$u]lt ]t[$$n'

ffiffiWWffiWffiWffiffiffiffi .

;s..., .41 "

-..d*s '' *.: ,w"' _. -

r,1'

suH lrffi$n

Edilia a V-a

Traducere de

Reou PolcrsRIANT

NEMIRA

tupilt$

Dezertor ticdlos........ 7Mureau ziva, mtreau noaptea..Fagen........ t9O sutd treizeci qi cinci de cadavre ambulante. 27

$motrul 37Prima noastri intAlnire..... 45Ciudilenii din Balcani. 51Splendorile Balcanilor .................... 58Ursula....... 63Ultimele 2i1e............. 72Permisia lui Porta.... 80Direclia, Africa de Nord.... 83Trei fete..... 94La bisericd. ................... 104lnaintea atacului .......... 108Marele spectacol de opereti.. .......... 113Prizonieratul ............... ................... l1lPorcul de Meier.... ....... 138Dormigi, beieli! ........... 144Batalionul de rezervd 988 ............ ... 151

Moar-tea la cosit ........... 160Pace separat4................. .................. 170O soani glorioasl.... .... I75Trenul blindat ............. 180

incelzigi cleiul!Urtui de boali lunglRizboiul se desfegoarl dupl planul stabilitPropaganda sovietictr in prima linie ...........Retragerea de la Kiev..Pe patul de sirmi ghimpatl...Comandant de companie ................Von Barring.................

188

19s2002052t3223

229

234

ltrr[r0n ilGIt[$

- Cele cinci rninilte s-ttu scars. Nu ad rdmAne dccAt sd sapor-

upi consecinpele...

Apdsard pe un bunn. Doi Ss-ifti matdhdloSi, in uniftrrnaneagrd, pdtru.nserd in sald. Un ordin sec, Au tirkt-o apoi pe Eoapi.nd la o masd imbrdcatd tn piele...

Genistul cel voinic fusese judecat in ajun gi condamnat la optani de muncl silnici. Astlzi era rAndul meu. Doi

"cAini de pazd"

m-au adus in faja Consiliului de Razboi, intr-o inctrpere spatioasdin care tronau doui portrete de mari dimensiuni, a$ezate fall infali: Adolf Hitler qi Frederic cel Mare. in spatele fotoliului pre-gedintelui atArnau, imense, steagurile armatei aerului, armateiterestre, flotei gi SS-ului. Pe pereli se ingiruiau fanioanele diferi-telor arme: crucea neagrl pe fond alb pentru infanterie; rogupentru artilerie; galben penrru cavalerie; roz pentru trupele deblindate; negru cu franjuri de argint pentru geniu; cornul de vA-nitoare pe fond verde pentru vAnitorii de munte gi, tot aga, pintrgi pupitrul judecitorului era acoperit cu steagul negru-alb-rogu al\[ehrmachtului.

Cunea era alcltuitl dintr-un consilier juridic (rol delinut deun maior), doi judecitori (un Hauptmann, un Feldwebel), pre-cum gi un procuror (Sturmbannfi.ihrer SS).

Un dezertor ticilos nu se bucura de dreptul de a fi apirat deun avocat.

legiunea blestemalilor

Citirea adului de acuzare... Ordinul de a fi introdugi marto-

rii... Interogat oriulacuzatului... Primul, intre tipul de la Gestapo,

cel care n. "r.rt"r",

pe Eva gi pe mine, pe cAnd faceam baie la gura

\(eserului, gi murmurul vlratic al valurilor nepdsitoare inunda

deodata rumoarea hade a cu4ii. Dunele strilucitoare de nisip

alb... Evain soare uscAndu-qi pulpele rotunde... Boneta ei de baie"'

Clldura care mi dogorea Pe sPate... Of, cildura, cildura aceea"'!

- Da, am sirit pe birou gi apoi pe fereastrtr...

Pe atunci mi interogaserd cinci poliligti. Au venit Ei ei si depuni

mlrturie. .Da, mi-am dat un nume fals... Am min!it..'".Cel mai ciudat a fost ca l-am revizut pe Kriminalsekretdrul

care ordonase biciuirea Evei. Ceilalli dlduseri dovade de sadism,

pe cind el se ardtase ati doar corect. Oamenilor corecli nu ai ce

se le reprogezi. $i din dqtia sunt mulli pe pdmAnt... Am inceput si

visez co ochii deschigi: dezertaseri cu to1ii. $i ce mai puteau face?

Hoarde intregi de soldali mdrgrluiau Pe toate drumurile. Doar

ofilerii mai rlmlseseri in spatele frontului, cu planurile 9i hi4ilelor,

"., frumoasele chipie gicu cizmele bine lustruite. Toli ceilalli

se intorceau acasd,gi ei nu mi uitaseri. Din clipi in clipd, se va

deschide uga. Vor nlvili in sala Consiliului fiere,s|spuni nimic,

dar cele patru paiale vor siri deodati de pe scaune, cu felele

livide...- Introducegi martorul urmitor. Eva Schadows!

Eva!Tu, aici?

Era, intr-adevlr, Eva?

Oh, da! La fel de reald precum sunt eu, Sven. Ne mai recunoq-

team dupi ochi. Toate celelalte - mdruntele taine vii, micile ami-

nunte intime pe care doar noi le gtiam, Pe care le savuraserlm cu

ochii, cu buzele qi cu mAinile atotcunoscltoare - dispdruseri.

Doar ochii noqtri rimlseseri cu teama lor qi cu ntrdejdea de a fiveqnic aceiagi. Oare toare astea pot dispdrea in numai citeva zllel

- Eva Schadows, nu-i aga ci-l cuno$ti pe acest om?

oMutrl scArboasi" e o expresie Pe care o detest; mi s-a ptrrut

tntotdeauna stupidi, exagentd. $i, totugi, nu gtrsesc alta care si

descrie figura procurorului: avea,tntr-adevlr, o mutrtr scArboasi.

- Da.

SVEN HASSEL

Glasul Evei abia se avzea. Cineva fogni o hArtie qi zgomotul

ne fecu pe to{i sI tresirim.- Unde l-ai cunoscut?

- La K<iln. tn timpul unei alarme aeriene, ceva obignuitpe-atunci.

- Ti-" mirturisit cd era dezertor?

- Nu.Dar, nemaiputand indura tdcerea apisitoare, bAlbAi:

- Nu-mi amintesc si-mi fi spus.

- GAndegte-te bine, fato! Sper ci gtii cAt e de grav si depui

o mirturie falsd in fala unei cur{i de justilie..'Eva privea in podea. Nicio clipd nu se uitase la mine. Avea

fala cenugie, ca un bolnav dupi operalie. De frici, ii tremurau

mAinile.

- Ei bine, care din doui? Ji-a spus ori nu cd' era dezertor?

- Da, cred cd a zis ceva.

- Trebuie sd rlspunzi numai cu dao sau onu". Avem nevoie

de rispunsuri precise!

- Da.

- $i ce qi-a mai spus? Dupi toate astea, l-ai mai luat 9i la Bremen,

i-ai dat bani, haine gi multe altele. A;a-il

- Da.

- Hai, da-i drumul, si.nu fie nevoie sd-f smulgem cuvint cu

cuvint! Ce 1i-a povestit exact?

- Mi-a spus ci fugise de la regiment; m-a rugat si'l aiut, si-iprocur acte. $i asta am;i fecuc...

- Atunci cind l-ai intilnit la K6,ln, era in uniformi?

- Da.

- Ce uniformi?- Uniforma neagri a tanchigtilor, cu o tresi de Gefreiter.

- Cu alte cuvinte, nu puteai sd nu remarci cd eravorba de un

militar?- Nu.- El te-a rugat s5-l duci la Bremen?

- Nu. Eu i-am propus. $i "tt insistat. Aveade gAnd se se predea

autoriteflor, dar l-am convins sI n-o faci.

legiunea blestemalilor 9

Eva, Eve, ce letot indrugi) De ce le torni minciuni? ,

- Altfel spus, l-ai impiedicat sl-9i facl datoria gi si se predeaautoritllilor?

- Da,l-am impiedicat sl-gi facl datoria.Nu mai puteam riibda. Am slrit ca un nebun, urlAnd cAt ml

gineau plemAnii, strigAndu-i pregedintelui ci mingea, incercAnd sit

mI salveze, si-mi creeze circumstanle atenuante, ci imi scosesem

uniforma in tren, intre Pederborn gi K<iln, gi deci ea nu gtiuse cIeram militar. Trebuie sn-i dali drumul; habar n-avea cI eram subarme pAni in clipa in care am fost arestat, vI jur...

Pregedintele unui Consiliu de Rlzboi ar putea fi oare omenos?

Nu gtiam, dar imi doream si cred ct ar fi fost posibil, Ochii luierau insi la fel de reci precum cioburile de sticle gi privirea sa tmicurml strigitele.

- Acuzit, phstreazdtdcereapAna cAnd vei fi intrebat. tnci uncuvAnt 9i dau ordin si fii scos din sale!

Cioburile de sticli se rotirl ca un far.

- Eva Schadpws, e$ti gata si juri ci mirturia dumitale esteconformi cu adevlrul?

- Da. Daci nu m-ar fi cunoscut, s-ar fi predat.

- $i tot dumneata l-ai ajutat cind a evadat de la Polilia Secretl?

- Da.

- Mullumesc. Cam astaarfi... Ah, bine cl-mi amintesc!Aifostcondamnati?

- Fac cinci ani de inchisoare in lagdrul de concentrare de laRavensbriick.

CAnd o scoteau din sale, mi-a aruncat, in sfArgit, o privirelungi, 9i buzele vinegii i s-au rotunjit in chip de sirut, in timp ce

ochii ei, degi pireau fericili, erau nespus de trigti. Ficuse cevapentru mine. Nidijduia, credeacl astfel imi salvase viala. Pentrua aduce acest fragil aport.la apdrareamea, igi sacrificase, cu bunlgtiinqi, cinci ani din via1l. Cinci ani la Ravensbriick!

CAt de jos ctrzusem!

Au adus-o 9i pe Trudi, care leginl insl la putin timp dupl ce

se avAntase intr-o poveste incllcitii ce trebuia sl lntlreascl depo-zigiaEvei.

10 SVEN HASSEL

tln martor care leginl in plinl sale de judecatl gi este apor

evacuat pe brale e un spectacol straniu. Au dus-o pe Trudi afarl

si, cind u$a s-a inchis in urma ei, a fost ca gi cum toate ugile s-ar

fi inchis deodattr pentru mine.Sentinga nu se flcu mult agteptatl. Toatd lumea se ridicl in

picioare pentru a asculta pronunlarea ei, ofilerii gi funciionariiexecutAnd imoreuni salutul nazist.

- io o,r-.i. Fiihrerului...,Sven Hassel, Gefreiter din Regimentul 11 Flusari, este con-

damnat, prin prezenta hottrrire, la cincisprezece ani de muncl sil-

nicd pentru delictul de dezcrtxe. Se mai hotdrdgte ca numitul Sven

Hassel str fie scos din activul regimentului, pierzAndu-gi toate drep-

turile civile gi militare pe o perioadi nedeterminati. Heil Hitler!"Dacdulegina gi tu? N-ai vedea negru infalaochilor ca atunci

cAnd incetau sI te cotonogeascil Ce mai e gi cu acest alt cligeu?

"O rurine mai rea decAt moartea." Chiar aga! N-ai fi crezut ctr-l

vei folosi vreodatd. Dar cligeele de aceea existl, sl le folosegti.

Acum te poti duce sI spui lumii ce inseamni. Ba nu, nu te Potiduce niciieri.

Eram atit de insplimintat, departe de orice reditate, incAt, la

inceput, am ascultat comentariile pregedintelui fare a le inlelege.

Spunea cl sunt un Aashndsdcatscbe/, cl fusesem incorporat inD*.-"t

" 9i ctr femei iresponsabile, femei care nu meritit onoa-

rea de a fi germane, mil convinseserl sit dezertez 9i cil, pentru toate

aceste motive, Consiliul - in nemlrginita sa bunittate - gitsise de

cuviinlil sil nu mil condamne la moarte.

t oGerman nlscut in stt{inltete'in lb. gcrm. io ott (n. tr).

tunlt[ ilut, tunltu ilotpllt

Eram. legapi, doi chte dot, cu hnpari la picioare Si cdtuse la

rniini, infdsurapi apoi cu un ah lanp lung tntins tn jurul tnne-

gului detasament. Ne-au dus la gara de mdrfuri sub paza seuerd

a Poli.piei Militare, tnarmatd pAn,i:n dinpi.

Am rdmas tngrdrnddipi in vagoane tei zile Si trei noppi...

"tnainte de a vi ura bun venit in mica gi drigilaqa noastrl

pensiune de familie, ldsali-ma si vi spun cine gi ce sunteti!Nu sunteli decit o aduniturtr de drfe piduchioase gi de der-

bedei puturo$i; o turme de porci gi de scroafe; drojdia omenirii.Asta ali fost dintotdeauna gi aga vepi rimAne pAna la sfirgitulvielii. $i, ca sr vI puteli beleci mai bine in mocirla voastrii, ne

asumlm noi sarcina de a vI face sI crdpali incet, foarte tncet, siaveli timp sI preluili totul la adevirata valoare. $i vi asigur ctr nuveli duce lipse de nimic - astav-o spun eu! Toli cei de-aici ne vomocupa intens de lecuirea voastri. Aq fi profund dezamdgit dacimicar unul dintre voi nu s-ar bucura de toate astea.

$i acum, vd, vrez bun venit in Lagirul Disciplinar SS al

Ifehrmachtului de la Lengries".t9i biciui cizmalustruitt cu vArful cravagei 9i lnse sr-i cadi

monoclul.Oare de ce indivizii de teapa lui purtau intotdeauna monoclu?

Exista, probabil, o explicalie psihologicl.

l2 SVEN HASSEL

Un Hauptscharfiihrer SS citi cu voce tare regulamentul, princare totul era interzis, iar cermai mici abatere putea fi pedepsitecu post, ciomdgeah gi chiar cu moarte.

4 ..lnchisoarea: cinci etaje suprapuse, fere pereti despi4itori, doar

cu gratii. Am trecut la perchezigia corporali gi la baie, apoi ne-au

ras in cap, pe jumitate, gi prin toate pd4ile piroase ne-au dezinfec-tat cu un produs chimic riu-mirositor, care ustura gi ardea ca focul.Dupd aceea ne-au bigat in celule unde am rimas tn pielea goalltimp de patru ceasuri, SS-igtii supunAndu-ne unei noi

"perchezilii":ne cotrobliau prin urechi, prin guri, ferl a uita subsuorile gi ndrile.In sfArgit, ne administrarl o spiliturl stomacali ca pentru cai, care

ne catapuld direct la latrinele iryiruite de-a lungul unui perete. Celmai cumplit a fost pentru cele doui tinere care, pe deasupra, au

trebuit si suporte glumele obscene ale gardienilor gi un ,examenspecial".

Hainele virgatepe care ni le-au dat - bluzoane gipantaloni - erau

dintr-o lesituri foarte aspri, gen pinzd, de sac, care iji dedea tottimpul senzariaci egti nipidit de parazili ori de furnici veninoase.

Un Oberscharfiihrer ne puse si iegim din nou gi si ne aliniemin fala unui Untersturmfiihrer care, a&esAndu-se primului defnutde la capdtul din dreapta al rindului, zbiertrz

- Tu, vino-ncoace!Un SS-ist il imbrAnci pe om din spate, expediindu-l ca pe o

pairagd dezmembrati lAngl miruntul ofipr orgolios, in fala cdruiaigi relui automat poziqiade drepli.

- Numele! VArsta! Motivul condamnirii! Repede!

- Johan Schreiber, douizeci 9i patru de ani. Condamnat ladoudzeci de ani muncd silnici, pentru inalg tridare.

- Ia spune, n-ai fost niciodati soldat?

- Am fost Feldwebel in Regimentul L23lntanterie.

- Cu alte cuvinte, din nesupunere nu-[i dai osteneala si te pre-zinli cum se cuvine la raport. La asta se adaugl nerylinarea de anu mi te adresa ata cum ai fost invllat. indreapte-1i pozilia, leBi-dtrturi! Vom incerca si te lecuim pe loc de asemenea apucituri.Dar, daci nu ajunge; spune-o cinstit gi vom glsi o altx cale.

Privind in gol, IJntersturmfiihrerul zbier5:

legiunea blestema;ilor 13

- Ciomegeah! : :

Peste cAtleva clipe, omul zicea Pe sPater cu picioarele gode

legate de-un stAlp.

- CAte lovituri, Herr Untersturmftihrer?

- Doulzeci!Omul i9i pierdu cunogtinia inainte'de sfirgitul pedepsei, dar

aveau ei tttillo"". si indrepte lucrurile, mijloace cu nePutinp de

descris, 9i imediat omul putu si-gi reia locul in rAnd'

Vdzindce ptr1ise primul, urmltorul rlspunse corecc-

- Herr lJntersturmfiihrer, fostul subofiler Victor Giese, din

Regimentul 7 Pionieri, prezentla raport, declari cd are doulzeci

gi d--oi de ani gi este "ooJ"-n"t

pentru furt la zece ari de munci

silnici.- Furt! Ce mirqivie! N-ai gtiut ci un soldat n-are voie si fure?

- Herr Untersturmfiihre r, declx ci gtiu cl un soldat n-are voie

str fure niciodatl.- $i cu toate astea' ai furat.

- Da, Herr Untersturmfiihrer.- Asta inseamnl cI egti tare de caP?

- Da, Herr llntersturmftihrer, declar cl sunt tare de cap'

- Ei bine, cu tine ne vom arhtafoatte mlrinimoqi 9i-1i vom

da clteva leclii speciale. Tocmai se afltr aici un profesor minunat.

Cu privirea pierdutl, Untersturmftihrerul mugi:

- Pisica cu noul cozi!il spinzug de incheieturile miinilor, cu degetele de la picioare

abia atingind prmintul...Niciunul dintre noi - nici milcarfemeile - nu scilpaneviltilmat

din aceastit,luare de contactc. De dtfel, am inv{at foarte repede

cl la Lengries nu eram Privitt ca b*ba1i 9i femei, ci doar ca po:ci,

gunoaie I tirfe.- Aproape tot ce se Petrecea la Lengries era de nedescris, rwol-

tiltor. monoton.in ciuda fenilitltii sale macabre, imaginagia aplicatit a sadis-

mului era remarcabil de mlrginitl, in timp ce semibilitatea vic'

timelor se tocea cu repeziciune. Cililii aveau minl liberl sl-9i

descarce asupra oo.rttl pofta de put€re gi cruzimea folosindu-se

i

l4 SVE,N HASSEL

din plin de acest prilej. Triiau cu o intensitate, pe care n-o maicunoscuserl vfeodatl; sufletele lor duhneau mai rlu decAt trupu-rile bolnave, schingiuite ale defnugilor.

Nu-i condamn nicicum pe gardieni. $i ei erau victimele unorimBrejurlri pe care nu ei le creaserl li, de altfel, au iegit din toateastea mai rdu decAt victimele lor, mai exact, cu sufletele putrede.

Am crezut clndva ci va fi de,ajuns sI povestesc despre Lengriespentru a le putea transmite oamenilor dezgustul meu gi a le insuflavoinga de nezdruncinat de a reface lumea, o existenll din care

tortura si fie exclusl. Dar asemenea lucruri le inleleg doar cei care

le-au trtrit, iar acestora este inutil si le reamintegti. Cei care nugi-au pierdut niciodati libertatea mi privesc ca gi cum ar fi tentagi

str mI creadl mincinos, cu toate ctr in sinea 1or, gtiu - dupi ce au

sorbit cu licomie rapoartele mascaradei de la Niirnberg - ci nuexagerez, ci, dimpotrivn. Ei refuzd si priveasci lucrurile in fap,preferind str ingroage putregaiul temeliei, si timAieze 9i si parfu-rneze tot mai mult...

$i, totugi, se va gdsi poate un suflet mai curajos care va indrlznisi asculte gi si vadi flrE sa ffemure. Am nevoie de acest suflet, de

acest cineva,tdrdde care totul nu-i decAt singurltate. Simt nevoiasi-mi depdn povestea, si mi eliberez de ea. Se fie trsta singurulmotiv care mi impinge si scriu? Nu. Ba,poate ci, strigAnd in gura

mare, mii inleleg, cine gtie?

Poate ci nu intenlionez decAt si atrag atengia asupra mea,

atenlia si admiraqia gloatelor inspeimAntate? SI devin pentru toatalumea eroul unor aventuri pe care nimeni nu le-a mai triit...

Desigur, cei care le-au cunoscut sunt prea numerogi, 9i nu potavea tupeul si mI consi&r un fenomen. Prin urmare, nu $tiu prea

bine de ce mi strlduiesc si descriu lagdrul de la Lengries. Fiecare

e liber si-mi atribuie, dupi bunul sdu plac, motivul pe care-ldo-re$te... Str nu uite insi nimeni ci cei neincrczdtari, adici tocmaicei care vor prefera sl-gi inlbuge imaginaqia, vor trebui sI poartepoyara vinoviliei noastre viitoare, dactr toate lagtrele Lengries dinlume nu vor fi depistate gi distruse,ferl indurare inctr din germene.

Ce folos si citezi nume, locuri, nagiuni sau acele ciocniri ideolo-gice dintre glri, dintre oblocuri", in care niciuna dintre pn4i nu

lcgiunea blestemaf ilor 15

se gande$te str-gi analizeze propiaconduitl cu atat mai pugin str

o reformeze!Iati Lengriesul:Un tinir Feldwebel, condamnat latreiz'eci de ani de munci

silnici pentru a fi sabotat Reichul, a fost surprins pe cAnd incerca

sI strecoare o bucilicd de sdpun uneia dintre deiinute. Gardianul

l-a chemat pe Obersturmfiihrerul stein, qeful secfiei, un individ

cu o imaginalie iegitd din comun.

- Ce-mi auzirdurechile desprevoi, porumbeilor? Ei bine, asta

trebuie s-o sirbdtorim!tntregrrl etaj a primit ordin sr coboare intr-una din cu4i. Celor

doi tineri li s-a poruncit se se dezbrace. Era in ajunul Criciunuluiqi in jurul nostru cideau fulgi de zd'padd,.

- Ei, qi acum, nilictr depravare, copii! zise Stein.

Cu toate ci heringii marinali in olet care ni se serveau din

cAnd in cAnd nu erau comestibili, ii mincam, cu solzi cu tot' CAnd

ne aflam in celulele noastre, aveam miinile legate la spate. Prinurmare, mAncam lungili pe burti cu fala in strachind' precum

porcii. Aveam la dispozilie trei minute sd devorim o mAncare

adesea fierbinte.Iar cAnd in program erav prevdzute execulii, ziua incepea cu

ordine date cu fluierul, in timp ce soneria de alarmi risuna de

mai multe ori, indicAnd care dintre ,etaie" urma si coboare. La

primul fluier trebuia si sari in pozilie de drepli, cu fala sPre uta

ielulei. La al doilea, toate lumea incepea sd batd pasul pe loc:

plum, plum, plum. Apoi, un mecanism manevrat de un SS-ist

deschidea in acelagi timp toate uqile, dar noi continuam si batem

pasul pe loc pAni cAnd rlsuna al treilea fluier.- Odatdajungi in curte, formam un semicerc in jurul egafodului,

o estradtr inalta de trei metri, Pe care erau oPtsPrezece spAnzurd-

tori, cu optsprezece laluri ce se leginau ugor in vint.Labazaestradei atteptau optsprezece sicrie deschise, din lemn brut.

Bnrbalii purtau pantalonii lor vtuga1i, iar femeile fuste vdrgate,

9i nimic altceva. Adjunctul citea condamntrrile la moarte, apoi

condamnalii urcau pe egafod, oprindu-se fiecare, la rAndul stru,

dedesubtul qtreangului. Doi S$igti cu mAnecile suflecate ficeau

l6 SVEN HASSEL

oficiul de caliu; dupi ce toatecadavrele se leginau la capltul frin-ghiilor, cu urina gi excrementele curgAndu-le de-a lungul picioa-

ielor, on medic din SS arunca o privire indiferenti, semnalAnd

ciliilor printr-un gest ci totul e in ordine' Cadavrele erau cobo-

rAte gi azvirlite imediat in sicriele grosolane.

Dar daci cineva e dornic sd afle mai multe despre moarte, ii pot

vorbi despre Sturmbannfiihrerul Schendrich. Era tAner, frumos,

elegant, intotdeauna politicos, prietenos gi blAnd, dar temut qi de

S$igtii pe care fi comanda.

- Ia si vedem noi - spuse el intr-o sAmbata seara, la incheierea

apelului -, sd vedem dacd agiinleles bine tot ce v-am explicat. Voiincerca si dau un ordin simplu cAtorva dintre voi 9i vom judeca

tmpreund dacd afost sau nu executat cum trebuie.

Chemi cinci oameni afard din rlnduri, le ordond si se intoarcl

spre zidul care imprejmuia incinta tnchisorii, de care era strict

interzisd apropierea la mai puqin de cinci metri.

- inainteeee... marg!

Cu privirea inainte, cei cinci s-au indreptat sPre zidqiaucdzut,.".t"qi de gloanlele gtuzilor Postate tn foigoare. Schendrich se

intoarse din nou spre noi:

- Ce poli cere mai mult? Iati cum ffebuie indeplinit un ordin!

$i acum, la comanda mea, ingenuncheali gi repetali dupi mine...

1n... genunchi!N-a fost unul si intirzie.- Repetali acum' dupi mine, cu glas tare 9i limpede: ,Suntem

porci gi trtrdltori!"- Suntem porci qi trtrditori!- oCare trebuie stArpili!"

- Care trebuie stArpili!

- "Cici doar asta meritim. Miine, duminicl, vom renunfa se

mAnclm!N-avem dreptul si mlnclm!"- N-avem dreptul si mAncim!in fiecare simbete seara, in curte rrsunau asemenea coruri

demenliale, iar duminica rimineam fte hrani.Celula alltwatd de a mea era ocuPati de o oarecare K2ithe

Ragner - oribila la vedere, cu ptrrul de un alb cretos 9i gura fara

lcgiunea blestemaf ilor l7

dinli din cauza lipsei de vitamine. Bralele qi picioarele ei nu eraudecAt nigte oase lungi, acoperite de o piele cenugie. Numeroaseplegi purulente ii acopereau trupul.

- Te uigi la mine, imi spuse intr-o seari. Mi-ar plecea si gtiuce vArstl imi dai!

Rise sec, un rAs in afaraoricirei veselii. Vdzrrr.dci nu rlspund,urmi:

- Pe pulin cincizeci de ani, nu-i aga? Luna viitoar e f.ac doulzecigi patru. Cu numai dorfizeci de luni in urmi mi s-ar fi dat doaroPtsPrezece.

Secretari a unui ofijer de stat-major, la Berlin, Kdthe cunos-cuse, chiar in cadrul biroului unde lucra, un tAner cipitan cu carese logodise. Fusese stabilita gi data cdsitoriei, dar aceasta nu maiavu loc. La patru zile dupd arestarea logodnicului, veniseri s-o iagi pe ea. Oamenii Gestapoului au he4uit-o cu intrebnri timp detrei luni, acrszind-o cdar fiicopiat unele documente. Degi nu pri-cepuse mare lucru din toati afacerea, atht ea cit gi una dintrecolege s-au pomenit cu clte z.ece aride munci silnici. Logodniculei gi alli doi ofigeri au fost condamnapi la moarre, iar un altul lamunci silnicl pe viage. inainte de a o trimite pe Kdthe la Lengries,au silit-o si asiste la execulia iubitului ei.

tntt-o dimineaji patru iemei, printre care gi Krithe Ragner, auprimit ordin si coboare pe burti, tArA5, scara lungn gi abruptl ce

lega cele cinci etaje. Un gen de exercigiu la carc priveau cu multiplecere gardienii, in timp ce delinulii il executau. Cu mAinile 9ipicioarele in lanpri, nu te puteai tAri decit cu capul inainte, li-sAndu-te sI aluneci lavale.

Nu qtiu daci prtbugirea in gol a lui Kdthe a fost voitl sau nu.Era la capdtul puterilor gi ambele explicajii sunt la fel de plauzibile.Am auzit un jiplt strident, urmat apoi de bufnitura trupului, dupicare,tecerc de moarte. $i o voce furioasi urcAnd din adAncuri:

- TArAtura asta gi-a frAnt gltul!