,:trii lxFFPANS

.:.:.94,:

$ttt ltffi$Il

ln0finfistul$suil,

Edilia a IV-a

Traducere deFronrNla Poprscu

NEMIR.A,

EuInins

Femeia-sergent...:...............

Drumul crucii pentru Herr Niebelspang.........Artileria antitatrc.....Dascilul Porta .........Criv{ulDepozitul de carneIn fala Moscovei... ....-..:..........Capitanul mongol

P arti2ana.............r,........

7

t936

50

63

76

94

tl6155

188

]tfftl $t[EIilIDe cum oor adopu pi netnpii doctina bolseui.cd,

o sd-mi mat Anisul Gstqal dn k Moscwa h fulin,cdci, in vderea iminenteiranolupii mondi.ale, cyed cdgernzanii. oor da ca.dre mai bune dec,it rapii.

Lenin, citre ambasadorul Turciei, Ali Fuad pagq

14 ianuarie 1921

in cuml ani.lor'3 0, O bergruppenfiItrmrl Hqtdrich scomisean ?kn macbiaoelir pentru a frAnge coloana zsmebrald a Ar-matei RoSii. Prin intermediul agentihor Gesupoului strecuraliin GPU,il aomizasep Stalin cdtrdddtorii ocapdcele naiinatteposturi in satul-rnajor sopietic.

S-a bazat pe frica bolnduicioasd a acestuia, iar rezalutul adEaSit orice tnchi.puire. [Jn aal dc teroare s-a abdtut asr.tpra

Rasi.ei. Stalin gi ministrul sdu de inteme Beri.at aa trirnis infa;a platonului de execupie pe cei nai capabili miliari: rnare-

Salul Tabacetski, Bliaber, Egoroa, comandanpii de armatdUborevici Si lakir, comandantul flotei rosii Si amiralii OrlooSi Victoroo.

1 $eful poliliei secrete staliniste. A fost la randul lui arestat gi executatimediat dupi moartea lui Stalin (n. tr).

moarte 9i viscol

Pe ldngd comandanpii raioanelor militare, noudzeci Ia sutd

dintre comandanpi.i dc divizie Si aproape topi comandanpii de

regiment au fost destituipi Si tri.miSi Ia ocnd ca dusntani ai

poporului.

Hqdrich tsiputeafreca m^iinile de bucurie. Dupd ce executase

cdpetm.iiLe Annatei Rosii, Sulin ti inlocuia cu i.ncapabili si lingdi,

buni cel mult sd comandc un pluton de infanterie.

Pe durata unei singure nopli, au fost aoansapi generali mii.

de cdpitani Si mai.ori mediocri. Mare parte dinte ei nici nu

paseserd piriorul intr-o Scoald de ofiferi Si niciunul nu tecuse

prin Acad.emia Militard Frunze. Nici n-au mai pututfi. nurnd'

rdte violdrile fronti.erei pind in iuni.e I 94 1 , Avioanele germane

faceau pe fapd zboruri de recunoastere deasupra Rusiei, iarSalin ezita sd tragd asupra lor. Chiar si la frontierd, cea mai

micd proaocare din partea trupelor soaietice era pedEsitd cu

modrtea. Stalin refuza pur si sirnplu armatei sale drEtul de a

se ^pdra.- De ce? tntreba generalul-maior Grigorenko, la urma

urmelor, de ce?

Cei care i-ar f. putut rdspand,e cdzuserd tn cursul primelor

doud luni d.e rdzboi tn fapa gloanpelor plutonului de execupie.

Bria si Salin ii suprirnaserd dstfel pe martoii celei mai mari

greseli din ltorie. ,Sd fi.e aorba de trddare?' rnarrnurd Piotr

Gri.gormho.

- De ce te po4i aqa ciudat? intrebi locotenentul.

- Nu pot altfel, rtrspunse femeia sergent.

- Nu vrei?

- Ti-"- spus ci nu pot.

- Merturisegte cd nu vrei, continui atunci locotenentul,mlngAind-o pe pir gi scolAndu-i cascheta. Poli s-o faci chiardaci egti grav rilnit. Am fecut-o intr-o zi, degi aveam amAndoutr

picioarele in ghips.

- Cand ai fost tu rlnit?

SVEN HASSEL

-in truain care ne-au tridatl finlandezii.

- Ia te uitd, habar n-aveam ci ai fost in garnizoana Leningrad.Ajunge, Oleg!Ji-am spus ci nu pot!

- Nu-1i placl!Am primit totugi Ordinul Steagul Rogu!

- Nu te culci cu un berbat doarpentru ci afo* decorat.Lartrmaurmelor, unde l-ai primitl

- La Sumunsalmii.

- Asta unde mai e?

- ln rlsirit, in Finlanda. Totul s-a petrecut in timp ce-i striyeampe fasciqtii finlandezi.

- Vorbegti de celebra infruntare a carelor blindate?

- D,a, a participat un intreg corp de armatd, gi comandantula impi4it gase decoralii, dintre care una a ajuns la mine, spuse el,incercAnd si-gi strecoare mAna pe sub fusta ei.

Femeia strAnse picioarele gi se rostogolira amAndoi in iarba inaltd.

- Gata, destul! bombeni ea. Sunt soldat ca gi tine. Porciria asta

poate sd mai agtepte pine la Victoria Finaln.

- Mereu glsetti motive, scrAsni locotenentul . Creircd-i o fericiresi stai singur tn tancul ista blestemar? lob tooje mati!

- Trebuia si fii tu ordinar! spuse ea, aranjandu-gi centura de

care atirnaun nagan..

O apuci pe dupi ceafi, dar cum ea se apiri lovindul cu picioa-rele, fusta i se ridici, descoperindu-i coapsele superbe gi ciorapiikaki, regulamentari.

- Opregte-te sau te torn politrucului!- Crezi ctr mi-e frici de ace$ti porci? Daci nu-i z&obim pe

naziqti inainte de a intra in Moscova, toli politrucii vor fi spAnzurali.

$i n-o sn-i invingem tocmai noi pe fascigti.

- Ai innebunit, Oleg? Te indoiegti de victoriel Te costd capuldactr te denunl!

1 La 30 noiembrie Lg3g,dupnconflicte de frontierd, incepe aga-zisul rezboide iarnd, desftrgurat la temperaturi de minus 40oC, rizboi in care trupele finlandezeau fost conduse de Feldmaregalul Carl Gustaf von Mannerheim (n. tr).

moarte gi viscol 9

.- $i tu te indoiegti, Elena Vladimirovna. Din iunie incoace

mongtrii lui Hitler nevLneazdca pe nigte curci speriate. Au murit

mii de oameni. Alte mii sunt prizonieri in Germania. Au cizut citai irce pe$te toate poziliile Pe care le consideram inexpugnabile!

tnainte de Crlciun, Hitler va fi la Kremlin. Ce s-a ales din gene-

ralul Bagramia gi invincibilul slu regiment de garde? Rnzboiul a

izbucnit doar de trei luni qi tancurile nemlilor sunt la trei sute gai-

zeitdekilometri de Moscova. Dacinu se stricevremea, Kremlinul

cade de azi in opt zile. N-ai ascultat postul de radio d inamicului?

.Zdrobi1i comunismul internalional!* Nemlii sunt ni$te diavoli,

nimeni nu poate sI-i infrAngn. Ai vdzut tancurile lor galbene? Pentru

nimicirea unui singur inamic, sunt distruse sute de-ale noastre; bri-

gada afost de cinci ori decimati gi reorganizatd. Ctezi ci o mai

putem duce mult timp qa? Se zvonea de dimineali cd cei din Krem-

lin id fac bagajele. Stalin ne sacrificd pe noi ca si-;i scape pielea. Este

la fel de crud ca Hitler. Ai auzit ordinul? Cel care se retrage va fiimpugcat, iar dacd te predai inamicului iii va fi executati familia.

- Prefer si mor decit st mi retrag, murmuri Elena.

- Nu fii atht desiguri! Dar cine gtie dactr vom mai avea de ales?

inci nu ne-am ciocnit de cei din SS1. Se spune ci-s de mii de orimai rli ca NKVD2-i9tii nogtri.

- Asta nu se poate, gemu tinira insplimAntattr. Nimeni nu

poate fi mai crud ca Beria.

- Ai ribdare pAnn cAnd o sd-i vezi Pe nemtii cu caP de mort la

petlile. Ucid din plicere. Se sPune ci primesc &ePt rafie o jumitate

de litru de sAnge in fiecare dimineali. Singe sovietic, Elena-

- E adevdrat ci minAnci gi copiii evreilor?

- Asta nu, cei din SS nu s-ar atinge de aga ceva! CAt despre

fizboi,l-am pierdut, Elena. Domnul fie cu noi!

- Creziin Dumnezeu, Oleg? Tu, un ofipr sovietic?

1 khutntafeln-detaSament de pazl, trupe specialedevotatepanidului nazist,

avAnd prinre altele gi misiuni legate de securitatea;irii (n. tr.).2 Echivalentul sovietic al trupelor SS' Comisariatul Poporului pentru

Afacerile Interne (n. tr).

10 SVEN HASSEL

- Da. Dupd luptele de la Minsk am inceput sd cred. Este ultimanoastri speranld. Te iubesc, Elena, te-am iubit din prima clipi.Fii a mea, suntem in rtrzboi, cine gtie daci mAine mai triim?

- Nu, nu pot. Sunt logoditl!- Bancuri, spuse el plin de url. Adevdrul e ci se perrece ceva

intre tine gi cipitdrneasa Ana Skariabina. Toatd brigada este lacurent. Se spune ci din imperecherea voastrl o si iasi un T-34,rAnji el. Egti amanta cipitinesei, wdjitoarea aia care aleargtr dupitinere gi le face dispdrute cAnd se saturd de ele. Dar o si se teSmine

$i cu asta, colonelul Botapov o urigte.

- Nu poate si-i faci nimic Anei. Relqiile ei sunt muh prea inalte.

- EEti indr4ostiti, secdturl? Me dezgugti, Elena!

- Atunci, lasi-mtr-n pace!Po1i si mitorni oricind colonelului,dar bage de seami, dacE o si mi puni lazrd o sn fii gi tu lAngn mine!

- Oh, te descurci bine! N-ai declt str te vAri in patul Anei 9isl-i povestegti.

- Mujicule!Eqti un adevirat mujic!

- Iarce-mi, dar mi scoli din pepeni! Chiar de-ar fi sd fie ultimullucru din viala mea, te doresc! to"itrt" si apuni soarele, nemtiivor fi aici. ti smulse bluza,. Duptr, n-ai decAi sl-i spui cepitlneseicI e mai bine s-o faci cu un blrbat.

- Uiti-te aici, goptegte Miculul, care spiona blindatele ruse$ti.Asta ar infierblnta gi un miel castrat! Triditorul o violiazi qi nicimicar nu crede in victoria lui Stalin! Ar trebui si-i sucim gitul!

- Mai bine-i faci asta muierii, rAde Porta. Iattr-ne dedali 9i lavoyeurism. E clar, rizboiul ne oferd mereu alte surprize.

- Gura, maimuge scabroase! mArAie BdtrAnul, apucAndu-giLMC'-ull model nou, dotat cu baioneti pentru lupta corp la corp.

Barcelona rhji, pregdtindu-9i o grenadi.

- Asta-i ultima lui cogaiale.

Tinira,cu pieptul dezgolit, respiri greu ;iJ pocnegte pe agresor,

excitAndul gi mai trr". ii auzim cum se lupti prin porumb.

I l*i.chtMascbinm Gewebre - pistol-mitrdierl (n. tr).

moarte 9i viscol tt

Revglverul uriag, atlrnat pe goldurile senzuale aleturi de lenjeria

albl face deliciul spectatorilor nepoftiii.Ne distrim cu tofii, mai pugin BitrAnul gi Legionarul. Porta

fluieri admirativ.

- Ce-i asta? se ingrtloreazdElena.

- O pasdre de apl ce-gi strigi consoarta, ii rlspunde Oleg. Hai,

micar o dati, fa-mi gi mie o plecere.

Lfn moment de linigte, urmat de gemete venite din lanul de

porumb, un strigdt infundat, cuvinte de neinleles. Ticem plini. de atengie, gAfAind, cu ochii plini de pofte!

- SfAntd Precistd din Kazan, murmurd Porta, ce intAmpiare! Sun-

tem aici ca si maltratim Armata Rogie, dar trebuie sI recunoaqtem

ci Ivan are mumulti glagorie in cap decit noi! Cel pulin cari dupiel gi cAteva fufe in uniformx. Iatd ce inseamnl si te lupli Pentruo cau:zddreaptil poli si-i amesteci gi pe Dumnezeu, qi pe diavol.

Alti mAncare de peqte decAt tn armatapriplditn a lui Adolf!

- ti lare- si termine inainte sr-i crsipim? intrebe Stege.

BitrAnul, care se scarpini nervos ln ureche, nu-i rispunde.

Cele ce se petrec infalaochilor nogtri nu-l intereseazd.Tindrase scoali in picioare qi incepe s5-gi aranjeze boarfele, redevenind

un sergent model.

- Am intins-o, spune ea cu zAmbetul pe buze, dar mi-intorcdupl apel.

- Nu cred, rhjegte locotenentul. N-ai si te intorci la mine!

- O sI vin, ii rispunde f.ata rdz5Lnd, gi dispare printre cocenii

inalji spre cele patru tancuri ruseqti aflate dincolo, in lanul de

floarea-soarelui.

Dacd,le-ar fi vopsit in galben, aga cum sunt ale noastre, nicinu le-am ftvdzut. Totul este galben-brun in Rusia in aceaste Pe-

rioadl a anului, ba chiar qi oamenii incep sI ingllbeneasci spre

sfArgitul toamnei. tr, "..rt peisaj, culoarea verde le-ar ti trddat

imediat blindatele.

- Ar trebui sn-gi mAzg5leasci troacele de patru ori pe an) a;a

cum facem noi. Doar de doui ori, nu ajunge pe timp de rdzboi.

12 SVEN HASSEL

- Ba chiar in fiecare lunl, spune Stege. Zepada din ianuarieeste cu totul alta f.rgd de aceea din decembrie, iar lapovija dinnoiembrie n-are nimic comun cu zdpada plumburie din lebruarie,in timp ce in martie sunr cel pulin cinci nuanle de alb. Deci, nicimdcar iarna, cind albul pare alb, nu-i'suficient si vopsegti tiri-boanga o singuri datd.Iar pnmdvara,verdele se schimbi I afrecaresiptdmAnl. La ce bun st rc plimbi vara tnrr-o magini pictatd inverdele crud al primiverii? O aiureali. Daci am qti si ne camu-fltrm mai bine, ne-am prelungi viala, amdrhqii de noi, biete tufmeduse la tdiere. Uita-te la uniformele noastre! Gri-verzui! in alarede praful drumului, unde mai intAlnegti culoarea asta? Iar galiganiilui Ivan se belicesc ai primivara tn kalriul lor tomnatic. Pesemneci un funqionar imbecil a stabilit culorile uniformelor!

- Altddati erau rogu cu albastru, remarcd.Micupl.- Asta ca si-i insp;imAnte pe inamici, rhjegte Barcelona. O ar-

mate care inainta cu baioneta la armd., tn uniforme rogu-aprins,zginderca qi hemoroizii celor mai curajogi. Venea pesre rine unval de sAnge!

Locotenentul rus se intinde tn iarbd, cu o f.rwzd,tn guri, gi rldesadsficut. Cdmaga ii e descheiatd., iar o vaca-domnului se invAnepe steaua decorafiei. tnchide ochii. De abia cAnd umbra Legionaruluise intinde peste el simre primejdra.PreatlrrtrulZacemorr, cu gAtultliat. Legionarul igi gterge linigtit cutirul maur de cdmaga celui ucis,in timp ce la noi ajunge mirosul cafelei ficute de tanchigrii ruqi.

- Doamne! $opre$te Porta. Cafea! Adeviratd! Comunigtii nu-qirefuzd nimic.

Porta e innebunit dupd cafea, de nu gtiu cAte ori igi riscase vialaca si soarbi o gurd, iar BdtrAnul prerinde cd, n-ar ezita sd-Ei vAndacompania pe-un kil din aqa o marfd.. Micupl, aflat in capul coloa-nei, cu aruncltorul sub bra1, se pituleazi in porumb, aritAndu-nein apropiere un soldat rus lngenuncheat lAng5 un recipient. Portaadulmeci plin de satisfaclie.

- Priviji! $opte$te Julius Heide. Patru BT5! "

moarte Ei viscol 13

I

- Cinci, ilcorecteazii' Porta. t' spatele clpipi este tras K\(-ull

comandantului.

- O sd miturlm totul tntr-o clipita, rhjeqte Micupl, mAn-

giind mina magnedce Pe care o pregitea'.N-o sd le mai atdd de

f,i4orr."le "u

femeile-soldat. Daci ne-ar vedea Iosif Vissarionovici,l

ne-ar decora.

- Interzis ponul decoraliilor sovietice, trintegte sec Heide.

- Destul cu prostiile' le-o taie Bitrlnul, calm' Nimeni nu trage

flra ordinul meu.

Din tabira sovietici izbucnegte un cor de risete. o voce auto-

ritari de femeie se inal$ deasupra gildgiei'

- Cipitanul fera sculI, spune Legionarul, sco{indu-9i pumnalul

din teaci. Asta-i a mea' vtr Previn!

- Destul, miraie Bitranul. suntem prea departe de maginile lor.

Toate cinci ar trebui si sari in aer exact in aceeagi clipi. Tu, Bar-

celona, razi totul cu mitraliera. Niciunul dintre ei nu trebuie sd

ajungd la pod. DacI il arunci in aer ne patte curtca Ma4iale. Totul

,oorrart t t iurul podului a*uia. Este minat cu cel pugin doul tone

de exploziv.

- be b4ina de milioane s-ar atzilviseazdMicupl' O toni de

pulbere. O si se aude pine la eschimoqi!

Ruqii se adunaserl in jurul cafelei.

- Si sperim ci ne mai lasn 9i noutr, geme Porta' MI intreb de

unde fac ro$ de ea!

- Asta-i o unitate de gatde, explici Heide, atotqtiutor' Ralii

speciale.

- De unde ai mai scos-o gi P-asta?

- vestoane de varl verzui cu tighele argintii. De altminteri ar

trebui s-o $rii 9i tu. Regulamentul stipuleazi cunoa;terea uniforme-

lor inamicului. Sabotaj!

- Gura! spune BrtrAnul, 9i dali-i drumul!

l4

I K\V - Tanc greu sovietic (n. tr).

SVEN HASSEL

Rugii, agezagi in cerc, se.ndoapi cu felii groase de piine inmuiatein cafeaua aromate. Soarele apune qi, dincolo de fluviu, cerul erogu-singeriu. Unul dintre rugi igi ia balalaica gi se pune pe cAntat.

De-adia timp tdirupa-i das la groapd

$ i frdpi o ru- n ble stemat exil,Tru.dind in snpa tnghepaw

Ca lan;uri. grele k picioareSub loaituri cumplite dc nagai.kd...

De zecide ani se cAntau aceste versuri melancolice - dJ"arrdaplruseri lagirele de muncd in Siberia.

- Ce cAntec oribil!spune Micupl.Artileria bubuia in dep drtare. Noi, ceilalji, imbatrinli pe front,

$tiam ci trage un "opslagsspringerer" - tunul greu german - gi ci

asta tnsemna: ,La atac!" Mai bine sd nu-i fi fosr prin preajmi inclipele acelea. ti compatimeam pe cei care r.

"r..rrrd.",igi-n gauri

de garpe ca si scape de moarte. Focul tancurilor ruse$ti lucea fan-tastic. Nimic nu-i mai impresionant ca o pidure intunecati de piniln care se desfdqoard o lupti.

- DI-mi o guri din coniacul slracului, ii spune Porta lui Barce-lona, care-i intinde uriagul bidon de campanie folosit ln armarafrancezd,.

Lupta se tncinge in zare. Rugii, ca gi noi, privesc spre nord.Prieten sau dugman, un proiecril rdticit nu face nicio deosebire.

- Inainte! De ce naiba credeli c-afi fosr aduqi pe lume?Cu motoarele ambalate, tancurile inaintau, infanteriqtii alergau

dupi ele bolnavi de^ spaime" aruncati &ept in infern de nigte politi-cieni iresponsabili. Inaintau. Trebuiau sitraverseze un cAmp minat.Niminui nu-i pisa de infanterigtii care cddeau, se rArau, trigeau spreo casci inamici ce aplrea deasupra parapetului trangeei. Aga-i lardz-boi! Mai bine se plAngx mama altuia decAt mama ra, gi-o si cAqtigi unregazinjocul cu moartea. Daci nu te gicnegti, te intorci acasl erou,dar nu uita ci nimic nu dispare mai repede ca un erou. Doui lunidupi terminarea rizboiului, gi nu mai vorbegte nimeni despre el.

moarte gi viscol 15