Facultatea de Psihologie i tinele Educaiei, Bucureti

Master Educaie Timpurie

Practic n educaie timpurie

Profesor: ibu Florin

Masterand: Zamfir Mirela Claudia

AtaamentulEste bine s ii bebeluul n brae atunci cnd plnge?

Ataamentul face parte din nevoile de baz ale fiinei umane, acesta este nnscut i are drept scop supravieuirea. Bowlby a artat interes asupra ataamentului i astfel i formeaz o teorie. Teoria sa pornete de la observarea bebeluilor ce se aflau n cmine, separai de familie pentru o lung perioad de timp. Copiii protestau adesea vehement, plngeau i aruncau cu obiecte n cutarea protectorilor. Prin aceste proteste peroanele care erau n jurul lor veneau lng copii. Dac persoanele nu rspundeau la proteste, copiii intrau n al doilea stadiu disperarea i deveneau tcui. Dac n final copiii nu erau reunii cu protectorii, intrau n cel din urm stadiu : detaarea. n faza aceasta copilul i reia activitate normal captnd adesori independen. Cu ajutorul acestor observaii s-au delimitat trei stiluri de ataament, ce reprezentu natura interaciunii dintre protector i copil: ataament securizant (protectorul rspunde nevoilor), ataament evitant (protectorul este distant) i ataament anxios-ambivalent (protectorul nu rspunde deloc). Copilul se oprete din plns pentru c nva s nu mai spere c ngrijitorul i va oferi confort, nu pentru c starea de distres a fost depit.ntrebarea dac este bine s ii copilul n brae atunci cnd plnge sau s-l lai sau nu s plng noapte nu apare atunci cnd un bebelu doarme lng mama lui. Istoria abordrii ,, las-l s plng singur este prin urmare legat de istoria dormitului mpreun. Dovezi antropologice susin c n perioada preistoric, bebeluii domreau pe corpul mamei lor sau foarte aproape de mamele lor i bebeluii nu erau ignorai cnd plngeau. Dormitul mpreun cu bebeluul este o practic ntlnit i astazi n culturile tribale. ns acolo unde civilizaia a ptruns din punct de vedere tehnologic, prinii au renunat treptat la aceast practic a dormitului mpreun cu bebeluii, adaptnd dormitul separate.(Europa i America de Nord)Aceast practic a dormitului mpreun a fost abandonat mai nti n Europa n secolul al XIII-lea cnd preoii catolici au recomandat mamelor s nceteze cu dormitul mpreun cu copilul. Motivul pentru care preoii au cerut acest lucru a fost s nlture pericolul de sufocare a nou- nscuilor, cunoscute si ca astorcosirea ,, overlaying,,. Se crede c n Evul Mediu cazurile de decese infantile au fost cauzate de boli sau sufocrile accidentale aprute din cauza priniolr care erau sub influenta alcoolului si nu mai aveau grija de copil.Pe la nceputul sec XIX a aprut perioada industrializrii cnd era nevoie de for de munc, au fost angajate foarte multe femei n activitatea de producie. Astfel au aprut ,, grdinile de copii,, n care copiii erau supravegheai ct timp mamele munceau. Dup Revoluia Industrial termenul de ,, rsfare a copiilor,, a ajuns larg rspndit n rile industrializate, iar mamele erau avertizate s nu-i mbrieze bebeluii sau s rspund prea mult nevoilor acestora din teama de a nu crea nite montri solicitani. Dac o familie locuia ntr-o cas spaioas, prinii mutau ptuul i toate lucrurile copilului ntr-o alt camer. i astfel prinii urmau abordarea ,, las-l s plng singur, abordare contrar instincrelor lor cele mai profunde.Alptarea bebeluului s se fac cu biberonul, atfel rupnd i ultimul contact al copilului cu mama. Dr. Luther Emmett Holt pediatru american i expert n creterea copilului, a fost primul care a fcut explicit i popular n S.U.A abordarea ,, las-l s plng singur. n urm cu 100 de ani n urm best-seller-ul ,,The care and feeding of children a fost o ,, biblie pentru creterea copiilor n acea vreme. Cartea este structurat ca o serie de ntrebri i rspunsuri. Una dintre ntrebri este: ,,Cum s gestionm plnsul unui copil care are crize de furie, care plnge adeseorisau care plnge pentru a atrage atenia?. Formularea acestei ntrebri dezvluie nclinaia lui Hold. Rspunsul lui: ,,Ar trebui pur i simplu lsat s plng singur. Acest lucru dureaz uneori o or, iar n unele cazuri dou sau trei ore. A doua repriz de plns va dura cel mult 10 sau 15 minute, iar a treia repriz va fi rareori necesar. Mai multe generaii au fost crescute dup aceast recomandare.n 1960 a aprut o tendin sntoas ntr-o direcie opus, cunoscut ca ,, attachment parenting. Aceast abordare recunoate sugarul ca pe o fiin uman vulnerabil, care are sentimente i care are nevoie de o legtur emoional, de rspuns prompt i de ngrijire. Susintorii acestei teorii spun ca este foarte important nevoia de apropiere fizic, fiind esenial, iar bebeluii nu ar trebui niciodat s plng singuri. Se recomand ca prinii s reacioneze prompt la plnsul i nevoia de linitire a bebluilor. Teoria ataamentului este opus abordrii ,,las-l s plng singur.Cercettorii din domeniul teoriei ataamentului au descoperit c este imposibil s rsfei bebeluii prin reacia prompt la plnsul lor. Dimpotriv, rspunsul prompt al printelui la plnsul bebeluului conduce la o baz solid de ncredere i la un ataament sigur ale copilului pn la vrsta de un an. Sugarii ai cror prini rspund cu ntrziere la plnsul lor devin solicitani i agai de gtul mamei n jurul vrstei de un an i sunt descrii c avnd un ataament nesigur.Abordarea ,,las-l s plng singur a fost vzut negativ dup ani de civilizaie ns prinii au trecut cu vederea o funcie important a plnsului. Se spune c plnsul este mecanismul de eliberare a stresului. Dei este stresant pentru bebelui s plng singuri, nu exist nicio dovad c plnsul n braele prinilor este duntor, odat ce nevolie imediate sunt ndeplinite. Muli psihoterapeui recunosc valoarea terapeutic a plnsului i i ncurajeaz pacienii s plng.Bebeluii plng mai mult dac sunt alintai? Un studiu din 1986 a artat exact opusul: cu ct o mam ine i poart copilul mai mult n brae, cu att copilul plnge i se agit mai puin. Studiile efectuate asupra altor culturi au relevat faptul c prinii din societile non-vestice sunt mai rapizi n a rspunde plnsului bebeluului dect prinii din societile vestice, iar bebeluii din societile non-vestice plng pentru perioade mai scurte de timp. Mamele din 78% din culturile lumii rspund repede la plnsul bebeluului. De exemplu, mamele Efe din Africa rspund la plnsul copilului n mai puin de 10 secunde n 85% din cazuri cnd copilul are ntre 3 i 7 sptmni, i n 75% din cazuri cnd copilul are 17 sptmni. 90% din timp mamele !Kung reacioneaz n mai puin de 10 secunde n primele 3 luni de via ale copilului i mai mult de 80% din timp, la vrsta de un an. Spre deosebire de acestea, mamele americane i olandeze aleg n mod deliberat s nu rspund plnsului n aproape 50% din cazuri n primele 3 luni de via. S-a artat c bebeluii din societile non-vestice se agit la fel de des ca i cei din societile vestice, dar datorit reaciei prompte a mamelor, durata cumulat de plns este mai mic dect n cazul bebeluilor din societile vestice.n ziua de astzi au rmas idei i practici din ficare perioad important din istorie. Fiecare printe i crete bebeluul cum crede i cum a vzut sau a citit, dar sunt i abordri asemntoare i indinsepensabile pe care nimeni nu le omite. Eu cred ca astzi sunt prini care merg pe creterea conservatoare i anume pe rspunsul prompt la plnsetul copilului, ptuul copilului s fie n dormitor cu prinii, cnd plnge i nu gsesc motivul sunt stresai si nu se las pn nu gasesc motivul ( le e foame, schimbai etc). i sunt deasemena prinii care merg nu n ntregime pe abordarea ,, las-l s plang singur, aleg ca bebeluul s aib camera lui unde s doarm singur, s nu-l ia n brae atunci cnd cade doar s-l ncurajeze c poate s se ridice singur, sau doar sa-l priveasc atunci cnd plnge fr s-l ia n brae.Eu cred c este bine s fii lng copil atunci cnd plange, aceasta este gndirea mea i cnd am citit unele studii am rmas tot cu aceast prere deoarece exist consecine dac lai copilul s plng pe termen lung. S-au nregistrat schimbri datorate plnsului prelungit la bebelui : ritm cardiac crescut i presune sanguin crescut, legtur mam-copil ntrerupt, daune cerebrale i disfuncii cardiace. Eu cred c putem mprumuta din fiecare cte puin , ns s nu uitm c nu avem de-a face cu un obicet ci cu o fiin care dorete atenie din partea noastr i iubire.STUDIU

Ultimele cercetari sugereaza ca timpul prea lung in care bebelusul vostru plange si capacitatea lui de a dormi peste noapte, ar putea fi corelate cu timpul pe care bebelusul il petrece in bratele parintilor. Bebelusiicare au fost tinuti in brate foarte mult timp, 15 pana la 16 ore pe zi, au plans mult peste noapte si au avut probleme cu adormitulin jurul varstei dede 3 luni, in timp ce bebelusii tinuti in bratefoarteputin plangeau foarte multla 2 si la 5 saptamani. Parintii care au tinut copii un timpponderat in brat, doar atunci cand era nevoie, si cand se jucau cu ei, au avut bebelusi mai linistiti atat in primele saptamani de viatacat si ulterior.

Fiecare dintre abordari are"diferite costuri si beneficii", spune autorul studiului Ian St. James-Roberts, cercetator la Universitatea din Londra. St. James-Roberts si colegii sai au studiat trei grupuri de parinti - in total 275 - care si-au tratat bebelusii diferit in primele saptamani de viata.

Un grup de parinti au ales sa stea foarte aproape de bebelusii lor pana la 10 zile, tinand bebelusiiin brate 80% din timpul cuprins intre 8 dimineata si 8 seara, si raspunzand imediat la orice scancet. Multi dintre acesti parinti adormeau noaptea cu bebelusii lor.

Al doilea grup de parinti traiau in Londra si erau distanti cu bebelusii lor:ii tineau in brate, in medie, 8,5 ore pe zi. Conform cu St. James-Roberts, acest comportament este similar parintilor din Statele Unite ale Americii.

Al treilea grup de parinti erau din Copenhaga, Danemarca si isi tineau bebelusii in brate aproximativ 9,75 ore pe zi.

Cercetatorii au examinat apoi obiceiurile de dormit si de plans ale bebelusilor. Rezultatele studiului apar in revista Pediatrics, numarul din luna iunie 2006. Bebelusii din Londra au fost mai agitati si au plans cu 50% mai multe in 24 de ore decat celelalte doua grupuri la 10 zile si la 5 saptamani. Autorii studiului au scris ca aceste rezultate sustin suspiciuni cu privire la ingrijirea bebelusilor britanici care poate duce labebelusi care plang mai mult. La12 saptamani, parintii care si-au tinut bebelusii in brate cel mai mult au fost cel mai predispusi sa doarma peste noapte 5 nopti sau mai mult, fara sa se trezeasca si sa planga. Ei au raportat o medie de 5 nopti de somn linistit in saptamana premergatoare raportului. Parintii care si-au tinut bebelusii cel mai putin in brate au raportat o medie de 4,6 nopti de somn fara griji, fata de cel mai scazut raport de 3,4 nopti in grupul mediu.

Per total, autorii studiului raporteaza cabebelusii plang totusi destul de multindiferent de ce fac parintii lor. Si agitatiasi nervozitatea parintilor pot generareprinze de plans la bebelusi.Aceasta adaugare "pentru a evidential ca sesiunile de plans neconsolat, care sunt comune in primele saptamani, nu sunt foarte mult afectate de variatiile aplicate de parinti, oferind reasigurari ca acest aspect al vietii nou-nascutilor nu este determinat de cat de mult ii tine parintii in brate."Dr. George J. Cohen, medic pediatru si editor sef al revistei"Ghid pentru somnul copilului vostru"publicata de catre Academia Americana de Pediatrie, spune ca aceste rezultate sunt rezonabile, chiar daca studiul a analizat numai anumite grupuri de bebelusi si parinti, ceea ce face ca"rezultatele sa nu fie universal aplicabile".Ce este de facut? Fiti flexibili atunci cand este vorba de tiparele de somn ale bebelusilor vostri, va sfatuieste Cohen."Cele mai frecvente greseli' ale parintilor constau in necunoasterea varietatii de tipare normale si de aceea ei incearca sa determine tiparele de somn ale bebelusilor atunci cand ei nu sunt pregatiti,"mai spune el. De asemenea, spune, in timp ce"diferite stiluri de parinti pot determina diferite comportamente ale copiilor,"bebelusii vor fi diferentiati individual."Parintii nu trebuie sa se acuze pe ei insisi daca bebelusii lor nu par sa se adapteze la dorintele parintilor de dormit,"a adaugat el.

BIBLIOGRAFIE

http://www.mamicamea.ro/bebelusi/cat-este-bine-sa-tii-bebelusul-in-brate.htmlhttp://www.parentship.ro/index/articole/5Salome Jacques, ,,Mami, tati, m auzii?, Editura Curtea Veche, Bucureti, 2012Gheorghe Toma, Oprescu Nicolae, ,, Bazele teoretice ale psihopedagogiei precolare, Editura V&I Integral, Bucureti 2007