.

$uril ilfi$$tl &1

ffiffiWWffi

ffiil llts$il

8t$I0PtrEdigia a IV-a

Traducere de

PavBr Popnscu

NEMIRA

EUPNIT$

runilir0rIrr

Dind,irdtul nostru auzirdm [armd Si strigdte. in ,rr*, ,,noi ne repezeam tnainte, Miculul Si Legionaral se oprird sd at-

tepte, ascunzdnduse tnfrunzipul des al tafi.Surilor,

Cei patru ostasi rugi soseau in goand. Erau tineri de tot.

Purtau petli.pele verzi ale *upelor NKW. Pe piept le atirnaudecorapii. Erau soldapi curajoSi dintr-acei.a cdrora le place aAnd-

toarea Si le place s'i ucidd.'Se ioird acolo, unde drumul fdcea an cot. Legionarul ardtd

cu degetul gros spre pdm^int. Mi.cupal ridea. Armele lor aatomate

scuipard sirnalan foc.Micupul tdgea d.in picioare, cu pusca-mitralierd lipiai dc

Sold; tot.corpul sdu de urias aibra sub aiolmpa reculului.

Legionarul fredona: Yino, Moarte, vino...

RuSii se prdbusird cu capul tnainte. Cind focul tncetd, d,oi.

rnai ntiScau.

Micugal le dadu lovi.tara de grapi.e. Era o practicd ce dara

cam dc an an, cdci pind Si cei grav rdnipi continuaa sd lupu.

- Di.spozitiv de siguranpd, Eune el rizAnd..

- Bine, Micupale. Bund idce. Acum n-o sd rnai poatd sd ne-m-

paste pe k spate.

Plutonul fusese sarprins in tirnp ce piled.m ca toli.i intr-ocaband. Era anivercarea lui. Porta Patruk soaicticd se strect4.rase

fdrd ca nimmi sd prindd d.e veste. Brasc, geamurile zburard in

gestepo

gdnddri gi patru gui negre de pistol-mitralierd prinsera sd im-proaSte cufoc incdperea. Ne-am trLntit h pdmint...

Legionarul gi Pora expdia.rd cita.ta grmadc prinfereasta.Cum de-am scdpat - nimeni n-ar pu.ted explha.

. Ne-am regrflpdt in cariera de piatrd, pe pdrtea cealabd apddurii. Lipseau opt oameni.

- Pe dai. i-anr. odzut eu cdzind, spttse pora.Mi.cupul thra dupd el un locotenent rus. Bdtrhnul spuse cd

pri.zoni.erul tebui.e adus pinA-n li.niile nodstre.

Chiar la marginea ci.rnpalui de mine, locotenentul scoase anlipdt. Mict4lr,tl rise. Bdtrinul injurd.

Cind. i.eSi di.n pddure, Micupul era singur.

- Tdrnpitul xa de ofi,per a tncqcat s-o roi.ascd,ldmuri el,

Ca topii tnsd bdgardrn dc seamd cd lapul ti ieSea pe jurndtateafard din buzunar. Era un kp din sArma de opel, cu doud minerede lemn, zi.s Si.moartea tdcutd*,

- L-ai gAtuit! strigd, acuzdtor, Bdthnul.- $i ce-i ca astd? Voi.a s-o Steargd, mormdi Micupal Si-sifrecd

buzun arul p ant al o n i I or.

- Ucigasule! rosti Stege.

Toli cei care mai rdmtrseserim din Compa nia a S-astiteamtrAntili pe burti sub nigte meri 9i priveam trupetii din completa-rea pe care o a$teptam de patru zile. Tocmai debarcaseri din ca-mioane gi se incolonasertr pe doul rAnduri, in mijlocul drumului.uniformele gi armamentul erau vizibil noi. Aduseserr pan-aicimirosul de magazie.

Ii priveam cu ochi de cunoscltori. Adevtrrul e cit-i priveam oetoli cu ochiul unui soldat din linia-ntii, fie ei militari, fie nu.lnmod tacit am cdzutde acord cil cei 175 de rezervigti ingirali acolosus, pe gosea, n-aveau cine gtie ce in comun cu soldalii. Echipa-mentul il purtau ca nigte muhaiele.

Prost ajustate, curelele apucasertr sl le factr roslturi. Cizmeleerau lustruite, dar fepene. Nu fuseseri niciodatl hsate sl se-n-moaie in urinil gi apoi frlmAntate zAravdncu mAna ca si se argd-seascl. in cizme dintr-astea qepene era cu nepurinltr sl ajungi piea

SVEN HASSEL

departe. Cizme exemplare erau cizmele lui Porta; atAt de moiincAt vedeai migcAnd degetul cel mic tnlduntrul lor. E drept citrlsneau a urinl cale de-o po$te. A spus-o gi Chiorul, colonelulnostru, cu prilejul :urr,ei parirzi.

- Puli ca o sutl de latrine laolaltl!Dar de interzis, nu interzicea argdseala. Chiorul qtia ci picioa-

rele sunt cel mai important lucru pentru un soldat. Arma secrettra infanteriei. Un comandant de infanterie inteligent trebuie siaiba grija de picioarele trupei sale mai mult decAt de orice alrceva.

Micupl il inghionti cu corul pe Legionar.

- Ce adunituri de amdrLgi ne-au expediat! Ivan o si-i bage-nmormAnt doar holbAndu-se o datdla ei. Daci nu eram noi doi,Mergi-ori-Crapdt, rdzboiul ar fi fost de mult pierdut.

Bltrinul rAse inveselit. Stetea culcat sub un tufig careJ maiapdra cdt de cAt de ploaia ce cldea cu nemiluita.

- Curios ci nu 1i-au decernat Crucea de Cavaler, Miculule.Tocmai unui erou ca tine...

- Me... pe crucea lor de cavaler, bodoglni Micupl gi scuiptr indirecjia unei mugte inecate de ploaie.

Ofilerii rezervigtilor injurau cAt ii lineau gura. Unuia dinboboci ii scdpi pe jos casca de olel 9i se rostogoli zingdnind pedrum, demascindu-I.

- Jigodie! zbierd, un Oberfeldwebel2. La ;motru!Recrutul, un om in vArstl, trecu sl execute ordinele pe care le

,rrl,r gradatul.

- inainte!Pas alergdtor, marg!()berfeldwebelul nu se urni din loc. Stitea acolo in drum gi

r.,rrnanda cu fluierul: era genul de om care $tie sI scoati untul dinrecruli; intr-un sfen de ceas izbuti siJ dea complet gata pe neno-r',r.'itul care-gi scipase casca. Demolat. Isprtrvit.

I lrrstruclia militartr a celor angajali in kgiunea Srtrinit Francezi era extrem,le rlrrrtr 9i istovitoare. "Mergi-ori-crapi" era unul din sloganurile preferate alelrlnrlilerilor instructori (n. tr).

' lx'hivalentul gradului de plutonier-major (n" tr.).

Irrl rpo

Oberfeldwebelul rinji mulpmit. Ce poate sI bucure mai multinirna unui bltrAn majur!

Comandantul nostru de companie,locotenentul Ohlsen, stl-tea de vorbe de una gi de alta cu locorenentul care-i adusese perezervigti. Nici micar nu bdgase de seami ci bitrAnelul e pe punc-tul si-gi dea duhul. A.semenea scene deveniserd o obignuinia. SeintAmpla atAt de des. tn regulament ata cevase numea ,mentine-rea disciplin ei', iar de practicat se pracrica incd de pe vremea ar-matei imperiale. obiceiul cerea si aqtepta;i ca vreunul sd comitio gregeali - qi-atunci aveai la dispozigie toate mijloacele de all- rrbdqa-n mormAnr. Era simplu Ei eficace. Albi la fa1i, recrulii pri-veau la camaradul lor care, la capdtul puterilor, cobora p*t" i'patru labe. N-ar fi fost in srare si se ridice, chiar dacd,Ob.rf.ld-webelul l-ar fi ameninlat cu tribunalul militar.

Majurul scuipl in direcgia sa:

- Dreppi, pasca mi-tii!Dar bitrAnelul continua sdzacd",plingand de fi se rupea inima.

Nu mai era nimic altceva decAt o masi inertd. CAnd ii derga decolo pind colo pe cAmp, Oberfeldwebelul cdutase cu ror dinid;n-

:"l r-iJ bage prin grdrnezile de bdlegar. Acum, chichotind pe i1.fundatg qi lingAndu-qibuzade jos, il contempla pe omul p*"ati*la pnmlnt.

- Ei bine, cap de bou! Daci nu poftegti sd iei pozilie de drepgi,am eu Ei alte metode. ili inchipui cumva ci ai scipatl Agteapta tuun pic si inceapi Ivan si-1i tragl cu gloanle tr"ro"r. in iAni6gi-alunci sd,,vezi cht poate si-ndure omul. $i scriqni: Ia lopata!

_ BitrAnelul bajbai cu mAinile 9i izbuti si-gi desprinda lopata sade infanterist tn chip reglementar.

- Foc de arrilerie in fali!SapI!Recrutul lncerctr si sape. Spectacolul era destul de comic. La

viteza asta i-ar trebui o mie de ani ca si-gi sape un adapost. inperioada de instruclie timpul afectat era exactd" ,rorpr"*ce mi-nute gi veizeci de secunde cronometrate din clipa in care lopatase afla scoasl din tocul ei. $i sdJ pdzeascdDumnezeu p. ila

"arese moclia o secunde-n plus. Noi, veteranii, eram gi mai rapizi. Edrept instr cr srpaserim mii 9i mii de adeposturi individuale.

SVEN HASSEL

Puteai sI le iei urma de la frontiera cu Spania pAnn pe crestele

Elbrusului, in Ca:ucazl gi apoi, sipaserim in tot soiul de soluri'

Miculul, de pilde, putea si se-ngroaPe in pimint in gase minute

gi patruspreiece sec,rnde, iar dimensiunile lui reclamau un add-

post adAnc. Se leuda chiar cl putea sl-l sape qi mai iute, d-ar nu

merita si se osteneasci fiindci, oricum, recordul s{u nu fusese

niciodatl bitut.Oberfeldwebelul iqi inghionti victima cu vArful cizmei.

- La ce tot visezi, m[ pripiditulel Poate c-ai de gAnd sn-1i

termini adipostul cind vom fi cu tolii mo4i 9i putrezili in mor-

mAnt? Mai repede! Mai repede!

Recrutul legini. Legini uite-aqa, pe loc, fari se ceari voie.

Oberfeldwebelul, surprins, se holba' ClatinAnd din cap, didu or-

din la doi ostagi din coloanl si ia "cadavrul".

- $i trstora li se zice sold4i, murmurl el. Sirmani Germanie!

Tipul lsta insn il va line minte, i;i fagedui tot el. O sl-l^ P!me-neasci pe Oberfeldwebelul Huhn, teroarea Bielefeldului. \i frece

mAinile cu voluptate: Agteapttr amice, a$teaPttr! O sI fii primuldin companie care o si dea onul popii!

Pedeapsa tnsi igi flcuse efectul. Niciunul din recru1i nu va mai

hsa vreodatl si-i cadi casca.

- Ce gdoazd! aruncl neglijent Porta, mugcind in acelagi timpdin cArnatul de berbec Pe care' cu cinci zile-n urmi, tl g*ise i:n

sacul de merinde al unui artilerist rus.

Aveam cu tolii cArnaii dintr-i;tia, de berbec. CArnali de ber-

bec din Kazahstan. Sirali, tari capiatra, dar deliciogi.

Rimiseserim doar doisprezece supravieluitori. Pierderile

mari nu ne mai impresionau defel. A;a cwa ni se tntAmplase atAt

de des. Pidurea insi ne costase scumP. ih pldurea aceea uria;i,pe care o strlbiteam retrigAndu-ne' am dat 9i peste bateria ru-

seasce. Ca de obicei, primul cte-iv[zufu Legionarul. Nici piei-

le-rogii din romanele lui Cooper nu atacau atit de tacut ca noi'

I-am curilat pe tofi q kand.raual. Clnd terminarim, era de parcl

un obuz de 150 mm ar fi explodat in mijlocul 1or. Clzuserim

1 Culit siberian cu tlig dublu (n.a.).

gestaPo

peste ei ca trrsnerul. se prijeau la soare linigtili, nebanuind nimic.Surprins de vacarm, comandantul lor, un grtrsan scund gi jovial,iegise din cabantr.

- Ah, ticllogii! Uite-i cI iar au tras la misea gi-acum s-au luatla bitaie, ii spuse el adjunctului slu, un locotenenr.

- Ce bordel!Acestea furi ultimele sale cuvinte. Rerezar, capul i se rostogoli

in iarbe 9i doutr guvoaie de sange $gniri din trurrchiul cuprinJdeconvulsii.

FIri veston, urlAnd, locotenentul se nipusti spre pidure, darHeide il prinse din urmi gi-i implAntE kandrauain piept. Ofilerulclzu fulgerat.

CAnd terminarim, eram inspdimAnttrtori la vedere. Unii din-tre noi virsau. SAngele gi malele put ingrozitor. $-apoi, mai eraugi mugtele!Nigte mugte uriage, albastre. Nimintri ni-iphceakan-draua. Prea re manjeai. ca armtr insr, era excelenti gi-nici o artiarrnl n-o egala. Legionarul gi Barcelona ne invilaseri cum si neservim de ea.

Ne instalaritm, care pe lezile de munigie, care pe stivele deobuze. Ugurali gi mulpmili, ne apucarim si mAnctrm cAraalii lorde berbec stropindu-i cu vodci ruseascl.

1

Singurul cnruia-i pierise foamea era Hugo Stege. il luam mereupeste picior fiindcl urmase liceul. Nu injura gi nu spunea nicio-dati mlsciri, iar noul a$a ceva ni se plrea nefiresc.bin pricinalimbajului sru corect gi-a bunelor sale maniere, il socotea-rir chiarnilelug fcnit. Grczilviacea mare a fosr arunci cAnd Micupl des-coperi ci-gi spald mAinile inainte de masi.

l-am sftrtuit si consulte un psihiatru.BltrAnul contempla cArnagii de berbec Ai vodca.- SI le lutrm cu noi. Astora de-aici n-o si le nnai trebuiascl.- Ce moarte frumoasl! rosti cu emf.azd, micul legionar. Nici

mdcar nu gi-au dat seama ci sunr ucigi. Alah e mare 9i poarrl degrijE copiilor sli. vorbea plimbind cu atenjie degetul peste lamaasculitr ca un brici. cand gtii cum si te slujegti i cea mai rapidemoarte din cAte pot exista.

10 SVEN HASSEL

- tn fond, e trist, murmuri Stege 9i vomitr din nou'

- Trist? exclami Porta. Lucrurile astea nu sunt triste' Dar daci

se intAmpla pe dos, adicl noi st fi fost cei care trigeam la aghioase,

in vreme cefirtaiiide colo iegeau din pidure?

- $i totugi e trist. Stege era incipilinat.- Bun. E trist. Dar fii-ar se fie, in cazrrl trsta e trist 9i faptul ctr

suntem nevoili si ne tArAm prin afurisita asta de pidure! F' cumva

din vina noastrl? CAnd fi-au pus Pe cap lucalul lui Hitler, te-a

intrebat cineva dacn-1i place au ba sd ucizi oameni?

- E idiot, protesti Siege. in nrrmele cerului, scuteqte-ne de fi-

lozofiata.- Mon camaradc,spuse Legionarul mutAnd fgara dintr-un col1

intr-altul al gurii, .."".. spune Porta e adevdrat. Ne aflIm aici

ca sI ucidem, aga cum un mecanic se afli intr-un garil casl repare

maginile.

- Exact ce gAndesc 9i eu! zbierd Porta dAnd din mAini 9i speri-

ind mugtele care-qi luartr zborul de pe cadavre. Ne scoteau din

strrite mugtele astea obraznice, care-li intrau in ochi 9i in niri. Nupricepuseri inci diferenp dintre un mort 9i un viu. Porta alinti

spre Stege un deget murdar.' - Ti-; fec.rt iost de kandra; sr nu vii sr ne povesteqti ci aveai

de gand s-o atarni pe perete, tn primul rand fiindcd n-ai a'a ceva

gi cl"m porumb ,r., .i.gt. pe-aici, nu puteai s-o folosegti nici la

tiiat coieni. Aga cl, fie c1-1i place, fie ci nu, ideea ta era limpede

cAnd ai luat culitul de la tipul mort. il voiai ca si poli cisipi cu

el pe unul sau pe altul.

- Ticllosule, mArAi Stege printre din1i.

- Sunt soldat, replici laconic Porta.

- Precum vezt,ion carnaradc, e acelaqi lucru, spuse Legiona-

ruI. Am fost adugi pe lume de nigte ticllogi ca si trlim ca nigte

ticilogi gi sl crlptm ca nigte tictlogi pe bElegarul cazon'

- Vax, bom-blni Heide gtergind de pantaloni lama latgl a

handralei. Ce porclrie! $a gtirbit. Mlcar de-am av€o otl polizor,

a$ putea-o ascuti. Suntem umani, nu? De ce sit-i facem pe oameni

sI sufere mai mult decAt e nevoie?

BitrAnul se ridicl gi ordoni scurt:

gestapo 11

- La arme. DupI mine, prin flanc cite unul.cAteva minute mai tarziu furim ajungi din urmr de porta gi

de Miculul. Rimrseseri si despoaie cadavrele gi fuseserd cat p-acisi se ia la bataie pentru trei dinli de aur. porra avu pane d. doi.Micupl trebui sI se mulEumeascl doar cu unul singur.

BdtrAnul spumega:

- Imi vine st vi curil pe amAndoi! Mi-e sila cAnd vi vid smul_gind coroanele de aur din gura cadavrelor.

- Mai lasi-te de fasoane! il lui peste picior porra: Ce, tu aiingropa un inel de aur? Sau ai da foc .rrr.i b"rr.r,ote de-un miar?Sper ci nu, alrminteri ai fi nebun de legat.

Bitranul mai bombani un timp. $tia insi prea bine ci in fie-care companie, atat la noi, cat gi la ei, exisrau caliva odenrigti", cuclegtii lor tdiogi prin buzunare. Nu era nimic de ficut.

Agum qedeam pe sub meri mesrecAnd cArnalii ardlerigtilormo4i. Piciturile de ploaie cddeau in cadenli din copaci. Ne erafrig 9i trigeam de ,foi" acoperindu-ne cAt mai multirupurile cedArdniau. oFoaia" era piesa universali a echipamerrtrrl.ri nostru:pelerini, cort, halat de camuflaj, sac de tr*qport, saltea, hamac9i giulgiu. Primul obiect pe care fl-l intindea,molia" de la maga-ziade efecte gi singurul care ne insolea gi in mormAnt. " I

Porra contempla norii buheili de apd.- Ploaie, ploaie, vegnic ploaie. Munlii igtia-s o scArnl daci_i

vorba si te bagi in ei. vi amintili cand ne rdzboiam in dulceaFranli? Era soare intruna gi-n timpul popasurilor rr. prrr."* p.r_mite si lenevim in voie.

-Potz sakrament! oftrJulius Heide. o frumusele de rizboi.Dar ce bafta pe noi cr n-am trecut de parteacealalti. vl aducegiaminte de toli dezertorii pe care i-amvdzut, dupi capitulareafranpjilor, tarfui de duhii din polifa militara in diiecaia Torgaul?

- Nu-i cituqi de pulin sigur cd am fi fost mo4i, rosti viJltorMicupl. se apezi pe iarba ude 9i se plecr inainte. ochigorii sninegri striluceau.

t2

I tnchisoare militarl cu o taiml din cele mai proaste (n.a).

SVEN HASSEL

- Am fi fost poate la Londra, acolo unde sti Churchill Ila. Mis-a spus ci-i o adevirati plicere si fii prizonier la

"ingli$". Vilmintili de comisarul cu care am pilivrigit la Nicolaev? Ala de

se deghizase tn giran, dar pe carel-a demascat Mergi-ori-Crapi?Zicea cd ai nogtri se plimba prin parcurile lorzilor gi culeg violetepentru saloanele lor, iar noaptea se hirjonesc cu servantele prinfAn. A9 fi cel mai mare mincinos din cAli existl daci aq pretindectr nu-mi place mireasma fAnului. A fost odati o poveste cu mine,c-o fati qi cu-o cdpiyd,de fAn gi de-atunci,vdzic, mirosul fAnuluimI stArnegte al dracului de tare.

- Totu-i si nu fie prea mulli gAnlari in vArful cipilei, spuse

Heide alintind capitul cArnatului siu inspre Oberfeldwebelulcare-l chinuise de moarte pe betrAnel. Ne-am putea distra pe cin-ste cu majurul trsta. Simt pAni-n vArful degetului cel mic de lapicior cd Ista ne va aduce tot soiul de belele pe cap.

- Atunci o si-i facem de petrecanie, hotdri Micupl, suflAndu-gi

zgomotos nasul cu degetele. Fi-mi doar un semn; sunt expertcAnd e vorba si curi! gagperi dintr-4tia.

- Ce vom deveni noi oare, cAnd totul se va termina? spuse,

gAnditor, Stege. Practic, n-am invilat nimic altceva decAt si ucidem.

Am chiar impresia ci treaba asta o si-1i lipseascd 1ie, Miculule.

- Nicio grije! rAnji Miculul. Va fi oriclnd nevoie de baiegi iugi

de 9iq. Ei, Mergi-ori-Crapi, aga-i ori ba?

- Ai dreptate, rnon camaradc.

- Nu pricep boabe din limbile tale strline. Dar cum vinevorba de lichidat pe unul sau altul, imi aduc brusc aminte ci mi-a

fost intotdeauna dr$x de moarte. Saltul cel mare prin stratosferi,ziu dactr-mi place prea tare.

- Ti-. teaml pesemne sl-l intilnegti pe Doamne-Doamne? in-trebtr, sarcastic, Stege.

- E unii care se gAndesc numaidecAt la cei mai riu, bombaniMicupul. Nu, as zice mai degrabe cL odatn geasta giuritd" chestiu-

nea-i rezolvati. Punct gi finig. Nu credin Dumnezeu. Dactrexistl,am feqtelit-o definitiv, dat fiind cazierul meu judiciar. Se leginaugor, nehoterit. igi increlea fruntea ingusti. Cluta cuvintele.

gestapo 13

- Nu izbutesc si-rni inchipui ci-ntr.o buni zi.n-o si mai existe,berea de la gapte"1, ascunsl tntr-o privatl 9i bEute in tovlrtgiaunor buni prieteni gi-a unei perechi de zan:u:i. Tirga asta de veynicu-l

"pe.loc repaos" o aveam de copil, inainte de a fi b4at in

orfelinat, incl de pe vremea cAnd ftceam curse penrru dom'i.lein-schmidt, leptarul de pe Davidstrasse. Alergamlntotdeauna numaipe sub felinare gi faceam cAt mai mult zgomot cu sticlele pentru cimi se-ngurubase in bilE ideea tampita cd,dacdnimeresc la-ntuneric,tipul cu gigul o sI vini gio si mi-njunghie. Se ltrsl tn genunchifixAndu-ne pe rAnd cu privirea. Apoi urmd: Sfinte Hristoase giMaicr Maria, ce frictr-mi eta. imi aduc aminte mai ales de-o intrarechiar in capul strrzii Bernhard Nochu ca sd ajungi la scarr tre-buia traversat un culoar lung gi-ngust, iarlafiecarJ etaj se desfi-ceau nigte coridoare strAmte iar. dir"."., spre hogeac.rri, p.rt. totvagabonzidormind. Dldeam adesea peste ej, zoiitcum eram, agaca toli beielii de ltrptirie. ceva tmi spunea ci omul cu gigul se aflaprintre vagabonzii lia 9i inchipuili-vi cd aveam dreptate. Ampriceput-o cand ne-au begatlaorfelinat, in stabilimeniul asta tm-pulit am cunoscur un tip. Un vagabond o ctrsdpise pe sori-sa exacrin casa aia de pe strada Bernhard Nocht, tn care tn fiecare dimi-neald,la orele 4 mlndelu umbla cu sticlele lui de lapte. $i dacteram eu cel pe care-l ciutal Laoraaiaputeam sd urlu Clt pofteam,In toate cotelele se dormea zAravdn, ca dupi be1ie. Nimeni nus-ar fi deranjat penrru un pugti care zbieradupe ajutor

- Nu pe tine te cluta, spuse, cu autoritate, Barcelo;ra.Micugul il privi cu gura clscatd:

- Ei, fir-ar sI fie, de unde-o gtii, mI, befivanule? .

- PIi e limpede,lemuri rinjind Barcelona. I-a dat fetii cAtevacu gigul ca sI se poatd culca cu ea. Ce; erai vreo damez|tu? N-amdreptate?

- Ar trebui str fii stitut de tot ca sI re dai la Micugul, observl,rizind, Porta.

'Legionarul zAmbi intr-o dungi:

1 OrI la care in armata germanit trupa clpitta, cu exceplia celor pedepsili,liber pAnE la stingere (n. tr).

l4 SVEN HASSEL

- E o oarecare lipsi pe piall; s-ar Putea ca Micupl sl'gi faclun rost in viali ca poponar.

- Dac-x incerca vreunul cu mine asa ceva - 9i trnglnd pum-

nrlul din teaci, Miculul il implinte adinc in pimAnt - n-ar aPuca

*l zicd nici pAs! Nu-mi spun nimic cavalerii lgtia de Kurlanda.

Gagicile, da, indifereRt cum arata' ca au cin'gpe ani sau o suta,

cl-s curve sau oloage, mI intereseazd qi\ncd al dracului! Dar ii-hlgi... 9i Miculul scuipl dezgustat.

tntre timp, locotenentul care-i adusese Pe recruli ii alinie infront, inainte de a ne perlsi. Devenise dintr-odatl grlbit. Prevenit

tle instinct, voia s-o ia din loc in vitezd, Zorul Ista nu mirosea a

bine. Urmi obignuitul discurs. Cu asta punea Punct indatoririlorsele fall de transportul respectiv

Recrulii il ascultau intr-o tdcere indiferenti. Orlciia Precumo broasci astmatici:

- Panz-etgrenadiers, sunteti acum Pe front. CurAnd aveti si-iinfruntali pe sAngerogii dugmani ai Reichului, pe oamenii dinsmArcurile sovietice. Va fi gansa voastri de avd reci'9tiga onoarea

civicl qi dreptul de a trii din nou printre cetilenii liberi. Dacn

veti fi viteji cu adevdrat, cazierulvostru va redeveni curat. Rea-

bilitarea voastrl vI apa4ine voul ingivi.Tugi, apoi continui, intru cAwa stinjenit.

- Camanzi, Fiihrerul e mare.

RAsul lui Porta ii ajunse la urechi. I se piru chiir cI aude cu-

vAntul -rahatu.Ne aruncl o privire piezigd' fala i se congestionase. Avea aerul

unui om clruia i s.a flcut frig. i$i duse mAna la tocul pistolului.

- Soldagi, urml el, scuturati-vl de amo4eald. NuJ dezamdgiii

pe Fiihrer. Trebuie sI vd rlscumplrali crimele impotriva luiAdolf Hitler 9i a Reichului.

Trase adAnc aer in piept gi privi direct inspre noi, cei doispre-

zece, adunagi acolo, sub copaci. intoarsi spre el, mutra de cri-

minal a Micuplui rislrea ahturi de botul viclean, ca de vulpe,

a lui Porta.

- Veli lupta alaturi de cei mai buni fii ai patriei, oricli el, 9i

vai de tictrlosul care se va dovedi laq. Ar fi cea mai mare mirglvie!

gestepo 15

- Cel mai tAnir s-a prezentat,intr_un moment de nebunie, laG:rlrp:"I de pe Stadthausbriicke nr. g. Avea de dat nigte explicaliiprivind o chestie care se petrecuse pe strada Budap.rt". N"-Li ,o";amintesc aminuntele , dar eravorba d" un zid, de_o*r;. * rrofr."gi de-o pensule. cretinul avea mania mazgaritului. Do"trrrr"i rrirl-"maivizutnimeni. Pe Buller l-au ,..rrat Jo,r'cap in 1919 la Ftiils-buttel. Tot in ziuaual-au

"ajustat'$i pe babacu^'meu. A mai fostGen. Asta era de.a dreptul idiol s-a inrorat voruntar tn marina derdzboi qi-a fost scufundat cu U-1g1 in ,40. Drept recunogtingi amprimit o prea frumoasi carre pogtala de la amiralul DOnitz. Unad-aia, 9ti1i voi, cu marginile ptbit. 9i cu tot soiul de brizbrizuri"Der

Fiihrer dankt lhnen"z. carteaasta pogtalx a cunoscut o ,o*utristi, care i-ar-fi displecut din cale-afare domnului D6nitz:.$i Mi-cqul mugci o bucati zdravdnddin carnatul de berbec. Darin ma-sura in care n-agtiut nimic..

. -*ce s-a intamplat cu carrea pogtala a amiralului? intrebi cu,rios Barcelona.

- ce scandal ar fi iegit dacd povestea s-ar ti rt7ad,Eraintr-oduminici dimineag. Madam creutzfeld se instalase comod laprivattr... ,Ade-mi nigte hinie moale", mi-a strigat .". f"l-a* .bagat pe sub ugd carrea pogtale a amiraluiui. Fusese-to, .. prrrrrr.*gisi la iuteali. Atunci au apucat-o toate furiil. r-p.fu* i"idomnu' Donitz, fiindci anung.rl era leapin ca o scAnduri.

- $i tu ai devenit unicul fiu? l-am intrebat eu.

_ : D". Un$'pe s'au dus dintr-un foc. pe cfuiva i_au descipilAnat.Trei au pierit pe mare. cei doi mezini au fost argi de

"ii ." p;il.i;

- "cei mai buni fii", rnnji Brtrinul. zdu cd-i bund! se vedetreaba.e t *i

"rrrroare pe Miculul gi pe porta. 'l

Micujul maraia aidoma unui lup flamand care adurmece prada. I

- Sunt cel mai bun fiu al mamii mele. ' ,

- Da' ce, mai are 9i allii? rAse Julius Heide.- In prezent, nu, declara Micujul. Ceilalpi s_au dus.- Ce-a fost cu ei? intreba porta.

I Prescurtare dela Unterseeboot,.osubmarino in lb. germ. lo o.rg. (n. tr).2 "Fiihred vl mulgumegte" in lb. germ. in orig. hl tr.).

t6SVEN HASSEL

unor vizite, asortate cu bombe, a pretenarilor lu' Churchill. Nuvruseserl sl coboare in pivnile. Voiau sd se uite la avioane. Acumn-a mai rimas decit palachina aia de madam Creutzfeld gi cu mine.

Arunci o privire circulartr in jur, apoi urmi:- Oricum, nu toate familiile au adus asemenea jertfe pe altarul

lui Hitler! Mugci din nou din cArnatul de berbec Ai-gi stropi im-bucdtura cu un gAt de vodci. Pulin md intereseazA, urml el, de

toji ceilalli, cu condigia ca eu si scap'teafir 9i ceva imi spune cd

voi scipa.

- Asta nu m-ar mira decAt pe jumit^tf,fdclr,ginditor, BntrAnul.

Atenjia ni se muti la biutura din marmita Legionarului. Porta

mai puse cAteva surcele. Focul pAlplia vesel. Legionarul mestecl

pulin in z&arnacea groasl. Pulea cam tare, dar ce befe trdseserlm!

Turnati in bidoane, o ciraserdm peste tot dupi noi aProaPe o

sdptimini incheiatd. Barcelona declarase ci trebuie si fermen-

teze. Acum urma si dea in clocot gi, de indattr ce lncepea sl fiarba,

aveam sI trecem la distilare. Porta fabricase un alambic senzali'

onal. Marmita o furaserim dintr-un vagon-bucltbie.Erauna dinacele marmite al ctrror capac se poate inguruba gi-n care mAncarea

se fierbe sub presiun.. itt .tp". fusese flcuti o mici gauri de care

sI se fixeze aparatul de distilat al lui Porta. Deci, agtepttrm nerlb-detori ca zqamasi clocoteasctr.

- Doamne, ce-o si ne mai trotik"m! jubile Heide.

- Heil Sieg!Erau recrulii care salutau astfel discursul de rd-

mas-bun al locotenentului de la transporturi.Fare sa se-ncurce in alte formalitili, locotenentul Olhsen pre-

lui comanda "bobocilor". Celtrlalt, strtrinul, dispnru in Volkswa-

genul slu amfibiu.Rezervigtii rupsertr rAndurile gi, grupuri-grupuri, se adunari

sub copaci. igi aruncarl echipamentul^gi se lungiri pe iarba udi.Se fneau la distanlx de noi, cei vechi. Ii intimidam.

Foarte sigur pe el, Oberfeldwebelul Huhn se indrepttr cdtre

noi" in trecere, lovi marmita Legionarului, flcAnd si sarl cilivastropi. PIgi mai departe, prefacAndu-se ci n-a observat nimic. Cu'relele sale noi scirgAiau respAndind pAn' la noi mirosul de magaae.

g€st4po t7

Legionarul stranse din buze. fl urmiri pe oberfeldwebel cu oclutlturr rea, apoi ii fecu Micuplui semnul lui convengional,degetul gros indreptat spre pimAnt.

. Miculul fornei pe nas gi-qi salta centironul. t rtr_o mAni jinea

bucata de carnat, in cealalti o cani de tabre plini cu b"r"rrrr".Calm, cu foaia de corr_uda de ploaie fAlfAind in jurul siu, pornipe urmele Oberfeldwebelului Huhn.

. - Ei, gagiule, strigi el pe nearteptate, airtrsturnat licoarea lu,domnu!

Huhn incremeni pe loc ca trisnir, apoi se rlsuci fulgeritor.- Fir-ar si fie, ce, ai clpiat? N., gtii c,rm treb.rie si tJ adresezi

unui superiorl- Firegte ctr gtiu, continul impenurbabil Micujul. Da, nu de_

spre asta este vorba. Ai risturnat licoarea lu' domnu. Aga cevanu se face.

Oberfeldwebelul i9i rrase cascheta gi explodi:- Ai innebunitl Pune-gi creierii ra conuib,rqie 9i daci vrei sr

mi te.adresezi respecti HDV-uI'. Altminteri igi promit ci te invigeu minte!...

- Hai, plimba ursul, ii propuse Miculul. Acum discutim de_spre licoare. Dupi aia putem ie ne ocuplm, cAr vrei, gi de pro_blema ta. --- r--

Huhn trase adAnc aer in piept. A9a ceva nu mai pomenise

{:r:d*l. De gapte ani instruia recrupi in garnizoan o., l"ger.,ultima dati o ficuse la fiorosul lagar discif,finar al

"r*"t"i i. l,Heuberg. Daci cineva ar fi indriznit ""Jlo ".." ce indreznea

Miculul aici, ar fi insemnat pe loc un grong in cap. o clipn il in-cerci chiar gAndul acesra plecut: si scoati pistolul gi se joleascitnclrcdtorul in mutra Micuplui, dar cevarr.la-.rrit fi fi;;;;;fugd de o'asemenea mdsuri draconici. tn jurul lor se lisase o li-nigte stranie. Privirile tuturor ciutau spre cei doi. ii fixau pana giofiqerii, locorenentul Ohlsen gi locotenentul Spdt.

E -'--- ''Micupl era tot acolo, cu bucara de cirnatin mAna.

. l-Apreviere pentru Heeresdi.enstoorscbrift, oregulamenrul de ordine

interioarit a armatei" in lb. germ. in orig. (n.a).

18SVEN HASSEL