi%idual $iecare 2e2,ru %a studia te@tul ştiinţi$ic1Pe 2arginea te@tului studiat se %or realia discuţii #n cadrul grupului pentru a clari$ica ase2ănările şideose,irile e@istente" co2plet#nd diagra2a Genn şi diagra2a ciclică de re$lectare1

T$ 0. n1-'+"$+. n1-'+"$ /i in)"ui"$+?$?ini"$ d$ %!n%$($;n sens psi&opedagogic" <n1-'+"$+ este un proces e@istent nu2ai la o21 +cti%itate (pe care o

des$ăşoară ele%ul #n şcoală sau orice o2 #n situaţie si2ilară) pentru #nsuşirea de cunoştinţe şi do,#ndireade deprinderi #n toate sectoarele %ieţii psi&ice-cunoaştere" e2oti%itate" %oinţă1 ( %icţionarul de peda!o!ie">8>" p1'') #2,răc#nd cel 2ai adesea $or2a instituţionaliată care este in)"ui"$+1

+şadar" instruirea este $or2a instituţionaliată" o$icială a #n%ăţării" organiată intenţionat pentruopti2iarea e$ectelor acesteia1 +lt$el spus" instruirea este $or2a e@peri2entală a #n%ăţării" prinintroducerea şi des$ăşurarea ei #n instituţii specialiate" con$or2 unor progra2e prin care se %ieaăo,ţinerea unor reultate in$or2ati%-$or2ati%e sporite #n raport cu cele ce ar reulta dintr-o #n%ăţarespontană" naturală1

=u2ele pro%ine de la latinescul in)"u%'i! +"+n@+"$” %!n)"ui"$” +%i1i+$+ d$ + <n1-'+($ %in$1+ %$1+”. Paul Popescu9=e%eanu de$ineşte instrucţia drept siste2ul de co2unicare şi in$luenţareorganiată a cunoştinţelor generale şi speciale şi de $or2are a operaţiilor şi capacităţilor intelectuale şiaplicati% practice #n condiţiile #n%ăţă2#ntului (>8" p154>)

>'



Instruirea se integreaă #n procesul glo,al al educaţiei" este #ntr-un $el nucleul educaţiei şi a apărut#n societatea u2ană ca necesitate de a opti2ia #n%ăţarea #n sens de in$or2are şi 2ai ales de $or2are #nraport cu ne%oile de integrare socială1

7otele definitorii ale instruirii: se integreaă #n procesul glo,al al educaţiei şi este su,ordonată o,iecti%elor educati%eA %ieaă #nar2area 2ai ales a noilor generaţii cu datele $unda2entale ale ştiinţei" culturii" te&nicii

şi acti%ităţilor practice şi prin acestea şi odată cu acestea cu capacităţile" deprinderile"

atitudinile şi conduitele ce $aciliteaă integrarea #n 2uncă şi #n societateA se realieaă prin predare şi #n%ăţare" presupunnd interacţiunea organiată şi de durată #ntre

cadrele didactice şi ele%iA se des$ăşoară #ntr-un cadru organiat" instituţionaliatA utilieaă 2i?loace speci$iceA #şi deli2iteaă un conţinut prin planuri şi progra2eA se #nte2eiaă pe legile educaţiei şi se orienteaă după principii didacticeA recurge la %ariate 2etodeA #ntreaga acti%itate este su,ordonată unor scopuri3$inalităţi deter2inate social-istoricA su, raportul curriculu2-ului" ce este supus unei continue #2,ogăţiri" re#nnoiri şi esenţialiări" se

deli2iteaă cultura generală #n care se #nscriu cunoştinţele necesare şi o,ligatorii pentru adaptarea actualăşi de perspecti%ă la e@istenţa socială a cetăţeanului 9 şi cultura de specialitate " teoretică şi practică" acărei pondere este tot 2ai 2are pe 2ăsură ce se trece de la o treaptă de #n%ăţă2#nt la alta" a?ung#nd să se#2plinească printr-o cali$icare pro$esionalăA

$eno2enul de accelerare a sc&i2,ării şi trans$or2ării societăţii" şi" odată cu el" toatesu,$eno2enele ce decurg de aici" desc&id0 instruirea la orice %#rstă şi o recla2ă #n educaţia per2anentăA

e%aluată după ni%elul ştiinţi$ic" gradul de $or2ati%itate" econo2icitate şi e$icienţă" cali$icată ca o prg&ie a progresului social" instruirea a de%enit una din pro,le2ele 2a?ore ale epocii noastre" la per$ecţionarea ei contri,uind di$erite ştiinţe" #ntre care ocupă un loc central psi&ologia" teoria in$or2aţieişi ci,ernetica1

Instruirea +sistată de Calculator (I1+1C1) %a restructura şi redi2ensiona instruirea" #n general şi pecea şcolară" #n particular1

;n%ăţarea este o sc&i2,are #n co2porta2entul indi%idual ca ur2are a unei e@perienţe proprii1

Instruirea este o %ariantă de #n%ăţare prin care s-a de2onstrat posi,ilitatea opti2iării #n%ăţării şi" deci" posi,ilitatea trans$or2ării $iinţei u2ane #n anu2ite condiţii de $or2are" ceea ce a dus la constituireaconceptului de educa,ilitate1 ;n%ăţarea" respecti%" instruirea 9 ca #n%ăţare instituţionaliată" respecti%"educaţia - ca instruire %aloriată şi personaliată ! toate vieaă ca efect devoltarea.

n1-'+"$+ repreintă" din punct de %edere pedagogic" acti%itatea proiectată de cadrul didactic pentru a deter2ina sc&i2,ări co2porta2entale la ni%elul personalităţii preşcolarului" ele%ului" studentului prin %alori$icarea capacităţii acestora de do,#ndire a cunoştinţelor" deprinderilor" a strategiilor şi aatitudinilor cogniti%e.4 %icţionalul de termeni peda!o!ici, p. /;;5Con$or2 lui Ioan =icola #n%ăţarea este un proces care deter2ină o sc&i2,are de durată aco2porta2entului celui care #n%aţă" a 2odului de a g#ndi" si2ţi şi acţiona a acestuia1 !a s$#rşitul uneiacti%ităţi de #n%ăţare" su,iectul cunoscător %a dispune de cunoştinţe" priceperi" deprinderi" capacităţi"co2petenţe" interese" atitudini" con%ingeri etc1" pe care nu le a%ea #nainte de #n%ăţare sau le a%ea la un

ni%el de per$or2anţă 2ai scăut1 ;n%ăţarea u2ană este ca un $eno2en co2ple@ ce %ieaă de%oltarea personalităţii #n ansa2,lu" iar #n%ăţarea şcolară este o $or2ă particulară a #n%ăţării u2ane" ce sedes$ăşoară #ntr-un cadru instituţional (şcoala) su, #ndru2area specialiştilor 9 cadrelor didactice1

>5



T$ 2. n1-'+"$+. P$")($%i1$,$ <n1-'-"ii# %+ ("!%$) ?un%'i$ d$ di1$"/i ?+%!"i /i %+ ("!du).Cele 2ai 2ulte lucrări de specialitate preintă #n%ăţarea din trei perspecti%e: ca proces, în funcţie

de diverşi factori şi ca produs=a. învăţarea ca proces. Su, aspect procesural" #n%ăţarea este #nţeleasă ca o succesiune de operaţii"

acţiuni" stări şi e%eni2ente interne" conştient $inaliate #n trans$or2ări ce inter%in #n structurile decunoştinţe" #n operaţiile 2entale" #n 2odul de re$lectare a realităţii şi de co2portare ale ele%ului1

;n%ăţarea repreintă o suită de trans$or2ări ce 2erg de la i2agine la noţiuni" de la acţiune la

g#ndire" de la conte2plare sensi,ilă la gndire" de la e2piric la ştiinţă" de la $or2e %ec&i de co2portare la$or2e noi" etc1 ;n%ăţarea genereaă sc&i2,ări #n $elul de a g#ndi" de a si2ţi şi de a acţiona" re$lect#ndu-secu ti2pul #n pro$ilul personalităţii ele%ului1

;n%ăţarea nu 2ai este considerată ca o si2plă pro,le2ă de asi2ilare" de răspunsuri la situaţiistandard" ca o #n2againare de cunoştinţe şi ac&iiţii de deprinderi etc" ci ca un proces de cunoaştere" dere$lectare a realităţii şi de trans$or2are #n per2anenţă a 2odurilor personale de re$lectare ale acesteirealităţi1

Caracterul acti% al #n%ăţării constă #n $aptul că ea este destructurare şi restructurare #n acelaşi ti2p"este pierdere şi cştig" e@cludere şi reţinere totodată1

;n%ăţarea este o #naintare progresi%ă" #n spirală" pe calea cunoaşterii" pe ,aa anga?ării şi de%oltăriiunor #nsuşiri esenţiale ale $iinţei u2ane - creati%itate" anticipare" selecti%itate" deciie" independenţă1"

C&eia #n%ăţării este deplina anga?are a ele%ului #n actul #n%ăţării1 =u2ai o e@perienţă trăită cuintensitate este #n 2ăsură să declanşee o nouă e@perienţă capa,ilă să generee #n%ăţarea1 +şa se e@plicăi2portanţa care se acordă astăi principiului acti%iării şi utiliării unor 2etode acti%-participati%e #n

practica şcolarăA&. învăţarea în funcţie de diverşi factori 1 Beuşita sau nereuşita #n%ăţării se datoreaă in$luenţei

co2,inate a $actorilor interni şi a celor e@terni1;n r#ndul condiţiilor interne pot $i enu2eraţi unii $actori ,iologici 9 %#rstă" se@" de%oltare $iică"

stare de sănătate etc1 şi $actori psi&ologici 9 ni%el al de%oltării intelectuale" stadiul de%oltării structuriicogniti%e şi operatorii- inteligenţă" gndire" 2e2orie" i2aginaţie etcA 2oti%aţia #n%ăţării" %oinţă" trăsăturide personalitate" ni%el de cultură generală" deprinderea cu unele deprinderi te&nici de 2uncă intelectualăetc1 9 deci disponi,ilităţi pentru #n%ăţare1

Dintre condiţiile e@terne" preciă2 aspecte ce ţin de organiarea şcolară" de natură didactică" cu2

ar $i: siste2 de cerinţe şcolare (o,iecti%e)" conţinuturi" calitatea instruirii (2etode" procedee" strategiididactice)A caracteristici ale clasei de ele%i (a2,ianţa psi&o-socială)A personalitatea pro$esorilor" relaţiile pro$esor-ele%" 2ediul $iic şi ti2pul şcolar etc1 +lte in$luenţe 9 2ediul $a2ilial şi 2ediul local (ur,an-rural) etc1A

<le2enteco2une

Instruire;n%ăţare

>*



c. învăţarea ca produs. ;n%ăţarea repreintă un ansa2,lu de reultate e@pri2ate #n ter2eni de noicunoştinţe" noţiuni" idei nor2e" priceperi" deprinderi" 2odalităţile de g#ndire" de e@presie şi de acţiune"atitudini" co2porta2ente etc1

Beultatele o$eră 2ăsura e$icienţei acti%ităţii de #n%ăţare şi predareA ele constituie o pro,ă a %alorii#n%ăţă2#ntului1 De ase2enea" reultatele sunt cele care-i aparţin ele%ului" care-l caracterieaă şi #icon$eră o %aloare #n clasa de ele%i" #n şcoală1

+şadar" #n%ăţarea este o acti%itate $unda2entală" alături de ?oc" 2uncă şi creaţie" speci$ică $iecărei

etape de %#rstă" care se 2ani$estă cu preponderenţă #n 2od organiat" progra2at" instituţionaliat #n perioada şcolarităţii1

T$ 3. n1-'+"$+ /%!,+"- %+ ("!%$) ("!du) %+ ?un%'i$ d$ m+i mu,'i ?+%!"in1-'+"$+ /%!,+"-- anga?eaă #ntreaga acti%itate psi&ică a indi%idului" i2plică şi deter2ină

restructurări ale $uncţiilor" capacităţilor" atitudinilor şi aptitudinilor acestuia" argu2ent ce susţine e@istenţaunei laturi in$or2aţionale şi a unei laturi operaţionale ale acestui proces co2ple@1 <ste #n acelaşi ti2p şiun proces social şi un proces indi%idual" se des$ăşoară #n cadre instituţionaliate" pe ,aa unor progra2eşcolare şi planuri" a%#nd ca suport 2anualele şcolare1 <ste organiată #n 2od siste2atic" %ieaă o,iecti%e"i2plică proiectare şi anticipare" diri?are" control" e%aluare şi deciie1

6nvăţarea şcolară! ca proces social " presupune:\ acu2ularea de către ele% (indi%id) a unei e@perienţe sociale (se #n%aţă prin e$ort indi%idual" prin

e@perienţa proprie" din e@perienţa altora" $i@ată #n 2odele)A\ un cadru social concret (şcoala ca instituţie" organiarea #n clase după anu2ite criterii" respecti%

grup psi&osocial educaţional" cu toate i2plicaţiile ce le integreaă)A\ $inalităţile" respecti% scopurile şi o,iecti%ele" $uncţiile deri%ă din ne%oile sociale concreteA\ trans2iterea şi $i@area e@perienţei se realieaă prin actul co2unicării" cu a?utorul li2,a?ului" su,

$or2a siste2elor conceptuale" a priceperilor şi deprinderilorA\ conte@te culturale şi 2odele educaţionaleA\ ele%ul (indi%idul) se integreaă intr-un colecti%" participă ca $actor acti% la de%oltarea socială1Ca proces individual! învăţarea şcolară constă în:\ asi2ilarea de către indi%id (ele) a unui siste2 de cunoştinţe" culturi" 2odele co2porta2entale"

priceperi" deprinderi" pe care le %a $olosi ca instru2ent #n acti%itateA\ deşi este e@perienţa socială generaliată" $iecare ele% depune e$ort personal #n organiarea"siste2atiarea" restructurarea acesteia #n propriul siste2 conceptual-co2porta2entalA

;n%ăţareaCa

proces

#n $uncţiede di%erşi

$actori

;n%ăţareaca produs

Modalităţi3posi,ilităţi de co2,inare

>4



\ raportarea su,iecti%ă" indi%idualiată de propriile aspiraţii" interese" e@pectanţe" tendinţe" preocupăriA

\ con$erirea unei %alori" a unui statut ele%ului" indi%idului u2an #n general1;n%ăţarea şcolară se 2ani$estă şi este de$inită după cu2 a2 2enţionat anterior #n triplă

ipostaă:Q ca proces:k #n%ăţarea şcolară reco2andă participarea acti%ă a ele%ului la des$ăşurarea acestuia"

construcţie şi reconstrucţie" destructurare şi restructurare" integrare şi reintegrare a utiliării unor 2etodeacti% participati%eA

k #n raport cu gradul de co2ple@itate al ac&iiţiilor" #n%ăţarea se realieaă printr-osuccesiune de etape" de $ae" care i2plică operaţii" acţiuni" stări" ce se $inalieaă #n 2odi$icări #n gradulde re$lectare şi raportare la realitatea ele%ului1 radual" se trece de la i2agine la noţiune" de la acţiunee@ternă la acţiune interioriată des$ăşurată #n plan 2intal" de la pseudoconcepte e2pirice la concepteştiinţi$ice" de la i2presii la e2oţii superioare" intelectuale" de la $or2e %ec&i de co2portare la $or2e noi1

Q ca produs:k #n%ăţarea ca produs" repreintă un ansa2,lu de ac&iiţii ce pot #2,răca di$erite $or2e-

noţiuni" idei" nor2e" capacităţi de operare şi progresare a in$or2aţiei" co2porta2ente" atitudini" %alori" priceperi" deprinderi" co2porta2ente" con%ingeri etc1A

k produsul se 2aterialieaă at#t su, aspect cantitati% c#t şi calitati% şi este relati% sta,il" denatură cogniti%ă" a$ecti%ă şi acţională1

Q ca funcţie de mai mulţi factori.Caracteristicile învăţării şcolare sunt:

• se realieaă #n cadrul instituţionaliat" i2plică nor2e" legi" regula2ent" etc1A• este proces diri?at din e@terior şi tinde să de%ină un proces strict diri?atA• este de2ers conştientA• are un caracter sec%enţialA• dispune de caracter gradualA• proces social de relaţionare pe %erticală #n special şi pe oriontalăA• are un pronunţat caracter in$or2ati%-$or2ati%1

;n%ăţarea şcolară se de$ineşte at#t prin aceste caracteristici" dar şi din perspecti%a ei #n procesul de#n%ăţă2#nt" proces care reultă din interacţiunea dintre instruire şi #n%ăţare1 Procesul de instruire presupune acti%itatea didactică de predare a pro$esorilor iar procesul de #n%ăţare are loc #n cadrulacti%ităţii de #n%ăţare a ele%ilor1

Mecanisme şi procesualitate. Prin #n%ăţare se realieaă un circuit co2ple@ al in$or2aţiei de lareceptare p#nă la e$ectuare şi in%ers prin cone@iune in%ersă" datorită 2ecanis2elor autoreglatoare" ast$el#nc#t acti%itatea şi conduita u2ană se 2odi$ică #n procesul adaptării şi ec&ili,rării #n relaţia cu 2ediul1

2rincipalele funcţiuni neuropsiBice componente ale stării de învăţare sunt =R starea de %eg&e (care per2ite #nţelegerea 2esa?elor lu2ii e@terne)AR starea de orientare - in%estigare (de atenţie" orientată către o,iectul #n%ăţării)AR starea a$ectogenă (%aloriare a$ecti%ă a conţinutului #n%ăţării #n raport cu tre,uinţele su,iectului)1)aele procesului de învăţare:

2eceptarea şi înre!istrarea 2aterialului-presupune din partea pro$esorului o preocupareconstantă de a capta atenţia ele%ilor şi a le trei interesul prin di$erite 2odalităţi: ele2entele de noutate"inedit at#t #n ceea ce pri%eşte conţinutul dar şi a te&nicilor de preentare a acestuiaA utiliarea sc&e2elor" asu,linierilor" a culorilor şi i2aginilor" a $or2elor de organiare a grupului de ele%i etc1

:nţele!erea noilor conţinuturi-pro$esorul se preocupă de pedagogiarea" accesi,iliarea acestora"#n sensul preentării lor pe /#nţelesul ele%ilor0" crearea de sarcini pentru ele%i care să solicite e@plicaţii"e@e2ple personale" realiarea unor cone@iuni #ntre in$or2aţii etc1

7emorarea şi păstrarea cunoştinţelor #n%ăţate un ti2p c#t 2ai #ndelungat" pro$esorul este dator să-i deter2ine de ti2puriu pe ele%i să utiliee pro$ita,il reguli 2ne2ote&nice" (procedeul p#lniei"acroni2ele" propoiţiile" itinerariul" ca2era ro2ană" oraşul etc1 - %ei lucrarea Mehnici de învăţareeficientă" Si2ona Qernat" Clu?- =apoca)" 2etode şi te&nici de 2uncă intelectuală independentă #n general1Plec#nd de la o,ser%aţia că #n%ăţă2 O din ceea ce citi2" 'O din ceea ce aui2" 5O din cea ce

%ede2" 4O din ceea ce %ede2 şi aui2 #n acelaşi ti2p" 8O din cea ce discută2 cu ceilalţi" O dinceea ce e@peri2entă2 personal şi >4O din ceea ce #i #n%ăţă2 pe ceilalţi" pro$esorul tre,uie să apelee late&nici acti%e de predare-#n%ăţare dar şi la o predare susţinută de 2i?loace audio%iuale aşa cu2 ar $i

>6



retroproiector" %ideoproiectorul" $il2ele didactice etc1 pentru că acestea au un i2pact poiti% asupraele%ilor1 +stăi se %or,eşte tot 2ai 2ult de învăţarea prin cooperare 9 (una dintre 2etode $iind ;n%ăţarea

prin Predare- unde ele%ii #n%aţă unii de la alţii #n ti2pul orei1)ctualizarea cunoştinţelor (atunci c#nd ele%ii %or a%ea ne%oie de ele) %a $i 2ult uşurată de

o,işnuirea ele%ilor de a utilia cunoştinţele #n%ăţate #n clasă şi #n şcoală" #n conte@te c#t 2ai %ariate1Cunosc#nd aceste lucruri" pro$esorul poate contri,ui la opti2iarea #n%ăţării la $iecare dintre ele%ii

săi prin: de%oltarea capacităţilor lor de #n%ăţare" de%oltarea 2oti%aţiei #n%ăţării" #2,unătăţirea predării"

crearea de situaţii de #n%ăţare adec%ate etc1)orme! tipuri şi niveluri de învăţarePrin tipuri de #n%ăţare sunt denu2ite di$eritele ni%eluri adapti%e" di$erite 2odi$icări

psi&oco2porta2entale #n $uncţie de e@perienţele indi%idului" trăite" ce inter%in #n toate su,siste2ele eico2ponente1

Tipuri fundamentale de învăţare: #n%ăţarea senorio-2otorie (se $or2eaă deprinderile de scris" 2ers" 2uicale" sporti%e" te&nice"

practice etc1)A #n%ăţarea cogniti%ă-intelectuală (se #nsuşesc noţiuni" ideile" principiile" teoriile" etc1)A #n%ăţarea socio-a$ecti%ă (se $or2eaă 2oti%e" con%ingeri" atitudini" trăsături de personalitate etc1)1;n cadrul acestor tipuri se pot contura 2ai 2ulte su&tipuri de învăţare:E după conţinut= #n%ăţarea participati%ă (#n%ăţă2 să aui2" să %ede2" etc1)A #n%ăţarea %er,ală

(#n%ăţă2 să %or,i2)A #n%ăţarea conceptuală (#n%ăţă2 idei" noţiuni" reguli)A #n%ăţarea 2otorieA E după modul de operare cu stimuli= #n%ăţarea prin dise2inareA #n%ăţarea prin asociereA #n%ăţarea

prin repetare prin trans$erA #n%ăţarea prin generaliareAE după modul de or!anizare a informaţiei= #n%ăţarea algorit2icăA #n%ăţarea euristicăA #n%ăţarea

progra2atăA #n%ăţarea creatoare1 E după !radul de variaţie a subiectului în actul învăţării: #n%ăţarea spontanăA #n%ăţarea

neintenţionatăA #n%ăţarea latentăA #n%ăţarea neconştientiată i2ediatA #n%ăţarea #n stare de so2n(&ipnopedie)A #n%ăţare &ipnoticăA #n%ăţare #n stare de %eg&e1

7ivelurile învăţării: după condiţiile de realizare= #n%ăţarea şcolarăA #n%ăţarea didacticăA #n%ăţarea socială1 după natura e"perienţei= #n%ăţarea din e@perienţă proprieA #n%ăţarea din e@perienţa altora1

după scopul urmărit= #n%ăţarea $or2ati%ăA #n%ăţarea in$or2ati%ă1 după mecanismele şi operaţiile neuropsihice implicate= #n%ăţarea prin condiţionareA #n%ăţarea prin i2itaţieA #n%ăţarea prin #ncercare-eroareA #n%ăţarea prin anticipare şi deciie #n%enti%ăA #n%ăţarea princreaţie1

2. Ga!ne a conceput un model constituit din opt tipuri de învăţare" în funcţie de criteriul cantităţii şi calităţii achiziţiilor în sfera comportamentală, ac&iiţiile $iind realiate de la si2plu la co2ple@" de laauto2atis2e la concepte:

- #n%ăţare de se2nale" caracteristică $or2ării re$le@elor condiţionateA- #n%ăţare prin legături" lanţ de asociaţii repetate #n ti2p" al căror e$ect este $or2area stereotipurilor

dina2ice" speci$ică dependenţilorA- #n%ăţarea #n lanţ" presupune legarea unei succesiuni de relaţii de tipul S-B #ntr-un co2porta2ent

unicA

- #n%ăţarea de asociaţii %er,ale" asocierea unor lanţuri de sila,e şi cu%inteA- #n%ăţarea prin discri2inare - reducerea sau i2piedicarea unor sti2uli de altă natură decat cei care

co2pun sarcina de #n%ăţareA- #n%ăţarea de concepte - stă la ,aa $or2ării noţiunilorA- #n%ăţarea de reguliA- #n%ăţarea prin reol%area de pro,le2eA

>8



T$ni%+ Di+*"+m+ %i%,i%- d$ "$?,$%+"$

T$ 4. C!ndi'ii,$ in$"n$ /i $$"n$ +,$ <n1-'-"ii /%!,+"$ Di+*"+m+ V$nnCondiţiile interne ale învăţării şcolare. ;n%ăţarea este deter2inată de o serie de condiţii şi caue"

unele dintre acestea $acilit#nd" altele di2potri%ă" $ăc#nd di$icilă realiarea sa1 Condiţiile interne suntrepreentate de o serie de $actori psi&ologici (procese" $uncţii" #nsuşiri şi stări psi&ice) şi neuro$iiologiciconstituti%i personalităţii ele%ului $iecare dintre ei a%#nd o pondere di$erită #n di$erite etape şi 2o2enteale acestei acti%ităţi1

1ondiţiile interne se împart în următoarele !rupe=E+actori co!nitivi= percepţia" spiritul de o,ser%aţie şi repreentărileA 2e2orarea logică" ceea ce

i2plică #nţelegerea celor #n%ăţateA g#ndirea cu $or2ele sale (con%ergentă şi di%ergentă) şi atri,utele ei($le@i,ilitate" $luiditate" originalitate" operati%itate" caracter critic" pro$uni2e)A i2aginaţia creatoare şireproducti%ă1

E+actori afectivi-motivaţionali= dispoiţia pentru acti%itatea de #n%ăţare" senti2ente intelectuale(curioitatea" satis$acţia intelectuală" senti2entul de 2irare" al noului" de respect şi ad2iraţie pentru%alorile ştiinţi$ice)A interesul cogniti%" dorinţa şi curioitatea de a cunoaşte 2ultiple şi %ariate aspecte alerealităţii naturale" sociale şi culturaleA dorinţa de a-şi #nsuşi o pro$esie şi de a $i $olositor societăţii prin

practicarea ei cu co2petenţăA aspiraţii" con%ingeri şi idealuri superioare re$eritoare la %iitorul său pro$esionalA capacitatea de e$ort %oluntar susţinut #n acti%itatea de #n%ăţare" perse%erenţa şi #ncredereaele%ului #n posi,ilităţile sale intelectualeA e@igenţa $aţă de sine şi de calitatea acti%ităţii de #n%ăţare"atitudinea lui $a%ora,ilă $aţă de această acti%itateA de2nitatea şi spiritul de răspundere" spiritul de ordineşi de disciplină etc1

E+actori instrumentali=aptitudinea de a #n%ăţa este o structură psi&ică co2ple@ă" care se de$ineşte prin coparticiparea şi interacţiunea speci$ică şi opti2ă a unor $uncţii psi&ice" procese psi&ice şi aptitudinii2plicate #n acti%itatea de #n%ăţare (atenţie" organiare percepti%-2otorie" 2e2orie" g#ndire" i2aginaţie"spirit de o,ser%aţie şi inteligenţă)" precu2 şi $olosirea unor procedee raţionale de #n%ăţareA aptitudineaşcolară se 2ani$estă #n des$ăşurarea acti%ităţii de #n%ăţare" #n raport cu o anu2ită sarcină de #n%ăţareşi3sau cu un o,iect de #n%ăţă2#nt" asigur#nd şi condiţion#nd realiarea acesteia la un ni%el per$or2anţialsuperior şi asi2ilarea $acilă" deplină şi te2einică a conţinutului o,iectului respecti%1

E)lţi factori sunt= priceperea ele%ului de a-şi organia ?udicios acti%itatea de #n%ăţare şi de a oi2,ina cu odi&na acti%ăA deprinderea de a #n%ăţa #n 2od siste2atic şi continuuA capacitatea de trans$er" ce

;n%ăţarea şcolară ca produs

;n%ăţarea şcolară ca$uncţie de $actori

;n%ăţarea şcolară ca proces

>



i2plică reactualiarea selecti%ă a cunoştinţelor anterioare şi %alori$icarea lor #n situaţii şi acti%ităţi noi sausi2ilare cu situaţia de #n%ăţare1

Factori $iiologici: starea de sănătate" ec&ili,rul $uncţional al organis2ului" #n special cel neuropsi&icA integritatea $uncţională a siste2ului ner%os şi al analiatorilorA $or2area cu uşurinţă a legăturilor ner%oase te2porale şi di$erenţierea $acilă" $ină şi selecti%ă a sti2ulilor" inclusi% a celor %er,ali1

7otivaţia- de$inită ca $iind $orţa care acti%eaă" direcţioneaă şi 2enţine un co2porta2ent1 7otivaţia şi învăţarea şcolară=

k 2oti%aţia şi a$ecti%itatea se i2plică reciproc #n procesul #n%ăţării şcolare" ur2ărindu-se ca relaţia dintre ele% şi 2aterialul de #n%ăţat să $ie poiti%ă" pentru a putea genera stări a$ecti%e" e2oţiisuperioare şi c&iar senti2ente intelectuale" 2orale" estetice -ele2ente constituti%e ale atitudinilor1 Stărilea$ecti%e poiti%e genereaă 2oti%e sau constelaţii de 2oti%e" interese pentru di$erite o,iecte de#n%ăţă2#nt" $or2area con%ingerilor şi c&iar a concepţiei despre lu2e şi %iaţăA

k#n%ăţătorul %a pune accent pe 2oti%aţia poiti%ă" %a utilia raţional 2oti%aţia negati%ă" %a căuta săcon%ertească 2oti%aţia a$ecti%ă #n 2oti%aţie cogniti%ă" pe cea e@trinsecă #n 2oti%aţie intrinsecă" #n $uncţiede caracteristicile de %#rstă ale ele%ilorA

kanalia 2oti%elor in%ăţării este i2portantă" atat din perspecti%a $acilitării e$ectelor poiti%e" cat şidin perspecti%a identi$icării cauelor eşecului şcolar" a pre%enirii acestora şi a adoptării unor 2ăsuri deopti2iare1

Le!ea optimumului motivaţional reprezintă intensitatea opti2ă a 2oti%aţiei care per2ite o,ţinereaunor per$or2anţe superioare #n acti%itatea de #n%ăţare sau cel puţin a celor dorite de ele%1 Prin aceastălege este e"primată relaţia care trebuie să e"iste între dificultatea sarcinii de învăţare şi intensitateamotivului" a su,iectului #n acti%itatea de răspuns la solicitări1

2elaţia dintre dificultatea stilului şi intensitatea motivului= sensul relaţiei dintre di$icultatea stiluluişi intensitatea 2oti%ului depind de gradul de di$icultate a sarcinii de #ndeplinit şi 2odul de percepere aacesteia de către ele%1 +st$el apar două situaţii: 1 c#nd di$icultatea sarcinii este apreciată corect de cătresu,iect" atunci intensitatea 2oti%ului %a $i corespondentă cu di$icultatea sarcinii" reali#ndu-se ast$elopti2u2 2oti%aţionalA '1 c#nd di$icultatea sarcinii este percepută incorect de către su,iect" $ie prinsupraapreciere" $ie prin su,apreciere" se realieaă supra2oti%area" respecti% su,2oti%area1

Optimumul educaţional se obţine prin crearea unui uşor dezechilibru între intensitatea motivului şidificultatea sarcinii astfel= dacă di$icultatea sarcinii este 2edie" dar supraapreciată de către su,iect" atunci

este necesară reducerea ni%elului intensităţii 2oti%aţiei intensitatea 2oti%ului pentru a se o,ţine ointensitate 2edie" su$icientă pentru realiarea sarciniiA dacă di$icultatea sarcinii este 2edie" dar estesu,apreciată de către su,iect" atunci se i2pune o uşoară supra2oti%are %oluntară din partea su,iectuluiAdacă di$icultatea sarcinii este 2are" dar este apreciată ca $iind $acilă sau de ni%el 2ediu" atunci se i2puneo creştere 2ai accentuată a ni%elului 2oti%aţiei pentru a atinge intensitatea necesară indeplinirii ei1

Starea de su,2oti%are şi de supraesti2are tre,uie e%itate datorită e$ectelor negati%e pe care legenereaă #n plan neuro-psi&ic şi #n acti%itatea de #n%ăţare1

Condiţii e<terne ale învăţării şcolare. +cestea sunt repreentate de o serie de $actori şi aspecte"care de$inesc personalitatea celui care progra2eaă şi diri?eaă #n%ăţarea şcolară şi conte@tul #n care ea sedes$ăşoară1 ;n această categorie include2:

Statutul profesorului. <@ercitarea pro$esiunii didactice presupune #nsuşirea a trei co2ponentespeci$ice: 1 co2petenţa pro$esională - asigurată şi $unda2entată pe cunoştinţe de specialitateA '1

co2petenţa pedagogică (didactică şi educati%ă) asigurată de cunoştinţele psi&opedagogice şi deaptitudinile pedagogice (talentul pedagogic)A 51 co2petenţa de a #ntreţine relaţii at#t pe %erticală #nierar&ia superioară" dar şi cu ,ene$iciarii procesului educaţional -ele%i" părinţi" co2unitate1

2olul învăţătorului în societatea contemporană= #n%ăţătorul nu este doar o si2plă sursă dein$or2aţii ci este o personalitate ce a2pli$ică şi nuanţeaă %alenţele educati%e ale acestor cunoştinţe" eleste cel care conduce acti%itatea didacticăA #n%ăţătorul are 2ai 2ulte $uncţii #n şcoală şi anu2e:organiator al procesului de #n%ăţă2#nt" educator" partener al educaţiei" 2e2,ru al corpului pro$esoralA$iecare cadru didactic dispune de o cultură generală" care tre,uie să $ie c#t 2ai %astă" de o cultură despecialitate te2einică" #n con$or2itate cu cerinţele disciplinelor predate" precu2 şi de o cultură

psi&opedagogică ce include co2petenţe pro$esionale" te&nici de lucru" 2odalităţi de acţiune1 7ediul şcolii şi al clasei de elevi. Şcoala poate $i a,ordată din două perspecti%e" at#t ca instituţie"

c#t şi ca organiaţie: instituţia este o structură relati% sta,ilă de statusuri şi roluri" #n cadrul căreia indi%iii#şi pot satis$ace anu2ite tre,uinţe şi pot e@ercita $uncţii socialeA organiaţia genereaă raporturi decooperare" de sc&i2," dar şi de con$licte #ntre participanţi" prin 2odul #n care sunt di%iate sarcinile" sunt

>>



distri,uite rolurile" prin nor2e" reguli ce regle2enteaă co2unicarea şi conduitele" prin reco2penseleacordate1

2olul principal al şcolii este de socialiare" de trans2itere a %alorilor pro2o%ate de societate şi areur2ătoarele caracteristici: structură: clase de ele%i" colecti% pro$esoral" ierar&ie de co2petenţăA procesco2ple@ de relaţii #ntre participanţi: ele%i" pro$esori" directoriA şcoala este un siste2 desc&is ce de%oltă o$uncţie pri2ară (acţiunea asupra ele%ilor) şi o $uncţie secundară (asupra co2unităţii)1

1ondiţiile ce trebuie satisfăcute de clasa de elevi sunt : instaurarea unor relaţii colegiale #nte2eiate

pe sti2ă şi #ncredere reciprocă" adoptarea unor atitudini de ,ună%oinţă şi acceptare reciprocă #n relaţiileinterpersonale1

7ediul socio-familial 1 7ediul familial= statusul socio-econo2ic %ieaă rangul pe care $a2ilia #locupă #n societate" e@pri2at prin cuantu2ul %eniturilor şi prestigiul ei1 +cesta se suprapune şiinteracţioneaă cu ni%elul cultural şi cli2atul psi&osocial din interiorul $a2iliei1 Cea 2ai i2portantă%aria,ilă a acestui status este ni%elul de educaţie al părinţilor" %enitul $a2ilial" %alori econo2ice" ,unuri1.n ni%el 2ai #nalt de educaţie al părinţilor coreleaă in 2od poiti% cu atitudinea lor $aţă de educaţie şi$aţă de şcoală #n specialA ni%elul cultural din $a2ilie e@pri2at printr-un set de reguli" prin aderarea la unsiste2 de %alori" atitudini" credinţe %a in$luenţa de%oltarea personalităţii1

1limatul psihosocial= este o %aria,ilă a 2ediului $a2ilial" prin care se e@pri2ă structura interioarăa $a2iliei" relaţiile intra$a2iliale dintre 2e2,rii săi" co2poiţia $a2ilieiA $iecare dintre aceste %aria,ileeste generatoare de di$erenţe #n ceea ce pri%eşte de%oltarea personalităţii" 2ai ales dacă se realieaă o$uncţie a$ecti%ă şi protectoare1

(!iena învăţării1 1ondiţii i!ienico-sanitare= asigurarea ilu2inaţiei opti2e #n clasă şi #n ca2era delocuit1 Galorile 2ai 2ari sau 2ai 2ici deter2ină un e$ort neuro$iiologic sporit (suprasolicitare) din

partea analiatorului %iual" gener#nd ast$el o,oseala acestuia şi reducerea capacităţii de concentrare aatenţieiA asigurarea unei te2peraturi 2oderate" con$orta,ile şi aerisirea spaţiilor de #n%ăţare" pentru aasigura cantitatea de o@igen necesară ,unei $uncţionări a creierului" in$luenţeaă poiti% -#n 2od indirectranda2entul #n%ăţăriiA acti%itatea intelectuală" deci şi #n%ăţarea" deter2ină o intensi$icare a proceselor 2eta,olice din creier şi" i2plicit" creşterea consu2ului de o@igen" $apt ce i2pune aerisirea spaţiului #ncare ele%ii #n%aţă" #n ca contrar produc#ndu-se $eno2enul de ,loca? neuro$iiologic şi psi&icA altăcondiţie i2portantă este eli2inarea go2otelor tul,urătoare" care distrag atenţiaA orice acti%itate" deci şicea instructi%-educati%ă" des$ăşurată 2ai 2ult ti2p" $ără intrerupere sau $oarte intens pro%oacă o,oseală1

+tunci c#nd su,iectul este interesat de 2unca sa" c#nd #i place" c#nd capătă satis$acţie din reultatele ei" else si2te 2ai puţin o,osit1 Dacă nu se asigură odi&na necesară" poate apărea o,oseala cronică -sur2ena?ul"ce presupune at#t tul,urări $iiologice" cat şi psi&iceA $eno2enul o,oselii poate $i pre%enit prin c#te%a2odalităţi: so2nul" intercalarea #n procesul 2uncii a unor perioade de odi&nă" doarea corespunătoare a%olu2ului şi intensităţii e$ortului" a ti2pului de 2uncă i2pus ele%ilor" #n con$or2itate cu particularităţilelor de %#rstă" #ntoc2irea ştiinţi$ică a orarului şcolar" alternarea 2uncii intelectuale cu 2unca $iică"sta,ilirea şi respectarea unui regi2 ilnic al ele%ului" $or2area unui stil raţional de 2uncă intelectuală"asigurarea unei 2oti%aţii adec%ate" asigurarea şi organiarea utilă a ti2pului li,er etc1

Si2pli$ic#nd şi sinteti#nd condiţiile preentate" pute2 $or2ula ur2ătoarea concluie: e$icienţa#n%ăţării şcolare depinde de personalitatea celor două $iinţe care interacţioneaă" educatorul şi educatul" şide caracteristicile 2icrocli2atului $iic şi psi&osocial ($a2ilial şi şcolar) #n care se des$ăşoară1

Specificul învăţării şcolarului mic1 Intrarea #n şcolariare se su,su2eaă #ntru totul caracteristicilor

de pro$il al unei $ae de traniţie" ocup#nd o poiţie specială #n con$iguraţia ta,loului copilăriei1 <a2arc&eaă #nceputul celei de-a treia perioade a copilăriei" ce se %a #ntinde pe un spaţiu de patru ani (intre638 ani - 3 ani)" p#nă #n pragul pu,ertăţii şi" i2plicit" #n pragul preadolescenţei1

;nceputul %ieţii şcolare este #nceputul unei acti%ităţi de #n%ăţare care #i cere copilului at#t un e$ortintelectual considera,il" c#t şi o 2are reistenţă $iică1

+actori care influenţează învăţarea1 %ezvoltarea fizică= se o,ser%ă o creştere 2ai lentă #n pri2iidoi ani de şcolaritate" iar #n ceilalţi doi ani creşterea este 2ai accentuată at#t la #nălţi2e c#t şi #n greutateAdi%ersele co2ponente ale corpului - cla%iculele" toracele" coloana%erte,rală - suportă un puternic proces de osi$icare1 Se #ntăresc articulaţiile şi se intensi$ică calci$iereaoaselor 2ainilor1 Creşte %olu2ul 2uşc&ilor" $orţa 2usculară şi se de%oltă 2usculatura $ină a degetelor 2ainiiA #nsuşirea $uncţiei scrisului recla2ă o poiţie corectă a corpului #n ,ancă şi doarea e$ortului de

punere #n 2işcare a aparatului 2otor al 2#inii1Procesele de 2aturiare $iică $iind #n curs de realiare" are o 2are i2portanţă pre%enirea poiţiilor

incorecte #n ,ancă" e%itarea supra#ncărcării g&iodanului" care poate produce deplasări ale coloanei1Mişcarea" sportul" ?oacă un rol decisi% #n călirea organis2ului la această %#rstăA rit2ul trepidant al

'



acti%ităţii şcolare #l $ace pe copil să pară 2ereu gră,it: 2ăn#ncă #n $ugă" se spală pe apucate" #şi ia precipitat g&iodanul şi porneşte alerg#nd spre şcoală1 +ceste caracteristici co2porta2entale suportăoscilaţii speci$ice" cu tendinţe de accentuare" ori di2inuare #n $uncţie de tipul de siste2 ner%os1 <$ortul$iic şi intelectual" reglat de consu2urile energetice din organis2 şi din creier i2pri2ă o 2arcă speci$icăinstalării stării de o,oseală" cu speci$icul ei de la un copil la altul1 !a aceasta se adaugă %ariaţia ce ointroduce deose,irea după se@" care" după nouă ani" $etele se separă spontan de ,ăieţi #n ti2pul ?ocului1

2e!imul de muncă şi de viaţă= 2ica şcolaritate este perioada c#nd se 2odi$ică su,stanţial regi2ul

de 2uncă şi de %iaţă" caracteristicile tensionale generate de e%eni2ente care do2ină şi 2arc&eaă ta,elade %alori ale şcolarului 2icA şcoala introduce #n acti%itatea copilului un anu2it orar" anu2ite planuri şi

progra2e pentru acti%itate1 7ediul şcolar= este co2plet di$erit $aţă de 2ediul $a2ilial" el $iind creat" cu2 o,ser%ă M1 De,esse"

nu pentru a distri,ui satis$acţii a$ecti%e" ci pentru o 2uncă disciplinată" continuă" organiatăA şcoalaconstituie un 2ediu care" #n locul unui grup restr#ns" cel de ?oc" o$eră copilului o colecti%itate şi un loc de2uncă" cu nu2eroase intrepătrunderi -2entale" a$ecti%-2orale- care se constituie ca un i2portant resort alde%oltării psi&ice1

)daptarea şcolară: presupune o 2aturitate din partea copilului" o trecere de la a$ecti%itatea #ngustădin 2ediul $a2ilial şi interesele i2ediate ale ?ocului" pentru a pătrunde #ntr-un nou uni%ers de legăturisociale şi aşi asu2a #ndatoririA se #nregistreaă di$icultăţi 2ultiple de adaptare generate de o ,aă

psi&o$iiologică precară (insta,ilitate neuropsi&ică)" $ie de $i@aţiile şi con$lictele a$ecti%e de pro%enienţăsocio$a2ilială (#ncăpăţanare" negati%is2)" $ie de #nsuşi 2ediul şcolar (sarcini copleşitoare" educatoridi$icili" $ără e@perienţă" clase suprapopulate" care #2pieteaă asupra o,ţinerii stării de atenţie şi adisciplinei necesare ,unei des$ăşurări a lecţiei)1 De aici co2porta2ente de retragere #n sine" #2prăştiere"co2pensare prin 2i?loace nedorite1

Pocul şcolarizării= 2utaţiile ,ruşte care aco2paniaă noua %#rstă" 2utaţiile care se petrec su,acţiunea 2ediului şcolar" aduc cu sine noi cunoştinţe" noi te&nici intelectuale" noi e@igenţe şi #ndatoriri" i-au deter2inat pe specialişti să %or,ească de şocul şcolariării" pe care l-au ase2ănat cu cel al naşterii saude,utului pu,ertăţii1 =oul 2ediu social" o,ositor" pro%oacă adeseori o $rică paraliantă1 De aicii2portanţa deose,ită a socialiării prin grădiniţă" care" interpusă #ntre $a2ilie şi şcoală contri,uie laatenuarea şocului #nceputului de şcoalăA 2ediul şcolar aduce cu el un cli2at 2ai rece şi 2ai puţin

protector dec#t cel $a2ilial şi din grădiniţă1 Cadrul didactic a$işeaă un raport 2ai reer%at" 2ai puţin

inti2 cu ele%ii" iar colegii sunt 2ai puţin dispuşi să dea #nţelegere $aţă de cel ce stă #2,u$nat1

Condiţiie@terne de #n%ăţare

Condiţiiinterne de #n%ăţare

Modalităţi3posi,ilităţi de co2,inare

'



02 Su9i$%u,# 7!"m+"$+ %!m($$n'$i /%!,+"$Competenţa şcolară este un ansa2,lu3siste2 integrat de cunoştinţe" capacităţi" deprinderi şi atitudinido,#ndite de ele%i prin #n%ăţare şi 2o,iliate #n conte@te speci$ice de realiare" adaptate %#rstei ele%ului şini%elului cogniti% al acestuia" #n %ederea reol%ării unor pro,le2e cu care acestea se poate con$runt #n%iaţa reală1

Ter2enul competenţă a $ost introdus iniţial de =1 C&o2sHU (>64) cu se2ni$icaţia aptitudinii de a produce şi #nţelege un nu2ăr in$init de enunţuri" reguli" principii" acţiuni" 2oduri sau 2odele practice de

co2porta2ent" strategii pre$erenţiale şi stiluri producti%e #n pro$esie1 Pe parcurs" acest ter2en şi-a lărgitarealul de aplicare şi şi-a #2,ogăţit se2ni$icaţiile1

Se2ni$icaţia uuală a ter2enului competenţă este: /capacitate a cui%a de a se pronunţa asupra unuilucru" pe te2eiul unei cunoaşteri ad#nci a pro,le2ei #n discuţieA capacitate a unei autorităţi" a unui$uncţionar de a e@ercita anu2ite atri,uţii10 ]5" p1 '5^ Se2ni$icaţia" acordată co2petenţei #n ştiinţeleeducaţiei" di$eră de se2ni$icaţia uuală" nu este sinoni2ă cu pro$esionalis2ul şi nici nu constituie oco2ponentă a lui (bfh 1j" erard E1" Boegiers 1" Delors E1et1al1)1 ]apud1 5^

De la lansarea conceptului de co2petenţă #n ştiinţele educaţiei (=oa2 C&o2sHU" >64) şi p#nă #n preent" conceptul competenţă s-a deli2itat din genul capacitate şi a pri2it proprietăţi speci$ice proprii"care s-au construit din două perspecti%e: psi&ologică şi pedagogică1 <tală2" #n continuare c#te%a dintre2ultiplele de$iniţii din cadrul $iecărei perspecti%e" pe care le-a2 considerat cele 2ai se2ni$icati%e1

Din perspeci%a psi&ologică" co2petenţa poate $i #nţeleasă ca:/ansa2,lul celor 2ai precoce posi,ilităţi de răspuns $aţă de 2ediul #ncon?urător0

(+rdeanu +1)1 ]5" p1 'Â/capacitate re2arca,ilă" i%or#tă din cunoştinţe şi practică0 (Şc&iopu .1)1 ]8>" p1

6'Â/siste2 de #nsuşiri $uncţionale şi operaţionale #n uniune cu deprinderile"

cunoştinţele şi e@perienţa necesară" care aduc la acţiuni e$iciente şi de per$or2anţăA0 (Popescu-=e%eanuP1" >8)1 ]6>" p" >Â

/reultantă a cunoştinţelor" deprinderilor" priceperilor" aptitudinilor şi trăsăturilor te2pera2ental 9 caracterologice de care dispune indi%idul #n %ederea #ndeplinirii $uncţiei sociale cu careeste in%estitA0 (&erg&inescu B1" >>>)1 ]*" p18Â

/su,su2eaă capacităţi intelectuale" psi&o2otorii" cre#nd posi,ilitatea unui larg

e%antai de trans$eruri de cunoştinţe" deprinderi" a,ilităţi" ca o condiţie a #n%ăţării per2anente" a depăşiriiactualei stări0( Creţu <" >>>)1 ]'" p1 *>Â

/un ansa2,lu integrat de resurse 2o,iliat #n %ederea reol%ării unei situaţiise2ni$icati%e care aparţine unui ansa2,lu de situaţii 9 pro,le2ă10 (Boegiers 1" ')1 ]8" p1 **Â

$acultatea3capacitatea ele%ului de a 2o,ilie un ansa2,lu de resurse pentru a $acecu pertinenţă şi e$icacitate unei $a2ilii de situaţii01 (Ca,ac G1" '*)1 ]5" p1'8)Ak Din perspecti%a pedagogică" co2petenţei i se con$eră se2ni$icaţii de:

- ""cunoştinţe" priceperi şi atitudini sau co2porta2ente pe care tre,uie să le #nsuşească cel ce se$or2eaăA0 (1 de !ands&eere" >>)1 ]45" p184^

- /ansa2,luri structurate de cunoştinţe şi deprinderi do,#ndite prin #n%ăţareA apare ca structurioperante cu a?utorul cărora se pot identi$ica şi reol%a" #n conte@te di%erse" pro,le2e caracteristice unui

anu2it do2eniuA0 (Cucoş C1" '')1 ]'6" p1 ''^- /(a) un ansa2,lu integru şi $uncţional (,) de cunoşinţe" capacităţi şi atitudini" (c) care perite de a$ace $aţă unei categorii de situaţii" de a se adapta la ele" de a reol%a pro,le2e şi a realie proiecte0(Ca,ac G1" '*)1 ]5" p1 '8^

- /siste2 de capacităţi" a,ilităţi" deprinderi" priceperi şi cunoştinţe" prin care se asigură realiarea cusucces a acţiunii #n $iecare din 2o2entele eiA0 (+l,ulescu M1şi I1" '')1 ]" p1'>^

- /interacţiunea a 5 C: Co2petenţa Cunoştinţe" Capacităţi" Co2porta2ent (CCCC) A0 (CopiluD1" '')1 ]8" p1 4*^

- ""ansa2,luri structurate de cunoştinţe şi deprinderi do,#ndite" acestea per2it identi$icarea lareol%area #n conte@te di%erse a unor pro,le2e caracteristice unui anu2it do2eniu A0 P#slaru Gl1" '4)1]6" p158^

- /un siste2 de cunoştinţe" a,ilităţi" deprinderi şi atitudini" ,ine structurate şi te2einic #nsuşite" care

asigură ele%ului posi,ilitatea de a identi$ica şi de a reol%a #n 2od e$icient pro,le2ele dintr-un anu2itdo2eniu al acti%ităţii u2ane A0 (Şte$an M1" '6)1 ]" p1 48^

''



- /un criteriu de apreciere a potenţialului unui indi%id raportat la per$or2anţa sa #n acti%itatea de#n%ăţare" e@pri2ă raportul dintre o persoană cu toate #nsuşirile sale şi reultatul acti%ităţii de #n%ăţare aacesteia10 (Pascari G1" '6)1 ]66" p1 >^1

Din a,ordările recente competenţa şcolară /%ieaă0 ne2i?locit ele%ul" personalitatea lui şi se2ani$estă" se %eri$ică" preponderent" #n procesul de #ndeplinire a unor acţiuni co2ple@e1 <le se $or2eaă

prin conţinuturile de #n%ăţă2#nt şi sunt orientate la realiarea scopurilor educaţionale10 (Scli$os !1" '8)1]8" p1^

Con$or2 Curriculu2ului şcolar (')1 Co2petenţa şcolară este un ansa2,lu3siste2 integrat decunoştinţe" capacităţi" deprinderi şi atitudini do,#ndite de ele%i prin #n%ăţare şi 2o,iliate #n conte@tespeci$ice de realiare" adaptate %#rstei ele%ului şi ni%elului cogniti% al acestuia" #n %ederea reol%ării unor

pro,le2e cu care acesta se poate con$runta #n %iaţa reală01Copilu D1 şi Cros2an D1 au $ăcut o sinteă 2ultitudinii de de$iniţii ale competenţei şcolare şi au

preentat acest concept nu prinprintr-o de$iniţie" dar printr-un algoritm legic" +st$el" #n procesul de predare-#n%ăţare-e%aluare la clasă pe ,aă de o,iecti%e curriculare de $or2are" con$or2 cu ciclurilecurriculare proiectare-aplicare-realiare (prin /realiare0 #nţeleg#nd" e%ident" /reultatele #n%ăţării0)"aceste reultate" nu2ite ;acBiiţii şcolare(! în termeni de ;competenţe şcolare(! elevul are datoria şi

posi&ilitatea să le do&îndească în special la lecţie! su, $or2a triadei" din al!oritmul " C cD E cF E cG " #ncare" C competenţele) repreintă:

- cD cunoştinţe0!

dar nu at#t cunoştinţe generale" enciclopedice pentru a $i doar 2e2orate şireproduse" c#t 2ai ales cunoştinţe funcţionale 3 folositoare" iar asi2ilarea acestora să nu repreinte unscop #n sine" doar pentru a le /şti0 ca să $ie reproduse la e@a2ene" concursuri etc1" ci să repreinte unmi?loc eficace de a realiza, prin e"erciţii repetate sistematic de aplicare a acestor cunoştinţe la lecţie,

formarea unor=/ - cF capacităţi0 de aplicare a cunoştinţelor" 2ani$estate pu,lic su, $or2a unor priceperi! a&ilităţi

şi deprinderi de a valorifica aceste capacităţi #n acti%itatea şcolară" e@traşcolară şi postşcolară" iar #n$inal" #2preună" aceste capacităţi - priceperi" a,ilităţi şi deprinderi - să $ie manifestate în plan social sub

forma unor= - cG comportamente0 constructi%e" la r#ndul lor acestea $iind reultanta $or2ării la lecţie ca şi #n

%iaţa şcolară a unor conduite şi atitudini pozitive e@pri2ate şi 2ani$estate ca atare pe plan social" dar do,#ndite pe parcursul anului-anilor de studii" #n realitate ele repreentnd ;cartea de viită0 a celor care

au contri,uit la procesul de $or2area la ele%i a acestor co2porta2ente 9 #n%ăţătorul" pro$esorul" #ngeneral şcoala" c&iar siste2ul şcolar1 ]68^;n literatura de specialitate sunt elucidate ele2entele co2une ale se2ni$icaţiilor noţiunii de

co2petenţă #n ştiinţele educaţiei" care repreintă indicatorii unei co2petenţe şcolare:M#sliţc&i G1 şi Qotnari G1 ]6^ e%idenţiaă 5 indicatori ai co2petenţei:

* - apariţia unei situaţii care necesită reol%areA4 - preenţa su,iectului care tre,uie să acţionee pentru a reol%a situaţia datăA6 - e@istenţa unui ansa2,lu de resurse (capacităţi" priceperi" deprinderi" o,işnuinţe" a,ilităţi"

aptitudini" atitudini) pe care su,iectul tre,uie să le 2o,iliee pentru a reol%a situaţia1 Perrenoud P&1 ]>^ constată 4 indicatori ai co2petenţei:8 - 2o,ilitatea unui ansa2,lu de resurseA - caracterul $inaliatA

> - relaţia cu ansa2,lul de situaţiiA' - caracterul disciplinarA' - e%alua,ilitatea1

BeU Q1 ]^ #nainteaă 4 indicatori ai co2petenţei'' - 2o,iliarea unui ansa2,lu de resurseA'5 - caracterul $inaliatA'* - apartenenţa la un ansa2,lu de situaţiiA'4 - caracterul disciplinar3inter-transdisciplinarA'6 - e%alua,ilitatea1Contrapun#nd şi anali#nd aceste liste de indicatori" cola,oratorii la,oratorului <coeducaţie0"

coord1 Ştiinţi$ic !ud2ila .rsu" doc1 ped1" con$ uni%1 .PS I1 Creangă0 au cercetat ele2entele co2une şi

deose,irile" #n %ederea cristaliării unei opinii asupra listei de indi%+!"i +i %!m($$n'$i.Sinteti#nd reultatele contrapunerii şi analiei #ntreprinse" cercetătorii au o,ţinut o listă deindicatori ai co2peteţei şcolare (ta,elul 11)1

'5



Ta&elul +.+. ndicatori ai competenţei şcolareINDICATORUL DESCRIERE EPLICATIVA0. M!9i,i&+"$+ unui

%u+num d$"$)u")$ in$"n$+,$ )u9i$%u,ui

Besursele interne constituie i%orul co2petenţei" dar co2petenţa nureidă #n resurse" ci #n 2o,iliarea acestora1

2. G$n$"+"$+ <n"un %+d"ud$,imi+ d$)iu+'ii ($d+*!*i%in$n'i!n+$ %+"$)!,i%i-m!9i,i&+"$+ unui%u+num d$"$)u")$ in$"n$+,$ )u9i$%u,ui

Situaţiile ?oacă rolul unor agregate trans$or2atoare care $uncţioneaă #n

,aa /$orţei0 de 2o,iliare a resurselor interne #n %ederea o,ţinerii deco2petenţe1 Situaţiile 2odeleaă cadrul generati% pentru 2o,iliarearesurselor1;n caul unei co2petenţe şcolare" situaţiile se2ni$icati%e s#nt pedagogicintenţionate" dar pot $i şi spontane1+nsa2,lul situaţiilor corespunătoare unei co2petenţe este deli2itat"adică poate genera o anu2e co2petenţă şcolară şi nu poate genera alteco2petenţe1

3. C+"+%$"u,di)%i(,in+"8in$"

"+n)di%i(,in+"

Pro,le2ele ridicate de situaţiile #n cadrul cărora se genereaă oco2petenţă pot ţine de o anu2ită disciplină sau pot purta un caracter inter-transdisciplinar1

4. C+"+%$"u,?in+,i&+

Mo,iliarea resurselor interne #n cadrul situaţiilor se2ni$icati%e de#n%ăţare este o acti%itate intenţionată pedagogic" direcţionată prino,iecti%e precise spre $inalităţi deter2inate1

5. E1+,u+9i,i+$+ Co2petenţa şcolară este pasi,ilă e%aluării prin 2ăsurări calitati%e şicantitati%e" #n cadrul unor situaţii de e%aluare se2ni$icati%e şiintenţionate1Măsurările %ieaă reultatele e$ectuării sarcinilor e%aluati%e şi e$icienţaacti%ităţilor de realiare a acestor sarcini de către su,iect1;n cadrul e%aluati%" co2petenţa şcolară se 2aterialieaă prin

per$or2anţa şcolară1

Din aceste considerente autorii şi-au propus să de$inească se2ni$icaţiile acordate resurselor internecare" prin 2o,iliare" pot duce la $or2area competenţei şcolare103 Cunoştinţele s#nt produse ale cunoaşterii u2ane" care co2pun conţinuturile #n%ăţarii" iar

acu2ularea lor nu este o acu2ulare iolată" dar 2ai degra,ă un proces sc&i2,ărilor conceptuale1Cunoştinţele s#nt constituite din in$or2aţiile" noţiunile" procedurile de 2e2orare şi reproducere pe care le

posedă un indi%id #n cadrul unei acţiuni realiate104 Capacităţile se de$inesc ca /#nsuşiri indi%iduale" care o$eră posi,ilitatea reuşitei" #ntr-un

anu2it do2eniu de acti%itate0 ]'*" p14>^ şi repreintă o /acti%itate 2entală transdisciplinară care tre,uie$olosită pentru a 2o,ilia co2petenţaA unealtă care per2ite ac&iiţionarea cunoştinţelorA un procesintelectual sta,iliat şi poli%alent" reducti,il #n di%erse do2enii ale cunoaşterii 9 a critica" a analia" a2e2oria" a asculta" a găsi in$or2aţiiA o savoir-faire trans%ersală şi deconceptualiată ]'5^1 Capacităţilese constituie din operaţiunile 2entale" 2ecanis2ele de g#ndire ale unui indi%id" atunci c#nd #şi e@erseaă

intelegenţa" iar a,ilităţile se re$lectă prin percepţiile" gesturile e@ecutate #n cadrul unei acţiuni realiate105 Atitudinile s#nt 2odalităţi de raportare co2porta2entală şi a$ecti%ă la di$erite aspecte ale

realităţii1 +titudinile s#nt 2ai puţin #nţelese #n acţiunea educaţională" dar repreintă principalele ac&iiţiiale ele%ului1 <le s#nt raporturi )$mni?i%+i1$ ale $iinţei u2ane $aţă de $eno2enele lu2ii şi #nglo,eaăcunoştinţle şi capacităţile ele%ului1

06 ;nsă" co2petenţa şcolară nu constă din resurse" ea se deseneaă a,stract" teoretic" $iind o proiecţie" o aspiraţie la care poate a?unge su,iectul" mo&iliîndu-şi resusele interne în cadrul unor situaţii semnificative pentru competenţa dată1 +ceste situaţii pot a%ea un caracter spontan" #nt#lnindu-se#n %iaţa cotidiană a ele%ului" dar" 2ai i2portante s#nt situaţiile intenţionate de #n%ăţare" care s#nt proiectateşi diri?ate de pedagog1 Siu+'ii,$ d$ <n1-'+"$ repreintă conte@tul general #n care are loc acti%itatea de#n%ăţare" condiţionat de 2ecanis2ele de realiare a actului instructi% (o,iecti%e" 2etode" 2i?loace etc1)"de spaţiul şi ti2pul des$ăşurării" de stilul pedagogic ]''" p1 5*^1

0: +nu2e procesul mo&iliării resurselor interne permite determinarea structurii competenţei 1 Co2ponentele unei co2petenţe" după Minder M1 ('5) s#nt:

'*



• Componenta declarativă 9 savoir-dire - /corespunde unei cunoaşteri teoretice şi %er,ale" s#ntsi2ple noţiuni care nu reiau dec#t una dintre co2ponentele co2petenţei10]4>" p1 *^ Cunoştinţeledeclarati%e per2it $or2area unor 2odele 2intale" care se ,aeaă pe repreentări ale o,iectelor"e%eni2entelor şi legăturilor dintre acesteaA cele care per2it g#ndirea şi co2unicarea despre lu2ea#ncon?urătoare" a%#nd posi,ilitatea articulării #n li2,a?e $or2aliate1 <ste o cunoaştere de tip static" legatăde senaţiile" percepţiile şi repreentările noastre #n raport cu o,iectele" $eno2enele şi persoanele dinlu2ea #ncon?urătoare1 ]*" p1'4^

• Componenta procedurală - savoir-faire (priceperi şi deprinderi) - răspunde la #ntre,area0a şticu21110 " per2ite acţiunea asupra 2ediului şi soluţionarea unor pro,le2e" at#t din punct de %edere2otoriu" c#t şi cogniti% ]4>" p1*^1 +ceastă co2ponentă poate $i aplicată direct la anu2ite sarcini"i2plic#nd 2ai 2ulte si2ţuri şi proceduri (/procedura este un ansa2,lu structurat şi progresi% de acţiuni şideciii care conduc la #ndeplinirea unei sarcini0 ]*" p1'4^):

a şti să faci co!nitiv - presupune acti%ităţi cogniti%e care per2it a deduce in$or2aţii noire$eritoare la in$or2aţia e@istentăA

a şti să faci operaţional - presupune realiarea unei 2odi$icări pe o operaţie" un ele2entAa şti să faci relaţional 9 presupune sta,ilirea relaţiilor cogniti%e dintre di$erite do2enii de studio"

cu scopul de a realia o acti%itate1• Componeta conativă 9 savoir-Btre- ţine de %oinţă" de a$ecti%itate" de e2oţii şi de 2oti%aţii ]'5"

p1*^ şi include su,co2ponentele: a putea să acţionezi$ a vrea să acţionezi$ a şti să acţionezi.Francis T1 e%idenţiaă #n structura co2petenţei o nouă co2ponentă - savoir-a!ir - (a şti săacţionei)" pe care o de$ineşte ca o atitudine de a realia e$icace o acţiune propusă şi o detalieaă printr-un nu2ăr i2ens de aptitudini" cunoştinţe" capacităţi cogniti%e" a,ilităţi şi atitudini socio - a$ecti%e şi$acultatea de a le 2o,ilia #n cadrul reol%ării unor situaţii-pro,le2e1

<ste i2portant să ne re$eri2 şi la 2aterialiarea $inală a co2petenţei şcolare" care se o,ţine #nreultatul e%aluării" +ceastă 2aterialiare se e@pri2ă prin noţiunea de performanţă: / nivelul rezultatelor obţinute, al schimbărilor produse, sub raport cantitativ şi calitativ$ e"primă un ran! pozitiv ceva maimare decît stări anterioare, chiar dacă nu unul superior ]8" p1 '5^1

P&1 Meirieu $ace deose,irea #ntre capacitate şi co2petenţă: /7 co2petenţă nu poate să se e@pri2edec#t printr-o capacitate şi o capacitate nu poate niciodată $uncţiona #n %id1 Co2petenţa cuprindecunoştinţe" repreentări de care dispune ele%ul (/sa%oir0) pe c#nd capacităţile se e@pri2ă prin aceea ce

$ranceii nu2esc /sa%oir-$aire01 ]4" p1 5^;n unele de$iniţii co2petenţa este identi$icată cu aptitudinea" c&iar dacă acestea au conotaţii di$erite1

Ter2enul competenţă reuneşte di2ensiunile de personalitate do,#ndite #n cadrul unui proces de $or2are1+ptitudinile per2it nu2ai caracteriarea indi%idului şi e@plică di%ersitatea lui co2porta2entală" iar co2petenţele pun integral #n %aloare" #n orice 2o2ent şi orice acţiune" aptitudinile" trăsăturile de

personalitate şi cunoştinţele acu2ulate" anga?#nd #n plus strategiile do,#ndite şi uni%ersul cultural $or2at1+ptitudinile $ac parte din co2petenţele speci$ice ]4" pp1 58-5^1

I1 Maciuc speci$ică deose,irea dintre co2petenţă şi aptitudine (#nsuşiri potenţiale ce ur2eaă a $i puse #n %aloare)" de capacitate (aptitudine #2plinită" consolidată prin e@perienţă" e@erciţiu" asi2ilare decunoştinţe şi $or2are de deprinderi) şi de atitudine (in%ariant %ectorial al conduitei)0]46" p1 ^1 +celaşiautor consideră /aptitudinea ($actorul de personalitate) ca o co2ponentă a co2petenţei0 (p1 6)1

=1 C&o2sHU (>) $ace distincţia #ntre co2petenţă şi per$or2anţă" pri2a $iind o capacitate care nuse 2ani$estă clar şi co2plet" dec#t dacă s#nt condiţii $a%ora,ile de a$ir2are" re2arc#ndu-se ca

potenţialitate" $ără a de%eni totdeauna şi co2porta2ent o,ser%a,il" ca structură şi 2ecanis2 2ental1 Deaceea" re2arcă B1 Doron (>>>) ]5*" pp14-4'^" e@istă di$erenţe #ntre co2petenţa 2ini2ală (capacitateade a #ndeplini satis$ăcător o sarcină" ca grad in$erior al cunoaşterii şi a,ilităţilor) şi co2petenţa percepută(construcţie cogniti%ă corespunătoare opiniei pe care o are indi%idul despre propria sa %aloare #n plancogniti%" cu rol 2oti%aţional" ca o consecinţă a e@perienţelor anterioare de succes3insucces)1

M1 Danilo% e@a2ineaă co2petenţa ca potenţialitatea o2ului de a acţiona" de a e$ectua acţiuni practice #n ,aa cunoştinţelor do,#ndite ]'5" p1 66^1 Din de$iniţie reiese că co2petenţa presupunecunoaşterea procedeelor şi 2i?loacelor e$iciente de acţiune şi utiliarea lor conştientă1

;n ta,elul de 2ai ?os este preentată relaţia performanţe > capacităţi > competenţe, după G1 Ca,ac1

'4



P$"?!"m+n'$,$ C+(+%i-'i,$ C!m($$n'$,$S#nt do,#ndite #n procesul de#n%ăţă2#nt" #n concordanţă cuo,iecti%ele operaţionaliate de

pro$esor

S#nt do,#ndite #n procesul de#n%ăţă2#nt" #n concordanţă cuo,iecti%ele inter2ediare3speci$ice

S#nt do,#ndite #n procesul de#n%ăţă2#nt" orientate spreatingerea o,iecti%elor generale1

Bealia,ile pe ter2en scurt Bealia,ile pe ter2en 2ediu Bealia,ile pe ter2en lungS#nt e%aluate la s$#rşitul unei lecţiisau grup de lecţii #n situaţii dee%aluare

Se e%alueaă după parcurgereaunui capitol3te2e sau 2odul #nsituaţie de e%aluare

S#nt e%aluate la s$#rşitul unui ansau ciclu de instruire #n situaţiide integrare

Be$lectă di2ensiunile indi%idualeale personalităţii ele%ului

Be$lectă di2ensiunile particulareale personalităţii ele%ului

Be$lectă di2ensiunile generaleale personalităţii ele%ului

T+9$,u,R$,+'i+ performanţe capacităţi competenţe! du(- V. C+9+%.;n ur2a concretiărilor e$ectuate" o,ţine2 ur2ătoarea definiţie a competenţei şcolare: o structură

finalizată, care se compune din componentele declarativă, procedurală şi conativă 4savoir-dire, savoir- faire, savoir-Btre5, !enerate prin mobilizarea unui cuantum de resurse interne ale subiectului 4cunoştinţe,capacităţi, atitudini5 într-un cadru delimitat de situaţii semnificative 4peda!o!ic intenţionate sau

spontane, cu caracter disciplinar sau inter-transdisciplinar5, şi care se manifestă, în situaţii de evaluare,

semnificative şi intenţionate, printr-o performanţă şcolară.]8>^1+şadar" co2petenţa presupune a şti şi a putea să $aci1 Ceea ce de$ineşte #n 2od esenţial co2petenţa" pe l#ngă $aptul că se 2ani$estă ca o posi,ilitate de2onstrată şi de2onstra,ilă prin $apte cogniti%e sauacţionale ale su,iectului" este că ea in%ocă organiări3reorganiări continui ale structurilor e@istente decunoştinţe" capacităţi" priceperi" deprinderi" atitudini1 +ceasta #nsea2nă că o nouă co2petenţă nu seconstruieşte pe loc gol" dar" #n ,aa structurării3restructurării ac&iiţiilor anterioare ale celui ce #n%aţă1

Co2petenţa nu poate $i apreciată nu2ai după %olu2ul in$or2aţiei asi2ilate" ci şi după gradul de#nţelegere şi 2ăsura priceperii de a opera cu aceasta1 ;n $or2area co2petenţelor tre,uie să se ia #nconsiderare ele2entele structurale ale personalităţii: capacităţile" cunoştinţele" deprinderile" priceperile"atitudinile1

Dina2ica procesului de #n%ăţă2#nt din perspecti%a sensului larg denotă $aptul că des$ăşurareaacestuia se realieaă #n conte@tul interacţiunii unor etape de natură pedagogigă" psi&ologică"

gnoseologică şi logică1 +cestea sunt# perceperea! înţelegerea! a&stractiarea şi generaliarea! fi<area! formarea capacităţilor şi competenţelor şi evaluarea competenţelor.

1 2erceperea este etapa cunoaşterii senoriale" prin contactul direct cu realitatea (2aterialedidactice intuiti%e" e@perienţe)" prin 2i?locirea si2ţurilor şi a #2,inării cu raţionalul -c#nd se $or2eaăi2aginea glo,ală a realităţii su, $or2ă de percepţii şi repreentări1Cunoaşterea u2ană se realieaă lacele două ni%ele ale sale: cunoaşterea senorială care se re$lectă #n senaţii şi percepţii şi cunoaşterealogică care se re$lectă #n g#ndire şi li2,a?1 Dacă senaţiile se $or2eaă prin re$lectarea o,iectelor"$eno2enelor şi proceselor #n preenţa acestora" percepţiile asigură i2aginea glo,ală a particularităţilor lor1 ;n a,senţa o,iectelor" $eno2enelor şi proceselor se $or2eaă repreentările care se situeaă la2i?locul distanţei #ntre cunoaşterea senorială şi cunoaşterea logică1 ;n procesul educational operaţiaintelectuala a perceptiei este ,aa 2etodelor didactice intuiti%e" care asigură ele%ilor contactul direct cuo,iectele de #n%ăţat" $or2#nd un ansa2,lu de repreentări necesare pentru de%oltarea g#ndirii speci$ice

do2eniului respecti%1'1 6nţelegerea! a&stractiarea şi generaliarea cunoştinţelor este etapa cunoaşterii logice"

raţionale" a,stracte1 Pe ,aa co2paraţiilor" analiei şi sinteei se di$erenţiaă se2ni$icaţiile şi cone@iunileesenţiale" tipice şi generale ale realităţii studiate reali#ndu-se #nţelegerea" a,stractiarea şi generaliareaacestora su, $or2ă de noţiuni" concepte" idei" tee" principii " legi1

Pedagogia şi didactica sunt discipline ştiinţi$ice cu un grad 2are de a,stractiare1 =oţiunile deeducaţie" curriculu2" proces de #n%ăţă2#nt" #n%ăţare nu pot $i percepute direct şi concret ci prininter2ediul situaţiilor şi $aptelor educaţionale1 De aceea sunt e$iciente 2etodele didactice de 2odelare arealităţii" de si2ulare şi i2aginare a situaţiilor educaţionale1 <@peri2entul pedagogic s-a do%edit a $i unadintre cele 2ai adec%ate 2etode de cunoaştere şi tras$or2are a realităţii educaţionale1

51 )i<area şi stocarea cunoştinţelor este actul de #nregistrare şi $i@are 2entală a cunoştinţelor

asigur#ndu-se 2e2oriarea acestora logică" cre#ndu-se $ondul apercepti% necesar #naintării cunoaşterii1Fi@area tre,uie să $ie dina2ică #n sensul restructurării şi integrării continue a siste2elor de cunoştinte1Fi@area cunoştintelor se $ace prin #ntre,ări şi răspunsuri" prin e@erciţii orale" prin reol%ari de pro,le2e1

'6



Studiul indi%idual este deose,it de i2portant #n $i@area şi stocarea cunoştinţelor1 +cesta este cu at#t2ai e$icient cu c#t su,iecţii educaţionali au iniţiati%ă #n căutatea in$or2aţiilor" #n identi$icarea surselor dein$or2aţie" #n selectarea cunoştinţelor necesare" #n organiarea lor #n siste2e de cunoştinţe1 ;n acest $elcunoştinţele sunt 2ai ,ine #nţelese" interioriate" put#nd $i redate #ntr-o 2anieră personaliată1

*1 <tapa de formare a capacităţilor de aplicare a cunoştinţelor" de $or2are a priceperilor şideprinderilor intelectuale şi practice" de proiectare şi in%estigaţie ştiinţi$ică1 +ceasta este ,aa $or2ării

pro$esionale a ele%ilor1 De%ine din ce #n ce 2ai i2portant nu ceea ce ştie su,iectul educaţional ci ceea ce

ştie el să $acă1 Conţinuturile educaţionale se adapteaă #n aşa $el #nc#t să $ie predo2inant acţionale1Te&nologia didactică cu rolul de a opera aceste trans$or2ări #n didactica 2odernă este cea acti%-

participati%ă3interacti%ă" care antreneaă" sti2uleaă şi de%oltă capacităţile acţionale ale su,iecţilor educaţionali 1

41 5valuarea competenţelor - este actul didactic de control (%eri$icare" apreciere" notare) acapacităţilor3capa,ilităţilor (cunoştinţe" aptitudini" deprinderi) şi co2petenţelor1 <%aluarea co2petenţelor

porneşte de la de$inirea clară a acestora" drept capacitate de reol%are a pro,le2ei intr-un conte@t dat1Prin ur2are" pentru e%aluarea co2petenţelor tre,uie identi$icate pro,le2ele posi,ile şi a?ustat conte@tul1<%aluarea" #n acest ca" iese din tiparul am învăţat > ştiu > susţin proba" pentru că nu e su$icient doar să

ştiu1 <%aluarea e%idenţiaă %aloarea" ni%elul" şi e$icienţa #n%ăţării1Didactica actuală cu pri%ire la pro,le2atica e%aluării susţine necesitatea integrării e%aluarii

#ntregului proces educaţional" #n toate etapele sale1 Cu c#t e%aluarea este 2ai contiuă" 2ai $or2ati%ă şi2ai acţională cu at#t ea de%ine 2ai e$icientă1

0; '1 De elucidat di%erse a,ordări ştiinţi$ice cu re$erire la su,iectul Ce este o co2petenţăşcolară" cu indicarea a 5-* surse ştiinţi$ice studiate" repreent#nd o &artă conceptuală a conceptului dat1

0= 51 Studiaţi şi analiaţi piesele curriculare spesi$ice procesului de #n%ăţă2#nt din BM1 Pe ,aa conţinutului docu2entelor şcolare speci$ice procesului de #n%ăţă2#nt din BM (curricula disciplinară(')" g&idului de i2ple2entare a curriculu2ului disciplinar #n clasele pri2are (') scrisoarea2etodică 7rganiarea procesului educaţional0 ('') re$lectaţ asupra ur2ătoarelor #ntre,ări şi daţirăspuns #ns cris la $iecare #ntre,are:

S+"%in+ n". 3 - Studiaţi şi analiaţi: Curriculu2ul şcolar clasele I-IG (') şi &idul de i2ple2entare a

curriculu2ului 2oderniat (') la capitolul 1ompetenţa şcolară.S+"%in+ n". 4Indi%+'ii# ;ntre,1 -*: Curriculu2" pp18-' sau &id" pp16->A ;ntre,1 4: Curriculu2" pp1 '-5A

;ntre,1 6-*: &id" pp1>->81- Băspundeţi #n scris la #ntre,ările de 2ai ?os" $olosind presele curriculare reco2andate:1 Ce este co2petenţa şcolară'1 Care este ta@ono2ia co2petenţelor #n #n%ăţă2#ntul preuni%ersitar #n Bepu,lica Moldo%a

(Ierar&ia co2petenţelor şcolare)51 Care este siste2ul de co2petenţe-c&eie trans%ersale pentru siste2ul de #n%ăţă2#nt din Bepu,lica

Moldo%a*1 Ce co2petenţe transdisciplinare au $ost sta,ilite pentru treapta pri2ară a siste2ului de

#n%ăţă2#nt din Bepu,lica Moldo%a

41 Ce repreintă curriculu2ul disciplinar61 Cu2 se $or2eaă co2petenţele (+lgorit2ul procesului de $or2are a unei co2peten4e)81 Care este rolul o,iect%elor #n $or2area co2petenţelor1 Ce ni%ele de clasi$icări ale o,iecti%elor corespund ta@ono2iei lui Qloo2>1 Ce categorii de o,iecti%e pot $i realiate #n cadrul acti%ităţii didactice (lecţiei)1 Ce 2odalităţi de operaţionaliare a o,iecti%elor la discipline pot $i utiliate #n practica

educaţională1 Ce %er,e nu se utilieaă la $or2ularea o,iecti%elor'1 Ce nor2e tre,uie respectate #n $or2ularea o,iecti%elor operaţionale ale acti%ităţii didactice

(lecţiei) 51 Cu2 se con%ertesc su,co2petenţele #n o,iecti%e*1 Ce pute2 $ace pentru a de%olta co2petenţe

'8



S$min+" 4S+"%in+ n". 0.Indi%+'ii# !ucru indi%idual- De$iniţi conceptele: Mehnolo!ie didactică - Strate!ie didactică - 7etodolo!ie didactică - 7etodă

didactică - rocedeu didactic - Mehnică didactică - 7od de învăţare co2plet#nd ta,elul propus 2ai ?os"indic#nd autorul şi sursa din care %a-ţi docu2entat1

D$?ini'i+ %!n%$(u,ui Au!"u, d$?ini'i$i Su")+ 9i9,i!*"+?i%-Mehnolo!ie didacticăStrate!ie didactică

7etodolo!ie didactică, 7etodă didactică rocedeu didacticMehnică didactică

7od de învăţare

S+"%in+ n". 21Indi%+'ii# !ucru #n grup- * grupuri de lucru (grup $or2at din *-4 persoane)- Selectaţi" din itinerarul de 2etode didactice" clasi$icate după criteriul general de #n%ăţare şcolară"

c#te o 2etodă pentru $iecare 2e2,ru al grupului $or2at1 Clari$icaţi 2odalitatea de aplicare a 2etodeisolicitate cu e@e2ple concrete speci$ice de aplicare claselor pri2are1S+"%in+ n". 3Indi%+'ii# !ucru indi%idual- Bealiaţi o caracteristică a 2etodelor didactice acti%-participati%e şi interacti%e" co2plet#nd

ur2ătorul ta,el1Metode didactice acti%-participati%e Metode interacti%e

S+"%in+ n". 4Indi%+'ii# !ucru indi%idual- Detaliaţi clasi$icarea 2i?loacelor didactice co2plet#nd ta,elul propus 2ai ?os

Mi@,!+%$ in?!"m+i1d$m!n)"+i1$

Mi@,!+%$ d$ $$")+"$ /i?!"m+"$ + ("i%$($"i,!"/i d$("ind$"i,!"

Mi@,!+%$ d$"+'i!n+,i&+"$ +im(u,ui did+%i%

Mi@,!+%$ d$ $1+,u+"$ +"$&u,+$,!"

S+"%in+ n". 5Indi%+'ii# !ucru indi%idual

- <lucidaţi %alenţele $or2ati%e ale 2etodelor şi 2i?loacelor didactice printr-o re$lecţie personală1S$min+"u, 56

S+"%in+ n". 0Indi%+'ii# !ucru #n grup- Clari$icaţi conţinutul $or2elor de organiare a acti%ităţii didactice co2plet#nd ta,elul de 2ai ?os:

For2e de organiare aacti%ităţii didactice

Conţinutul $or2ei de organiare a acti%ităţii didactice

7ragiarea $rontală7rganiarea pe grupe7rganiarea indi%iduală

S+"%in+ n". 2Indi%+'ii# !ucru #n grup1- Bealiaţi o re$lecţie de grup" propun#n e@e2ple de 2etode" procedee" te&nici şi 2i?loace speci$ice

$or2elor de organiare a acti%ităţii didactice #n clasele pri2are la ur2ătoarele discipline: gr1 - !i2,a şi

'



literatura ro2nă - cl1 a II-aA gr1 ' Mate2atică - cl1 a II-aA gr1 5 Ştiinţe - cl1 a II-aA gr1 * <ducaţia 2oral-spirituală - cl1 a II-aA şi gr14 la Dirigenţie cl1 a II-a1

S+"%in+ n". 3Indi%+'ii# !ucru indi%idual1- Caracteriaţi tipurile de lecţii" care ur2ăresc a $i realiate la proiectarea unei lecţii centrate pe

$or2area de co2petenţe la treapta pri2ară de #n%ăţă2#nt reco2andate de către pedagogia conte2porană"dar şi de e@perţii #n ela,orarea curriculu2ului 2oderniat din Bepu,lica Moldo%a (') c2plet#nd

ta,elul de 2ai ?osTIPUL

LECŢIEICARACTERISTICA SECVENŢELE LECŢIEI

d$ ?!"m+"$ +%+(+%i-'i,!" d$d!9<ndi"$ +%un!/in'$,!"d$ ?!"m+"$ +%+(+%i-'i,!" d$

<n'$,$*$"$ +%un!/in'$,!"

d$ ?!"m+"$ +%+(+%i-'i,!" d$+(,i%+"$ +%un!/in'$,!"d$ ?!"m+"$ +%+(+%i-'i,!" d$+n+,i&-)in$&- +%un!/in'$,!"

d$ ?!"m+"$ +%+(+%i-'i,!" d$

$1+,u+"$ +%un!/in'$,!"mi-

S+"%in+ n". 4Indi%+'ii# !ucru indi%idual1- <la,oraţi un proiect-didactic la dirigenţie #n clasa a '-a" respect#nd: speci$icul tipologiei

de lecţie 2i@tăA structura cadrului de #n%ăţare <BB<A cerinţele 2odelului curricular $aţă de proiectul didactic1 Clasa a '-a Su,iectul lecţiei Fa2ilia 2ea01

S+"%in+ n". 5Indi%+'ii# !ucrul #n grup- * grupuri de lucru- Pe ,aa proiectelor ela,orate la dirigenţie indicaţi ce raport de coresponenţă aţi respectat #ntre

ele2entele co2ponente ale acţiunii predare-învăţare-evaluare: competenţe-obiective - conţinuturi > metodolo!ie > evaluare sau metodolo!ie- competenţe-obiective - conţinuturi> evaluare

- Pe ,aa #ntre,ărilor procedurale de proiectare didactică: +. Ce voi faceY *. Cu ce voi faceY =.Cum voi faceY >. Cum voi şti dacă ceea ce tre&uia făcut a fost făcut Y clari$icaţi etapele şi operaţiile

proiectării didactice" co2plet#nd ta,elul propus 2ai ?os cu une@e2plu concret pentru pri2a #ntre,are1;ntre,ările procedurale de

proiectare didactică<tapele proiectării didactice 7peraţiile proiectării didactice

+. Ce voi faceY Preciarea o,iecti%elor 1 Sta,ili2 c#t 2ai concret cu putinţă" 6 ce va şti şi ce va şti să facă6 ele%ul la s$#rşitulacti%ităţii1

'1 Geri$ică2 dacă ceea ce a2 sta,ilit este #nacord cu Curricula151 Geri$ică2 dacă ceea ce a2 sta,ilit esterealia,il #n ti2pul disponi,il

'>



S+"%in+ n". 6 <%aluarea proiectelor Indi%+'ii# P"!i$%$,$ $,+9!"+$ d$ m$m9"ii *"u(u,ui 1!" ?i )u(u)$ $1+,u-"ii /i n!-"ii.Din ?i$%+"$ *"u( d$ ,u%"u )$ 1!" ("!(un$ %<$ 2 $1+,u+!"i. E1+,u+!"ii 1!" +n+,i&+ ("!i$%$,$

/i ,$ 1!" +("$%i+ "$)($%<nd u"m-!+"$,$ %"i$"ii#C"i$"ii d$ +("$%i$"$ /i n!+"$#S$ +%!"d- 0 (un% ($n"u#I ("!du) $1+,u+# Su,iectul lecţiei1

C"i$"ii d$ $1+,u+"$#- +dec%anţa su,iectului orei de dirigenţie #n raport cu te2atica propusă- Corectitudinea alegerii co2petenţei speci$ice32odulului- Corelarea su,iectului lecţiei cu 2odulul3co2petenţa speci$icăA, II,$+ ("!du) $1+,u+# Su,co2petenţele curriculare proiectateC"i$"ii d$ $1+,u+"$#- Corectitudinea identi$icării- Corectitudinea ordonăriiA, III,$+ ("!du) $1+,u+# 7,iecti%ele lecţiei $or2ulateC"i$"ii d$ $1+,u+"$#- Corelarea cu su,co2petenţele proiectate- Corectitudinea $or2ulării- Corectitudinea ordonării- Coerenţa $or2ulăriiA, IV,$+ ("!du) $1+,u+# Strategii de consiliere educaţională proiectateC"i$"ii d$ $1+,u+"$# +dec%anţa #n raport cu o,iecti%ele lecţiei şi %#rsta ele%ilor A, V,$+ ("!du) $1+,u+# De2ersul educati% proiectatC"i$"ii d$ $1+,u+"$# Corectitudinea ştiinţi$ică-educati%ă a proiectului Corelarea ele2entelor structurale ale proiectului- Corectitudinea ordonării etapelor lecţiei (Modelul <BB<)- +dec%anţa acti%ităţilor educati%e proiectate

- 7riginalitatea acti%ităţilor proiectate- Coerenţa e@pri2ării scrise- Calitatea aspectului gra$icN!+ X Pun%+@ +%umu,+ # Pun%+@ m+im Y 0>S+"%in+ n". :. Pentru acasă" toţi participanţii se %or sc&i2,a reciproc cu proiectele ela,orate" pe

care le %or supune analiei con$or2 2odelului de 2ai ?os1

D++#C,+)+#Sud$nu, ("+%i%+n#11111111111111111111111111111111111111111111111

=u2ele" prenu2ele" grupa

acade2ică

Di)%i(,in+ d$ <n1- -m<n#ț

Su9i$%u, ,$% i$i#țTi(u, ,$% i$i#ț

n1- -!"u, %,+)$i#ț 1111111111111111111111111 =u2ele" pronu2ele

11111111111111111111111111111111111111111+d2is3respins Se2nătura

ASPECTE OBSERVATE PUNCTE7ORTE

PUNCTE SLABE

1 For2ularea o,iecti%elor lec iei1ț

'1 +legerea ?udicioasă ate&nologiilor didactice ($or2e"2etode i procedee" 2aterialeș

didactice)A adec%area 2etodelor dee%aluare151 Succesiunea 2o2entelor lec iei"ț

#n $unc ie de tipul lec ieiAț ț

2onitoriarea ti2pului didactic1*1 Corectitudinea tiin i$ică" logicaș ț

didactică141 +?ustarea sarcinilor de #n%ă areț

'



la particularită ile de %#rstă iț ș

indi%iduale ale ele%ilor161 Cli2atul a$ecti% i 2oti%a ionalAș ț

conduita #n rela iile cu ele%iiAț

li2,a?ul (%er,al i non%er,al)Aș

inutaț

didactica generala

Documents