ghid privind produse de finisare din materiale … · ghid privind produse de finisare din...

GHID PRIVIND PRODUSE DE FINISARE DIN MATERIALE POLIMERICE UTILIZATE ÎN CONSTRUC�II.

COMASARE/REVIZUIRE C4 – 1977, C174 – 1979, C55 – 1974 indicativ: GE 055-2012

C U P R I N S

1. OBIECT �I DOMENIU DE APLICARE

2. DEFINI�II (TERMINOLOGIE)2.1. Defini�ii referitoare la tapete2.2. Defini�ii referitoare la profilul ap�r�tor muchie de treapt�2.3. Defini�ii referitoare la profilul mân� curent�

3. CLASIFICARE3.1. Tipuri de lucr�ri3.2. Tipuri de materiale

4 CERIN�E REFERITOARE LA SUPRAFA�A SUPORT4.1. Cerin�e referitoare la suportul pe care se aplic� tapetele4.2. Cerin�e referitoare la suportul pe care se aplic� profilul ap�r�tormuchie de treapt�4.3. Cerin�e referitoare la suportul pe care se aplic� profilul mân� curent�

5 CERIN�E, CRITERII SI NIVELURI DE PERFORMAN�� ALEPRODUSELOR DE FINISARE DIN MATERIALE POLIMERICE5.1. Cerin�e, criterii �i niveluri de performan�� pentru tapete5.2. Cerin�e, criterii �i niveluri de performan�� pentru profilul ap�r�tormuchie de treapt�5.3. Cerin�e, criterii �i niveluri de performan�� pentru profil mân� curent�

6 EXECUTAREA LUCR�RILOR6.1. Condi�ii necesare pentru începerea lucr�rilor6.2. Etape de aplicare a produselor de finisare din materiale polimerice

7. ASIGURAREA CALIT��II LUCR�RILOR7.1. Elemente generale aplicabile lucr�rilor de finisare interioar�prev�zute în acest ghid7.2. Elemente specifice lucr�rilor de finisare prev�zute în acest ghid

8. ÎNTRE�INEREA LUCR�RILOR DE FINISARE8.1. Între�inerea tapetelor8.2. Între�inerea profilului ap�r�tor muchie treapt�8.3. Între�inerea profilului mân� curent�

9. M�SURI DE PROTEC�IE A MUNCII �I DE AP�RAREÎMPOTRIVA INCENDIILOR9.1. M�suri generale9.2. M�suri speciale de protec�ie a muncii �i de ap�rare împotrivaincendiilor, la aplicarea tapetelor9.3.M�suri speciale de protec�ie a muncii �i de ap�rare împotrivaincendiilor, la aplicarea profilului ap�r�tor muchie de treapt�9.4. M�suri speciale de protec�ie a muncii �i de ap�rare împotrivaincendiilor, la aplicarea profilului mân� curent�

��

4

1 OBIECT �I DOMENIU DE APLICARE

1.1 Prezentul ghid are ca obiect stabilirea �i detalierea cerin�elor, criteriilor �i nivelurilor de performan�� pentru produsele de finisare din materiale polimerice, în conformitate cu cerin�ele Legii nr.10/1995, privind calitatea în construc�ii, cu modific�rile ulterioare �i cele men�ionate în standardele specifice.

1.2 Domeniul de aplicare al prezentului ghid îl constituie produsele de finisare din materiale polimerice utilizate în interiorul cl�dirilor noi sau existente, precum �i execu�ia lucr�rilor �i asigurarea calit��ii acestora �i anume:

a) tapete finisate, sub form� de rulouri, destinate aplic�rii pe pere�i �i plafoane cu ajutorul unuiadeziv acoperind în totalitate interfa�a dintre tapet �i suport (perete sau plafon), în cl�diri civile(de locuit, social-culturale, administrative) �i industriale, în spa�ii cu regimuri de umiditatenormale sau ridicate;

b) profile ap�r�tor muchie de treapt�, din materiale polimerice, de diferite forme, utilizate pentruprotejarea muchiilor treptelor sc�rilor cu sau f�r� vang, în cl�diri de locuit, social-culturale,administrative, industriale;

c) profile mân� curent� din materiale polimerice, de diferite forme, utilizate la balustradelemetalice ale sc�rilor �i parapetelor interioare, în cl�diri de locuit, social-culturale,administrative, industriale.

1.3 Prevederile prezentului ghid se adreseaz� produc�torilor, proiectan�ilor, executan�ilor �i beneficiarilor (utilizatorilor) de lucr�ri de construc�ii, verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu execu�ia precum �i autorit��ilor de avizare �i control din domeniul construc�iilor.

1.4 Prevederile prezentului ghid sunt corelate cu cerin�ele legisla�iei Uniunii Europene �i ale actelor normative na�ionale de punere în aplicare a acesteia privind introducerea pe pia�� a produselor pentru construc�ii, precum �i cu prevederile standardelor specifice.

1.5 Produsele de finisare care fac obiectul acestui ghid sunt destinate utiliz�rii în condi�ii normale de exploatare, care nu implic� rezisten�a acestora la solicit�ri excep�ionale (de exemplu: seism, foc etc.).

1.6 Prezentul ghid nu cuprinde prevederi referitoare la tapetele de plut� �i tapetele de fibre de sticl�.

1.7 Prezentul ghid nu se refer� la profilul ap�r�tor muchie de treapt� �i profilul mân� curent� utilizate la sc�rile de interven�ie �i salvare în caz de incendiu �i sc�rile rulante.

1.8 Aplicarea prezentului ghid se face în corelare cu prevederile din alte documente: acte normative �i standarde. Referirile la alte documente sunt date în continuare în text, în cazurile în care estenecesar �i sunt enumerate în Anexa nr.1 – Referin�e tehnice �i legislative.

5

2 DEFINI�II (TERMINOLOGIE)

Terminologia �i nota�iile utilizate în cadrul prezentului ghid sunt cele din standardele de produs specifice �i actele normative, iar acolo unde nu exist� standarde, sunt formulate defini�ii în corelare cu literatura de specialitate.

2.1 Defini�ii referitoare la tapete

Terminologia referitoare la tapete, din cadrul prezentului ghid este cea prev�zut� în SR EN 235:2003.

2.2 Defini�ii referitoare la profilul ap�r�tor muchie de treapt�

2.2.1 vang : element de rezisten�� de tip grind� pe care se reazem� treptele.

2.2.2 profil ap�r�tor muchie de treapt� : pies�, de diferite forme �i materiale, utilizat� la protejarea muchiilor treptelor sc�rilor din beton, lemn, piatr� natural�, care poate fi asociat� sau nu cu func�iunea antiderapant�.

2.3 Defini�ii referitoare la profilul mân� curent�

2.3.1 profil mân� curent� : pies�, de diferite forme �i materiale, aplicat� prin fixare mecanic� sau prin înc�lzire cu aer cald �i presare, utilizat� la balustradele metalice ale sc�rilor �i parapetelor interioare.

6

3 CLASIFICARE

3.1 Tipuri de lucr�ri Lucr�rile care se execut� cu produse de finisare din materiale polimerice, care fac obiectul acestui ghid se pot clasifica dup� mai multe criterii �i anume: 1) dup� vechimea suportului:

a) lucr�ri noi;b) lucr�ri de între�inere �i/sau renovare.

2) dup� tipul elementului de construc�ie pe care se aplic�:a) pere�i �i tavane;b) trepte �i contratrepte;c) balustrade metalice �i parapete interioare.

3) dup� modul de aplicare:a) prin lipire;b) prin încastrare, la trepte din beton monolit;c) prin fixare mecanic�;d) combinat�: fixare mecanic� �i lipire.

4) dup� destina�ia cl�dirii:a) cl�diri de locuit;b) cl�diri social-culturale;c) cl�diri administrative;d) cl�diri industriale.

3.2 Tipuri de materiale

3.2.1 Tipuri de tapete

Tapetele se clasific� dup� urm�toarele criterii: 1) dup� modul de aplicare:

a) lipite cu adezivi (livra�i separat);b) prelipit sau autocolant (tapetul poart� adezivul propriu de montare, aplicat în fabric�) �i

protejat cu folie de protec�ie (care se îndep�rteaz� în momentul punerii în oper�).2) dup� tipul suportului de baz�:

a) hârtie pictat�;b) tapet vinilic;c) hârtie vinilic� pictat�;d) tapet vinilic pe material textil (�esut sau ne�esut);e) tapet din material plastic;f) tapet textil.

3) dup� procedeul de prelucrare �i finisare:a) hârtie pictat� l�cuit�;b) tapet în relief;c) tapet gofrat mecanic;d) tapet gofrat �i imprimat;e) tapet gofrat cu model geometric;f) tapet gofrat duplex;g) tapet gofrat chimic;h) tapet cu fulgi;i) tapet cu film metalic;j) tapet metalizat;k) tapet cu efect metalic;l) tapet panoramic;m) tapet cu efect texturat.

7

4) dup� modul de între�inere:a) tapet lavabil;b) tapet superlavabil;c) tapet semilavabil �i periabil;d) tapet superlavabil �i periabil.

5) dup� modul de îmbinare:a) cu îmbinare liber�;b) cu îmbinare dreapt�;c) cu îmbinare decalat�.

6) dup� modul de desprindere:a) tapet desprins pe cale uscat�;b) tapet desprins prin smulgere;c) tapet desprins pe cale umed�.

7) dup� modul de utilizare:a) cu utilizare normal�;b) cu utilizare intens�.

8) dup� permeabilitatea la vaporii de ap�:a) permeabile;b) bariere de vapori.

3.2.2 Tipuri de adezivi pentru tapete

Adezivii pentru tapete pot fi:

3.2.2.1 Adezivi sub form� de pulbere, la care se adaug� ap� în momentul punerii în oper�; ace�tia pot fi : a) adezivi pe baz� de amidon;b) adezivi celulozici.

3.2.2.2 Adezivi sub form� de past�, fabrica�i pentru a fi pu�i în oper� imediat; ace�tia pot fi: a) adezivi vinilici;b) adezivi acrilici;c) adezivi de tip neopren (pentru lipire dubl�);d) adezivi pe baz� de alcool (cu liantul derivat de colofoniu).

3.2.2.3 Adezivi care se aplic� din fabric� pe spatele tapetului �i protejat cu folie de protec�ie (care se îndep�rteaz� în momentul punerii în oper�). Alegerea adezivului este determinat� de tipul de tapet �i este precizat în fi�a tehnic� a acestuia, deoarece depinde de natura suportului de baz� al tapetului.

NOT� – În cazul în care suportul este prea absorbant sau neabsorbant, este necesar� aplicarea, înainte de adeziv, a unei amorse specifice (compatibil� cu adezivul), cu rolul de a facilita fixarea acestuia.

3.2.3 Tipuri de profil ap�r�tor muchie treapt�

a) profil ap�r�tor muchie de treapt� din PVC aplicat prin lipire pe suport (figura 1).

8

Figura 1 – Exemplu de profil ap�r�tor muchie de treapt� din PVC aplicat prin lipire pe suport

b) profil ap�r�tor muchie de treapt� antiderapant, profilat, cu suprafa�� lis� �i elemente deîncastrare în beton (figura 2).

Figura 2 – Exemple de profil ap�r�tor muchie de treapt� antiderapant

c) profil ap�r�tor muchie de treapt� antiderapant care poate fi înlocuit, montat într-o canelur� asuportului (figura 3).

Figura 3 – Exemple de profil ap�r�tor muchie de treapt� antiderapant, montat într-o canelur�

9

d) profil ap�r�tor muchie de treapt�, compus dintr-un profil de baz� din aluminiu �i o inser�ie dinPVC antiderapant (care poate fi înlocuit�) ca strat de finisare �i protec�ie (figura 4).

Figura 4 – Exemplu de profil ap�r�tor muchie de treapt�

e) profil ap�r�tor muchie de treapt�, compus dintr-un profil de baz� din aluminiu eloxat, cuinser�ie antiderapant� (care poate fi înlocuit�) pe partea superioar� �i cu adeziv autocolant pepartea inferioar�, din benzi de cauciuc butilic (figura 5).

Adeziv Inser�ie

Perfora�ie pentru fixare mecanic�

Figura 5 – Exemplu de profil ap�r�tor muchie de Figura 6 – Exemplu de profil ap�r�tor treapt� cu adeziv autocolant sub form� muchie treapt� prev�zut cu de benzi perfora�ii sub inser�ie

f) profil ap�r�tor muchie de treapt� universal, cu profilul de baz� din aluminiu eloxat sau alam�lustruit� sau PVC, cu inser�ie (care poate fi înlocuit�), care poate fi din: carbur� de siliciu, PVC,poliuretan sau un amestec (PVC, cuar� �i polimer); inser�ia este antiderapant� �i autocolant� peuna din p�r�i, ceea ce faciliteaz� montarea; profilul poate fi prev�zut cu perfora�ii sub inser�ie,pentru u�urarea fix�rii mecanice (figura 6).

10

3.2.4 Tipuri de profil mân� curent�

a) profil mân� curent� din PVC, tip teac�, aplicat pe platband� metalic�, de diferite forme �idimensiuni (figura 7).

Figura 7 – Exemple de profil mân� curent� tip teac�

b) profil mân� curent� din PVC, tip tubular, care se fixeaz� mecanic (figura 8).

Figura 8 – Exemple de profil mân� curent� tubular

11

4 CERIN�E REFERITOARE LA SUPRAFA�A SUPORT

4.1 Cerin�e referitoare la suportul pe care se aplic� tapetele

4.1.1 Tapetele se aplic� pe suprafe�e din: a) beton, zid�rie de c�r�mid� sau din blocuri mici, tencuite �i dri�cuite fin sau gletuite;b) panouri din beton celular autoclavizat, netezite prin tencuire sau gletuire;c) panouri din lemn, produse din lemn sau gips-carton.

4.1.2 Suprafa�a pe care urmeaz� s� se aplice tapetul trebuie s� fie compatibil� cu cea a suportului de baz� al tapetului.

4.1.3 Suprafe�ele din beton sau din zid�rie, tencuite sau gletuite, precum �i cele din lemn trebuie s� fie verificate astfel încât s� nu prezinte denivel�ri, cr�p�turi, adâncituri sau bavuri, s� fie uscate, degresate, lipsite de praf, ulei sau alte substan�e care pot împiedica aderen�a. De asemenea, suprafe�ele pe care urmeaz� s� se aplice tapetul trebuie s� aib� o anumit� stabilitate, adic�, la �tergerea cu o perie moale uscat� s� nu prezinte tendin�a de m�cinare.

4.1.4 Umiditatea suportului, exprimat� în procente, nu trebuie s� fie mai mare de: a) 2,5-3 %, la suprafe�ele din beton, la cele din zid�rie tencuite sau la cele gletuite cu glet de var;b) 8 %, la suprafe�ele gletuite cu glet de ipsos;c) 8 %, la suprafe�ele elementelor din beton celular autoclavizat.;d) 10-12 %, la suprafe�ele din lemn.M�surarea umidit��ii se efectueaz� cu aparate specifice, etalonate pentru fiecare tip de suprafa��.

4.1.5 Abaterile de la vertical� ale suprafe�elor nu trebuie s� dep��easc� 1mm/m �i maximum 3 mm pe toat� în�l�imea înc�perilor pân� la 3,5 m �i 5 mm, pentru înc�peri cu în�l�imea mai mare de 3,5 m. Se admit cel mult dou� neregularit��i ale suprafe�elor (la verificarea cu dreptarul de 2 m lungime) în orice direc�ie, neregularit��ile având adâncimea sau în�l�imea pân� la 2 mm.

4.1.6 Suprafe�ele pere�ilor se cur��, dac� este cazul, de stropii de mortar �i zugr�veal� care au c�zut pe pere�i la finisarea tavanului �i prin �p�cluirea micilor defecte locale. Suprafe�ele reparate se �lefuiesc cu hârtie abraziv�, iar praful rezultat din �lefuire se îndep�rteaz� cu o bidinea curat� �i uscat�.

4.1.7 Pentru suprafe�ele din lemn este important de cunoscut esen�a de lemn utilizat�, deoarece anumite esen�e necesit� o impregnare special�. Suprafa�a elementelor masive trebuie s� fie �lefuit� corect.

4.1.8 Porozitatea suprafe�ei pe care se va aplica tapetul trebuie stabilit� utilizând metoda pic�turii de ap�, proiectat� pe suprafa�a ce urmeaz� a fi acoperit� cu tapet. Se apreciaz� modul de absorb�ie dup� principiile ilustrate mai jos:

suprafa�� poroas� (pic�tur� integral absorbit�) suprafa�� absorbant� normal�(pic�tur� par�ial absorbit�)

12

suprafa�� neabsorbant� (pic�tur� neabsorbit�)

În func�ie de rezultat, se stabile�te primul strat de amors� specific fiec�rui caz, de c�tre produc�torul de adeziv.

4.2 Cerin�e referitoare la suportul pe care se aplic� profilul ap�r�tor muchie de treapt�

4.2.1 Suprafa�a pe care urmeaz� s� se aplice profilul nu trebuie s� prezinte denivel�ri mai mari de 3 mm sau cr�p�turi �i goluri mai mari de 5 mm. De asemenea, aceasta trebuie s� fie stabil�, lipsit� de praf sau alte impurit��i.

4.2.2 Treptele trebuie s� aib� laturile uniforme ca l��ime �i lungime, abaterile maxime admisibile între extremit��i fiind de ± 2 mm.

4.3 Cerin�e referitoare la suportul pe care se aplic� profilul mân� curent�

4.3.1 Balustrada sau parapetul pe care se aplic� profilul mân� curent� trebuie s� se termine la partea superioar� cu o platband� metalic�, care poate fi:

a) întrerupt� la racordarea între paliere (figura 9);

Figura 9 – Balustrad� întrerupt� la racordarea între paliere

b) continu�, racordat� în unghi drept (figura 10);

13

Figura 10 – Balustrad� continu�, racordat� în unghi drept

c) continu�, racordat� curb (figura 11);

Figura 11 – Balustrad� continu�, racordat� curb

4.3.2 Capetele balustradei sau capetele balustradelor întrerupte în zona de racordare trebuie s� se termine cu o curbur� în plan vertical cu raza minim� de 100 mm, raz� care trebuie s� fie respectat� �i dac� la cap�tul sc�rii apare o a doua curbur� în urma c�reia cap�tul platbandei devine orizontal (figura 12).

14

Figura 12 – Exemple de tipuri de curburi ale capetelor balustradelor

4.3.3 Montan�ii pe care se fixeaz� platbanda trebuie s� fie realiza�i astfel încât dup� montarea platbandei marginile acesteia s� r�mân� libere pe o l��ime de circa 1 cm, pentru a permite a�ezarea continu� a por�iunilor de fixare a profilului.

4.3.4 În cazul în care platbanda se realizeaz� din mai multe buc��i, acestea trebuie s� fie montate astfel încât între capetele lor s� nu apar� denivel�ri, iar dac� proiectul nu prevede sudarea lor, atunci distan�a dintre ele nu trebuie s� dep��easc� 2 mm.

4.3.5 Înainte de aplicarea profilului, se verific� dac� eventualele suduri ale platbandei �i montan�ilor au fost cur��ate de bavuri �i polizate, astfel încât s� nu apar� denivel�ri la îmbin�rile platbandei. De asemenea, suprafa�a platbandei trebuie s� fie lipsit� de praf �i de alte impurit��i.

15

5 CERIN�E, CRITERII �I NIVELURI DE PERFORMAN�� ALE PRODUSELOR DE FINISARE DIN MATERIALE POLIMERICE

5.1 Cerin�e, criterii �i niveluri de performan�� pentru tapete

Caracteristicile esen�iale obligatorii, nivelurile de performan��, precum �i sistemele de atestare a conformit��ii tapetelor decorative în rulouri, în func�ie de utilizarea preconizat�, sunt prezentate în tabelul 1.

5.1.1 Cerin�ele, criteriile �i nivelurile de performan�� pentru tapetele din hârtie finisat�, tapetele vinilice �i tapetele din materiale plastice sunt prezentate în tabelul 2, atât cele men�ionate în SR EN 233:2001, cât �i alte cerin�e suplimentare.

Tapetele men�ionate cuprind urm�toarele clase:

a) Clasa 1: caracterizate printr-o l��ime �i o suprafa�� specificate;b) Clasa 2: caracterizate printr-un prag minim al l��imii nominale;c) Clasa 3: frizele: elemente decorative sub form� de rulouri de l��ime mai mare sau egal� cu 32

mm �i mai mic� de 500 mm.

16

Tab

elul

1 –

Car

acte

rist

ici e

sen�

iale

obl

igat

orii,

niv

elur

i de

perf

orm

an��

�i si

stem

e de

ate

star

e a

conf

orm

it��ii

, pen

tru

tape

tele

dec

orat

ive

în r

ulou

ri,

în fu

nc�ie

de

utili

zare

a pr

econ

izat

�

Prod

us

Util

izar

e pr

econ

izat

� R

efer

en�ia

l pen

tru

prod

us

Sist

em d

e at

esta

re

a co

nfor

mit�

�ii

aplic

abil

Car

acte

rist

ici e

sen�

iale

V

aloa

re d

e pr

ag a

ca

ract

eris

ticii

esen

�iale

R

efer

en�ia

l pen

tru

met

oda

de

eval

uare

a c

arac

teri

stic

ii es

en�ia

le

Obs

erva

�ii

Tape

te

deco

rativ

e.

Tape

te în

ru

lour

i

Fini

saje

inte

rioar

e (p

ere�

i int

erio

ri,

pere

�i de

sp�r

�itor

i sa

u pl

afoa

ne)

-sup

use

regl

emen

t�ril

orre

ferit

oare

lare

ac�ia

la fo

c

-(A

1, A

2, B

, C

)*

-(A

1,A

2, B

, C

)**,

D �i

E

- (A

1....

..E)**

* , F

-al te

util

iz�r

i 1

SR E

N 1

5102

+A

1:20

11

1 3 4 4

Rea

c�ie

la fo

c 2

Euro

clas

e SR

EN

135

01-1

+A1:

2010

de

la A

1 pâ

n� la

F

Deg

ajar

e de

fo

rmal

dehi

d� 2

core

spun

de/

nu c

ores

pund

e �

120

mg/

kg

SR E

N 1

2149

:200

3 va

loar

ea li

mit�

di

n

SR E

N 1

5102

+A

1:20

11

Deg

ajar

e de

subs

tan�

e pe

ricul

oase

2

Mig

rare

max

im�

de

met

ale

grel

e �i

ele

men

te

spec

ifice

2

-ant

imon

iu-a

rsen

ic-b

ariu

-cad

miu

-cro

m-p

lum

b-m

ercu

r-s

e len

iu

- �2

5 m

g/kg

�5

00 m

g/kg

�2

5 m

g/kg

�6

0 m

g/kg

�9

0 m

g/kg

�2

0 m

g/kg

�1

65 m

g/kg

SR E

N 1

2149

: 200

3 În

cerc

area

A, d

ac�

este

re

leva

nt

f�r�

val

oare

lim

it�

valo

are

limit�

* va

loar

e lim

it�*

valo

are

limit�

* va

loar

e lim

it�*

valo

are

limit�

* va

loar

e lim

it�*

valo

are

limit�

* *d

in S

R E

N 1

5102

+A

1:20

11

Deg

ajar

e de

mon

omer

de

clo

rur�

de

vini

l2 co

resp

unde

/ nu

cor

espu

nde

� 0,

2 m

g/kg

SR E

N 1

2149

: 200

3 în

cerc

area

B, d

ac�

este

re

leva

nt

valo

area

lim

it� d

in

SR E

N 1

5102

+A

1:20

11

Abs

orb�

ie a

cust

ic�

- SR

EN

ISO

354

: 200

4 (în

cerc

�ri)

SR E

N IS

O 1

1654

: 200

2 (c

lasi

ficar

e)

dac�

est

e re

leva

nt

valo

are

unic

� de

clar

at�

Rez

iste

n��

term

ic�

- SR

EN

126

67:2

002

SR E

N IS

O 1

0456

:200

8 SR

EN

ISO

104

56:2

008/

AC

:201

0

dac�

est

e re

leva

nt

valo

are

decl

arat

�, e

xprim

at�

în m

2 K/W

sau

W/m

K

*) P

rodu

se/m

ater

iale

pen

tru c

are

o et

ap�

clar

iden

tific

abil�

în p

roce

sul d

e pr

oduc

�ie d

eter

min

� o

îmbu

n�t�

�ire

a cl

asifi

c�rii

de

reac

�ie la

foc

(de

exe

mpl

u, a

d�ug

area

de

prod

use

igni

fuge

sau

o li

mita

re a

co

n�in

utul

ui d

e m

ater

iale

org

anic

e)

**) P

rodu

se/m

ater

iale

car

e nu

intr�

sub

inci

den�

a no

tei *

)

***)

Pro

duse

/mat

eria

le p

entru

car

e nu

est

e ne

cesa

r� în

cerc

area

la re

ac�ia

la fo

c.

1A

lte u

tili�

ri pr

ev�z

ute

în m

anda

t sun

t con

trolu

l acu

stic

�i c

ontro

lul t

erm

ic.

2A

cest

e ca

ract

eris

tici f

ac o

biec

tul m

arca

julu

i CE

17

Tabelul 2 – Cerin�e, criterii �i niveluri de performan�� pentru tapetele din hârtie finisat�, tapetele vinilice �i tapetele din materiale plastice

Nr. crt.

Cerin�e/ caracteristici

Performan�� (nivel/clas�/descriere)

Criteriu (parametru)

Referen�ial pentru metoda de evaluare a

caracteristicii produsului

A. Cerin�e esen�iale conform Legii nr.10/1995, privind calitatea în construc�ii1. Rezisten�� mecanic� �i

stabilitate Produsele nu influen�eaz� rezisten�a mecanic� �i stabilitatea

construc�iilor pe care se aplic� 2. Securitate la incendiu 2.1 Reac�ie la foc Tapetul nu trebuie s� modifice

semnificativ performan�a la foc a suportului pe care s-a aplicat. Clasele de reac�ie la foc a tapetelului �i a pere�ilor pe care este aplicat trebuie s� fie: - c�i de evacuare a persoanelor,A1, A2 -s1, d0 sau B-s1d0

- c�i de evacuare a persoanelorla cl�diri înalte �i foarte înalte,A1, A2 -s1, d0.Alte performan�e în func�ie dedestina�ia cl�dirilor �i a spa�iilordin acestea sunt precizate înreglement�rile tehnice îndomeniul securit��ii la incendiu.

Parametri conform SR EN 13501-1+A1: 2010

SR EN 13501-1+A1:2010 Regulamentul privind clasificarea �i încadrareaproduselor pentruconstruc�ii pe bazaperforman�elor decomportare la foc

3. Igien�, s�n�tate �i mediu 3.1 Migrare maxim� a

metalelor grele �i a altor elemente*: Cadmiu (Cd) Crom (Cr) Plumb (Pb) Mercur (Hg) Seleniu (Se)

� 25 � 60 � 90 � 20 � 165

Con�inut de metale grele

�i alteelemente(R), exprimat în mg/kg de

tapet

SR EN 12149:2003 Metoda A

3.2 Con�inut maxim în monoclorur� de vinil (MCV)*

� 0,2 Con�inut în

monoclorur� de vinil (W), exprimat în mg/kg tapet

SR EN 12149:2003 Metoda B

3.3 Emisie maxim� de formaldehid�* � 120

Cantitate de formaldehid�

emis�(G), exprimat� în mg/kg tapet

SR EN 12149:2003 Metoda C

3.4 Rezisten�� la permeabilitate la vapori

- s� fie permeabil sauimpermeabil la vaporii deap�, în func�ie de destina�iaînc�perii în care urmeaz� s�fie utilizat tapetul.- valoarea factoruluirezisten�ei la permeabilitate

Factorul rezisten�ei la

permeabilitate la vapori(�)

SR EN ISO 12572:2002

18

3.5 Permeabilitate la ap�

la vapori peste care un material se consider� barier� contra vaporilor este 5000, conform reglement�rilor tehnice privind calculul transferului de mas� prin elementele de construc�ii. - tapetul lavabil trebuie s� fieimpermeabil la ap�, atuncicând urmeaz� s� fie utilizat înspa�ii cu umiditate ridicat�(grupuri sanitare, b�i,buc�t�rii sau alte spa�iisimilare)- cre�terea în greutate, dup� 7zile de men�inere a cilindruluicu ap� pe suprafa�a tapetului,trebuie s� fie de maximum100g/m2.

4. Siguran�� în exploatare Nu exist� specifica�ii 5. Protec�ie împotriva

zgomotului 5.1 Absorb�ie acustic� Nu se precizeaz� un anumit

nivel. Rezultatele m�sur�rilor se utilizeaz� în proiectarea acustic�.

Coeficient de absorb�ie

acustic� (�s )

SR EN ISO 354:2004

6. Economie de energie �i izolare termic�

6.1 Rezisten�� termic� Nu se precizeaz� un anumit nivel. Rezultatele m�sur�rilor se utilizeaz� în calculul termotehnic al elementelor de construc�ii pe care s-a aplicat tapetul.

Rezisten�� termic� (R), exprimat� în m2 x K/W

SR EN 12667:2002

B. Alte cerin�e/caracteristici ale tapetului1. Aspect S� nu prezinte fisuri, sfâ�ieri

sau gofr�ri accidentale pe suprafa�a sa sau pe margini. Desenele s� prezinte uniformitate în ceea ce prive�te execu�ia �i culoarea. S� nu prezinte desprinderi sau cojiri ale peliculei de protec�ie din polimeri (în cazul în care este prev�zut�)

Aspect Vizual

2. Dimensiuni* Dimensiuni, exprimate în mm sau cm,

conform SR EN

233:2001

SR EN 12956:2001 2.1 L��ime nominal� Clasa 1: de la 50 cm pân� la

53 cm Clasa 2: 60 cm Clasa 3: 32 mm

2.2 Suprafa�� Clasa 1: 5,326 m2 ± 3%

19

2.3 Abateri dimensionale Clasa 1: Lungimea �i l��imea real� nu trebuie s� se abat� fa�� de valorile nominale cu mai mult de + 1,5 %. Clasa 2: Toleran�a pe lungimea �i l��imea real� trebuie s� fie de ± 1,5 %. Clasa 3: Toleran�a la lungimea real� trebuie s� fie de ± 1,5 %, în cazul rulourilor de lungime mai mare sau egal� cu 10 m �i de ± 3 %, în caz contrar.

3. Liniaritate �i paralelism al marginilor*

Marginile ruloului trebuie s� fie drepte �i paralele pe toat� lungimea, cu urm�toarele toleran�e: - liniaritate: marginile nutrebuie s� se abat� de la liniadreapt� cu mai mult de 1 mm,pe o lungime de 1 m;- paralelism: trei m�sur�ri alel��imii nu trebuie s� difere cumai mult de 1 mm.

Liniaritate �i paralelism al marginilor

SR EN 12956:2001

4. Rezisten�� la sp�lare cu buretele*

Nu trebuie s� prezinte o degradare sau o schimbare de aspect în raport cu epruveta martor, susceptibil� s� modifice înf��i�area de tapet. Nivelurile �i simbolurile rezisten�ei la sp�lare cu buretele sunt indicate în SR EN 235:2003.

Aspect SR EN 12956:2001

5. Lavabilitate* În condi�iile de încercare stabilite pentru fiecare nivel de lavabilitate, înSR EN 12956:2001, un tapet nu trebuie s� prezinte o degradare sau o schimbare de aspect, susceptibil� s� modifice înf��i�area de tapet, în raport cu epruveta martor. Nivelurile �i simbolurile lavabilit��ii sunt indicate în SR EN 235:2003.


6. Rezisten�� a culorilor la lumin�*

4 Nivelurile �i simbolurile rezisten�ei culorilor la lumin� sunt indicate în SR EN 235:2003.

Indicele de rezisten�� a culorilor la lumin� determinat la o umiditaterelativ� de la

SR EN ISO 105-B02:2003

20

60 % pân� la 70 % �i o temperatur� maxim� a panoului negru de 45 oC.

C Cerin�e referitoare la produsul pus în oper� 1. Aderen�a S� reziste (s� nu se sfâ�ie) la

micro-mi�c�rile suportului (dilat�ri, contrac�ii).

0,3

Rezisten�a la forfecare,

exprimat� în N

mm2

SR EN 1373:2002

0,03 Rezisten�a la desprindere, exprimat� în

N mm l��ime

fâ�ie de tapet

SR EN 1372:2002

2. Aspect Suprafa�a tapetat� s� nu prezinte încre�ituri, pungi de aer sau adeziv. S� nu r�mân� spa�ii neacoperite. S� nu r�mân� zone inestetice în zonele de racordare cu alte elemente de construc�ie (conducte, pervazuri). Nuan�ele culorilor trebuie s� fie unitare, iar motivele decorative trebuie s� aib� continuitate pe întreaga suprafa�� a tapetului.

Aspect Vizual

*Cerin�e/caracteristici stabilite în SR EN 233:2001

5.1.2 Cerin�ele, criteriile �i nivelurile de performan�� pentru tapetele textile sunt prezentate în tabelul 3, atât cele men�ionate în SR EN 266:1997, cât �i alte cerin�e suplimentare.

Tabelul 3 – Cerin�e, criterii �i niveluri de performan�� pentru tapetele textile

Nr. crt.






A. Cerin�e esen�iale conform Legii 10/1995, privind calitatea în construc�ii1. Rezisten�� mecanic� �i

stabilitateProdusele nu influen�eaz� rezisten�a mecanic� �i stabilitatea

construc�iilor pe care se aplic� 2. Securitate la incendiu 2.1 Reac�ie la foc Tapetul nu trebuie s� modifice

semnificativ performan�a la foc a suportului pe care s-a aplicat.

Parametri conform SR EN

SR EN 13501-1+A1:2010 Regulamentul

21

Clasele de reac�ie la foc a tapetului �i a pere�ilor pe care este aplicat trebuie s� fie:

- c�i de evacuare a persoanelor,A1, A2 -s1, d0 sau B-s1d0

- c�i de evacuare a persoanelor lacl�diri înalte �i foarte înalte, A1,A2 -s1, d0.Alte performan�e în func�ie dedestina�ia cl�dirilor �i a spa�iilordin acestea sunt precizate înreglement�rile tehnice îndomeniul securit��ii la incendiu.

13501-1+A1:2010 privind clasificarea

�i încadrareaproduselor pentruconstruc�ii pe bazaperforman�elor decomportare la foc

3. Igien�, s�n�tate �i mediu Nu sunt prev�zute anumite niveluri. Materialele utilizate în tapete nu trebuie s� emane noxe, nu trebuie s� fie radioactive, nu trebuie s� reprezinte medii propice dezvolt�rii ciupercilor, mucegaiurilor, parazi�ilor, trebuie s� fie antistatice. Culorile tapetelor trebuie s� fie corespunz�toare destina�iei spa�iilor în care acestea se utilizeaz�, astfel încât s� nu influen�eze în mod negativ psihicul utilizatorilor.





acustic� (�s )

SR EN ISO 354:2004




SR EN 12667:2002

B. Alte cerin�e/caracteristici ale tapetului1. Aspect S� nu prezinte fisuri, sfâ�ieri

sau gofr�ri accidentale pe suprafa�a sa sau pe margini. Desenele s� prezinte uniformitate în ceea ce prive�te execu�ia �i culoarea. S� nu prezinte desprinderi sau cojiri ale peliculei de protec�ie din polimeri (în cazul în care este prev�zut�)

Aspect Vizual

2. Dimensiuni* 2.1 L��ime nominal� sau

l��imea util� Nu este standardizat�, îns� aceasta trebuie s� fie men�ionat�

Dimensiuni, exprimate în

mm SR EN 266:1997

Anexa B 2.2 Suprafa�� Nu este standardizat�, îns�

aceasta trebuie s� fie men�ionat�

22

2.3

3.

4.

5.

Abateri dimensionale Abaterea admis� în raport cu valorile declarate nu trebuie s� dep��easc� ± 3 %, în cazul suprafe�ei ruloului �i, respectiv, ± 1,5 %, în cazul l��imii nominale sau l��imii utile.

Aderen�a firelor încleiate*

Un tapet supus încerc�rii nu trebuie s� lase s� apar� la suprafa�a sa nici o dezlipire a firelor încleiate.

Aspect SR EN 266:1997 Anexa C

Lavabilitate* În condi�iile de încercare stabilite pentru fiecare nivel de lavabilitate, înSR EN 12956:2001, un tapet nu trebuie s� prezinte o degradare sau o schimbare de aspect, susceptibil� s� modifice înf��i�area de tapet, în raport cu epruveta martor. Nivelurile �i simbolurile lavabilit��ii sunt indicate în SR EN 235:2003.


Rezisten�� a culorilor la lumin�*

Sunt acceptate 2 niveluri de rezisten�� a culorilor la lumin�: - satisf�c�tor : indice 4- foarte bun : indice 6Nivelurile �i simbolurilerezisten�ei culorilor la lumin�sunt indicate înSR EN 266:1997.

Indicele de rezisten�� a culorilor la lumin� determinat la o umiditaterelativ� de la60 % pân� la70 % �i otemperatur�maxim� apanouluinegru de45 oC.

SR EN ISO 105-B02:2003

C. Cerin�e referitoare la produsul pus în oper�1. Aderen�a S� reziste (s� nu se sfâ�ie) la


0,3


exprimat� în N

mm2

SR EN 1373:2002

0,03 Rezisten�a la desprindere, exprimat� în

N mm l��ime

fâ�ie de tapet

SR EN 1372:2002

2. Aspect Suprafa�a tapetat� nu trebuie s� prezinte încre�ituri, pungi

Aspect Vizual

23

de aer sau adeziv. Nu trebuie s� r�mân� spa�ii neacoperite. Nu trebuie s� r�mân� zone inestetice în zonele de racordare cu alte elemente de construc�ie(conducte, pervazuri). Nuan�ele culorilor trebuie s� fie unitare, iar motivele decorative trebuie s� aib� continuitate pe întreaga suprafa�� a tapetului.

*Cerin�e/caracteristici stabilite în SR EN 266:1997.

5.1.3 Cerin�ele, criteriile �i nivelurile de performan�� pentru tapetele cu utilizare intens� sunt prezentate în tabelul 4, atât cele men�ionate în SR EN 259-1:2002, cât �i alte cerin�e suplimentare.

Tabelul 4 – Cerin�e, criterii �i niveluri de performan�� pentru tapetele cu utilizare intens�

Nr. crt.







stabilitateProdusele nu influen�eaz� rezisten�a mecanic� �i stabilitatea construc�iilor pe care se aplic�

2. Securitate la incendiu 2.1. Reac�ie la foc Tapetul nu trebuie s� modifice

semnificativ performan�a la foc a suportului pe care s-a aplicat. Clasele de reac�ie la foc a tapetelului �i a pere�ilor pe care este aplicat trebuie s� fie: - c�i de evacuare a persoanelor,A1, A2 -s1, d0 sau B-s1d0

- c�i de evacuare a persoanelorla cl�diri înalte �i foarte înalte,A1, A2 -s1, d0.Alte performan�e în func�ie dedestina�ia cl�dirilor �i a spa�iilordin acestea sunt precizate înreglement�rile tehnice îndomeniul securit��ii la incendiu.

Parametri conform SR EN 13501-1+A1:2010

SR EN 13501-1+A1: 2010 Regulamentul privind clasificarea �i încadrareaproduselor pentruconstruc�ii, pe bazaperforman�elor decomportare la foc

3. Igien�, s�n�tate �i mediu 3.1. Migrare maxim� a

metalelor grele �i a altor elemente*: Cadmiu (Cd) Crom (Cr) Plumb (Pb)

� 25 � 60 � 90

Con�inut de metale grele

�i alteelemente(R), exprimat în mg/kg de

SR EN 12149:2003 Metoda A

24

Mercur (Hg) Seleniu (Se)

� 20 � 165

tapet

3.2 Con�inut maxim de monoclorur� de vinil (MCV)*

� 0,2. Con�inut în

monoclorur� de vinil (W), exprimat în mg/kg tapet

3.3 Emisie maxim� de formaldehid�* � 120

Cantitate de formaldehid�

emis�(G), exprimat� în mg/kg tapet

SR EN 12149:2003 Metoda C

3.4

3.5

Rezisten�� la permeabilitate la vapori

Permeabilitate la ap�

- s� fie permeabil sauimpermeabil la vaporii deap�, în func�ie de destina�iaînc�perii în care urmeaz� s�fie utilizat tapetul.- valoarea factoruluirezisten�ei la permeabilitatela vapori peste care unmaterial se consider� barier�contra vaporilor este 5000,conform reglement�rilortehnice privind calculultransferului de mas� prinelementele de construc�ii.- tapetul lavabil trebuie s� fieimpermeabil la ap�, atuncicând urmeaz� s� fie utilizat înspa�ii cu umiditate ridicat�(grupuri sanitare, b�i,buc�t�rii sau alte spa�iisimilare)- suportul pe care s-a aplicattapetul nu trebuie s� seumezeasc� dup� men�inereatimp de 3 min a cilindruluicu ap� pe suprafa�a tapetului- cre�terea în greutate, dup� 7zile de men�inere a cilindruluicu ap� pe suprafa�a tapetului,trebuie s� fie de maximum100g/m2.

Factorul rezisten�ei la

permeabilitate la vapori(�)

SR EN ISO 12572:2002




Coeficient de absorb�ie acustic� (�s )

SR EN ISO 354:2004


25



SR EN 12667:2002

B. Alte cerin�e/caracteristici ale tapetului1. Aspect Nu trebuie s� prezinte fisuri,

sfâ�ieri sau gofr�ri accidentale pe suprafa�a sa sau pe margini. Desenele trebuie s� prezinte uniformitate în ceea ce prive�te execu�ia �i culoarea. Nu trebuie s� prezinte desprinderi sau cojiri ale peliculei de protec�ie din polimeri (în cazul în care este prev�zut�)

Aspect Vizual

2. Dimensiuni* Dimensiuni, exprimate în

mm

SR EN 12956:2001 2.1 L��ime nominal� Nu este standardizat�, îns�

aceasta trebuie s� fie men�ionat�

2.2 Suprafa�� Nu este standardizat�, îns� aceasta trebuie s� fie men�ionat�

2.3 Abateri dimensionale Abaterea admis� în raport cu valorile declarate nu trebuie s� dep��easc� ± 3 %, în cazul suprafe�ei ruloului �i, respectiv, ± 1,5 %, în cazul l��imii nominale sau l��imii utile.

3. Liniaritate �i paralelism al marginilor*

Marginile ruloului trebuie s� fie drepte �i paralele pe toat� lungimea, cu urm�toarele toleran�e: - liniaritate: marginile nutrebuie s� se abat� de la liniadreapt� cu mai mult de 1 mm,pe o lungime de 1 m;- paralelism: trei m�sur�ri alel��imii nu trebuie s� difere cumai mult de 1 mm.

Liniaritate �i paralelism al marginilor

SR EN 12956:2001

4. Lavabilitate* În condi�iile de încercare stabilite pentru fiecare nivel de lavabilitate, înSR EN 12956:2001, un tapet nu trebuie s� prezinte o degradare sau o schimbare de aspect, susceptibil� s�


26

modifice înf��i�area de tapet, în raport cu epruveta martor. Nivelurile �i simbolurile lavabilit��ii sunt indicate în SR EN 235:2003.

5. Rezisten�� a culorilor la lumin�*

6 Nivelurile �i simbolurile rezisten�ei culorilor la lumin� sunt indicate în SR EN 259-1:2002.

Indicele de rezisten�� a culorilor la lumin� determinat la o umiditaterelativ� de la60 % pân� la70 % �i otemperatur�maxim� apanouluinegru de45 oC.

SR EN ISO 105-B02:2003

C. Cerin�e referitoare la produsul pus în oper�1. Aderen�a S� reziste (s� nu se sfâ�ie) la


0,3


exprimat� în N

mm2

Rezisten�a la desprindere, exprimat� în

N mm l��ime

fâ�ie de tapet

SR EN 1373:2002

0,03 SR EN 1372:2002

2. Aspect Suprafa�a tapetat� nu trebuie s� prezinte încre�ituri, pungi de aer sau adeziv. Nu trebuie s� r�mân� spa�ii neacoperite. Nu trebuie s� r�mân� zone inestetice în zonele de racordare cu alte elemente de construc�ie (conducte, pervazuri). Nuan�ele culorilor trebuie s� fie unitare, iar motivele decorative trebuie s� aib� continuitate pe întreaga suprafa�� a tapetului.

Aspect Vizual

*Cerin�e/caracteristici stabilite în SR EN 259-1:2002.

27

5.2 Cerin�e, criterii �i niveluri de performan�� pentru profilul ap�r�tor muchie de treapt�

Cerin�ele, criteriile �i nivelurile de performan�� pentru profilul ap�r�tor muchie de treapt� sunt prezentate în tabelul 5.

Tabelul 5 – Cerin�e, criterii �i niveluri de performan�� pentru profilul ap�r�tor muchie de treapt�

Nr. crt.




Referen�ial pentru metoda de

evaluare a caracteristicii

produsului A. Cerin�e esen�iale conform Legii 10/1995, privind calitatea în construc�ii

1. Rezisten�� mecanic� �istabilitate

Produsele nu influen�eaz� rezisten�a mecanic� �i stabilitatea construc�iilor pe care se aplic�

2. Securitatea la incendiu 2.1 Reac�ie la foc Profilul nu trebuie s�

modifice semnificativ performan�a la foc a suportului pe care s-a aplicat. În func�ie de rezultatele ob�inute dup� încerc�rile de laborator, se stabilesc domeniile de utilizare ale produselor.

Parametri conform SR EN 13501-1+A1:2010

SR EN 13501-1+A1:2010

3. Igien�, s�n�tate �i mediu Nu sunt prev�zute anumite niveluri. Materialele utilizate în profil nu trebuie s� emane noxe, nu trebuie s� fie radioactive, nu trebuie s� reprezinte medii propice dezvolt�rii ciupercilor, mucegaiurilor, parazi�ilor, trebuie s� fie antistatice.

- -

4. Siguran�� în exploatare 4.1 Comportare

antiderapant� (unghi de alunecare)

> 19 oUnghi de alunecare,

exprimat în o

Conform regle-ment�rilor tehnice

în domeniu 5. Protec�ie împotriva


nivel. Dac� este cazul, rezultatele m�sur�rilor se utilizeaz� în proiectarea acustic�.


acustic� (�s )

SR EN ISO 354:2004


6.1 Rezisten�� termic� Nu se precizeaz� un anumit nivel. Dac� este cazul,

Rezisten�� termic� (R),

SR EN 12667:2002

28

rezultatele m�sur�rilor se utilizeaz� în calculul termotehnic al elementelor de construc�ii pe care s-a aplicat profilul.

exprimat� în m2 x K/W

B. Alte cerin�e/caracteristici ale profilului ap�r�tor muchie de treapt�1. Rezisten�a la rupere la

trac�iune:Profil din cauciuc EPDMProfil din PVC

minimum 90 MPa minimum 20 MPa

Rezisten�a la rupere la trac�iune ,

exprimat� în MPa

SR EN ISO 527-2:2000

2. Alungire la rupere prin trac�iune Profil din cauciuc EPDM Profil din PVC

minimum 200 % minimum 300 %

Deformarea la rupere la trac�iune,

exprimat� în %

SR EN ISO 527-2:2000

3. Stabilitate dimensional� maximum 0,5 % Varia�ia dimensiunilor ( longitudinal �i transversal),exprimat� caprocent din

dimensiunileini�iale

-

4. Rezisten�� chimic� Nu sunt prev�zute anumite niveluri. În func�ie de rezultatele ob�inute dup� încerc�rile de laborator, se stabilesc domeniile de utilizare ale produselor.

Aspect SR EN ISO 2812-1:2007

C. Cerin�e referitoare la produsul pus în oper�1. Aspect Profilul trebuie s� fie montat

întins pe toat� lungimea treptei, urmând conturul acesteia, f�r� umfl�turi sau goluri sau por�iuni dezlipite.

Aspect Vizual

5.3 Cerin�e, criterii �i niveluri de performan�� pentru profil mân� curent�

Cerin�ele, criteriile �i nivelurile de performan�� pentru profil mân� curent� sunt prezentate în tabelul 6.

Tabelul 6 – Cerin�e, criterii �i niveluri de performan�� pentru profil mân� curent� Nr. crt.







stabilitateProdusele nu influen�eaz� rezisten�a mecanic� �i stabilitatea

construc�iilor pe care se aplic�

29

2. Securitate la incendiu2.1. Reac�ie la foc Nu se precizeaz� un anumit

nivel. În func�ie de rezultatele ob�inute dup� încerc�rile de laborator, se stabilesc domeniile de utilizare ale produselor.

Parametri conform SR EN 13501-

1+A1:2010

SR EN 13501-1+A1:2010

3. Igien�, s�n�tate �i mediu Nu sunt prev�zute anumite niveluri. Materialele utilizate pentru profil nu trebuie s� emane noxe, nu trebuie s� fie radioactive, nu trebuie s� reprezinte medii propice dezvolt�rii ciupercilor, mucegaiurilor, parazi�ilor, trebuie s� fie antistatice.

- -

4. Siguran�� în exploatare 4.1 Alunecare Suprafa�a profilului care vine

în contact cu mâna utilizatorului trebuie s� fie realizat� astfel încât s� nu permit� accidentarea.

Comportare la alunecare

-

5. Protec�ie împotriva zgomotului 5.1 Absorb�ie acustic� Nu se precizeaz� un anumit

nivel. Dac� este cazul, rezultatele m�sur�rilor se utilizeaz� în proiectarea acustic�.


acustic� (�s )

SR EN ISO 354:2004


6.1 Rezisten�� termic� Nu se precizeaz� un anumit nivel.


SR EN 12667:2002

B. Alte cerin�e/caracteristici ale profilului mân� curent�1. Aspect Suprafa�a trebuie s� fie

neted�, semimat�, f�r� bavuri, umfl�turi, fisuri sau muchii rupte. Se admit maximum 3 puncte de asperit��i pe metru, cu dimensiuni maxime de 1 mm diametru �i 0,5 mm în�l�ime

Aspect Vizual

2. Dimensiuni Dimensiuni, exprimate în

mm

SR EN ISO 3126:2005 2.1 profil tip teac�

- perimetrude la 100 mm pân� la 160 mm

2.2 profil tubular - diametru exterior de la 30 mm pân� la 60 mm

3. Rezisten�a la rupere la trac�iune:

minimum 20 MPa Rezisten�a la rupere la

SR EN ISO 527-2:2000

30

trac�iune ,exprimat� în

MPa 4. Alungire la rupere la

trac�iune minimum 200 % Deformarea

la rupere la trac�iune,

exprimat� în %

SR EN ISO 527-2:2000

5. Stabilitate dimensional� S� nu prezinte fisuri, cr�p�turi sau alte modific�ri vizibile ale aspectului.


6. Rezisten�� chimic� Nu sunt prev�zute anumite niveluri. În func�ie de rezultatele ob�inute dup� încerc�rile de laborator, se stabilesc domeniile de utilizare ale produselor.

Aspect SR EN ISO 2812-1:2007

C. Cerin�e referitoare la produsul pus în oper�1. Aspect Profilul trebuie s� fie montat

întins pe toat� lungimea balustradei sau parapetului, urmând conturul acesteia, f�r� umfl�turi sau goluri sau por�iuni dezlipite..

Aspect Vizual

2. Culoare Uniform� �i stabil� la ac�iunea luminii

Culoare Vizual

31

6 EXECUTAREA LUCR�RILOR

6.1 Condi�ii necesare pentru începerea lucr�rilor

6.1.1 Condi�ii necesare pentru începerea lucr�rilor de tapetare

6.1.1.1 Lucr�rile de tapetare trebuie s� fie începute dup� ce au fost complet terminate lucr�rile de finisaj (repara�ii la tencuial�, gleturi, zugr�virea tavanelor, vopsitorii, pardoseli turnate de orice natur� etc.), lucr�rile de montare a tâmpl�riei �i a geamurilor, precum �i lucr�rile de montare a instala�iilor electrice, sanitare �i de înc�lzire, inclusiv verificarea st�rii de func�ionare a acestora.

6.1.1.2 Executarea straturilor de circula�ie �i a pardoselilor de parchet sau polimeri, precum �i executarea straturilor suport uscate la pardoselile de parchet se pot face atât înainte cât �i dup� montarea tapetelor.

6.1.1.3 Temperatura în mediul de lucru trebuie s� fie de minimum + 10 ºC �i de maximum + 35ºC, iar umiditatea relativ� a aerului trebuie s� fie de maximum 60 %, pentru a se asigura o bun� aderen�� a tapetelor la suport �i o lucrabilitate optim� a adezivilor �i a fâ�iilor de tapet în timpul aplic�rii.

NOT� – Anumite produse necesit� condi�ii speciale de aplicare mai restrictive, care sunt indicate în fi�a tehnic� stabilit� de c�tre produc�tor.

6.1.1.4 Este interzis s� se înceap� executarea oric�ror lucr�ri de tapetare înainte ca suportul, în întregime sau succesiv pentru fiecare por�iune, s� fi fost verificat cu aten�ie de c�tre �eful punctului de lucru, din punct de vedere al îndeplinirii condi�iilor de calitate pentru stratul suport (aspect, umiditate, rezisten��).

6.1.1.5 Preg�tirea adezivului se face respectându-se instruc�iunile produc�torului de adeziv, caracteristic fiec�rui tip de tapet cu care se lucreaz�.

6.1.1.6 Lucr�rile de aplicare a tapetelor nu trebuie s� fie realizate niciodat� în condi�ii atmosferice susceptibile de a conduce la fenomenul de condensare, nici pe suport înghe�at sau supraînc�lzit �i nici în condi�ii care ar reduce timpul normal de uscare (ventilare for�at�, expunere solar� direct� etc.).

NOT� – În cazul unui exces constant de umiditate a suportului, acest aspect trebuie s� fie semnalat în scris factorilor responsabili. 6.1.2 Condi�ii necesare pentru începerea lucr�rilor de aplicare a profilului ap�r�tor muchie de treapt�

6.1.2.1 Temperatura aerului din mediul de lucru trebuie s� fie de minimum + 5oC, iar umiditatea relativ� a aerului de maximum 70 %.

6.1.2.2 Condi�iile necesare pentru începerea lucr�rilor de aplicare a profilului ap�r�tor muchie de treapt� sunt cele referitoare la suprafa�a pe care urmeaz� s� se aplice profilul, precizate în paragraful 4.2.

6.1.3 Condi�ii necesare pentru începerea lucr�rilor de aplicare a profilului mân� curent�

32

Figura 13 – Exemplu de preg�tire a tapetului

Dup� t�ierea �i sortarea fâ�iilor de tapet, acestea se a�eaz� pe rând, pe masa de lucru, cu fa�a în jos.

6.2.1.2.2 Adezivii �i, dup� caz, amorsele corespunz�toare se preg�tesc �i se aplic� în conformitate cu recomand�rile produc�torilor.

6.2.1.3 Tehnologie de execu�ie

6.2.1.3.1 Înainte de începerea lucr�rilor de tapetare, în înc�perea respectiv� se traseaz�, la în�l�imea prev�zut� în proiectul de execu�ie, o linie orizontal� de reper pân� la care urmeaz� s� se preg�teasc� pere�ii �i s� se acopere cu tapete; suprafa�a de pe linia de reper pân� la tavan

6.1.3.1 Balustrada sau parapetul, pe care urmeaz� s� se aplice profilul mâna curent� din PVC, trebuie s� se termine la partea superioar� cu o platband� de o�el, cu diferite dimensiuni, în func�ie de modelul de mân� curent� utilizat.

6.1.3.2 Cerin�ele pentru balustrada sau parapetul pe care urmeaz� s� se aplice profilul mân� curent� sunt prezentate în paragraful 4.3.

6.1.3.3 Temperatura aerului din mediul de lucru trebuie s� fie de minimum + 10oC, iar umiditatea relativ� a aerului de maximum 70 %.

6.2 Etape de aplicare a produselor de finisare din materiale polimerice

6.2.1 Etape de aplicare a tapetelor

6.2.1.1 Preg�tirea suprafe�elor pentru tapetare

Înainte de aplicarea tapetelor, se verific� suportul, din punct de vedere al st�rii suprafe�ei, pentru a îndeplini cerin�ele din paragraful 4.1.

6.2.1.2 Preg�tirea tapetelor �i a adezivilor corespunz�tori

6.2.1.2.1 Ruloul de tapet se deruleaz� pe suprafa�a mesei de lucru cu fa�a în sus (figura 13). Se procedeaz� la t�ierea fâ�iilor de tapet, perpendicular pe marginea ruloului, cu ajutorul unui cu�it special; lungimea de t�iere trebuie s� fie egal� cu în�l�imea înc�perii plus 5 cm.

33

�terge cu o lavet� moale, curat� �i uscat�.

Figura 14 – Aplicarea fâ�iilor de tapet

6.2.1.3.6 Fâ�ia de tapet urm�toare se aplic� în acela�i mod ca �i prima, cu marginea vertical� aliniat� perfect la marginea fâ�iei anterioare deja lipit�. Se repet� opera�ia, pân� la finalizarea lucr�rii. În cazul în care col�ul camerei nu este vertical, locul r�mas între linia vertical� de reper �i linia col�ului se completeaz� prin croirea corespunz�toare a ultimei fâ�ii de tapet.

6.2.1.3.7 Aplicarea în dreptul u�ilor a tapetelor cu motive simple trebuie s� se execute în mod similar, conform preciz�rilor anterioare. În cazul tapetelor cu motive decorative, se începe aplicarea fâ�iilor de tapet de o parte �i de alta a u�ilor, continuându-se pe suprafa�a pere�ilor, pân� la întâlnirea fâ�iilor într-un col� mai pu�in luminat al înc�perii.

34

se zugr�ve�te în nuan�a tavanului. In cazul în care se aplic� tapetul pân� la muchia de intersec�ie a tavanului cu pere�ii, trasarea liniei orizontale de reper nu mai este necesar�.

6.2.1.3.2 Se verific�, la col�urile camerelor, verticalitatea muchiilor pere�ilor �i se traseaz�, pe fiecare perete, cu ajutorul firului de plumb( aparat de trasare), linii verticale de reper, pentru lipirea corect� a fâ�iilor de tapet.

6.2.1.3.3 În cazul în care tapetul se aplic� de la linia orizontal� de reper în jos, prima fâ�ie de tapet se lipe�te dup� una din cele dou� linii verticale trasate pe acela�i perete, cu cap�tul potrivit pe linia orizontal�. Odat� col�urile aplicate pe perete, se las� fâ�ia s� coboare spre pardoseal�, u�or, ca s� nu se rup�, verificându-se permanent verticalitatea cu ajutorul reperului vertical trasat pe perete.

6.2.1.3.4 În cazul în care tapetul se aplic� de la muchia de intersec�ie a tavanului cu pere�ii, fâ�iile se monteaz� cu 2 - 3 cm mai sus de muchia tavanului; surplusul men�ionat nu se lipe�te de tavan, urmând s� fie îndep�rtat prin t�iere, dup� uscarea adezivului.

6.2.1.3.5 La aplicarea fâ�iilor (figura 14), în ambele cazuri men�ionate mai sus, trebuie s� se aib� în vedere p�strarea sensului de derulare al ruloului de tapet. Dup� aplicare �i întindere, fâ�ia de tapet se neteze�te u�or, începând de sus în jos �i de la mijloc spre margini, urm�rindu-se eliminarea bulelor de aer �i a încre�iturilor. Excesul de adeziv de pe marginea fâ�iei se

6.2.1.3.8 În jurul str�pungerilor prin suprafa�a tapetat� (�evi de radiatoare, doze electrice, etc.), tapetul se decupeaz� dup� dimensiunile �evilor care îl str�pung sau a golului, astfel încât s� se lipeasc� exact pe conturul �evii sau a golului; decuparea pe m�sura golului trebuie s� se realizeze, dup� caz, înainte sau dup� lipirea tapetului; în cazul golurilor, acestea urmeaz� s� fie mascate de capacele întrerup�toarelor, prizelor etc.

6.2.1.3.9 Dup� aplicarea fâ�iilor de tapet pe pere�ii unei înc�peri, se procedeaz� la ajustarea marginilor de sus �i de jos, prin t�iere. Dac� în unele locuri de pe suprafa�a tapetat� se constat� bule de aer, se procedeaz� la evacuarea cu aten�ie a aerului, evitându-se ruperea tapetului.

6.2.1.3.10 Dup� terminarea lipirii tapetului în întreaga camer� �i a usc�rii adezivului, se aplic� elementele terminale (baghete, benzi decorative etc.), la partea superioar� sau la cea inferioar� a pere�ilor, dup� linia orizontal� de reper.

6.2.1.3.11 Aplicarea tapetelor prelipite se realizeaz� cu mult� u�urin��, dup� trasarea în prealabil a reperelor verticale �i orizontale. Înainte de aplicarea pe suport, se desprinde protec�ia foliei autoadezive de pe dosul tapetului. Bulele de aer se îndep�rteaz� prin netezire cu o perie sau o lavet� uscat�, de la mijloc spre margini. Fâ�iile urm�toare se aplic� cu marginile cap la cap, �inându-se seama de desenul tapetului.

6.2.1.3.12 Tapetele din PVC se pot aplica �i orizontal, în conformitate cu prevederile din fi�a tehnic� a produsului; în acest caz, se elimin� o mare parte din rosturile verticale, montajul putând începe dintr-un cap�t al înc�perii �i derulându-se pe perimetrul acesteia, în func�ie de lungimea rulourilor de tapet.

6.2.1.3.13 În vederea calcul�rii necesarului de material, la num�rul total de fâ�ii în fiecare înc�pere, se adaug� o fâ�ie de siguran�� i un supliment de 15 %, pentru t�ieri �i racord�ri.

6.2.1.3.14 Dispozitivele, uneltele �i materialele auxiliare necesare la executarea lucr�rilor de tapetare sunt men�ionate în anexa 2.

6.2.2 Etape de aplicare a profilului ap�r�tor muchie de treapt�

6.2.2.1 Preg�tirea suportului pentru aplicarea profilului ap�r�tor muchie de treapt�

Înainte de aplicarea profilului ap�r�tor muchie de treapt�, se verific� suportul din punct de vedere al st�rii suprafe�ei, pentru a îndeplini cerin�ele prev�zute în paragraful 4.2.

6.2.2.2 Preg�tirea profilului �i a adezivilor corespunz�tori

6.2.2.2.1 Pentru preg�tirea profilului, se m�soar� exact lungimea treptei sc�rii, pentru sc�rile f�r� vang �i lungimea treptei însumat� cu l��imea ei, pentru sc�rile cu vang.

6.2.2.2.2 Profilul se taie la lungimea astfel m�surat�, cu ajutorul unui cu�it cu lama de o�el bine ascu�it�. Buc��ile de profil t�iate la lungimea necesar� se a�eaz� în pozi�ie întins�, în înc�pere, pân� la utilizare.

6.2.2.2.3 Pentru sc�rile cu vang, se m�soar� �i se traseaz� cu creionul pe profil locul corespunz�tor îndoiturii de col� �i se decupeaz� o por�iune în unghi de 90º, cu ajutorul unui dispozitiv corespunz�tor, conform desenului din figura 16.

35

Figura 16 – Decuparea unghiului de la profilul aplicat la sc�rile cu vang

6.2.2.2.4 Pentru decupare, se introduce profilul în fant� �i, cu ajutorul unui cu�it cu lam� ascu�it�, se decupeaz� por�iunea în unghi de 90º, pentru a permite conformarea profilului pe col�ul treptei. Dup� croire, profilele se �terg de praf cu o lavet� uscat� �i, dac� este cazul, se degreseaz�.

6.2.2.2.5 Dac� suprafa�a treptei urmeaz� s� fie acoperit� cu covor PVC, acesta se croie�te la dimensiuni cu 4,5 cm mai mici decât lungimea �i l��imea treptei, la sc�rile cu vang, �i cu 4,5 cm mai îngust decât l��imea acesteia, la sc�rile f�r� vang. Se impune ca treptele s� aib� dimensiuni egale, pentru a se putea croi covorul în serie.

6.2.2.2.6 Adezivii corespunz�tori se preg�tesc conform instruc�iunilor produc�torului, indicate în fi�a tehnic� a fiec�rui produs.

6.2.2.3 Tehnologie de execu�ie

6.2.2.3.1 Punerea în oper� a profilului ap�r�tor muchie de treapt� din PVC aplicat prin lipire pe suport se realizeaz� astfel:

a) Se aplic� adezivul cu un �paclu, atât pe suprafa�a profilului, cât �i pe por�iunea dinsuprafa�a treptei pe care urmeaz� s� se aplice profilul. Adezivul de pe profil �i treapta

36

corespunz�toare lui se las� s� se usuce separat, având grij� s� nu ating� între ele sau de alt material sau s� se acopere de praf. Timpul de uscare depinde de temperatura la care se efectueaz� aplicarea.Astfel, la temperaturi de peste + 30 ºC, timpul de uscare este de aproximativ 30 min, în timp ce la + 15 ºC poate s� ajung� pân� la 1 or�. Adezivul se consider� uscat atunci când la aplicarea degetului pe stratul de adeziv, acesta nu mai este murd�rit, îns� se mai simte o oarecare aderen��.

b) Dup� uscarea adezivului, se începe lipirea, respectiv asamblarea, pornind dinspre vangspre perete �i ap�sând foarte bine cu mâna, astfel încât col�ul s� se realizeze prinunirea celor dou� laturi ale unghiului decupat cu ajutorul vinclului.

c) Apoi, se preseaz� manual, prin �tergere ap�sat� cu o lavet� uscat� suprafa�a profilului�i se bate cu ciocanul atât por�iunea de profil care urmeaz� s� se introduc� sub covor,cât �i col�ul. Dup� lipire, se cur��, cu o lavet� înmuiat� în diluant specific, eventualelepete de adeziv c�zute pe profil.

d) În cazul în care suprafa�a treptei se finiseaz� cu un covor PVC, adezivul se aplic� cu�paclul pe covor, pe por�iunea de treapt� �i por�iunea de profil PVC care urmeaz� s�intre sub covor. Se las� s� se usuce separat suprafe�ele respective, apoi se pun încontact, pornind dinspre vang �i dinspre profil spre perete �i contratreapt�. Se preseaz�prin �tergere ap�sat�, cu o lavet� uscat�, a întregii suprafe�e a covorului care s-a lipit.Aspectul final al lucr�rii este prezentat în figura 17.

Figura 17 – Aspectul final al lucr�rii de finisare a unei sc�ri

6.2.2.3.2 Punerea în oper� a profilului ap�r�tor muchie de treapt� antiderapant, profilat, se realizeaz� prin încastrarea (încorporarea) acestuia în treapt� sau în pardoseala treptei, a�ezându-se în cofrajul executat în acest scop (figura 18). Dac� este prev�zut� polizarea ulterioar� a treptei sau a pardoselii respective, trebuie s� se aib� grij� la alegerea unei pietre de polizor corespunz�toare.

37

Profil ap�r�tor muchie de treapt� încastrat

Treapt�

Figura 18 – Încastrarea profilului în treapt� sau în pardoseala treptei

6.2.2.3.3 Punerea în oper� a profilului ap�r�tor muchie de treapt� antiderapant, care poate fi înlocuit (flotant), este precedat� de executarea uneia sau mai multor caneluri (�an�uri), conform proiectului de execu�ie, pe suprafa�a treptei, de dimensiuni adaptate formei profilului. Se aplic� un adeziv de fixare adaptat suportului �i materialului profilului, adeziv care trebuie s� fie introdus prin ap�sare în interiorul canelurii, pe toat� lungimea acesteia. Dup� aplicare, se �terge excesul de adeziv cu o lavet� moale, uscat� �i curat�.

6.2.2.3.4 Punerea în oper� a profilului ap�r�tor muchie de treapt�, compus dintr-un profil de baz� din aluminiu �i o inser�ie din PVC antiderapant, se efectueaz� prin fixarea p�r�ii perforate a profilului de baz� din aluminiu pe suprafa�a treptei, înainte de realizarea finisajului (mozaic, pl�ci ceramice etc.), conform proiectului de execu�ie. Selectarea profilului se efectueaz� în func�ie de grosimea pl�cilor de pardoseal� a treptei. Se pozeaz� pl�cile de pardoseal�, dup� care se procedeaz� la montarea prin presare a inser�iei din PVC, în partea proeminent� prev�zut� cu caneluri a profilului de baz� din aluminiu.

6.2.2.3.5 Punerea în oper� a profilului ap�r�tor muchie de treapt�, compus dintr-un profil de aluminiu eloxat cu inser�ie antiderapant�, trebuie s� fie precedat� de opera�ia de egalizare �i despr�fuire a suprafe�ei treptei; se înl�tur� folia protectoare de la partea superioar�, iar cea de la partea inferioar� se dezlipe�te u�or. Se pozeaz� profilul ap�r�tor muchie de treapt� �i se preseaz� pe partea frontal� a acestuia. Se îndep�rteaz� folia protectoare de la partea inferioar� �i se apas� puternic, în mod egal, cele dou� p�r�i.

6.2.2.3.6 Punerea în oper� a profilului ap�r�tor muchie treapt� universal se efectueaz� prin fixarea mecanic� a profilului de baz� din aluminiu, cu ajutorul elementelor de fixare introduse în perfora�iile special practicate în acest scop. Apoi se îndep�rteaz� folia protectoare a inser�iei, se introduce aceasta în spa�iul destinat �i se apas� puternic, pentru realizarea aderen�ei la profilul de baz� din aluminiu.

6.2.2.3.7 Scara se poate da în exploatare la 30 min dup� terminarea montajului.

6.2.2.3.8 Dispozitivele, uneltele �i materialele auxiliare necesare execut�rii lucr�rii sunt cele prev�zute în anexa nr. 3.

6.2.3 Etape de aplicare a profilului mân� curent�

6.2.3.1 Preg�tirea suportului pentru aplicarea profilului

Înainte de aplicarea profilului mân� curent�, se verific� suportul, din punct de vedere al st�rii

38

suprafe�ei, pentru a îndeplini cerin�ele prev�zute în paragraful 4.3.

6.2.3.2 Preg�tirea profilului �i a accesoriilor

6.2.3.2.1 Colacul de profil mân� curent� tip teac� se transport� pe platforma superioar� a sc�rii pentru a fi plastifiat prin înc�lzire. Opera�ia de plastifiere se poate realiza cu aparatul cu man�on de aer cald sau cu un alt aparat similar. Dup� atingerea temperaturii de regim a aerului cald debitat de suflanta aparatului (aproximativ 7 min), profilul se poate plastifia continuu la trecerea prin man�onul aparatului.

6.2.3.2.2 Profilul mân� curent� tip tubular se debiteaz� la dimensiunile necesare pentru a fi montat, conform proiectului de execu�ie.

6.2.3.2.3 Dup� debitare, profilele se �terg de praf cu o lavet� uscat� �i, dac� este cazul, se degreseaz�.

6.2.3.2.4 Montarea profilului mân� curent� trebuie s� fie ultima opera�ie care se execut� la casa sc�rii, adic�, dup� terminarea tuturor lucr�rilor de finisaj.

6.2.3.3 Tehnologie de execu�ie pentru montarea profilului tip teac�

6.2.3.3.1 Se recomand� ca echipa care monteaz� profilul mân� curent� tip teac� s� fie compus� dintr-un muncitor calificat �i doi muncitori necalifica�i.

6.2.3.3.2 Se poate începe montarea din momentul în care profilul este plastifiat. Muncitorul calificat �i primul muncitor necalificat încep montarea la partea superioar� a balustradei, introducând una din aripile profilului sub platband�, pe o por�iune de 50 – 60 cm.

6.2.3.3.3 Se introduce un levier între platband� �i cealalt� arip� a profilului, for�ând-o s� intre sub platband� �i presând-o cu mâna pentru a o aduce la forma ini�ial�. În timpul pres�rii, se exercit� �i o ac�iune de împingere a profilului spre partea montat� deja, pentru a se reduce la minimum întinderea longitudinal� care, la r�cire, amplific� tensiunile interne din profil.

6.2.3.3.4 Se procedeaz� astfel, în continuare, pân� se ajunge la prima curb�. În acest timp, cel de-al doilea muncitor necalificat controleaz� por�iunile de profil montate. În zonele în care profilul prezint� ondula�ii ale aripilor sau nu este suficient de strâns pe platband�, se bandajeaz� por�iunea respectiv� cu o ching� textil� de 2 – 3 cm l��ime.

6.2.3.3.5 La por�iunile curbe ale platbandei se introduce întâi aripa profilului pe muchia interioar� a platbandei �i dup� aceea, �inând fix profilul pe cele dou� por�iuni din imediata apropiere, de o parte �i de alta a curbei, se aduce cu levierul �i cealalt� arip�, sub muchia exterioar� a platbandei. Toat� por�iunea curb� se bandajeaz� cu o ching� textil�, a�a cum s-a ar�tat mai sus �i se men�ine bandajat� pân� la r�cire.

6.2.3.3.6 Se continu� montarea profilului pe por�iunile drepte �i curbe ale balustradei, procedând dup� cum s-a ar�tat anterior.

6.2.3.3.7 La înn�direa profilului mân� curent�, cele dou� capete se ridic� la vertical� pe o por�iune de 10 cm, l�sându-se în aceast� pozi�ie pân� când s-a terminat montarea profilului pe întreaga scar� �i, prin urmare, profilul s-a r�cit �i s-a contractat complet. Numai în acest moment se procedeaz� la executarea îmbin�rii. Mai întâi se plastifiaz� cele dou� capete, iar

39

40

apoi acestea se taie unul dup� cel�lalt pentru ca, la rabatarea lor pe platband�, p�suirea s� se fac� astfel încât între ele s� se ob�in� o oarecare presiune.

6.2.3.3.8 La îmbin�rile în unghi, t�ierea ambelor capete ale celor dou� profile se face la înclinarea cerut� de unghiul balustradei, lungimea de t�iere stabilindu-se astfel ca îmbinarea lor s� coincid� exact cu îmbinarea platbandei suport.

6.2.3.3.9 Plastifierea capetelor se efectueaz� în modul urm�tor: se închide man�onul peste platband� timp de 10 min, dup� care se desface man�onul �i se monteaz� profilul a�a cum s-a indicat mai sus, bandajându-se pân� la r�cire, dup� sistemul descris anterior.

6.2.3.3.10 Capetele profilelor se sudeaz� între ele cu ajutorul ciocanului de lipit cu lam� lat� sau cu un alt aparat similar, începând de la partea exterioar� a îmbin�rii �i avansând încet spre partea opus�. Se consider� c� sudura a fost executat� corect atunci când, în urma trecerii lamei printre capetele profilelor, rezult� un exces de material înmuiat care formeaz� o bavur�. Aceasta se cur�� cu un cu�it, se neteze�te cu hârtie de �lefuire uscat� �i se �lefuie�te cu o lavet� pe care s-a aplicat past� de �lefuit fin�.

6.2.3.3.11 La cap�tul de jos al sc�rii sau în cazul unor întreruperi ale balustradei, pe parcurs, extremitatea liber� a profilului, dup� montarea pe por�iunea curb� a platbandei, se bandajeaz� cu o ching� textil�. Capetele r�mân bandajate pân� la terminarea complet� a lucr�rii.

6.2.3.3.12 Dup� terminarea opera�iei de montaj, se desfac bandajele de ching� �i, în cazul în care profilul nu este bine a�ezat pe platband�, se procedeaz� la remediere, prin repetarea opera�iei.

6.2.3.3.13 Dup� montare, profilul mân� curent� se spal� bine cu o lavet� �i cu ap�. Dup� uscare, se aplic� un strat foarte sub�ire de cear� emulsionat�. Apoi, se lustruie�te profilul cu o lavet� moale �i uscat�.

6.2.3.4 Tehnologie de execu�ie pentru montarea profilului tubular

6.2.3.4.1 Montarea profilului mân� curent� tip tubular este precedat� de fixarea pe balustrada sau parapetul suport a elementelor metalice de prindere a profilului, în num�rul stabilit prin proiectul de execu�ie.

6.2.3.4.2 Apoi se ia bucata de profil de lungimea corespunz�toare �i se introduce, prin ap�sare, în interiorul elementelor metalice pozate anterior.

6.2.3.4.3 Capetele profilului se protejeaz� cu accesorii (capace) potrivite modelului �i culorii profilului.

6.2.3.4.4 Dispozitivele, uneltele �i materialele auxiliare necesare execut�rii lucr�rii sunt prev�zute în anexa nr. 4.

7 ASIGURAREA CALIT��II LUCR�RILOR

7.1 Elemente generale aplicabile lucr�rilor de finisare interioar� prev�zute în acest ghid

7.1.1 Calitatea lucr�rilor de finisare interioar� descrise de acest ghid este asigurat� prin verificarea tuturor elementelor componente �i anume: suprafa�a suport, produse, opera�ii, mediu de lucru, documente etc. Controlul calit��ii lucr�rilor se efectueaz� în baza prevederilor caietului de sarcini elaborat în cadrul proiectului tehnic.

7.1.2 Controlul lucr�rilor de finisare trebuie s� fie eviden�iat în procesele verbale ale fazelor de lucr�ri �i la terminarea lucr�rilor �i se anexeaz� în Cartea Tehnic� a construc�iei, astfel:

1) controlul/verific�rile pe parcursul lucr�rilor cuprind:

a) calitatea suprafe�ei suport;b) calitatea produselor puse în oper�;c) pozi�ionarea �i fixarea elementelor auxiliare etc.;d) calitatea execu�iei pe faze de lucr�ri �i etape de lucru.

2) rectific�ri:

a) rectific�ri locale, unde este cazul, pe etape de lucru;b) în vederea verific�rii finale sau ca urmare a acesteia se efectueaz� rectific�ri

privind eventualele defec�iuni/deficien�e locale.

3) verificare final�:

a) verificarea de suprafa��, efectuat� vizual;b) verificarea documentelor de calitate (procese verbale) întocmite pe parcursul

lucr�rilor.

7.1.3 Lucr�rile de aplicare a tapetelor, profilelor ap�r�tor muchie de treapt� �i profilelor mân� curent� fiind destinate s� r�mân� vizibile, calitatea acestora, din punct de vedere al aspectului, poate fi verificat� oricând, chiar dup� terminarea întregului obiect �i, în consecin��, nu este necesar s� se încheie un proces-verbal de lucr�ri ascunse.

7.2 Elemente specifice lucr�rilor de finisare prev�zute de acest ghid

Transportul �i depozitarea produselor, precum �i recep�ia acestora �i a lucr�rilor specifice, constituie elemente importante în cadrul domeniului de asigurare a calit��ii. Elementele comune sunt documentele care trebuie s� înso�easc� produsele pe durata transportului, depozit�rii �i în momentul recep�iei acestora �i anume:

a) declara�ia produc�torului/reprezentantului s�u autorizat, de conformitate cu standardulde produs sau cu agrementul tehnic, dup� caz.

b) etichetarea produselor, efectuat� în conformitate cu prevederile specifica�iilor tehnicede produs, aplicabile.

41

42

7.2.1 Transportul �i depozitarea produselor

7.2.1.1 Transportul �i depozitarea tapetelor

7.2.1.1.1 Transportul trebuie s� se realizeze în mijloace de transport acoperite. Este interzis� aruncarea rulourilor în timpul manipul�rii.

7.2.1.1.2 Depozitarea tapetelor trebuie s� se realizeze în magazii închise, protejate împotriva agen�ilor atmosferici, ac�iunii directe a razelor solare �i a umidit��ii. Depozitarea trebuie s� se realizeze în locuri ferite de orice surs� de incendiu. Rulourile de tapet trebuie s� fie depozitate în pozi�ie vertical�, pe un singur rând.

7.2.1.2 Transportul �i depozitarea profilului ap�r�tor muchie de treapt�

7.2.1.2.1 Transportul pachetelor de profile trebuie s� se realizeze cu mijloace de transport acoperite.

7.2.1.2.2 Depozitarea pachetelor de profile trebuie s� se realizeze în stive orizontale de maximum 10 pachete, în înc�peri cu temperatura cuprins� între + 5 ºC �i + 30 ºC, la distan�� de minimum 1,5 m fa�� de orice surs� de c�ldur�.

7.2.1.3 Transportul �i depozitarea profilului mân� curent�

7.2.1.3.1 Transportul profilului mân� curent� trebuie s� se realizeze cu mijloace de transport închise (acoperite). Pentru transport, colacii trebuie s� fie a�eza�i orizontal, în stive de maximum 5 colaci.

7.2.1.3.2 Depozitarea profilului mân� curent� trebuie s� se realizeze în stive de maximum 5 colaci, în înc�peri uscate, la temperaturi cuprinse între + 5 ºC �i + 3 5ºC, la distan�� de minimum 1,5 m fa�� de orice surs� de c�ldur�.

7.2.2 Recep�ia lucr�rilor

7.2.2.1 Recep�ia lucr�rilor de tapetare

7.2.2.1.1 La recep�ia lucr�rilor de tapetare, trebuie s� se controleze aspectul general al tapetului aplicat, din punct de vedere al uniformit��ii culorii (toate fâ�iile trebuie s� aib� absolut aceea�i culoare �i nuan��) �i al coresponden�ei acestuia cu proiectul (tapetele aplicate trebuie s� fie identice cu modelele indicate sau cu mostrele convenite între executant �i beneficiar), al verticalit��ii fâ�iilor, al execu�iei îngrijite a rosturilor �i al aderen�ei fâ�iilor de tapet pe suport.

7.2.2.1.2 Lipirea tapetelor trebuie s� fie realizat� uniform pe întreaga suprafa�� a fiec�rei fâ�ii în perete, f�r� s� existe por�iuni neaderente, umfl�turi (pungi de aer), cute sau neregularit��i specifice, cauzate de preg�tirea necorespunz�toare a stratului suport.

7.2.2.1.3 Fâ�iile de tapet trebuie s� fie dispuse vertical, verificarea efectuându-se cu dispozitivul de verificare a verticalit��ii �i neadmi�ându-se nici un fel de abatere de la verticalitate.

a) profilul s� fie aplicat întins pe toat� lungimea treptei, urm�rind conturul acesteia, f�r�umfl�turi sau goluri;

b) la col�ul treptei, laturile profilului care îmbrac� col�ul s� fie unite între ele, cu un rostsub 0,5 mm, care s� formeze un unghi de aproximativ 45º cu laturile treptei;

c) nu se admit rosturi mai mari de 2 mm, nici între covor �i perete sau contratreapt�, niciîntre covor �i profil �i nu se admite s� se dep��easc� suprafa�a treptei, suprapunându-sepe contratreapt� sau pe peretele vertical;

d) nu se admit por�iuni de profil dezlipite.

7.2.2.3 Recep�ia lucr�rilor de aplicare a profilului mân� curent�

7.2.2.3.1 Recep�ia profilului trebuie s� aib� în vedere verificarea ambal�rii corespunz�toare a produselor �i apari�ia deterior�rilor în timpul transportului �i depozit�rii.

7.2.2.3.2 La recep�ie se verific� �i dac�: livrarea profilului s-a realizat în colaci lega�i cu sfoar� în cel pu�in 3 locuri �i sfoara este izolat� de profilul mân� curent� prin buc��i de carton

7.2.2.1.4 În ceea ce prive�te tapetele în relief, acestea trebuie s� fie aplicate cu marginile cap la cap, întrucât datorit� modelelor în relief cu care se fabric�, ele nu se pot monta cu marginile suprapuse.

7.2.2.1.5 Lipirea fâ�iilor cap la cap trebuie s� se realizeze astfel încât linia de demarca�ie s� nu poat� fi observat� decât pân� la cel mult 2 m distan��.

7.2.2.1.6 La suprapunerile de fâ�ii, potrivirea desenului celor dou� fâ�ii vecine trebuie s� fie cât mai exact�; în puncte izolate se poate admite o nepotrivire de maximum 1 mm.

7.2.2.1.7 La muchiile întrânde sau ie�inde ale pere�ilor înc�perii, rosturile verticale dintre fâ�ii trebuie s� fie realizate la 10 – 15 cm de muchia respectiv�.

7.2.2.1.8 Nu se admit suprafe�e neacoperite, lipituri suplimentare, suprapuneri sup�r�toare ale desenului sau exfolieri pe lâng� pervazuri, întrerup�toare, prize etc.

7.2.2.1.9 La suprapunerea fâ�iilor pe vertical� trebuie s� se respecte regula ca muchia fâ�iei de deasupra s� fie orientat� spre fereastr�, pentru ca s� nu se creeze umbre pe peretele respectiv. Aceast� condi�ie nu se aplic� la pere�ii paraleli cu cei pe care se afl� ferestrele; aici fâ�iile se pot suprapune în orice fel, cu condi�ia s� se respecte pe tot peretele cu acela�i sens de suprapunere.

7.2.2.1.10 Verific�rile care se efectueaz� la terminarea lucr�rii trebuie s� fie cel pu�in câte una la fiecare înc�pere �i cel pu�in câte una la fiecare înc�pere �i cel pu�in una la fiecare 100 m2. La recep�ia preliminar�, trebuie s� fie efectuate direct, de c�tre comisie, acelea�i verific�ri, dar cu o frecven�� de minimum 1/5 din frecven�� precedent�.

7.2.2.2 Recep�ia lucr�rilor de aplicare a profilului ap�r�tor muchie de treapt�

7.2.2.2.1 La recep�ia unei sc�ri pe care s-a aplicat profilul ap�r�tor muchie de treapt�, se verific� dac� au fost respectate urm�toarele condi�ii:

43

a) profilul trebuie s� fie aplicat astfel încât s� nu prezinte devieri de la axul platbandeisuport sau s� aib� jocuri, fie în planul parapetului, fie într-un plan perpendicular peacesta; s� se înscrie perfect în curbele de racordare ale platbandei �i s� nu aib� gâtuirisau ondula�ii. Verificarea se efectueaz� vizual �i plimbând palma de-a lungul profiluluimân� curent�;

b) punctele de îmbinare ale profilului �i sudurile acestuia trebuie s� fie astfel executateîncât s� nu fie vizibile prin schimb�ri de culoare sau form� �i nici s� nu se simt� latrecerea palmei;

c) culoarea profilului pe toat� lungimea lui �i mai ales pe por�iunile curbe �i în regiuneaîmbin�rilor nu trebuie s� fie alterat� prin procesul de plastifiere, iar în cazul îmbin�riiprin sudur�, finisajul trebuie s� fie bine executat.

44

care s� protejeze profilul; marcarea s-a realizat prin aplicarea pe colaci a unei etichete, cu specifica�iile prezentate anterior.

7.2.2.3.3 La recep�ionarea balustradei pe care s-a aplicat profilul mân� curent� trebuie s� se verifice dac� au fost respectate urm�toarele condi�ii:

8 ÎNTRE�INEREA LUCR�RILOR DE FINISARE

8.1 Între�inerea tapetelor

8.1.1 Între�inerea tapetelor se efectueaz� prin �tergerea de praf cu perii sau lavete moi, curate �i uscate.

8.1.2 Eventualele pete sau zone înnegrite, în func�ie de natura �i m�rimea lor, se pot cur��a cu o lavet� moale, umezit� cu ap� cald� �i s�pun sau detergen�i. Tapetul nu se las� umed, ci se �terge imediat cu o lavet� moale �i uscat�. La tapetele semilavabile nu trebuie s� se freceinsistent, în acela�i loc.

8.2 Între�inerea profilului ap�r�tor muchie de treapt�

8.2.1 Pentru între�inere, se spal� profilul cu o lavet� cu ap� cald� (de maximum 50 ºC) �i detergent �i se �terge cu o lavet� moale �i uscat�.

8.3 Între�inerea profilului mân� curent�

8.3.1 Între�inerea profilului mân� curent� din PVC trebuie s� fie realizat� prin cur��area sa cu o lavet� moale �i uscat�. Dac� este necesar, se poate utiliza o lavet� moale, înmuiat� în ap� sau într-o solu�ie de detergent în ap�. Petele izolate pot fi cur��ate cu un diluant specific, dar numai cu cârpa bine stoars�. Este interzis� cur��area profilului cu produse petroliere grele sau cu uleiuri vegetale, care îl pot deteriora.

8.3.2 Dup� cur��are, se aplic�, pe suprafa�a profilului, un strat sub�ire de cear� emulsionat�. Ceara se l�s� s� se usuce timp de aproximativ 60 min, dup� care, cu o lavet� moale, curat� �i uscat�, se freac� u�or suprafa�a profilului, pân� la ob�inerea unui luciu uniform.

45

9 M�SURI DE PROTEC�IE A MUNCII �I DE AP�RARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR

9.1 M�suri generale

La executarea lucr�rilor de finisare cu produse din materiale polimerice, trebuie s� fie respectate prevederile privind protec�ia muncii �i ap�rarea împotriva incendiilor conform legisla�iei în vigoare:

a) Ordinul ministrului administra�iei �i internelor nr.163/2007 pentru aprobarea “Normegenerale de ap�rare împotriva incendiilor”, publicat în Monitorul Oficial al României,Partea I, nr.216, din 29 Martie 2007;

b) Legea nr. 319/2006 a securit��ii �i s�n�t��ii în munc�, publicat� în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I nr. 646, din 26 iulie 2006;

c) Hot�rârea Guvernului nr.1425/2006, pentru aprobarea Normelor metodologice deaplicare a prevederilor Legii securit��ii �i s�n�t��ii în munc� nr.319/2006, cumodific�rile �i complet�rile ulterioare, publicat� în Monitorul Oficial al României, nr.882, Partea I, din 30 Octombrie 2006;

d) Ordinul ministrului muncii �i solidarit��ii sociale �i al ministrului san�t��ii �i familieinr. 508/933 din 2002, privind aprobarea Normelor generale de protec�ia muncii, cumodific�rile ulterioare, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 880, Partea I, din06 decembrie 2002.

9.2 M�suri speciale de protec�ie a muncii �i de ap�rare împotriva incendiilor, la aplicarea tapetelor

9.2.1 La executarea lucr�rilor de tapetare se va avea în vedere ca în zona în care se lucreaz� la montarea tapetelor �i a adezivilor corespunz�tori s� fie interzise: fumatul, lucr�rile la care se folose�te focul, înc�lzirea cu flac�r�, cuplarea sau decuplarea circuitelor electrice etc.

9.3 M�suri speciale de protec�ie a muncii �i de ap�rare împotriva incendiilor, la aplicarea profilului ap�r�tor muchie de treapt�

9.3.1 Pentru evitarea pericolului de explozie care poate avea loc datorit� utiliz�rii adezivilor �i a diluan�ilor care pot degaja vapori inflamabili, trebuie s� se ia m�suri care s� asigure:

a) împiedicarea atingerii limitei inferioare de explozie a amestecului de vapori desolven�i cu aer, prin ventila�ie;

b) interdic�ia oric�rei surse de foc (scântei, flac�r� etc.), în întreaga zon� în care se potforma amestecuri explozive;

c) limitarea cantit��ilor de materiale (profil, adeziv, diluant) aduse la locul de munc�, lastrictul necesar desf��ur�rii opera�iei pe un nivel;

d) asigurarea dot�rii cu materiale �i mijloace pentru prim� interven�ie, în caz de incendiuîn mediul de lucru.

9.3.2 Pentru asigurarea condi�iilor de la 9.3.1, trebuie s� se ia urm�toarele m�suri:

a) în perioada de lucru, de la aplicarea adezivului, pân� la lipirea profilului, trebuie s� seasigure o bun� ventila�ie a sc�rilor în care se lucreaz�, pentru eliminarea în exteriorulcl�dirii a vaporilor care se degaj� din stratul de adeziv; în timpul verii, trebuie s� selucreze cu ferestrele deschise, iar u�ile de comunica�ie cu alte spa�ii trebuie s� fie

46

închise; în cazul execut�rii lucr�rilor pe timp de iarn�, ferestrele trebuie s� fie deschise intermitent, f�r� a sc�dea temperatura sub valoarea limit� indicat�.

b) ambalajele cu adeziv �i diluant trebuie s� stea închise, punându-li-se capacul la locdup� fiecare utilizare;

c) în zona în care se lucreaz� la aplicarea profilului sunt interzise: fumatul, lucr�ri careproduc scântei (sudur� electric�, cioc�nire etc), lucr�ri la care se utilizeaz� focul,înc�lzirea �i flac�ra, cuplarea sau decuplarea circuitelor electrice (prize,întrerup�toare), precum �i utilizarea aparatelor electrice de înc�lzire �i a celor care potproduce scântei; de asemenea, este interzis s� se fac� foc în sobe sau în orice altemijloace de înc�lzire cu flac�r� liber�;

d) în afara instructajului obi�nuit, trebuie s� se efectueze zilnic, un instructaj cu to�imuncitorii care lucreaz� în zona în care se execut� lucr�ri cu adezivi �i diluan�i, în casasc�rii �i în alte spa�ii de la nivelurile care au acces la scara respectiv�, prelucrându-seprevederile men�ionate mai sus. Trebuie s� fie instrui�i �i muncitorii altor firme (degaze, electricitate, mont�ri ascensoare etc.), care lucreaz� temporar în zona respectiv�;

e) trebuie s� se instaleze pl�cu�e de avertizare, cu urm�toarele interdic�ii:

FUMATUL STRICT INTERZISNU V� APROPIAI CU FOC DESCHISNU SUDAIPERICOL DE INCENDIU

Pl�cu�ele de avertizare trebuie s� fie instalate astfel: una la intrare în scara respectiv�; câte una la intrarea fiec�rui palier unde se lucreaz� cu adezivii indica�i; câte una la nivelul imediat inferior �i cel imediat superior fa�� de palierul la care se lucreaz�; oriunde se consider� necesar;

f) în imediata apropiere a locului unde se lucreaz�, trebuie s� fie a�ezate sting�toare deincendiu, în num�r suficient, la loc vizibil �i u�or accesibil.

9.3.3 La transportul adezivilor �i diluan�ilor, acestea trebuie s� fie acoperite; muncitorii care le transport� trebuie s� treac� numai prin locuri ferite de foc deschis �i nu trebuie s� fumeze.

9.3.4 Este obligatorie utilizarea de ustensile �i materiale care s� nu produc� electricitate static�.

9.4 M�suri speciale de protec�ie a muncii �i de ap�rare împotriva incendiilor, la aplicarea profilului mân� curent�

9.4.1 Întregul personal al �antierului trebuie s� fie instruit în leg�tur� cu m�surile de securitate a muncii, referitoare la utilizarea aparatelor electrice �i manipul�rii acestora. Acelea�i m�suri trebuie s� fie luate �i la între�inerea balustradei prin �tergere cu produse specifice.

47

Anexa nr.1

REFERIN�E TEHNICE �I LEGISLATIVE

Legisla�ie:

Nr. crt.

Acte legislative Publica�ie

1. Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construc�ii, cu modific�rile ulterioare

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 24 .01.1995

2. Ordinul ministrului administra�iei �i internelor nr.163/2007 pentru aprobarea “Norme generale de ap�rare împotriva incendiilor”

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.216 din 29.03.2007

3. Legea nr. 319/2006 a securit��ii �i s�n�t��ii în munc� Monitorul Oficial al României Partea I nr. 646 din 26.07.2006

4. Hot�rârea Guvernului nr. 1.425/2006, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securit��ii �i s�n�t��ii în munc� nr. 319/2006, cu modific�rile �i complet�rile ulterioare,

Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 882 din 30.10.2006

5 Ordinul ministrului transporturilor, construc�iilor �i turismului �i al ministrului de stat, ministrului administra�iei �i internelor nr. 1822/394 din 2004 pentru aprobarea Regulamentului privind clasificarea �i încadrarea produselor pentru construc�ii pe baza performan�elor de comportare la foc, cu modific�rile �i complet�rile ulterioare


6. Ordinul ministrului muncii �i solidarit��ii sociale �i al ministrului san�t��ii �i familiei nr. 508/933 din 2002, privind aprobarea Normelor generale de protec�ia muncii, cu modific�rile ulterioare


48

Standarde: 1. SR EN 233:2001 Tapete în rulouri. Specifica�ii pentru tapete din hârtie finisat�,

tapete vinilice �i tapete din materiale plastice 2. SR EN 235:2003 Tapete. Vocabular �i simboluri3. SR EN 259-1:2002 Tapete în rulouri. Tapete de utilizare intens�. Partea 1:

Specifica�ii4. SR EN 259-2:2002 Tapete în rulouri. Tapete de utilizare intens�. Partea 2:

Determinarea rezistentei la impact 5. SR EN 266: 1997 Tapete în rulouri. Specifica�ii pentru tapete textile

6. SR EN 478:2002 Profile de policlorur� de vinil neplastifiat� (PVC-U) pentru realizarea ferestrelor �i u�ilor. Caracterizarea aspectului dup� expunere la 150 oC. Metod� de încercare

7. SR EN 1372:2002 Adezivi. Metode de încercare a adezivilor pentru îmbr�c�minte de pardoseal� �i tapet. Încercarea la desprindere

8. SR EN 1373:2002 Adezivi. Metode de încercare a adezivilor pentru îmbr�c�minte de pardoseal� �i tapet. Încercarea la forfecare

9. SR EN 12149:2003 Tapete în rulouri. Determinarea migr�rii metalelor grele �i a altor elemente extractibile, a con�inutului de monomer al clorurii de vinil �i a emisiei de formaldehid�

10. SR EN 12956:2001 Tapete în rulouri. Determinarea dimensiunilor, liniarit��ii, rezisten�ei la sp�lare cu buretele �i a lavabilit��ii

11. SR EN 12667:2002 Performan�a termic� a materialelor �i produselor de construc�ie. Determinarea rezisten�ei termice prin metoda pl�cii calde gardate �i prin metoda cu termofluxmetru. Produse cu rezisten�� termic� mare �i medie

12. SR EN 13501-1+A1:2010 Clasificare la foc a produselor �i elementelor de construc�ie. Partea 1: Clasificare folosind rezultatele încerc�rilor de reac�ie la foc

13. SR EN 15102 +A1:2011 Tapete decorative. Tapete în rulouri �i panouri 14. SR EN ISO 105-B 02:2003 Materiale textile. Încerc�ri de rezisten�� a vopsirilor. Partea

B02: Rezisten�a vopsirilor la lumina artificial�: Lampa cu arc cu xenon

15. SR EN ISO 354:2004 Acustic�. M�surarea absorb�iei acustice în camer� de reverbera�ie

16. SR EN ISO 527-2:2000 Materiale plastice. Determinarea propriet��ilor de trac�iune. Partea 2: Condi�ii de încercare a materialelor plastice pentru injec�ie �i extrudare

17. SR EN ISO 2812-1:2007 Vopsele �i lacuri. Determinarea rezisten�ei la lichide. Partea 1: Metoda prin imersiune în lichide, altele decât apa

18. SR EN ISO 3126:2005 Sisteme de canalizare de material plastic. Componente de material plastic. Determinarea dimensiunilor

19. SR EN ISO 10456:2008 Materiale �i produse pentru construc�ii. Propriet��i higrotermice. Valori tabelare de proiectare �i proceduri pentru determinarea valorilor termice declarate �i de proiectare

20. SR EN ISO 10456:2008/AC:2010

Materiale �i produse pentru construc�ii. Propriet��i higrotermice. Valori tabelare de proiectare �i proceduri pentru determinarea valorilor termice declarate �i de proiectare

21. SR EN ISO 11654:2002 Acustic�. Absorban�i acustici utiliza�i în cl�diri.Evaluarea absorb�iei acustice

22. SR EN ISO 12572:2002 Performan�a higrotermic� a materialelor �i produselor de construc�ie. Determinarea propriet��ilor de transmisie a vaporilor de ap�

49

Anexa nr. 2

Dispozitive, unelte �i materiale auxiliare necesare la executarea lucr�rilor de tapetare

a) foarfec� lung� sau cu�it special;b) perii dreptunghiulare late, cu p�rul scurt �i moale;c) pensule late;d) bidinele;e) aparate de trasare orizontal� �i vertical�;f) metru, teu;g) scar� dubl�;h) �paclu;i) mas� de lucru;j) sfoar�;k) lavet� moale, curat� �i uscat�.

Anexa nr. 3 Dispozitive, unelte �i materiale auxiliare necesare la aplicarea profilului ap�r�tor muchie de treapt�

a) dispozitiv vinclu pentru decuparea profilului în por�iunea corespunz�toare col�uluitreptei;b) cu�it cu lam� de o�el bine ascu�it�;c) �paclu;d) perie cu p�r lung;e) lavet� moale, curat� �i uscat�;f) pensul� de 5 cm;g) ciocan de 500 g.

Anexa nr. 4

Dispozitive, unelte �i materiale auxiliare necesare la aplicarea profilului mân� curent� din PVC

Pentru lucr�ri preg�titoare:

a) dalt� pentru metal �i ciocan de 500 g, pentru înl�turarea resturilor de sudur� de peplatbanda suport;

b) pil� dreptunghiular� obi�nuit�, pentru metale, de 300 mm lungime;c) perie de sârm�, pentru îndep�rtarea ruginei �i a prafului rezultat de la îndep�rtarea

resturilor de sudur�.

Pentru aplicarea profilului mân� curent�:

a) suflant� electric� cu un debit de 0,8 m3/min, având înglobat corpul de înc�lzire dinman�on de 1500 W, pentru metoda de montare cu man�on de aer cald sau cu un alt dispozitivsimilar;b) fier�str�u tip coad� de vulpe, cu din�i fini sau fier�str�u bomfaier;c) cu�it;d) ciocan de sudat cu lam� lat� sau alt dispozitiv similar;e) levier, de aproximativ 300 mm lungime, 2 buc��i;f) m�nu�i;g) ching� textil�, cu l��imea de 2 – 3 cm.

50

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI TURISMULUI

O R D I Npentru aprobarea reglementării tehnice „Cod de proiectare.

Bazele proiectării construcțiilor”, indicativ CR 0—2012*)

În conformitate cu prevederile art. 10 și art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificărileulterioare, ale art. 2 alin. (3) și (4) din Regulamentul privind tipurile de reglementări tehnice și de cheltuieli aferente activității dereglementare în construcții, urbanism, amenajarea teritoriului și habitat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 203/2003, cumodificările și completările ulterioare, și ale Hotărârii Guvernului nr. 1.016/2004 privind măsurile pentru organizarea și realizareaschimbului de informații în domeniul standardelor și reglementărilor tehnice, precum și al regulilor referitoare la serviciile societățiiinformaționale între România și statele membre ale Uniunii Europene, precum și Comisia Europeană, cu modificările ulterioare,

având în vedere Procesul-verbal de avizare nr. 41/2011 al Comitetului Tehnic de Specialitate nr. 4 „Acțiuni asupraconstrucțiilor” și Procesul-verbal de avizare nr. 3/2011 al Comitetului Tehnic de Coordonare Generală,

în temeiul art. 5 pct. II lit. e) și al art. 13 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.631/2009 privind organizarea și funcționareaMinisterului Dezvoltării Regionale și Turismului, cu modificările și completările ulterioare,

ministrul dezvoltării regionale și turismului emite prezentul ordin.

I, Nr. 647 bis/11.IX.2012 51

Art. 1. — Se aprobă reglementarea tehnică „Cod deproiectare. Bazele proiectării construcțiilor”, indicativ CR 0—2012, elaborată de Universitatea Tehnică de ConstrucțiiBucurești, prevăzută în anexa care face parte integrantă dinprezentul ordin.

Art. 2. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I, și intră în vigoare la 30 de zile de la datapublicării.

Art. 3. — La data intrării în vigoare a prezentului ordin,reglementarea tehnică „Cod de proiectare. Bazele proiectăriistructurilor în construcții”, indicativ CR 0—2005, aprobată prinOrdinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului

nr. 2.230/2005, publicat în Monitorul Oficial al României,Partea I, nr. 148 și 148 bis din 16 februarie 2006, cu modificărileulterioare, se abrogă.

�

Reglementarea tehnică aprobată prin prezentul ordin fostadoptată cu respectarea procedurii de notificarenr. RO/247/2012 din 20 iulie 2012, prevăzută de Directiva98/34/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 iunie1998 de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informațiiîn domeniul standardelor și reglementărilor tehnice, publicată înJurnalul Oficial al Comunităților Europene seria L nr. 204 din21 iulie 1998, cu modificările și completările ulterioare.

p. Ministrul dezvoltării regionale și turismului,Marcel Ioan Boloș,

secretar de stat

București, 23 august 2012.Nr. 1.530.

*) Ordinul nr. 1.530/2012 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 din 11 septembrie 2012 și este reprodus și în acest număr bis.

Anex�

COD DE PROIECTARE. BAZELE PROIECT�RII CONSTRUC�IILOR Indicativ CR 0 - 2012

52

Cuprins

0B1. ELEMENTE GENERALE

11B1.1 DOMENIU DE APLICARE 12B1.2 IPOTEZE 13B1.3 DEFINIII �I TERMENI DE SPECIALITATE

41B1.3.1 Termeni pentru proiectare 42B1.3.2 Termeni pentru ac�iuni 43B1.3.3 Termeni pentru propriet��ile/rezisten�ele materialelor 44B1.3.4 Termeni pentru geometria structurii

14B1.4 SIMBOLURI 14B1.5 DOCUMENTE DE REFERIN�

1B2. REGULI/CERIN�E DE BAZ�

15B2.1 REGULI/CERINE DE BAZ� 16B2.2 MANAGEMENTUL SIGURANEI 17B2.3 DURATA DE VIA� PROIECTAT� A STRUCTURII CONSTRUCIEI 18B2.4 DURABILITATEA STRUCTURII CONSTRUCIEI 19B2.5 MANAGEMENTUL CALIT�II

2B3. PRINCIPIILE PROIECT�RII LA ST�RI LIMIT�

20B3.1 ELEMENTE GENERALE 21B3.2 SITUAII DE PROIECTARE 22B3.3 ST�RI LIMIT� ULTIME 23B3.4 ST�RI LIMIT� DE SERVICIU 24B3.5 PROIECTAREA LA ST�RI LIMIT�

3B4. VARIABILE DE BAZ�

25B4.1 ACIUNI45B4.1.1 Clasificarea ac�iunilor 46B4.1.2 Valori caracteristice ale ac�iunilor 47B4.1.3 Alte valori reprezentative ale ac�iunilor variabile 48B4.1.4 Reprezentarea ac�iunilor pentru structurile sensibile la oboseal� 49B4.1.5 Reprezentarea ac�iunilor dinamice 50B4.1.6 Ac�iuni geotehnice 51B4.1.7 Influen�a mediului

26B4.2 PROPRIET�ILE/REZISTENELE MATERIALELOR 27B4.3 GEOMETRIA STRUCTURII

4B5. MODELAREA STRUCTURAL�

5B6. PROIECTAREA PRIN METODA COEFICIEN�ILOR PAR�IALI DE SIGURAN��

28B6.1 ELEMENTE GENERALE 29B6.2 LIMIT�RI 30B6.3 VALORI DE PROIECTARE

52B6.3.1 Valori de proiectare ale ac�iunilor 53B6.3.2 Valori de proiectare ale efectelor ac�iunilor 54B6.3.3 Valori de proiectare ale propriet��ilor/rezisten�elor materialelor 55B6.3.4 Valori de proiectare pentru rezisten�ele elementelor structurale 56B6.3.5 Valori de proiectare pentru datele geometrice

31B6.4 ST�RI LIMIT� ULTIME 57B6.4.1 Elemente generale 58B6.4.2 Verificarea rezisten�ei structurii �i a echilibrului static 6.4.3 Combinarea sau gruparea (efectelor) ac�iunilor 60B6.4.4 Coeficien�i par�iali de siguran�� pentru ac�iuni �i combinarea efectelor ac�iunilor 61B6.4.5 Coeficien�i par�iali de siguran�� pentru materiale

53

32B6.5 ST�RI LIMIT� DE SERVICIU 62B6.5.1 Verific�ri 63B6.5.2 Criterii de serviciu 64B6.5.3 Combinarea (efectelor) ac�iunilor 65B6.5.4 Coeficien�i par�iali (de siguran��) pentru materiale

6B7. COMBINAREA EFECTELOR AC�IUNILOR PENTRU PROIECTAREA STRUCTURILOR DECONSTRUC�II

33B7.1 COMBINAREA (EFECTELOR) ACIUNILOR 66B7.1.1 Elemente generale

34B7.2 ST�RI LIMIT� ULTIME 67B7.2.1 Valori de proiectare ale (efectelor) ac�iunilor pentru situa�iile de proiectare persistent� �i tranzitorie 68B7.2.2 Valori de proiectare ale (efectelor) ac�iunilor pentru situa�iile de proiectare accidentale �i seismice

35B7.3 ST�RI LIMIT� DE SERVICIU 69B7.3.1 Coeficien�i par�iali de siguran�� pentru ac�iuni 70B7.3.2 Criterii de serviciu

7BANEXA A1. CLASIFICAREA CONSTRUC�IILOR ÎN CLASE DE IMPORTAN��-EXPUNERE

9BANEXA A2 (informativ�). BAZE PROBABILISTICE PENTRU ANALIZELE DE SIGURAN�� I PROIECTAREA CU COEFICIEN�I PAR�IALI DE SIGURAN��

37BA2.1 OBIECT 38BA2.2 METODE DE EVALUARE A SIGURANEI 39BA2.3 COEFICIENI PARIALI DE SIGURAN� 40BA2.4 FACTORII DE COMBINARE/GRUPARE A (EFECTELOR) ACIUNILOR �0

10BANEXA A3 (informativ�). PROIECTARE ASISTAT� DE ÎNCERC�RI

54

0B1. ELEMENTE GENERALE

11B1.1 Domeniu de aplicare

Codul cuprinde principii, reguli de aplicare �i date de baz� armonizate cu standardul SR EN 1990, necesare pentru proiectarea �i verificarea structurilor de construc�ii, elementelor structurale �i ale tuturor elementelor de construc�ii, instala�ii �i echipamente pentru care exist� cerin�e normative de rezisten��, stabilitate �i durabilitate.

Codul se aplic� pentru proiectarea �i verificarea cl�dirilor �i construc�iilor inginere�ti noi sau a celor existente, în vederea reabilit�rii sau schimb�rii func�iunii acestora.

Prevederile codului nu se aplic� la proiectarea centralelor nuclearo-electrice, barajelor �i podurilor.

Prevederile codului se adreseaz� investitorilor, proiectan�ilor, executan�ilor, precum �i organismelor de verificare �i control (verificarea �i/sau expertizarea proiectelor, verificarea, controlul �i/sau expertizarea lucr�rilor de construc�ii, dup� caz).

12B1.2 Ipoteze

Ipotezele generale care stau la baza prevederilor codului sunt: - alegerea sistemului structural �i proiectarea structurii de rezisten�� sunt f�cute de

personal calificat �i cu experien��;- execu�ia lucr�rilor de construc�ii este efectuat� de personal având experien�a �i

cuno�tin�ele corespunz�toare;- materialele de construc�ie �i produsele utilizate respect� specifica�iile de material �i

produs conform legisla�iei în vigoare;- structura construc�iei este adecvat între�inut� în exploatare;- structura construc�iei este utilizat� în acord cu ipotezele de proiectare.

13B1.3 Defini�ii �i termeni de specialitate

41B1.3.1 Termeni pentru proiectare

- Criterii de proiectare: formul�ri cantitative care descriu condi�iile care trebuieîndeplinite în diferite st�ri limit�;

- Situa�ii de proiectare: set de condi�ii fizice reprezentând situa�iile reale care au locîntr-un interval de timp considerat, pentru care proiectarea asigur� c� st�rile limit�relevante nu sunt dep��ite;

- Situa�ie tranzitorie de proiectare: situa�ie de proiectare care este relevant� pe odurat� de timp mai scurt� decât durata de via�� proiectat� �i care are o probabilitatemare de a se produce;

- Situa�ie persistent� (permanent�) de proiectare: situa�ie de proiectare care esterelevant� pe un interval de timp de acela�i ordin cu durata vie�ii structurii (condi�ianormal� de proiectare);

- Situa�ie accidental� de proiectare: situa�ie de proiectare care implic� condi�ii deexpunere excep�ional� a structurii la foc, explozii, impact, cedare local�;

- Situa�ie de proiectare seismic�: situa�ie de proiectare excep�ional� care implic�expunerea structurii la un eveniment seismic;

- Proiectare la incendiu: situa�ie de proiectare pentru realizarea performan�einecesare în caz de incendiu;

55

- Durata de via�� proiectat�: durat� de timp considerat� pentru care structuraconstruc�iei sau parte a acesteia trebuie utilizat� f�r� repara�ii majore în condi�iinormale de intre�inere/mentenan��;

- Hazard: un eveniment neuzual �i sever provenind din mediul natural, o rezisten��insuficient� sau abateri dimensionale excesive;

- Stare limit�: stare dincolo de care structura nu mai îndepline�te criteriile de proiectare;- Stare limit� ultim�: stare asociat� cu ruperea elementelor structurale �i alte forme

de cedare structural�, care pot pune în pericol siguran�a vie�ii oamenilor;- Stare limit� de serviciu (de exploatare): stare dincolo de care cerin�ele de serviciu

specificate pentru structura construc�iei �i elementele sale structurale nu mai suntîndeplinite. În cazul în care consecin�ele ac�iunilor ce au provocat dep��ireacerin�elor de serviciu r�mân �i dup� ce ac�iunile respective au fost îndep�rtate, starealimit� de serviciu este denumit� ireversibil�; în caz contrar este denumit� stare limit�de serviciu reversibil�;

- Variabil� de baz�: variabil� reprezentând m�rimi fizice ce caracterizeaz� ac�iunile,geometria �i propriet��ile materialelor, inclusiv propriet��ile terenului;

- Valoare nominal�: valoare stabilit� pe baze nestatistice;- Repara�ie: refacerea oric�rei p�r�i degradate sau avariate a construc�iei cu scopul

de a ob�ine acela�i nivel de rezisten��, rigiditate �i/sau ductilitate, cu cel anteriordegrad�rii;

- Consolidare: refacerea oric�rei p�r�i a construc�iei (a unor elemente sau ansamblu deelemente) în scopul ob�inerii unei capacit��i structurale sporite, de exemplu,capacitate de rezisten�� superioar�, rigiditate mai mare, ductilitate ridicat�.

42B1.3.2 Termeni pentru ac�iuni

1.3.2.1 Ac�iuni (F)

Ac�iunile asupra construc�iilor se pot exprima prin: a) For�e/înc�rc�ri aplicate asupra structurii construc�iei (ac�iuni directe);b) Accelera�ii provocate de cutremure sau alte surse (ac�iuni indirecte);c) Deforma�ii impuse cauzate de varia�ii de temperatur�, umiditate, tas�ri diferen�iate

sau provocate de cutremure (ac�iuni indirecte).

1.3.2.2 Efect al ac�iunii (E)

Efectul ac�iunii/ac�iunilor pe structur� se poate exprima în termeni de efort sec�ional �i/sau efort unitar în elementele structurale, precum �i în termeni de deplasare �i/sau rotire pentru elementele structurale �i structur� în ansamblu.

1.3.2.3 Ac�iune permanent� (G)

Ac�iune pentru care varia�ia în timp a parametrilor care caracterizeaz� ac�iunea este nul� sau neglijabil�.

1.3.2.4 Ac�iune variabil� (Q) Ac�iune pentru care varia�ia în timp a parametrilor care caracterizeaz� ac�iunea nu este nici monoton�, nici neglijabil�.

1.3.2.5 Ac�iune accidental� (A)

Ac�iune de durat� scurt� dar de intensitate semnificativ�, pentru care exist� o probabilitate redus� de a se exercita asupra structurii în timpul duratei sale de via�� proiectate.

56

De exemplu, impactul �i z�pada (doar în cazul aglomer�rilor excep�ionale de z�pad� pe acoperi�) sunt ac�iuni accidentale iar vântul este ac�iune variabil�.

1.3.2.6 Ac�iune seismic� (AE)

Ac�iune asupra structurii datorat� mi�c�rii terenului provocate de cutremure.

1.3.2.7 Ac�iune geotehnic�

Ac�iune transmis� structurii de c�tre teren, umplutura de p�mânt �i apa subteran�.

1.3.2.8 Ac�iune fix� �i ac�iune liber�

Ac�iune care are distribu�ia �i pozi�ia fixe pe structur�. Ac�iunea liber� poate avea diverse distribu�ii �i pozi�ii pe structur�.

1.3.2.9 Ac�iune static�

Ac�iune care nu provoac� for�e de iner�ie pe structur� �i în elementele sale componente.

1.3.2.10 Ac�iune dinamic�

Ac�iune care provoac� for�e de iner�ie semnificative pe structur� �i în elementele sale componente.

1.3.2.11 Ac�iunea cvasistatic�

Ac�iune dinamic� reprezentat� printr-o ac�iune static� echivalent�.

1.3.2.12 Valoare caracteristic� a unei ac�iuni (Fk)

Valoarea caracteristic� a unei ac�iuni (Fk) reprezint� principala valoare reprezentativ� a ac�iunii. Valoarea caracteristic� a unei ac�iuni corespunde unei probabilit��i mici de dep��ire a ac�iunii în sensul defavorabil pentru siguran�a structurii în timpul unui interval de timp de referin��. Valoarea caracteristic� se determin� ca fractil al reparti�iei statistice a ac�iunii.

1.3.2.13 Valoare de proiectare a unei ac�iuni (Fd) Valoare ob�inut� prin multiplicarea valorii caracteristice Fk cu un coeficient par�ial de siguran��, �f care ia în considera�ie incertitudinile nealeatoare, cu caracter defavorabil asupra siguran�ei structurale, care caracterizeaz� ac�iunea.

1.3.2.14 Valoare cvasipermanent� a unei ac�iuni variabile (�2Qk) Valoare determinat�, astfel încât durata total� în care aceasta este dep��it� reprezint� un procent ridicat din durata de via�� proiectat� a structurii. Valoare exprimat� ca o frac�iune din valoarea caracteristic� a ac�iunii utilizând factorul �2 � 1.

1.3.2.15 Valoarea frecvent� a unei ac�iuni variabile (�1Qk) Valoare determinat� în mod ideal pe baze statistice astfel încât pe durata de via�� a structurii aceast� valoare a ac�iunii se întâlne�te frecvent; se exprim� ca o frac�iune din valoarea caracteristic� a ac�iunii utilizând factorul �1 � 1.

1.3.2.16 Valoarea de combinare/grupare a unei ac�iuni variabile (�0Qk)

Valoare determinat� în mod ideal pe baze statistice, astfel încât probabilitatea de dep��ire a

57

efectelor provocate de combina�ia (gruparea) de înc�rc�ri din care face parte este aproximativ aceea�i cu probabilitatea de dep��ire a valorii sale caracteristice; se exprim� ca o frac�iune din valoarea caracteristic� a ac�iunii utilizând factorul �0 � 1.

43B1.3.3 Termeni pentru propriet��ile/rezisten�ele materialelor

1.3.3.1 Valoare caracteristic� a unei propriet��i mecanice/rezisten�e (Xk sau Rk)

Valoarea caracteristic� a unei propriet��i mecanice/rezisten�e a materialului structural corespunde unei probabilit��i mici de nedep��ire a valorii propriet��ii mecanice/rezisten�ei. Valoarea caracteristic� se determin� ca fractil inferior al reparti�iei statistice a propriet��ii mecanice/rezisten�ei materialului. În lipsa datelor statistice poate fi folosit� ca valoare caracteristic� o valoare nominal� stabilit� determinist sau indicat� în documente specifice.

1.3.3.2 Valoare de proiectare a unei propriet��i mecanice/rezisten�e (Xd sau Rd)

Valoarea de proiectare a unei propriet��i mecanice/rezisten�e este ob�inut� prin împ�r�irea valorii caracteristice Xk sau Rk la un coeficient par�ial de siguran��, �m sau �M care ia în considerare incertitudinile nealeatoare, cu caracter defavorabil asupra siguran�ei structurale.

1.3.3.3 Valoare nominal� (Xnom sau Rnom)

Valoarea nominal� este valoarea din documente specifice de material sau de produs utilizat� în lipsa datelor statistice.

44B1.3.4 Termeni pentru geometria structurii

1.3.4.1 Valoare caracteristic� a unei propriet�ti geometrice (ak)

Valoarea caracteristic� a unei propriet��i geometrice (ak) corespunde, de obicei, dimensiunilor specificate în proiect.

1.3.4.2 Valoare de proiectare a unei propriet��i geometrice (ad)

Valoarea de proiectare a unei propriet��i geometrice este egal�, în general, cu valoarea nominal�.

14B1.4 Simboluri

Litere latine majuscule

A Ac�iune accidental� Ad Valoare de proiectare a ac�iunii accidentale AEd Valoare de proiectare a ac�iunii seismice �AEk Valoare caracteristic� a ac�iunii seismice Cd Valoarea limit� a unui criteriu de serviciu specificat E Efect al ac�iunii Ed Valoare de proiectare a efectului ac�iunilor Ed,dst Valoare de proiectare a efectului ac�iunilor cu efect defavorabil asupra stabilit��ii structurale Ed,stb Valoare de proiectare a efectului ac�iunilor cu efect favorabil asupra stabilit��ii structurale F Ac�iune Fd Valoare de proiectare a unei ac�iuni

58

Fk Valoare caracteristic� a unei ac�iuni Frep Valoare reprezentativa a unei ac�iuni G Ac�iunea permanent� Gd Valoare de proiectare a ac�iunii permanente Gd,inf Valoare inferioar� de calcul a ac�iunii permanente Gd,sup Valoare superioar� de calcul a ac�iunii permanente Gk Valoare caracteristic� a ac�iunii permanente Gk,j Valoare caracteristic� a ac�iunii permanente j Gkj,sup/ Gkj,inf Valoare caracteristic� superioar�/inferioar� a ac�iunii permanente j P Valoare reprezentativ� a ac�iunii precomprim�rii Pd Valoare de proiectare a ac�iunii precomprim�rii Pk Valoare caracteristic� a ac�iunii precomprim�rii Pm Valoare medie a ac�iunii precomprim�rii Q Ac�iune variabil� Qd Valoare de proiectare a unei ac�iuni variabile Qk Valoare caracteristic� a unei ac�iuni variabile Qk,l Valoare caracteristic� a principalei ac�iuni variabile, 1 Qk,i Valoare caracteristic� a unei ac�iuni variabile asociate, i R Rezisten�a Rd Valoare de proiectare a unei rezisten�e Rk Valoare caracteristic� a unei rezisten�e X Proprietate a materialului Xd Valoare de proiectare a unei propriet��i a materialului Xk Valoare caracteristic� a unei propriet��i a materialului

Litere latine mici

ad Valoare de proiectare a unei propriet��i geometrice ak Valoare caracteristic� a unei propriet�ti geometrice anom Valoare nominal� a unei propriet��i geometrice

Litere grece�ti majuscule �a Abaterile, erorile nefavorabile fa�� de valorile nominale �i efectul cumulativ al

producerii simultane a mai multor abateri geometrice

Litere grece�ti mici �� Coeficient par�ial de siguran�� f Coeficient par�ial de siguran�� pentru ac�iuni, care �ine seama de posibilitatea unor

abateri nefavorabile �i nealeatoare ale valorii ac�iunii de la valoarea sa caracteristic��F Coeficient par�ial de siguran�� pentru ac�iuni, care �ine seama de incertitudinile

modelului �i de varia�iile dimensionale �g Coeficient par�ial de siguran�� pentru ac�iuni permanente, care �ine seama de

posibilitatea unor abateri nefavorabile ale valorilor ac�iunii de la valorile reprezentative �G Coeficient par�ial pentru ac�iuni permanente, care �ine seama de incertitudinile

model�rii ac�iunii �i de varia�iile dimensionale �G,j Coeficient par�ial pentru ac�iunea permanent� j�Gj,sup/�Gj,inf Coeficien�i par�iali de siguran�� pentru ac�iunea permanent� j�I,e Factor de importan�� i expunere a construc�iei pentru ac�iunile din cutremur �I,w Factor de importan�� i expunere a construc�iei pentru ac�iunile din vânt �I,s Factor de importan�� i expunere a construc�iei pentru ac�iunile din z�pad�

59

�m Coeficient par�ial de siguran�� pentru rezisten�a materialului care �ine seama de posibilitatea unor abateri nefavorabile �i nealeatoare ale rezisten�ei materialului de la valoarea sa caracteristic�;

�M Coeficient par�ial de siguran�� pentru o proprietate de material, care �ine seama de incertitudinile modelului �i de varia�iile dimensionale

�P Coeficient par�ial de siguran�� pentru ac�iuni de precomprimare �q Coeficient par�ial de siguran�� pentru ac�iuni variabile, care �ine seama de posibilitatea

unor abateri nefavorabile ale valorilor ac�iunii de la valorile sale reprezentative �Q Coeficient par�ial de siguran�� pentru ac�iuni variabile, care �ine seama de

incertitudinile modelului �i de varia�iile dimensionale �Q,i Coeficient par�ial de siguran�� pentru ac�iunea variabil� i (i = 1,2…)�Rd Coeficient par�ial de siguran�� care evalueaz� incertitudinea modelului de calcul al

rezisten�ei �Sd Coeficient par�ial de siguran�� care evalueaz� incertitudinile privind modelul de calcul al

efectului în sec�iune al ac�iunii Fd �i, în unele cazuri, privind modelarea ac�iunii�� Valoarea medie a factorului de conversie care �ine cont de efectele de volum, scar�, de

umiditate, temperatur�, timp �i de al�i parametri asupra rezisten�ei materialului testat; �0 Factor pentru valoarea de grupare a unei ac�iuni variabile �1 Factor pentru valoarea frecvent� a unei ac�iuni variabile �2 Factor pentru valoarea cvasipermanent� a unei ac�iuni variabile.

14B1.5 Documente de referin��

(1) Urm�toarele referin�e con�in prevederi care, prin trimiteri f�cute în prezentul text,constituie prevederi ale acestui cod:

Nr. crt.

Standarde Denumire

1. SR EN 1990: 2004 Eurocod: Bazele proiect�rii structurilor. 2. SR EN 1990:2004/NA:2006 Eurocod: Bazele proiect�rii structurilor. Anex� na�ional�.

3. SR EN 1991-1-2:2004 Eurocod 1. Ac�iuni asupra structurilor. Partea 1-2: Ac�iuni generale. Ac�iuni asupra structurilor expuse la foc.

4. SR EN 1991-1-2:2004/NA:2006

Eurocod 1. Ac�iuni asupra structurilor. Partea 1-2: Ac�iuni generale. Ac�iuni asupra structurilor expuse la foc. Anex� na�ional�.

(2) Acest cod cuprinde texte reproduse din standardele na�ionale SR EN 1990:2004 �i SR EN1990:2004/NA:2006, identificate printr-o bar� lateral�.

1B2. REGULI/CERIN�E DE BAZ�

15B2.1 Reguli/cerin�e de baz�

2.1.1 Structurile de construc�ii vor fi proiectate �i executate cu un grad de siguran�� stabilit în conformitate cu reglement�rile tehnice în vigoare, astfel încât în timpul duratei lor de via��

60

- eliminarea sau reducerea efectelor hazardurilor la care poate fi expus�;- alegerea unui tip de structur� care este pu�in vulnerabil� la hazardurile considerate;- evitarea unor sisteme structurale care pot ceda f�r� avertisment;- utilizarea unor sisteme structurale la care elementele structurale conlucreaz� în

preluarea ac�iunilor.

16B2.2 Managementul siguran�ei

2.2.1 Nivelul de siguran�� cerut pentru structurile de construc�ii proiectate cu respectarea prevederilor prezentului cod se poate realiza prin:

a) proiectarea structurilor conform reglement�rilor tehnice în construc�ii în vigoare,b) execu�ia corespunzatoare �i luarea de m�suri de management al calit��ii lucr�rilor.

2.2.2 În func�ie de consecin�ele anticipate în ceea ce prive�te comportarea construc�iilor la diferite ac�iuni (pierdere de capacitate de rezisten�� i/sau func�ionalitate, pierdere de ordin economic/social, impact asupra mediului etc.) pot fi adoptate niveluri diferite de siguran�� pentru rezisten�a structural�.

2.2.3 Alegerea nivelurilor de siguran�� pentru o structur� de construc�ii va lua în considerare factori relevan�i precum:

- cauzele posibile �i modul de evolu�ie a structurii spre o stare limit� (ultim� �i/saude serviciu);

- consecin�ele posibile ale ced�rii exprimate în termeni de risc de pierdere de vie�i �irisc de pierderi economice poten�iale;

- reac�ia popula�iei fa�� de cedarea structurii;- costul reducerii riscului de cedare (a structurii).

2.2.4 Pot fi adoptate niveluri diferite de siguran�� prin considerarea structurii construc�iei ca ansamblu �i/sau prin considerarea separat� a elementelor sale componente.

17B2.3 Durata de via�� proiectat� a structurii construc�iei

Durata de via�� proiectat� a structurii construc�iei trebuie specificat�. Aceasta poate fi simplificat evaluat� ca în Tabelul 2.1.

proiectate s� preia toate ac�iunile din timpul execu�iei �i exploat�rii construc�iei �i s� r�mân� func�ionale pentru scopul pentru care au fost proiectate.

2.1.2 Structurile de construc�ii vor fi proiectate �i executate pentru a rezista �i la ac�iuni produse de incendii, explozii, impact �i consecin�e ale erorilor umane, f�r� a fi degradate într-o m�sur� excesiv� pe durata exploat�rii acestora.

2.1.3 Avarierea �i degradarea poten�ial� a unei structuri trebuie evitate sau limitate prin:

61

71BTabelul 2.1 - Durate de via�� proiectat� pentru structuri de construc�ii (valori orientative)

Categoria duratei vie�ii

Durata de via�� proiectat� a structurii

construc�iei, în ani

72BExemple

5 100 Structuri pentru cl�diri monumentale �i construc�ii ingineresti importante

4 50 -100 Structuri pentru cl�diri �i alte construc�ii curente 3 15 - 30 Structuri pentru construc�ii agricole sau similare 2 10 - 25 P�r�i de structur� care pot fi înlocuite 1 10 Structuri temporare

Not� - Structurile sau p�r�i ale structurilor care pot fi dezmembrate pentru a fi refolosite nu vor fi considerate ca temporare.

18B2.4 Durabilitatea structurii construc�iei

2.4.1 În faza de proiectare se vor identifica condi�iile de mediu �i se vor evalua influen�ele acestora asupra durabilit��ii �i protec�iei materialelor structurii de construc�ie.

2.4.2 Gradul de degradare poate fi estimat pe baza calculelor, a cercet�rilor experimentale �i/sau a experien�ei ob�inute de la construc�iile similare precedente.

19B2.5 Managementul calit��ii

2.5.1 În vederea realiz�rii unei structuri care corespunde regulilor �i ipotezelor considerate la proiectare trebuie luate m�suri de management al calit��ii lucr�rilor privind definirea cerin�elor de siguran��, precum �i m�suri organizatorice �i de control în stadiile de proiectare, execu�ie �i func�ionare a cl�dirii.

2B3. PRINCIPIILE PROIECT�RII LA ST�RI LIMIT�

20B3.1 Elemente generale

3.1.1 Trebuie facut� distinc�ia între st�rile limit� ultime �i st�rile limit� de serviciu.

3.1.2 Verificarea uneia dintre cele dou� categorii de st�ri limit� poate fi omis� dac� exist� suficiente informa�ii care demonstreaz� c� verificarea una dintre st�ri este satisfacut� de verificarea celeilalte.

3.1.3 St�rile limit� sunt corelate cu situa�iile de proiectare (pct. 3.2)

3.1.4 Verificarea st�rilor limit� care se refer� la efecte dependente de timp trebuie asociat� cu durata de via�� proiectat� a structurii. Se men�ioneaz� c�, în general, efectele dependente de timp sunt cumulative.

21B3.2 Situa�ii de proiectare

3.2.1 Situa�iile de proiectare vor fi selectate pe baza circumstan�elor în care structura este obligat� sa-�i îndeplineasc� func�iunea.

62

3.2.2 Situa�iile de proiectare vor fi clasificate dup� cum urmeaz�: - Situa�ii de proiectare persistente sau normale, care se refer� la condi�ii de

utilizare/func�ionare normal�;- Situa�ii de proiectare tranzitorii, care se refer� la condi�ii temporare aplicabile

structurii, de exemplu în timpul execu�iei sau repara�iilor;- Situa�ii de proiectare accidentale, care se refer� la condi�ii excep�ionale la care este

expus� structura (de exemplu foc, explozii, impact �i consecin�ele degrad�riilocale);

- Situa�ii de proiectare seismice, aplicabile structurilor expuse ac�iunii seismice.

3.2.3 Situa�iile de proiectare selectate vor fi suficient de severe �i variate pentru a cuprinde toate condi�iile care pot fi ra�ional prev�zute în timpul execu�iei �i utiliz�rii construc�iei.

22B3.3 St�ri limit� ultime

3.3.1 St�rile limit� care implic� protec�ia vie�ii oamenilor �i a siguran�ei structurii sunt clasificate ca st�ri limit� ultime.

3.3.2 St�rile limit� care implic� protec�ia unor bunuri de patrimoniu sau de mare valoare trebuie de asemenea clasificate ca st�ri limit� ultime.

3.3.3 St�rile limit� anterioare ced�rii structurale care, pentru simplitate, sunt considerate în locul pr�bu�irii propriu-zise, pot fi tratate ca st�ri limit� ultime.

3.3.4 Dac� sunt relevante pentru siguran�a structurii, vor fi verificate �i urm�toarele st�ri limit� ultime:

- pierderea echilibrului structurii sau al unei p�r�i a acesteia, considerate ca un corp rigid;- cedarea prin deforma�ii excesive, transformarea structurii sau a oric�rei p�r�i a

acesteia într-un mecanism, pierderea stabilit��ii structurii sau a oric�rei par�i aacesteia, incluzând reazemele �i funda�iile;

- cedarea cauzat� de oboseal� �i de alte efecte dependente de timp.

23B3.4 St�ri limit� de serviciu

3.4.1 St�rile limit� care iau în considerare (i) func�ionarea structurii sau a elementelor structurale în condi�ii normale de exploatare, (ii) confortul oamenilor/ocupan�ilor construc�iei respectiv limitarea vibra�iilor, deplas�rilor �i deforma�iilor structurii �i (iii) estetica construc�iei (evitarea deforma�iilor mari �i a fisurilor extinse) sunt clasificate ca st�ri limit� de serviciu.

3.4.2 Va fi f�cut� o distinc�ie între st�ri limit� de serviciu reversibile �i ireversibile.

3.4.3 Verificarea st�rilor limit� de serviciu se va baza pe criterii privind urm�toarele aspecte: a) deforma�ii care afecteaz� aspectul structurii, confortul utilizatorilor �i func�ionarea

construc�iei sau cauzeaz� degradarea finisajelor �i elementelor nestructurale;b) vibra�ii care provoac� disconfortul ocupan�ilor sau care limiteaz� func�ionarea

efectiv� a structurii �i/sau a aparatelor, utilajelor �i echipamentelor dincl�dire/structur�;

c) alte degrad�ri care afecteaza defavorabil aspectul, durabilitatea �i func�ionalitateacl�dirii/structurii.

63

3B4. VARIABILE DE BAZ�

25B4.1 Ac�iuni

45B4.1.1 Clasificarea ac�iunilor

4.1.1.1 Ac�iunile pot fi clasificate dup� varia�ia lor în timp, astfel: - Ac�iuni permanente (G), de exemplu ac�iuni directe precum greutatea proprie a

construc�iei, a echipamentelor fixate pe construc�ii �i ac�iuni indirecte, de exempludatorate contrac�iei betonului �i tas�rilor diferen�iate;

- Ac�iuni variabile (Q), de exemplu ac�iuni pe plan�eele �i acoperi�urile cl�dirilor,ac�iunea z�pezii, ac�iunea vântului, împingerea p�mântului, a fluidelor �i amaterialelor pulverulente;

- Ac�iuni accidentale (A), de exemplu ac�iuni din explozii, ac�iuni din impact, ac�iuneaz�pezii (în cazul aglomer�rilor excep�ionale de z�pad� pe acoperi�);

- Ac�iunea seismic� (AE).

4.1.1.2 Ac�iunile provocate de presiunea apei pot fi considerate fie permanente fie variabile, în func�ie de varia�ia intensit��ii lor în timp.

4.1.1.3 Ac�iunile pot fi de asemenea clasificate: - dup� origine, ca directe sau indirecte;- dup� varia�ia spa�ial�, ca fixe sau libere;- dup� natura �i/sau dup� r�spunsul structurii, ca statice sau dinamice.

46B4.1.2 Valori caracteristice ale ac�iunilor

4.1.2.1 Valoarea caracteristic� Fk a unei ac�iuni (principala valoare reprezentativ� a ac�iunii) poate fi determinat�:

64

24B3.5 Proiectarea la st�ri limit�

3.5.1 Proiectarea la st�ri limit� trebuie s� se bazeze pe utilizarea unor modele de evaluare a ac�iunilor �i de calcul structural corespunz�toare st�rilor limit� considerate.

3.5.2 Se va verifica nedep��irea st�rilor limit� atunci când sunt utilizate valorile relevante (pentru proiectare) ale ac�iunilor, propriet��ilor materialelor �i datelor geometrice.

3.5.3 Verific�rile trebuie efectuate pentru toate situa�iile de proiectare relevante �i critice de combinare de înc�rc�ri/efecte ale înc�rc�rilor.

3.5.4 Cerin�ele de proiectare în raport cu starea limit� pot fi îndeplinite utilizând coeficien�ii de siguran�� par�iali specifica�i în Capitolul 6 �i exemplifica�i în Capitolul 7.

3.5.5 La proiectare trebuie s� se �in� seama �i de posibilele abateri de la modul anticipat/preconizat de ac�iune al unor înc�rc�ri precum �i de eventualele imperfec�iuni geometrice ale construc�iei.

3.5.6 Informativ, poate fi efectuat� �i o proiectare bazat� pe metode probabilistice atunci când se dispune de datele �i modelele probabilistice necesare (vezi Anexa A2).

- pe baze probabilistice, printr-un fractil, de obicei superior (dar �i inferior în unelecazuri) al reparti�iei statistice a ac�iunii;- pe baze deterministe, printr-o valoare nominal�, utilizat� în documenta�ia proiectului înlipsa datelor statistice.

4.1.2.2 Valoarea caracteristic� a unei ac�iuni permanente Gk va fi evaluat� dup� cum urmeaz�: - dac� variabilitatea lui G poate fi considerat� redus�, se va utiliza o singur� valoare Gk;- dac� variabilitatea lui G nu poate fi considerat� redus�, vor fi utilizate dou� valori: ovaloare superioar�, Gk,sup �i o valoare inferioar�, Gk,inf.

4.1.2.3 Variabilitatea lui G poate fi neglijat� dac� G nu variaz� semnificativ pe durata de via�� proiectat� a structurii �i coeficientul s�u de varia�ie este mic (0,05÷ 0,1). În acest caz Gk va fi luat egal cu valoarea sa medie.

4.1.2.4 Dac� variabilitatea statistic� a ac�iunii G nu poate fi neglijat� (coeficientul de varia�ie al ac�iunii este peste 0,10) �i/sau pentru structurile a c�ror siguran�� este sensibil� la varia�ia lui G, în proiectare vor fi utilizate acele valori ale lui G care au un efect defavorabil asupra siguran�ei. Acele valori pot fi dup� caz fie Gk,inf – reprezentat de fractilul de 5% al reparti�iei statistice a ac�iunii G, fie Gk,sup – reprezentat de fractilul de 95% al reparti�iei statistice a ac�iunii G. Reparti�ia statistic� a lui G poate fi considerat� normal�.

4.1.2.5 Determinist, greutatea proprie a structurii poate fi reprezentat� de o singur� valoare caracteristic�, valoare calculat� pe baza dimensiunilor nominale �i a greut��ii specifice medii.

4.1.2.6 Pretensionarea, P, trebuie clasificat� ca o ac�iune permanent� cauzat� de for�e controlate �i/sau de deforma�ii controlate impuse pe structur�. Tipul de pretensionare trebuie diferen�iat în func�ie de solu�ia tehnologic� adoptat� (de exemplu pretensionare prin toroane, pretensionare prin deforma�ii impuse reazemelor). Valorile caracteristice ale pretension�rii, la un timp t, pot fi o valoare superioar� Pk,sup(t) �i o valoare inferioar� Pk,inf(t). Pentru st�rile limit� ultime va fi utilizat� o valoare medie Pm(t).

4.1.2.7 Pentru ac�iunile variabile, valoarea caracteristic� Qk va corespunde: - fie unei valori superioare cu o probabilitate specificat� de a nu fi dep��it� într-un

interval de timp precizat;- fie unei valori nominale, în cazurile unde reprezentarea statistic� nu este cunoscut�.

4.1.2.8 În general, valoarea caracteristic� a ac�iunilor din vânt �i din z�pad� se define�te prin probabilitatea de nedep��ire de 2% într-un an, ceea ce corespunde unui interval mediu de recuren�� de 50 de ani a unei valori mai mari decât valoarea caracteristic�, IMR=50 ani. În anumite cazuri valoarea caracteristic� a ac�iunilor climatice se poate defini �i cu alte probabilit��i de nedep��ire într-un an.

4.1.2.9 Pentru ac�iuni accidentale, valoarea de proiectare Ad trebuie specificat� pentru fiecare proiect individual în parte.

4.1.2.10 Pentru ac�iuni seismice valoarea de proiectare AEd va fi determinat� din valoarea caracteristic� AEk. Pentru proiecte individuale AEd poate fi specificat� explicit pentru valori superioare celor indicate în reglement�rile tehnice în vigoare privind proiectarea la ac�iunea seismic� a construc�iilor noi, care sunt determinate pentru un intervalul mediu de recuren�� (IMR) de 100 ani, respectiv 39% probabilitate de dep��ire a valorii AEd în 50 ani.

65

a) Valoarea de combinare/grupare a unei ac�iuni reprezentat� de produsul �0Qk, utilizat�pentru verific�ri la st�ri limit� ultime �i st�ri limit� de serviciu ireversibile;

b) Valoarea frecvent�, reprezentat� de produsul �1Qk, utilizat� pentru verific�ri la st�ri limit�ultime care implic� ac�iuni variabile �i pentru verific�ri la st�ri limit� de serviciureversibile;

c) Valoarea cvasipermanent�, reprezentat� de produsul �2Qk, utilizat� pentru verificareala st�ri limit� ultime care implic� ac�iuni accidentale �i pentru verificarea la st�ri limit�de serviciu reversibile. Valorile cvasipermanente sunt utilizate �i pentru calcululefectelor de lung� durat�.

48B4.1.4 Reprezentarea ac�iunilor pentru structurile sensibile la oboseal�

4.1.4.1 Structurile sensibile la oboseal� trebuie asigurate prin considerarea efectelor aplic�rii repetate a ac�iunilor specifice (ex. vibra�ii, vânt etc) conform reglement�rilor tehnice de specialitate.

49B4.1.5 Reprezentarea ac�iunilor dinamice

4.1.5.1 Modelele pentru ac�iuni dinamice includ considerarea efectelor accelera�iei structurii provocate de ac�iunile dinamice, fie implicit, în ac�iunea caracteristic�, fie explicit, prin aplicarea unui factor dinamic la ac�iunea static�.

4.1.5.2 Ac�iunile dinamice sunt exprimate, simplificat, ca ac�iuni statice echivalente, �i se evalueaz� aplicând înc�rc�rii statice coeficien�i dinamici de amplificare.

4.1.5.3 Atunci când ac�iunile dinamice produc un r�spuns dinamic semnificativ al structurii, analiza structurii trebuie s� fie o analiz� dinamic�.

50B4.1.6 Ac�iuni geotehnice

4.1.6.1 Ac�iunile geotehnice se evalueaz� conform reglement�rile tehnice în vigoare privind determinarea valorilor caracteristice �i de calcul ale parametrilor geotehnici.

51B4.1.7 Influen�a mediului 4.1.7.1 În alegerea materialelor, a concep�iei structurii �i pentru proiectarea de detaliu trebuie considerat� influen�a factorilor de mediu care pot afecta durabilitatea structurii.

4.1.7.2 Acolo unde este posibil, efectele mediului vor fi evaluate cantitativ.

26B4.2 Propriet��ile/rezisten�ele materialelor

4.2.1 Propriet��ile/rezisten�ele materialelor, inclusiv ale terenului de fundare, vor fi reprezentate de valori caracteristice.

66

AEd va avea valori mai ridicate pentru intervale medii de recuren�� superioare (de exemplu, pentru un IMR = 475 ani, probabilitatea de dep��ire a valorii AEd în 50 ani este de 10%).

47B4.1.3 Alte valori reprezentative ale ac�iunilor variabile 4.1.3.1 Alte valori reprezentative ale unei ac�iuni variabile sunt:

4B5. MODELAREA STRUCTURAL�

5.1 Modelele structurale trebuie alese astfel încât s� permit� evaluarea comport�rii structurii cu un nivel de rigurozitate acceptabil. Modelele structurale trebuie s� fie cele corespunz�toare st�rilor limit� considerate.

5.2 Modelul structural care trebuie folosit pentru determinarea efectelor ac�iunilor dinamice va fi ales luând în considerare toate elementele structurale importante, masele acestora, caracteristicile lor de rezisten��, rigiditate �i amortizare precum �i elementele nestructurale relevante pentru comportarea dinamic� a structurii (cu propriet��ile respective).

5.3 Atunci când ac�iunile dinamice sunt considerate ca ac�ionând cvasistatic, efectele dinamice pot fi considerate fie, prin aplicarea, în mod uzual, de coeficien�i echivalen�i de amplificare dinamic� la valorile ac�iunii statice, fie prin includerea lor în valorile statice.

4.2.2 Pentru verific�rile la st�ri limit� sensibile la variabilitatea propriet��ilor/rezisten�elor materialelor vor fi considerate valori caracteristice inferioare �i superioare.

4.2.3 Dac� valoarea inferioar� a propriet��ilor/rezisten�elor unui material este nefavorabil� pentru siguran�a structurii, valoarea caracteristic� va fi definit� ca fiind valoarea fractilului de 5% al reparti�iei statistice. Dac� valoarea superioar� a propriet��ilor/rezisten�elor unui material este nefavorabil� pentru siguran�a structurii, valoarea caracteristic� va fi definit� ca fiind valoarea fractilului de 95% al reparti�iei statistice.

4.2.4 Valorile propriet��ilor/rezisten�elor materialelor vor fi determinate pe baz� de teste standard efectuate consultând datele informative din Anexa A3 �i în conformitate cu reglement�rile tehnice de specialitate.

4.2.5 Dac� datele statistice disponibile sunt insuficiente pentru a determina valorile caracteristice ale propriet��ilor/rezisten�elor materialelor �i produselor, valorile nominale vor fi adoptate ca valori caracteristice.

4.2.6 În cazurile în care este necesar� o estimare superioar� a rezisten�ei vor fi folosite acoperitor valorile medii ale propriet��ilor/rezisten�elor materialelor.

4.2.7 Parametrii care descriu rigiditatea structurii (modulul de elasticitate, coeficien�ii de curgere lent�) �i coeficien�ii de dilatare termic� vor fi reprezenta�i de valori medii.

27B4.3 Geometria structurii

4.3.1 Datele geometrice vor fi reprezentate de valorile specificate în proiect.

4.3.2 Dimensiunile specificate în proiect pot fi considerate ca valori caracteristice ale dimensiunilor.

4.3.3 Dac� distribu�ia statistic� a m�rimilor geometrice este cunoscut�, valorile caracteristice pot fi reprezentate prin fractili ai distribu�iei statistice.

4.3.4 Toleran�ele pentru elementele care se conecteaz� trebuie s� fie reciproc compatibile.

67

5B6. PROIECTAREA PRIN METODA COEFICIEN�ILOR PAR�IALI DESIGURAN��

28B6.1 Elemente generale

6.1.1 Metoda coeficien�ilor par�iali de siguran�� const� în verificarea tuturor situa�iilor de proiectare, astfel încât nici o stare limit� s� nu fie dep��it� atunci când în modelele de calcul sunt utilizate (i) valorile de proiectare pentru ac�iuni �i efectele lor pe structur� �i (ii) valorile de proiectare pentru rezisten�e.

6.1.2 Pentru situa�iile de proiectare selectate �i st�rile limit� considerate, ac�iunile individuale vor fi grupate conform regulilor din acest capitol �i din Capitolul 7; evident, ac�iunile care nu pot exista fizic simultan nu se iau în considerare împreun� în grup�ri de ac�iuni/efecte structurale ale ac�iunilor.

6.1.3 Valorile de proiectare vor fi ob�inute din valorile caracteristice sau alte valori reprezentative utilizându-se coeficien�ii par�iali de siguran�� sau al�i factori de grupare defini�i în acest capitol.

29B6.2 Limit�ri

6.2.1 Metoda coeficien�ilor par�iali de siguran�� se refer� la verific�rile la starea limit� ultim� �i la starea limit� de serviciu a structurilor supuse la înc�rc�ri statice, precum �i la cazurile încare efectele dinamice pe structur� sunt determinate folosind înc�rc�ri statice echivalente (deexemplu efectele dinamice produse de vânt).

68

5.4 Pentru structuri cu geometrie regulat� �i distribu�ie regulat� a rigidit��ii �i maselor, dac� numai modul fundamental este relevant pentru r�spunsul structurii, analiza modal� explicit� poate fi înlocuit� de o analiz� cu ac�iuni statice echivalente.

5.5 Ac�iunile dinamice pot fi exprimate nu numai în domeniul timp, ci �i în domeniul frecven��, iar r�spunsul structurii la aceste ac�iuni va fi determinat, în consecin��, prin metodele dinamicii stochastice.

5.6 Când ac�iunile dinamice produc vibra�ii cu amplitudini �i frecven�e care pot dep��i cerin�ele de exploatare, se va efectua �i verificarea la starea limit� de serviciu a construc�iei.

5.7 Analiza de proiectare structural� la incendiu trebuie s� se bazeze pe scenarii de incendiu (vezi SR EN 1991-1-2 �i SR EN 1991-1-2/NA, precum �i reglement�rile tehnice aplicabile, în vigoare).

5.8 Îndeplinirea cerin�elor structurii expuse la foc va fi verificat� fie prin analiza global�, analiza subansamblelor sau analiza elementelor, fie prin folosirea rezultatelor încerc�rilor cu respectarea prevederilor standardelor de încerc�ri �i a reglement�rilor tehnice aplicabile, în vigoare.

5.9 Modelele de comportare fizic� a elementelor structurale la temperaturi ridicate trebuie s� fie neliniare.

Fd = �f Frep (6.1.a) cu

Frep =�Fk (6.1.b) unde:

Fk este valoarea caracteristic� a ac�iunii; Frep este o valoare reprezentativ� a ac�iunii; �f este coeficientul par�ial de siguran�� pentru ac�iune care �ine seama de posibilitatea unor abateri nefavorabile �i nealeatoare ale valorii ac�iunii de la valoarea sa caracteristic�; � este factorul pentru valoarea de grupare a unei ac�iuni variabile care poate fi, dup� caz, �0 sau �1 sau �2 .

6.3.1.2 Pentru ac�iunea seismic�, valoarea de proiectare AEd va fi determinat� conform reglement�rile tehnice privind proiectarea la ac�iunea seismic�. Pentru proiecte individuale AEd poate fi specificat� explicit �i cu valori superioare în conformitate cu pct. 4.1.2.10.

53B6.3.2 Valori de proiectare ale efectelor ac�iunilor

6.3.2.1 Valoarea de proiectare a efectului pe structur� al unei ac�iuni Ed se calculeaz� ca fiind efectul pe structur� al ac�iunii E(Fd) înmul�it cu coeficientul par�ial de siguran�� Sd:

� �dSdd FEE � (6.2)

Coeficientul par�ial de siguran�� Sd evalueaz� incertitudinile din modelele de calcul ale ac�iunii �i ale efectului pe structur� al ac�iunii Fd.

6.3.2.2 Alternativ, efectele ac�iunilor pe structur� Ed se pot exprima simplificat �i sub forma:

� � � �repFrepfSdd FEFEE �� . (6.2.a)

unde:

FfSd �� (6.2.b)

6.3.2.3 În cazurile în care trebuie facut� o distinc�ie între efectele favorabile �i nefavorabile ale ac�iunii permanente vor fi utiliza�i doi coeficien�i par�iali de siguran��: sup,G,inf,G �� .

Pentru calculul structurilor în domeniul neliniar de comportare �i pentru calculul structurilor la oboseal� trebuie aplicate reguli specifice din reglement�rile tehnice de specialitate.

30B6.3 Valori de proiectare

52B6.3.1 Valori de proiectare ale ac�iunilor

6.3.1.1 Efectele pe structur� ale ac�iunilor pot fi exprimate fie în eforturi sec�ionale, fie în eforturi unitare.

Valoarea de proiectare Fd a unei ac�iuni F se exprim�, în general, astfel:

69

54B6.3.3 Valori de proiectare ale propriet��ilor/rezisten�elor materialelor

6.3.3.1 Valorile de proiectare ale propriet��ilor/rezisten�elor materialelor, Xd se exprim� astfel:

m

kd

XX�

� (6.3)

unde:

Xk este valoarea caracteristic� a proprie��tii/rezisten�ei materialului (vezi pct. 4.2); �m este coeficientul par�ial de siguran�� pentru proprietatea/rezisten�a materialului, care �ine

seama de posibilitatea unor abateri nefavorabile �i nealeatoare ale propriet��ii/rezisten�ei materialului de la valoarea sa caracteristic�;

� este valoarea medie a factorului de conversie a rezultatelor încerc�rilor experimentale în rezultate pentru proiectare, care �ine seama de efectele de volum, scar�, umiditate, temperatur�, timp �i de al�i parametri asupra propriet��ii/rezisten�ei materialului testat.

55B6.3.4 Valori de proiectare pentru rezisten�ele elementelor structurale

6.3.4.1 Valoarea de proiectare a capacit��ii de rezisten�� a elementelor structurale Rd poate fi exprimat� fie în termeni de eforturi sec�ionale, fie în termeni de eforturi unitare (sau tensiuni).

Valoarea de proiectare a rezisten�ei Rd se exprim� sub forma:

� �dRd

d XRR �

1 (6.4)

unde coeficientul par�ial de siguran�� Rd�1 evalueaz� incertitudinile privind modelul de calcul

al rezisten�ei, inclusiv abaterile geometrice dac� acestea nu sunt modelate explicit.

6.3.4.2 Alternativ, rezisten�a Rd se poate exprima �i sub forma:

��

��

��

�

��

� k

Mk

mRdd XRXRR

�� 111 (6.5.a)

unde coeficientul � a fost încorporat în M�1 împreun� cu

Rd�1 �i

m�1 .

6.3.4.3 Alternativ expresiei (6.5.a) Rd poate fi ob�inut� direct din valoarea sa caracteristic� Rk:

M

kd

RR� (6.5.b)

unde � �kk XRR (6.5.c)

56B6.3.5 Valori de proiectare pentru datele geometrice

6.3.5.1 Valorile de proiectare pentru datele geometrice, cum sunt dimensiunile elementelor structurale, pot fi reprezentate de valorile lor nominale.

70

nomd aa (6.6)

6.3.5.2 În cazurile în care efectele abaterilor în datele geometrice (pozi�ia reazemelor sau pozi�iile de aplicare ale ac�iunilor) sunt semnificative pentru siguran�a structurii (de exemplu provoac� momente de ordinul doi) valorile de proiectare ale datelor geometrice vor fi definite sub forma

nomd aa a�� (6.6)

unde a� ia în considerare abaterile, erorile nefavorabile fa�� de valorile nominale �i efectul cumulativ al producerii simultane a mai multor abateri geometrice.


57B6.4.1 Elemente generale

6.4.1.1 Verificarea structurilor se face la urm�toarele st�ri limit� ultime:

a) STR: Pierderea capacit��ii de rezisten�� a elementelor structurale �i a structuriisau deformarea excesiv� a structurii �i elementelor sale componente;b) GEO: Pierderea capacit��ii de rezisten�� a terenului sau deformarea excesiv� aacestuia;c) ECH: Pierderea echilibrului static al structurii sau al unei p�r�i a acesteia,considerat� ca solid rigid;d) OB: Oboseala structurii �i a elementelor structurale. Verificarea structurilor lastarea limit� de oboseal� se detaliaz� în reglement�rile tehnice de specialitate.

6.4.1.2 Valorile de proiectare ale ac�iunilor se determin� în conformitate cu prevederile din Capitolul 7.

58B6.4.2 Verificarea rezisten�ei structurii �i a echilibrului static

6.4.2.1 Pentru verificarea la o stare limit� ultim� a elementelor structurii �i/sau a terenului de fundare, sau de deformare excesiv� a acestora (STR / GEO) se va folosi rela�ia:

Ed � Rd (6.7)

unde:

Ed este valoarea de proiectare a efectului ac�iunilor reprezentat fie prin eforturi sec�ionale fie prin eforturi unitare (în sec�iunea care se verific�);

Rd este valoarea de proiectare a rezisten�ei având aceea�i natur� fizic� cu efectul ac�iunii.

Expresia (6.7) nu se refer� la verific�rile de flambaj.

6.4.2.2 Pentru verificarea la starea limit� de pierdere a echilibrului static (ECH) se va folosi rela�ia:

Ed,dst � Ed,stb (6.8)

unde: Ed,dst este valoarea de proiectare a efectului ac�iunilor cu efect defavorabil asupra stabilit��ii; Ed,stb este valoarea de proiectare a efectului ac�iunilor cu efect favorabil asupra stabilit��ii.

71

(i) Valoarea de proiectare a ac�iunii variabile predominante (�Sd·Qk,1);(ii) Valorile de grupare (�0,i·Qk,i) ale ac�iunilor variabile care ac�ioneaz�combinat cu ac�iunea predominant� multiplicate cu coeficien�ii par�iali desiguran�� corespunz�tori, respectiv (�Sd· �0,i·Qk,i);

Combinarea (efectelor) ac�iunilor în Gruparea fundamental� poate fi exprimat� astfel:

Ed = i,ki,m

ii,Q,k,Qpj,k

n

jj,G QQPG 0

211

1��

(6.9)

- Combinarea (efectelor) ac�iunilor în Gruparea accidental� pentru situa�ia deproiectarea accidental� Combinarea efectelor ac�iunilor în Gruparea accidental� fie implic� explicit o ac�iune accidental� A (foc, impact, impuls), fie se refer� la situa�ia de dup� accident (A=0). Pentru ac�iuni asupra structurilor expuse la foc a se vedea capitolele 4.2 �i 4.3 din SR EN 1991-1-2 �i SR EN 1991-1-2/NA �i prevederile reglement�rilor tehnice aplicabile, în vigoare. Combinarea (efectelor) ac�iunilor în Gruparea accidental� poate fi exprimat� dup� cum urmeaz�:

Ed = i,ki,m

i,k),,dj,k

n

jQQsau(APG 2

211211

1��

(6.10)

- Combinarea (efectelor) ac�iunilor în Gruparea seismic� pentru situa�ia deproiectare seismic�

Ed = i,ki,m

iEdj,k

n

jQAPG 2

11��

(6.11)

unde semnifica�iile simbolurilor utilizate sunt explicitate la 1.3 �i în Tabelele 7.1, 7.2, 7.3 �i 7.4.

72

6.4.3 Combinarea sau gruparea (efectelor) ac�iunilor

6.4.3.1 Elemente generale

6.4.3.1.1 Pentru fiecare caz de înc�rcare, valorile de proiectare ale efectelor ac�iunilor (Ed) vor fi determinate combinând valorile provenind din ac�iuni care sunt considerate c� se pot produce simultan.

6.4.3.1.2 Orice combinare sau grupare de ac�iuni (efecte ale ac�iunilor) va include o ac�iune variabil� predominant� sau o ac�iune accidental�.

6.4.3.1.3 În cazurile în care rezultatele verific�rii sunt sensibile la varia�iile de intensitate ale ac�iunii permanente aplicate în diverse pozi�ii pe structur�, valorile acestei ac�iuni vor fi luate pentru ambele cazuri: favorabil �i nefavorabil.

6.4.3.2 Combinarea (efectelor) ac�iunilor

Combinarea (efectelor) ac�iunilor pentru proiectarea la st�ri limit� ultime poate fi clasificat� în urm�toarele trei tipuri de grup�ri:

- Combinarea (efectelor) ac�iunilor în Gruparea fundamental� pentru situa�iile de proiectare persistent� sau normal� �i tranzitorie Combinarea efectelor ac�iunilor în Gruparea fundamental� se face luând în considerare:

De exemplu: - În cazul unei structuri supuse predominant efectelor ac�iunii vântului, rela�ia de grupare a(efectelor) ac�iunilor din greutate proprie Gk, din vânt Vk �i din z�pad� Zk este:

1,35 �

n

j 1Gk,j + 1,5 Vk + (1,5 x 0,7) Zk

�i similar, în cazul unei structuri supuse acelea�i ac�iuni, unde îns� predomin� efectul ac�iuniiz�pezii Zk, rela�ia de grupare este:

1,35 �

n

j 1Gk,j + 1,5 Zk + (1,5 x 0,7) Vk

unde: Gk este valoarea efectului ac�iunilor permanente pe structur�, calculat� cu valoarea

caracteristic� a ac�iunilor permanente; Zk este valoarea efectului ac�iunii din z�pad� pe structur� (pe acoperi�), calculat� cu valoarea

caracteristic� a inc�rc�rii din z�pad�; Vk este valoarea efectului ac�iunii vântului pe structur�, calculat� cu valoarea caracteristic� a

ac�iunii vântului;

60B6.4.4 Coeficien�i par�iali de siguran�� pentru ac�iuni �i combinarea efectelor ac�iunilor

Valorile coeficien�ilor par�iali (de siguran��) pentru ac�iuni �i combinarea efectelor ac�iunilor sunt prezentate în Capitolul 7.

61B6.4.5 Coeficien�i par�iali de siguran�� pentru materiale

Valorile coeficien�ilor par�iali (de siguran��) pentru materiale sunt date în reglement�rile tehnice de specialitate pentru proiectarea structurilor (metalice, din beton armat, compozite, de zid�rie, s.a.) �i pentru proiectarea infrastructurii.


62B6.5.1 Verific�ri

6.5.1.1 Pentru verificarea la o stare limit� de serviciu a structurii �i elementelor sale componente se va folosi rela�ia:

Ed � Cd (6.12)

unde: Cd este valoarea limit� a unui criteriu de serviciu specificat; Ed este valoarea de proiectare a efectului combinat al ac�iunilor, asociat criteriului de serviciu

respectiv, determinat� pe baza combina�iei de ac�iuni specificate în cod.

63B6.5.2 Criterii de serviciu

Criteriile de serviciu pentru structuri �i elementele lor componente sunt indicate în Capitolul 7 pentru cl�diri �i structuri. Acestea pot fi completate �i cu alte criterii conform reglement�rilor tehnice de specialitate pentru proiectarea structurilor �i construc�iilor.

73

- Combina�ia (gruparea) caracteristic�;

i,ki,m

i,kj,k

n

jQQPG 0

21

1��

(6.13)

- Combina�ia (gruparea) frecvent�;

i,ki,m

i,k,j,k

n

jQQPG 2

2111

1��

(6.14)

- Combina�ia (gruparea) cvasipermanent�;

i,ki,m

ij,k

n

jQPG 2

11��

(6.15)

De exemplu, în cazul unei structuri supuse predominant efectelor ac�iunii vântului, rela�ia de grupare a (efectelor) ac�iunilor din greutate proprie Gk, din vânt Vk �i datorate exploat�rii (birouri sau, respectiv, arii de depozitare) Uk, este:

1,0�

n

j 1Gk,j + 1,0 Vk + (0,7 sau, respectiv,1,0) Uk

unde: Gk este valoarea efectului ac�iunilor permanente pe structur�, calculat� cu valoarea

caracteristic� a ac�iunilor permanente; Vk este valoarea efectului ac�iunii vântului pe structur�, calculat� cu valoarea caracteristic� a

ac�iunii vântului; Uk este valoarea efectului datorat exploat�rii, calculat� cu valoarea caracteristic� a inc�rc�rii

din exploatare.

6.5.3.2 Efectele ac�iunilor datorate deforma�iilor impuse se vor considera atunci când acestea sunt semnificative fa�� de celelalte efecte ale ac�iunilor.

6.5.3.3 Pentru situa�ia de proiectare seismic� (gruparea seismic�), valoarea de proiectare a ac�iunii seismice pentru starea limit� de serviciu este indicat� în reglement�rile tehnice privind proiectarea la ac�iunea seismic�.

65B6.5.4 Coeficien�i par�iali (de siguran��) pentru materiale

Coeficien�ii partiali (de siguran��) pentru materiale sunt indica�i în reglement�rile tehnice de specialitate pentru proiectarea structurilor (metalice, din beton armat, compozite, de zidarie) �i respectiv pentru proiectarea infrastructurii.

74

64B6.5.3 Combinarea (efectelor) ac�iunilor 6.5.3.1 Combinarea (efectelor) ac�iunilor pentru proiectarea la st�ri limit� de serviciu poate fi clasificat� în urm�toarele trei tipuri de grup�ri:

6B7. COMBINAREA EFECTELOR AC�IUNILOR PENTRU PROIECTAREASTRUCTURILOR DE CONSTRUC�II

33B7.1 Combinarea (efectelor) ac�iunilor

Capitolul 7 cuprinde reguli de combinare a efectelor ac�iunilor pentru proiectarea structurilor de construc�ii.

66B7.1.1 Elemente generale

7.1.1.1 Efectele ac�iunilor care nu se produc simultan nu vor fi considerate împreun� în proiectare.

7.1.1.2 Valorile factorilor �0, �1 �i �2 pentru combinarea/gruparea (efectelor) ac�iunilor care se pot produce simultan sunt indicate în Tabelul 7.1:

Tabelul 7.1 Factori de grupare (combinare) a ac�iunilor variabile la cl�diri �i structuri

Ac�iunea Factori de grupare �0 �1 �2

Ac�iuni din exploatare provenind din func�iunea cl�dirii

- Reziden�ial� 0,7 0,5 0,3 - Birouri 0,7 0,5 0,3 - Întrunire/Adunare 0,7 0,7 0,6 - Spa�ii comerciale 0,7 0,7 0,6 - Spa�ii de depozitare- Acoperi�uri

1,0 0,9 0,8 0,7 0 0

Ac�iuni din trafic - Greutatea vehiculelor <30kN 0,7 0,7 0,6 - Greutatea vehiculelor 30 ÷ 160kN 0,7 0,5 0,3

Ac�iuni din z�pad� 0,7 0,5 0,4 Ac�iuni din vânt 0,7 0,2 0 Ac�iuni din varia�ii de temperatur� 0,6 0,5 0

unde semnifica�iile simbolurilor sunt urm�toarele: �0 – factor pentru valoarea de grupare a ac�iunii variabile �1 – factor pentru valoarea frecvent� a ac�iunii variabile �2 – factor pentru valoarea cvasipermanent� a ac�iunii variabile.


67B7.2.1 Valori de proiectare ale (efectelor) ac�iunilor pentru situa�iile de proiectare persistent� �i tranzitorie

7.2.1.1 Coeficien�ii par�iali de siguran�� pentru combinarea (efectelor) ac�iunilor pentru proiectarea la st�ri limit� ultime în situa�iile de proiectare persistent� �i tranzitorie sunt indica�i în Tabelele 7.2 �i 7.3.

75

proiectare persistente �i tranzitorii (Gruparea fundamental�)

Ac�iuni caracteristice

Ac�iuni permanente, Gk,j Ac�iunea variabil�

predominat�, Qk,1

Alte ac�iuni variabile, Qk,i Cu efect

nefavorabil asupra

siguran�ei Gk,sup

Cu efect favorabil asupra

siguran�ei Gk,inf

Cea principal�

(dac� exist�)

Altele Qk,ii 2

Coeficient par�ial de siguran�� sup,jG�

inf,jG� 1,Q� - i,i,Q 0�� *

Valori ale coeficien�ilor

par�iali 1,35 1,0 1,5 - i,, 051 � *

* Pentru valorile i,0� vezi Tabelul 7.1

În cazurile în care ac�iunile variabile (predominant� sau alte ac�iuni) au efect favorabil asupra siguran�ei, efectele acestor ac�iuni se pot neglija în gruparea fundamental� de proiectare.

Pentru proiectarea structurilor, elementelor structurale componente �i funda�iilor pot fi folosi�i �i al�i coeficien�i par�iali de siguran�� decât cei din Tabelul 7.2 (de exemplu pentru deforma�ii�i depl�s�ri), coeficien�i care sunt indica�i în reglement�rile tehnice de specialitate.

7.2.1.4 Verificarea echilibrului static pentru structuri va fi efectuat� utilizând combina�iile de ac�iuni din 6.4.3 �i valorile de proiectare ale ac�iunilor calculate cu coeficien�ii par�iali de siguran�� din Tabelul 7.3.

Tabelul 7.3 Starea limit� ultim� de pierdere a echilibrului static ECH. Coeficien�i par�iali de siguran�� pentru combinarea (efectelor) ac�iunilor în situa�ii de

proiectare persistente �i tranzitorii (Gruparea fundamental�)


Ac�iuni permanente, Gk,j Ac�iunea variabil�

predominat�, Qk,1

Alte ac�iuni variabile, Qk,i Cu efect

destabilizator Gk,sup

Cu efect stabilizator

Gk,inf

Cea principal�

(dac� exist�)

Altele Qk,ii 2

Coeficient partial de siguran�� sup,jG�

inf,jG� 1,Q� - i,i,Q 0�� *

Valori ale coeficien�ilor

par�iali 1,10 0,90 1,5 - i,, 051 � *

* Pentru valorile i,0� vezi Tabelul 7.1

76

7.2.1.2 La aplicarea prevederilor din Tabelele 7.2 �i 7.3, pentru cazurile în care starea limit� ultim� este sensibil� fa�� de varia�iile de intensitate ale ac�iunilor permanente se recomand� utilizarea în proiectare atât a valorilor caracteristice maxime, cât �i a celor minime.

7.2.1.3 Proiectarea elementelor structurale va fi efectuat� utilizând combina�iile de ac�iuni din 6.4.3 �i valorile de proiectare ale ac�iunilor calculate cu coeficien�ii par�iali de siguran�� din Tabelul 7.2.

Tabelul 7.2 St�ri limit� ultime de pierdere a capacit��ii de rezisten�� STR/GEO. Coeficien�i par�iali de siguran�� pentru combinarea (efectelor) ac�iunilor în situa�ii de

68B7.2.2 Valori de proiectare ale (efectelor) ac�iunilor pentru situa�iile de proiectare accidentale �i seismice

7.2.2.1 Coeficien�ii par�iali de siguran�� pentru combinarea (efectelor) ac�iunilor pentru proiectarea la st�ri limit� ultime în situa�iile de proiectare accidental� �i seismic� sunt indica�i în Tabelul 7.4.

7.2.2.2 În cazul situa�iilor de proiectare accidentale, principala ac�iune variabil� poate fi luat� cu valoarea sa frecvent� sau ca în Gruparea seismic� – cu valoarea sa cvasipermanent�.

Tabelul 7.4 St�ri limit� ultime de pierdere a capacit��ii de rezisten�� STR/GEO. Coeficien�i par�iali de siguran�� pentru combinarea (efectelor) ac�iunilor în situa�iile de proiectare accidental� �i seismic� (Gruparea accidental� �i Gruparea seismic�)


Ac�iuni permanente Ac�iunea accidental�

predominat� Ad sau

Ac�iunea seismic� �I,e · kEA sau

dEA

Alte ac�iuni variabile Cu efect

nefavorabil asupra

siguran�ei, Gk,sup


siguran�ei, Gk,inf

Cea principal� (dac� exist�)

Qk,i

Altele Qk,i

Coeficien�ii ac�iunilor în

gruparea accidental�

1,0 1,0 1,0 11,� i,2�i 2

Coeficien�ii ac�iunilor în

gruparea seismic�

1,0 1,0 1,0 i,2�i 2

Not�:

Ad - Valoarea de proiectare a ac�iunii accidentale

dEA - Valoarea de proiectare a ac�iunii seismicedEA = �I,e · kEA

kEA - Valoarea caracteristic� a ac�iunii seismice

�I,e - Factor de importan�� i expunere a construc�iei la cutremur


69B7.3.1 Coeficien�i par�iali de siguran�� pentru ac�iuni

7.3.1.1 Coeficien�ii par�iali de siguran�� pentru st�rile limit� de serviciu vor fi lua�i egali cu 1,0 cu excep�ia altor valori indicate în Tabelul 7.5 sau în reglement�rile tehnice de specialitate.

77

Tabelul 7.5 Coeficien�i par�iali de siguran�� pentru combinarea (efectelor) ac�iunilor în verific�rile la st�ri limit� de serviciu

Combina�ia/gruparea de ac�iuni

Ac�iuni permanente Ac�iuni variabile Cu efect

nefavorabil asupra

siguran�ei, Gk,sup


siguran�ei, Gk,inf

Ac�iunea principal�

sau predominant�

Qk,1

Alte ac�iuni Qk,ii 2

Caracteristic� 1,0 1,0

1,0 i,0� ·1,0

Frecvent� 11,� ·1,0 i,2� ·1,0

Cvasi-permanent� 12,� ·1,0

70B7.3.2 Criterii de serviciu

7.3.2.1 Criteriile de serviciu pentru cl�diri se refer� la, de exemplu, rigiditatea plan�eului, deplas�rile relative de nivel, deplasarea lateral� a cl�dirii, rigiditatea acoperi�ului �.a.

Criteriile pot fi exprimate ca limite ale deplas�rilor orizontale sau verticale, precum �i ca limite de confort pentru vibra�ii.

7.3.2.2 Criteriile de serviciu, referitoare la confortul utilizatorilor, pentru care nu exist� cerin�e normative pot fi specificate pentru fiecare proiect în parte cu acordul clientului.

7.3.2.3 Criteriile de serviciu depind de func�iunea cl�dirii �i pot fi independente de materialele structurale utilizate în structur�.

78

�i consecin�ele economice care pot fi provocate de un hazard natural sau/�i antropic major,precum �i de rolul acestora în activit��ile de r�spuns post-hazard ale societ��ii (vezi Tabel A1.1).

Tabel A1.1 Clase de importan��-expunere pentru construc�ii

Clasa de importan��-

expunere Cl�diri Construc�ii inginere�ti

Clasa I

Construc�ii având func�iuni esen�iale, pentru care p�strarea integrit��ii pe durata unui eveniment provocat de hazard natural sau/�i antropic major este vital� pentru protec�ia civil�, cum sunt: (a) Spitale �i alte cl�diri din sistemul de

s�n�tate, care sunt dotate cu serviciide urgen��/ambulan�� i sec�ii dechirurgie

(b) Sta�ii de pompieri, sedii ale poli�ie �ijandarmeriei, parcaje suprateranemultietajate �i garaje pentru vehiculeale serviciilor de urgen�� de diferitetipuri

(c) Sta�ii de producere �i distribu�ie aenergiei �i/sau care asigur� serviciiesen�iale pentru celelalte categorii decl�diri men�ionate aici;

(d) Cl�diri care con�in gaze toxice,explozivi �i/sau alte substan�epericuloase

(e) Centre de comunica�ii �i/sau decoordonare a situa�iilor de urgen��

(f) Ad�posturi pentru situa�ii de urgen��(g) Cl�diri cu func�iuni esen�iale pentru

administra�ia public�(h) Cl�diri cu func�iuni esen�iale pentru

ordinea public�, gestionareasitua�iilor de urgen��, ap�rarea �isecuritatea na�ional�;

(i) Cl�diri care ad�postesc rezervoare deap� �i/sau sta�ii de pompare esen�ialepentru situa�ii de urgen��

(j) Cl�diri având în�l�imea total�suprateran� mai mare de 45m

�i alte cl�diri de aceea�i natur�

(a) Rezervoare de ap�, sta�ii detratare, epurare �i pompare a apeiesen�iale pentru situa�ii de urgen��

(b) Sta�ii de transformare a energiei(c) Construc�ii care con�in materiale

radioactive(d) Construc�ii cu func�iuni esen�iale

pentru ordinea public�, gestionareasitua�iilor de urgen��, ap�rarea �isecuritatea na�ional�

(e) Turnuri de telecomunica�ii(f) Turnuri de control pentru

activitatea aeroportuar� �i naval�(g) Stâlpi ai liniilor de distribu�ie �i

transport a energiei electrice

�i alte construc�ii de aceea�i natur�

7BANEXA A1 CLASIFICAREA CONSTRUC�IILOR ÎN CLASE DE IMPORTAN��-

EXPUNERE

Construc�iile pot fi clasificate în clase de importan��-expunere, în func�ie de consecin�ele umane

79

Clasa II

Construc�ii care prezint� un pericol major pentru siguran�a public� în cazul pr�bu�irii sau avarierii grave, cum sunt: (a) Spitale �i alte cl�diri din sistemul de

s�n�tate, altele decât cele din clasa I,cu o capacitate de peste 100 persoaneîn aria total� expus�

(b) �coli, licee, universit��i sau altecl�diri din sistemul de educa�ie, cu ocapacitate de peste 250 persoane înaria total� expus�

(c) Aziluri de b�trâni, cre�e, gr�dini�esau alte spa�ii similare de îngrijire apersoanelor

(d) Cl�diri multietajate de locuit, debirouri �i/sau cu func�iuni comerciale,cu o capacitate de peste 300 depersoane în aria total� expus�

(e) S�li de conferin�e, spectacole sauexpozi�ii, cu o capacitate de peste 200de persoane în aria total� expus�,tribune de stadioane sau s�li de sport

(f) Cl�diri din patrimoniul culturalna�ional, muzee �.a.

(g) Cl�diri parter, inclusiv de tip mall, cumai mult de 1000 de persoane în ariatotal� expus�

(h) Parcaje supraterane multietajate cu ocapacitate mai mare de 500autovehicule, altele decât cele dinclasa I

(i) Penitenciare(j) Cl�diri a c�ror întrerupere a

func�iunii poate avea un impact majorasupra popula�iei, cum sunt: cl�diricare deservesc direct centraleelectrice, sta�ii de tratare, epurare,pompare a apei, sta�ii de producere �idistribu�ie a energiei, centre detelecomunica�ii, altele decât cele dinclasa I

(k) Cl�diri având în�l�imea total�suprateran� cuprins� între 28 �i 45m

�i alte cl�diri de aceea�i natur�

(a) Construc�ii în care se depoziteaz�explozivi, gaze toxice �i altesubstan�e periculoase

(b) Rezervoare supraterane �isubterane pentru stocare demateriale inflamabile (gaze,lichide)

(c) Castele de ap�(d) Turnuri de r�cire pentru centrale

termoelectrice(e) Parcuri industriale cu construc�ii

unde au loc procese tehnologicede produc�ie

�i alte construc�ii de aceea�i natur�

Clasa III Construc�ii de tip curent, care nu apar�in celorlalte clase

Clasa IV Construc�ii de mic� importan�� pentru siguran�a public�, cu grad redus de ocupare �i/sau de mic� importan�� economic�, construc�ii agricole, construc�ii temporare etc.

80

I

NOTA 1: În cazul cl�dirilor de locuit �i de birouri, gradul de ocupare al ariei totale expuse de refer� la un singur tronson în ansamblurile de cl�diri similare

Fiec�rei clase de importan��-expunere (I-IV) i se asociaz� un factor de importan�� - expunere, � I care se aplic� la valoarea caracteristic� a ac�iunii.

Valorile factorului de importan�� - expunere, � pentru ac�iunile din cutremur (� I,e), vânt (� I,w), z�pad� (� I,s) sunt indicate în reglement�rile tehnice de specialitate, în vigoare.

Pentru proiectarea la foc a cl�dirilor, a se vedea încadrarea construc�iilor în conformitate cu prevederile reglement�rilor tehnice �i legisla�iei aplicabile, în vigoare.

81

�i calibrarea unor valori de proiectare �i a unor coeficien�i par�iali de siguran�� pentruproiectarea construc�iilor în formatul standardelor din seria SR EN 1991-1999.

38BA2.2 Metode de evaluare a siguran�ei

O prezentare schematic� a metodelor de calibrare a siguran�ei �i coeficien�ilor par�iali de siguran�� pentru proiectarea la st�ri limit� ultime este prezentat� (armonizat cu SR EN 1990) în Figura A2.1.

Figura A2.1. Metode de analiz� a siguran�ei

39BA2.3 Coeficien�i par�iali de siguran��

Semnifica�iile coeficien�ilor par�iali de siguran�� din prezentul cod sunt indicate schematic (armonizat cu SR EN 1990) în Figura A2.2.

Metode deterministe

Metode empirice Metode istorice

Metode probabilistice

Metode aproximative (de Nivel II)

Metode integral probabilistice (de Nivel III)

Metode semiprobabilistice

(de Nivel I)

Metoda coeficien ilor par iali de siguran �Metoda a Metoda c

Metoda b

82

9BANEXA A2 (informativ�) BAZE PROBABILISTICE PENTRU ANALIZELE DE SIGURAN�� I

PROIECTAREA CU COEFICIEN�I PAR�IALI DE SIGURAN��

37BA2.1 Obiect

Anexa prezint� câteva aspecte referitoare la bazele probabilistice pentru analizele de siguran��

Figura A2.2 Rela�ia dintre coeficien�ii par�iali de siguran��

40BA2.4 Factorii de combinare/grupare a (efectelor) ac�iunilor �0

În func�ie de tipul reparti�iei statistice a (efectelor) ac�iunilor, valorile factorilor de combinare / grupare �0 pot fi calibrate pe modelele probabilistice de Nivel II. Valorile de combinare / grupare a (efectelor) ac�iunilor specificate în cod sunt fundamentate pe astfel de baze probabilistice.

Incertitudini privind valorile reprezentative ale ac iunilor

Incertitudini în modelarea ac iunilor �i efectelor ac iunilor

Incertitudini în modelarea rezisten ei elementelor structurale

Incertitudini privind propriet� ile materialelor

�f

�sd

�Rd

�m

�F

�M

83

Xk(n) = � mX [1- kn VX] (A3.1)

unde Vx este coeficientul de varia�ie al rezistentelor, mx este media rezultatelor iar� este un factor de conversie a rezultatelor ob�inute din teste în rezultate pentru materialele din structur�.

Valorile kn pentru reparti�ia normal� a valorilor caracteristice sunt indicate în Tabelul A3.1.

Tabelul A3.1 Valorile kn pentru determinarea valorii caracteristice Xk(n)

n, num�r încerc�ri 2 3 4 5 6 8 10 20 30 � kn 2,01 1,89 1,83 1,80 1,77 1,74 1,72 1,68 1,67 1,64

Pentru o determinare direct� a valorilor de proiectare ale rezisten�elor materialelor pentru verificarea la st�rile limit� ultime se poate utiliza �i rela�ia aproximativ�:

Xd = � mX [1- kd,n VX] (A3.2)

unde valorile kd,n sunt indicate în Tabelul A3.2.

Tabelul A3.2. Valorile kd,n pentru determinarea valorilor de proiectare Xd

n, num�r încerc�ri 2 3 4 5 6 8 10 20 30 � kd,n 3,77 3,56 3,44 3,37 3,33 3,27 3,23 3,16 3,13 3,04

84

10BANEXA A3 (informativ�) PROIECTARE ASISTAT� DE ÎNCERC�RI

Pentru determinarea simplificat�, pe baz� de teste, a valorilor caracteristice ale rezisten�elor materialelor având 5% probabilitate de apari�ie a unor valori mai mici decât acestea se recomand� utilizarea rela�iei generale:

ghid privind produse de finisare din materiale … · ghid privind produse de finisare din...

Documents