--

Încet, pe m@sur@ ceve}tile proaste au începuts@ domine, iar implicarea

statului a creascut, au început s@ apar@ tot maides manifest@rile care mizeaz@ pe un na]ionalismeconomic ca solu]ie miracol de schimbare. Bachiar s@ apar@ foarte des. În ultimile dou@s@pt@mâni, apelul pre}edintelui român a ajuns unact cuminte }i f@r@ prea mare miz@, în compara]iecu ce se întâmpl@ pe plan interna]ional. SUApreg@tesc un program sus]inut pentru achizi]iile deproduse americane, „Buy America” cu componen-te extrem de agresive.

S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Un loc pentru fiecarelucru, fiecare lucru lalocul s@u”

Radu Stanca

c my b

c my b

continuare ^n pagina 7

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

Inspirat@ de keynesism, „New–Deal”–ul,aceast@ politic@ de ie}ire din criz@ }i relansare

economic@, s-a bazat, în general, pe stimularea cererii, pe analizefundamentale la nivelul firmelor, dar }i la nivelurile macro }i mon-doeconomic }i a vizat trei direc]ii. Iat@: a) reorganizarea }irelansarea sectoarelor de activitate fundamental@. A fost vorba maiîntâi de b@nci, mai ales credite, pe urm@ de industrie, agricultur@,energie electric@ }i transporturi. Pentru toate aceste sectoare, aufost adoptate legi care au cerut }i reglat interven]ia statului, înscopul unui substan]ial redemaraj; b) o politic@ menit@ s@ permit@accederea Statelor Unite într-o pozi]ie favorabil@ pe pia]a mondial@.Ea s-a realizat, în condi]iile de timp de atunci, pe de o parte prindevalorizarea progresiv@ a dolarului în raport cu aurul, fire}te, înlimite rezonabile, ceea ce a stimulat exporturile }i a adus o maimare cantitate de dolari în Statele Unite, reechilibrându-se relativ }iraportul cerere – ofert@ de dolari pe pia]a mondial@. Pe de alt@parte, s-a promovat o politic@ de acorduri comerciale reciproce,benefic@ pentru firmele }i investitorii americani; c) s-a avut învedere un nou compromis social, ca o baz@ de armonizare a intere-selor principalelor for]e sociale.

Un “New-Deal” autohton? (II)- „nota de plat@”, la cine? -

PUNCTUL PE EUROPA

Dan SUCIU

La noi, ca }i pretutindeni – este dincolode orice dubiu – fotografiile, gravurile,

litografiile de epoc@, disparate sau reunite în albume, se afl@ înplin@ actualitate. În spe]@, dup@ o relativ@ uitare, ele au dobân-dit însemn@tatea care le revine de drept într-un timp intelectualdens, un timp în care cunoa}terea realit@]ilor române}ti, a}a cumau fost ele, este deosebit de important@. Dincolo de amintirile,nostalgiile, sentimentele estetice pe care asemenea doveziistorice, ce ilustreaz@ vremuri mai de mult sau mai de curândtrecute, le trezesc unui public avid de cunoa}tere }i cultur@,imaginile de epoc@ constituie instrumente uzuale, instrumenteindispensabile de lucru pentru cercet@tori.Era }i este, deci, de datoria acestora din urm@ de a marca ast-fel }i eviden]ia meritul unor asemenea apari]ii judicios întocmite.Din aceast@ perspectiv@ distingem apari]ia, cu mai mul]i ani ^nurm@, în 1987, a unui interesant album fotografic. Este vorbade lucrarea “Documente în alb – negru”.

nr. 201 anul 5 vineri, 13 februarie 2009 1 RON

Protec]ionism cu fa]@ uman@

Dan POPESCUDan POPESCUUniversul satului rom$nesc

– pe urmele unor fotografii –

Napoli, ora}ul uluitoarelor frumuse]i

continuare ^n pag. 3

Petronela Monica (Darida) BARNA student masterand

Globalizarea pie]elor financiare

pag. 5

Nicolae Iorga, (II)Noi acte rom$ne}ti la Sibiu pag. 6

pag. 2

prof.Cornelia B#RZ~

Travers$nd un timp economic }i politic zbuciumat (II)

-100 de ani de la na}terea pictorului Dumitru Dumbr@veanu-pag. 8

“Moartea voinicului dem$na tic@lo}ilor”

Marian Cozma

Criza economico – financiar@ mondial@

Washington D.C. - Casa Alb@

T$rguri Romexpo 2009

Mercur, zeul Comer]ului

continuare ^n pag. 4

Franklin D. Roosevelt

Când pre}edintele B@sescuf@cea, anul trecut, un apelpentru consumul produ -selor române}ti, nu f@ceadecât s@ induc@ timid unmodel românesc pentru oproblem@ global@ tot maiagresiv@: protec]ionismul.

PUBLICITATE VINERI 13 FEBRUARIE 20092

VINERI 13 FEBRUARIE 2009 3RURAL

urmare din pag.1 Un fotograf de la sfâr}itul veaculuitrecut – Alexandru Bellu” cu o fru-moas@ ]inut@ grafic@ }i care s-abucurat de îngrijirea lui PetreCostinescu, cel care }i semneaz@ înprefa]a albumului un substan]ialstudiu” Alexandru Bellu }i universulimaginilor sale”. Am mai scrisasupra acestui album }i relu@m maiales din unghiul – bun, r@u? - al„urbaniz@rii” satului nostru.Dar, cine a fost acest ”fotograf acestartist de pl@cere” de la sfâr}itul veac-ului trecut }i care sunt câteva dinsemnifica]iile mai importante alealbumului? Alexandru Bellu reprezint@un nume de referin]@ din istoria arteifotografice na]ionale. Dup@ Carol Popde Szathmari, cel care, printre altele,imortalizând ostilit@]ile dintrearmatele rus@ }i turc@ în R@zboiulCrimeii, confruntare armat@ ce adebutat în 1853 pe ]@rmurile Dun@rii,a realizat primul s@u reportaj der@zboi din lume, precum }i dup@Constantin Sturza Scheianu, cel carea executat, printr-un procedeu tehnicavansat pentru mijlocul veacului XIX– tehnologia calotipiilor -, mai multeportrete de o mare valoare artistic@,Alexandru Bellu marcheaz@ o etap@distinct@ în evolu]ia fotografieina]ionale. Timp de peste trei decenii(1875 – 1907), artistul iese cuaparatul în aer liber }i realizeaz@ –cu prec@dere în ce prive}te via]afetelor }i femeilor de la ]ar@ – imag-ini pitore}ti de o mare poezie, imag-ini ce relev@ o îmbinare m@iastr@între viziunea pictural@ }i ceafotografic@.În fotografiile lui Alexandru Belluapar tinere ]@r@nci în frumoase cos-tume na]ionale, carul cu boi,p@storul, mo}ul cântând din fluier,jocul, fata mânând o vac@ pe drum,

casa ]@r@neasc@, ]iganca Didina dinMimiu, }atra, c@pi]a de fân, stogulde coceni, femeia cu pruncul la sân,tân@ra fat@ de la poart@, tân@ra fat@cu doni]a, cu furca de tors, cu furcapaie }.a. Sunt compozi]ii }i scene pe„viu”, în mi}care, f@r@ s@ disociezeomul de mediul s@u, }i unde figurauman@ se impune în prim plan, deparc@ ar fi fost luat@ cu un modernteleobiectiv. Asemenea imagini aufost mult apreciate de c@tre NicolaeGrigorescu, str@lucitul maestru cucare Bellu legase o strâns@ prietenie(modest, el spunea: Grigorescu „aretalentul }i eu nu am culoarea”), dec@tre Nicolae Iorga, Elena V@c@rescu}.a.; fotografii semnate de AlexandruBellu au figurat la loc de cinste cuocazia unor expozi]ii, în albume }iopere despre România, realizate pân@spre 1940, în ]ar@ }i str@in@tate,artistul fotograf fiind onorat cu pre-mii }i distinc]ii de vaz@.Patriot }i cu în]elegere fa]@ denevoile ]@rii, A. Bellu }i-a l@satîntreaga avere (a murit în 1921)Academiei Române, în fostele salepropriet@]i }i cu exponatele care i-auapar]inut – mai ales pictur@româneasc@, covoare, ]apiserii, portna]ional }.a. – fiind organizate muzeede remarcabil interes. Bellu a maifost un artist care a privit satulromânesc, universul acestuia, doarîntr-o anumit@ lumin@, dintr-un sin-gur unghi, uneori idealizând realitateapân@ spre pragul neverosimilului. S-ar putea spune chiar c@ mitul popo-ranist al ]@ranului voios, tr@ind înprea frumoasa natur@, în cântec deciocârlii }i privighetori, lipsit de griji}i nevoi, este destul de prezent înlumea imaginilor lui A. Bellu. „S-arputea spune” doar, pentru c@ artis-tul, prin felul }i lumina în care }i-arealizat fotografiile, nu a falsificat }inu a pl@smuit realit@]ile, ci s-a

str@duit, în mod declarat, s@ redeaexclusiv cur@]enia sufleteasc@, senin-ul }i bucuria de a tr@i ale ]@ranuluiromân înfr@]it de-a pururi cu natura,tr@s@turi suflete}ti pe care, în împre-juri oricât de grele, nimeni }i nicio-dat@ nu a reu}it s@ i le }tearg@.Dar, chiar în asemenea fotografii,exist@ detalii ce nu pot s@ scape unuiochi cât de cât atent – care indic@laturi semnificative ale statutului infe-rior, marginalizat al ]@r@nimii noastrela cump@na de veacuri XIX/XX,starea de s@r@cie, mizeria caracteris-tic@ ]@ranului român într-una din celemai dure perioade din existen]a sasocial@. Iat@, de}i îmbr@ca]i în cos-tume na]ionale, ]@r@ncile }i ]@raniisunt, cu to]ii, descul]i. Cât de îngri-jite }i înzorzonate vestimentar suntîns@ portretele domni}orilor,domni}oarelor }i doamnelor dinlumea mare! Un prim am@nunt, deci,care gr@ie}te semnificativ desprevia]a ]@r@nimii, despre mai multe dincontrastele sociale care o ilustrau.Nici una din fotografiile albumului,lucrare care prezint@, în esen]@,întreaga lume rural@ a lui Bellu, nured@ imagini de munc@, de pe ogor,locul în care ]@ranul î}i petrece ceamai mare parte a timpului s@u, }inici pe ]@ranul, ]@ranca care se odi-hnesc, pentru a-}i trage sufletul dup@munca depus@ aici. Or, munca bene -fic@ celui ce o desf@}oar@, datoriaîmplinit@, ofer@ satisfac]ii, ele aupitoresc, bucuria irumpe, esteimposibil ca artistul s@ nu le fi

„v@zut” dac@ acestea existau. S@ nufi g@sit oare A. Bellu utile }i aseme-nea fotografii? Sau, pornind de laviziunea ce l-a condus în înf@]i}area]@ranului }i satului nostru – depitoresc, voio}ie, senin@tate – s@ nufi putut în nici un fel sesiza pechipurile aspre, încrâncenate, alecelor cu i]ari }i ie – lipsi]i dep@mânt, trudind din greu, în mareparte, pentru risipa în huzur ast@pânului – zâmbetul, c@ldura, ge -nerozitatea pe care le a}tepta pentrua declan}a butonul aparatului defotografiat? Noi înclin@m pentru ceade-a doua ipotez@. Un alt aspect,acum. Boii pe care Bellu i-afotografiat, boii ]@r@ne}ti, sunt coste-livi, slabi. Stare fireasc@, în condi]iileîn care inventarul ]@ranilor era lipsitde p@}uni, de p@mânturi pentru fura-je, ce ]ineau de mo}ii; ca urmare alipsurilor }i nevoilor de acest fel,aproape fiecare iarn@ aducea dup@sine stingerea de foame, desl@biciune, de boli, a multor animaleale ]@ranilor, ceea ce le accentuaacestora }i mai mult suferin]a }idependen]a fa]@ de boierul cu ham-barele pline.Un ultim detaliu. Dup@ 1907, A. Belluînceteaz@ s@ mai fac@ fotografii„rurale”. În studiul lui PetreCostinescu, avându-se mai ales învedere prietenia, afinit@]ile profesio -nale ale lui A. Bellu cu NicolaeGrigorescu, acest fapt este pus peseama dispari]iei din via]@ a pictoru-lui, eveniment ce l-a afectat consi -

derabil pe artistul – fotograf }i l-aînstr@inat, în bun@ m@sur@, de pre-ocup@rile sale de pân@ atunci. Nucontest@m. Opt@m îns@ }i pentru oalt@ variant@: mai putea oare A.Bellu, om a c@rui cinste }i noble]esufleteasc@ erau recunoscute, s@prezinte în lumini viu colorate satulromânesc însângerat? Mai putea,oare, Bellu s@ înf@]i}eze pitoresculrural atunci când devenise dejacunoscut opiniei publice sacrificiulmiilor }i miilor de ]@rani carepl@tiser@ cu via]a aspira]ia fireasc@ dea duce un trai cât de cât omenescîn urma trudei lor, atunci când - }iopinia public@ }tia aceasta – alte mii}i mii de ]@rani fuseser@ schingiui]i,b@tu]i, purta]i în lan]uri }i judec@]ip@rtinitoare, umili]i pentru c@ nu maiputuser@ îndura suferin]eleneomene}ti? Atunci când lumearomâneasc@ citise atât de pateticul }idemascatorul editorial „Dumnezeus@-i ierte”, al lui Nicolae Iorga, cândintelectuali de marc@ ai ]@rii se ridi-cau ferm în ap@rarea ]@r@nimii, cate-goria social@ ce încorpora esen]aspiritualit@]ii române}ti dintotdeauna,dar, vai, atât de oropsit@ denedrept@]i, abuzuri, neglijat@, uitat@de un sistem legislativ nestimulativ}i anacronic? Cu siguran]@ c@ nu -}i noi }i, în acest sens, d@m expli-ca]ia faptului c@ Bellu a încetat, dup@1907, s@ se ocupe în fotografie delumea satului nostru.... Lumea satului românesc laînceput de secol XX. O lume zbuciu -

Universul satului rom$nesc- pe urmele unor fotografii -

Dan POPESCU

CRIZ~ VINERI 13 FEBRUARIE 20094

c my bc my b

c my bc my b

urmare din pagina 1„Administra]ia mea – va spune foartemândru Roosevelt, în campania saelectoral@ din 1936, pentru al doileamandat – este cea care a salvat sis-temul profitului privat }i al libert@]ii deac]iune a agen]ilor economici”. Inter -venind institu]iile. Consonan]ele sale cumodelul keynesian sunt evidente }i dinaceast@ perspectiv@.

Dar, s@ detaliem câteva elementeale acestui ultim punct, considerat deanali}ti }i cel mai important din progra-mul New–Deal-ului. A fost interzis@munca copiilor, atr@g@toare pân@ atun-ci pentru firmele dornice de câ}tigurifacile. S@pt@mâna de lucru a fost re -dus@ }i fixat@ la patruzeci de ore înbirouri }i la treizeci }i cinci de ore înindustrie. Deja se creau, pe aceast@cale, locuri de munc@ în num@r delocneglijabil. Pe urm@, s-a avut în vedereun salariu minim de 12 – 15 dolari pes@pt@mân@, obligatoriu de peste 14dolari în industrie. În sfâr}it, pentrumuncitori a fost garantat dreptul de ase organiza liber în sindicate }i de a-}ialege liber reprezentan]ii, conduc@torii,ceea ce a dezvoltat considerabil mi} -carea sindical@. Potrivit unor statistici,num@rul americanilor sindicaliza]i asporit astfel, de la 3 milioane în 1933,la 4,7 milioane în 1936, la 8,2 milioaneîn 1939 }i la 13,5 mi8lioane în 1943.Rezisten]a patronilor fa]@ de asemeneam@suri a fost rapid spulberat@. Înraport cu astfel de orient@ri, declara]iilelui Roosevelt p@reau credibile: „A venittimpul pentru a lua noi m@suri, menites@ permit@ un recul frontierelor progre-sului social. O treime din popula]ianoastr@, a c@rei zdrobitoare majoritateeste ocupat@ în agricultur@ }i industrie,este r@u hr@nit@, r@u îmbr@cat@, locu -ie}te în condi]ii execrabile... O demo -cra]ie care tr@ie}te din îns@}i activitateaei }i se respect@, nu poate invoca nicio justificare fa]@ de exploatarea copiilor,nu poate invoca nici o ra]iune econo -mic@ pentru escrocheriile care se petrecîn ce prive}te salariile muncitorilor }icre}terea num@rului de ore de munc@”.{i erau declara]ii credibile. Sunt lansateimportante programe de dezvoltare,sunt create „burse ale muncii” înfavoarea dezafect@rii }omerilor, se

desf@}oar@ un program de construc]iea unor locuin]e ieftine. Din 1936 – din1936! – încep s@ func]ioneze ajutorulde }omaj (cu titlul de asigurare de}omaj) }i sistemul de pensii...

... Ce a reu}it New–Deal–ul? Întâice nu a reu}it. Anali}tii relev@ c@aceast@ politic@ nu a reu}it s@ relansezemecanismul acumul@rii capitaliste –capabil el însu}i s@ relanseze economia.O va face îns@ r@zboiul, un r@zboi încare Statele Unite vor fi antrenatematerial înc@ din faza preg@tirilor }ipreliminarilor }i oficial dup@ PearlHarbor. {i ce a reu}it totu}i New –Deal-ul? Cel pu]in 3 elemente esen]iale:a) concesii sociale f@cute de patronimuncitorilor, ceea ce a permis – cutoate consecin]ele benefice ce audecurs astfel – integrarea muncitorimiiamericane în sistemul oportun de con-suma]ie; b) o îmbun@t@]ire sensibil@ a climatuluiafacerilor, cre}terea siguran]ei pentruîntreprinz@tori, cur@]irea – prin inter-ven]ia benefic@ a statului }i politiciiamericane – de numeroase asperit@]i adrumului expansiunii capitalului ameri-can, firmelor, a drumului cre}terii influ-en]ei economice a Statelor Unite înlume. În fapt, prindea tot mai multvia]@ un principiu – ce va deveni apoiesen]ial – al politicii economice a State -lor Unite }i anume: „O reducere aames tecului guvernamental în afaceri,dar o amplificare pe agenda pre-ocup@rilor guvernamentale a ponderiirezolv@rii problemelor care asigurauprosperitatea afacerilor”. „Afacerile întâi!”vor reprezenta acum – tot anali}tii oafirm@ – o nou@ }i modern@ expresiea unui salutar na]ionalism yankeu; c) o îmbun@t@]ire vizibil@ a vie]ii printr-un recul sensibil al }omajului, cre}tereasalariilor reale (din nou Keynes), con-tracte colective de munc@ etc. Eramult? Era pu]in? Era foarte mult, pen-tru momentul respectiv, pentru StateleUnite }i cet@]enii acestei ]@ri.

Cert este un lucru. Doctrina luiKeynes (ca }i prelungirile sale de tipulNew – Deal-ului, etc.) nu a putut - }inu poate – reprezenta un „panaceu uni-versal” al disfunc]ionalit@]ilor econom-ice, ci o contribu]ie – este drept, foarteimportant@ – pentru prevenirea sau în -l@turarea lor în anumite condi]ii. Dealt -fel, se v@desc semne de întrebare c@ro -ra maestrul nu a putut s@ le r@spund@.Bun@oar@, dac@ o anume “sporire” abog@]iei se afl@ la baza accentu@riidecalajului între „poten]ialitatea” }i„realitatea” folosirii aparatului de pro-duc]ie }i a for]ei de munc@, oare pen-tru a opri accentuarea decalajuluimen]ionat este nevoie de fenomenulnegativ al stop@rii cre}terii economice,al stop@rii cre}terii bog@ ]iei? Pe urm@,infla]ia va favoriza cre} terea economic@numai pe termen scurt, îns@ pe termenlung ea va genera îns@}i diminuarea }i

oprirea acestei cre}teri, respectiv atât dediscutatul, ana lizatul }i disputatul proceseconomic, în deceniile 8 }i 9 ale sec-olului XX, de „stagfla]ie” }i pe urm@ de„slumpfla]ie”. ... Evident, Keynes a indicat o anumedirec]ie de perfec]ionare a mecanismu-lui }i aparatului economic, macroeco-nomic, dar, fire}te c@ pot exista - }iexist@ - }i alte asemenea direc]ii. Cuatât mai mult cu cât viziunea analitic@a lui Keynes este static@, dar în reali-tate primeaz@ viziunea dinamic@. Sis -temele actuale informatice, tehnotron-ice, etc. }i consecin]ele pe care leprovoac@ o demonstreaz@ cu prisosin]@.Mai trebuie ]inut seama }i de faptul -cel mai însemnat, de altfel, - c@oamenii se împac@, tot mai pu]in cuideea de a fi doar simple schi]e, piesemici, în angrenajul sporirii avu]iei. Eidoresc ca dezvoltarea, care, totu}i, cugreu poate avea loc în afara ocup@riifor]ei de munc@, s@ le fie subordonat@lor }i nu ei s@ fie subordona]idezvolt@rii. Aceas ta dincolo de oricecurente politice, comu nitare sau inte-gratoare, orient@ri }i mi}c@ri sindicale,etc. Iat@, credem, tocmai, unul dintrecele mai importante semne de dificul-tate în a accede la o nou@ paradigm@în }tiin]ele economice.

... Acum, a}a cum noi am spus-o înc@ din var@, chiar }i mai devreme,în România lucrurile sunt foarteserioase. Se aud, în sfâr}it, voci }i lanoi, opinii, declara]ii autorizate - dinp@cate, în raport cu presupusa igno-ran]@, care a dominat mai multe luni,}i din fericire, în raport cu imperativulunei bune diagnostic@ri a situa]iei, sprea întreprinde m@surile trebuincioase –cu privire la marea amploare a crizei.Cu privire la con]inutul ei maladiv în

raport cu dinamismul cre}terii, cu pro-duc]iile, cu activit@]ile, cu locurile demunc@, cu posibilele exploziiinfla]ioniste etc. Oare ce-om fi f@cut întoamn@? Oricum, o criz@ economico –financiar@ mondial@, cu o mare capac-itate de contaminare – mai ales, încondi]iile amplelor conexiuni economiceale prezentului – pentru, practic, toateeconomiile lumii. Sigur c@ este bine c@se sesizeaz@ fenomenul, dar unde aufost oare at$ta vreme deciden]ii,anali}tii? Ei au v@zut o alt@ partid@ eco-nomic@, au interpretat o partitur@ eco-nomic@ care nu prea avea nimic încomun cu realitatea...

... Ce se întâmpl@, de fapt? S-aupr@bu}it, se pr@bu}esc iluziile: iluziaautoregl@rii pie]ei în orice condi]ii –autoreglare pe care unii o consider@înc@ sacro–sanct@ -, cea potrivit c@reiarolul statului ar trebui s@ fie tot mailimitat, l@sându-se economia într-ostare de „perfect@” dereglementare. S-apr@bu}it }i iluzia potrivit c@reia America,cea mai mare putere economic@ alumii, „este modelul perfect”, s-apr@bu}it iluzia a ceea ce numim „capi-talism virtual” („nu producem nimic, nuconstruim nimic, noi facem bani”),iluzia potrivit c@reia pia]a liber@ creeaz@,de la sine, oameni liberi, f@c$ndu-seabstrac]ie de marile drame generate }idezvoltate de }omaj (încep s@ fie totmai pline spitalele de psihiatrie deproaspe]i }omeri cu probleme psihicedeloc facil de rezolvat), etc. În scopulde a diagnostica }i de a g@si solu]ii, aintervenit sensibil }i biserica catolic@.Dac@ Papa Ioan Paul al II-lea spunea„Deficitele acestui sistem economic(referindu-se la <<capitalismul dur>>)care supune pe om robiei lucrurilor, senumesc excludere, exploatare, înstr@i -nare”, iat@ c@ în Mesajul s@u de Cr@ -ciun 2008, Papa Benedict al XVI-lea,afirma, la rândul s@u: „O economie alc@rei scop nu este omul, care nu puneîn centrul ei demnitatea omului, dis-truge, în ultim@ instan]@, fundamenteleconvie]uirii umane”. A}adar, este nevoie}i de corec]ii, dar }i de o nou@ para-digm@.

... Pân@ atunci, îns@, urgen]eleprezentului impun imperativ solu]ii,r@spunsuri imediate la întreb@ri de tipul„cum ie}im din criz@?”; „cum vomputea domina, comprima c$t de c$tefectele ei?”; „ce vom face maideparte?” etc. Sub toate acesteaspecte, se v@desc la noi unele sufi-cien]e de felul „s@ fac câinele s@ latremai pu]in, ca s@ nu m@ mu}te.” – sufi-cien]e v@dite mai ales în a}ezarea, înbun@ parte, a notei de plat@, pe umeriibugetarilor. Ei, aparatul lor pletoric suntcei mai vinova]i. Oare? Nu ^ncuraj@mexager@rile, dar nu este chiar a}a...

Avem îndoieli }i în ce prive}te injec]iilede capital public pentru acele firme pri-vate care }i-au gestionat total necore-spunz@tor evolu]ia, ob]inând profituriimense, avantajoase doar pentru propri-ul buzunar }i f@r@ nici o relevan]@social@. Acum sunt în pragul falimentu-lui }i a}teapt@ salvarea de la banulpublic. Este, oare, corect? Sigur c@nu... Iat@, Statele Unite ale Americii,puternice, au fost f@cute de marii ca -pitali}ti ai produc]iei }i nu ai specu-la]iei, de acei oameni, “titanii capitalis-mului american, care au îzbândit înconfruntarea lor cu pia]a mondial@, }inu în afaceri oneroase cu statul, trans-fuzând doar averea de la „public” la„privat”,etc. Nu folose}te oare acestfapt - al “dereglement@rilor” ^n exces -}i diminu@rii controlului economic,diminuare atât de stimulativ@ pentruafacerile oneroase? Dar, s@ revenim.Sunt astfel de suficien]e ^n profun zime.Deopotriv@, îns@, guvernul a conceput}i începe s@ pun@ în aplicare un pachetde m@suri care încearc@ s@ conserveexisten]a firmelor mici }i mijlocii }i nunumai, s@ le stimuleze activitatea,comenzile, s@ stimuleze crearea delocuri de munc@. Sunt }i m@suri careîncearc@ s@ stimuleze exporturile,investi]iile, s@ protejeze, cât se poate, înacest marasm mondial, elementul auto-hton }i, dece nu, }i pe cel comunitarcu reverbera]ii pozitive pentru economiaromâneasc@. Dar recomand@rile, foartetârzii dup@ p@rerea noastr@, de felul„folosi]i produsele române}ti”, venite, ̂nparte, de la cei ce nu au avut nici otreab@ ani }i ani cu interesele specificeale economiei na]ionale? Nu are rost s@coment@m. Protec]ioniste? Dar cine nueste protec]ionist în condi]ii de criz@.Limitarea marilor câ}tiguri, fire}te, darnu doar în sectorul bugetar. Oare ceefecte pozitive pentru economiaromâneasc@ a avut constituirea, dis-cutabil@ legalmente, a unor mari averi,în condi]iile în care ]ara a s@r@cit? Deci,altminteri decât în SUA, Regatul Unit,Fran]a, Germania etc.? Nici unul. Pl@timun pre] greu, acum, }i pentru^nstr@inarea resurselor, privatizarea prindistruc]ie, “pierderea b@ncilor”, etc.Numai pe c@i care s@ stimulezecre}terea productivit@]ii, a activit@]ilor, aproduc]iei, corelate cu politica monetar@în]eleapt@ a B@ncii Na]ionale, printr-ofilozofie, }i în consecin]@, o politic@bugetar@ bine echilibrate, printr-o pro-tec]ie social@ manifest@, cei mai slabi,în spe]@ salaria]ii de un tip sau altul,nu vor achita doar ei „nota de plat@” aunei crize econo mico – financiar@ carese v@de}te cât se poate deamenin]@toare. {i, pentru noi, se parec@ este înc@ la început... S@ fim totu}i,optimi}ti...

Un “New-Deal” autohton?- „nota de plat@”, la cine? -

Dan POPESCU

Bucure}ti, Sediul Guvernului Rom$niei

Criza economico – financiar@ mondial@

VINERI 13 FEBRUARIE 2009 5

c my bc my b

c my b

GLOBALIZARE CRIZ~

c my b

Tema :Raportul reglement@ri }i deregle-ment@ri pe pia]a na]ional@ }i glo -bal@. Desf@}ur@ri, limite, restric]ii

În ultimele decenii, pe plan financiaram asistat la o proliferare a noilorinstrumente financiare. Amploareainova]iei }i a transform@rilor structuraleîn sistemul financiar al ]@rilor dezvoltateau fost f@r@ precedent: au ap@rut noiinstrumente financiare, s-au creat noipie]e de negociere }i au ap@rut noireglement@ri, succesiunea rapid@ aschimb@rilor determinând trecerea de lareglementare în plan financiar la dere-glementare }i apoi la re-reglementare.

Prin reglementare, într-oaccep]iune larg@, în]elegem suprave -gherea }i controlul exercitat de guvernasupra activit@]ilor societ@]ilor private,având drept obiective: eficien]a, corec-titudinea }i siguran]a. Într-o acceptiunerestrâns@, termenul se refer@ la situa]iade pe pia]a de capital. Statul poate s@-}i exercite direct puterile regulatoareprin propriile institu]ii specializate, sauaceste puteri pot fi delegate unor insti-tu]ii financiare, care devin astfel orga -nisme cu autoreglementare.

Îns@, reglement@rile pot ac]iona cabariere de intrare pe pia]a de capital }irestrânge concuren]a }i astfel aparedereglementarea al c@rei scop principalpe pia]a de capital a fost încurajareadezvolt@rii concuren]ei în domeniu }iîntre intermediari în beneficiul investito-rilor.

Dereglementarea semnific@ eli -minarea controalelor impuse de guvernopera]iunilor pe pia]a. Termenul dedereglementare financiar@ este utilizat }ipentru a desemna renun]area de c@treautorit@]ile monetare la metodele dereglare direct@ a masei monetare }i decontrol al schimburilor în favoareametodelor indirecte. Dereglementareaeste o tendin]@ vizibil@ de mai mul]i aniîn politica economic@ }i financiar@ a]@rilor dezvoltate. Ea a fost determinat@de interna]ionalizarea pie]elor }i a ge -nerat cre}terea concuren]ei în sistemulfinanciar }i o mai mare fluiditate pepie]ele de capital.Dereglementarea a atins ansamblul do -me niului finan]elor }i atenueaz@ dife -ren]ele tradi]ionale între pie]ele pe ter-men lung }i scurt, între pie]ele deac]iuni }i cele de obliga]iuni, între b@n -cile comerciale }i b@ncile de afaceri.

Conceptul de dereglementare nuare ca semnifica]ie, în fapt, renun]areaîn totalitate la reglement@ri. Pie]ele decapital r@mân în continuare reglemen-tate, ele fiind pie]e organizate, legisla]iareprezentând o premis@ necesar@ pen-tru asigurarea dezvolt@rii ulterioare apie]elor de capital.

Dereglementarea a încurajatinova]ia financiar@, îns@, uneori, regle-ment@rile excesive au fost punctul deplecare pentru apari]ia unor noi pro-duse financiare, iar „lupta” dintre inter-mediarii financiari }i autorit@]ile dereglementare a pie]ei financiare s-aîncheiat cu un proces de re-regle-mentare.

Inova]ia financiar@ reprezint@ pro-cesul de creare, dezvoltare a unor noiproduse financiare, noi metode de amobiliza sau de a plasa fonduri b@ne}ti,dezvoltarea }i evolu]ia unor noi organ-isme financiare. Inova]ia financiar@ semanifest@ nu doar în contextul pie]ei decapital, ci al întregii pie]ei financiare:conturile NOW sau derivatele de cred-it, finan]area unor achizi]ii, transferulelectronic de fonduri }i cardurile decredit, eurovalorile mobiliare, toate suntrezultatul inova]iei financiare.

În ultimii ani, gama valorilor

mobiliare disponibile pe pia]a financiar@a crescut foarte mult, complexitateaacestora punând, la un moment dat,problema autorit@]ilor de supravegherea pie]ei }i f@când mai dificil@ încadrarealor în produse ale pie]ei monetare sauale pie]ei de capital. Din punctul devedere al investitorilor, pia]a de capitala devenit mai atractiv@, întrucât a cres-cut num@rul instrumentelor disponibilepentru investi]ii sau al celor pretabile lautiliz@ri în gestiunea portofoliului pentruaco perirea riscului.

Problema unei autorit@]i unice desupraveghere }i reglementare pentruîntreaga pia]@ financiar@ cel pu]in pen-tru pia]a bancar@ }i pia]a de capital –este una de actualitate, ]inând cont detendin]a manifestat@ de implicaredirect@ a b@ncilor pe pia]a de capital,ridicarea barierelor dintre sectorul ban-car }i cel al valorilor mobiliare.Pia]a de capital este continuu dinamic@,mereu nou@, îns@ noile produse finan-ciare aduc cu ele }i noi riscuri }i noiprovoc@ri pentru autorit@]ile desupraveghere.

Libertatea economic@ }i spiritulantreprenorial care stau la bazainova]iilor }i progresului economic sebazeaz@ }i se hr@nesc din pie]ele libere.Dar, este gre}it s@ spunem c@ pie]elelibere sunt sinonime cu pie]ele nere-glementate, cu dispari]ia efectiv@ a sec-toarelor }i a politicilor publice care s@asigure o cantitate adecvat@ de bunuripublice }i care s@ previn@ sau s@ li -miteze externalit@]ile negative, costuriale afacerilor suportate de societate.Aceasta implic@ nevoia unui sectorpublic care s@ func]ioneze pe fondulunei aloc@ri libere a resurselor }i a uneiconcuren]e performante.

Criza financiar@ care a lovit acumchiar în inima industriei financiaremondiale este, f@r@ îndoial@, o respin-gere conving@toare a paradigmei care aglorificat dereglementarea total@. Tezaconform c@reia pie]ele func]io nez@ per-fect }i se autoregleaz@ s-a doveditfals@.Abrogarea în 1999 a legii Glass-Steagall care limita de]inerea de com-panii financiare care operau pe altesegmente de pia]@, precum decizia din2004 de a scuti opera]iunile de broke -raj ale b@ncilor de investi]ii de pe WallStreet, de limitele pân@ la care seputeau îndatora s-au dovedit a fi gre}eliistorice.

Inovarea financiar@ din ultimeledecenii a impulsionat intermediereafinanciar@ dar a mic}orat transparen]apie]elor financiare. Inova]iile financiarepot s@ m@reasc@ eficien]a unor tran-zac]ii, dar opacizarea pie]elor spore}teincertitudinea }i produce instabilitateaevalu@rii corecte a riscului unor tran-zac]ii, se pierde încrederea în pie]elefinanciare, în economie în ultim@instan]@.

Criza de acum are nu numaicauze de natur@ ciclic@, legate deevolu]ia ondulatorie a unei economii }ide erori de politic@ macroeconomic@, ciare în principal cauze structurale careau originea în opacizarea pie]elor finan-ciare pe fondul globaliz@rii tranzac]iilor,în deficitul de reglement@ri, multi-tudinea de conflicte de interese,deficitul de coordonare între auto rit@]ilede reglementare în condi]iile globaliz@riipie]elor.

Criza s-a apropiat cu pa}i înce]i,dar ea putea fi anticipat@ cu }apte aniînainte. Originile ei se g@sesc în sparg-erea balonului Internet la sfâr }itulanului 2000. Rezerva Federal@ ar@spuns prin sc@derea ratei fondurilorfederale de la 6,5& la 3,5&, în doarcâteva luni. Apoi, au venit atacurileteroriste din 11 septembrie 2001. Pen -tru a contracara c@derea economic@,Rezerva Federal@ a continuat s@ scad@ratele pân@ la 1&, în iulie 2003, ceamai sc@zut@ rat@ din ultima jum@tate de

secol, men]inut@ un an întreg.Moneda ieftin@ a dat na}tere unuiboom pe pia]a locuin]elor, o explozie înachizi]iile de companii cu bani împru-muta]i }i alte excese. Creditorii ipote-cari }i-au sc@zut standardele }i auinventat noi moduri în care s@ stim-uleze afacerile }i s@ guverneze comi-sioane. B@ncile de investi]ii de pe WallStreet au dezvoltat o varietate de noitehnici, pentru a transfera riscul decreditare c@tre al]i investitori, precumfondurile de pensii }i cele mutuale,care erau dornice de profit. B@ncile }i-au vândut ipotecile cu grad mare derisc, prezentându-le drept titluri numiteobliga]iuni de plat@ garantate (CDO).U}or }i rapid, se creau titluri sintetice,care mimau riscurile titlurilor reale.Titlurile riscante puteau fi multiplicatemult peste stocul real de pe pia]@,creându-se mai multe pasive de gradAAA, decât active.

Mania securiz@rii nu s-a limitat laipoteci, ci s-a r@spândit }i spre alteforme de credit. Cea mai ampl@ pia]@sintetic@ era constituit@ din swap, perisc de creditare (CDS). Acest misteriosinstrument financiar sintetic a fostinventat în Europa, la începutul anilor1990. CDS-urile timpurii erau acorduripersonalizate între dou@ b@nci. BancaA, vânz@torul de swap (achizitorulgaran]iei), era de acord s@ pl@teasc@ otax@ anual@ c@tre banca B, cum -p@r@torul de swap (vânz@torul garan -]iei), în schimbul unui portofoliu deîmprumuturi, f@r@ a avea nevoie depermisiunea debitorului. Banca B seoblig@ s@ acopere pierderile b@ncii A,derivate din acest portofoliu pe timpulschimbului.

Fondurile de hedging, specializatepe credite, ac]ionau efectiv ca ni}tecompanii de asigur@ri f@r@ licen]@,colectând beneficii din CDO-uri }i altetitluri pe care le asigurau.Aceast@ pia]@ a crescut exponen]ialpân@ a ajuns s@ pun@ în umbr@ toatecelelalte pie]e, în termeni nominali.Valoarea nominal@ estimat@ a con-tractelor CDS a fost de 42,6 bilioanede dolari, sum@ care reprezint@, canivel de referin]@, aproximativ sumaaverilor personale ale tuturor cet@]enilorStatelor Unite. Capitalizarea pie]eititlurilor de valoare din SUA este de18,5 bilioane de dolari, iar pia]aobliga]iunilor de trezorerie din SUA estedoar 4,5 bilioane de dolari.

Utilizarea extins@ a derivatelor aocultat riscurile asumate de investitorila cump@rarea de obliga]iuni cu ipotecicolaterale. Aceste inova]ii financiare nusunt bine în]elese de utilizatori }i nicinu au o pia]@ de tranzac]ionare efectiv@care s@ ilustreze riscurile.B@ncile majore au fost implicate în dis-tribu]ii de produse financiare extrem decomplexe, împachetate în condi]iiîndoielnice }i în vânz@ri de credite ceaveau în spate ipoteci cu grad ridicatde risc. M@rimea sectorului bancar „dinumbr@”, foarte pu]in sau mai delocreglementat, a crescut tot mai mult înultimele decenii, }i s-a soldat cudeclan}area celei mai grave crize finan-ciare, din 1930 încoace.

Aceast@ criz@ reprezint@ un e}ecal pie]elor prea pu]in sau deloc regle-mentate }i demonstreaz@ înc@ o dat@ c@pia]a financiar@ nu se poate reglemen-ta singur@. Pie]ele interna]ionaleaccentuea z@ deficitul de reglementareîntrucât nu exist@ organisme supra -na]ionale în domeniu.

Este necesar@ ameliorarea cadre -lor de supervizare }i reglementare pen-tru b@nci }i sectorul financiar ne bancar.Utilizarea instrumentelor financiare pre-cum CDO trebuie s@ fie reglementat@.

Uria}ele opera]iuni de salvare prinacoperirea pierderilor care sede}f@}oar@ acum în sectoarele financia-re vor introduce sau vor înt@ri elementeale capitalismului de stat în numeroase

]@ri industrializate, inclusiv în SUA.Impactul asupra bugetelor na]ionalepoate fi foarte sever, pentru mul]i anide acum înainte. Pentru a diminuasuferin]a provocat@ }i pentru a reducedependen]a de împrumuturi externe,ratele de economisire vor trebui s@creasc@ în toate economiile ale c@rorb@nci sunt sau vor fi recapitalizate.

Efectele actualei crize financiareau lovit lumea occidental@, într-unmoment în care se produce o mi}careimportant@ în economia mondial@, caredureaz@ de mai bine de un deceniu.Ridicarea Chinei, Indiei, Braziliei }i aunei Rusii capitaliste determin@ o lumemulti-polar@ tot mai accentuat@ cu pro-funde reverbera]ii economice }igeopolitice. Lupta pentru controlulresurselor neregenarabile, îndeosebipetrol }i gaze ilustreaz@ fenomenul. Cri -za financiar@ a scos în eviden]@sl@biciunile inerente ale politicilor caresunt mai degrab@ fundamentaliste decâtpragmatice.

Pie]ele financiare din România,întrucât sunt relativ primitive, pondereaintermedierii financiare în PIB (la noicirca 25& fa]@ de peste 80 – 90 & îneconomiile mature), gama de produsefinanciare folosite (derivatele nu exist@în fapt) ar trebui s@ fie mai pu]inexpuse la criza financiar@.

Îns@ cum ar putea fi solid sis-temul bancar românesc care nurespect@ o regul@ simpl@ – creditele sedau din depozite – când creditele acor-date dep@}esc cu 60 & depozitelestrânse }i care depind de bani externi,tocmai banul care, în vâltoarea crizeifinanciare, devine rar }i scump.

Criza financiar@ determin@ goanadup@ bani lichizi pentru pl@]ile urgente,opera]iuni curente sau datorii scadente.Când se alearg@ în disperare dupa banipe pie]e, nu mai conteaz@ avu]iilemobiliare sau imobiliare, care se depre-cieaz@ v@zând cu ochii, ci banii lichizi,adic@ numerarul sau banul imediatmobilizabil (conturi curente, depoziteetc).

Pentru ]@rile emergente, aceastaînseamn@ în@sprirea accesului lafinan]@ri externe atât fizic, cât }i dinpunct de vedere al costului {i cu câtnecesarul de finan]are extern@ este maimare pentru o ]ar@, cu atât impactulcrizei financiare este mai puternicresim]it. Economia real@ preia acestaspect, iar moneda na]ional@ scade,costul importurilor cre}te }i infla]iaintern@ urc@.

Nu ar trebui s@ cad@ b@nci, pen-tru ca România s@ resimt@ impactulcrizei financiare. Aceasta va veni indi-

rect în România, prin intermediul scum -pirii finan]@rii externe. Românii vorcon}tientiza, în anii ce vin, impactulnegativ al celor 5 ani de cre}tere eco-nomic@ realizat@ exclusiv pe seamacre}terii consumului din import care adus la actuala dezarticulare a econo miei,la consum f@r@ produc]ie, la importurif@r@ exporturi. Nota de plat@ a acestordezechilibre exist@ oricum.

Este vorba nu de o facturare acrizei altora, ci de plata unor vulnera-bilit@]i proprii. Criza financiar@ nu facealtceva decât gr@be}te nota de plat@,care ar fi venit oricum.

România trebuie s@-}i axeze ma -rile cheltuieli bugetare pe investi]ii,(infrastructur@) crearea de noi locuri demunc@, inclusiv prin unele facilit@]i fis-cale inteligent calibrate, de asemeneaaccesarea fondurilor din UE ce pot fifolosite pentru infrastructura }i mo -dernizarea economiei.

Cea mai important@ lec]ie carepoate fi înv@]at@ din criza actual@ esteaceea c@ autoritatea monetar@ ar trebuisa fie preocupat@ nu doar de controlulfluxului de moned@, ci }i de acordareade credite.

Se configureaz@ în viitor apari]iaunui nou val al globaliz@rii, al unei alter-globaliz@ri iar în privin]a pie]elor finan-ciare se vor contura noi fluxuri }i noicircuite financiare în condi]iile pr@bu}iriicitadelelor celor vechi, va avea loc con-figurarea unui nou sistem monetar-financiar interna]ional cu noi institu]ii }iactori, un sistem ce va avea la baz@ oalt@ filozofie despre o nou@ ordine glob-al@ care, inevitabil, va fi multipolar@.Chiar dac@, pentru toate acestea, ar tre-bui s@ mai treac@ mul]i ani, timp încare statele vor trebui s@ introduc@reglement@ri care s@ îndiguiasc@ fluxu-rile de capital, s@ reduc@ specula]ia }is@ protejeze propriile economii.

Bibliografie:

Euroeconomia XXI – Nr. 152 /01.02.2008, 153 / 08.02.2008 , 154 /15.02.2008 – Dan Popescu : Cata clis -me economice care zguduie lumea.Criza mondial@ din 1929 – 1933. Acum,o noua ipostaz@?Euroeconomia XXI – 3.10.2008 – LiviaIlie - Încotro, finan]ele mondiale?Euroeconomia XXI – 10.10.2008 –Lucian Bela}cu – Criza financiar@ }iinterven]ia statului în economieJoseph Stiglitz – Mecanismele globa -liz@rii, Editura Polirom 2008George Soros – Noua paradigm@ apie]elor financiare. Criza cre dite lor din2008 }i implica]iile ei, Editura LiteraInterna]ional, 2008.

Globalizarea pie]elor financiarePetronela Monica (Darida)BARNAstudent masterand U.L.B.S-{tiin]e economice

Rezerva Federal@ - sucursala din Boston

BIJUTERII BIBLIOGRAFICE VINERI 13 FEBRUARIE 20096

Nicolae Iorga Noi acte rom$ne}ti la Sibiu (II)

“{coala de var@” de la V@lenii de Munte, patronat@ de Nicolae Iorga

(urmare din num@rul trecut)

POLITICI DE CRIZ~VINERI 13 FEBRUARIE 2009 7

urmare din pag. 1Planul american de sus]inere econo-mic@ ia în calcul ca în toate proiecte-le de infrastructur@ f@cute pe banipublici s@ se fac@ achizi]ii de fier }ibeton doar din produc]ia proprie.Propunerea este în aceste zile în dez-batere în Congres. {i la noi a ap@rutaceast@ propunere de a utiliza fier }iciment din produc]ia local@ în infras-tructur@, pentru a nu risca }omajultehnic pentru combinatele siderurgice,dar a r@mas o simpl@ propunere. ÎnMarea Britanie, o ]ar@ care a prinsbeneficiile globaliz@rii, zilele trecute,unii dintre „pu]inii” muncitori britaniciau demonstrat împotriva muncitorilorstr@ini. În Fran]a, m@surile pro-tec]ioniste au fost mult mai ferme cuajutoare de stat sub forma unorîmprumuturi c@tre industria auto local@,dar împrumuturi cu condi]ii foartedure. Banii da]i lui Renault }i Peugeotse vor întoarce f@r@ dobând@ peste ani,dar companiile respective nu vor aveavoie s@ concedieze muncitori sau s@-}irealoce produc]ia. Constrângerea esteaproape mai tare decât ajutorul primitde GM }i Crysler în SUA }i d@ pestecap, printr-o singur@ m@sur@ toatelibert@]ile europene, de la libera circu-la]ie a muncii, la libera circula]ie acapitalului. Cele câteva m@suri legatede taxa de prim@ înmatriculare puse înpractic@ la noi sunt cu mult inferioareîn termeni protec]ioni}ti constrângerilorfranceze. Apelul la achizi]ia produselorlocale este la mod@ }i în Spania, întimp ce ]ara se preg@te}te s@ treac@prin cel mai greu an cu deficite uria}e}i }omaj care risc@ s@ bat@ recorduri.La fel de controversate ca toate aces-te m@suri sunt }i cele care vizeaz@politicile bancare. B@ncile par a seretrage spre teritoriile lor de origine,neglijând zonele unde alt@ dat@ f@ceau

profituri record, ast@zi considerateloca]ii mai riscante. Marea Britaniepare prima ]ar@ care are motive s@ seplâng@. 40& din investi]iile bancareerau f@cute de b@nci str@ine care acumpur }i simplu au dat bir cu fugi]ii.Presiunile guvernelor fa]@ de b@ncilelocale s-au intensificat în consecin]@pentru a continua creditarea în econo-miile lor. Leg@turi alt@ dat@ ignorate audevenit active acum între stat }i siste-mul bancar. Acesta este contextul încare evolu]iile din cel pu]in dou@ ]@rilegate de sistemul bancar au ajuns s@ne intereseze foarte mult. GuvernatorulB@ncii centrale a Greciei a avertizatb@ncile grece}ti s@ nu utilizeze în sub-sidiarele lor din Balcani fonduri dinpachetul de sprijin financiar 28 demiliarde de euro, o capitalizare bineve-

nit@ dar blocat@ la grani]@. Austria nua procedat în acela}i mod, chiar dac@au fost fonduri guvernamentale puse ladispozi]ia unor b@nci. Dar cum Austria,Italia, Grecia }i Fran]a domin@ autori-tar pia]a est european@, exist@ îngri-jor@ri serioase legate de lipsa de dis-ponibilitate a b@ncilor str@ine de a-}iachita obliga]iile cel pu]in morale caredecurg dintr-un contract de privatizare.În fond, }i acest lucru l-au remarcatpe tonalit@]i diferite, atât pre}edinteleB@sescu cât }i Pre}edintele senatuluiMircea Geoan@, b@ncile din Româniaau obliga]ia de a nu-}i retrage liniile definan]are acum când exist@ îngrijorare}i aceast@ obliga]ie decurge moral dincontractul de privatizare. Statul românnu putea sus]ine o finan]are pentrueconomie }i de aceea acest rol a fost

predat, contra cost, împreun@ cu pro-fitul adiacent, b@ncilor str@ine.Pre}edintele Senatului vrea în acestezile s@ aib@ o discu]ie „b@rb@teasc@” cuministru de externe austriac care faceun turneu în Europa de Est, daraceea}i chestiune stârne}te îngrijorare}i în alte ]@ri din regiune. Dincolo deretorica cam pompoas@ a lui MirceaGeoan@ }i de apelul la moralitate alpre}edintelui B@sescu, ministrul definan]e maghiar, Gordon Bajnai, a pusexact diagnosticul corect al acesteistr@i. Exist@ risc foarte ridicat ca oserie de ]@ri „s@ fie tentate s@ abando-neze politicile orientate spre pia]aliber@”. Explica]ia oferit@ de to]i facto-rii politici care intervin acum masiv îneconomie este una simpl@: exist@ ocerere imens@ de interven]ie pe termen

scurt }i politicul nu face decât s@ seconformeze acestor cereri. Interven]iilevor fi punctuale }i de scurt@ durat@.Nu e prima dat@ când memoria joac@feste. Protec]ionismul are o istorielung@ }i dureroas@. Odat@ deschisacest canal interven]ionist, se va închi-de greu }i cu mari eforturi. Încondi]iile în care Occidentul }i SUAcred c@ pot face chirurgie inter-ven]ionist@ }i protec]ionism cu fa]@uman@, ]@rile din est, au ajuns ultime-le ap@r@toare ale pie]ei libere, pentruc@ nu prea mai au industie de ap@rat}i b@nci de finan]at. Înainte de a deci-de noi m@suri protec]ioniste, lideriipolitici ar trebui s@-}i reaminteasc@ devirtu]iile ]@cute, pie]ei libere.

Protec]ionism cu fa]@ uman@Dan SUCIU

Washington - Casa Alb@

Bucure}ti, Banca Na]ional@ a Rom$niei

SECVEN[E DE VIA[~ VINERI 13 FEBRUARIE 20098

c my bc my b

c my bc my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul de redac]ieRedactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCUEMIL DAVIDDAVIDILEANA ILIEILIE

editorGRUPUL DE PRES~ CONTI-NENTCAMERA DE COMER[, INDUSTRIE {I AGRICULTUR~A JUDE[ULUI SIBIUNOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707 Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,e-mail rondul@rdslink.ro

Vedere din Budapesta

Pe lâng@ talentul de pictor, pecare l-a demonstrat prin lucr@rile rea -lizate în acea perioad@, artistul facedovada unei adev@rate voca]ii didactice.O bun@ parte dintre elevii s@i, datorit@preg@tirii pe care au realizat-o subdirecta sa îndrumare, au îmbr@]isatcariera artistic@, urmând institu]ii deînv@]@mânt artistic superior. Amintescaici, doar câteva nume dintre ace}tia,care s-au impus în via]a artistic@ aSibiului, dar }i pe plan na]ional }i inter-na]ional }i care se mândresc c@ au fostdiscipolii s@i: regretatul, prea devremetrecut în nefiin]@, George Vr@nean]u,Sieglinde Botesch, Karin Sontag-Bertalan, Rodica Blaga, Ileana Selbing,Mihai Crasovschi, Dan Cioca }i al]ii.

Din 1952 s-a integrat în via]aartistic@ a Sibiului, participând laexpozi]iile organizate de Cenaclul sibianal Uniunii Arti}tilor Plastici dinRomânia, înfiin]at în 1951 }i care ulte-rior a devenit filial@ a susnumitei uniu-ni. Sediul Filialei era impun@toareacl@dire de pe strada B@ii nr.10. Atunci,în sânul filialei domnea o atmosfer@relaxant@, de prietenie, de stim@ }irespect între diferitele genera]ii dearti}ti de orient@ri estetice }i artisticediferite. Era o adev@rat@ oaz@ de lini}te}i de bucurie colegial@, în cel mai largsens al cuvântului.

Între arti}tii români, germani }imaghiari s-au stabilit rela]ii de cama-raderie de breasl@ cum nu au existatpân@ atunci. Înt$lnirile, s@pt@mânale }iuneori chiar mai dese, erau tot atâteaprilejuri de aprinse, dar tonice discu]ii}i dezbateri despre art@ în general }idespre soarta acesteia, în condi]iile încare politica regimului de tip stalinist,de subordonare ideologic@, devenea totmai pregnant@. Arti}tii, nu de pu]ine ori}i aproape to]i, aduceau câteva lucr@rirecente, pe care le comentau critic la mo-dul cel mai sincer, lipsind partizanatele}i coali]iile pe criterii extra artistice.

Se concepeau }i organizauexpozi]ii }i manifest@ri specifice artelorplastice. [ineau „}edin]e” de lucru dup@model viu, crochiuri, se purtau discu]iidup@ reproduceri de art@, veritabile la -boratoare colective de crea]ie. În cadrulunor astfel de „}edin]e”, DumitruDumbr@veanu a f@cut demonstra]iacalit@]ilor sale de desenator de excep]ie.

Au fost, poate, cei mai prolifici }i maifrumo}i ani din via]a sa. Din aceast@perioad@ dateaz@ cele mai multe dinlucr@rile sale, pe care le-a prezentat laexpozi]iile or@}ene}ti }i regionale orga-nizate de c@tre Uniunea Arti}tilorPlastici din România.A pictat peisaje, naturi statice, flori,portrete, precum }i pictur@ religioas@. Obun@ parte dintre acestea se afl@ încolec]ii particulare si de stat dinRomânia, Germania, S.U.A. MuzeulNa]ional Brukenthal are, în colec]ia deart@ contemporan@, un peisaj cereprezint@ o vedere din a doua curte aMuzeului de Istorie din Sibiu. Este olucrare reprezentativ@ pentru crea]iaartistului din acea vreme.Dumitru Dumbr@veanu era de-a-dreptulîndr@gostit de peisajul istoric al Sibiului.În desele lui plimb@ri, mai ales vara, înzori de zi sau seara, descoperea val-orile picturale ale peisajului sibian.Arhitectonica medieval@ atât deimpun@toare }i spectaculoas@ a vechiu-lui burg, pretabil@, dup@ parerea sa,mai mult pentru scenografie,de}i oaprecia mult, nu-l inspira în mod deo -sebit. Prefera str@zile mai l@turalnice, dinOra}ul de jos, pline de farmec pictural,înv@luite, la anumite ore, într-o at mos fer@rarisim@ de poezie, de calm, evocatoarede istorie. A realizat un ciclu de lucr@riîn ulei, întitulate “Din Sibiul vechi” .Pictura sa dezv@luie solide cuno}tin]ede me}te}ug, un bun desenator }i uncolorist rafinat. S-a ferit de banalitateaviziunilor alterate, naturaliste, ale picturiisibiene din secolele anterioare, deansamblurile arhitecturale emblematice(Turnul Sfatului, Biserica Evanghelic@,sau Pasajul Sc@rilor), care au intrat înrepertoriul fotografiei ilustra]ioniste }if@r@ o valoare pictural@ deosebit@.De la începutul carierei sale, a apelat,în portretistic@, de exemplu, la mijloaceclasice, exprimate prin claritatea expre-siv@ a desenului subordonat efectelorde clarobscur. Pe lâng@ asem@narea cumodelul, pe care o realiza cu u}urin]@,datorat@ talentului s@u de excep]ie, pic-torul realiza o adânc@ introspec]ie psi-hologic@ în fiin]a interioar@ a modelu-lui, oferind portretului plasticitate }i unplus de expresivitate.Naturile statice, în care ap@reau cupredilec]ie florile, au constituit pentruDumitru Dumbr@veanu momente deconfesiune, de efuziuni lirice.

Un eveniment, la prima vedere minor,care s-a consumat în t@cere }i cu dis-cre]ie }i care a contribuit la retragereasa din activitatea expo zi]io nal@, a fostneprimirea în rândurile membrilorUniunii Arti}tilor Plastici din România,calitate care i-ar fi adus o recunoa}teredin partea breslei }i care i-ar fi înlesnitaccesul la anumite avantaje pe careUniunea le acorda tuturor membrilors@i, prin prevederile statutare. Nici pân@la trecerea sa în nefiin]@, în anul 1990,nu a cunosut motivul real al acelui actde injusti]ie.În 1958, a depus dosarul de primire înUniune, având îndeplinite toatecondi]iile de primire prev@zute de statu-tul acesteia. Nu se cunoa}te prin ce„inginerie” func]ion@reasco-birocratic@dosarul n-a mai ajuns la comisia deprimiri de la Bucure}ti. A tot a}teptatun r@spuns pozitiv dar, se pare c@,cineva din conducerea filialei de atunci,nu dorea ca Dumbr@veanu s@ p@trund@în Uniune. Credem c@ a fost invidie }ipe undeva fric@, sau amândou@.Dumitru Dumbr@ veanu, putea s@ devin@un poten]ial lider în structurile de con-ducere ale filialei sibiene a Uniunii.În locul s@u, au fost primi]i în Uniunepersoane care au debutat expozi]ionalla un an de la primirea în Uniune.Ace}tia au beneficiat din partea Uniuniide ajutoare de crea]ie, comenzi }i achi -zi]ii de lucr@ri, excursii }i document@riîn ]ar@ }i str@in@tate, gratuite, ateliere }istudiouri de crea]ie, precum }i materi-ale de practic@ artistic@, tot gratuite,asisten]@ medical@ }i pensii onorabile.La mult timp dup@ evenimentele dindecembrie 1989, când s-au f@cutschimb@ri în conducerea filialei, într-unbirou oarecare, s-a g@sit dosarul deprimiri apar]inând pictorului DumitruDumbr@veanu. Trecuser@ peste 45 de ani,iar artistul nemaiputând s@ se ,,bucure”de acest eveniment <<miraculos>> Dac@ în planul crea]iei profesionale, aavut satisfac]ii }i împliniri, în ceprive}te cel material, social, reu}itele aufost minime. Timp de cinci ani, forurilelocale ale statului nu au catadixit s@atribuie o locuin]@ cât de modest@,pentru familia profesorului }i artistuluiDumbr@veanu, compus@ din 4 membri.A locuit în spa]iile provizoriu alocate{colii Populare, din imobilul Prim@rieiVechi, actualmente Muzeul de Istorie.Din cele dou@ camere ale „vastului

apartament”, în suprafa]@ total@ de 30m.p, una era }i sal@ de clas@ pentrupian, putând fi folosit@ ca locuin]@numai dup@ ore, care uneori se ter-minau la orele 22.De câte ori se prezenta la „spa]iul loca-tiv”, s@-}i reînnoiasc@ cererea delocuin]@, era expediat sub pretextul c@pe primul plan, în politica partidului }istatului, era rezolvarea problemei delocuit a muncitorilor }i mai ales aacelora cu mul]i copii. Se apela laclemen]a }i r@bdarea sa.

F@când parte din „p@tura” intelec-tualilor, trebuia s@ aib@ în]elegere, s@dea dovad@ de spirit de sacrificiu pen-tru perioada prin care se trecea.Singura camer@ util@ din locuin]a „mul-tifunc]ional@” o foloseau intensiv, con-comitent ca buc@tarie, sufragerie, dor-mitor, atelier, camer@ de studiu pentrucopii si chiar camer@ pentru musafiri.

Dup@ doi ani de via]@ petrecut@ înaceste condi]ii, so]ii Dumbr@veanu sev@d nevoi]i s@ duc@ pe cei doi b@ie]i,Petre }i Mitru], înapoi la Media}, labunici, pentru o perioad@ nedetermi-nat@, pân@ când urma s@ se rezolveproblema locuin]ei.

Dup@ al]i doi ani, suportândîndelungate tergivers@ri, datorit@ unor„pile” }i ,bineîn]eles, a grijei pe carepartidul o „purta” intelectualilor, familia

pictorului Dumbr@veanu prime}te, însfâr}it, o „locuin]@”. Era vorba de ungaraj, compus din dou@ înc@peri cuciment pe jos }i cu acces la surselede gaz }i ap@. Fire optimist@ „neaMitic@” cum il apelau prietenii }icuno}tin]ele mai apropiate, s-a apucat,cu mare încredere }i optimism, s@transforme „locuin]a” pentru ma}ini,într-una pentru familie.

Veniturile pe care le realiza lunarnu-i ajungeau s@ cumpere materiale,utilaje }i scule necesare construc]iei.Areu}it, tot prin „pile”, s@ ob]in@ cevamateriale din demol@ri. Cu ajutorulunor prieteni }i al unor elevi ai s@i maiinimo}i, „din bri}c@”, cum spunea el înglum@, a încropit locuin]a. PictorulGrigorie Muntean, unul dintre eleviiprefera]i ai maestrului, a fost de multeori pe post de << holoang@r>>.Finalizarea ei a durat câ]iva ani buni.Dar, la un moment dat, s@n@tatea sa}ubrezit@ în timpul r@zboiului }i datorit@multelor necazuri pe care le-a întâm -pinat, a cedat. S-a îmboln@vit grav.Suferind de hipertensiune arterial@cronic@, a nai suferit un sever accidentvascular cerebral. Datorit@ robuste]iisale psihice, a credin]ei totale în pute -rea lui Dumnezeu, a supravie]uit. A fostobligat s@ se pensioneze de boal@.

va urma

Travers$nd un timp economic }i politic zbuciumat (II)- 100 de ani de la na}terea pictorului Dumitru Dumbr@veanu -

prof. Cornelia B#RZ~

Autoportret Dumitru Dumbr@veanu