finisare textila

Finisare textila-Curs 1

Pregatirea materialelor textile

Operatii comune de pregatire a materialelor:-pregatirea materialelor textile pentru vopsire si imprimare reprezinta complexul de operatii

care confera materialelor textile proprietati,cum ar fi: hidrofilie,capacitate de sorbtie a colorantilor, grad de alb satisfacator si stabil,suprafata fara cute sau falduri ,contractie minima la spalare ,stabilitate, confort la purtare.

-pentru atingerea acestor obiective pregatirea va urmari in principal indepartarea impuritatilor naturale,tehnologice (agenti de incleiere,preparatii) sau accidentale (pete,praf) din materialele textile.

-procesele tehnologice (tipul si succesiunea operatiilor) si utilajelepentru tratamentele prealabile ale mat.textile fibroase sunt in concordanta cu natura si modul de legare a impuritatilor de substrat,propriteti chimice ,fizico-mecanice ale fibrelor,forma de prezentare a materialului textil si proprietatile care se impun produsului finit.

-indiferent de structura chimica a fibrelor componente,exista in fluxul de pregatire operatii comune care se aplica tuturor materialelor textile:parlirea,spalarea,indepartarea petelor,imbunatatirea gradului de alb,uscarea,prefixarea.

-desavarsirea stabilizarii structurii cu tendinta de permanentizare a efectului se realizeaza de regula dupa vopsire si imprimare in apretura.

Parlirea- are drept obiectiv indepartarea prin ardere a capetelor de fibre libere sau fire de pe suprafata produselor textile.

Neajunsurile generate de prezenta acestor capete de fire sunt: -micsorarea finetii, luciului si netezimii; -accentuarea tendintei de murdarire a materialului; -voalarea desenului la imprimare generand un contur imprecis;In timpul parlirii pot aparea si defecte cum ar fi: -aprinderea materialului; -supraparlirea la margini; -parlire insuficienta;Procesul de ardere al stratului de fibre sau fire de pe suprafata produsului textil se poate

realiza continu prin contact direct sau intre materialul textil in miscare si o suprafata metalica incalzita fie prin trecerea materialului prin flacara unui combustibil in ardere.

Dupa modul de realizare a procesului,utilajele se clasifica in:a)masini de parlit cu suprafete incandescente (cu placi fixe,cilindrii rotitori,cu radiatii

infrarosii);b)masini de parlit cu flacara(perpendiculara pe material, cu flacara tangentiala pentru

materialele subtiri si sensibile);Polifunctionalitatea unei masini este asigurata de faptul ca masina poate avea in

componenta unitati de impregnare-stoarcere,depozitare si aburire pentru operatii ulterioare parlirii.

Indepartarea petelorMajoritatea petelor isi au originea in filatura,tesatorie sau tricotare. Din punct de vedere al

compozitiei chimice ele pot fi uleiuri de uns(minerale) care constituie un liant pentru alte impuritati aflate in atmosfera de productie (praf, murdarie de manipulare ,metale, oxizi metalici, particule carbonizate care provin de la organele masinilor.

In zonele de lucru ale masinilor ,unde materialul textil este supus cel mai frecvent patarii se ataseaza dispozitive cu substante antistatice care previn patarea materialelor sintetice.

Temperaturile si duratele mari de depozitare produc oxidarea sau insolubilitatea uleiurilor nesaturate,difuziunea lor in materialele textile, indepartarea petelor fiind mai dificila.

Metodele de indepartare a petelor(detasarea) in finisare pot fi:a)cu aplicare locala;b)pe toata suprafata materialului;Indepartarea locala a petelor prin tamponare cu solutii de amestecuri de solventi organici

presupune aplicarea locala a solutiilor prin pulverizare sau vibratoare ultrasonore;Defecte ce pot aparea: -umflarea materialului (zonal) -aplatizarea cu aparitia de luciu local; -rigidizarea firelor cu variatia proprietatilor mecanicce si

tinctoriale;Impregnarea materialelor prin fulardarea cu solutii de detergenti adecvati,urmata de tratarea

pe un utilaj corespunzator care poate fi discontinuu sau continuu.

Spalarea materialelor textile- poate fi considerata o operatie intermediara care are ca obiectiv fie indepartarea unor produse solubile rezultate in urma tratamentului propriu-zis , fie indepartarea excesului de reactivi din aceste tratamente,spalarea realizandu-se cu apa calda si rece de cele mai multe ori fara detergenti. Aceste spalari difera de spalarea propriu-zisa care inseamna curatirea materialului textil.

Pentru intelegerea completa a operatiei de spalare trebuiesc discutate urmatoarele aspecte:a) influenta apei asupra materialului textil;b) substantele tensioactive sau tensive (agenti activi de suprafata);c) mecanismul spalarii materialelor;d) tehnologia spalarii materialelor;Fibrele celulozice si lana inregistreaza cele mai mari modificari in contact cu apa in timp ce

fibrele sintetice (hifdrofobe) sunt foarte putin influentate;In timpul spalarii materialele textile sufera fenomene de contractie datorate umflarii fapt ce

influenteaza stabilitatea dimensionala a produsului.Astfel in cazul fibrelor celulozice umflarea produce ruperea legaturilor de H2 intercatenare

ceea ce echivaleaza cu o umflare laterala si mai putin o modificare a dimensiunii longitudinale.Umflarea firului va fi consecinta umflarii laterale a fibrei cu observatia ca acest efect este

mai redus in fir.In ceea ce priveste tesaturile si tricoturile, acestea prin umflare sufera contractii sau alungiri

atat in directia urzelii si bataturii cat si pe directia randurilor sau sirurilor de ochiuri in functie de contextura.

In urma tratamentelor cu apa exista si posibilitatea lichidarii tensiunii introduse in fire in stare uscata.

Prin umflare se rup legaturile de H2 intermoleculare,macromoleculele aluneca si se orienteaza capatand o configuratie mai probabila,mai putin ordonata si deci se pot contracta.


Substantele tensioactive,tenside(agenti activi de suprafata)

Substantele care se acumuleaza sunt active la interfetele unor faze avand proprietatea de a

micsora tensiunea interfaciala sunt denumite substante cu activitate de suprafata sau tenside.Interfetele pot fi gaz-lichid (apa-aer), lichid-lichid(ulei-apa), solid-lichid(fibra-

apa,murdarie-apa), solid-gaz(fibra-aer).Tensidele pot fi utilizate drept agenti sau substante de udare, de spumare, agenti de spalare

de curatare, agenti de avivare,dispersare, emulsionare, favorizand aplicarea colorantilor sau a substantelor de finisare.

Structura chimica a tensidelor se caracterizeaza prin 2 parti distincte ale moleculei lor,cu insusiri diferite. O parte a moleculei este un rest hidrofob,alifatic, aromatic sau mixt. A doua parte este o grupa hidrofila cu afinitate pentru apa.

Intr-o solutie de tensid moleculele acestuia migreaza la suprafata lichidului, partea hidrofila se orienteaza spre suprafata apei iar cea hidrofoba spre aer,astfel rezulta ca interfata lichid-gaz(apa-aer) a fost inlocuita cu o noua interfata si consecinta este micsorarea tensiunii superficiale a solutiei.

Tenside Anionice (anion active) Cationice (cation active) Amfolitice (amfotenside) Neionice Tenside anionice-se caracterizeaza prin prezenta uneia sau a mai multor grupari functionale

care confera tensidelor o sarcina negativa -COO- -OSO3- -SO3¯Mai putini ioni metalici sau cu caracter metalic care favorizeaza solubilitatea. R-COONa→ R-COO¯ + NaDin aceasta grupa fac parte:1) sapunurile-intrunesc o serie de proprietati care le fac sa fie utilizate ca agenti de

udare,spalare,dispersare.-dezavantajul lor consta in nedizolvarea (insolubilitatea) in apa dura si mediu acid.2) uleiuri si grasimi sulfatate (ulei de ricin sulfatat)3) alcooli grasi sulfatati (AGS,detergenti tip Perlan)4)Alchil-aril-sulfonatii(agenti de udare si spalare,de dizolvare a colorantilor si agenti de

dispersare)Tensidele cationice-se caracterizeaza prin prezenta unei grupari hidrofile bazice „sapunuri inverse”(derivati de

amoniu cuaternari)-sunt inutilizabili ca detergenti dar au larga aplicare ca emolienti,agenti de avivare,agenti de

antistatizare,hidrofobizare, impermeabilizare.-sunt folositi pentru marirea rezistentei vopsirilor cu coloranti directi(aniofix).Tenside neionice-se caracterizeaza printr-o parte hidrofoba si o parte hidrofila ,aceasta din urma nu mai este

ionizabila.Avantaje: au insusiri superficial active foarte bune,stabili la actiunea acizilor si alcalilor dar

instabili la temperatura prezentand asa numitul „punct de tulbureala”(temperatura limita peste care produsul este insolubil).

-insensibilitate fata de duritatea apei si modificarile pH-ului;Dezavantaj- insuficienta biodegrabilitate;Denumiri comerciale (ROMOPAL,ALDETAL,ROMEGAL)Tensidele anfolitice – contin in molecula lor o grupare anionica cat si una cationica legate la

acelasi lant hidrocarbonat.-proprietatile acestor compusi sunt puternic dependente de pH solutiei (la pH>8 se

comporta ca si agenti anionici,la pH<6 se comporta ca agenti cationici). -sunt produse cu proprietati foarte bune de udare,spalare si dispersare sau ca auxiliar in

imprimerie. Avantaje: excelente puteri de spumare si spalare. Prezinta insusiri hidrotrope( maresc

solubilitatea unor substante organice). -nu sunt corozivi,buni inhibitori de coroziune;

Mecanismul spalarii materialelor textileSpalarea poate fi definita ca un proces de eliminare de pe suportul textil prin intermediul

unei bai apoase, a impuritatilor cel mai adesea insolubile in apa.In operatia de spalare intervin o serie de fenomene fizico-chimice precum si o serie de

factori care influenteaza desfasurarea procesului tehnologic.Dintre factori: natura materialului ,natura impuritatilor ce urmeaza a fi eliminate,pH-ul

mediului de spalare , substante auxiliare folosite.Mecanismul spalarii poate fi considerat ca decurgand dupa urmatoarele procese partiale.1)Udarea materialelor textile;2) Dislocarea si indepartarea murdariei uleioase.3)Emulsionarea si eventual peptizarea murdariei pentru impiedicarea redepunerii pe fibre.Udarea materialelor textile-reprezinta conditia necesara pentru realizarea spalarii si consta

in transformarea interfetei materialului textil-aer intr-o interfata material textl-solutie.In contact cu apa pot aparea:-udarea prin etalare spontana-lichidul formeaza o pelicula pe suprafata materialului textil;-udarea prin imersare-cand materialul se introduce in flota sau solutie ,interfata aer-flota

ramane neschimbata.-udare de adeziune-apare la asezarea materialului textil pe suprafata flotei.-absenta udarii-flota ramane ca picaturi sferice pe materialul textil.In practica,reducerea tensiunii superficiale poate fi realizata prin cresterea temperaturii si

prin folosirea tensidelor,ele se orienteaza cu partea hidrofoba spre materialul textil impurificat iar partea hidrofila spre lichid atragand dipolii apei.

Interfata apa-murdarie hidrofoba-material a fost inlocuita cu o noua interfata apa-compus tensioactiv,a carei tensiune este micsorata iar murdaria udata.

Dislocarea si indepartarea murdariei hidrofobe.La indepartarea murdariei uleioase de pe fibra intervine si incarcarea electrostatica a fibrei

si a particulei de murdarie.Fibra textila in contact cu apa are incarcare negativa, exceptie lana in mediu acid iar

murdaria de asemenea incarcare negativa.La adaugarea unui tensiv-anion activ murdariei ii creste incarcarea electrica negativa ceea

ce contribuie la respingerea murdariei de catre fibra.Emulsionarea particulelor de murdarie dislocate are loc tot datorita insusirilor tensioactive

ale tensidului.Practic emulsionarea se realizeaza odata cu dislocarea prin ansorbtia substantei tensioactive

cu partea hidrofoba spre murdarie, parte ahidrofila orientata spre apa.Emulsia stabila,astfel incat sa nu se redepuna murdaria pe material.


Tehnologia de spalare

Indepartarea impuritatilor se realizeaza prin intermediul a 2 parti distincte: - cada cu solutie si dispozitivul de stoarcere.

D.p.d.v tehnologic spalarea materialelor textile decurge dupa ciclul: stoarcere – dilutie – difuzie. Acest ciclu poate fi realizat in mai multe variante urmarindu-se intensificarea procesului de spalare precum si reducerea consumului de apa.

Spalarea poate fi realizata in mod discontinuu sau continuu in foaie intinsa in latime sau in funie.

Spalarea continua - in functie de constructia utilajului in echicurent, contracurent sau prin eliminarea partiala a apei de spalare si inlocuirea cu solutie proaspata.

Intensificarea operatiei de spalare se realizeaza pe diferite cai prin cresterea efectului de turbulenta care conduce la micsorarea grosimii stratului limita sau prin inbibari si stoarceri repetate.

Principalele tipuri de masini in ordinea cresterii efectului de turbulenta sunt:1) masini bazate pe principiul contracurentului 2) masini in care efectul de turbulenta este realizat prin miscarea in sens invers a foilor

invecinate de material textil.Imbunatatirea gradului de alb al materialelor textile se poate realiza prin 2 modalitati:- albire - nuantarea albului Albirea – procesul de indepartare a insotitorilor colorati din materialele textile.Indepartarea substantelor colorate pe 2 cai: - oxidativa -reductiva O2 2P→ 2PO – reactie ireversibila - grad de alb stabil in timp pigment H2P→ PH2 (substanta incolora) - reactie reversibila – grad de alb instabil in timppigment

Agenti de albire: 1) Pentru albirea oxidativa – pebaza de O2 : in apa oxigenata, peroxizi, oxigenul singlet,

ozonul.2) Pe baza de clor: hipoclorit de Na, cloritul de Na, compusi organici pe baza de clor.Pentru albirea reductiva – reducatori pe baza de sulf: hidro-sulfit, sulfit, bisulfit de Na.Practic se accepta un grad de alb de 85% obtinut pe cale chimica care se poate ameliora prin

nuantarea albului.Nuantarea albului – frecvent albul are o anumita cromaticitate (culoare galbuie, galben-

verzuie) care impresioneaza neplacut ochiul uman.In principiu albul ar trebui sa fie acromatic (gri neutru).Cromaticitatea albului poate fi corectata pe 2 cai: a) prin tratare cu dispersii fine de coloranti albastrii sau albastrii-violeti.b) Prin folosirea de substante fluorescente ( adsorb radiatii UV cu ʎ=300-400 nm si remit

radiatii violet-albastre sau albastru-verzui din spectrul vizibil cu ʎ=400-500 nm.Aceste radiatii impreuna cu culoarea galbena a materialului rezulta culoarea alba a

materialului.Agentii de nuantare – colorant care contine in locul cromoforului (grupare care confera

culoare) un sistem fluorescent dar si anumiti substituenti care confera afinitate pentru fibre.Agentii pot fi anionici, cationici, neionici si pentru fiecare exista pe fibra exista pe fibra o

concentratie optima cu care se obtine un grad de alb maxim.

La concentratii mai mari apare fenomenul de incenusire sau inverzire a materialului.

Indepartarea apei din materialele textile

Materialele textile retin apa dupa mai multe mecanisme:- Apa de picurare – cu contact labil cu materialul textil care picura in ceea mai mare

parte la stoarcerea din ultima baie de spalare si se aduna in straturile inferioare de material textil si se indeparteaza unsor pe cale mecanica.

- Apa de udare (aderenta) – retinuta intre fibre sau in interstitiile materialului si se indeparteaza in ceea mai mare parte pe cale mecanica.

- Apa de umflare (capilara) – retinuta de capilarele fibrelor hidrofile in zone amorfe respectiv la fibrele sintetice hidrofobe este legata adsorbativ. Apa de umflare nu poate fi indepartata numai pe cale mecanica ci si prin uscare.

- Apa legata (higroscopica) – reprezinta umiditatea proprie (repriza materialelor) si nu trebuie indepartata in procesul tehnologic de uscare.

Eliminarea apei din materialele textile se face practic in 2 etape: - pe cale mecanica sau prin uscare .

a) Eliminarea apei prin procedee mecanice (stoarcerea) – se poate realiza discontinuu (centrifugare) sau continuu prin presare , aspiratie, capilaritate.

Centrifugarea – se foloseste la stoarcerea fibrelor,firelor, in diverse formate (sculuri, cocsuri, bobine), testuri si tricoturi.

Efectul de storcere (umiditatile reziduale) – care pot fi obtinute prin centrifugare variaza cu tipul defibre si structura produsului textil, astfel la fibrele naturale efectul este intre 40-60%, la fibrele sintetice intre 15-20%.

Centrifugele – construite in forme diverse.Dezavantaj – proces discontinuu – pericol de formare a cutelor pentru materialele textile

sensibile.Stoarcerea prin presare – efectul este mai mic,preferat pentru evitarea formarii cutelor,

contribuind la compactizarea si uniformizarea suprafetei acesteia.Se efectueaza pe calandre de stors in funie, calandre de apa sau fularde instalate inaintea unor rame de uscat. Un grad avansat de stoarcere – cilindrii de stoarcere vacum mare.

Stoarcerea prin aspirare – consta in conducerea materialului peste o fanta practicata intr-o camera in care se creeaza un vid partial intre 0,3-0,6 atmosfere. Folosita pentru materialele sensibile la centrifugare si presare.

Stoarcerea prin capilaritate – consta in aducerea in contact strans a unui material uscat si a unui material ud cand se va produce uniformizarea umiditatii celor doua materiale. Materialul care a fost uscat trece umezit la tratamentele ude iar celalalt la uscarea termica.

Uscarea – procesul eliminarii apei din material cu ajutorul energiei termice prin evaporarea umiditatii si indepartarea vaporilor formati.

Procesul de uscare – desorbtia apei se desfasoara atat timp cat presiunea partiala a vaporilor de apa din aerul de uscare este mai mica decat presiunea vaporilor de apa la suprafata materialului.

In momentul cand presiunea partiala a vaporilor din aer este mai mare se produce sorbtia apei - fenomen invers – din atmosfera inconjuratoare.

Randamentul si durata procesului de uscare depinde de alegerea corecta a parametrilor, starea initiala si finala a agentului de uscare dar si integritatea materialului textil.

Finisare textila-Curs 4 Pregatirea materialelor din bumbac

Produsele textile din bumbac contin o serie de impuritati care fac ca acestea sa aiba insusiri organoleptice neplacute cum ar fi: culoarea galbuie, cafenie sau cenusie,tuseu aspru,drapaj necorespunzator,hidrofobie,lipsa stabilitatii dimensionale. Impuritatile care insotesc tricotul de bumbac pot fi - naturale( peptice,proteice,pigmenti,saruri minerale,licnina)

-tehnologice(substante de avivare,incleiere,parafinare) -accidentale(pete de ulei,praf)Materialele de bumbac prezinta la suprafata si un strat de capete de fibre.Indepartarea acestor impuritati constituie obiectivul operatiei de pregatire albire.Se poate realiza pe diverse cai tehnologice astfel: -prin operatia de parlire se indeparteaza

cerurile,substante peptice,proteice,sarurile minerale;- prin operatia de fierbere alcalina- pigmentii si lianin acu ajutorul agentilor oxidanti.La alegerea si fixarea unui proces tehnologic de curatire a materialelor din bumbac intervin

o serie de factori: -calitatea bumbacului; -eficacitatea curatirii lui in filatura ; -structura materialului si destinatia lui;Ex.de fluxuri tehnologice: pntru fir: fierberea alcalina-spalare-albire-spalare finala-centrifugare-uscare; pentru tricoturi: fierbere alcalina-spalare-albire-mercerizare –spalare finala-

centrifugare-uscare; pentru tesaturi: parlire-descleiere-albire-mercerizare-fierbere alcalina-spalare finala-

uscare; pentru tesaturi: parlire-descleiere-mercerizare –fierbere alcalina-spalare-albire-splare

finala-uscare;Obiectivele operatiei de curatire-albire:1) O buna hidrofilie si capacitate de sorbtie a colorantilor;2) Un grad de alb avansat si stabil fara tendinta de ingalbenire;3) O suprafata neteda fara cute si falduri;4) Contractie minima la spalare deci o buna stabilitate dimensionala;5) O degradare minima a materialului cu mijloace de realizare cat mai economice;A. Indepartarea agentilor de incleiere -obiectivul operatiei de incleiere este de a conferi firelor de urzeala proprietati cat mai bune

de netezime,flexibilitate,rezistenta in vederea maririi capacitatii de prelucrare pe masinile de tesut sau tricotat;

-acestea se aplica pentru fire filate sau filamentare iar prezenta substantelor de incleiere este o premiza obligatorie pentru finisarea tesaturilor sau tricoturilor;

-substantele folosite sunt substante macromoleculare,peliculogene cu proprietati de lipire a fibrelor si se pot clasifica dupa 2 criterii:

Dupa provenienta -substante macromoleculare naturale si derivati(amidon, celuloza, pectine si polizaharide,produse proteice)

-substante macromoleculare sintetice(alcooli polivinilici, poliacrilati)

Dupa insolubilitatea in apa: -insolubili (amidon si unii derivati de polizaharide) -solubile (poliacrilati, poliviniloalcoolici)Solutia de incleiere mai contine si substante auxiliare de umectare, lubrifiere, emoliere si

antistatizare.-agentii de incleiere pot fi indepartati pe 2 cai:

1) Prin solubilizare in urma unor modificari chimice a produselor de incleiere insolubile (de polimerizare)

2) Spalarea incleierilor solubile in apa.Caile de solubilizare ale produselor de incleiere insolubile sunt: Hidroliza enzimatica (cataliza biologica) Hidroliza chimica Scindare oxidativa Controlul descleierii: -practic prin testul cu solutie iod-iodura de potasiu care va da pentru

urme de amidon culori de la violet la albastru pe scara de violet. Tratamente alcaline la caldScopul : -fierberea alcalina are ca scop hidrofilizarea materialelor din fibre celulozice prin

indepartarea insotitorilor naturali necolorati (ceruri, pectine,proteine,hemiceluloze,substante minerale) si prin modificarea structurii supramoleculare(cristalinitatii, cresterea numarului de grupari OH libere in zonele accesibile, micsorarea stabilitatii legaturilor de –H-)

-nu se indeparteaza prin fierbere alcalina pigmentii si licnina din bumbac pentru a caror distrugere este necesara operatia de albire propriu-zisa)

Pentru realizarea extractiei impuritatilor necelulozice se folosesc solutii nediluate de NaOH la temperaturi intre 100-130°.

NaOH-produce o umflare puternica a fibrelor si permite realizarea unor reactii chimice intre impuritati si alcali. Peretele primar al fibrei este degradat, ceea ce conduce la cresterea hidrofiliei, a capacitatii de vopsire, a imbunatatirii sorbtiei produselor chimice auxiliare.

-factorii de influenta care apar si influenteaza procesul de tratare alcalina la cald sunt: -natura si concentratia substantelor alcaline-temperatura si durata -prezenta agentilor de udare ,de reducere a substantelor coloidprotectoare.-ca agentii alcalini se folosesc in amestec: NaOH+N2CO3

N2CO3-in proportie de 1/3 fata de NaOH in scopul imbunatatirii efectului de curatire;-temperatura >80° pentru ca cerurile sa fie in stare lichida;-gradul de alb si hidrofilia optima se deplaseaza cu cresterea temperaturii spre concentratii

si durate mici;-substantele tensioactive au rolul de udare,curatire si emulsionare a substantelor

nesoponificabile.Substantele reducatoare- ca bisulfitul,pirosulfitul sau hidrosulfitul de Na au rolul de a

preveni formarea oxicelulozelor datorita actiunii O2 din aer in mediu alcalin , oxigen inclus in interstitiile materialului textil sau dizolvat in solutia de tratare.

Tehnologia tratamentului la cald Procedee discontinue –la presiune constanta (fierbere deschisa) La presiune > presiunea atmosferica (fierbere inchisa) Procedee semicontinue – pad-roll (fulardare, depozitare la cald) Procedee continue - pad-steam (fulardare-aburire)Eficacitatea procedeelor de tratare la cald se apreciaza prin capacitatea de sorbtie a apei de

catre materialul textil (hidrofilie) dar si prin integritatea substratului textil (grad de polimerizare , rezistentele fizico-mecanice).

Utilaje folosite: -autoclave deschise- fierbere deschisa -autoclave sub presiune- fierbere inchisa -hospel(cada cu vartelnita) -jigher

Finisare textila- Curs 5

Albirea materialelor din bumbac

Se realizaeaza prin distrugerea sau decolorare impuritatilor colorate (pigmenti,lignina) din fibra celulozice si inlaturarea alcanilor din pamant si a ionilor de metale grele pt a putea asigura un process de albire

– cei mai utilizati ag sunt cloritul de sodiu, hipoclorit, apa oxigenata. Factori care influenteaza procesul sunt: concentratia, pH-ul, temperatura, durata,

adaugarea de stabilizatori sau aditivi care sunt surse de degradare oxidative a celulozei. Albirea cu clorit de Na oxitand energic care elibereaza usor acidul hipocloros cu actiune

dubla de albire si modificare stratului de celuloza, domeni avantajoase d.p.d.v al gr de alb si a integritati mat sunt domeniul acid cu pH 3-5 si domeniul alcalin 8,5-10 domeniul neutru reprezinta zona periculoasa pt fibrei.

Albirea cu hipoclorit de Na prezinta intens deosebit deoarece are un efect de albire a fibrei, o vitza mare de albire si o acachiurie oxidnata selective care permite menajarea substantiala a substratului textil, dezavantaje are act toxica, agresivitatea sol fata de vasele in care se face albirea si prêt ridicat.

Albirea cu apa oxigenata avantaje process the simplu, eco de apa abur energie, un gr de alb mai mare si mai stabilit, hidrofilie mai buna, obt unui tuseu mai moale, the lipsita de prelucrare, fara coroziuni asupra utilajelor, pot fi facuta continu , discontinuu, semicont. Process mixt de albire cu apa oxigenata si clorit de Na un grad de alb la un prêt redus, se elimina fazele de declorare, urmel de hipoclorit sunt eliminate cu apa oxigenata, practica albirea cu apa oxigenata pH 4-6 mediu acid, ph 9-11 mediu alcalin.

Mercerizarea Are ca scop obtinerea unui luciu, a unui tuseu moale plin si moale, cresterea rezistentei si

imbunatatirea posibilitati vopsire. – intensificarea umflari fibrei celulozica in apa in prezenta agent de umflare. Metode conventionale de mercerizare prin imbibarea materialului cu NaOH are ca efect

neuniform si superficialMercerizarea de miez prin folosirea vidul cand textura este patrunsa.

Pregatirea mat din in

Fibrele au un continut de impuritati mai mare, ceruri, subsantet peptice, lignina- individualizarea celulelor de in care conduce la o degradare.Metode utilize pt pregatirea materialului de in: procedeu cu NaOH in mediu alcalin,cu

carbonat de sodium.Criteriu de alegere al unui procedeu e tuseul materialului -Pentru tuseu moale -tratament alcalin la cald cu NaOH; - Pentru tuseu tare-procediu cu NaCO3 - Pentru obtinerea grad de alb avansat se aplicat 2-4 tratamente d albire cu H2O2 pentru

indepart ligninei.


Biotehnologia de pregatire a inului

Pentru diminuarea degradarii celulozei s-au propus etape de tratare clasice combinate cu tratament enzimatic cu urmatoarea seccesiune:

- Descleiere- Tratare alcalina la cald- Albire- Demineralizare- Tratare enzimaticaTratamentul enzimatic al inului se face cu hemiceluloza ,pectinoza sau celuloza care

elimina substantele necelulozice, se realizeaza la un pH in jur de 5,la 40° timp de 4 ore.Tratamentul enzimatic uniformizeaza structura fibrei de in astfel incat devine mai accesibila

reactantilor chimici, colorantilor ,fara a pierde din proprietati. Pregatirea materialelor din lana

Finisarea lanii prezinta anumite particularitati legate in special de contractie si stabilitate dimensionala.

Contractia materialelor din lana –proces de baza in finisarea lanii si se realizeaza in operatia de spalare ,ale caror efecte depasesc obiectivul restrans de indepartare a impuritatilor.

Pregatirea materialelor din lana include 2 fluxuri tehnologice de baza,intre care se includ si operatii mecanice de filare,tesere sau tricotare.

1. Tratamente de curatire-albire- Spalarea lanii brute - Carbonizarea - Albirea - Vopsirea pentru articole cu dungi sau carouri Tratamente de finisare a tesaturilor sau tricoturilor din lana care implica:- Spalarea - Piuarea- Vopsirea- Decatarea umeda sau uscataAceste tratamente (finisarea)-cuprinde operatii fizico-mecanice

(scamosare,tundere,periere,presare) si operatii fizico-chimice (fixare si anticontractie)Lana –impuritati accidentale: acaieti,nisip,pamant; -impuritati vegetale: frunze,scaieti;Spalarea are drept scop indepartarea impuritatilor solubile in apa (suintul lanii), a

impuritatilor emulsionabile in apa sau solubile in solventi organici a impuritatilor pamantoase.Pentru prelucrarea mecanica ca grasimea reziduala a lanii sa fie cuprinsa in limitele 0,5-0,8

%.Metode de spalare a lanii brute sunt preindustriale.Metoda industriala in mediu apos: spalare clasica in mediu alcalin,in mediu neutru , spalare

izoelectrica ,in mediu slab acid , spalare in mediu slab alcalin si solventi organici.Spalarea clasica in mediu alcalin-se efectueaza cand se urmareste obtinerea sarurilor de

potasiu:- 2 etape: -desuintarea; -degresarea

Desuintarea -tratarea lanii numai cu apa in vederea extragerii sarurilor solubile.

Degresarea - urmareste indepartarea grasimii ,dar nu in mod complet, astfel lana trebuie sa mai contina un procent de # 0,8 -1,3 % pentru firele pieptanate

# 1,5 – 2 % pentru firele cardateDegresarea are loc la un pH de 9 – 10 cu NaCO3 si sapun pe utilaje numite leviatane

(utilaje cu bazine multiple)Dezavantaj – trebuie verificata si urmarita concentratia de NaCO3 – conduce la degradarea

si ingalbenirea fibrei.Temperatura de realizare a procesului: 42 – 50° C scade la sfarsitul procesului Spalarea in mediu neutru – foloseste detergenti anionici cu adaos de electrolit neutru;Avantaj – se menajeaza substantial fibra cu efecte pozitive fata de spalarea alcalina;- gradul de alb si luciul mai amri la acest tip de spalare;- insusirile elastice si ondularea natural pastrate;- tuseul este moale;Dezavantaj-se incarca mai usor electrostatic datorita capacitatii de umflare mai mica,

necesita lubrifianti si agenti de antistatizare ;Spalarea izoelectrica – foloseste detergenti neionici,in mediu slab acid realizat cu acid

formic;Dezavantaj – coroziunea avansata a utilajului;Spalarea in mediu slab-alcalin – se realizeaza cu Na2 CO3 in concentratii mici si detergenti

neionici;- se obtine o lana cu un grad de alb bun si mai putin degradata comparativ cu procedeul

clasic.Spalarea cu solventi a lanii – odata ce dizolvarea grasimilor, se desprind de pe fibre si

impuritatile mecanice (nisip, pamant, praf fin) pentru care grasimea are rol de liant. Aceste impuritati mecanice formeaza o dispersie in solvent si ele vor fi eliminate prin centrifugare.

Avantaje – procedeu continuu cu randament bun - poate avea loc recircularea solventului - poate avea loc recuperarea lanolinei intr-un procent de 90 – 95 %.- Lana are reactie neutra , nu este impaslita , este afanata. Spalarea tesaturilor si tricoturilor din lana

Are un dublu efect: - o operatie de curatire, de indepartare a impuritatilor ( ceruri, uleiuri minerale, substante de incleiere, avivare, antistatizare) iar pe de alta parte este o operatie de finisare care modifica substantial structura materialului in urma proceselor de relaxare si contractie ( sunt favorizate de udare si declanseaza umflarea cu rearanjarea elementelor de structura la nivelul fibrelor,firelor, produselor finite)

Parametrii operatiei: - stabiliti in functie de obiectivele ce trebuiesc realizate dar si cu considerarea pericolului de degradare a fibrei.

- Temperatura - mediu alcalin 35 – 40°C - mmediu slab acid 50 - 55°C -pH-ul intre 8 si 10 - alcalin (spalarea alcalina este folosita pentru un tuseu moale si placut; - sapunuri, detrgenti anionici ,neionici, Na2CO3 Spalarea in mediu slab acid – tuseu mai aspru ,dar se evita degradarea fibrei -durata spalarii: 30 – 45 min urmata de o clatire de 1 – 2 h.Efectul spalarii – testata pe cale organoleptica (nu miros, tuseu) Indepartarea impuritatilor vegetale( carbonizarea lanii)

Dupa spalare impuritatile vegetale pot fi indpartate fie printr-un proces mecanic de curatire fie printr-un proces chimic.

Carbonizarea se aplica in special lanilor destinate filaturii cardate si are rolul de a indeparta resturile celulozice ( frunze ,scaieti) care nu pot fi indepartate pe cale mecanica.

Principiul metodei – consta in transformarea impuritatilor in hidrocelulozice friabile sub actiunea acizilor minerali sau saruri acide.

La temperaturi mare 100°C aceste celuloze friabile pot fi indepartate prin scuturare. Albirea lanii – mai putin importanta decat a materialelor celulozice intrucat lana

spalata nu prezinta cantitati mari de pigment.Tipuri de albire – oxidativa cu apa oxigenata sau compusi peroxidici.- albirea reductiva – cu compusi si sulfului - albirea mixtaVariantele in care se pot produce aceste operatii: -varianta discontinua sau continua care necesita concentratii mai mari de agent de albire

precum si temperaturi mai ridicate intrucat durata procesului este mult mai mica 25 – 40 min.


PIUAREA LANII

Impaslirea-procesul si operatiei prin care din material din lana sub actiunea combinata a umiditati, caldurii si unor actiuni de frecare, lovire, compresiune se obtine printr-o aglomerare intima a fibrelor produse compacte,pasle cu bune insusiri fizico-mecanice.

Piuarea-este operatia la care sunt supuse tesaturii,sau tricotarii din lana in conditii similar celor mentionate la impaslire cu scopul obtinerii unei compactitati si unor insusiri fizico-mecanice mai bune. In urma piuarii tesaturiile si tricoturile capata un aspect legat, omogen cu o suprafata acoperita de un strat fibros ,termoizolant, cu un tuseu moale si plin, materialul devine mai des,mai gros si mai rezistent. Factorii care influenteaza impaslirea sau piuarea sunt urmatorii:

1.Interni-legat intrinsic de proprietatiile fibrei:structura solzoasa,proprietati elastic,finetia,lungimea,ondulatia,cantitatea de umiditate si grosimea.

2.Externi-dependent de prelucrarea materialului fibros in etapele mecanice-amestecul de filare,structura firului,structura tesaturii sau tricotului. Dependenti de prelucrarea materialului fibros in etapele chimice anterioare piuarii-spalare,vopsire,fixarea.Dependenti de mediul de tratare la piuare-ph-sul,temperature,auxiliari chimici,hidromodul,durata,intensitatea actiunii mecanice. Factorii externi dependent de mediul de tratare la piuare.

1.Reactia mediului(pH-ul)-zona izoelectrica Ph fibrei de lana are numar maxim de legaturi intermoleculare,are stabilitate maxima,elasticitate minima si deci lucrul mecanic necesar pentru deformare este maxim.Piuarea se realizeaza greu si contractia este minima.

In afara zonei izoelectrice(Ph-ul este acid/alcalin),lana este usor deformata,migrabilitatea solzilor este marita;rigiditatea micsorata,lucrul mechanic de deformare este mic cu exceptia zonei de pH=10 cand apare ruperea legaturii disulfidice,iar contractia scade.Este avntajoasa piuarea acida si alcalina,mai putin cea izoelectrica/neutral.

2.Temperatura-urmareste energia cinetica a sistemului si umflarea fibrei,favorizand impaslirea. In mediu alcalin-40-45grade C; Acid/neutru poate atinge 60 de grade.

Hidromodulul- optim 0.8:1 si 1:1

Auxiliarii chimici-folositi la procese sunt agenti de udare eficenti si stabili in mediul acid sau alcalin. Sapunul ,are numeroase proprietati:capacitate buna de udare,capacitate buna de tamponare a solutiei(mentinerea constanta a Ph),lubrifiere,coeficent de tesere moale.Dezavantaje-sensibil in apa dura si mediul acid.Tensidele sintetice inlatura inconvenientele sapunului dar nu au capacitate de temperatura a solutiei.

Hidromodulul-Durata piuarii-influentand direct proportional intensitatea piuarii astfel pentru tesaturi si tricoturi din lana pieptanata(tip flannel sau Casal),pentru tesaturi din lana tip Velur-1ora-1ora jumate,pentru articole tehnice-pasle-cateva ore.

Actiuni mecanice-de lovire,presare,frecare se regleaza in functie de efectul dorit.Locul piuarii in procesul tehnologic-Piuarea poate fi efectuata ca o operatie pregatitoare

sau ca o operatie finala.

Ca operatie pregatitoare-piuarea “in grasime” sau spalarePiuarea dupa carbonizare-ca operatie finala se poate efectua inainte sau dupa vopsire.Dupa

vopsire impune selectia colorantiilor dupa criteriul rezistentei la piuare si elimina riscul neuniformitatii la vopsire.

PROCESE TEHNOLOGICE DE PIUARE

1.Piuarea acida-se realizreaza cu apriximativ 4 % H2SO4 sau acid formic sau acetic la pH-2:3,este o piuare de miez,avansata si care conduce la compactizarea materialului(palarii,pasle,paltoane…)

Avantaje-menajarea maxima a fibrei,efecte mari de piuare.Dezavantaje-corodarea utilajului,tuseu aspru,necesitatea spalarii anterioare.2.Piuarea alcalina-(este frecvent folosita in industrie)se realizeaza cu carbonat de Na,sapun

sau tenside pana la Ph-8:10.Se obtine o piuare superficial cu acoperirea structurii.Avantaje-tuseu moale,eliminarea spalarii(uneori).Dezavantaje-degradarea alcalina,ingalbenirea materialului,compactitate redusa.3.Piuarea neutra- se poate realize in mediul apos sau solvent organic si se recomanda

articolelor tricotate sensibile la actiuni mecanice si tesaturiilor din lana pieptanata si lana cu Celofibra.

PREGATIREA MATERIALELOR FILAMENTARE (Tip matase,texturate,microfibre)

Prin tesatura tip matase-materialele din fibre filamentare care sunt obtinute din asamblarea unor filament infinit de lungi. Datorita continuitatii filamentelor materialelor de tip matase au netezimea,aspectul si tuseul specific.

Pentru materialele tip matase din fibre chimice,etapele pregatitoare materialelor sunt :eliminarea insotitoriilor tehnologici(agenti din preparative,produse de avivare,uleiere ,antistatizare,de incleiere,coloranti de marcare)si eliminarea insotitoriilor accidentali(pete),eliminarea tensiunilor accumulate de material in prelucrarea mecanica cu stabilizare structural,declansarea fenomenului de contractie-relaxare sau creponare in cazul articolelor cu fire creponate in structura.

In cazul tricoturilor din fire filamentare care sunt sensibile trebuie avut grija la elementele de proiectare si evitarea formarii cutelor. Daca tricotul este obtinut din fire vopsite sau va fi vopsit in bucata trebuie avut in vedere sensibilitatea acestora obtinand un aspect si un tuseu cat mai placut.

Pentru materialele din microfiber se au in vedere avantajele acestor fibre(proprietatiile de absortie a apei mai mare decat a fibrelor sintetice,proprietatiile termice comparabile cu ale lanii,impermeabilitate,capacitate de “respiratie” fara tratamente special de peliculizare,drapaj si luciu consistent)

Dezavantaje-rezistenta la frecare si indoire sunt micsorate,la fel flexibilitatea scade cu cresterea titlului a finetii.


Tehnologi tinctoriale

Coloranti

-Substante chimice caractetrizatr prin grupe cromofore C=O,-NO2,-N=N-,-C=C-gr.auxocrome-OH,-NH2,-NR

Prezenta auxocromilor pe langa faptul ca asigura definitivarea culorii in sensul inchiderii sau deschiderii (efect bacterian/hipsocrom) confera afinitate colorantului pentru fibra.

Auxocromi confera substante insusirea de colorant.Clasificare colorantilor - 1.in functie de material chimica- 2 proprietatile tehnologice (dpdv tinctorial)- 3 dpdv al solubilitatii- 4 natura fibrei pe care se aplica- 5 rezistenta.Forma de prezentare a col –comerciali (praf),micropulberi, granule, pasta de imprimare,

forma lichida pentru colorantii de cada si dispersie La manipularea colorantilor particulele mai fine se degaja sub forma de gaz Solutie:granule de colorantComportarea colorantilor in solutie:Aplicarea colorantilor in vopsire si imprimare textile se face in mediu apos fiind necesara

cun comportarii in sol apoasa.1.Disociera electrolitica-unui colorant se caracterizeaza prin prezenta in molecula a gr.SO3,

COOH, OH, disocierea are loc in solutie R-SO3Na rez R-SO3+Na, coloranti care in solutie apoasa sufera disociere elecrolitica cu formarea de ioni coloranti(anioni/cationic-coloranti ionogeni).

2.Asocierea colorantilor in solutia-ioni si molec de colorant se pot asocia cu formarea de agregat/micele de dif marime;sol unor coloranti pot avea caract molec pana la colloidal.

Bazele vopsirii mat textile vopsirea

-proces prin care materialul textil capata proprietati de substante colorate prin aplica de coloranti.

Proces de vopsire:-introduc.,fixarea de molec sau ioni coloranti in spatii intermolec intre lanturi macromolec.Sorbtia/epiuzarea-color mat. Se sortia colorant,vopsirea fiind un process de sortie numita epuizarea sol de colorant de mat textile.Proces invers sortiei – desortia,cat timp viteza sotie mai mare decat desortia are loc vopsirea,invers vopseaua e extrasa.Fazele vopsirii.

1.Difuziunea colorant in solutie spre suprafata exterioara a fibrei textia,2.Adsortia colorantului pe suprafata fibrei. 3.Difuziunea colorantului de pe suprafata interioara a fibrei textile4.Adsortia colorantului pe suprafata interioara. a fibrei.

Conditii de realiz a vopsiriiPentru ca intre colorant si fibra sa se poata stabli interactiuni este necesar ca: In macromolecula fibrei sa se gaseasca grupari functionale capabile sa ractioneze cu

coloranti. Aceste grupari determina, capacitatea tinctoriala a fibrei si se numesc centre de vopsire. Ele pot fi OH in fibrei celulozica, NH2 COOH in fibrei proteica si poliamidica, Sulfat si sulfonice in PAN, esteri in pes si acetti de celuloza. Prezenta gruparilor functionale cu rol de centre de vopire este o conditie necesara dar nu si

suficienta pt ca vopsirea sa aibe loc.

Penetrabilitatea fibrei depinde de raportul cristalin amorf, grupari de orinetare in zonele amorfe de recetivitatea mai mare a fibrei hidrofile la umflare sau de reactivitatea mai mare a fibrei sintetice la caldura.

Interactiunea colorant fibrei in procesul de vopsire intre colorant si fibrei se stabilesc legaturi de diferite tipuri: marimea energiei ansamblului de legatura colorant fibrei reprezinta afinitatea sau substantivitatea colorantului pentru fibra textila.

Leg intre colorant-fibra1.leg fizice sau intermoleculare de tip leg de H2.leg ch- tip sare,covalente sau coordinative. Sisteme tinctoriale reprezinta un ansmblu fibra-colorant intre care se stabilec interactiuni

fizice si chimice, iar d.p.d.v practic se obtin materialului textil vopsite sau imprimate. Pot exista sisteme ionice sau neionice.

Finisare Curs 9

Factori determinanti ai vopsiri

-Acticvarea procesului de vopsire dapasirea fact de franre ai vosiri, asocierea colorantului in solutia si formarea de particule mari ce nu pot difuza in porii fibrei si a ionilor colorati care se formeaza in jurul fibrei in prima faza a vopsiri, adica activarea procesului de vopsire poate fi realizat prin diferite metode: incalzirea solutiei, adaosul de subst auxiliare, agitarea bai, folosirea unor met moderne cu unde sonice sau sonarea cu ultrasunete.

Activarea terminca- cresterea temp de vopsire conduce la cresterea energiei cinetice a moleculelor de colorant fapt ce implica cresterea vit de vopsire.

Adaosul de electrolit se recomanda in cazul sisteme ionice cu ioni de acelas semn cand apar forte de restingere electrolitica ce constituie o bariera de potential pentru vopsire. Aducerea acestei bariere se realizeaza prin adaugarea de elerolit care prin disociere elibereaza ioni pozitivi micsoreaza sarcina.

Agitarea baii reprezinta un factor ce conduce la diminuarea str limita de la interfata material textil-solutie si deci intensificarea transferului de masa. In practica prin cresterea eficentei de tulburenta creat ptin miscarea mat prin solutie stationara, fie prin recircularea solutiei prin material stationarm poate fi creat utilizanduse alternative si alte dispositive mecanice,elctomg,vibratori.

Eficacitatea trat de vopsire se apreciaza prin intensificarea vopsiri, uniformitatea vopsiri si rezistenta la vopsire.

Uniformitatea vops prin vopsire se ur obt unir colorari a mat de o anumita intensitate, nuanta si anumite rezistenta dar care trebuie sa fie si uniform, adica culoarea sa fie uniform repartizata pe suprafata materialului.

Uniformitatea vopsiri depinde de 2 cartc: viteza de epuizare si capacitatea de migrare. Amandoua cartcteristica reprezinta insusiri ale coloratiei referitaore la afinitatea acestora pentru fibra textila. In practica pentru asigurarea uniform vopsiri se act in vederea incertiniti vitezei de epuizare prin modificarea unor parametri ai procesului vopsire (ph, temp, adosul de electrolit sau prin utilizarea de substante auxiliare denumite agenti de epuizare.

Rezistenta vopsiri se intelege stablitatea acesteia la act diferiti agenti fiziic si chimici la se suprapun mat tex vopsit, fie in timpul vopsiri fie in timpul procesului de fabricare ulterior vopsiri, fi in timpul utilizari subs forma de prod finit.

Rezistenta de fabricatie sau tehnologica ca de ex rezistenta vopsiri la fierbere alcalin, la albirea in hipoclorit sau apa oxigenata, la mercerizar, la carbonizare la decanter, la piuare.

Rezistenta de exploatare sau de folosire: rezistenta la lumina zilei, la apa, la spalare, la frecare uscata sau umeda, la calcare, la traspratie.

Cele mai uzuale sunt rezistenta la lumina si la tratamente ude,Decolorarea vopsiri prin tratament cu apa sau prin spalare reprezinta un process de sorbtie

adica un proces invers vopsiri care este desorbtie in cazul coloantilor solubili, stablitatea vopsiri la tratamente ude este in functie de cu cat afinitatea colorantului ete mai mica cu atat rezisteta vopsiri la tratamente ude sunt mai bune. Pentru coloranti care se gasesc in final sub forma insolubila pe fibrei, rezistenta vopsiri la tratamete ude este buna si foarte buna datorita insolubilitati colorantului. In general rezistenta la vopsire la tatamente ude este influentat si de conditiile de vopsire precum si de tratamentele finale ulterioare vopsiri.

Determinarea rezistentei la vopsire la tratamente ude se face conform unei metode standartdizate utilizand pentru aprcierea rezistentei scala de gri, care are note de la 1-15.

Rezistenta vopsri la lumina mecamismul decolorari vopsiri act lumini este un process complex depinzand de: decolorarea provocata de influenta energiei luminoase, decolorarea provocata de influenta apei, decolorarea provocata de O2 atmosferic.

Rezistenta vopsiri la lumina este influentata de fibra textila de concentratia colorantului, temperatura, umiditate, mediul practice.

Orientativ cartelele de coloranti prezinta rezistentei vopsirilor pe diferite materiale textile precum si metoda de vopsiri folosite in laborator.


Bazele imprimari materialelor textile

Reprezinta in principiu o localizare a procesului de vopsire sau de decolorare in conditi speciale.

Pentru localizarea procesului de vopsiri su de decolorare sunt ur: 1.folosirea unor utilaje speciale cu gravura corespunzatoare care sa asigure depunerea

pastelor de imprimare2.inlocuirea solutilor apoase cu vascozitate mica printrun alt mediu purtator al colorantului

cu o vascozoitate coresupunzatoare care sa permita localizarea colorantului in limitele unei desen in procesele stabilit. Acest mediu se numestei pasta de imprimare.

Proprietatile sale sunt determinate de preznta substante aglutimante 3.asigurarea transferului colorantului din pasta in fibra (declansarea mecanismului

tinctorial) intr-o operatie sperata de imprimare propriu zis numita fixare culori si care poate fi realizata prin aburie , tratare termica sau pe cale umeda.

Imprimarea materialelor textile presupune ur succesiva de op: depunerea pastei, uscarea, fixarea colorantului ( pe cale umed, aburire sau aercald)

Impreimarea poate fi facuta dupa tehnolog clasice: tehnologi neconventionala 1.Imprimarea directa ink-jet consta in aplicarea dupa un desen pastelor colorate pe

materialul albit sau vopsit in culori deschise. Este considerate o vopsiri local care se executa pe aceleasi mecanisme de fixare a colorantilor ca vopsirea.

Succesiune operatiilor – aplicarea pastei pe materiale albe sau vopsite in culori, uscare, fixare, tratamente finale.

Efecte speciale siilare unei brodarii se obtin prin aplicare unei paste ce contine substante care dizolva componenta fibrei dintr-un material textil mixt fixare a color.

2 Imprimarea prin rezervare conta in imprimarea in prealabila mataeriale cu o pasta ce contine substante care impiedica formarea colorantului in baia de vopsire. Locurile imprimari in prealabil dupa vopsirea raman asa.

Succesiunea operatiilor aplicarea pastei pe material alb, uscarea, fulardarea cu solute de colorant, fixarea, tart finale. Putem avea si rezerva colorata daca pasta de imprimare permite fixarea pe fibrei a unor coloranti diferiti de aceea din soluti de vopsire si care sunt rezistenta la agenti de rezervare.

3 Imprimarea prin corodare : reprezinta o distugere locala (o decolorare a colorantului) in limitele desenului aplicat sau o combinare intre corodarea alba si imp directa prin care se obt corodari colorate. Succesiunea op corodari albului: vopsirea cu colorant corodabili, uscarea, aplicarea pastei,trat termica, tratamente finale.

Succesiunea operatiilor pentru corodare colorata: cops cu coloranti corodabili, aplicarea paste ce contine si coloranti necorodabili, fixare, tratamente finale.

4 Imprimarea prin transfer termic presupune aplicarea tuturor componentelor desenului pe un support intermediar de exp o hartie speciala si apoi transferului intr-o sg operatie a desenului pe material textil.

Fluxul tehnologic pentru imprimare prin transfer presupune imprimarea in prealbil. Initial hartia de transfer cu straturi speciala au fost imprimata cu coloranti de dispersie preparati dupa o tehinca cernerilor tipografice, iar ulterior sau folosit masini cu cilindri gravati si maisini cu sabloane rtative.

Transferul colornatilor de pe hartia pe material se face pe calandre speciale care lucreaza cu vid sau la presiune atm in care tesatura si hartia sunt plasate pe o banda trasportoare de pasla pe calandri incalziti la temp 200-220 grade. La acesta temperaturi colorantii de dispersie sublineaza, adica trec din stare de vapori de pe hartie in fibre sintetica fiind solbiti in masa acesteia, durata de contact este intre 20-60 s si variaza in fct de colorant.

Pentru transferul colorantilor se pot folosi prese plane pentru cinfecti, operatile fiind similara cu o clacare.

Duap iesirea de pe masina de transfer sunt necesara operati ulterioara de fiare si spalare. Avantaje consum redus de energie, productivitate mare, eliminarea poluari, spati reduse pt utilaje.

Tehnicile neconventionale utilizeaza operatile de imprimare cu jet de cerneal care este inspirata din tehinca tipografica dar perfectionata prin introducerea proiectarii astistate pe calculator. Prin acesta metoda se realizaeaza mostre propuse de beneficiar sau se suprapun de catre proictanti noi modele pt coloranti si subst fibroase.

Informatia digitala astfel obtinut poate fi utilizata pentru realizarea mostrelor de referinta dar si pentru imprimarea industrial. Exista softuri care asigura relucrarea imaginilor, producerea sabloanelor sau a cilindrilor gravati.

Efectele speciale de imprimari se obtin prin metoda imprimari de fond prin care inainte sau simultan cu imprimarea directa sau prin corodare sau reversare se aplica pe toate suprafetele maerilauluit textil sau partial un desen special care va pune in valoare estetica modelului cormatic.

Utilaje : masini cu sab plane, rotative cu cilindri gravati.

Finisare Curs 11

TESTAREA COLORANTIILOR IN VEDEREA ECOLOGIZARII PRODUSELOR TEXTILE

Criteriile care stau la baza acordarii unei etichete ecologice produsului textile sunt originea produsului,caracteristiciile fizico-mecanice,rezistentele vopsirilor,conducerea ecologica a produsului de fabricatie si toxicologia produsilor chimici utilizati.

Categoriile de teste privind determinarea caracteristiciilor ecologice sunt cuprinse in standardul ecotec care cuprinde analize calitative si cantitative.Testarea colorantiilor se face astfel:determinarea continutului de metale grele in coloranti si pigmenti(Sb,Or,Cd,Ni,Zn,Hg)-spectometrie de absorbtie atomic,spectometri de emisie atomice. Determinarea aminelor aromatice caneorigene-tehnici cromatografice pe strat subtire in faza gazoasa,spectromecopie de masa,spectrofotometrie.Alte teste ecologice pentru material textile-pentaclorfenol,pesticide interzise,metale grele,crom4,formaldehida.

Vopsirea si imprimareamaterialelor textile din fibre celulozice cu cloranti directi

Fibrele celulozice pot fi vopsite si imprimate cu mai multe clase de coloranti directi,reactivi de cada,de sulf,azoici formati pe fibra.Alegerea uneia sau alteia din clasele de coloranti mentionate trebuie sa tina seama de o serie de criteri.

1.Destinatia articolului-(pentru articole care se spala mai mult trebuie urmarite rezistentele vopsirilor la spalare,pentru articolele solicitate la lumina solara cum sunt cele decorative,de plaja,draperii se utilizeaza coloranti cu bune rezistente la lumina).

2.Rezistentele vopsirilor3.Pretul de cost al articolului4.Posibilitatea realizarii noantelor dorite5.Paleta coloristica rezistenta.

Vopsirea si imprimarea cu coloranti directi

Colorantii directii sunt saruri de Na ai aciziilor sulfuric,sau mai rar carboxiliciR-SO3Na+,R-COO-Na+,se caracterizeaza prin structura filiforma plana alungita a molecule,prezenta in molecula colorantului a grupelor anxocrome si cromofore-confera posibilitatea de a grupa auxocrome.Existenta unui system de duble legaturi conjugate in molecula colorantului,prezenta unor grupe sulfonice sau carboxilice carora li-se datoreaza solubilitatea colorantului,colorantii directi sunt usor solubili in apa,prezinta o gama coloristica complete(galben-negru),rezistentele la tratamentele ude sunt mediocre,rezistentele la lumina sunt slabe,dar prin tratament de stabilizare a vopsirilor pot creste aceste rezistente.

Mecanismul tinctorial,fibre celulozice,coloranti directi

Este un proces de adsorbtie care se desfasoara dupa schema generala:difuzia colorantului din solutie spre suprafata exterioara a fibrei,adsorbtia colorantului pe suprafata exterioara a fibrei:-difuzia colorantului in fibra,fixarea colorantului in fibra pe suprafata ei interioara.

Factorii care influenteaza adsorbtia si difuzia sunt substratul textile,prezenta electrolitiilor neutrii,temperatura.

Tehnologia vopsirii:a)Discontinua prin epuizare-pad roll(la cald)fulandrare=imprimare;b)semicontinuac)continua(pad-steam)filardare-aburire.

Factorii care influenteaza vopsirea-concentratia colorantului,hidromodulul,concentratia electrolidului neutru,temperature,pH-ul,prezenta agentiilor de egalizare.

Electrolitii neutrii-au rolul de a intensifica vopsirea prin micsorarea fortelor electrostatice de respingere:fibra celulozica se pozitiveaza.Intre fibra celulozica si colorantul direct apar forte de respingere electrostatica ce se opun patrunderii colorantului in fibra.Pentru anihilarea partiala a acestor forte se folosesc electroliti neutrii care reprezinta o cale de activare a vopsirii si de marire a epuizarii colorantului

finisare textila

Documents