VERBUL NOȚIUNI TEORETICE CLASA A VI-a

Prof. Cristina PopaȘcoala gimnazială ,,George Enescu”, Năvodari,

Constanța

VERBUL

Verbul este partea de vorbire flexibilă care exprimă acţiunea, starea sau existenţa.

CLASIFICAREA VERBELOR

Verbe predicative – au înţeles de sine stătător şi pot forma singure un predicat verbal când se află la un mod personal.

Mincinosul când spune adevărul se îmbolnăveşte.

Fă în aşa fel încât să mergi unde ţi-ai propus.

CLASIFICAREA VERBELOR Verbe nepredicative – nu au înţeles de sine

stătător şi nu pot forma singure predicat, ci împreună cu alte cuvinte: Verbele copulative – formează predicat

nominal împreună cu o altă parte de vorbire cu funcţie de nume predicativ.

Din categoria verbelor copulative fac parte: a deveni, a fi, a ieşi, a se face, a rămâne, a ajunge, a părea, a însemna, a se naşte, a se chema, a se numi.

CLASIFICAREA VEBELOR

Verbele auxiliare – ajută la formarea modurilor şi timpurilor compuse, dar şi a diatezei pasive.

Sunt verbe auxiliare: a fi, a avea, a vrea (a voi).

CLASIFICAREA VERBELOR 1. Verbe personale – verbele care au forme pentru

toate persoanele: am mâncat (I, sg.), a venit (III, sg.) plecaţi (II, pl) 2. Verbe unipersonale – au forme doar pentru

persoana a III-a şi exprimă acţiuni atribuite unor fenomene ale naturii, păsări, animale, planete: a miorlăi, a necheza, a răsări, a guiţa, a cotcodăci, a oua, a clămpăni, a măcăi,a latra, a mieuna.

3. Verbele impersonale – autorul acţiunii nu poate fi identificat; acţiunea nu este făcută de o persoană; au formă numai pentru persoana a III-a singular: a trebui, a se cuveni, a se înnopta, a tuna, a fulgera.

Iarna se înnoptează devreme. Plouă cu găleata.

TRANZITIVITATEA 1. Verbe tranzitive – verbele care au

capacitatea de a realiza o relaţie cu un complement direct: a zice (ceva), a vedea (ceva), a mânca (ceva), a auzi (ceva), a face (ceva)

2. Verbe intranzitive – care nu au capacitatea de a realiza o relaţie cu un complement direct: a călători, a aminti, a privi, a deveni, a exista

CONJUGAREA VERBELOR

Conjugarea verbelor reprezintă forma acestora de infinitiv, aşa cum o găsim în dicţionar:

a. verbe de conjugarea I – terminate în a : a mânca, a pleca, a preda

b. verbe de conjugarea a II-a – terminate în ea : a bea, a vrea, a avea

c. verbe de conjugarea a III-a – terminate în e : a scrie, a rămâne, a ţine, a bate

d. verbe de conjugarea a IV-a – terminate în i / î : a citi, a veni, a coborî, a urî

MODURILE VERBALE Moduri personale Modul indicativ Modul conjuctiv Modul condiţional-optativ Modul imperativ

MODURILE VERBALE

Moduri nepersonale Modul infinitiv Modul supin Modul gerunziu Modul participiu

MODUL INDICATIV a. Timpul imperfect b. Timpul perfect compus

(eu) adunam (eu) am adunat (tu) adunai (tu) ai adunat (el/ea) aduna (el/ea) a adunat (noi) adunam (noi) am adunat (voi) adunaţi (voi) aţi adunat (ei/ele) adunau (ei/ele) au adunat c. Timpul perfect simplu d. Timpul mai-mult-ca-

perfect (eu) adunai (eu) adunasem (tu) adunaşi (tu) adunaseşi (el/ea) adună (el/ea) adunase (noi) adunarăm (noi) adunaserăm (voi) adunarăţi (voi) adunaserăţi (ei/ele) adunară (ei/ele) adunaseră

MODUL INDICATIV e. Timpul prezent (eu) adun (eu) scriu (tu) aduni (tu) scrii (el/ea) adună (el/ea) scrie

(noi) adunăm (noi) scriem

(voi) adunaţi (voi) scrieţi (ei/ele) adună (ei/ele) scriu

MODUL INDICATIV f. Timpul viitor g. Timpul viitor anterior (eu) voi aduna (eu) voi fi adunat (tu) vei aduna (tu) vei fi adunat (el/ea) va aduna (el/ea) va fi adunat (noi) vom aduna (noi) vom fi adunat (voi) veţi aduna (voi) veţi fi adunat (ei/ele) vor aduna (ei/ele) vor fi adunat

MODUL CONJUCTIV

a. Timpul prezent b. Timpul perfect (eu) să adun (eu) să fi adunat

(tu) să aduni (tu) să fi adunat

(el/ea) să adune (el/ea) să fi adunat

(noi) să adunăm (noi) să fi adunat

(voi) să adunaţi (voi) să fi adunat

(ei/ele) să adune (ei/ele) să fi adunat

MODUL CONDIŢIONAL-OPTATIV

a. Timpul prezent b. Timpul perfect (eu) aş aduna (eu) aş fi adunat

(tu) ai aduna (tu) ai fi adunat (el/ea) ar aduna (el/ea) ar fi adunat (noi) am aduna (noi) am fi adunat (voi) aţi aduna (voi) aţi fi adunat (ei/ele) ar aduna (ei/ele) ar fi adunat

MODUL IMPERATIV

are forme numai la persoana a II-a, singular şi plural Formă afirmativă Formă negativă Adună! Adunaţi! Nu aduna! Nu

adunaţi! Observaţie!!!! Forma negativă a modului imperativ, numărul singular se formează: Negaţia NU + infinitivul verbului De exemplu: Fă! Nu face! Du! Nu duce! Zi! Nu zice!

MODUL INFINITIV

a. Timp prezent b. Timpul perfect

a aduna a fi adunat FUNCŢII SINTACTICE a. Subiect A munci este o datorie. b. Nume predicativ A învăţa înseamnă a munci. c. Complement direct Nu putem pleca. d. Complement indirect Suntem datori a ne ajuta. e. Atribut verbal Şi-a exprimat dorinţa de a munci. f. Complement circumstanţial de mod A plecat fără a ajuta. g. Complement circumstanţial de timp A predat lucrarea înainte de a

termina.

MODUL GERUNZIU

se formează prin adăugarea sufixului -ind sau -ând adunând scriind neadunând nescriind FUNCŢII SINTACTICE Subiect Se aude cântănd Atribut verbal Cu ochii lucind părea un demon. Complement direct Aud trosnind copacii. Complement indirect Negustorul nu mai făcea faţă aducând alte

costume. Complement circumstanţial de timp Ajungând acasă, m-am apucat de

lucru. Complement circumstanţial de mod Mergea schiopătând.

ATENȚIE! Gerunziu acordat Modul gerunziu poate avea valoare

adjectivală, atunci când se acordă în gen, număr şi caz cu substantivul determinat, îndeplinind funcţia sintactică de atribut adjectival.

Coşurile fumegânde se zăresc în depărtare.

MODUL PARTICIPIU

a aduna adunat, adunată, adunaţi, adunate a scrie scris, scrisă, scrişi, scrise VALORILE ŞI FUNCŢIILE SINTACTICE ALE

MODULUI PARTICIPIU valoare adjectivală Atribut adjectival Soldatul rănit este el. Nume predicativ Soldatul este rănit la picior. valoare adverbială Complement circumstanţial de mod A vorbit răspicat

MODUL SUPIN

se formează din participiu, precedat de o prepoziţie simplă sau compusă: de, la, pentru, cu, din, fără, după, despre, în

de adunat, la adunat, pentru adunat, din adunat, fără adunat, după adunat, despre adunat

de scris, la scris, pentru scris, din scris, fără scris, din scris, după scris, despre scris

FUNCŢII SINTACTICE Subiect Este uşor de făcut. Nume predicativ Iarba este de cosit. Atribut verbal Cartea de citit mi-a plăcut. Complement indirect S-a săturat de umblat. Complement direct Ne-a dat de citit. Complement circumstanţial de loc A adus vitele de la păscut.

SUCCES!