NIVELURILE CONŞTIINŢEI

După DAVID R. HAWKINS

(Varianta finală a rezumatului)

Nivelul 20 a Energiei: Ruşinea

Este nivelul apropiat de moarte. Cei plasaţi aici se pot sinucide sau refuză măsurile şi atitudinile ce le-ar putea prelungi viaţa. Aici se găsesc şi morţile prin accidente evitabile. Unii preferă a se exila, lucru ce aparţine ruşinii. Ruşinea produce nevroze, ea este destructivă pentru sănătatea emoţională şi psihologică, predispune la afecţiuni psihice, stima de sine este foarte scăzută. Persoana ruşinată este timidă, retrasă şi introvertită.

Ruşinea este şi o unealtă a cruzimii, victimele devin şi ele crude. Copiii ruşinoşi sunt cruzi la fel faţă de animale şi cu ei înşişi. Persoanele cu nivelul 30 sunt periculoase, paranoice – unii devin psihotici şi comit crime bizare. Alţii devin rigizi, încrâncenaţi şi intoleranţi (vezi extremiştii morali) – criminali în serie (care pedepsesc femeile „rele”). Ruşinea produce nevroze. Orice frică reprezintă o iluzie.

Ruşinea generează vulnerabilitate, îngânfare, mânie şi sentimente de vinovăţie.

Nivelul 30 al Energiei: Vinovăţia

Se manifestă prin remuşcări, auto-incriminare, masochism şi simptomele victimizării. Vinovăţia inconştientă generează tulburări psihosomatice, predispoziţii la accidente şi comportament spre suicid. Devine o preocupare pentru „păcat” exploatată de demagogii religioşi.

Vinovăţia provoacă furia, chiar crima prin pedeapsa capitală la o populaţie dominată de vinovăţie este încântantă.

Vinovăţia este consecinţa rememorării acţiunilor trecute, pe care le regretăm. Ele pot fi depăşite numai prin recontextualizare. Greşelile sunt consecinţa firească şi impersonală a învăţării şi a dezvoltării, fiind, deci, inevitabile.

Regretul şi vinovăţia rezultă tocmai din ecuaţia dintre sinele prezent şi cel trecut. Cei doi termeni nu mai sunt aceeaşi. Regretul în legătură cu evenimante sau decizii trecute poate fi diminuat prin înţelegerea faptului că, la vremea respectivă, acestea „păreau o idee bună”. Întrucât mintea omenească este imperfectă şi nicidecum atotştiutoare, vinovăţia şi regretul sunt hrănite de ignoranţă şi limitări, reprezentând, de fapt, nişte stadii evoluţioniste. Definiţia literală şi absolută, a cuvântului „păcat” este „eroare”. Disperarea slăbeşte rezistenţa la entităţile negative care sunt atrase de prada vulnerabilă, sugerând astfel crima şi violenţa. Prin faptul de a fi posedat de către entităţi astrale inferioare, individul în cauză poate comite crime groteşti, cum ar fi omorurile în serie. Criminalii în serie care ucid copii calibrează între nivelul 7 şi 35.

Iertarea de sine este facilitată de umilinţă şi de acceptarea acestei limitări. Este mai potrivit un „regret modest”. Cel care iartă şi nu cel iertat beneficiază cel mai mult. Lipseşte puterea necesară a minţii şi a eului pentru că atunci când sunt absorbite de câmpul energetic al urii, care calibrează abia la nivelul 30 pentru a se produce o transformare meritorie. Sursa transformatoare a puterii nu-şi are nicidecum originea în minte sau în persoanalitate.

În cazul oamenilor obişnuiţi, există un mecanism normal al culpabilităţii care acţionează ca un obstacol împotriva egoismului, cruzimii, sau instinctelor de prădător. Condiţiile calibrează aici aproximativ la nivelul 30 al conştiinţei sau chiar mai jos. Persoanele ciudate sunt în mod obişnuit caracterizate ca fiind „posedate” (de exemplu, de diavol). Sau prin termenul de „astral inferior”.

Vinovăţia este considerată dureroasă, dar mai poate fi evitată şi printr-un mecanism al negării şi al proiectării responsabilităţii către alţii, prin intermediul blamării, fapt ce ameliorează suferinţele conştiinţei şi, în plus, justifică ura exteriorizată care, ar fi putut fi utilizată împotriva

1

propriei persoane. Locul urii e luat de tristeţe atunci când vedem oameni care-şi distrug atât propria viaţă, cât şi pe a celorlalţi. Nu avem nici un câştig dacă îi urâm.

Onestitatea faţă de propria persoană necesită curaj, smerenie, răbdare şi înţelegere pentru aspectele imature al conştiinţei care, până la urmă, sunt un produs al copilăriei.

Alegoria lui Adam şi Eva se situează la nivelul 70, iar ideea că omul „s-a născut din păcat” calibrează doar la nivelul 30 de adevăr. Divinitatea a fost percepută ca fiind opresivă şi înspăimântătoare. Oamenii sunt total incapabili să discearnă adevăratul bine de iluziile false ale lumii.

Nivelul 50 al Energiei: Apatia

Este caracterizat prin sărăcie, neglijenţă, indiferenţă, disperare şi lipsă a speranţei. Lumea şi viitorul apare sumbru. Este o stare a neajutorării, lipseşte energia pentru a se salva. Există inerţie la stimuli. Aici se găsesc paraziţii societăţii, bătrânii şi bolnavii izolaţi, apaticii. Deţinuţii din închisori calibrează în medie la nivelul 50. Apatia indică un interes şi un disponibil energetic extrem de reduse. Lenea este una din cele şapte păcate. Apatia este adesea, fundamentul pasivităţii şi al condamnării de sine, generând un nivel scăzut faţă de propria persoană şi faţă de imaginea de sine. Lipsa speranţei conduce ulterior la declin, iar acesta este folosit mai apoi ca un mijloc de salvare a aparenţelor. Responsabilitatea e respinsă, fiind înlocuită cu o mentalitate cronică de victimă, care proiectează presupusa sursă a acestora în lumea exterioară pentru a o putea apoi blama confortabil. Indiferenţa parentală are o influenţă destul de mare asupra modelelor comportamentale însuşite de copii, care preiau lipsa iubirii şi a motivaţiei. O persoană lipsită de speranţă nici măcar nu mai încearcă să funcţioneze la un nivel superior.

Condiţia apatică indică dezechilibrul şi rezultă în elaborarea unor scuze menite salvării aparenţelor. Confortul drogurilor constituie o scăpare din golul interior.

Singurul mod de a ieşi din impas reclamă intervenţia voinţei, unica în măsură să compenseze lipsa energiei. Persoana în cauză are voinţa la valoarea de 30. Vindecarea din oricare din stările apatice este susţinută de participarea la grupurile spirituale, deoarece energia generală a acestora calibrează la valoarea 540, nivelul Iubirii Necondiţionate (rar întâlnit la populaţia lumii – 0,4%). În cazul indivizilor obişnuiţi, apatia se aplică, de regulă, în cazul unor zone ale vieţii ce au fost neglijate, cărora li s-a opus rezistenţă, ori pentru care s-a refuzat responsabilitatea. Se exprimă, de obicei, ca aversiuni şi atracţii, dar se dovedesc a fi bazate pe iluzii.

Apatia reprezintă o formă de rezistenţă la procesul de maturizare şi o cale de negare şi refuz ilustrată cum nu se poate mai bine de încăpăţânare. Vindecarea necesită sprijin puternic şi experienţă. Când îi ajutăm pe ceilalţi, stima noastră de stimă creşte. Ura faţă de sine necesită o terapie la un înalt nivel de conştiinţă precum cel al Iubirii Necondiţionate (540). Un membru deja vindecat impune respect. O persoană umilă va avea respect pentru ceilalţi, nu-i va judeca.

Apatia poate fi însoţită de o depresie clinică datorată unei proaste funcţionări cerebrale, ce necesită recurgerea la antidepresive pentru corectarea dezechilibrului cel puţin temporar.

Până şi simpla deţinere a unui animal de companie scade nivelul depresiei şi al hipertensiunii, având un nivel pozitiv asupra sănătăţii în general. Este o metodă terapeutică.

Apatia spirituală este, de asemenea, foarte comună ca expresie a evitării şi refuzului de a aborda conflictele interioare, ce devin astfel o frână în calea progresului şi dezvoltării. Întârzierile pot fi depăşite prin intermediul rugăciunii în grupurile spirituale active. Sunt benefice şi integrările în activităţi pozitive. De regulă, în apatie lipseşte iubirea. Ea este depăşită mai degrabă de acceptare decât de negare. Pasajele muzicale ce calibrează la niveluri superioare valorii de 500 prezintă un câmp energetic direct, ce ocoleşte intelectul şi mentaţiile negative, având un efect înălţător.

Ei sunt neglijaţi de societate, consideraţi ca risipitori inutili ai resurselor.

Nivele 75 al Energiei: Durerea

Este nivelul tristeţii, pierderii şi descurajării. Unii trec prin aceste stări un anumit timp, alţii rămân aici trăind o viaţă de regrete şi depresii continue. Este nivelul doliului, degradării şi al regretelor faţă de trecut, al celor care s-au obişnuit să piardă. Pierderea unei fiinţe iubite este

2

echivalată cu pierderea iubirii înseşi. Lor li se pare că suferinţa este preţul vieţii, văd suferinţă peste tot. Ei generalizează de la particular la total; pierderile emoţionale pot aduce depresii serioase şi chiar moartea. Este destinul multor bătrâni şi bolnavi izolaţi. Când un pacient traumatizat şi apatic începe să plângă, ştim că starea lui este mai bună. Odată ce începe să plângă, va şi mânca din nou.

Durerea procesării pierderilor personale este redusă de acceptarea şi conştientizarea emoţională/filozofică a întregii realităţi a condiţiei umane înseşi, pe care o împărtăţim cu toţii: în domeniul uman totul este temporar, tranzitiv şi evolutiv. Să ne ataşăm mai mult de principii decât de oameni, obiecte, condiţii sau situaţii tranzitorii.

Totuşi durerea are mai multă energie decât Apatia (50). Un pacient traumatizat când plânge, are o stare mai bună. Cartea Revelaţiilor – Apocalipsa calibrează la nivelul 70. Numeroşi mediumi şi profeţi au adus la suprafaţă întreaga dramă a sferelor astrale inferioare.

Nivelel 100 al Energiei: Frica

Frica şi pericolul sunt sănătoase. Sunt declanşatori ai multor motivaţii în vieţile multor oameni. Frica este instrumentul de control ale agenţiilor opresive totalitare şi a manipulatorilor. Mass-media şi publicitatea se foloseşte de ea.

Frica devine obsesivă. Conduce şi la gelozie, stres, paranoia, poate deveni dominantă. Ea limitează dezvoltarea personalităţii şi favorizează inhibiţiile.

Aceşti oameni trebuie ajutaţi. Ei vor căuta lideri puternici ce nu au frică.Alcoolul şi drogurile se situează la nivelul 100 (nivelul legumelor)La 100 avem la dispoziţie mai multă energie. Frica guvernează o mare parte a lumii: frica de

duşmani, de bătrâneţe, sau moarte, teama de a fi respins etc. Frica limitează dezvoltarea personalităţii şi favorizează inhibiţiile. Cei aflaţi sub imperiul ei, trebuie ajutaţi. Cel temător, pentru a se elibera de sub robia Fricii, va căuta lideri puternici, ce par că şi-au învins propriile temeri.

Frica e o anticipare focalizată asupra viitorului. Orice tip de frică reprezintă un produs al eului. Iisus Hristos a spus că frica este ultimul obstacol care trebuie depăşit.

Nivelul 125 al Energiei: Dorinţa

Ea ne face să depunem eforturi pentru a atinge obiectivele sau pentru recompensa MândrieiCei care şi-au depăşit Frica cad în dorinţe pentru bani, prestigiu sau putere. Este nivelul

patimilor şi al dependenţei. Există dorinţă de atenţie, de acceptare sexuală, de acumulare, lăcomie. Se trece din dorinţă în dorinţă mereu pentru altceva.

Este un stadiu mai bun decât Apatia sau Durerea.Dorinţa ne poate aduce pe drumul înţelegerii. Poate fi o trambulină spre nivele mai înalte.Pedeapsa se bazează pe răzbunare, fiind situată la nivelul energetic inferior lui 150.Din moment ce lăcomia şi dorinţa calibrează sub nivelul 200 (mai exact la nivelul 125),

evitarea tentaţiilor constituie o încercare de a preveni ataşamentul.

Nivelul 150 al Energiei: Furia

Furia poate conduce la crimă sau la război, dar ca nivel energetic este mult mai departe de moarte decât nivelele inferioare ei. Când oamenii lasă în urmă Apatia şi Durerea, pentru a-şi depăşi Frica, ei ajung la Dorinţă, aceasta din nou la frustrare deci la Furie. Furia a generat mişcări sociale importante ce au condus la schimbări majore în societate. Dar ea se exprimă adesea ca resentiment şi răzbunare, fiind periculoasă. Oamenii sunt atunci iritabili şi explosivi, exagerat de sensibili la glume şi ironii, devenind certăreţi şi procesomani.

Furia creşte din Dorinţa frustrată. Frustrarea provine din exagerarea importanţei dorinţelor.Furia conduce la ură, oamenii mânioşi ţipă. Distorsiunile rezultă în percepţia narcisistă

asupra lumii, conform căreia lumea ar trebui să se conformeze dorinţelor şi percepţiilor noastre. Eul personal este deci, o victimă a propriilor sale percepţii dualiste proiectate. Sub nivelul calibrat 200, există o limită la care mintea nu mai este capabilă să facă diferenţa dintre percepţiile sale

3

emoţionale (opiniile) şi lumea exterioară aşa cum este ea în realitate. Acest neajuns afectează 78% din populaţia lumii. Persoana furioasă percepe tot ceea ce nu serveşte eului ca pe un duşman. Ea este, într-o permanentă defensivă.

Prin contrast, persoanele situate peste nivelul 200 le displace furia atât la ele însele, cât şi la alţii, şi nu se simt deloc confortabil în prezenţa acesteia. Furia este doar o emoţie subiectivă care nu rezolvă nimic în lume, spre deosebire de raţionalitate şi control. Furia cronică generează adesea consecinţele sociale distructive, cum ar fi neînţelegerile maritale ori divorţul.

Pentru o persoană normală, furia este percepută ca un dezavantaj. Este o stare de supărare tranzitorie care provoacă dezbinări. Antidoturile cele mai cunoscute şi evidente sunt compasiunea, acceptarea, dragostea şi disponibilitatea de a ierta.

„Pământurile sfinte” acum calibrează foartte jos (nivelul 150), urmele sfinţilor au fost şterse de către scurgerea sângelui urii, cruzimii şi al suferinţei.

Nivelul 175 al Energiei: Mândria

Majoritatea oamenilor de astăzi tind către acest nivel. Este departe de Ruşine, Vinovăţie sau Frică. Social, ea este încurajată. Dar este negativă (sub 200!)

Un „eu” supraevaluat este vulnerabil. Ea poate fi detronată, devenind Ruşine.Mândria intervine la naţionalism, în războaie religiose, terorism politic.Mândria, nu numai că face ca performanţele sportive să scadă, dar nu poate oferi puterea de

motivare a iubirii, onoarei sau dăruirii unui principiu superior (sau chiar excelenţei).Mândria este o inflaţie a eului şi, precum un balon este uşor de înţepat. Linguşirea hrăneşte

mândria deoarece mândria este o vanitate. Vanitatea este egocentrică prin faptul că este bazată, pe narcisism. Neajunsul său este acela că generează o scădere a capacităţii de a manifesta compasiune şi iubire faţă de ceilalţi. În spatele vanităţii spirituale stă refuzul smereniei, deoarece, smerenia este greşit înţeleasă ca supunere, inferioritate şi umilire. Oamenii cu adevărat umili sunt imuni la umilire.

La partea de jos a Mândriei se găsesc aroganţa, negaţia şi refuzul care blochează orice dezvoltare. Sunt negate problemele emoţionale sau defectele de caracter. Mândria este o piedică foarte vizibilă pe drumul dobândirii adevăratei puteri, care va pune în locul Mândriei adevăratul prestigiu şi măreţie.

Toate resentimetele calibrează sub nivelul 200 şi, prin urmare, nu se situează în limitele integrităţii.

Nivelul 200 al Energiei: Curajul

Până la nivelul 200 al conştiinţei, viaţa este, plină de rivalităţi şi interese personale, deoarece îi percepe pe ceilalţi ca pe nişte duşmani potenţiali. Oamenii încearcă un sentiment pozitiv atunci când ating acest nivel, iar sporirea stimei de sine constituie balsamul tuturor suferinţelor îndurate la nivelele inferioare ale conştiinţei. Mândria este foarte departe de Ruşine, Vinovăţie sau Teamă, reprezentând un salt enorm, care marchează depăşirea disperării. Mândria se simte bine numai dacă este pusă în contrast cu nivelele inferioare. Ea rămâne slabă pentru că poate fi dărâmată de pe piedestalul ei, devenind Ruşine. Partea inferioară a Mândriei este aroganţa, negarea şi refuzul. Aceste caracteristici blochează dezvoltarea.

Aici, la acest nivel apare prima dată puterea. Atâta timp cât proiectăm în afara noastră cauzele şi responsabilitatea faptelor, sentimentelor şi opiniilor noastre, vom rămâne în limitele modelului lipsit de putere al victimizării. Sub 200 toţi subiecţii au senzaţii de slăbiciune. Pe măsură ce apare acest nivel al conştiinţei, creşte şi prezenţa fericirii experimentate. Aproximativ 12% din oamenii aflaţi la nivelul furiei se simt fericiţi cu privire la propria viaţă, dar la nivelul mândriei acest procent creşte la 22%. Mândria aduce mulţumire, deşi reprezintă un blocaj pe drumul trecerii spre terenul solid al curajului (care e independent de frică). Peste 200 încep să fie posibile relaţiile sociale responsabile. Intenţia se deplasează apre alinierea cu ceilalţi, precum şi către principiile reciprocităţii şi mutualităţii, în defavoarea egocentrismului.

4

Mândria, ca mulţumire de sine trecătoare, este utilă din punct de vedere operaţional pentru atingerea obiectivelor şi, este un răspuns normal învăţat încă din copilărie prin aprobare parentală. Dar, deşi în anumite culturi e considerată o valoare, ea este o frână pentru ansamblul societăţii.

Se pare că la nivelul 200 al conştiinţei are loc o schimbarea de polaritate. E ca şi cum de lanivelul 200 în sus entitatea este încărcată pozitiv, în vreme ce sub nivelul 200 e încărcată negativ.

Pe măsură ce conştiinţa progresează, motivaţiile comportamentelor includ aprobarea socială, acceptarea de sine şi stima de sine. La nivelul 200 a integrităţii şi responsabilităţii morale, acestea se contopesc. Se formează caracterul şi respectul de sine.

Aici există linia critică ce desparte influenţele negative ale vieţii de cele pozitive. Viaţa devine incitantă, stimulatoare. Curajul dă disponibilitatea de a încerca lucruri noi şi a da piept cu greutăţile vieţii. Putem profita de ocaziile ce ni le dă viaţa. Aceasta este linia critică., ce distinge influenţele pozitive ale vieţii de cele negative. Aici are loc atingerea adevăratei puteri. Este un nivel de întărire. Este zona explorării, realizării, forţei şi determinării. Curajul implică disponibilitatea de a încerca lucruri noi şi de a da piept cu vicisitudinile vieţii.

Nivelul 200 este pragul de unde egoismul începe să se transforme în altruism.Aici găsim energia necesară pentru învăţarea aptitudinilor pentru o nouă profesie. Există

capacitatea de a face faţă temerilor sau defectelor de capacter şi de a creşte în ciuda acestora. Dezvoltarea şi educaţia devin realizabile. Putem face faţă defectelor de caracter, învingem anxietatea.

Capacitatea de a înţelege pe deplin spiritualitatea nu apare în evoluţia conştiinţei până la nivelul calibrat 200, concordant cu o schimbare în fiziologia creierului şi în circuitele de prelucrare a informaţiei.

Oamenii de la acest nivel restituie lumii la fel de multă energie câtă primesc.Stima şi valorizarea de sine devin tot mai puternice. Începe productivitatea în muncă.Nivelul 200 şi al celorlalte de sub el, corespunde Chakrei plexului solar, iar atitudinile

inferioare şi emoţiile precum ciuda, invidia, resentimenetul şi gelozia sunt asociate splinei. Chakra Rădăcină are legătură cu supravieţuirea animală. Trebui să fii atins deja nivelul 200 pentru ca dezvoltarea noastră să poată conduce spre vindecare.

Antidotul mândriei presupune alegerea smereniei şi integrităţii în detrimentul poziţionalităţilor (precum cea de a fi corect, de afi chit, de a ne cufunda în sentimentul de vinovăţie sau de a porni în căutarea sentimentului de autoadmiraţie). Meritul oricăror realizări trebuie atribuit lui Dumnezeu ca Prezenţă interioară a Divinităţii şi nu eului. Curajul reprezintă o victorie asupra fricii manifestate în faţa pierderii, şi înlocuirea acesteia pe termen lung cu o răsplată: adevărul. Există o acceptare intuitivă a adevărului responsabilităţii ca realitate spirituală.

Orice sectă calibrează mai jos de nivelul 200.Curajul de a spune adevărul duce în cele din urmă la Acceptare, unde puterea atinge nivelul

350. Spiritul, la nivel inconştient, ştie când eul minte şi încalcă principiile conştiinţei treze.Ştim că 78% din totalul populaţiei lumii calibrează sub nivelul Adevărului şi Integrităţii, situat

la valoarea de 200. Aceştia nu sunt dedicaţi adevărului spiritual, care nu înseamnă pentru ei decât o ficţiune şi o prostie idealistă. Dreptatea, consideraţia, cinstea şi etica nu sunt valori predominante sub nivelul 200 al conştiinţei. Ele pot apărea totuşi, dar numai ca excepţii. Sub nivelul 200 al conştiinţei, societatea se bazează pe forţă şi nu pe putere.

Nivelele situate peste valoarea 200, ce progresează algoritmic, indică puterea, iar cele dedesubt se corelează cu forţa, indiferent de expresiile pe care le ia aceasta: fizice, emoţionale ori sociale.

Fiecare om îşi dă seama inconştient când este minţit, lucru dezvăluit repede prin testul kinesiologic. Înşelăciunile retoricii sunt respinse ca slabe şi defectuoase. Survine o diminuare semnificativă a emoţionalităţii şi a fanteziei nerealiste.

Dorinţele sunt mai puţin solicitante, iar calitatea răbdării înlocuieşte impulsivitatea şi intoleranţa faţă de întârzierea satisfacerii dorinţelor. Oamenii par mai prietenoşi şi mai ospitalieri. Trebuie acceptarea responsabilităţii personale. Curajul înseamnă puterea ascunsă de a depăşi frica.

La nivelul 200 al conştiinţei se produc schimbări profunde, atât în fiziologia creierului, cât şi în modelele de procesare a informaţiei. Deasupra nivelului 200, emisfera cerebrală dreaptă devine

5

dominantă la persoanele dreptace. Impulsul este direcţionat rapid spre cortexul prefrontal prin intermediul centrului de transmisie şi, de aici, la centrul emoţional. Acest lucru se petrece încă şi mai rapid prin regiunea prefrontală a creierului eteric. Percepţia e modificată de inteligenţă.

Nivelul 200 are tendinţa de a se consolida automat datorită echilibrului interior, alinierii la integritate şi adevăr şi a unei funcţionări reuşite. Obiectivele sunt centrate pe valori, iar realizarea lor este realistă şi posibilă.

Mintea superioară este peste nivelul 200:

Câmpul de atracţie aliniat în principal cu supravieţuirea e numit minte inferioară şi calibrează la nivelul 155. Este legat de supravieţuirea fizică, plăcerea emoţională şi acumulările personale. Prin creştere continuă ajunge la nivelul 275 unde există mintea superioară, capabilă să gestioneze abstracţiile şi esenţa nonliniară.

Religia este respectată şi considerată mai curând o opţiune decât o ameninţare. Principiile de bază sunt evitarea păcatului, acceptarea responsabilităţii spirituale şi înlăturarea tentaţiei. Rugăciunea este considerată deopotrivă o formă de veneraţie şi o confirmare a voinţei lui Dumnezeu.

Lumea este experimentată şi privită foarte diferit la nivelul 275 al conştiinţei, cel al minţii superioare, comparativ cu felul în care e abordată la nivelul 155 al minţii inferioare. La nivelul 155, rata de fericire subiectivă este de numai 15%, dar ea creşte de patru ori la nivelul 275 al conştiinţei (mintea superioară), ajungând la 60 %.

Devine evident că transcenderea nivelului 200 al conşştiinţei are o importanţă majoră pentrui orice domeniu al vieţii, atât la nivel individual, cât şi colectiv. Nivelul 200 determină tranziţia de la a fi dominat de falsitate la a deveni aliat cu adevărul.

Nivelul 250 al Energiei: Neutralitatea

Ridicându-ne deasupra barierelor sau opoziţiilor ce disipează energia, Neutralitatea permite abordarea problemelor în mod flexibil şi realist. A fi neutru înseamnă a fi relativ neataşat de eşecuri şi consecinţe; dacă nu îndeplineşti ceva nu este frustrant, sau nu este o înfrângere.

Este începutul încrederii interioare în sine. O persoană de aici poate spune: „Bine, dacă nu voi reuşi să primesc acest serviciu, voi găsi altul”. Oamenii aflaţi la acest nivel au simţul bunăstării.

Este încrederea în capacităţile necesare pentru a trăi în lume. Este nivelul siguranţei. Oamenii de aici nu sunt interesaţi de dispute, competiţii şi vinovăţie, ei transmit încredere şi sunt netulburaţi emoţional.

Se evită judecăţile şi controlul asupra altora. Şi chiar ei sunt greu de controlat. Nu proiectează percepţii dualiste pentru că au depăşit poziţionalităţile precum şi obstacolele

aflate la nivelul Curajului şi care sunt create de îndoială, anxietate, anticipare sau nefamiliaritate. Nu există interes pentru câştiguri egoiste, de controlarea altora ori de alte câştiguri. Este paşnică şi preţuieşte liniştea şi calmul. „Dacă vrei bine, dacă nu la revedere” este un motiv.

Nici o satisfacţie umană importantă nu poate apărea până la nivelul 250, unde începe să apară un grad de încredere în sine, ca bază a unor experienţe pozitive de viaţă în evoluţia conştiinţei.

Există o mare încredere că Dumnezeu este bun.Detaşarea indică retragere şi negaţie, conducând la indiferenţă. Calea spre Iluminare trece

mai degrabă prin non-ataşare decât prin negare. Non-ataşamentul permite eliberarea din atracţia exercitată de valorile şi anticipările proiectate (precum câştigul). Pacea şi calmul Neutralităţii constituie o uşurare binevenită pentru toţi care au depăşit nivelurile inferioare. Neutralitatea priveşte trecutul ca pe ceva instructiv şi educativ.

Nivelul 310 al Energiei: Bunăvoinţa

Este o poartă spre nivelele superioare. Succesul în orice încercări este un lucru obişnuit. Dezvoltarea este rapidă, oamenii aici sunt aleşi pentru a avansa. Bunăvoinţa implică depăşirea

6

rezistenţei interioare în faţa vieţii. Are loc o mare deschidere. Oamenii devin foarte prietenoşi, au succes economic şi social. Nu sunt înjosiţi de funcţiile de execuţie sau de a porni de jos. Contribuie la binele societăţii. Sunt deschişi la problemele interioare şi nu au blocaje în învăţare.

Stima de sine este ridicată. Societatea îi apreciază şi recompensează. Ei sunt sensibili la nevoile celorlalţi. Au capacitatea de a se corija pe ei înşişi şi învaţă din propriile experienţe.

Depăşesc mândria proprie, îşi privesc în faţă defectele şi învaţă de la alţii.Ei devin studenţi excelenţi. Sunt uşor de instruit. Reprezintă o considerabilă sursă de putere

pentru societate.La nivelul 300 întâlnim tehnicieni, meşteşugari avansaţi, manageri şi o structură de afaceri

mai sofisticată. Absolvirea nivelelor secundare de educaţie devine obişnuită. Există interes pentru stil, sport şi divertisment, televiziunea fiind o modalitate de recreere foarte apreciată la acest nivel.

În marjele valorii de 300 se găseşte un factor benefic al societăţii – industria.Limitele superioare ale nivelului 300 ne pun în faţă artizanii, educatorii şi managementul

investit cu mai multă răspundere. Cei de aici posedă o conştienţă informată a evenimentelor publice şi o viziune asupra lumii ce se extinde dincolo de orizontul vecinătăţii sau cetăţii, trecând astfel la binele naţiunii în ansamblu. Există mobilitate socială şi flexibiliotate. În cadrul nivelului 300, speranţa salvării omului se găseşte în politică. De unde, avem de-a face cu războaiele purtate în numele ideologiilor politice. Energia Disponibilităţii este, de asemenea, şi nivelul Regulii de Aur: „Faceţi altora ceea ce aţi vrea să vi se facă vouă”. Contribuţia la bunăstarea şi fericirea altora este recompensată. Se atrage abundenţă şi reacţii de sprijin, ca răspuns la „cine se aseamănă se adună”. Recunoştinţa este consecinţa unei atitudini generoase care contribuie la atracţie.

Disponibilitatea (calibrată la nivelul 310) se află în contrast cu „facerea de bine” (calibrată la nivelul 190) care caută să impună controlul şi propriile valori asupra altora.

Un individ situat la nivelul 300 contrabalansează 90.000 de indivizi care se află sub nivelul 200. Nivelul energiei spirituale creşte şi activează puternic chimia şi fiziologia emisferei cerebrale drepte, eliberează neurotransmiţătorii anabolici şi endorfină în creier. Lumea este percepută ca fiind mai blândă, mai prietenoasă şi mai generoasă.

Succesul rezultă dintr-o convingere interioară asupra valorii persoanle.Practica spirituală a serviciului altruist este denumită în mod tradiţional „Karma yoga” şi atunci când este combinată cu rugăciunea şi devotamentul, este transformativă. A fost calea lui Mahatma Gandhi.

Nivelul 350 al Energiei: Acceptarea

Individul înţelege că sursa şi creatorul experienţei de viaţă este el însuşi. Sursa fericirii e în noi înşine. Dragostea, la fel, izvoreşte din noi înşine. Trăieşte în armonie cu forţele vieţii.

Acceptarea nu trebuie confundată cu pasivitatea care este un simptom al al Apatiei. Ci avem de-a face cu percepţia şi calmul emoţional. Nu mai înţelegem lucrurile greşit, nu le mai deformăm. Devenim capabili să vedem lucrurile în ansamblu. Se implică echilibrul, măsura şi caracterul potrivit. Cei de aici nu mai determină ce e rău sau bine, ei se dedică rezolvării problemelor. Predomină la ei obiectivele pe termen lung, creşte autodisciplina şi stăpânirea domeniului lor de activitate.

Nu mai există conflicte sau opoziţii – se înţelege că toţi oamenii au aceleaşi drepturi. Se pune preţ pe echitate. Sunt eliminate discriminarea şi intoleranţa. Există o conştienţă a faptului că egalitatea nu exclude; că acceptarea, mai curând decât să respingă, uneşte şi înglobează.

Succesul nivelului 350 se bazează pe disponibilitatea de aplicare a principiului iertării, în scopul echilibrării moralităţii şi a tendinţei de a judeca. Astfel, spiritul răzbunător este înlocuit de compasiune, care permite o mai mare armonie precum şi o stare de bine interioară. Acceptarea este un rezultat al înţelepciunii şi al renunţării la poziţionalităţi prin faptul că acceptă că expresiile variate ale vieţii sunt în acord cu voinţa Divină. Lipseşte necesitatea de a fi aprobat de către alţii. Discernământul non-emoţional ia locul atitudinii critice, care este intens emoţionalizată prin furie, indihnare, denunţare şi atac injurios. Eului îi place foarte mult să încalece un cal de bătaie. Integritatea smereniei radiază o putere căreia nimic nu-i rezistă. Dezvoltarea simţului umorului contribuie la evoluţia conştiinţei prin dezinflamarea imaginii pline de sine a eului.

7

Prin acceptare, liniştea înlocuieşte emoţiile tulburătoare, astfel încât emoţionalitatea păleşte în loc să determine sentimentele. Încetează dorinţa de a judeca şi de a-şi promulga punctele de vedere.

Societăţile civilizate moderne calibrează între nivelele 300 şi 400.Soluţiile ce se bucură de putere sunt acelea ce se bazează, în mod realist pe acceptare.

Nivelul 400 al Energiei: Raţiunea

Raţiunea poate gestiona cantităţi mari şi complexe de date şi să ia rapid deciziile corecte, înţelege relaţiile, gradaţiile. Este nivelul ştiinţei, medicinei şi capacitatea crescută de conceptualizare şi înţelegere în general. Societăţile civilizate moderne tind să calibreze în marjele superioare ale nivelului 400, care reprezintă nivelul educaţiei, ştiinţei şi al tehnologiei. Cunoaşterea şi educaţia sunt importante aici. Găsim tot aici laureaţii premiului Nobel, mari oameni de stat, Einstein, Freud şi alţii. (nivel: 499)

Lipsurile lor sunt:- nu disting diferenţa dintre simboluri şi ce anume reprezintă ele;- nu disting diferenţa dintre lumea obiectivă şi cea subiectivă;- au limitare în înţelegerea cauzalităţii;- sunt seduşi de concepte şi teorii;- nu au capacitatea de a discerne esenţa sau punctul critic al unei probleme.- oferă o mare cantitate de informaţii, dar lipseşte capacitatea de a rezolva

discrepanţele dintre date şi concluzii.Nu este o cale spre adevăr. Este foarte eficientă într-o lume tehnicizată. Este locul medicinei

şi al ştiinţei. Limitează înţelegerea cauzalităţii. Scăpăm din vederea pădurea din cauza copacilor, devenim seduşi de concepte şi teorii, nu atingem punctul esenţial. Nivelul este marcat de dihotomia ştiinţific/neştiinţific.

Este totuşi, principalul blocaj în calea atingerii unor nivele superioare ale conştiinţei.Cei situaţi în marjele nivelului 400 tind să identifice sinele cu ideile, gândirea, „mintea”,

raţiunea şi logica. De aceea, intuiţia şi domeniul non-liniar sunt privite cu neîncredere, deşi respectivul domeniu reprezintă principala sursă sau principalul substrat al minţii înseşi. Intelectul presupune că sursa propriei sale capacităţi de gândire este creierul fizic, care, nu reprezintă decât mijlocul, mecanismul şi instrumentul prin care linearul şi non-linearul interacţionează.

Marjele nivelului 400 al conştiinţei reprezintă apariţia capacităţii de sintetizare şi utilizare a abstracţiilor şi simbolurilor liniare de mare complexitate precum şi stăpânirea semnificaţiei, înţelesului şi verificării lor. Nivelurile de conştiinţă din marjele valorii de 400 arată că, deşi emoţiile sunt încă prezente şi luate în considerare, ele nu mai domină logica şi raţiunea.

Acest nivel se depăşeşte rar în societatea noastră. Societatea modernă trăieşte în marjele acestui nivel (400) – în epoca universităţilor, internetului, presei, comunicaţiilor electronice.

Deşi erudiţia reprezintă eleganţa intelectului, ea calibrează totuşi doar în marjele superioare ale nivelului 400. Marile cărţi ale Lumii Occidentale, care includ scrierile celor mai mari gânditori din istorie, calibrează la nivelul 474.

Nivelul 400 constiuie punctul în care se trezeşte intelectul, locul geometric al culturii generale consolidate şi al educaţiei superioare. Nivelul conştiinţei intelectului calibrează în marjele valorii 400, ceea ce este util în universul fizic al eforturilor umane, dar constituie o limitare şi o barieră uriaşă în calea iluminării. Însăşi intelectul este o mare limitare, şi cele mai mari genii ale ştiinţei şi strădaniei intelectuale calibrează cu aproximaţie la nivelul 499. Este nivelul profesioniştilor, al celor investiţi cu funcţii de conducere şi al savanţilor. În locuinţele lor sunt prezente revistele, periodicele şi bibliotecile. Sunt obişnuite o mai mare adaptare a comunicării, preocupările intelectuale şi creativitatea artistică. Şah, călătorii, teatru, concerte. Aici se găsesc judecătorii, preşedinţii, oamenii de stat, inventatorii şi marii industriaşi. Indivizii inclină să se adune în metropole, unde au acces la surse de informare şi instrucţie (ex: universităţi). Intelectul, care serveşte progresului civilizaţiei, devine prizonierul psihismului şi, prin aceasta, obstacolul principal în calea înţelegerii. Cei peste nivelul 400 sunt de regulă liderii domeniului lor de activitate şi se bucură de un mare prestigiu social.

8

La nivelul 400, Dumnezeu este înlocuit de ştiinţă. Ea este considerată izvorul tuturor cunoştinţelor, şi al speranţei pentru viitor. Teologia se ocupă de nivelul 400 al conştiinţei.

În timp ce doar 8% din populaţia lumii operează la nivelul 400 al conştiinţei, trebuie să notăm raritatea statistică cu care conştienţa depăşeşte nivelul 400. Doar 4% din populaţia lumii calibrează peste nivelul 500, respectiv doar 0,4% peste 540. Astfel, intervalul dintre nivelele 400 şi 500 reprezintă marea cale de acces spre nivelele spirituale superioare. Pentru restul oamenilor, sub nivelul 400, raţiunea şi logica joacă un rol minor în motivaţiile care fundamentează acţiunile vieţii de zi cu zi. Nivelul calibrat al conştiinţei este determinat de voinţa spirituală, decizie, intenţie şi dedicaţie. Conţinutul nu este decât o definiţie sau o descriere, în timp ce contextul asigură înţelesul, semnificaţia şi concordanţa cu realitatea existenţei înseşi. Ignorarea contextului constituie cea mai însemnată sursă a catastrofelor pentru fiecare generaţie de oameni, şi continuă şi în prezent, cu aceleaşi consecinţe dezastruoase.

În realitate, conţinutul depinde de context. În aceasta constă însăşi dificultatea înţelegerii care permite conştiinţei să sară de la nivelul 499 la 500.

Strălucirea intelectuală a nivelului 400, atât de orbitoare, dorită şi invidiată de cei aflaţi la nivelul 300, păleşte rapid în faţa celor care au trecut peste acest nivel. Raţiunea este oglinda vanităţii minţii. Pentru cei antrenaţi la nivelul 400, raţiunea însăşi devine un plafon maxim al evoluţiei spirituale. Nivelul 499 este uluitor prin prezenţa aici a o serie de oameni mari (Descartes, Newton, Einstein ş.a.) Datorită cruciadelor, Creştinismul a scăzut la 498. Religiile care calibrează sub nivelul 500 pot predica iubirea, dar nu vor fi capabile să o pună în practică.

Adeseori, scrierile de tinereţe ale unor guru faimoşi calibrează destul de sus (între nivelurile 450 şi 550). Apoi, după ce au cunoscut succesul, nivelul lor calbrat scade drastic, uneori sub 200. Dar nivelul scrierilor lor rămâne acelaşi. Tranziţia de la nivelul 400 al conştiinţei la nivelul 500 constituie un salt paradigmatic de la simbolurile lineare ale domeniului mental către subiectivitatea non-lineară. Mintea descoperă că numai ea singură nu este suficientă pentru a face transformarea, care necesită convertirea datelor într-o realitate experimentală interioară. Încercarea de a reduce la tăcere mintea prin puterea voinţei este ineficace, iar rezultatele sunt limitate şi de scurtă durată.

Nivelele ştiinţei şi Logicii (care calibrează la nivelul 400 şi domină societatea noastră) percep valorile şi motivaţiile celor de la nivelul 500 cu scepticism şi continuă a nega orice realitate a nivelelor superioare valorii 600.

Lucrarea spirituală nu implică doar o cunoaştere despre Dumnezeu, ci şi o „cunoaştere de sine”. Printr-o înţelegere adecvată, calea inimii şi calea minţii se unesc, iar termenii înşişi devin simple produse al percepţiei. În realitate, nu există nici o separare între inimă şi minte. Se poate spune că inima are propria sa minte, iar mintea are propria sa inimă. În totalitatea Sinelui, ele sunt unul şi acelaşi lucru. Dacă inima se deschide prima, mintea îi urmează; dacă mintea se deschide prima, atunci inima îi urmează. Opţiunea are de-a face cu predispoziţia şi înclinaţia karmică.

Umoriştii calibrează în mod caracteristic în marjele superioare ale nivelului 400, au vieţi lungi şi sunt iubiţi de toată lumea. Ei privesc în faţă slăbiciunile omeneşti şi chiar râd de ele. Transmit acelaşi lucru şi celorlalţi să facă. Ei ridică compasiunea şi solidaritatea prin intermediul recunoaşterii mutuale. Umorul reduce suferinţa interioară, ruşinea şi vinovăţia, dând astfel la iveală opţiuni mai blajine. Umorul serveşte ca exemplu al tehnicilor terapeutice spirituale ce conduc la libertate şi onestitate interioară. Este antidotul ruşinii, vinovăţiei şi fricii. Devoţiunea înseamnă dedicarea către Adevăr şi Iubire, iar umorul devine un instrument ce ajută împlinirii obiectivului.

La nivelul Raţiunii, nivelul calibrat al fericirii este de aproximativ 80%, fapt aflat în contrast puternic cu procentajele scăzute întâlnite sub nivelul 200 (de la 1 la 22%). Nu e foarte important cât de departe am ajuns pe cale, dar e esenţial faptul că suntem pe cale.

Un individ situat la nivelul 400 contrabalansează 400000 de indivizi care se află sub nivelul 200.

Nivelul 500 al Energiei: Iubirea

Nivelul este caracterizat de dezvoltarea unui câmp energetic ce devine în mod progresiv necondiţionat, neschimbător şi permanent. El nu fluctuează, pentru că sursa lui, aflată în însăşi

9

persoana care iubeşte, nu este dependentă de factori exteriori. Apare capacitatea de a recunoaşte instantaneu totalitatea unei probleme şi contextul lărgit al acesteia.

De regulă, iubirea de aici, nu este cea în care se combină atracţia fizică şi emoţională, posesivitatea, controlul, patima, erotismul şi noutatea, ea ascunde şi furia, ura . Ura îşi are izvorul în mândrie, nu în iubire şi, probabil într-o relaţie în care iubirea se transformă în ură, nici nu a existat vreodată iubire adevărată. Abia atunci când conştiinţa ajunge la nivelul 500, iubirea şi compasiunea primesc o semnificaţie reală, devenind fundamentul comportamentului uman.

Iubirea este o calitate a Divinităţii care iluminează Esenţa şi, prin urmare, atrage iubirea altora. De la nivelul calibrat 500 la 539, iubirea este încă subiect al condiţiilor şi părtinirilor bazate pe consideraţii şi valori calitative, ca şi pe influenţa sistemelor de conştiinţă. Renunţarea la tendinţa de a judeca sporeşte cu mult capacitatea de a Iubi, aşa cum face şi renunţarea la a mai vrea ceva de la alţii. Astfel, oamenii nu mai sunt percepuţi prin ceea ce au sau ce fac, ci în funcţie de aprecierea pentru ceea ce sunt sau au devenit. Pentru a continua să avansezi este necesară, însă, abandonarea limitelor iubirii condiţionate în vederea atingerii celei necondiţionate. Asta se realizează prin disponibilitatea de a ierta şi a distruge rezervele şi experienţele din trecut care-i înfăţişează pe oameni ca fiind imposibil de iubit.

Iubirea este înţeleasă greşit ca fiind o emoţie; de fapt, este o stare de conştienţă, un mod de a fi în lume şi de a ne înţelege şi a ne privi atât pe noi înşine, cât şi pe ceilalţi. Pe măsură ce egocentrismul şi egoismul se diminuează ca motivatori, capacitatea de a ne preocupa de fericirea şi bunăstarea altora câştigă teren, iubirea (nivelul 500), respectiv câştigul sau pierderea ei, devenind astfel dominantă. Când se maturizează, iubirea devine expresia a ceea ce am devenit (nivelul 540) şi este necondiţionată.

Aici este o iubire necondiţionată, neschimbătoare şi permanentă. Nu fluctuează. Nu este dependentă de factori exteriori, este o stare de a fi. Un mod plin de iertare, atenţie şi implicare. Iubirea nu este intelectuală, nu provine din minte, izvorăşte din inimă. Are capacitatea de a-i înălţa pe alţii. Adevăraţii învăţători se găsesc la acest nivel până la nivelul 700. Dar, învăţătura acestora este importantă, nu ei. Când ei ating nivelul 700, devin mai puţin disponibili, intrând în tărâmul legendei, iar moştenirea lor constă în înregistrarea învăţăturii lor. La nivelul 500 al conştiinţei, aproximativ 90% din oameni experimentează fericirea ca pe o calitate de bază a vieţii. Dacă iubim, suntem de asemenea iubiţi.

Odată cu nivelul 500 al conştiinţei, tendinţa de a cădea în capcana limitelor şi în ignoranţa dihotomiilor se diminuează, iar aceste falsuri îşi slăbesc puterea asupra minţii. Spiritul (în forma iubirii) începe să dizolve aceste extreme, iar umanismul şi etica situaţională, care ia în considerare contextul, începe să dea naştere unui echilibru etic, menit să contrabalanseze extremismul.

Nivelul inimii (500) devine o punte de legătură de la secularism şi moralism vindicativ, deschizând uşa spre considerarea altor viziuni alternative – bunăvoinţa, mila şi iertarea cu ajutorul înţelegerii. Marea putere a nivelului 500 constă în folosirea facultăţii înţelegerii, care este tocmai calitatea care permite trecerea la nivelul 540, cel al Iubirii Necondiţionate. Cel ajuns în zona nivelului 500 devine iertător, caritabil, paşnic şi nepretenţios. Frumuseţea şi perfecţiunea lumii radiază şi devin evidente.

Prin intermediul rugăciunii, noi cerem şi alegem (graţie liberului arbitru) să-i permitem Duhului Sfânt să ne călăuzească. Prin graţia lui Dumnezeu este făcută posibilă transformarea spre iluminare.

La acest nivel, conştienţa face un alt salt gigantic (unul era anterior, la nivelul 200). Pragul poate fi atins printr-un stil de viaţă pus sub semnul iubirii şi iertării, prin exersarea bunătăţii necondiţionate faţă de toate persoanele, lucrurile sau evenimentele – fără excepţie. Ceea ce era real acum pare ireal, iar ceea ce acum pare a fi ireal, devine însăşi „realitatea”. Deşi supravieţuirea individului este încă importantă, motivaţia iubirii începe să coloreze toate activităţile. Creativitatea (însoţită de angajare, dedicare şi exprimarea carismei) atingând expresia sa deplină. Excelenţa devine ceva obişnuit. Altruismul devine un factor motivant, alături de dăruirea pentru principii. Poziţia de conducere este mai curând acceptată decât căutată. De aici provine marea muzică, artă şi arhitectură, ca şi capacitatea de a-i înălţa pe ceilalţi prin simpla prezenţă.

10

Medicii care au atins câmpurile energetice ale nivelului 500 au devenit vindecători puternici, realizând succese uluitoare prin intermediul unor tratamente obişnuite. Arată intervenţia puterii, necuantificabilă printr-o explicaţie de rutină.

Deşi sunt ei însuşi foarte conştienţi de propriile lor defecte şi limite, oamenii de la acest nivel sunt văzuţi adesea de public ca fiind ieşiţi din comun, recunoaşterea de care se bucură materializîndu-se în emblema distincţiei ce le este conferită. Mulţi dintre cei situaţi la nivele medii ale pragului de 500 încep să aibe experienţe spirituale de o profundă semnificaţie, devenind implicaţi în aceste preocupări. Unii îşi uimesc prietenii şi familiile prin accederi bruste în noi contexte subiective ale realităţii.

Capacitatea de a distinge esenţa devine prevalentă, miezul unei probleme este preocuparea de căpetenie. Raţiunea este depăşită, se poate recunoaşte instantaneu totalitatea unei probleme şi contextul lărgit al acesteia. Iubirea surprinde întregul. Frumuseţea este înălţătoare şi calibrează în marjele superioare ale nivelului 500, adică la un nivel apropiat de perfecţiune. În faţa frumuseţii avem o atitudine smerită, nu ne mai concentrăm atenţia asupra conţinutului gândurilor. Obiectivitatea ştiinţifică este o calitate ce calibrează în marjele nivelului 400, iar intenţia spirituală e mult mai puternică, situându-se peste valoarea de 500. Simplul fapt de a ne gândi, la nivelele superioare ale conştiinţei, tinde să aducă o anumită realizare în manifestare. Şi, puterea calibrată creşte logaritmic, astfel, evoluţia spirituală e facilitată în mod progresiv de nivelele superioare ale avansului spiritual. Drept urmare, influenţa intenţiei spirituale poate fi de peste o mie de ori mai mare decât efortul intelectual obişnuit. Aşteptarea unui miracol sau actul de a vă ruga pentru un lucru bun accelerează rezolvarea unei probleme percepute.

Adesea asimilată intuiţiei, recurge la înţelegerea instantanee fără a recurge la procesarea succesivă a simbolurilor. Este posibil să fim „unul cu celălalt” ca şi cum n-ar fi nici o barieră. Lărgeşte semnificaţia sinelui. Dizolvă negativitatea mai curând recontextualizând-o decât atacând-o frontal. Din dorinţa de confort şi consolidare mentală, oamenii tind să se adune cu cei care împărtăşesc aceeaşi paradigmă.

Stările subiective se deschid în succesiuni aparent diferite, în funcţie de calea pe care persoana în cauză o urmează prima dată. Când „inima” corpurilor energetice spirituale depăşeşte nivelul 600 al conştiinţei, survine o profundă fericire (denumită în mod tradiţional în sanscrită Sat-chit-ananda) care poate apărea, de asemenea, atunci când energia spirituală (kundalini) atinge chakra coroanei (conştienţa lui Dumnezeu) a corpurilor spirituale. În această stare, devotatul poate deveni imobilizat, putând chiar să părăsească definitiv lumea obişnuită (un procent de 50% dintre cei ajunşi aici fac acest lucru). Aceia care se adaptează şi sunt capabili să maturizeze această condiţie şi să revină în lume, sunt deseori priviţi ca sfinţi (de exemplu, Maica Tereza).

La acest nivel, conştiinţa poate fi descrisă ca viziune, ea putându-se focaliza asupra înălţării societăţii în ansamblu. Câţiva reprezentanţi ai acestui nivel mai pot face un salt, spre zona ce calibrează la nivelul 600. Nivelul 500 corespunde Chakrei Inimii.

Este nivelul adevăratei fericiri. Numai 0,4% din populaţia lumii a atins vreodată acest nivel de evoluţie al conştiinţei. Diferenţa dintre nivelul 400 şi 500 e dată de răspunsul pe care-l dăm la întrebarea referitoare la sursa vieţii, situând-o în domeniul material sau spiritual. Un procentaj de 96% din populaţia lumii nu depăşeşte niciodată nivelul 499 al conştiinţei.

Creierul este activat de gânduri şi reprezintă corelaţia acestora în domeniul fizic al formei, la fel cum corpul fizic reprezintă corelaţia corpului eteric în acelaşi domeniu. Creierul este un instrument de recepţie a energiilor în forma gândurilor. Câmpurile de atracţie ale domeniului non-linear al conştiinţei au capacitatea de a influenţa multe „minţi” şi creiere în mod simultan.

Lipsa formei apare într-o măsură însemnată la nivelul 500 al conştiinţei. Odată ce am atins nivelul 500 al conştiinţei, forma începe să fie treptat tot mai inutilă. Calităţile spirituale ale iubirii, compasiunii, bucuriei şi frumuseţii sunt deja dincolo de lumea perceptuală a formei. Iubirea începe cu adevărat la nivelul 200 al conştiinţei şi se intensifică până la nivelul 500, unde devine câmpul energetic predominant. Pe o scală calibrată a nivelelor conştiinţei, iubirea este predominantă la nivelul 500, dar încă nu devine necondiţionată până la nivelul 540. Acest lucru înseamnă că între nivelul 500 şi 540 mai există încă unele forme care fac ca iubirea să fie condiţionată. Iubirea înfloreşte pe deplin numai când este neselectivă.

11

Nivelul 500 nu denotă doar un avans notabil în privinţa puterii, ci, şi o schimbare a calităţii. Încep să capete importanţă calităţi precum mila, iertarea, stăpânirea de sine, toleranţa, răbdarea, estetica, prietenia, căldura, deschiderea, flexibilitatea, jovialitatea, concordanţa, umorul, dăruirea, a lăsa de la tine, a trece cu vederea, afecţiunea, dragostea, transcendenţa, deschiderea minţii, compasiunea, pacea, blândeţea, loialitatea, graţia şi caritatea. Apare şi capacitatea de a nu-i judeca pe alţii, abandonarea poziţionalităţilor şi rezolvarea conflictelor prin abandonarea de sine, în aşa fel încât să fii în stare mai degrabă să intueşti şi să presimţi decât să înţelegi logic. Nu mai este necesar să ai dreptate cu tot dinadinsul, să câştigi sau să te simţi superior celorlalţi. Apare o capacitate crescută de discernământ spiritual. Conştientizarea contextului devine treptat mai importantă decât conţinutul.

De la nivelele perceptuale 600 şi până la 700, ceea ce a fost, ceea ce este şi ceea ce va fi sunt înţelese fără ajutorul cuvintelor printr-o posibilitate holografică completă şi simultană. Abia în acest context începe să capete sens termenul „inefabil”.

Persoana în cauză trebuie să se retragă din viaţa obişnuită pentru un anumit număr de ani. La marjele superioare ale nivelului 500, persoana este copleşită de fericire, care poate să urce până la extaz, sau chiar la o pace profundă, în care poate fi posibilă o întoarcere lentă spre funcţionare.

În cadrul nivelului 500 există, capacitatea de a înţelege atât limitele omului, cât şi faptul că acesta nu se poate ridica dincolo de ele. Capacitatea şi disponibilitatea de a-i ierta „pentru că nu ştiu ce fac” devine un obiectiv realizabil, pe măsură ce bunăvoinţa înlocuieşte dorinţa de răsplată, răzbunarea şi contra-agresiunea. Astfel, capacitatea de a ierta devine cheia de boltă. Există capacitatea de a înţelege că toate acţiunile constituie rezultatul unei multitudini de factori, astfel încât responsabilitatea este văzută ca fiind prezentă şi posibilă numai în anumite grade, în funcţie de context şi de condiţii.

A valoriza iubirea mai presus de acumulările materiale constituie deja o schimbare de atitudinen atât de majoră, încât transformă viaţa. A părăsi privilegiile, banii, puterea şi poziţia pare chiar o atitudine insultătoare.

Între valoarea 200 şi 400, emoţiile devin pozitive în mod progresiv. Apoi, la nivelul 400, logica şi raţiunea triumfă asupra emoţiilor. La nivelul 500 apare un salt ce marchează trecerea de la conţinutul conceptual lineal şi emoţionalizant spre predominanţa contextului nonlinear. Cîmpurile puternice ale conştiinţei de la nivelul 500 şi peste acesta acordă prioritate înţelesului , semnificaţiei şi valorii. Iubirea devine dominantă, un principiu după care te călăuzeşti. Atracţia pentru frumuseţe, pace şi linişte interioară devine din ce în ce mai importantă. Apare „deschiderea celui de-al treilea ochi al corpului Buddhic”, care reprezintă apariţia viziunii spirituale.

La alinierea cu un învăţător apare beneficiul de transmisie tăcută a energiilor de înaltă frecvenţă din aura învăţătorului. Creierul iese de sub dominarea emisferei stângi pentru a ajunge în zona de influenţă a emisferei cerebrale drepte, mai blânde şi, desigur, orientată spre chestiunile spirituale.

Un nivel de adevăr care calibrează la 500 este demn de a fi ascultat, indiferent de originea sa, pentru că la rădăcina majorităţii problemelor umane stă incapacitatea de a iubi. Peste 500, posesiunile materiale şi nevoile lumeşti devin irevelante, adevăraţii învăţători nici nu caută, dar nici nu doresc acumulări materiale. Prin umilinţă şi abandonare, controlul imaginar este abandonat lui Dumnezeu şi Voinţei Divine. Acest lucru generează frecvent ceea ce lumea numeşte sfinţenie (nivel calibrat 555) şi atitudini/comportamente altruiste.

Un individ situat la nivelul 500 contrabalansează 750000 de indivizi care se află sub nivelul 200. Numai 4% din populaţia lumii a atins vreodată nivelul 500 (nivelul Iubirii) şi, dintre aceştia, numai 2% au ajuns la nivelul Iubirii Necondiţionate (calibrat la 540).

Nivelul 540 al Energiei: Bucuria

La acest nivel, conştienţa face un alt salt gigantic (unul era anterior). Deşi supravieţuirea individului este încă importantă, motivaţia iubirii începe să coloreze toate activităţile, Creativitatea (însoţită de angajare, dedicare şi exprimarea carismei) atingând expresia sa deplină. Excelenţa

12

devine ceva obişnuit. Altruismul devine un factor motivant, alături de dăruirea pentru principii. Poziţia de conducere este mai curând acceptată decât căutată. De aici provine marea muzică, artă şi arhitectură. Doar doi la sută din totalul populaţiei lumii a ajuns vreodată la nivelul Iubirii Necondiţionate (care poate fi numit „iubire adevărată”)

Este şi nivelul vindecării grupurilor spirituale de ajutor. Se percepe ca o bucurie interioară.Peste nivelul 540 începe nivelul sfinţilor, vindecătorilor şi a studenţilor avansaţi. Au o răbdare

imensă şi o persistenţă a atitudinii pozitive. Este compasiunea. La nivelul iubirii necondiţionate (540), energia devine foarte intensă şi copleşitoare. Persoana în cauză nu mai vede decât iubire peste tot şi, în anumite stadii, „se îndrăgosteşte” de tot ceea ce există. Conduce la o stare de bucurie copleşitoare; persoana plânge frecvent de emoţie şi bucurie. Conduce la extaz. Nivelele raportate de fericire se apropie de 100 la 100.

Printr-o aliniere şi practică spirituală intensă, energia spirituală poate continua să curgă şi să crească până la nivelul Extazului (575) unde ajunge să blocheze posibilitatea de a funcţiona în lumea obişnuită, reclamând retragerea din aceasta. Spre deosebire de liniştea şi calmul ce revin la nivelul 600, starea de Extaz se manifestă printr-un nivel energetic extrem de înalt, însoţit de o capacitate neobosită.

Aceşti oameni au un efect notabil asupra celorlalţi. Sunt capabili de prelungi perioade de extaz şi visare cu ochii deschişi. Ei au o viziune asupra lumii ca iluminată de o neasemuită frumuseţe şi perfecţiune a creaţiei. Totul se întâmplă fără efort prin sincronicitate, iar lumea este o expresie a iubirii şi divinităţii. Este simţită o prezenţă, a cărei putere facilitează fenomene situate în afara aşteptărilor convenţionale are realităţii.

Începând de la nivelul 540 al conştiinţei şi până la cele mai înalte marje ale valorii 500, se petrec spontan fenomene ce sunt inexplicabile prin raţiune ori prin conceptualizarea obişnuită a operaţiilor logice, cauzei şi efectului. Progresează treptat energia Kundalini, automat. Denotă puterile mistice, miraculoase ori supranaturale: vederea la distanţă, pregocniţia, clarvederea, claraudiţia, psihometria, bilocaţia, apariţia miracolelor, a vindecărilor spontane şi a transformărilor spontane. Nu leconsideraţi a fi ceva personal. Unele devin mai puternice, altele se menţin, altele slăbesc. Abandonarea tuturor credinţelor, poziţionalităţilor, îndoielilor şi ataşamentelor limitative permite influxul de energie spirituală care se petrece concomitent cu devoţiunea (555). Ultima permite disoluţia rezistenţelor. Viaţa devine o serie de revelaţii nesfârşite şi încântări care, l-a început, par uluitoare. Mintea este redusă la tăcere în prezenţa Divinităţii, pentru a dispărea chiar cu totul la nivelul 600.

Trebuie abandonat chiar şi ataşamentul faţă de starea însăşi.La nivelul general al populaţiei lumii, valoarea 540 e atinsă doar de un procent de 0,4%.Au simţul responsabilităţii faţă de ceilalţi. Pe măsură ce iubim mai mult ne creşte şi

capacitatea noastră de a iubi.

Nivelul 600 al Energiei: PaceaLa acest nivel, viaţa poate intra în domeniul legendei. Emblema nivelului 600 este

compasiunea, ce permează tot ceea ce înseamnă motivaţie şi activitate. La nivelul 600 (Pacea) înţelepciunea vârstei apare ca o expresie temporară a propriului nostru sine.

Sfinţenia este un termen descriptiv aplicabil persoanelor care au atins un nivel calibrat superior valorii de 500. La acest nivel, bucuria îi conduce pe mulţi să devină învăţători spirituali, vindecători, artişti de renume sau chiar mari arhitecţi şi vizionari, care proiectează marile catedrale, compun marea muzică inspiratoare şi realizează şi desăvârşesc frumuseţea în toate formele sale de expresie. Stările iluminate apar la nivelul 600 al conştiinţei, cel al Păcii infinite şi al Extazului iluminat de Lumina Sinelui Radiant.

Când survine iluminarea, starea care rezultă reconstruieşte total aspectul lumii. Totul este văzut ca întâmplându-se de la sine. Nu mai există „eu” sau „sine” personal. Orientarea către lume este modificată complet, iar funcţionarea se poate dovedi imposibilă sau foarte dificilă. Puţini oameni sunt capabili să se întoarcă efectiv în lume după experimentarea acestei stări. Iluminarea presupune ştergerea, îndepărtarea, transcenderea, dizolvarea şi înlocuirea identităţii personale anterioare,

13

precum şi a tot ce s-a crezut despre aceasta. Calităţile au fost înlocuite de esenţă. A fi iluminat înseamnă a cunoaşte adevărul. Nimic nu poate fi aşa cum se spune că este.

Din punct de vedere formal şi clasic, realizarea iluminării începe la nivelul calibrat 600 al conştiinţei, care este dincolo de starea de extaz ce se găseşte în marjele superioare ale nivelului 500. Abandonarea stării de beatitudine lui Dumnezeu deschide revelaţia care marchează nivelul 600 al conştiinţei, unde extazul este înlocuit de pacea, liniştea şi de tăcerea infinită.

Există următoarele calibrări:- Starea de Sfinţenie 575;- Starea de Beatitudine (Sat-chit-ananda= 575 +)- Iluminare 600;- Înţelept 700;- Sinele 840;- Avatar 985;- Christos/Krishna 1000- Arhanghel peste 50.000- Divinitate infinit.

Nivelul 600 indică depăşirea lumii perceptuale a dualităţii şi intrarea în lumea neperceptuală a nondualităţii. Realităţile aparente ale eului sunt depăşite la nivelul 600 al conştiinţei. În acest punct se poate dura deja un pod între cele văzute şi cele nevăzute, între cele cunoscute şi cele necunoscute, între cele obişnuite şi cele posibile. La nivelul 600, spiritul şi omul se întâlnesc. Cele vizibile se contopesc şi se dizolvă cu cele invizibile. Este un punct de referinţă, este nivelul iluminării. Forma dispare în cele fără formă. Dacă nivelul 600 al conştiinţei este rar, iar nivelul 1000 încă şi mai rar, arhanghelii calibrează peste nivelul 50.000.

Dincolo de nivelul 600, încarnările anterioare şi morţile fizice sunt rememorate cu uşurinţă, dar şi circumstanţele şi semnificaţia fiecărei morţi sunt reamintite foarte clar.

Sub nivelul 600, sinele este experimentat în forma eului. Peste nivelul 600, sinele devine Sinele Iubirii lui Dumnezeu.

Puterea de a atinge experienţa iluminării (şi de a-i supravieţui) este oferită de Duhul Sfânt, în forma energiei ce ajută împlinirii destinului. Şi tot prin intermediul Duhului Sfânt revenim la starea de a ne folosi capacităţile (deşi acestea, în urma experienţei amintite, sunt schimbate pentru totdeauna).

La nivelul 600, percepţia este înlocuită de viziune. Ceea ce ar fi putut fi considerat a fi un ghinion în lumea percepţiei, poate fi văzut acum, în lumina mai avansată a conştienţei viziunii, un dar. Tot la nivelul 600, identificarea cu trupul fizic încetează.

Eliberarea de anxietatea supravieţuirii apare la nivelul conştiinţei de 600.Câmpul energetic este asociat cu experienţa desemnată prin termenii de transcendenţă,

înţelegerea sinelui şi conştiinţa lui Dumnezeu. Nivel extrem de rar, fiind atins de un singur om dintr-un milion. În cadrul câmpului energetic 600, gândirea comună încetează să mai existe. Dincolo de curgerea lineară a timpului, existenţa este percepută ca Stare de Cunoaştere, omniprezenţă, nondualitate. Dualitatea „eu/tu” şi iluzia separaţiei dispare. Reprezintă o pace dincolo de orice înţelegere, iubirea infinită, necondiţionată – atotcuprinzătoare, atotştiutoare, atotprezentă, şi simultană cu Sinele, care nu înseamnă altceva decât conştientizarea faptului că Manifestatul este unul şi acelaşi lucru cu Nemanifestatul.

Sub nivelul 600 al conştiinţei, există de obicei, o amnezie în ceea ce priveşte vieţile trecute, datorită identificării cu mintea/corpul ca realitate a „Sinelui”. Peste 600, vieţile trecute sunt accesibile datorită identificării sinelui cu martorul/experimentatorul.

Supravieţuim cu ajutorul „minţii conştiente” şi obţinem realizări cu ajutorul minţii care „gândeşte focalizat”. Focalizarea este potrivită pentru a funcţiona, iar mintea conştientă pentru atingerea stării de pace. În starea de iluminare, energia neobositei minţi care gândeşte „focalizat” este absorbită înapoi în mintea „conştientă”, lipsită de gânduri şi efort, iar atunci când i se permite, singura prezenţă devine conştienţa însăşi, care se situează în fundal şi iluminează „mintea conştientă”.

14

Este înţelegerea sinelui şi conştiinţa lui Dumnezeu Unii devin învăţători spirituali, alţii lucrează în anonimat. Unii devin mari genii în domeniile lor de activitate, aducând contribuţii serioase majore societăţii Aceste persoane sunt sfinte şi pot fi chiar canonizate. Percepţia este uneori lentă, suspendată în timp şi spaţiu – deşi nimic nu este staţionar. Semnificaţia şi sursa sunt copleşitoare.

În mintea lor există o linişte infinită – mintea lor nu mai conceptualizează. Observatorul se dizolvă în peisaj, devine una cu obiectul observaţiei sale. Toate lucrurile sunt legate între ele printr-o Prezenţă de o putere infinită, de o imensă tandreţe, deşi dură ca o stâncă.

Se poate spune că stările cu adevărat spirituale încep de la nivelul calibrat 540 (iubirea necondiţionată) şi continuă până la infinit. Se şi spune că de la nivelul 600, al Păcii, este nivelul de început al misticului. Deseori învăţătorii care calibrează în marjele superioare ale nivelelor 500 şi 600 sunt recunoscuţi ca sfinţi; starea conştiinţei lor este descrisă drept sublimă.

La învăţătorii cu nivelul 550 sau chiar peste, discipolii lor sunt „antrenaţi” la câmpuri de atracţie foarte puternice. Nivelul 600 corespunde Chakrei Coroanei. Dincolo de nivelul 600, nu există nici un sine personal care să ia decizii.

Iluminarea, care înseamnă de fapt înlocuirea dualităţii cu non-dualitatea, calibrează la nivelul 600 sau peste acesta.

Dualitatea este produsul percepţiei, care este limitată ea însăşi. Intelectul şi percepţia pot fi dezvoltate şi perfecţionate până la nivelul geniului, dar există totuşi o limită ce restricţionează nivelul conştiinţei la valoarea de 400. Nivelul 499 al conştiinţei aparţine geniului stiinţific, în vreme ce geniul spiritual devine evident la valoarea 600 şi merge până la nivelul 1000. Orice calibrare situată la nivelul 600, sau peste, denotă, în mod formal, iluminarea. În apropierea nivelului 600, intervine extazul şi activitatea lumească încetează, uneori pentru totdeauna. Dacă persoana este destinată rămânerii în lume, se spune că această stare se „desăvârşeşte”, manifestându-se o revenire lentă a capacităţii de funcţionare. Unele „persoane” iluminate se retrag în practica spirituală şi meditaţie, evoluând spre nivelul 700. Cel mai adesea, atunci când conştiinţa atinge nivelul 600, se opreşte aici şi rămâne aşa pentru tot restul vieţii. Beatitudinea este totală. Starea de iluminare este invizibilă şi adevăratul iluminat trece aproape neobservat în viaţa obişnuită.

Câmpul energetic calibrat la nivelul 600, precum şi cele superioare acestuia (în special cel de la 700), recontextualizează poziţionalităţile, fapt care rezolvă apoi conflictele imaginare.

Conştienţa iluminată este descrisă cel mai bine ca stare, condiţie, sferă sau dimensiune. Ea se autorevelează şi este atotprezentă. Eclipsează şi înlocuieşte acţiunea mentală, care devine inutilă – fiind percepută chiar ca o interferenţă şi o intruziune. Revelaţia este subtilă, puternică, fină, tandră, desăvârşită şi atotcuprinzătoare. Copleşită de revelaţie, mintea este tăcută şi rămâne fără cuvinte în faţa minunii. Există un câmp energetic al iubirii, care e invizibil, atotcuprinzător şi care înconjoară pe toată lumea. Extazul poate genera deopotrivă incapacitatea de a funcţiona în lume şi funcţionarea continuă în aceasta. Dacă extazul este abandonat apoi lui Dunmnezeu, se instalează starea de Înţelept.

În prezent există doar 128 persoane în întreaga lume care calibrează peste nivelul 600 (toţi anonimi): 30 se situează între 600 şi 700, 92 între 700 şi 800, 25 persoane între 800 şi 900 şi unul între 900 şi 1000.

Starea de pace infinită este atât de desăvârşită încât zădărniceşte orice încercare de a o descrie. Mecanismul evoluţiei spirituale implică progresul obţinut prin multă muncă, pe un drum spiritual dedicat. Chiar tehnica folosirii kinesiologiei pentru determinarea adevărului însuşi calibrează la nivelul 600.

Marile opere ale artei, muzicii şi arhitecturii se situează între 600 şi 700, ele ne pot transporta temporar la nivele mai înalte ale conştiinţei şi sunt universal recunoscute ca eterne şi inspiratoare.

Misticismul lui Meister Eckhart calibrează la 600. La fel cursul „O introducere în Miracole”.Pentru cei care au evoluat dincolo de nivelul 600 al conştiinţei, miracolul şi sincronicitatea

constituie principalele modele de viaţă. De asemenea, ei demonstrează validitatea caracteristicilor conştiinţei despre care se vorbeşte adesea – şi anume că energia urmează gândul sau că ceea ce este gândit tinde să se materializeze. Numărul indivizilor care calibrează la nivelul 600 a crescut. Fiinţele înzestrate, care calibrează peste nivelul 600, sunt parte din noi. Ei se autoidentifică cu

15

întreaga umanitate, pe care o văd ca pe ceva iubit şi sacru. Energiile lor sunt disponibile pentru toţi oamenii.

Blocajul primar în calea depăşirii acestui nivel şi a accederii la altele mai avansate ale Iluminării rezidă în satisfacţia, plăcerea şi ataşamentul manifestat faţă de starea de Extaz.

Nivelul 600 şi cele superioare sunt denumite nivele ale non-minţii, când gândirea secvenţială se opreşte.

Un individ situat la nivelul 600 contrabalansează 10 milioane de indivizi care se află sub nivelul 200. (0,000001%) . Iluminarea este un proces extrem de rar. Iluminarea calibrează la nivelul 600, acolo unde dualitatea se dizolvă în non-dualitate

Nivelele energetice 700 – 1000: Iluminarea

Nivelele superioare valorii de 600 pot fi descrise cel mai corect ca o stare sau o condiţie total prezentă şi autoevidentă, de parcă n-ar exista nici subiect, nici obiect. Nu există nici o entitate independentă. Toate dualităţile au fost depăşite. Totul se creează de la sine, ca manifestare a minţii lui Dumnezeu. Această mare conştienţă caracterizează nivelul 700 al conştiinţei, unde Sinele este Tot Ceea ce Este. Toate se află într-un echilibru şi o armonie perfectă. Pe măsură ce nivelul conştiinţei depăşeşte valoarea 600 şi atinge nivelul 700 şi chiar nivelele superioare acestuia, lumea însăşi dispare. Există numai nemanifestatul. Manifestatul există numai ca percepţie.

Nivelele de la 700 pânăla 850 sunt extrem de rare şi au fost numite stările Relizării de Sine, fiind caracteristice învăţătorilor foarte avansaţi, ce înclină adesea să rămână la un nivel dat pentru întreaga lor viaţă. Învăţăturile corecte calibrează la acelaşi nivel de conştiinţă cu cel al învăţătorului.

Este nivelul Marilor Oameni ai istoriei. Toţi sunt asociaţi cu divinitatea, cu care adesea sunt şi identificaţi. Este nivelul inspiraţiei puternice. Influenţează întreaga umanitate. Sensul existenţei pentru ei transcende toate timpurile. Pentru ei nu mai există „eu”, destinul nu mai are importanţă. Timpul e văzut ca un instrument al conştiinţei, prin intervenţia minţii. Lumea nu mai este o realitate existentă în sine. Nu mai există persoane separate şi nici o lume care trebuie salvată. Totul evoluează după Voinţa Divină. Aura emanată de persoanele ce calibrează la nivelul 700 are o atracţie şi un efect deosebit asupra vizitatorilor. Resimt un profund sentiment de pace. Câmpul energetic calibrat la nivelul 600, precum şi cele superioare acestuia (în special cel de la 700), recontextualizează poziţionalităţile, fapt care rezolvă apoi conflictele imaginare.

În timp ce nivelul 600 al conştiinţei denotă în mod formal emergenţa stărilor pe care le numim în mod clasic prin termenul de iluminare, Realizarea Sinelui este o caracteristică a nivelului 700 al conştiinţei. La mijocul nivelului 800 întâlnim obstacolul creat de iluzia că trebuie să trecem peste vid, iar apoi, odată cu moartea limitelor contextului, explodează aplendoarea Iluminării depline: aceasta înseamnă de fapt Gloria în Excelsis Deo, Exclamaţie ce întregeşte promisiunea făcută de cei mai mari Avatari ai lumii.

Nivelul 700 şi peste, constituie domeniul Marilor Avataruri, Iisus Cristos, Krishna, Buddha. Nivelul constituie vârful evoluţiei conştiinţei pentru domeniul uman. Maica Tereza, laureată a Premiului Nobel, calibrează la nivelul 700, ca şi Ramana Maharshi, sfântul indian (mort în 1956). Pe pământ existau în anul 1995 aproximativ 22 de înţelepţi care calibrează cel puţin la nivelul 700. Dintre ei, 20 se găseau cel puţin la nivelul 800, 10 erau deja la nivelul 900 sau chiar peste. Exista un singur înţelept la nivelul 990. Dar, cifrele sau schimbat din anul 1995. Astăzi, în anul 2011, există aproximativ 118 înţelepţi care calibrează cel puţin la nivelul 700. Dintre ei, 25 se găsesc cel puţin peste nivelul 800, 5 sunt deja la nivelul 900 şi peste. La nivelul 990 există un singur înţelept.

Nimic nu apare de la sine, ci numai în interiorul unui câmp contextual. Ceea ce pare a fi schimbare este, de fapt, emergenţa potenţialităţii din esenţă în manifestare (nivelul calibrat 750)

Nivelele 800 şi 900 ale conştiinţei reprezintă cele mai înalte valori al conştiinţei potenţiale a umanităţii. Un înţelept se poate întoarce ocazional în lume, dar lumea este transformată acum. Perceperea lui Dumnezeu ca Logos calibrează la nivelul 850.

Nivelele conştiinţei peste 850 sunt cele mai rar întâlnite în întreaga istorie umană,ele reprezentând realizarea completă a Divinităţii.

16

Profetul islamic Mahomed, care calibra la nivelul 740 atunci când a scris Coranul (care calibra la 700), la 38 de ani a scăzut dintr-o dată la valoarea 130, iar el a pus mâna pe sabie.

Puţini oameni pot fi identificaţi la nivelele 800 şi 900. Nici un om nu a fost peste 1000.Puterea nivelului 1000 al conştiinţei contrabalansează totalul negativităţii întregii omeniri şi

nu creează numai potenţialitatea, ci şi certitudinea salvării întregii umanităţi.Budhismul Hinyana (calea inferioară) calibrează la nivelul 850, Budismul Mahayana (calea

superioară) calibrează la nivelul 950. Actualul Budism Zen calibrează la nivelul 600. Vechiul Testament calibrează la nivelul 475. Cartea genezei se află la nivelul 660. Psalmii la 650. Noul Testament la 640. Dacă se exclude Cartea Revelaţiilor (Apocalipsa – calibrează la nivelul 70), atunci Noul Testament ar calibra la nivelul 790. Biblia în forma ei actuală calibrează la nivelul 475. Dacă se exclud toate cărţile Vechiului Testament (mai puţin Cartea Genezei, Psalmii şi Proverbele) ar calibra la nivelul 740. Dacă Apocalipsa ar fi înlăturată din Noul Testament, atunci acesta ar calibra la nivelul 880. (al versiunii Lamsa – tradusă din aramaică).

Trupul este văzut ca un instrument al conştiinţei, prin intervenţia minţii, cu prima valoare a acesteia, comunicarea. Sinele se întoarce înapoi în Marele Sine. Conştiinţa este prezentă pretutindeni în mod egal. Uneori depăşeşte chiar valoarea de 1000, datorită graţiei divine. Aceşti oameni sunt marile Avataruri, pe care îi numim Domnul Krishna, Domnul Buddha şi Domnul Iisus Cristos.

Un singur Avatar aflat la nivelul 1000 al conştiinţei poate să contrabalanseze negativitatea colectivă a umanităţii. 12 indivizi situaţi la nivelul 700 sunt egali cu un Avatar de la nivelul 1000.

Nivelul calibrat peste 850

Aceste nivele sunt deosebit de greu de identificat. în ultimii 500 de ani, nu s-a aflat nimeni la nivelul 850, iar în ultimii 200 de ani n-a existat niciun pământean care să depăşească valoarea de 600. Ajutorul Divin este primit atunci când ne abandonăm lui Dumnezeu şi eliminăm rezistenţele prin invocarea puterii Voinţei Spirituale (calibrată la nivelul 850), însoţită de rugăciune. Se poate cere şi ajutorul Duhului Sfânt.

Frecvenţa vibraţională a energiei rămâne în corpurile eterice multă vreme şi poate persista de-a lungul a 25 de încarnări sau chiar 1000 de ani, aşteptând să fie activată.

Înţelepţii care au atins nivelul 850 sau cele superioare acestuia au devenit extrem de influenţi,învăţăturile lor formând esenţa multorşcoli şi tradiţii spirituale importante.

Nivelul calibrat 850 denotă identificarea cu atribute, calităţi sau caracteristici ale Divinităţii, dar nu cu Divinitatea însăşi.

Pot surveni salturi neaşteptate foarte mari în orice moment, aşa că, toţi studenţii ar trebui să aibă avantajul de a deţine informaţia necesară pe care ar trebui să o folosească în anumite momente ale lucrării. Aplicarea consecventă a oricărui principiu spiritual poate genera pe neaşteptate un salt foarte important, chiar până la un nivel de neanticipat înainte. Noi nu suntem doar consecinţa trecutului, starea noastră actuală este datorată unor atracţii ale potenţialităţii, deoarece deopotrivă trecutul şi viitorul sunt iluzii.

Astăzi, în anul 2011, există pe planetă doar 158 persoane care calibrează cel puţin la nivelul 700.

Chiar şi un salt de numnai câteva puncte pe scala conştiinţei poate genera enorm de multă fericire şi armonie, deoarece este un salt logaritmic. Pe măsură ce progresăm, încrederea în sine ia locul fricii, confortul emoţional înlocuieşte tristeţea şi, astfel, uşurinţa şi calitatea vieţii noastre se îmbunătăţesc.

- o -

17

18