fisa teoretica verbul

7
VERBUL Verbul este partea de vorbire flexibilă care exprimă acţiunea, starea sau existenţa. CLASIFICAREA VERBELOR: I. 1. Verbe predicative – au înţeles de sine stătător şi pot forma singure un predicat verbal când se află la un mod personal. Mincinosul când spune adevărul se îmbolnăveşte . Du-te unde a dus surdul roata. 2. Verbe nepredicative – nu au înţeles de sine stătător şi nu pot forma singure predicat, ci împreună cu alte cuvinte: a. Verbele copulative – formează predicat nominal îmreună cu o altă parte de vorbire cu funcţie de nume predicativ. Din categoria verbeleor copulative fac parte: a deveni, a fi, a ieşi, a se face, a rămâne, a ajunge, a părea, a însemna, a se naşte, a se chema, a se numi. A fi - verb copulativ când nu poate fi înlocuit cu a trăi, a exista, a se afla. Noi suntem cuminţi - verb predicativ când poate fi înlocuit cu a trăi, a exista, a se afla. Elevii au fost în excursie. A deveni - întotdeauna este verb copulativ În urma studiilor a devenit doctor . A ajunge - verb copulativ când se poate înlocui cu a deveni. În doi ani a ajuns şef . - verb predicativ când nu se poate înlocui cu a deveni. A ajuns mai repede acasă. A ieşi - verb copulativ când se poate înlocui cu a deveni. A ieşit medic din băncile facultăţii. - verb predicativ când nu se poate înlocui cu a deveni. A ieşit repede afară. A rămâne - verb copulativ când se poate înlocui cu a deveni. De când a plecat a rămas la fel .

Upload: adina-dorila

Post on 19-Jan-2016

916 views

Category:

Documents


137 download

DESCRIPTION

Verb

TRANSCRIPT

Page 1: fisa teoretica verbul

VERBUL

Verbul este partea de vorbire flexibilă care exprimă acţiunea, starea sau existenţa.

CLASIFICAREA VERBELOR:I. 1. Verbe predicative – au înţeles de sine stătător şi pot forma singure un predicat verbal când

se află la un mod personal.Mincinosul când spune adevărul se îmbolnăveşte.

Du-te unde a dus surdul roata.

2. Verbe nepredicative – nu au înţeles de sine stătător şi nu pot forma singure predicat, ci împreună cu alte cuvinte:

a. Verbele copulative – formează predicat nominal îmreună cu o altă parte de vorbire cu funcţie de nume predicativ. Din categoria verbeleor copulative fac parte: a deveni, a fi, a ieşi, a se face, a rămâne, a ajunge, a părea, a însemna, a se naşte, a se chema, a se numi.

A fi - verb copulativ când nu poate fi înlocuit cu a trăi, a exista, a se afla. Noi suntem cuminţi

- verb predicativ când poate fi înlocuit cu a trăi, a exista, a se afla. Elevii au fost în excursie.

A deveni - întotdeauna este verb copulativ În urma studiilor a devenit doctor.A ajunge - verb copulativ când se poate înlocui cu a deveni. În doi ani a ajuns şef. - verb predicativ când nu se poate înlocui cu a deveni. A ajuns mai repede acasă.A ieşi - verb copulativ când se poate înlocui cu a deveni. A ieşit medic din băncile facultăţii. - verb predicativ când nu se poate înlocui cu a deveni. A ieşit repede afară.A rămâne - verb copulativ când se poate înlocui cu a deveni. De când a plecat a rămas la fel. - verb predicativ când nu se poate înlocui cu a deveni. A rămas în spatele meu.A se face - verb copulativ când se poate înlocui cu a deveni. Maria s-a facut judecător. - verb predicativ când nu se poate înlocui cu a deveni. S-a făcut multă zarvă în curte.A părea - verb copulativ când are subiect El pare de piatră. - verb predicativ când nu are subiect. Se pare că va veniA însemna - verb copulativ când are sensul de a avea importanţă. A însemnat mult pentru mine. - verb predicativ când are sensul de a nota. A însemnat pe carte.A se numi - verb copulativ când se referă la nume Prietena mea se numeşte Maria. - verb predicativ când are sensul de a fi încoronat, a fi pus în funcţie. Se va numi noul consiliu de administraţie.

Page 2: fisa teoretica verbul

A se chema - verb copulativ când se referă la nume Ea se cheamă Iulia. - verb predicativ când are sensul de a striga, a anunţa. Mă cheamă la masă.

b. Verbele auxiliare – ajută la formarea modurilor şi timpurilor compuse, dar şi a diatezei pasive. Sunt verbe auxiliare: a fi, a avea, a vrea (a voi).

a fi - m. indicativ, timp viitor anterior va fi venit - m. conjuctiv, timp perfect să fi venit - m. condiţional-optativ, timp perfect aş fi venit - m. infinitiv, timp perfect a fi venit - diateza pasivă sunt rugat

a avea - m. indicativ, timp perfect compus am venit - m. condiţional-optativ, timp prezent aş veni - m. condiţional-optativ, timp perfect aş fi venit

a vrea - m. indicativ, timp viitor voi veni - m. indicativ, timp viitor anterior voi fi venit

!!! Observaţie Verbele auxiliare nu au niciodată funcţie sintactică, ele ajutând la formarea formei verbale, şi analizându-se împreună cu acestea.

CONJUGAREA VERBELORConjugarea verbelor reprezintă forma acestora de infinitiv, aşa cum o găsim în dicţionar:

a. verbe de conjugarea I – terminate în a : a mânca, a pleca, a preda b. verbe de conjugarea a II-a – terminate în ea : a bea, a vrea, a avea c. verbe de conjugarea a III-a – terminate în e : a scrie, a rămâne, a ţine, a bate d. verbe de conjugarea a IV-a – terminate în i / î : a citi, a veni, a coborî, a urî

MODURILE VERBALE1. Moduri personale 2. Moduri nepersonale Modul indicativ Modul infinitiv Modul conjuctiv Modul participiu Modul condiţional-optativ Modul supin Modul imperativ Modul gerunziu

1. MODUL INDICATIVa. Timpul imperfect b. Timpul perfect compus

(eu) adunam (eu) scriam (eu) am adunat (eu) am scris (tu) adunai (tu) scriai (tu) ai adunat (tu) ai scris (el/ea) aduna (el/ea) scria (el/ea) a adunat (el/ea) a scris (noi) adunam (noi) scriam (noi) am adunat (noi) am scris (voi) adunaţi (voi) scriaţi (voi) aţi adunat (voi) aţi scris (ei/ele) adunau (ei/ele) scriau (ei/ele) au adunat (ei/ele) au scris

c. Timpul perfect simplu d. Timpul mai mult ca perfect

Page 3: fisa teoretica verbul

(eu) adunai (eu) scrisei (eu) adunasem (eu) scriseseşi (tu) adunaşi (tu) scriseşi (tu) adunaseşi (tu) scriseseşi (el/ea) adună (el/ea) scrise (el/ea) adunase (el/ea) scrisese (noi) adunarăm (noi) scriserăm (noi) adunaserăm (noi) scriseserăm (voi) adunarăţi (voi) scriserăţi (voi) adunaserăţi (voi) scriseserăţi (ei/ele) adunară (ei/ele) scriseră (ei/ele) adunaseră (ei/ele) scriseseră

e. Timpul prezent (eu) adun (eu) scriu (tu) aduni (tu) scrii (el/ea) adună (el/ea) scrie (noi) adunăm (noi) scriem (voi) adunaţi (voi) scrieţi (ei/ele) adună (ei/ele) scriu

f. Timpul viitor g. Timpul viitor anterior (eu) voi aduna (eu) voi scrie (eu)voi fi adunat (eu) voi fi scris (tu) vei aduna (tu) vei scrie (tu) vei fi adunat (tu) vei fi scris (el/ea) va aduna (el/ea) va scrie (el/ea) va fi adunat (el/ea) va fi scris (noi) vom aduna (noi) vom scrie (noi) vom fi adunat (noi) vom fi scris (voi) veţi aduna (voi) veţi scrie (voi) veţi fi adunat (voi) veţi fi scris (ei/ele) vor aduna (ei/ele) vor scrie (ei/ele) vor fi adunat (ei/ele) vor fi scris

2. MODUL CONJUCTIVa. Timpul prezent b. Timpul perfect

(eu) să adun (eu) să scriu (eu) să fi adunat (eu) să fi scris (tu) să aduni (tu) să scri (tu) să fi adunat (tu) să fi scris (el/ea) să adune (el/ea) să scrie (el/ea) să fi adunat (el/ea) să fi scris (noi) să adunăm (noi) să scriem (noi) să fi adunat (noi) să fi scris (voi) să adunaţi (voi) să scrieţi (voi) să fi adunat (voi) să fi scris (ei/ele) să adune (ei/ele) să scrie (ei/ele) să fi adunat (ei/ele) să fi scris

3. MODUL CONDIŢIONAL-OPTATIVa. Timpul prezent b. Timpul perfect

(eu) aş aduna (eu) aş scrie (eu) aş fi adunat (eu) aş fi scris (tu) ai aduna (tu) ai scrie (tu) ai fi adunat (tu) ai fi scris (el/ea) ar aduna (el/ea) ar scie (el/ea) ar fi adunat (el/ea) ar fi scris (noi) am aduna (noi) am scrie (noi) am fi adunat (noi) am fi scris (voi) aţi aduna (voi) aţi scrie (voi) aţi fi adunat (voi) aţi fi scris (ei/ele) ar aduna (ei/ele) ar scrie (ei/ele) ar fi adunat (ei/ele) ar fi scris

4. MODUL IMPERATIV- are forme numai la persoana a II-a, singular şi plural Formă afirmativă Formă negativă Adună! Adunaţi! Nu aduna! Nu adunaţi! Scrie! Scrieţi! Nu scrie! Nu scrieţi!Observaţie!!!!Forma negativă a modului imperativ, numărul singular se formează: Negaţia NU + infinitivul verbului

Page 4: fisa teoretica verbul

De exemplu: Fă! Nu face! Du! Nu duce!

ATENŢIE!!!!Verbele la modurile personale îndeplinesc funcţia sintactică de predicat (verbal/nominal)

MODURI NEPERSONALE

1. MODUL INFINITIV a. Timp prezent b. Timpul perfect a aduna a scrie a fi adunat a fi scris

FUNCŢII SINTACTICEa. Subiect A munci este o datorie.b. Nume predicativ A învăţa înseamnă a munci.c. Complement direct Nu putem pleca.d. Complement indirect Suntem datori a ne ajuta.e. Atribut verbal Şi-a exprimat dorinţa de a munci.f. Complement circumstanţial de mod A plecat fără a ajuta.g. Complement circumstanţial de timp A predat lucrarea înainte de a termina.

2. MODUL GERUNZIU- se formează prin adăugarea sufixului ind sau ând adunând scriind neadunând nescriind

FUNCŢII SINTACTICEa. Subiect Se aude cântăndb. Atribut verbal Cu ochii lucind părea un demon.c. Complement direct Aud trosnind copacii.d. Complement indirect Negustorul nu mai făcea faţă aducând alte costume.e. Complement circumstanţial de timp Ajungând acasă, m-am apucat de lucru.f. Complement circumstanţial de mod Mergea schiopătând.Observaţie!!!Modul gerunziu poate avea valoare adjectivală, atunci când se acordă în gen, număr şi caz cu substantivul determinat, îndeplinind funcţia sintactică de atribut adjectival.

Coşurile fumegânde se zăresc în depărtare.Lebăda tremurândă este în apă.

3. MODUL PARTICIPIUa aduna adunat, adunată, adunaţi, adunatea scrie scris, scrisă, scrişi, scrise

VALORILE ŞI FUNCŢIILE SINTACTICE ALE MODULUI PARTICIPIUa. valoare adjectivală Atribut adjectival Soldatul rănit este el. Nume predicativ Soldatul este rănit la picior.b. valoare adverbială Complement circumstanţial de mod A vorbit răspicat.

4. MODUL SUPIN

Page 5: fisa teoretica verbul

- se formează din participiu, precedat de o prepoziţie simplă sau compusă: de, la, pentru, cu, din, fără, după, despre, înde adunat, la adunat, pentru adunat, din adunat, fără adunat, după adunat, despre adunatde scris, la scris, pentru scris, din scris, fără scris, din scris, după scris, despre scris

FUNCŢII SINTACTICEa. Subiect Este uşor de făcut.b. Nume predicativ Iarba este de cosit.c. Atribut verbal Cartea de citit mi-a plăcut.d. Complement indirect S-a săturat de umblat.e. Complement direct Ne-a dat de citit.f. Complement circumstanţial de loc A adus vitele de la păscut.

ATENŢIE!!!!Verbele la modurile nepersonale îndeplinesc funcţia sintactică de subiect, nume predicativ, complement, atribut