54063651 analiza si proiectarea fluxurilor financiar monetare ale intreprinderii sc textila sa

123
UNIVERSITATEA “AL. I. CUZA”, IAŞI FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR FINANTE BANCI PROIECT DE SPECIALITATE ANALIZA ŞI PROIECTAREA FLUXURILOR FINANCIAR-MONETARE ALE ÎNTREPRINDERII S.C. TEXTILA S.A. Student:MIHAILEASA ELENA RALUCA NR.MATR ICOL:31040701SL072756 ANUL III,specializarea finante banci

Upload: lucian-gavriloaea

Post on 29-Jul-2015

240 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

UNIVERSITATEA “AL. I. CUZA”, IAŞI

FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR

FINANTE BANCI

PROIECT DE SPECIALITATE

ANALIZA ŞI PROIECTAREA FLUXURILOR FINANCIAR-MONETARE ALE ÎNTREPRINDERII

S.C. TEXTILA S.A.

Student:MIHAILEASA ELENA RALUCA NR.MATRICOL:31040701SL072756 ANUL III,specializarea finante banci

-Iaşi, 2010-

Page 2: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

CUPRINS

CAP. 1 MEDIUL DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢII ÎNTREPRINDERII.....................................................3

1.1 Cadrul general de organizare si desfăşurare a activităţii întreprinderii.............................3

Scurt istoric.............................................................................................................................................3

Obiectul activităţii...................................................................................................................................4

Organizarea si funcţionarea societăţii................................................................................................6

Date economico – financiare.............................................................................................................12

1.2. Piaţa şi competiţia.........................................................................................................................15

Pieţe de aprovizionare pentru S.C. Textila S.A..............................................................................15

Reţeaua de distribuţie.........................................................................................................................17

Competiţia.............................................................................................................................................19

CAP.2.ANALIZA FLUXURILOR FINANCIAR - MONETARE ALE ÎNTREPRINDERII....................36

2.1 Analiza fluxurilor financiar monetare ale întreprinderii pe baza bilanţului şi anexelor

....................................................................................................................................................................36

2.2 Analiza fluxurilor financiar monetare ale întreprinderii pe baza de rate sau indicatori

....................................................................................................................................................................50

2.2.1 Indicatori de gestiune...............................................................................................................52

2.2.2 Indicatori ai fondului de rulment.............................................................................................58

2.2.3 Indicatori de lichiditate şi solvabilitate.....................................................................................67

2.2.4 Indicatori de rentabilitate...........................................................................................................72

2.2.5 Indicatori de echilibru financiar................................................................................................77

CAP.3 DIAGNOSTICUL FINANCIAR.......................................................................................................84

PROIECTAREA FLUXURILOR FINANCIAR MONETARE...................................................................98

BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................................104

1

Page 3: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

CAP. 1 MEDIUL DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢII ÎNTREPRINDERII

1.1 Cadrul general de organizare si desfăşurare a activităţii

întreprinderii

S.C. TEXTILA S.A. IAŞI are forma juridica de societate pe acţiuni, cu un

capital social de 2525675000 lei,împărţit in acţiuni cu o valoare nominala de

25000 lei, având sediul principal pe Şoseaua Ştefan cel Mare si Sfant, nr. 4, Iaşi.

Durata societaţii, înscrisă in contractul de societate este nelimitată.

Scurt istoric

Începutul activităţii societăţii S.C. TEXTILA S.A. Iaşi coincide cu începutul

evoluţiei industriale in România, la sfârşitul secolului XIX, afacerea pornind de la

un simplu atelier de frânghii si ţesături, atelierul lui Dimescu. In anul 1886, Moritz

Watchtel si Dimescu au solicitat primăriei înfiinţarea unei fabrici in domeniu;

exista deja atelierul lui Dimescu, iar cu capitalul lui Watchtel s-au deschis noi

secţii (printre care secţia de sforărie mică).

La începutul secolului XX s-a format societatea in comandita Watchtel-

Vignali&Co, cu capital italian, iar in anul 1905 aceasta s-a transformat în

societate anonimă cu numele ,,Societatea Anonimă Romano-Italiană a

Industriilor Textile”.

Primul razboi mondial a adus întreprinderii greutăţi in desfacerea

produselor, astfel încât, in 1937, s-a infiinţat la Bucuresti un birou in vederea

stabilirii unui contact mai bun cu clienţii din capitală, Transilvania si restul ţării.

Cel de-al doilea război mondial a impus o scădere mare a producţiei în urma

căreia întreprinderea a lichidat tot personalul in 1944, reluându-şi activitatea în

1945.

La 11 iunie 1948 are loc actul de naţionalizare.

Până in anul 1989, dotarea tehnica a fabricii s-a îmbunătăţit si a crescut

numarul de salariaţi. In această perioadă s-au realizat investiţii ce au dus la

2

Page 4: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

creşterea productivităţii si implicit a producţiei. In 1984 s-a pus in funcţiune o

staţie pentru producerea de covoare.

Dupa 1989, producţia fizică a fabricii a scăzut la fire la 64%, pentru

ţesături la 72%, pentru saci la 70% iar pentru sfori la 62%, reduceri datorate

modificării regimului de lucru, schimbării naturii materiei prime si cerinţelor pieţei.

Determinant pentru aceste schimbări este faptul că începe perioada de tranziţie

la economia de piaţa; aceasta presupune noi reguli pentru agenţii economici ce

supravieţuiesc pe piaţa daca fac faţa concurenţei. Din al doilea semestru al

anului 1990 s-a trecut la săptămâna de lucru de 5 zile, fapt ce a influenţat

producţia fizică totală a întreprinderii. Din 1993 a început redresarea producţiei

fizice si încetarea dependenţei societăţii de livrarile de fire de la filaturile din

sector.

Anul 1995 a marcat un nou eveniment în evoluţia de peste 100 de ani a

întreprinderii: efectuarea primului import de iută din Bangladesh, care a creat

condiţii ca pentru o perioadă mai mare de timp să fie achiziţionată materia primă,

şi astfel, una dintre preocupările majore a fost eliminată.

În anul 1995 a avut loc privatizarea unităţii prin metoda MEBO, rezultatul

acesteia constând in schimbarea atitudinii asociaţilor faţa de munca şi faţa de

bunurile care le aparţin.

Obiectul activităţii

S.C. Textila S.A. produce din 1886, sub aceeasi marca, o gama larga de articole

tehnice din fibre naturale de in, canepa si iuta, avand utilizare in:

-agricultură;

-industria alimentară;

-industria mobilei;

- industria metalurgica;

- industria petroliera si minierit;

- constructii;

- ambalaje;

3

Page 5: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

- uz casnic si decoratiuni.

Fire din fibre naturale: in, canepa şi iuta, într-o gamă de fineţe de la

Nm 0,3 la Nm 4 cu utilizare la fabricarea sforilor, ţesăturilor tehnice şi a

covoarelor.

Sfori din in, cânepa şi iută într-o gama de diametre cuprinse între 1mm şi 5 mm

şi diferite grade de finisare prin polierare (apretare, parafinare, lustruire).

Produsele se livreaza sub forma de gheme şi bobine pe suport, având greutatea

de 0,1 kg, 0,2 kg, 0,5 kg, 1 kg, 1,5 kg şi 2,5 kg in funcţie de diametrul sforii. Sunt

utilizate în agricultură, industria alimentară, industria metalurgică, industria

mobilei, pentru ambalaje, uz casnic şi decoraţiuni.

Saci din iută de orice dimensiuni folosiţi la ambalarea zahărului, cerealelor,

produselor din morărit şi a unor produse industriale.

Panza sac şi pentru ambalaj cu lăţimea între 100 cm şi 140 cm utilizate la

confecţionarea sacilor, a huselor pentru ambalare, în industria mobilei, la

fabricarea materialelor izolatoare, la protecţia lucrărilor de construcţii, decoraţiuni

şi uz casnic.

Frânghii într-o gamă de diametre de la 6 mm la 40 mm utilizate în industria

petrolieră, minierit, construcţii, transporturi maritime, agricultură şi pentru uz

casnic şi decoraţiuni.

Pe lângă activitatea de producţie, S.C. Textila mai are ca obiect de

activitate şi comercializarea covoarelor pe care le obţine, prin compensare, în

schimbul firelor, de la S.C. Incov S.A. Alba Iulia.

De asemenea, obiectul de activitate al societăţii presupune şi servicii către

terţi, importul de utilaje şi piese de schimb .

Scopul societăţii este de a comercializa produsele fabricate, de a promova

şi pune în aplicare iniţiativele de interes naţional în domeniul fabricaţiei de fire şi

ţesături groase din in, cănepă, iută, saci textili şi sfori, precum şi în domenii

conexe, pentru realizarea de beneficii

4

Page 6: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

Organizarea si funcţionarea societăţii

În statutul societăţii sunt prevazute hotărârile cu privire la conducerea

societăţii, la administrarea si reprezentarea societăţii, precum si organele de

conducere ale acesteia.

Structura organizatorică şi structura de personal a S.C. TEXTILA S.A.

este prezentată in organigrama societăţii.

Organul suprem de conducere a societăţii este Adunarea Generală a

Acţionarilor, care decide asupra activităţii acesteia si asigură politica economică

şi comercială. Adunările generale ale acţionarilor sunt ordinare şi extraordinare şi

au urmatoarele atribuţii principale:

aprobă structura organizatorică a societăţii şi numărul de posturi, precum

şi normativul de constituire a compartimentelor funcţionale şi de producţie;

alege membrii consiliului de administraţie şi ai comisiei de cenzori, inclusiv

cenzorii supleanţi, le stabileşte remunerarea, îi descarcă de activitate şi îi revocă;

alege directorul general, îl descarcă de activitate şi îl revocă; directorul

general este şi preşedintele consiliului de administraţie;

stabilesşe salarizarea personalului angajat, în funcţie de studii şi munca

efectiv prestată, cu respectarea limitei minime de salarizare prevăzuta de lege;

stabileşte bugetul de venituri şi cheltuieli şi, după caz, programul de

activitate pe exerciţiul următor;

examinează, aprobă sau modifică bilanţul şi contul de beneficii şi pierderi

dupa analiza rapoartelor consiliului de administraţie şi a comisiei de cenzori,

aprobă repartizarea beneficiului;

hotarăşte cu privire la contractarea de împrumuturi bancare pe termen

lung, inclusiv a celor externe;

hotarăşte cu privire la majorarea sau reducerea capitalului social,

modificarea numarului de acţiuni sau a valorii nominale a acestora precum şi la

cesiunea acţiunilor;

analizează rapoartele consiliului de administraţie privind situaţia şi

perspectivele societăţii cu referire la profit şi dividende, piaţa interna şi

5

Page 7: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

internaţională, nivelul tehnic, calitatea, măsurile de protecţia mediului, relaţiile cu

clienţii.

Societatea pe acţiuni este administrată de către Consiliul de Administraţie

compus din 7 administratori, aleşi de AGA pe o perioada de 4 ani, cu

posibilitatea de a fi aleşi pe noi perioade de 4 ani, care pot avea calitatea de

acţionari. Sunt incompatibile cu calitatea de membru a consiliului de

administraţie, comisiei de cenzori şi director persoanele care potrivit legii sunt

incapabile sau au fost condamnate pentru gestiune frauduloasa, abuz de

încredere, fals, înşelăciune, delapidare, dare sau luare de mită.

În relaţiile cu tertii, societatea este reprezentată de către preşedintele

consiliului de administraţie pe baza şi in limitele împuternicirilor date de adunarea

generala a acţionarilor, sau în lipsa lui, de către unul din vicepreşedinţi,

desemnat de consiliu. Cel care reprezintă societatea semnează actele care o

angajează faţă de terţi.

Consiliul de administraţie are in principal urmatoarele atribuţii:

angajează şi concediază personalul şi stabileşte drepturile si obligaţiile

acestuia;

stabileşte îndatoririle şi responsabilităţile personalului societăţii pe

compartimente;

aprobă operaţiunile de încasări şi plăţi potrivit competenţelor acordate;

stabileşte tactica şi strategia de marketing;

aprobă încheierea sau rezilierea contractelor potrivit competenţelor

acordate;

supune anual adunării generale a acţionarilor, in termen de 60 de zile de

la încheierea exerciţiului economic financiar, raportul cu privire la activitatea

societăţii, bilanţul şi contul de profit şi pierderi pe anul precedent, precum şi

proiectul de program de activitate şi proiectul de buget al societăţii pe anul in

curs.

Consiliul de administraţie poate delega o parte din atribuţiile sale unui

comitet de direcţie, compus din membrii aleşi din consiliul de administraţie,

fixându-le în acelaşi timp şi salariile, potrivit legii. Preşedintele acestui comitet

6

Page 8: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

îndeplineşte şi funcţia de director general, în care calitate conduce şi comitetul

de direcţie, asigurând conducerea curentă a societăţii, aduce la îndeplinire

deciziile consiliului de administraţie, în limitele activităţii societătii. Deciziile

comitetului de direţie se iau cu majoritate absolută a voturilor membrilor săi.

Comitetul de direcţie este obligat să prezinte la fiecare şedinţă a consiliului de

administraţie registrul sau de deliberări. În comitetul de direcţie votul nu poate fi

dat prin delegaţie.

Directorul general coordonează activitatea întregii societăţi şi are

urmatoarele atribuţii, competenţe şi responsabilităţi:

organizează şi conduce prin factorii de decizii, toate activităţile tehnice,

economice, comerciale, sociale şi de altă natură ale societăţii, permiţându-i

acesteia un grad mare de flexibilitate, adaptare la mediu şi reorganizare;

informează periodic consiliul de administraţie aupra rezultatelor

economico – financiare;

adoptă măsuri corespunzătoare pentru derularea logică a activităţilor de

producţie, comercial, de personal şi financiar- contabile, prin directorii acestor

compartimente, asigurând condiţii corespunzatoare de muncă pentru prevenirea

accidentelor şi a imbolnăvirilor profesionale;

supravegheaza si analizeaza permanent cerintele pietei, produsele si

serviciile ce sunt solicitate pe piata, precum si impactul asupra concurentei;

exercita cu regularitate si in mod sistematic controlul ierarhic operativ

curent asupra persoanelor pe care le are in subordine, analizand toate

problemele care au fost incredintate spre rezolvare fiecaruia in parte.

Organizarea generala a societatii este stabilita astfel incat sa permita

fiecarui salariat sa cunoasca cu precizie definirea activitatii din firma, nivelul de

responsabilitate si de decizie. Organizarea poate fi caracterizata prin:

specializare functionala, nivel minim de formalizare, este simpla prin natura ei.

Biroul Contabilitate este subordonat directorului economic si:

raspunde de organizarea si functionarea in bune conditii a contabilitatii

valorilor patrimoniale;

7

Page 9: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

întocmeşte lunar balanţa de verificare pentru conturile sintetice şi analitice

şi urmareşte concordanţa dintre acestea;

participă la organizarea, perfecţionarea sistemului informaţional, aplică

măsurile de raţionalizare şi simplificare a lucrărilor de evidenţă contabilă.

Biroul Financiar este subordonat directorului economic şi răspunde de

efectuarea operaţiunilor referitoare la:

decontări cu partenerii de afaceri (furnizori şi clienţi) şi cu personalul;

salarizare;

relaţiile cu Trezoreria Finanţelor Publice privind datoriile către bugetele

publice;

preţuri.

Structura de personal

Societatea are 145 salariaţi cu contract de muncă. Organigrama din anexa

numărul 1 evidenţiază structura personalului repartizat pe compartimente şi în

funcţie de nivelul de pregătire, astfel:

TESA 24

Maiştri, alţi şefi 4

Muncitori 117

TOTAL posturi 145

Structura de personal la S.C. TEXTILA S.A. in anul 2008

Conducerea societăţii comerciale are datoria de a crea condiţiile necesare

pentru desfşşurarea normală a proceselor de muncă, organizarea judicioasă a

întregii activităţi, precum şi întărirea disciplineişi ordinii din organizaţie.

În acest scop, conducerea are datoria de a asigura:

stabilirea structurii organizatorice raţionale, repartizarea personalului pe

locuri de muncă, conform calificării şi pregătirii profesionale cu precizarea

obiectivelor individuale, atribuţiilor, sarcinilor, competenţelor şi responsabilităţilor

fiecărui angajat;

8

Page 10: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

exercitarea unui control permanent şi exigent asupra modului de realizare

a obiectivelor individuale şi a sarcinilor de serviciu;

punerea la dispoziţia salariaţilor a materiilor prime, materialelor,

documentaţiei tehnice, echipamentului de protecţie a muncii şi de lucru, precum

şi luarea de măsuri pentru asigurarea utilizării depline a capacitţilor de producţie

şi a folosirii complete şi eficiente a timpului de muncă;

punerea la dispoziţia angajaţilor a politicii referitoare la calitate şi a

documentelor sistemului de management al calităţii şi instruirea personalului

pentru implementarea prevederilor acestora;

stabilirea instrucţiunilor pentru funcţionarea echipamentelor, utilajelor,

instalaţiilor, dispozitivelor, stabilirea criteriilor de execuţie, a procedurilor de

manipulare, depozitare şi folosire a produselor, stabilirea instrucţiunilor proprii de

protecţia muncii;

stabilirea proceselor tehnologice de fabricaţie, stabilirea normelor de

muncă şi de deservire;

aprovizionarea la timp şi în bune condiţii a entităţilor de producţie cu

materii prime, materiale, combustibil şi energie cu respectarea consumurilor

normate;

folosirea raţională a forţei de muncă, promovarea salariaţlio în raport cu

pregătirea profesională şi performanţele în muncă;

luarea tuturor măsurilor de apărare a secretului de stat şi de serviciu, a

păstrării şi manipulării corespunzătoare a documentelor cu acest caracter

asigurălegătura permanentă cu salariaţii pentru rezolvarea operativă a

problemelor ce apar, în scopul desfăşurării optime a proceselor de muncă.

Fiecare angajat al S.C. Textila S.A. Iaşi, indiferent de postul pe care îl

ocupă, are următoarele obligaţii:

să realizeze obiectivele individuale şi sarcinile ce decurg din postul

deţinut şi să răspundă de îndeplinirea lor faţă de conducerea organizaţiei;

să realizeze produsele sau lucrările la timp şi cu încadrarea în

cerinţele de calitate şi normativele de muncă prevăzute;

9

Page 11: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

să-şi însuşescă şi să respecte parametrii proceselor tehnologice,

criteriile de execuţie şi instrucţiunile de exploatare ale echipamentelor cu care

lucrează;

să asigure valorificarea superioară a resurselor de care dispun,

ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al producţiei şi lucrărilor şi sporirea continuă a

productivitătii muncii;

să respecte programul de lucru, să folosească integral şi cu

eficienţă timpul de muncă şi numai în interesele legate de seviciu;

să respecte ordinea şi disciplina la locul de muncă;

să respecte normele de protecţia muncii, pe cele privind folosirea

echipamentelor de protecţie şi de lucru;

să ia toate măsurile pentru evitare degradării bunurilor organizaţiei;

să-şi ridice permanent calificarea profesională, nivelul de cunoştinţe

tehnico-ştiinţifice şi de cultură generală, să urmeze şi să absolve cursurile de

perfecţionare organizate sau recomandate de către organizaţie

să respecte normele de conduită principală în relaţiile cu ceilalţi

membri ai colectivului de muncă;

să respecte dispoziţiile legale şi cele proprii organizaţiei privind

păstrarea secretului de stat şi de serviciu;

să cunoască normele ce reglementează activitatea proprie în

societatea comercială;

să înştiinţeze şeful ierarhic superior imediat ce au luat cunoştinţă

de existenţa unor nereguli, abateri, greutăţi sau lipsuri în desfăşurarea activităţii;

să respecte restricţiile cu privire la accesul în anumite locuri de

muncă;

să menţină ordinea şi curăţenia la locul de muncă, iar la

întreruperea sau încheierea programului de lucru, să deconteze de la sursa de

energie electrică toate aparatele şi să închidă instalaţiile de gaze sau alte utilităţi;

să respecte dispoziţiile legale date de şefii ierarhici în legătură cu

îndeplinirea atribuţiilor de serviciu;

10

Page 12: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

la încetarea raporturilor de muncă, salariatul este obligat să-şi

predea obiectele de inventar, să-şi achite toate datoriile şi apoi să-şi preia actele

care-i aparţin.

Date economico – financiare

Exerciţiul economic financiar începe de la 1 ianuarie şi se incheie la 31

decembrie al fiecarui an.

Beneficiul societăţii se stabileşte pe baza bilanţului aprobat de Adunarea

Generală a Acţionarilor. Din beneficiul societăţii se pot constitui fonduri destinate

modernizării, cercetării şi dezvoltării de produse noi, investiţiilor, repartiţiilor,

precum şi pentru alte destinaţii stabilite de Adunarea Generală a Acţionarilor.

Din beneficiul prevăzut în bilanţ se scade impozitul legal, rezultând

beneficiul cuvenit acţionarilor, care se repartizează între aceştia, proporţional cu

aportul capitalului social, precum şi pentru alte nevoi ale societăţii.

În cazul înregistrării de pierderi, adunarea generală a aţionarilor va analiza

cauzele şi va hotări în consecinţă.

Cu o cifra de afaceri de 54.718.251.000 lei, S.C. TEXTILA S.A. a obţinut

în 2006 un profit brut de 4.643.749.000 lei, astfel:

- rezultatul exploatării: 6.177.870.000 lei

- rezultatul financiar: -1.534.121.000 lei

- rezultatul excepţional: 0 lei

Puncte tari:

1. Cota de piaţa este favorabilă: peste 50%

2. Traditiţia: unitatea produce sfori şi alte fire groase şi ţesaturi din fire in,

cânepa şi iuta de 117 ani, din anul 1886, fiind prima fabrică de sfori din

România.

3. Recent unitatea a implementat Sistemul de Managemant al Calităţii

conform condiţiilor din standardul ISO 9001:2000.

4. Managementul performant, ce s-a concretizat în obţinerea de multe premii

interne şi internaţionale.

11

Page 13: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

Puncte slabe:

1. Întreprinderea este dotată şi lucrează cu utilaje vechi, care necesită

costuri mari de întreţinere.

2. Parcul auto redus determină costuri mari cu desfacerea produselor proprii

prin apelarea la terţi pentru transport.

3. Modul de ambalare al produselor, ce nu permite pătrunderea pe noi pieţe

externe.

4. Lipsa resurselor financiare necesare retehnologizării.

De-a lungul celor trei ani studiaţi firma a înregistrat o scădere din punct de

vedere al producţiei fizice şi valorice, după cum rezultă din tabelul următor:

Produs 2006 2007 2008

Producţie

fizică

Producţie valorică Producţie

fizică

Producţie

valorică

Producţie

fizică

Producţie

valorică

Sfori şi

fire

1025100

kg

45719460000

lei

941270

kg

44527482854

lei

672953

kg

38646590325

lei

Ţesături 600000

mp

12500000000

lei

571490

mp

11008702858

lei

522650

mp

10981665010

lei

Producţia fizică şi valorică între 2006-2008

Se observă că cea mai mare pondere valorică o au sforile şi firele,

semnificativ, pe toţi cei trei ani, deşi se află în scădere.

12

Page 14: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

78%

22%

sfori si fire

tesaturi

Ponderea sforilor şi ţesăturilor în producţia totală 2006

Evoluţia producţiei valorice a sforilor şi firelor 2006-2008

Ca şi produsele anterioare, ţesăturile fabricate au un trend în scădere,

firma producând mai puţin în 2006 faţă de ceilalţi ani.

0

10000000

20000000

30000000

40000000

50000000

2006 2007 2008

sfori si fire

13

Page 15: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

Evoluţia producţiei fizice a ţesăturilor 2006-2008

1.2. Piaţa şi competiţia

Pieţe de aprovizionare pentru S.C. Textila S.A.

S.C. TEXTILA S.A. IAŞI se aprovizionează cu materie prima atât de pe

piaţa internă cu cânepă şi in pentru tesături, cât şi de pe piaţa externă cu fibră de

iută 100% şi fire de iută 100%. De pe piaţa externă, Bangladesh, întreprinderea

se aprovizionează cu iuta care, din cauza condiţiilor climaterice nu poate fi

cultivată în ţara noastră. Aprovizionarea din import este foarte avantajoasă,

deoarece decontările dintre părţi sunt realizate prin intermediul unor acorduri

între cele două state (statul român şi cel din Bangladesh) prin clearing.

Furnizorii interni de materii prime, materiale consumabile şi servicii

sunt furnizori tradiţionali ai firmei, relaţiile de colaborare cu aceştia fiind de peste

20 de ani. Materiile prime sunt achiziţionate pe plan intern de la Flaro Sibiu,

Carpic Carei şi Fibrex Săvineşti.

0

200000

400000

600000

800000

2006 2007 2008

mp

tesaturi

14

Page 16: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

Accesoriile folosite în producţie se află în stoc de mai bine de un an,

aşa încât firma nu s-a mai aprovizionat cu acest tip de materiale în ultimul timp.

Furnizorii de la care S.C. Textila S.A. achiziţiona accesoriile sunt: S.C. Tamiv

S.A. Braşov de la care se cumpără curelele din piele, S.C. Prodplast S.A. Iaşi,

bandă şi fuse, S.C. Plase pescăreşti S.A. Galaţi, de unde se aprovizionează cu

frânghii.

Alte tipuri de materiale folosite de înterprindere în producţie sunt

ingredienţii achiziţionaţi de la următorii furnizori: amidon de la S.C. Calafat S.A.,

pastă de la S.C. Chimica S.A. Bistriţa şi produse petoliere de la S.C. Petrom S.A.

Pe lângă furnizorii interni, mai sunt şi furnizorii străini, care au un

regim special. S.C. TEXTILA S.A. IAŞI se aprovizionează o dată pe an cu iută

din Bangladesh, valoarea facturii fiind foarte mare. Stocul aprovizionat trebuie să

ajungă un an întreg, iar aprovizionarea se face în perioada august – septembrie,

perioadă când se recoltează iuta.

Lei

Nr.

crt.

Furnizorul Valoare furnizată Structură (%)

2006 2007 2008 2006 2007 2008

1 Flaro Sibiu 492.128.220 291.494.968 392.552.939 24.6 26.3 28

2 Carpic Carei 304.079.225 187.310.455 231.325.839 15.2 16.9 16.5

3 Fibrex Săvineşti 228.059.419 109.726.243 144.403.402 11.4 9.9 10.3

4 S.C. Tamiv S.A.

Braşov

194.050.558 116.376.318 176.648.822 9.7 10.5 12.6

5 S.C. Prodplast S.A.

Iaşi

92.023.976 57.633.986 70.098.739 4.6 5.2 5

6 S.C. Plase pescăreşti

S.A. Galaţi

56.014.594 27.708.647 28.039.495 2.8 2.5 2

7 S.C. Chimica S.A.

Bistriţa

40.010.424 24.383.609 33.647.394 2 2.2 2.4

8 Alţii 594.154.803 293.711.660 325.258.149 29.7 26.5 23.2

TOTAL 2.000.521.223 1.108.345.889 1.401.974.783 100 100 100

15

Page 17: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

Valoarea şi structura furnizorilor 2006-2008

28%

17%

10%13%

5%

2%

2%

23%

Flaro Sibiu

Carpic Carei

Fibrex Savinesti

S.C. Tamiv S.A.Brasov

S.C. Prodplast S.A.Iasi

S.C. Plase PescarestiS. A. Galati

S.C. Chimica S.ABistrita

Altii

Structura furnizorilor 2006

Reţeaua de distribuţie

S.C. TEXTILA S.A. IAŞI îşi distribuie produsele către clienţi, societăţi

comerciale independente de firmă, întreprinderea având doar un magazin de

desfacere în apropierea unităţii, dar la nivelul căruia nu se fac vânzări en-detail.

Firma nu desfaşoara activitate de export, întreaga producţie obţinută fiind

vândută pe piaţa internă, firma neînregistrând activităţi de export.

Principalele societăţi comerciale – clienţi sunt de tip en gross (depozite

COMAT), care cumpără produsele în cantităţi mari pentru a le vinde mai apoi la

un preţ mai mare. Aceşti clienţi formează o reţea de distribuţie stabilă, relaţiile

comerciale cu aceştia datând de aproape 25 de ani.

Firma şi-a stabilit relaţii de distribuire a produselor sale cu peste 200 de

clienţi, cu ponderi diferite în valoarea totală a vânzarilor. Între cei mai importanţi,

pe linie comercială, se înscriu: Adia Impex SRL Arad, Almo Pajura SRL Iaşi,

Comat Dolj SA, Caramet Impex Bistriţa, Corimex Craiova, Decortex SRL Bacău,

Danaster S.R.L. Iaşi, Romanian Business Corpora, Super Star Impex SRL,

Vidalis Impex SRL Zalău.

16

Page 18: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

Produsele întreprinderii nu sunt doar comercializate de clienţii săi, ci sunt

folosite de unii dintre aceşti în industria în care operează. Între cei mai importanţi

clienţi de acest fel se înscriu: Berimplast Negreşti Oaş, S.C. Cablul Românesc

S.A. Ploieşti care foloseşte sfoara ca linie vegetală pentru cablurile de tracţiune,

Grosmetchim S.A. Piteşti, Industria Sârmei S.A., Direcţiile de Poştă, Rodipet

Bucureşti S.A. care folosesc sfoara pentru ambalaje.

Un statut aparte, atât în ceea ce priveşte aprovizionarea, cât şi distribuţia,

îl are S.C. Incov Alba Iulia, care reprezintă pentru S.C. Textila S.A. un client, fiind

aprovizionat de aceasta cu fire pentru fabricarea covoarelor, dar şi un furnizor de

covoare pentru activitatea de comercială a întreprinderii, astfel încât cele două

firme îşi achită obligaţiile reciproce prin compensare.

Pentru a atrage clienţii şi a stimula vânzările, societatea acordă anumite

facilităţi clienţilor: pentru plata la livrare se acordă discount de 5% pentru vănzări

între 10-50 milioane lei şi 6% pentru vânzări peste 50 milioane lei.

Lei

Nr.

crt.

Furnizorul Valoare furnizată Structură (%)

2006 2007 2008 2006 2007 2008

1 Berimplast Negreşti

Oaş

1.072.810.584 1.495.888.184 1.375.306.912 24.6 26.5 28

2 S.C. Cablul

Românesc S.A.

Ploieşti

553.849.366 953.981.521 810.448.716 12.7 16.9 16.5

3 Grosmetchim

S.A. Piteşti

627.986.683 671.738.467 505.916.471 14.4 11.9 10.3

4 Direcţiile de Poştă 423.018.807 592.710.412 618.888.110 9.7 10.5 12.6

5 Alţii 1.508.912.448 1.986.991.097 1.601.250.191 34.6 35.2 32.6

TOTAL 4.361.018.636 5.644.861.073 4.911.810.402 100 100 100

Valoarea şi structura clientilor 2006-2008

17

Page 19: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

28%

17%

10%13%

32%

Berimplast NegrestiOas

S.C. Cablul RomnescS.A. Ploiesti

Grosmetchim S.A.Pitesti

Directiile de Posta

Altii

Structura clientilor 2006

Competiţia

Piaţa ţesăturilor industriale din iută, cânepă şi in este relativ mică in

Romania, S.C. TEXTILA S.A. IAŞI neavând o concurenţa foarte mare din punct

de vedere al numarului de competitori. În afară de întreprinderea vizată mai sunt

doar doi producători mai importanţi care pot fi consideraţi concurenţi: S.C. Tex

S.R.L. şi Industria Iutei Bucureşti S.A. Firma analizată este lider pe această

piaţă.

În comparaţie cu ceilalţi producători din ramură, S.C. TEXTILA S.A. IAŞI

este prima firmă care foloseşte ca materie primă iuta. Rezistenţa acestei materii

prime, a făcut ca mărfurile produse să fie mai bune, cererea pentru acestea

crescând vertiginos.

Nr.

crt.

Denumire firmă 2006 2007 2008

1 S.C. Textila S.A. 50.5% 54.2% 54.4%

2 Industria Iutei Bucureşti

S.A.

38.5% 32.6% 36.1%

3. S.C. Tex S.R.L. Galaţi 7.8% 8.2% 4.2%

18

Page 20: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

4. Alţii 3.2% 5% 5.3%

Total 100 100 100

Situaţia pieţei de produse textile - industriale în perioada 2006-2008

55%36%

4% 5%

S.C. TEXTILA S.A. Industria Iutei Bucuresti S.A.

Faltin Falticeni S.A. Altii

Situaţia pieţei de produse textile industriale 2006

S.C. Fintex şi S.C. Faltin Fălticeni concurează cu firma studiată, dar

numai pe un produs, aceştia având un singur tip de fir similar cu unul din

produsele ţextilei, având o cată de piaţă foarte redusă.

Pe lângă aceşti producători de pe piaţa internă, întreprinderea mai

concurează şi cu alte firme importatoare de produse similare, dar care au numai

activitate de comerţ, nu şi de producţie. Aceşti concurenţi, deşi nu foarte mulţi ca

număr şi cu o cotă de piaţă relevantă, sunt în dezvoltare datorită preţurilor mici

practicate, drept urmare a importului direct din Asia, unde materia primă şi forţa

de muncă sunt foarte ieftine.

19

Page 21: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

CAP.II. ANALIZA FLUXURILOR FINANCIAR MONETARE ALE

INTREPRINDERII

Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă

financiară a întreprinderii la încheierea exerciţiului. Ea îşi propune să stabilească

punctele tari şi punctele slabe ale gestiunii financiare în vederea fundamentării

unor noi strategii de menţinere şi de dezvoltare, într-un mediu concurenţial.

Analiza foloseşte în acest scop mijloace specifice şi instrumente adecvate,

informaţii contabile şi financiare, în scopul aprecierii şi evaluării riscurilor

prezente, trecute şi viitoare ce decurg din situaţia financiară curentă şi din

performanţele întreprinderii.

Obiectivele analizei financiare sunt adaptate utilizatorilor. Aceşti utilizatori

sunt interesaţi în anumite aspecte ce ţin de posibila lor cooperare cu

întreprinderea. Printre utilizatori pot fi amintiţi gestionarii, acţionarii actuali şi

potenţiali, creditorii (băncile), salariaţii, oragnele fiscale. Sursa de date pentru

analiza financiară o constituie documentele contabile de sinteză: bilanţul, contul

de profit şi pierderi, anexa la bilanţ. Contabilitatea furnizează cea mai mare parte

a informaţiei necesare elaborării bugetelor.

Criteriile de clasament al posturilor în activul şi pasivul bilanţului diferă în

funcţie de scopul urmărit în analiză, ceea ce a condus la existenţa mai multor

tipuri de bilanţ: contabil, financiar, funcţional. Bilanţul contabil este elaborat într-o

viziune patrimonial-juridică; activul are un sistem dublu de clasament: după

destinaţie, care permite afectarea activelor după finalitatea lor în procesul

economic (imobilizări), iar în interior, după natură (necorporale, corporale,

financiare).

În pasiv operează criteriul apartenenţei fondurilor. Studiul bilanţului trebuie

efectuat după repartizarea rezultatului şi începe cu examinarea structurii

pasivului şi a structurii activului. Bilanţul contabil, care prezintă drepturile şi

20

Page 22: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

angajamentele patrimoniale ale întreprinderii, se dovedeşte insuficient adaptat

analizei financiare orientate spre gestiune, care necesită un bilanţ mai

operaţional, pentru a evidenţia relaţia dintre resursele disponibile şi nevoile de

finanţare ale întreprinderii. Nici o resursă nu poate ramâne fără alocare şi orice

nevoie de finanţare trebuie acoperită din resurse financiare, ceea ce se reflectă

prin bilanţul financiar.

Logica bilanţului financiar se bazează pe criteriul lichidităţii crescătoare a

activului şi pe cel al exigibilităţii crescătoare a pasivului. Din punct de vedere

financiar, fiecare element de activ reprezintă o alocare de fonduri băneşti în

vederea constituirii unei structuri de producţie adecvate intenţiilor productive ale

întreprinzătorilor. Elementele de activ sunt structurate după gradul lor de

lichiditate (posibilitatea de a fi transformate în bani) în intenţia de a obţine cea

mai operativă recuperare a capitalurilor investite şi o rentabilitate ridicată. În

bilanţ se înscriu mai întâi activele cele mai puţin lichide (cu perioada cea mai

mare de recuperare): imobilizările necorporale (brevete, licenţe, mărci de fabrică

şi comerciale, studii), corporale (terenuri, clădiri, maşini, utilaje, instalaţii) şi

financiare (participaţii, titluri cumpărate). Datorită rotaţiei lente a capitalurilor

investite în aceste active, ele se mai numesc şi alocări permanente (stabile).

Se înscriu apoi activele circulante (stocuri, creanţe, lichidităţi) mult mai

lichide decât imobilizările, din care cauză ele sunt numite şi alocări ciclice

(temporare), recuperarea capitalurilor investite făcându-se după încheierea unui

ciclu de exploatare (aprovizionare, producţie, desfacere). În cele din urmă, în

activul bilanţului se înscriu eventualele pierderi, care se asimilează cu o

diminuare de capitaluri proprii.

Pasivul bilanţului reflectă, din punct de vedere financiar, sursele de

provenienţa a capitalurilor proprii şi împrumutate. Pasivele sunt structurate după

gradul de exigibilitate (însuşirea lor de a deveni scadente la un anumit termen).

Mai întâi se înscriu capitalurile proprii provenite de la acţionari, apoi cele din

reinevestiri ale acumulărilor anterioare (rezerve) şi din surse publice (subvenţii,

provizioane reglementate). În mod practic, aceste surse nu au o scadenţă (decât

în situaţii limită, de faliment), nu sunt deci exigibile şi de aceea se mai numesc

21

Page 23: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

surse permanente (stabile). Tot în categoria surselor permanente se înscriu şi

datoriile financiare, respectiv împrumuturile contractate pe termen lung, cu

scadenţă mai îndepartată. 1

Datoriile pe termen scurt (credite, furnizori, decontări) sunt cele mai

exigibile şi de aceea sunt numite surse ciclice (temporare). În cea mai mare

parte, ele sunt contractate pentru necesităţi de producţie şi le întâlnim adesea

sub denumirea de datorii de exploatare.

Bilanţul financiar al S.C. Textila S.A. se prezintă astfel :

lei

2006 2007 2008

ACTIV

1.1Imobilizari necorporale 0 6,171,400 0

a) cheltuieli de constituire si cercetare-

dezvoltare 0 0 0

b)alte imobilizari 0 6,171,400 0

c) imobilizari in curs 0 0

0

d) provizioane pentru deprecierea imob. necorp. 0 0 0

1.2 Imobilizari corporale 9,707,452,075 10,900,354,257 22,740,419,622

a) terenuri 5,365,493,445 5,365,493,445 16,203,790,204

b) constructii 2,867,754,531 3,005,986,800 6,029,268,543

c) echipamente tehnologice 431,788,941 332,324,357 245,297,898

d) mijloace de transport 306,783,923 213,645,527 0

e) alte imobilizari corporale 20,608,792 78,259,280 243,247,198

f)imobilizari in curs 900,730,319 2,090,352,724 61,847,412

g) provizioane pentru deprecierea imob. corp. 185,707,876 185,707,876 -34,031,633

1.3 Imobilizari financiare 0 0 0

a) titluri de participare 0 0 0

b) alte titluri imobilizate 0 0 0

c) creante imobilizate 0 0 0

d) provizioane pentru deprecierea imob.

financiare 0 00

1 Mihai Toma, Felicia Alexandru, Finanţe şi gestiune financiară de întreprindere, Editura Economică, Bucureşti, 2003

22

Page 24: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

1.4 Creante comerciale cu scad > 1 an 0 0 0

I. ACTIVE IMOBILIZATE 9,707,452,075 10,906,525,657 22,740,419,622

2.1 Stocuri 20,785,227,425 15,946,823,404 29,638,623,937

a) mat. prime, mater. consumabile, ob. inventar 16,001,837,528 10,078,978,733 21,591,609,951

b) stocuri aflate la terti 0 20,045,115 0

c)productie in curs de executie 2,126,967,709 2,260,372,757 3,779,687,519

d) produse 1,138,675,373 1,241,111,405 2,306,712,927

e) animale 0 0 0

f) marfuri 1,517,746,815 2,346,315,394 1,960,613,540

2.2 Creante comerciale cu scadenta< 1 an 5,855,734,651 4,383,609,034 7,071,073,371

a) clienti si conturi asimilate, din care: 5,478,546,196 4,252,748,905 4,911,810,402

clienti incerti 677,999 46,417,173 0

b) alte creante 100,486,494 109,433,430 2,135,343,939

c) furniori debitori 276,701,961 21,426,699 23,919,030

d) decontari cu asociatii privind capitalul 0 0 0

2.3 Conturi de regularizare si asimilate 161,102,781 170,901,036 69,121,404

a) cheltuieli efectuate in avans+decontari 161,102,781 170,901,036 69,121,404

b) diferente de conversie activ 0 0 0

2.4 Prime privind rambursarea obligatiunulor 0 0 0

II. ACTIVE REALIZABILE 26,802,064,857 20,501,333,474 36,778,818,712

3.1 Titluri de plasament 0 0 0

3.2 Conturi la banci, casa si acreditive 567,429,488 3,785,524,917 6,770,650,343

III. TREZORERIA POZITIVA 567,429,488 3,785,524,917 6,770,650,343

ACTIVE CIRCULANTE 27,208,391,563 24,115,957,355 43,480,347,651

TOTAL ACTIV 37,076,946,419 35,193,384,048 66,289,888,677

PASIV

1 Capitaluri proprii in sens larg 19,484,712,232 26,404,066,755 50,951,619,543

1.1 Capitaluri proprii in sens strict 12,745,310,380 18,846,847,346 30,320,494,761

a) capital social 2,525,675,000 2,525,675,000 2,525,675,000

b) contul intreprinzatorului individual (aport de

capital cahs)

0 0 0

c) contul intreprinzatorului individual (aport de 0 0

23

Page 25: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

capital in natura) 0

d) prime legate de capital 0 0 0

e) rezerve 1,019,735,540 7,192,261,584 21,488,220,424

f) rezultatul reportat 1,023,453,246 1,077,689,403 2,745,640,549

g) rezultatul exercitiului 3,459,048,565 6,562,220,086 3,560,958,788

h) repartizarea profitului 3,404,812,408 6,633,209,164 0

i) fonduri 8,122,210,437 8,122,210,437 0

j) repartizari la fondul de dezvoltare 0 0 0

1.2 Diferente din reevaluare 6,739,401,852 7,557,219,409 20,631,124,782

1.3 Subventii pentru investitii 0 0 0

1.4 Provizioane reglementate 0 0 0

2 Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 89,001,161 89,001,161 0

2.1 Provizioane pentru riscuri 89,001,161 89,001,161 0

2.2 Provizioane pentru cheltuieli de repartizat 0 0 0

3 Datorii cu scadenta> 1 an 57,819,812 21,704,200 21,628,991

3.1 Datorii financiare cu scadenta> 1 an 0 0 0

a) banci 0 0 0

b) alte datorii cu scadenta> 1 an 0 0 0

3.2 Datorii nefinanciare cu scadenta> 1 an 57,819,812 21,704,200 21,628,991

a) furnizori si conturi asimilate cu scadenta> 1

an 0 021,628991

b) avansuri primite> 1 an 57,819,812 21,704,200 0

I. PASIVE PE TERMEN LUNG 19,631,533,206 26,514,772,116 50,973,248,534

4. Datorii nefinanciare cu scadenta< 1 an 15,079,588,899 8,459,892,244 14,874,962,935

a) furniz. si conturi asimil cu sc< 1 an (partea< 1

an) 0 00

b) funizori si conturi asimilate cu scadenta< 1 an 944,249,842 2,025,379,069 1,401,974,783

c) avansuri primite 0 0 0

d) alte datorii (taxe, salarii, personal) 14,135,339,057 6,434,513,175 13,472,988,152

e) contul intreprinzatorului individual (dat in

natura) 0 00

5. Conturi de regularizare si asimilate 8,969,854 12,139,243 419,503,576

a) venituri inregistrate in avans+ decontari 8,969,854 12,139,243 419,503,576

b) diferente de conversie pasiv 0 0 0

II. DATORII CURENTE CU SCADENTA< 1 AN 15,088,558,753 8,472,031,487 15,294,466,505

6. Datorii financiare cu scadenta> 1 an 0 0 0

24

Page 26: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

7. Datorii financiare cu scadenta< 1 an 2,356,854,460 206,544,445 22,173,638

a) banci 2,356,854,460 206,544,445 0

b) alte datorii financiare< 1 an 0 0 0

c) contul intreprinzatorului individual (datorie

cash) 0 00

III. TREZORERIA NEGATIVA 2,356,854,460 206,544,445 22,173,638

DATORII CU SCADENATA< 1 AN 17,445,413,213 8,678,575,932 15,316,640,143

DATORII TOTALE 17,503,233,025 8,700,280,132 15,338,269,134

TOTAL PASIV 37,076,946,419 35,193,348,048 66,289,888,677

Prezentarea bilanţului financiar pune în evidenţă două părţi distincte pe

orizontală: partea superioară care reflectă structura financiară prin stabilitatea

elementelor care îl compun (necesarul de finanţat şi resursele de finanţare

permanente) şi partea inferioară care reflectă finanţarea ciclului de activitate

(necesarul de finanţat pe termen scurt şi resursele temporare de finanţare).

Studiul bilanţului implică analiza acestuia în două direcţii: orizontală şi

verticală, fiecare punând în evidenţă anumite corelaţii cu semnificaţii deosebite în

aprecierea situaţiei financiare a întreprinderii.

Analiza pe orizontală a bilanţului pune în evidenţă modul în care se

realizează principalele echilibre financiare pe termen scurt şi pe termen lung ale

întreprinderii, cum ar fi: situaţia netă, fondul de rulment, necesarul de fond de

rulment, trezoreria.

Indicatorul numit situaţie netă estimează contabil valoarea drepturilor ce le

posedă proprietarii asupra întreprinderii. Are o sferă de cuprindere mai restrânsă

decât cea a capitalurilor proprii, pentru că exclude subvenţiile pentru investiţii şi

provizioanele reglementate, interesând atât pe acţionari cât si pe creditorii

întreprinderii. Situaţia netă se determină cu ajutorul relaţiei:

SN=Total Activ – Datorii totale

25

Page 27: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

lei

Indicator 2006 2007 2008

Activ total 37,076,946,419 35,193,384,048 66,289,888,677

Datorii totale 17,503,233,025 8,700,280,132 15,338,269,134

Situatia neta 19.573.713.394 26.493.103.916 50.951.619.543

Situaţia netă a întreprinderii

Evoluţia situaţiei nete a întreprinderii

O situaţie netă pozitivă şi crescătoare reflectă o gestiune economică

sănătoasă, care are ca efect maximizarea valorii întreprinderii (capitalurilor

proprii). Invers, o situaţie netă negativă reflectă o stare de prefaliment, fiind

consecinţa încheierii cu pierderi a exerciţiilor anterioare, pierderi care au epuizat

integral capitalurile proprii, partea neacoperită rămânând exclusiv în sarcina

creditorilor, acesta fiind riscul de insolvabilitate al întreprinderii.

Se observă că întreprinderea, nu numai că înregistrează o situaţie netă

pozitivă, ci chiar că această situaţie are o evoluţie crescătoare, în 2006, având o

valoare dublă faţă de anul anterior, dată de o creştere masivă a activelor

imobilizate şi a celor circulante în anul analizat.

Analiza pe verticală a bilanţului presupune a analiza structura celor două

părţi ale acestuia, şi anume structura activului şi structura pasivului, rezultând

mai multe rate de structură a bilanţului ce pun în evidenţă caracteristici financiare

ale întreprinderii.

0

10000000000

20000000000

30000000000

40000000000

50000000000

60000000000

2006 2007 2008

26

Page 28: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

Structura activului caracterizează compoziţia patrimoniului economic al

întreprinderii, în concordanţă cu caracterul mai mult sau mai puţin ,,capitalistic” al

acesteia ca şi vulnerabilitatea sa la evoluţiile inflaţioniste. Ratele de structură a

activului reflectă apartenenţa sectorială şi natura activităţii întreprinderii.

a) Ponderea activelor imobilizate

De-a lungul celor trei ani, valoarea activelor imobilizate ale intreprinderii a

avut o evoluţie pozitivă, în 2006, acestea ajungând să-şi dubleze valoarea faţă

de anul anterior, acest lucru fiind datorat creşterii valorii terenurilor şi a

construcţiilor, în urma reevaluării, în condiţiile în care valoarea celorlalte

imobilizări corporale şi a imobilizărilor necorporale a scăzut, dar într-o proporţie

mai mică, imobilizările financiare rămânând constante, adică egale cu 0.

Ponderea activelor imobilizate în total activ se calculează după formula:

SI=(Activ imobilizat/Activ total)*100

Lei

Indicator 2006 2007 2008

Activ imobilizat 9,707,452,075 10,906,525,657 22,740,419,622

Activ total 37,076,946,419 35,193,384,048 66,289,888,677

Ponderea activelor imobilizate 26.18% 31% 34.3%

Situaţia activelor imobilizate ale întreprinderii

Evoluţia activelor imobilizate ale întreprinderii

0

5000000000

10000000000

15000000000

20000000000

25000000000

2006 2007 2008

27

Page 29: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

În cadrul activului imobilizat se pot detalia ponderile tipurilor de imobilizări

astfel:

Ponderea imobilizărilor corporale reprezintă ponderea capitalurilor fixe în

patrimoniu şi reflectă indirect intensitatea capitalistică a activităţii.

SIc=(Imobilizari corporale nete/Activ total)*100

Lei

Indicator 2006 2007 2008

Imobilizari corporale 9,707,452,075 10,900,354,257 22,740,419,622

Activ total 37,076,946,419 35,193,384,048 66,289,888,677

Ponderea imobilizărilor corporale 26.18% 30.97% 34.3%

Ponderea imobilizărilor corporale în total activ

Se observă că ponderea imobilizărilor corporale în total activ este, în 2001

şi 2003, aceeaşi cu cea a activelor imobilizate, motivată de faptul că cei doi

indicatori au avut valori egale în cei doi ani.

b) Ponderea activelor circulante

După cum rezultă din bilanţul financiar, şi activele circulante au urmat creşterea

activelor imobilizate, în anul 2003 acestea atingând valoarea de 43,480,347,651,

adică aproape dublul valorii anilor anteriori.

0

5000000000

10000000000

15000000000

20000000000

25000000000

30000000000

35000000000

40000000000

45000000000

50000000000

2006 2007 2008

28

Page 30: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

Evoluţia activelor circulante ale întreprinderii

Această creştere înregistrată arată o evoluţie pozitivă a activităţii

întreprinderii, fiind datorată creşterii valorii stocurilor, a activelor realizabile şi a

trezoreriei pozitive care înregistrează valori cu mult superioare celor din anii

precedenţi. Contrar acestora, valoarea mărfurilor vândute către clienţi a rămas

aproximativ aceeaşi pe parcursul celor trei ani.

SC=(Activ circulant/Activ total)*100

Lei

Indicator 2006 2007 2008

Activ circulant 27,208,391,563 24,115,957,355 43,480,347,651

Activ total 37,076,946,419 35,193,384,048 66,289,888,677

Ponderea activelor circulante 73.38% 68.52% 65.59%

Ponderea activelor circulante în total activ

De asemenea, şi în cadrul activului circulant se pot calcula ponderile

elementelor sale:

Ponderea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie, care depinde de

sectorul de activitate şi de durata ciclului de producţie.

SCstocuri=(Stocuri şi producţie în curs/activ total)*100

Lei

Indicator 2006 2007 2008

Stocuri 20,785,227,425 15,946,823,404 29,638,623,937

Producţie în curs 2,126,967,709 2,260,372,757 3,779,687,519

Activ total 37,076,946,419 35,193,384,048 66,289,888,677

Ponderea stocurilor 61.79% 51.73% 50.41%

Ponderea stocurilor şi a producţiei în curs în total activ

29

Page 31: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

Se constată o scădere a ponderii stocurilor şi producţiei în curs, în cadrul

activului, deşi acestea cresc valoric, datorită faptului că şi total activ a crescut,

dar într-o proporţie mai mare.

Ponderea portofoliului de creanţe comerciale depinde de durata

termenelor de plată convenite cu clientela.

SCcreante=(Creanţe clienţi/Activ total)*100

Lei

Indicator 2006 2007 2008

Creanţe clienţi 5,478,546,196 4,252,748,905 4,911,810,402

Activ total 37,076,946,419 35,193,384,048 66,289,888,677

Ponderea creanţelor 14.77% 12.08% 7.4%

Ponderea creanţelor comerciale în total activ

Scăderea bruscă a ponderii creanţelor comerciale în total activ în anul

2003, se datorează creşterii activului, în condiţiile în care valoarea creanţelor

comerciale a rămas aproximativ constantă.

Ponderea lichidităţilor în patrimoniu este considerată ca expresie a esenţei

trezoreriei.

SCdisponibilităţi=(Disponibilităţi/Activ total)*100

Lei

Indicator 2006 2007 2008

Disponibilităţi 567,429,488 3,785,524,917 6,770,650,343

Activ total 37,076,946,419 35,193,384,048 66,289,888,677

Ponderea lichidităţilor 1.53% 10.75% 10.21%

Ponderea lichidităţilor în total activ

30

Page 32: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

Creşterea ponderii lichidităţilor în ultimii doi ani arată o preferinţă a firmei

pentru banii lichizi, S.C. Textila alegând să-şi depună banii în conturi la bănci.

Ponderea activelor circulante şi a celor imobilizate în total activ pe anul

2006 este reflectată în graficul următor:

34%

66%

active imobilizate active circulante

Ponderea activelor circulante şi imobilizate în total active

După cum se observă, activele circulante ocupă trei sferturi din total activ,

restul revenind activelor imobilizate.

Structura pasivului degajă politica de finanţare a întreprinderii, evidenţiind

gradul de stabilitate a finanţării şi autonomia financiară pe care le asigură

întreprinderii combinaţia de resurse având maturităţi şi origini diverse (capitaluri

proprii, datorii pe termen lung, mediu sau scurt).

Urmând traiectoria activului, pasivul înregistrează, în anul 2003, o creştere

similară, aproape dublându-şi valoarea faţă de anul anterior.

Lei

Ani 2006 2007 2008

Pasiv 37,076,946,419 35,193,348,048 66,289,888,677

Situaţia pasivului întreprinderii

Ratele de structură a pasivului sunt urmatoarele:

a) Ponderea capitalurilor permanente

31

Page 33: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

SCperm=(Capitaluri permanente/Pasiv)*100

Lei

Indicator 2006 2007 2008

Capital permanent 19,631,533,206 26,514,772,116 50,973,248,534

Pasiv Total 37,076,946,419 35,193,348,048 66,289,888,677

Ponderea capitalului permanent 52.94% 75.34% 76.89%

Ponderea capitalurilor permanente în total pasiv

Ponderea capitalurilor permanente în pasiv înregistrează o creştere

majoră de peste 25%, datorată creşterii valorii acestora şi mai ales a capitalurilor

proprii.

Ponderea capitalurilor proprii în resursele de finanţare reflectă autonomia

financiară globală a întreprinderii:

SCpropriu=(Capitaluri proprii/Pasiv)*100

Lei

Indicator 2006 2007 2008

Capital propriu 19,484,712,232 26,404,066,755 50,951,619,543

Pasiv total 37,076,946,419 35,193,348,048 66,289,888,677

Ponderea capitalului propriu 52.55% 75.02% 76.86%

Ponderea capitalurilor proprii în total pasiv

Creşterea ponderii capitalurilor proprii este explicată pe seama creşterii

valorii rezervelor şi a diferenţelor din reevaluare.

Ponderea datoriilor pe termen mediu şi lung în totalul capitalului reflectă

autonomia la termen a întreprinderii, respectiv dependenţa pe termen lung de

finanţarea externă.

SDtl=(Datorii pe termen mediu sau lung/Pasiv)*100

Le

i

Indicator 2006 2007 2008

Datorii financiare 0 0 0

32

Page 34: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

Pasiv total 37,076,946,419 35,193,348,048 66,289,888,677

Ponderea datoriilor financiare 0 0 0

Ponderea datoriilor financiare în total pasiv

Se observă că întreprinderea nu a contractat nici un fel de împrumuturi pe

termen mediu şi lung de la bănci, având ponderea egală cu 0.

b) Ponderea datoriilor pe termen scurt

SDts= (Datorii pe termen scurt/Pasiv)*100

Le

i

Indicator 2006 2007 2008

Datorii curente 17,445,413,213 8,678,575,932 15,316,640,143

Pasiv total 37,076,946,419 35,193,348,048 66,289,888,677

Ponderea datoriilor curente 46.05% 24.65% 23.1%

Ponderea datoriilor curente în total pasiv

Scăderea ponderii datoriilor curente în total pasiv se explică prin scăderea

valorica a datoriilor faţă de bănci şi a altor datorii, taxe, salariaţi, într-o proporţie

mai mare decât au crescut alţi indicatori şi mai ales prin creşterea valorii

pasivului total.

c) Ponderea datoriilor totale exprimă rata îndatorării globale a

întreprinderii

SDatorii=(Datorii totale/Pasiv)*100

Lei

Indicator 2006 2007 2008

Datorii totale 17,503,233,025 8,700,280,132 15,338,269,134

Pasiv total 37,076,946,419 35,193,348,048 66,289,888,677

Ponderea datoriilor totale 47.20% 24.72% 23.13%

33

Page 35: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

Ponderea datoriilor totale în total pasiv

Evoluţia ponderii datoriilor curente în total pasiv are aceeaşi explicaţie ca

şi pentru activele curente, pentru faptul că cea mai mare parte din datoriile totale

este ocupate de cele curente.

3.2 Analiza fluxurilor financiar monetare ale întreprinderii pe baza de

rate sau indicatori

Aprofundarea analizei situaţiei financiare pe baza bilanţului impune

recurgerea la un procedeu frecvent ultilizat în analiza financiară, cunoscut sub

numele de ,,metoda ratios”. Ratio este un raport între două posturi de bilanţ, din

contul de rezultat, sau combinat, din bilanţ şi din contul de rezultat, echivalent cu

termenul de rată, coeficient, indice, procent. Între elementele raportului trebuie să

existe o anumită omogenitate din punct de vedere al modului de evaluare şi

relaţii directe între mărimile ce se compară.

Metoda ratios completează analiza indicatorilor din bilanţ şi contul de

rezultat în mărimi absolute şi permite efectuarea de comparaţii în timp şi spaţiu,

sau cu valori de referinţă, pentru a situa mai bine întreprinderea în mediul

concurenţial, sau pentru a-i aprecia evoluţia. În acest sens, se utilizează mărimi

ce se raportează din contul de rezultat, din bilanţ, sau combinat, din contul de

rezultat şi din bilanţ.

Pe baza contului de profit şi pierdere al societăţii s-a construit tabloul

soldurilor intermediare de gestiune, în vederea realizării unei analize corecte şi

complete:

Elaborarea tabloului soldurilor intermediare de gestiune

lei

2006 2007 2008

34

Page 36: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

Vanzari de marfuri4,580,709,908 6,262,394,835 3,720,301,659

(-) Costul marfurilor vandute4,294,846,781 6,011,851,585 3,602,627,454

1. MARJA COMERCIALA285,863,127 250,543,250 117,674,205

(+) Productia vanduta33,064,068,531 46,739,510,647 50,997,949,795

2. CIFRA DE AFACERI37,644,778,439 53,001,905,482 54,718,251,000

(+)/(-) Productia stocata1,387,205,000 249,070,000 1,565,737,000

(+) Productia imobilizata557,111,184 820,650,395 811,040,354

3. PRODUCTIA EXERCITIULUI35,008,384,715 47,809,231,042 51,810,555,886

3.* PRODUCTIA EXERCITIULUI+ VANZARI DE MARFURI

39,589,094,623 54,071,625,87755,530,857,545

(-) Cheltuieli cu materii prime, materiale, comb., energie

14,007,390,445 18,465,339,87016,031,039,177

(-) Lucrari si servicii executate de terti2,314,812,535 2,531,080,395 2,805,840,326

4. MARJA INDUSTRIALA23,266,891,643 33,075,205,612 36,393,978,042

5. VALOAREA ADAUGATA23,552,754,770 33,325,748,862 36,811,652,247

(+) Subventii din exploatare0 0 22,500,000

(-) Impozite si varsaminte asimilate738,843,370 668,243,134 211,237,524

(-) Cheltuieli cu personalul11,662,452,620 15,174,616,220 21,284,010,615

6. EXCEDENT BRUT DIN EXPLOATARE11,151,458,780 17,482,889,508 15,338,904,108

(+) Alte venituri din exploatare185,408,632 66,447,131 20,390,296

(-) Alte cheltuieli din exploatare0 0 79,661,192

(+)/(-) Amortizari si provizioane din exploatare813,497,134 886,488,778 1,255,084,764

VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL39,774,503,255 54,138,073,008 57,115,419,265

CHELTUIELI DIN EXPLOATARE - TOTAL33,753,911,879 43,736,457,986 50,937,549,326

7. REZULTATUL DIN EXPLOATARE6,020,591,376 10,401,615,022 6,177,870,339

(+) Venituri financiare203,977,235 162,006,850 878,487,924

(-) Cheltuieli financiare, din care1,648,922,541 2,150,102,816 2,412,608,265

cheltuieli cu dobanzi1,577,555,154 1,765,037,240 1,542,427,236

8. EXCEDENT BRUT FINANCIAR (venituri financiare_ chelt fin)

-1,444,945,306 -1,988,095,966-1,534,121,365

(+)/(-) Amortizari si provizioane financiare0 0 0

VENITURI FINANCIARE - TOTAL203,977,235 162,006,850 878,487,924

CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL1,648,922,541 2,150,102,816 2,412,608,265

9. REZULTATUL FINANCIAR-1,444,945,306 -1,988,095,966 -1,534,121,365

10. EXCEDENT BRUT CURENT9,706,513,474 15,494,793,542 16,217,391,244

11. REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI4,575,646,070 8,413,519,056 46,443,748,974

(+) Venituri exceptionale262,135,472 109,185,566 0

(-) Cheltuieli exceptionale178,520,292 77,705,777 0

35

Page 37: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

12. EXCEDENT BRUT EXCEPTIONAL83,615,180 31,479,789 0

(+)/(-) Amortizari si provizioane exceptionale0 0 0

VENITURI EXCEPTIONALE - TOTAL262,135,472 109,185,566 0

CHELTUIELI EXCEPTIONALE - TOTAL178,520,292 77,705,777 0

13. REZULTATUL EXCEPTIONAL83,615,180 31,479,789 0

14. EXCEDENT BRUT TOTAL9,790,128,654 15,526,273,331 16,217,391,244

15. REZULTATUL INAINTEA DOB. SI IMP. PE PROFIT

6,236,816,404 10,210,036,0856,186,176,210

VENITURI TOTALE40,240,615,962 54,409,265,424 57,993,906,632

CHELTUIELI TOTALE35,581,354,712 45,964,266,579 53,350,157,236

16. REZULTATUL BRUT AL EXERCITIULUI4,659,261,250 8,444,998,845 4,643,749,953

(-) Impozit pe profit1,184,611,987 1,882,778,626 1,082,789,843

17. REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI3,459,048,565 6,562,220,086 3,560,959,110

18. CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE4,208,663,988 7,447546,868 4,790,531,944

19. CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE NETA

3,949,548,747 7,009,897,2304,790,531,944

3.2.1 Determinarea indicatorilor economico-financiari

Indicatori de gestiune

În masura în care ratele de structură şi de sinteză ale bilanţului vizează

posturile la un moment dat, acestea au un caracter static. Însă gestiunea

financiar pe termen scurt necesită informaţii pentru aprecierea echilibrului

financiar şi a lichidităţii întreprinderii în dinamică, ceea ce impune determinarea

unor rate de rotaţie a posturilor din bilanţ. Ratele de rotaţie furnizează indicaţii

dinamice deoarece permit să se introducă o dimensiune temporală în analiza

bilanţului prin evidenţierea ritmului de reînnoire a unor componente ale acestuia.

În acest scop, se compară elemente din bilanţ cu indicatori din contul de rezultat

care exprimă fluxuri caracteristice ale activităţii de exploatare, cum ar fi cifra de

afaceri (CA), determinându-se ritmul de reînnoire, prin intermediul numărului de

rotaţii şi durata unei rotaţii a postului din activul sau pasivul bilanţului. Numărul de

rotaţi (N) şi durata unei rotaţii( D) evoluează invers, creşterea numărului de rotaţii

antrenând reducerea duratei unei rotaţii.

36

Page 38: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

Viteza de rotaţie a activelor totale măsoară aportul activelor totale ale

firmei la realizarea cifrei de afaceri, prin rotaţia tuturor activelor de care dispune

societatea.

Un nivel mai bun al raportului s-ar putea realiza fie prin creşterea

volumului vânzărilor, fie prin disponibilizarea unor active neproductive, sau

ambele măsuri.

Rotaţia medie este de 2,5 ori, adica 144 zile, care, comparată cu ratele

rezultate, arată că firma ar trebui să-şi îmbunătăţească nivelul acestora,

deoarece se află sub valoarea de referinţă. Se constată o evoluţie pozitivă a

acestui indicator la nivelul anului 2007 faţă de anul 2006, pentru ca în 2008,

valoarea acestuia să se înrăutăţească datorită stagnării volumului vânzărilor în

comparaţie cu creşterea valorii activului. În anul 2008, acest indicator are cel mai

mic nivel din cei trei ani.

Lei

Indicator 2006 2007 2008

Cifra de afaceri 37,644,778,439 53,001,905,482 54,718,251,000

Activ total 37,076,946,419 35,193,348,048 66,289,888,677

Rotatia activului total 1.01 1.5 0.83

Durata unei rotaţii 356 zile 240 zile 433 zile

Viteza de rotaţie a activelor totale

37

Page 39: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

Evoluţia vitezei de rotaţie a activelor totale

Viteza de rotaţie a activelor circulante definită ca fiind cifra vânzărilor la

valoarea activelor circulante, se calculează după următoarea formulă:

Lei

Indicator 2006 2007 2008

Cifra de afaceri 37,644,778,439 53,001,905,482 54,718,251,000

Activ circulant 27,208,391,563 24,115,957,355 43,480,347,651

Rotaţia activului circulant 1.21 1.94 1.17

Durata unei rotaţii 298zile 186zile 307zile

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

1.2

1.4

1.6

2006 2007 2008viteza de rotatie a activelor totale

38

Page 40: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

Viteza de rotaţie a activelor circulante

Se observă o creştere a vitezei de rotaţie a activelor circulante în anul

2007 faţă de anul 2006, ceea ce semnifică o eliberare suplimentară de resurse

financiare, putându-se obţine o producţie mai mare cu acelaşi volum de capital,

dar calculând indicatorul şi pe anul 2008 se observă că această creştere a fost

provizorie, valoarea acestuia fiind mai mică chiar şi decât anul 2006.

Viteza de rotatie a imobilizarilor fixe măsoară cât de eficientă este firma

în utilizarea maşinilor şi echipamentelor.

Evoluţia vitezei de rotaţie a imobilizările fixe

0123456

2006 2007 2008

viteza de rotatie a imoilizarilor fixe

39

88,39707452075

937644778432001 Ri

Page 41: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

Media pe industrie a acestui indicator este de 5,7 ori, adică 63 zile într-un

an. Valorile rezultate arată că ratele se află sub media pe industrie în ceea ce

priveşte utilizarea maşinilor şi echipamentelor, dar se constată o îmbunătăţire a

nivelului acestui indicator, din nou numai provizoriu, căci în anul 2008, acesta are

valoarea cea mai mică din toţi cei trei ani analizaţi. Întreprinderea trebuie să

utilizeze mai eficient maşinile şi echipamentele în activitatea de producţie.

Viteza de rotaţie a stocurilor exprimă viteza cu care agentul economic

îşi roteşte stocurile necesare pentru a susţine un nivel dat al vânzărilor în

perioada analizată.

Lei

Indicator 2006 2007 2008

Cifra de afaceri 37,644,778,439 53,001,905,482 54,718,251,000

Stocuri 20,785,227,425 15,946,823,404 29,638,623,937

Rotaţia stocurilor 1,81 3,32 1,85

Durata unei rotaţii 199zile 108zile 194zile

Viteza de rotaţie stocurilor

40

NrVr

360Stocuri

VanzariNr

zileVr 19981,1

3602001

Page 42: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

Tendinţa de creştere a acestui indicator, în anul 2006 faţă de 2007,

exprimă o scădere a timpului de transformare a stocurilor în lichidităţi, fiind un

punct tare al gestiunii financiare. Limita normală prevazută este de 6 rotaţii, ceea

ce înseamnă ca întreprinderea va trebui să continue îmbunătăţirea acestui

indicator. Pentru anul 2008, valoarea acestui indicator se înrăutăţeşte faţă de

2007, scăzând de la 3,32 la 1,85, ducând la o creştere a numărului de zile de

rotaţie a stocurilor de la 108 la 194, o scădere mare determinată de o creştere a

valorii stocurilor. Intreprinderea ar trebui să-şi constituie stocuri de mai mică

valoare strict necesare activităţii de producţie pentru a nu bloca disponibilităţile.

Durata de recuperare a creanţelor măsoară timpul care este necesar

pentru recuperarea banilor aferenţi facturilor emise şi neîncasate. Creşterea

creanţelor reprezintă o situaţie necorespunzătoare care poate genera

contractarea unor credite suplimentare pentru asigurarea continuităţii producţiei

şi achitarea obligaţiilor.

Limita admisă a acestui idicator este de 30 zile. În anul 2007, acest

indicator depăşeşte valoarea de referinţă, ceea ce înseamna că firma îşi

recuperează greu creanţele, dar în anul 2008 se constată o îmbunătăţire a

nivelului indicatorului, firma recuperându-şi creanţele la timp. În anul 2008, firma

se află din nou în dificultate în ceea ce priveşte durata de recuperare a

creanţelor, chiar dacă diferenţa acestui indicator faţă de anul anterior nu este

foarte mare, 3 zile, şi nu se îndepărtează cu mult faţă de limita admisă.

41

360*ceriCifraDeAfa

ilateonturiAsimClientiSiCDrccl

zileDrccl 52360*93764477843

54785461962001

Page 43: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

3.2.2 Indicatori ai fondului de rulment

Alocările permanente (în imobilizări) sunt, în principiu, acoperite din surse

permanente (capitaluri proprii şi datorii financiare). Cu cât sursele permanente

sunt mai mari decât necesităţile permanente de alocare a fondurilor băneşti, cu

atât întreprinderea dispune de o marjă de securitate care o pune la adapost de

evenimente neprevăzute. Acest surplus de surse permanente degajat de ciclul

de finanţare al investiţiilor poate fi rulat pentru reînnoirea stocurilor şi creanţelor

şi este denumit fond de rulment. El este expresia realizării echilibrului financiar

pe termen lung şi a contribuţiei acestuia la realizarea echilibrului finanţării pe

termen scurt.

Fondul de rulment se poate calcula prin urmatoarele 2 relaţii (ce duc la

acelaşi rezultat):

FR=Capitaluri permanente - Imobilizări

FR=Active circulante – Datorii pe termen scurt

Prima relaţie pune în evidenţă echilibrul financiar pe termen lung, fondul

de rulment reprezentând partea din capitalurile permanente rămasă după

finanţarea imobilizărilor, pe care întreprinderea o consacra finanţării activelor

circulante. Este partea din capitaluri cu grad de exigibilitate slab, care serveşte

finanţării elementelor de activ cu grad de lichiditate suficient de crescut.

A doua relaţie pune în evidenţă afectarea şi finalitatea fondului de rulment

care este finanţat din activul circulant. În această ipostază, fondul de rulment

financiar arată surplusul activelor circulante nete nefinanţate din datoriile

temporare, evidenţiind excedentul de lichiditate potenţială, ca o marjă de

securitate privind solvabilitatea.

Astfel calculat, fondul de rulment reprezintă suma dintre fondul de rulment

propriu şi fondul de rulment străin (împrumutat).

Fondul de rulment propriu exprimă capacitatea întreprinderii de a finanţa

prin fonduri proprii activul imobilizat de care dispune la un moment dat, adică

42

Page 44: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

autonomia financiară a unei întreprinderi. Fondul de rulment străin indică

îndatorarea pe termen lung a întreprinderii care finanţează activele circulante.

FR=FRpropriu + FRstrăin

FRpropriu=Capital propriu – Active imobilizate

FRstrăin=Capital permanent – Capital propriu

Pornind de la aceşti doi indicatori se calculeaza gradul de acoperire a

activelor circulante cu capital propriu.

Grad de acoperire=FRpropriu/FR

Un fond de rulment pozitiv constituie o marjă de securitate a întreprinderii

pentru exploatarea sa cotidiană, permitându-i să-şi asigure un nivel minim al

unor active circulante strict necesare funcţionării (stocuri minime, fond de casă

minim), activul circulant fiind superior datoriilor pe termen scurt.

În practică se consideră ca fondul de rulment al întreprinderii industriale trebuie

să reprezinte valoarea a 1-3 luni cifră de afaceri.

Fondul de rulment net (FRN) reprezinta partea din capitalul permanent

care poate fi utilizată pentru finanţarea activelor circulante, adică excedentul de

capital permanent faţă de activele imobilizate sau excedentul activelor circulante

cu lichidităţi pe termen mai mic de un an, faţă de datoriile exigibile pe termen mai

mic de un an.

FRN = Capital permanent – Active imobilizate

FRN = Active circulante – Datorii pe termen scurt

FRN(2006)= 19.542.532.045 – 9.707.452.075 = 9.835.079.970 lei

FRN(2007)= 26,514,772,116 – 10.906.525.657 = 15.608.246.459 lei

FRN(2008)=50.973.248.534 – 22.740.419.622 = 28.232.828.912 lei

Se observă ca firma înregistrează o creştere a capitalului permanent care

poate fi utilizat pentru finanţarea activelor circulante.

Fondul de rulment propriu defineşte excedentul capitalului propriu faţă

de activele imobilizate şi semnifică autonomia de care dispune o întreprindere în

materie de finanţare a investiţiilor.

43

Page 45: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

FRP = Capital propriu – Active imobilizate

FRP = FRN – Datorii la termen

FRP(2006)= 19,484,712,232 - 9.707.452.075 = 9.777.260.157 lei

FRP(2007)= 26,404,066,755- 10.906.525.657 = 15.497.541.098 lei

FRP(2008)= 50,951,619,543– 22.740.419.622 = 28.211.199.921 lei

Excedentul capitalului propriu faţă de activele imobilizate este mai mare în

anul 2007 faţă de 2006, arătând o creştere a autonomiei de care dispune

întreprinderea în materie de finanţare a investiţiilor.

Fondul de rulment străin se poate interpreta ca fiind egal cu datoriile la termen.

FRS = Capital permanent – Capital propriu

FRS = Fond de rulment net – Fond de rulment propriu

FRS(2006)= 9.835.079.970 -9.777.260.157 = 57.819.813 lei

FRS(2007)= 15.608.246.459 -15.497.541.098 = 110.705.361 lei

FRS(2008)= 28.232.828.912 – 28.211.199.921 = 21.628.991 lei

Evolutia FRS arată o scădere a datoriilor la termen ale întreprinderii în

anul 2007 faţă de 2006. În anul următor, 2008, datoriile la termen se menţin

relativ constante, ceea ce înseamnă că înterprinderea nu a mai înregistrat datorii

la termen suplimentare.

Lei

Indicator 2006 2007 2008

Capital propriu 19,484,712,232 26,404,066,755 50,951,619,543

Capital permanent 19,631,533,206 26,514,772,116 50,973,248,534

Active imobilizate 9,707,452,075 10,906,525,657 22,740,419,622

Fond de rulment net 9.835.079.970 15.608.246.459 28.232.828.912

44

Page 46: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

FR propriu 9.777.260.157 15.497.541.098 28.211.199.921

FR străin 57.819.813 110.705.361 21.628.991

Indicatorii fondului de rulment

Evoluţia indicatorilor fondului de rulment

Necesarul de fond de rulment desemnează nevoile financiare generate

de executarea unor operaţiuni repetitive care compun ciclul de exploatare

curentă a societăţii (cumpărări, vânzări, plăţi, salarii) al carui total trebuie acoperit

cel puţin parţial de resurse stabile (fondul de rulment net). El reprezintă banii ce

trebuie rulaţi de societate pentru a-i asigura funcţionarea, după finanţarea

imobilizărilor, care reclamă cheltuieli care vor fi recuperate la achitarea facturilor

de către clienţi.

Necesarul de fond de rulment cuprinde stocurile (materii prime,

semifabricate, produse finite) şi creanţele, din care se scad datoriile pe termen

scurt.

NFR=(Stocuri + Creanţe) – Datorii pe termen scurt

Necesarul de fond de rulment reflectă echilibrul curent al întreprinderii,

fiind mai fluctuant şi mai instabil decât fondul de rulment. El este dependent de

volumul de activitate (cifra de afaceri), durata de rotaţie a stocurilor, termenul de

recuperare a creanţelor, termenul de plată al furnizorilor.

0

5000000000

10000000000

15000000000

20000000000

25000000000

30000000000

2006 2007 2008

FRN

FRP

FRS

45

Page 47: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

Daca NFR>0, rezultă un surplus de necesar temporar faţă de resursele

temporare ce pot fi mobilizate, fiind o situaţie normală dacă este consecinţa unor

investiţii privind creşterea necesarului de finanţare a ciclului de exploatare. Un

NFR<0 reflectă un surplus de resurse temporare faţă de capitalurile circulante,

necesităţile temporare fiind mai mici decât resursele temporare ce pot fi

mobilizate. Această situaţie este favorabilă dacă este consecinţa accelerării

rotaţiei activelor circulante, a urgentării încasărilor şi relaxării plăţilor.

NFR = (Stocuri + Creante) – Datorii de exploatare

NFR(2006) = (20.785.227.425 + 6.016.837.432) – 15.137.408.711 =

11.644.656.146 lei

NFR(2007) = (15946823404 + 4.383.609.034) – 8.481.596.444 =

11.848.835.994 lei

NFR(2008) = (29.638.623.937 + 7.071.073.371) – 14.896.591.926 =

21.813.105.382 lei

Se observă că necesarul de fond de rulment are valori apropiate în primii

doi ani analizaţi, arătând că întreprinderea are aceleaşi nevoi de acoperit pentru

activitatea de exploatare, pentru ca în anul 2008 acetse nevoi să se dubleze, fapt

datorat creşterii masive de stocuri.

Evoluţia necesarului de fond de rulment

0

5000000000

10000000000

15000000000

20000000000

25000000000

2006 2007 2008

NRF

46

Page 48: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

Trezoreria neta

Echilibrul financiar al întreprinderii rezultă din confruntarea maselor

mari ale bilanţului: fondul de rulment (FR) cu necesarul de fond de rulment

(NFR), din care rezulta trezoreria (T).

Trezoreria netă (TN) reflectă poziţia globală pe care întreprinderea o are

asupra operaţiunilor sale pe termen scurt. Trezoreria netă apare ca un rezultat al

operaţiunilor ce afectează toate posturile de bilanţ, rezultând din analiza pe

orizontală a:

-parţii superioare TN=FR – NFR

-parţii inferioare TN=Disponibilităţi – Credite de trezorerie

TN=Trezoreria activă – Trezoreria pasivă

Trezoreria activă cuprinde disponibilităţile curente degajate de

funcţionarea întreprinderii, la care se adaugă plasamentele rambursabile în orice

moment. Trezoreria pasivă este reprezentată de creditele bancare curente,

soldurile creditoare de bănci şi efectele scontate.

Trezoreria netă rezultă din operaţiuni ce afectează capitalurile permanente

şi activul imobilizat, ca şi din operaţiuni care privesc activele şi datoriile pe

termen scurt.

TN = FRN – NFR

TN(2006) =9.835.079.970 - 11.644.656.146 = -1.809.576.176 lei

TN(2007) =15.608.246.459 - 11.848.835.994 = 3.759.410.465 lei

TN(2008) = 28.232.828.912 - 21.813.105.382 = 6.419.723.530 lei

Lei

Indicator 2006 2007 2008

Fond de rulment net 9.835.079.970 15.608.246.459 28.232.828.912

Necesar de fond de rulment 11.644.656.146 11.848.835.994 21.813.105.382

Trezoreria netă -1.809.576.176 3.759.410.465 6.419.723.530

Trezoreria netă

47

Page 49: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

Evoluţia trezoreriei nete

Rata de finanţare a activului circulant reflectă proporţia în care fondul de

rulment acoperă activele circulante.

Mărimea optimă a acestei rate trebuie să fie în jur de 50%. În anul 2006,

valoarea indicatorului se află sub valoarea de referinţă, pentru ca în anul 2007 să

depăşească această valoare, această situaţie menţinându-se şi în 2008,

înregistrându-se o creştere a proporţiei în care fondul de rulment acoperă

activele circulante.

Lei

-3000000000

-2000000000

-1000000000

0

1000000000

2000000000

3000000000

4000000000

5000000000

6000000000

7000000000

2006 2007 2008

trezoreria neta

48

Page 50: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

Indicator 2006 2007 2008

Fondul de rulment 9.835.079.970 15.608.246.459 28.232.828.912

Activul circulant 27,208,391,563 24,115,957,355 43,480,347,651

Rata de finanţare a activului

circulant

36,15% 64,35% 64,93%

Rata de finanţare a activului circulant

Rata de acoperire a stocurilor reflectă proporţia în care fondul de

rulment finanţează stocurile.

Acest indicator arată proporţia în care fondul de rulment finanţează

stocurile. O acoperire optimă există dacă fondul de rulment reprezintă

aproximativ 2/3 din totalul stocurilor. În primul an analizat indicatorul se situează

sub valoarea de referinţă, pentru ca în 2007 şi 2008, să se constate o

îmbunătăţire a acestui indicator.

Rata de acoperire a NFR

49

Page 51: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

Indicatorul reflectă, procentual, raportul dintre fondul de rulment existent şi

cel normat, respectiv, NFR. În situaţii normale această rată trebuie să fie mai

mare decât 100%. În anii 2007 şi 2008, acest indicator se situează peste 100%,

cu o îmbunătăţire vizibilă faţă de primul an analizat.

Ponderea fondului de rulment în totalul cifrei de afaceri reflectă

proporţia în care fondul de rulment finanţează cifra de afaceri.

Fondul de rulment reprezintă, în anul 2006, o pătrime din cifra de afaceri,

pentru ca în anul 2007, ponderea acestuia să crească la aproape 30%. În anul

2008, valoarea acestui indicator este de 50%, creştere datoratăsporirii fondului

50

Page 52: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

de rulment în condiţiile menţinerii cifrei de afaceri aproximativ la acelaşi nivel cu

anul anterior.

3.2.3 Indicatori de lichiditate şi solvabilitate

Lichiditatea măsoară aptitudinea întreprinderii de a face faţă obligaţiilor pe

termen scurt şi implică capacitatea de a transforma rapid activele circulante în

disponibilităţi. O întreprindere este “lichidă“ când resursele degajate de operaţiuni

curente ale exerciţiului îi furnizează suficiente disponibilităţi pentru a face faţă

scadenţelor pe termen scurt. Noţiunea de lichiditate poate viza bilanţul şi activele

acestuia, fiecare având semnificaţie proprie: lichiditatea bilanţului se referă la

faptul că activele sub un an sunt superioare datoriilor sub 1 an, ceea ce fereşte

întreprinderea de faliment pe termen scurt. Ea rezultă din comparaţia între

activele “lichide”şi pasivul exigibil.

Rata lichidităţii generale se determină ca raport între activele curente

(activele circulante) şi pasivele curente (datorii pe termen scurt), exprimând

gradul de lichiditate potenţială , echilibrul financiar pe termen scurt. Rata curentă

indică măsura în care drepturile creditorilor pe termen scurt sunt acoperite de

valoarea activelor care pot fi transformate la nevoie în bani lichizi.

Pentru anul 2001, rata lichidităţii generale nu se încadrează în limite

normale 1,8 – 2, dar este supraunitară, ceea ce indică existenţa unei lichidităţi

51

Page 53: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

bune. Atât în anul 2002, cât şi în 2003, acest indicator (2,77, respectiv 2,84)

depaşeşte valoarea de referinţă, 2, arătând că nu există nici un pericol ca

întreprinderea să nu poată acoperi drepturile creditorilor pe termen scurt din

valoarea activelor. Indicatorul are un trend ascendent, ceea ce indică o lichiditate

în creştere. Se observă o mai mare diferenţă a indicatorului între 2001 şi 2002,

când creşte cu mai bine de un procent, în anul 2003, deşi se află în creştere,

aceasta este mai mică, de doar 0,07 sutimi.

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

2001 2002 2003rata lichiditi generale

Graficul nr. 21 Evoluţia ratei lichidităţii generale

Rata lichidităţii rapide (testul acid) Indicatorul de lichiditate redusă

exprimă capacitatea societăţii de rambursare a datoriilor pe termen scurt.

52

Page 54: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

Se observă o creştere peste jumătate a ratei lichidităţii rapide în anul 2002

(0,94), faţă de anul 2001 (0,37), ceea ce înseamnă că societatea prezintă o

siguranţă sporită pentru creditori că-şi vor recupera banii, arătând posibilitatea

întreprinderii de a-şi plăti datoriile din activele sale curente. În anul următor însă,

acest coeficient înregistrează o scădere, deşi foarte redusă în raport cu creşterea

înregistrată anterior, ceea ce înseamnă că, pe ansamblu, lichiditatea are un trend

crescător de-a lungul celor trei ani, nefiind prezent nici un risc pentru

întreprindere de a intra în incapacitate de plată.

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

2001 2002 2003rata lichiditi rapide

Graficul nr.22 Evoluţia ratei lichidităţii rapide

Rata lichidităţii la vedere exprimă aptitudinea societăţii de rambursare a

datoriilor cu scadenţa mai mică de un an. Se consideră că o trezorerie care

reprezintă 20-30% din valoarea datoriilor pe termen scurt, constituie o garanţie

de lichiditate pentru întreprindere.

53

Page 55: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

În anul 2001, rata lichidităţii la vedere se afla cu mult sub nivelul valorii de

referinţă, datorită disponibilităţilor scăzute, corelate cu datorii curente mari,

societatea putându-se confrunta cu probleme în restituirea datoriilor cu scadenţa

mai mică de un an, având chiar o situaţie critică, însa în anul 2002 se constată o

redresare a acestei situaţii prin îmbunătătirea nivelului disponibilităţilor, nivelul

ratei fiind de 0,43, situaţie care se menţine şi în anul următor, chiar cu o foarte

uşoară creştere, 0,44. Se observă că acest indicator, ca şi cei anteriori, are valori

foarte apropiate în ultimii doi ani de analiză, 2002 şi 2003, reflectând o reală

stabilitate şi o redresare a întreprinderii.

0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

2001 2002 2003rata lichiditi la vedere

Graficul nr.23 Evoluţia ratei lichidităţii la vedere

Solvabilitatea patrimonială exprimă capacitatea agentului economic de

a putea plăti la scadenţă datoriile faţă de creditorii săi.

54

Page 56: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

Nivelul solvabilităţii patrimoniale depăşeşte valoarea de referinţă (50%),

atât în anul 2001, cât şi în anii 2002 şi 2003, arătând că societatea poate recurge

la credite exterioare, dacă are nevoie şi că-şi poate plăti datoriile. Valoarea de

100% din anul 2003 se datorează faptului că în acest an întreprinderea nu are

contractat nici un credit de la instituţiile bancare, deci gradul de îndatorare faţă

de acestea este 0, solvabilitatea patrimonială fiind în creştere continuă.

0.00%

20.00%

40.00%

60.00%

80.00%

100.00%

2001 2002 2003solvabilitatea patrimoniala

Graficul nr.24 Evoluţia solvabilităţii patrimoniale

3.2.4 Indicatori de rentabilitate

Rentabilitatea vânzărilor ( marja de profit) Această rată se calculează

prin împărţirea venitului net după plata impozitelor la cifra totală a vânzărilor. Ea

arată profitul obţinut la o sută cifra de vânzări, prin compararea beneficiului cu

preţul mediu, parţial dependent de efortul propriu.

55

Page 57: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

Din calcule rezultă că firma câştigă în anul 2001, 9,23 lei la 100 lei cifră

de afaceri, iar în anul 2002 se constată o creştere a acestui indicator la 12,38 lei

la 100 lei cifră de afaceri, situaţie îmbucurătoare pentru activitatea întreprinderii.

Datorită reducerii profitului net la aproape jumătate, acest indicator scade

proporţional, chiar dacă cifra de afaceri este relativ constantă.

Lei

Indicator 2001 2002 2003

Profit net 3,459,048,565 6,562,220,086 3,560,959,110

Vânzări 37,644,778,439 53,001,905,482 54,718,251,000

Marja de profit 9.23% 12.38% 6.5%

Tabel nr. 34 Rentabilitatea vânzărilor

Rentabilitatea capitalului investit

Acest indicator arată că firma câştigă în anul 2001, 30,08 lei la 100 lei

active existente, iar în anul 2002, nivelul acestuia creşte la 49,68, ceea ce

înseamnă 49,68 lei câştigaţi la 100 lei active existente şi un nivel foarte bun al

56

Page 58: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

acestui indicator. La nivelul anului 2003 însă, acest indicator se înrăutăţeşte,

scăzând chiar sub nivelul anului 2001.

Rentabilitatea economică măsoară eficienţa mijloacelor materiale şi

financiare alocate întregii activităţi a întreprinderii.

Acest indicator arată o bună eficientă a activităţii desfăşurate, şi se

constată o creştere a acestei eficienţe în anul 2002 faţă de anul 2001, exprimând

o buna aptitudine a capitalului investit de a asigura reînnoirea şi creşterea

activelor sale într-o perioadă scurtă. Din nou se constată o înrăutăţire a situaţiei

pentru anul 2003, valoarea indicatorului situându-se sub valorile din anii

precedenţi.

Rentabilitatea financiară a valorii nete

57

Page 59: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

Nivelul acestui indicator arată faptul că acţionarii şi-au plasat rentabil

disponibilităţile în acţiunile acestei întreprinderi, constatându-se şi o creştere a

valorii indicatorului în anul 2002 faţă de 2001. Se observă că acţionarii se vor

bucura de dividende dat fiind faptul că nivelul indicatorului depăşeşte media pe

industrie de 10%. În anul 2003 valoarea indicatorului se situează sub medie,

ceea ce înseamnă o înrăutăţire a situaţiei firmei din acest punct de vedere.

0.00

5.00

10.00

15.00

20.00

25.00

30.00

35.00

2001 2002 2003

rentabilitatea economica rentabilitatea financiara

Graficul nr.25 Evoluţia rentabilitătii economice şi financiare

Se constată ca cele două rentabilităţi au o evoluţie asemănătoare pe

parcursul celor trei ani, caracterizată de o creştere în anul doi şiapoi o

descreştere, rentabilitatea economică situându-se deasupra celei financiare.

Rata rentabilităţii resurselor consumate, denumită şi rentabilitatea

costurilor, rata rentabilităţii resurselor consumate caracterizează eficienţa

costurilor. În activitatea practica, ea prezintă importanţă în estimarea şi

negocierea preţurilor de vânzare a produselor sau tarifelor pentru prestări de

58

Page 60: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

servicii. De asemenea permite poziţionarea produselor sub aspectul rentabilităţii

faţă de media pe întreprindere.

Rentabilitatea activităţii

Limita minimă admisă pentru acest indicator este 10%, ceea ce înseamnă

că firma în cauză, depăşind acest nivel în ambii ani, îşi poate finanţa acivităţile cu

caracter financiar şi economic din fondurile proprii degajate. Se constată că acest

indicator are un trend ascendent în primii doi ani, fiind o situaţie favorabilă pentru

firmă, în 2003, valoarea acestuia scăzând sub limita normală.

Puterea de câştig se determină prin împărţirea câştigurilor înainte de

plata dobânzilor şi impozitelor (EBIT) la valoarea totală a activelor.

59

Page 61: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

Nivelul indicatorului are un trend ascendent, arătând pentru anul 2001 că

la 100 lei active s-a obţinut un venit impozabil de 16,82, iar pentru anul 2001, un

venit impozabil de 29,01. În anul 2003, valoarea acestui indicator scade, datorită

creşterii activelor, însotită de scăderea EBIT-ului.

Lei

Indicator 2001 2002 2003

EBIT 6,236,816,404 10,210,036,085 6,186,176,210

Total activ 37,076,946,419 35,193,348,048 66,289,888,677

Puterea de câştig 16.82% 29.01% 9.33%

Tabel nr. 35 Puterea de câştig

3.2.5 Indicatori de echilibru financiar

Rata îndatorării generale exprimă capacitatea societăţii de a-şi onora

obligaţiile faţă de terţi din activele sale. Măsoară cât la sută din totalul de fonduri

provine din credit.

60

Page 62: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

Lei

Indicator 2001 2002 2003

Datorii totale 17,503,233,025 8,700,280,132 15,338,269,134

Total activ 37,076,946,419 35,193,348,048 66,289,888,677

Rata îndatorării generale 0.47 0.24 0.23

Tabel nr. 36 Rata îndatorării generale

Limita maximă admisă pentru acest indicator fiind 1, se observă că societatea

evaluată are o situaţie bună din perspectiva creditorilor, privind recuperarea

datoriilor în cazul unui faliment. În anul 2002, nivelul acestui indicator scade de la

0,47 la 0,24, ceea ce înseamnă scăderea riscurilor pentru creditori. Acelaşi nivel

al indicatorului se menţine şi pentru anul 2003.

Rata de îndatorare totală exprimă dependenţa societăţii faţă de creditori,

fiind un indicator de risc, cu influenţă asupra rentabilităţii financiare şi dependent

de structura de finanţare a societăţii.

Lei

Indicator 2001 2002 2003

Datorii totale 17,503,233,025 8,700,280,132 15,338,269,134

61

Page 63: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

Capital propriu 19,484,712,232 26,404,066,755 50,951,619,543

Rata îndatorării totale 0.9 0.33 0.3

Tabel nr. 37 Rata îndatorării totale

Valoarea acestui indicator nu trebuie să depăşească dublul capitalurilor

proprii, iar valorile obţinute indică un nivel bun al acestui indicator la nivelul firmei

evaluate pe toţi cei trei ani.

Rata de îndatorare financiară exprimă dependenţa de creditori pe

termen lung, fiind majorată de inflaţie.

În cadrul firmei, datoriile la termen sunt foarte reduse, indicatorul fiind

apropiat de 0, societatea menţinându-şi autonomia financiară. Societatea poate

recurge la datorii cu scadenţa mai mare de un an, cu condiţia să nu depăşească

capitalurile proprii. Acest indicator are un trend descrescător pe parcursul celor

trei ani analizaţi, ceea ce înseamnă că datoriile mai mari de un an la nivelul firmei

se află în scădere.

Lei

Indicator 2001 2002 2003

Datorii totale 17,503,233,025 8,700,280,132 15,338,269,134

62

Page 64: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

Capital propriu 19,484,712,232 26,404,066,755 50,951,619,543

Rata îndatorării financiară 0.3 0.08 0.04

Tabel nr. 38 Rata de îndatorare financiară

0.00

0.10

0.20

0.30

0.40

0.50

0.60

0.70

0.80

0.90

2001 2002 2003

Rig

Rit

Rif

Graficul nr.25 Evoluţia indicatorilor de îndatorare

Evoluţia acestor indicatori arată o îmbunătăţire a situaţiei întreprinderii în

relaţiile cu creditorii săi, aceasta putând satisface oricând cererea de rambursare

a datoriilor faţă de aceştia, putându-si acoperi datoriile imediat.

Rata de acoperire a dobanzilor (TIE)

63

Page 65: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

Nivelul indicatorilor, pe cei trei ani, mai mare decât 3, arată că

întreprinderea are o bună capacitate de a-şi achita dobânzile datorate.

Rata autonomiei financiare globale arată măsura în care capitalurile

proprii ale societăţii acoperă obligaţiile totale ale acesteia.

Conform acestui indicator, capitalul propriu al întreprinderii depăşeşte

nivelul datoriilor pe care întreprinderea le are, ceea ce înseamnă că firma îşi va

finanţa cea mai mare parte a activităţilor din surse proprii, stabilitatea acesteia

depinzănd de capitalurile proprii. Înterprinderea poate contracta împrumuturi

bancare, în special pe termen lung, fără probleme.

Lei

Indicator 2001 2002 2003

Capital propriu 19,484,712,232 26,404,066,755 50,951,619,543

Datorii totale 17,503,233,025 8,700,280,132 15,338,269,134

64

Page 66: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

Rata autonomiei financiare globale 1.11 3.03 3.32

Tabel nr. 39 Rata autonomiei financiare globale

Ponderea capitalului împrumutat în cifra de afaceri măsoară cât din

cifra de afaceri anuală este destinată acoperirii acestuia sau ponderea în cifra de

afaceri a tuturor datoriilor.

Acest indicator are un trend descendent pe parcursul anilor 2001 şi 2002,

fiind un aspect pozitiv pentru societate, societatea reuşind să-şi acopere datoriile

curente din cifra de afaceri fără probleme. În anul 2003 acesta înregistrează o

nouă creştere, dar nu la nivelul celei din 2001.

Lei

Indicator 2001 2002 2003

Datorii totale 17,503,233,025 8,700,280,132 15,338,269,134

Cifra de afaceri 37,644,778,439 53,001,905,482 54,718,251,000

Ponderea capit. împrumutat în CA 46.5% 16.37% 28.03%

Tabel nr. 40 Ponderea capitalului împrumutat în cifra de afaceri

65

Page 67: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

Evoluţia îndatorării nete măsoară echilibrul între datorii şi lichiditate şi dă

informaţii despre capacitatea de plată pe termen scurt (sub un an).

Nivelul acestui indicator nu depăşeşte 0,8, limita maximă, în nici un an,

reflectând faptul că agentul economic poate să-şi utilizeze amortizarea fără a

apela la credite.

CAP.4 DIAGNOSTICUL FINANCIAR

Conceptul de diagnostic în plan economic, la nivelul unei firme, presupune

reperarea disfunţionalităţilor activităţii ei, cercetarea şi analiza faptelor şi

responsabilităţilor, identificarea cauzelor şi a măsurilor care să conducă la

66

Page 68: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

reglarea situaţiei. Diagnosticul activităţii unei firme se impune nu numai în cazul

în care aceasta se află în dificultate, ci şi atunci când situaţia ei economico-

financiară este normală, dar se urmareşte îmbunătăţirea acesteia.

Prin diagnosticarea unei firme, în vederea evaluării, se urmareşte

cunoaşterea tuturor laturilor activităţii acesteia, respectiv juridică, tehnică,

resurse umane, economico-financiare etc, precum şi a punctelor forte şi a

punctelor slabe corespunzatoare fiecareia.

În cadrul activităţii practice de evaluare a unei firme, diagnosticul trebuie

să furnizeze informaţiile necesare aprecierii situaţiei trecute şi prezente, care

constituie o bază pentru estimarea elementelor şi variabilelor ,,cheie’’ce trebuie

avute în vedere în cazul aplicării diferitelor metode de evaluare. Întrucât

evaluarea întreprinderii nu înseamnă o aplicare mecanică a unor tehnici, ci

presupune o apreciere profundă a performanţelor firmei, echipa de evaluare

trebuie să opereze cu parametri consideraţi normali pentru mediul de activitate al

firmei evaluate şi la momentul efectuării evaluării.

Pe baza diagnosticului întreprinderii evaluate se pot construi scenarii

pertinente, care trebuie să stea la baza evaluării şi, de asemenea, se pot realiza

testele de coerenţă, atât între diversele piese de diagnostic, cât şi între evaluarea

propriu-zisă a afacerii şi analiza diagnostic. Aceasta din urmă apreciere vine să

confirme ideea că diagnosticul pentru evaluare nu are doar rolul de a prezenta

situaţia firmei la un moment, ci şi acela de a direcţiona şi susţine scenariile de

evoluţie a afacerii, proiecţiile economico-financiare.

Realizarea diagnosticului unei firme în scopul evaluării presupune

parcurgerea următoarelor etape :

-stabilirea problemelor supuse analizei ;

-asigurarea informaţiilor şi analiza documentelor care stau la baza lor ;

-analiza şi prezentarea rezultatelor într-un raport.1

Principalele obiective în cadrul analizei pe baza ratelor constau în

studierea succesivă a cel puţin trei dimensiuni financiare ale întreprinderii:

rentabilitate, lichiditate, structură financiară.

1 Adela Deaconu, Diagnosticul şi evaluarea întreprinderii, Editura Intelcredo, Deva, 2000

67

Page 69: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

Diagnosticul financiar are rolul de a aprecia manifestarea funcţiei

financiare a întreprinderii. O dată stabilit, el furnizează celorlalte funcţii ale

acesteia dimensiunea resurselor financiare de care are nevoie pentru a-şi atinge

obiectivele, concurând la realizarea obiectivului global al entităţii.

Astfel, diagnosticul financiar se integrează în diagnosticul global,

deoarece activitatea unei întreprinderi (tehnică, economică, financiară, de

personal şi de conducere) trebuie studiată ca un sistem care are un scop unitar:

fabricarea de produse sau prestarea de servicii.

Diagnosticul financiar se bazează pe informaţiile furnizate de contabilitate,

sintetizate în situaţiile financiare, precum şi pe cele culese prin mijloace proprii.

În ceea ce priveşte prelucrarea informaţiei contabile, aceasta se

realizează cu ajutorul instrumentelor analizei financiare.

Cu toate că obiectivele analizei financiare se caracterizează printr-o mare

diversitate, în funcţie de interesele uneori divergente ale utilizatorilor, se pot

totuşi găsi trei direcţii comune ale demersurilor acestora:

a) Cunoaşterea structurii financiare, a modului de combinare a

resurselor de finantare şi a efectelor acestor combinări asupra

solvabilităţii, lichidităţii şi autonomiei financiare a întreprinderii

b) Studiul structurii activelor deţinute de întreprindere, a alegerii făcute

în domeniul investiţiilor sau al operaţiilor curente de exploatare,

aptitudinii acestora de a fi rentabile

c) Aprecierea performanţelor, a profiturilor, a determinării unor

indicatori de randament care să ateste aptitudinea întreprinderii de

a-şi majora capitalurile şi de a controla eventuala volatilitate a

rezultatelor sale.1

Diagnosticul financiar pus de către evaluator are rolul de a aprecia

manifestarea funcţiei financiare a întreprinderii ce face obiectul evaluării. Dacă

funcţia financiară este bine reprezentată în întreprindere, în sensul existenţei

unui personal specializat care să facă analize financiare pertinente şi formalizate,

constatarile acestuia pot fi preluate de către evaluator. Totuşi, acesta le va

1 Adela Deaconu, Diagnosticul şi evaluarea întreprinderii, Editura Intelcredo, Deva, 2000

68

Page 70: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

aprecia calitatea si în situaţia în care corespund, le va valida. Daca în

intreprindere nu există materializată o analiză financiară pe perioada trecuta (3

ani) luată în calcul de catre evaluator, acesta o va face singur.

Modul în care se face analiza financiară şi aprecierea rezultatelor

financiare, echilibrele si resursele financiare de care s-a dispus, utillizarea

acestora, randamentul capitalurilor investite reprezintă o parte importantă a

muncii de evaluare în punerea diagnosticului financiar, care incheie diagnosticele

partiale şi se bazează pe transformarea bilanţului contabil în bilanţ financiar şi

definirea unor expresii sau valori necesare metodelor de evaluare patrimoniale.

Bilanţul contabil este principala sursă informaţională pentru toţi terţii

interesaţi în activitatea întreprinderii. Dacă informaţia contabilă constituie punctul

de plecare in diagnosticul financiar, ea nu poate fi totuşi acceptată ca atare de

catre analiza financiară. Există diferenţe între optica contabilă şi cea financiară,

care urmareşte alte finalităţi şi perspective. În opinia analiştilor financiari, faptul

că informaţiile contabile sunt legale, obligatorii, respectând reglementările

juridice, iar pe de altă parte sunt informaţii normalizate sau formalizate

deformeaza, in unele cazuri, realitatea economică şi financiară a întreprinderii.

În consecinţă, bilanţul contabil va fi reprelucrat în vederea găsirii unei

imagini financiare reale. Trebuie menţionat că evaluarea, care tinde spre o

imagine economică cât mai aproape de realitate, aduce uneori alte ajustări

bilanţului financiar, ţinând cont de unii factori care nu sunt luaţi în considerare în

analiza financiară.

În vederea realizării scopului său, analiza financiară este eliberată de

formalismul caracteristic contabilităţii. Pentru o întreprindere dată, analiza

financiara trebuie să depisteze caracteristicile financiare semnificative, să

perceapă punctele slabe şi forte, să ierahizeze după mai multe criterii şi în final

să ofere o apreciere pertinentă a situaţiei acesteia.

Bilanţul contabil utilizat în analiza financiara furnizează date pentru doua

abordări specifice, conform următoarei scheme:

69

Page 71: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

Fig. 2 Utilizarea bilanţului contabil în realizarea diagnosticului financiar1

1 Adela Deaconu, Diagnosticul şi evaluarea întreprinderii, Editura Intelcredo, Deva, 2000

Bilant contabil

Analiza pe baza bilantului propriu-zis

Analiza pe baza contului de profit si pierdere

Reprelucrari Regrupari

Bilant functional+indicatori specifici

Bilant financiar+indicatori specifici

Bilant ansamblu resurse+indicatori specifici

Tabloul soldurilor intermediare de gestiune (TSIG) +alti indicatori ai rezultatelor

Puncte forte Puncte slabe

Diagnostic financiar

70

Page 72: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

Bilanţul financiar, denumit şi bilanţ lichiditate-exigibilitate, se bazează pe

bilanţul contabil, având în centrul său noţiunea de patrimoniu şi de drepturi şi

obligaţii ce apar în legătură cu posesia şi folosirea elementelor sale.

Bilanţul contabil oferă informaţii terţilor întreprinderii şi, în special, celor

care au adus fonduri ( acţionari şi creditori).

Bilanţul financiar studiază riscul nerambursării datoriilor de către

întreprindere şi structura sa financiară, răspunzând mai ales cerinţelor creditorilor

acesteia. El reflectă solvabilitatea întreprinderii atât pe termen scurt (lichiditatea),

cât şi pe termen lung şi implicit riscul de neplată sau faliment al acesteia.

Construcţia sa se bazează pe comparaţia pe orizontală dintre activele şi pasivele

patrimoniale, în funcţie de lichiditatea, respectiv exigibilitatea lor. Bilanţul

financiar măsoară capacitatea întreprinderii de a-şi onora datoriile, verifică

lichiditatea, adică proprietatea unui activ de a fi rapid transformat în monedă

pentru a putea face faţă pasivului exigibil.

Elementele necesare diagnosticării financiare sunt sistematizate în

următorul tabel:

Lei/

%

Denumire indicator Valorile indicatorului

2000 2001 2000

-1- -2- -3- -4-

1) Indicatori de gestiune

Viteza de rotaţie a activelor totale 1.01 1.5 0.83

Viteza de rotaţie a activelor

circulante

1.21 1.94 1.17

Viteza de rotaţie a imobilizărilor fixe 3.88 4.86 2.4

Viteza de rotaţie a stocurilor 1,81 3,32 1,85

Durata de recuperare a creanţelor 52 zile 29 zile 32 zile

71

Page 73: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

2) Indicatori ai fondului de rulment

Fondul de rulment net 9.835.079.970 15.608.246.459 28.232.828.912

Fondul de rulment propriu 9.777.260.157 15.497.541.098 28.211.199.921

Fondul de rulment străin 57.819.813 110.705.361 21.628.991

Necesarul de fond de rulment 11.644.656.146 11.848.835.994 21.813.105.382

Trezoreria netă -1.809.576.176 3.759.410.465 6.419.723.530

Rata de finanţare a activului

circulant

36,15% 64,35% 64,93%

Rata de acoperire a stocurilor 47.32% 97.32% 95.25%

Rata de acoperire a NFR 84.46% 130% 129%

Ponderea fondului de rulment în

totalul cifrei de afaceri

26.13% 29.28% 51.59%

3) Indicatori de lichiditate şi

solvabilitate

Rata lichidităţii generale 1.55 2.77 2.84

Rata lichidităţii rapide (testul acid) 0.37 0.94 0.9

Rata lichidităţii la vedere 0.03 0.43 0.44

Solvabilitatea patrimonială 89% 99.2% 100%

4) Indicatori de rentabilitate

Rentabilitatea vânzărilor ( marja de

profit)

9.23% 12.38% 6.5%

Rentabilitatea capitalului investit 30.08% 46.68% 23.13%

Rentabilitatea economică 23.73% 31.85% 9.11%

Rentabilitatea financiară a valorii

nete

17.83% 24.85% 7%

Rata rentabilităţii resurselor

consumate

9.76% 14.27% 6.67%

Rentabilitatea activităţii 11.22% 14.05% 8.75%

72

Page 74: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

Puterea de câştig 16.82% 29.01% 9.33%

5) Indicatori de echilibru financiar

Rata îndatorării generale 0.47 0.24 0.23

Rata îndatorării totale 0.9 0.33 0.3

Rata îndatorării financiară 0.3 0.08 0.04

Rata autonomiei financiare globale 1.11 3.03 3.32

Ponderea capit. împrumutat în CA 46.5% 16.37% 28.03%

Tabel nr. 41 Evoluţia indicatorilor economico-financiari

Analizând indicatorii calculaţi, rezultă că întreprinderea se găseşte în

situaţii deosebite în funcţie de grupele de indicatori.

Indicatorii de gestiune indică, pentru primii doi ani o situaţie satisfăcătoare

a întreprinderii, valoarea acestora situându-se aproape de valoarea medie de

referinţă de 2,5 pentru viteza de rotaţie a activelor totale şi 5,7 pentru viteza de

rotaţie a imobilizărilor fixe, situaţie îmbucurătoare cu atât mai mult cu cât se

constată şi un trend ascendent al acestora, sperându-se astfel atingerea şi chiar

dep0103şirea valorii medii. Dacă valoarea acestori indicatori ar fi crescut şi în

2003 în aceeaşi proproţie ca în anul anterior, adică 48% în cazul primului

indicator, 60% în cazul celui de-al doilea, 25% pentru rotaţia imobilizărilor fixe şi

83% în cazul ultimului indicator calculat, firma ar fi avut o situaţie foarte bună,

depăşind toate valorile de referinţă ale indicatorilor. Însă, contrar aşteptărilor, se

constată o scădere a valorilor indicatorilor acestei grupe, nivelul acestora

situându-se chiar sub nivelul primului an analizat şi mai ales sub valoarea de

referinţă, deci o înrăutăţire a modului în care întreprinderea utilizează resursele

sale fixe şi circulante.

Scăderea vitezei de rotaţie a activelor totale în anul 2003 se datorează

creşterii valorii activului total, în condiţiile în care cifra de afaceri rămâne

aproximativ constată faţă de anul 2002.

73

Page 75: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

Evoluţia negativă a vitezei de rotaţie a stocurilor se explică prin creşterea

valorii stocurilor, până aproape la dublarea acestora în anul 2003 faţă de anul

2002.

Indicatorii fondului de rulment indică o stare bună a întreprinderii; aceştia

au valori pozitive şi în crestere, cel mai important dintre ei, trezoreria netă,

reprezintă iniţial un deficit disponibilităţi pentru ca în anii 2002 şi 2003 să aibă

valori pozitive. Valorile pozitive arată că firma are suficiente lichidităţi, ceea ce

înseamnă că, din acest punct de vedere, desfăşurarea activităţii nu va avea de

întâmpinat dificultăţi.

Evoluţia fondului de rulment net este pozitivă pe parcursul celor trei ani,

iar cea mai mare creştere a înregistrat-o în anul 2002, de la 9.835.079.970 lei la

28.232.828.912 lei, în anul 2003 rămânând relativ constantă. O influenţă pozitivă

asupsa desfăşurării activităţii firmei o reprezintă că ponderea cea mai mare în

cadrul fondului de rulment o are capitalul propriu, fondul de rulment străin având

o pondere foarte mică, sub 1% şi se află chiar în scădere. Acest lucru se

datorează faptului că întreprinderea nu a contractat credite pe termen lung de la

bănci.

Cel mai imporatant indicator al fondului de rulment este trezoreria netă

care indică o situaţie negativă a înterprinderii în 2001 prin valoarea sa mai mică

de 0, pe termen scurt, firma întâmpinând dificultăţi de derulare a activităţilor şi de

a face fată datoriilor. În anul 2002 valoarea trezoreriei nete creşte brusc, având o

valoare pozitivă şi mult mai mare decât în anul anterior când a avut valori

negative, pozitivă ceea ce înseamnă că, pe termen scurt, firma îşi poate

desfăşura normal activitatea. Trendul pozitiv, înregistrat şi în anul 2003, arată o

îmbunătăţire a situaţiei firmei, valoarea trezoreriei nete dublându-se faţă de anul

anterior. Acest lucru se datorează unei creşteri importante a fondului de rulment

net, antrenată de sporirea capitalului permanent într-o proporţie mai mare decât

creşterea activelor imobilizate.

Referitor la indicatorii de lichiditate, aceştia arată o situaţie satisfăcătoare

a înterprinderii, şi datorită faptului că au un trend ascendent. Putem spune că

întreprinderea are uşoare probleme de lichiditate în primul an analizat, situaţie

74

Page 76: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

generată de faptul că aceasta se aprovizionează cu materii prime (iută) o dată pe

an, stoc ce trebuie să acopere producţia anuală.

Pentru anul 2001, rata lichidităţii generale nu se încadrează în limite

normale 1,8 – 2, dar este supraunitară, ceea ce indică existenţa unei lichidităţi

bune. Atât în anul 2002, cât şi în 2003, acest indicator (2,77, respectiv 2,84)

depaşeşte valoarea de referinţă, 2, arătând că nu există nici un pericol ca

întreprinderea să nu poată acoperi drepturile creditorilor pe termen scurt din

valoarea activelor. Indicatorul are un trend ascendent, ceea ce indică o lichiditate

în creştere. Se observă o mai mare diferenţă a indicatorului între 2001 şi 2002,

când creşte cu mai bine de un procent, în anul 2003, deşi se află în creştere,

aceasta este mai mică, de doar 0,07 sutimi.

Indicatorii de solvabilitate sunt mai mari decât nivelurile minime (Sp>50%),

ceea ce indică o stare bună, adică întreprinderea are capacitatea de a- şi achita

obligaţiile băneşti.

Pe baza indicatorilor de rentabilitate se observă că activitatea

întreprinderii a devenit mai eficientă în al doilea an dar a scăzut în al treilea, la

nivelul iniţial sau situându-se sub acesta. Situaţia se explică prin faptul că nivelul

profitului obţinut a crescut într-o măsură mai mică decât capitalul alocat (în

ultimul an au crescut în special datoriile pe termen scurt ale întreprinderii).

Ratele de îndatorare calculate se încadrează în limitele considerate

normale, astfel: L<1, RDF<0,5, RIf>0,5, RCI>1. Astfel, dacă societatea doreşte să

contracteze alte împrumuturi, nu va avea probleme cu normele bancare. Se

constată chiar că, pe termen lung, firma nu are contractate credite, explicându-se

astfel şi ponderea mică a capitalului împrumutat în cifra de afaceri.

Analiza întreprinderii permite diagnosticarea şi pe baza fluxurilor financiar-

monetare care arată o activitate intensă a acesteia în privinţa încasărilor din

vânzarea bunurilor şi serviciilor şi a plăţilor pentru producerea acestora pe

parcursul celor patru trimestre ale anului. O situaţie bună arată şi cifra de afaceri

cu un trend ascendent pe parcursul celor trei ani analizaţi, cu o creştere foarte

mare în 2002, urmată însă de o stabilire la acest nivel şi în anul 2003, fapt

datorat unui nivel aproximativ constant al producţiei vândute.

75

Page 77: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

Din punct de vedere al resurselor proprii disponibile, întreprinderea are o

poziţie bună pe piaţă, neavând nevoie de împrumuturi pentru a-şi desfăşura

activitatea, însă din punct de vedere al rentabilităţii producţiei, situaţia nu este

favorabilă întreprinderii.

O accentuare a producţiei şi, mai ales, o eficientizare a activitătii, în sensul

obţinerii unor rezultate maxime cu eforturi minime o creştere a vitezei de rotaţie a

activelor întrprinderii, astfel încât să nu aibă loc o imobilizare a capitalului, ar fi

benefice pentru întreprindere.

Punctele tari ale societăţii sunt:

- finanţarea activităţii întreprinderii din resurse proprii, fără să apeleze la

împrumuturi;

- trezoreria netă pozitivă, şi mai ales, creşterea acesteia începând cu anul

2002;

- nivelul foarte scăzut de îndatorare, ceea ce-i permite contractarea unor

credite în cazul în care arre nevoie;

- evoluţia ascendentă a cifrei de afaceri;

- fondul de rulment este pozitiv şi format, în cea mai mare măsură de fondul

de rulment propriu;

- existenţa disponibilităţilor, exprimată prin indicatorii de lichiditate.

Punctele slabe ale societăţii sunt:

- indicatorii de rentabilitate au rate scăzute la nivelul ultimului an analizat,

aflându-se în scădere;

- scăderea ponderii activelor circulante în total activ, de la 68,52% la

65,59%, datorată în principal scăderii disponibilităţilor societăţii;

- trezoreria negativă în anul 2001;

- viteza de rotaţie a activelor circulante se află în scădere ceea ce semnifică

o încetinire a ritmului de activitate a întreprinderii;

- scăderea profitului care ar putea fi folosit pentru refinanţare;

Principalele propuneri pentru îmbunătăţirea şi consolidarea situaţiei

financiare a societăţii:

- creşterea ponderii activelor circulante;

76

Page 78: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

- îmbunătăţirea vitezei de rotaţie a activelor circulante care să ducă la

accelerarea activităţii întreprinderii;

- să îmbunătăţească durata de recuperare a creanţelor;

- sa stimuleze creşterea profitului, în vederea sporirii rentabilităţii activităţii.

77

Page 79: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

CAP.4.PROIECTAREA FLUXURILOR FINANCIAR MONETARE

Activitatea unei întreprinderi depinde în cea mai mare parte de deciziile

luate de conducerea societăţii. Aceste decizii se bazează pe conjunctura

economico-socială, nivelul cererii şi al ofertei, posibilităţi de diversificare, dar şi

pe situaţia viitoare a pieţei. Astfel, deciziile luate depind şi de previziunea

financiară (proiectarea fluxurilor financiar monetare).

Previziunea financiară are două părţi: previziunea încasărilor şi

previziunea plăţilor. Fiecare dintre ele trebuie analizată în mod separat pentru a

se evidenţia trăsăturile definitorii ale fiecăruia.

Prin proiectarea fluxurilor financiar monetare, organele financiare ale

întreprinderii trebuie să urmărească urmatoarele obiective:

-stabilirea corectă a veniturilor şi cheltuielilor şi a unei relaţii optime între

resursele financiare şi posibilităţile acestora;

-asigurarea unui circuit normal al capitalurilor;

-repartizarea justă a venitului net;

-asigurarea la timp şi într-un volum corespunzător a mijloacelor băneşti

necesare realizării tuturor obiectivelor prevăzute în planul de afaceri;

-înfăptuirea cerinţelor gestiunii financiare.

Previziunea financiară utilizează pentru îndeplinirea acestor obiective

totalitatea instrumentelor, metodelor şi tehnicilor cuprinse în mecanismul

financiar al întreprinderii. O primă etapă a activităţii de previziune financiară o

reprezinta cunoaşterea realităţii economice prin prisma informaţiilor financiare, în

funcţie de care se aprobă şi se realizează deciziile financiare care privesc

întreaga activitate a agentului economic pentru perioada la care se referă

previziunea.

Proiectarea financiară urmăreşte fundamentarea de decizii financiare în

legătură cu toate tipurile de activităţi care, prin consumul de valoare pe care îl

generează, realizează formarea, refacerea, dezvoltarea şi chiar lichidarea

elementelor sistemului întreprinderii.

78

Page 80: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

Sunt luate în calcul activităţi ca investiţiile, reparaţiile, formarea stocurilor

din mijloace circulante în toate fazele ciclului de exploatare din întreprindere,

pregătirea şi recalificarea pesonalului, acţiunile de protecţie socială şi ecologică,

cercetare ştiinţifică şi economică etc.

Orice proiectare se sprijină pe situaţia iniţială a fenomenului proiectat. Ne

interesează:

- starea la un moment dat a elementelor structurii economice, sub aspectul

valorii rămase în aceste elemente după participarea la procesele de

producţie anterioare;

- capacitatea structurii de producţie existente de a transfera valoare prin

serviciile cedate de structura economică a întreprinderii în cadrul

procesului de producţie.

Proiectarea fluxurilor financiar-monetare presupune:

- proiectarea fluxurilor de încasări;

- proiectarea fluxurilor de plăţi;

- proiectarea fluxurilor de lichidităţi;

- proiectarea fluxurilor de formare şi utilizare a fondurilor băneşti.

Pentru a se realiza proiectrea fluxurilor financiar-monetare se va urmări

variaţia în timp a fenomenelor, utilizând seriile cronologice. Studierea seriilor

cronologice vizează măsurarea creşterilor sau descreşterilor de nivel şi a

modificărilor de structură, precum şi determinarea influenţei factorilor sub

incidenţa cărora are loc evoluţia fenomenelor.

Proiectarea fluxurilor de încasări (cifra de afaceri)

Previziunea fluxurilor de încasări rezultă în mod direct din prognoza

vânzărilor, deoarece acestea reprezintă principala sursă de încasări. Previziunea

cifrei de afaceri, ca cel mai important indicator al fluxurilor de încasări trebuie să

ţină cont de modificările ce vor avea loc în structura vânzărilor şi în gradul de

solvabilitate al clienţilor întreprinderii şi care vor influenţa decalajul între datele

livrării şi datele reale ale încasărilor.

79

Page 81: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

În proiectarea fluxurilor de încasări, respectiv a cifrei de afaceri, se ţine

cont de sumele înregistrate în ultimii 3 ani de către S.C. TEXTILA S.A.,

evidenţiate în Contul de profit şi pierdere.

Lei

Indicator 2001 2002 2003

Producţia vândută 33,064,068,531 46,739,510,647 50,997,949,795

Venituri din

vânzarea mărfurilor 4,580,709,908 6,262,394,835 3,720,301,659

Cifra de afaceri 37,644,778,439 53,001,905,482 54,718,251,000

Tabel nr. 42 Evoluţia cifrei de afaceri

0 20000000000 40000000000 60000000000

2001

2002

2003

PRODUCTIA VANDUTA

Graficul nr.26 Evoluţia productiei vândute

Se observă o evoluţie a producţiei vândute în acelaşi ritm cu cifra de

afaceri, ceea ce înseamnă că evoluţia acesteia din urmă este determinată în cea

mai mare măsură de producţia vândută, lucru explicat şi prin proporţia primului

indicator în cadrul cifrei de afaceri, de 87% în anul 2001, 88% în anul 2002 şi

93% în 2003. Creşterea valorii producţiei vândute se explică, la rândul ei, printr-o

creştere a preţurilor produselor fabricate, avându-se în vedere că producţia fizică

a întreprinderii se află în scădere.

80

Page 82: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

0 4000000000 8000000000

2001

2002

2003

venituri din vanzarea marfurilor

Graficul nr.27 Evoluţia veniturilor din vânzarea mărfurilor

Se observă că, de-a lungul celor trei ani, cifra de afaceri a avut o evoluţie

pozitivă, crescând foarte mult în anul 2002 faţă de 2001, cu 30%, tendinţa de

creştere menţinându-se şi în anul următor, dar într-o proporţie mult mai mică,

3%.

În anul 2002, creşterea bruscă a fost determinată de sporirea cu aproape

50% a veniturilordin vânzarea mărfurilor, dar mai ales de producţia vândută care

ocupă cea mai mare parte din cifra de afaceri şi care a crescut, la rândul ei, cu

30%.

Relativa stabilitate a cifrei de afaceri din anul 2003 se explică printr-o

uşoară creştere a producţiei vândute, însoţită de o scădere aproape la jumătate,

a veniturilor din vânzarea mărfurilor.

Pentru următorii ani se preconizează o creştere a cifrei de afaceri, într-o

evoluţie lentă, determinată de creşterea producţiei vândute. Această creştere nu

poate fi accelerată datorită unor venituri scăzute din vânzarea mărfurilor care ar

trebui să crească foarte mult pentru a grăbi creşterea cifrei de afaceri. Veniturile

scăzute nu vor afecta foarte mult cifra de afaceri, în sensul reducerii acesteia

deoarece ele au o pondere foarte mică în total, 6%. Pragul de 60,000,000,000 lei

poate fi depăşit însă începând cu anul 2004.

O altă metodă de previzionare a cifrei de afaceri este metoda analitică

de ajustare, utilizată de statistică, care constă în aproxmarea tendinţei de

variaţie în timp, cu ajutorul funcţiei trend:

81

Page 83: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

unde „t” reprezintă variabila timp, iar „Y” variabila în timp.

Prin folosirea metodei analitice de ajustar, se stabileşte cu mai multă

siguranţă legea de dezvoltare, de variaţie a unui fenomen, deoarece se ţine

seama de valorile empirice ale tuturor termenilor unei serii.

O variaţie în timp de forma unei funcţii liniare este specifică fenomenelor

care se dezvoltă rectiliniu. Ecuaţia de estimare a funcţiei de trend liniar este

definită de relaţia:

Observăm că cifra de afaceri a avut o evoluţie liniară şi presupunem că se

va pastra şi în următorii 3 ani acelaşi trend liniar determinat de ecuaţia de mai

sus.

În condiţiile funcţiei de trend, variabila timp reprezintă de regulă o serie de

numere consecutive, originea luându-se în centrul ei.

Cu ajutorul trendului liniar determinăm valorile lui Yt, acestea fiind valorile

estimate ale cifrei de afaceri. Yi reprezintă cifra de afaceri pe anii 2001, 2002,

2003, valori care sunt cunoscute, prognoza realizându-se pe anii 2004, 2005,

2006. Întrucât numărul termenilor este impar, valorile variabilei timp se măsoară

în unităţi întregi, respectiv, -1, 0, 1.

Relaţiile de calcul pentru parametrii ecuaţiei de trend sunt:

Tabelul pentru calculul previzional este următorul:

82

Page 84: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

lei

Anii yi ti yI*ti ti2 yt

2001 37,644,778,439 -1 -37,644,778,439 1

2002 53,001,905,482 0 0 0

2003 54,718,251,000 1 54,718,251,000 1

Total 145,364,934,921 0 17,073,472,561 2

2004 2 65,528,450,868

2005 3 74,065,187,148.5

2006 4 82,601,923,429

0

10000000000

20000000000

30000000000

40000000000

50000000000

60000000000

70000000000

80000000000

90000000000

2001 2002 2003 2004 2005 2006

cifra de afaceri

Graficul nr.26 Evoluţia previzională a cifrei de afaceri

Din tabelul şi din graficul proiectării cifrei de afaceri se observă o evoluţie

liniară, valoarea acesteia situându-se peste cea din anii analizaţi, având un ternd

crescător.

Proiectarea pe baza formulelor statistice corespunde cu cea realizată doar

pe baza analizei datelor, fără folosirea formulelor, în sensul că o creştere a cifrei

de afaceri, chiar peste 60 miliarde încă din anul următor, a fost proiectată în

ambele cazuri, cu o mai mare precizie în primul caz.

83

Page 85: 54063651 Analiza Si Proiectarea Fluxurilor Financiar Monetare Ale Intreprinderii SC Textila SA

BIBLIOGRAFIE:

1. Adela Deaconu, Diagnosticul şi evaluarea întreprinderii, Editura

Intelcredo, Deva, 2000

2. Dumitru Bucătaru, Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura

Junimea, Iaşi, 2004

3. Ion Stancu, Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura

Economică, Bucureşti, 2003

4. Mihaela Onofrei, Finanţele Întreprinderii, Editura Economică,

Bucureşti, 2004

5. Mihai Toma, Felicia Alexandru, Finanţe şi gestiunea financiară de

întreprindere, Editura Economică, Bucureşti, 2003

6. Regulament de ordine interioară S.C. Textila S.A.

7. Balanţele sintetice pentru anii 2001, 2002, 2003

8. Bilanţurile contabile şi anexele pentru anii 2001, 2002, 2003

84