examen lukian

7/21/2019 examen lukian

1/13

1.Tendintele contemporane in dezvoltarea economiei mondiale.

Economia mondial reprezint o unitate de interaciune dintre economiile naionale, unitate ce s-a format de-a lungul timpului, la baza creia se afl piaa mondial de mrfuri, diversitateaeconomic, relaii economice i alte tipuri de relaii. Procesele de globalizare i integrare audeterminat faptul c elementele cele mai importante ale structurii economiei mondiale o

constituie corporaiile transnaionale.Etapa actual de dezvoltare a economiei mondiale se caracterizeaz printr-un activ proces deformare a institutelor microeconomice (FM, !M"# cu scopul coordonrii proceselor ce sedesfoar $n economia mondial.%endinele economiei dup diferii savaniP. &ruc'er consider c suntem destul de avansai $n noua societate post-capitalist pentru atrece $n revist i a revizui istoria social, economic i politic a erei capitalismului i a statului-naiune). ... * prevedea cum va arta lumea post-capitalist $n sine este totui destul de riscant.Putem $ns, cred, s descoperim de+a cu un anumit grad de probabilitate ce noi $ntrebri se vor

ivi i care vor fi marile controverse de rezolvat).

2. MUTATII DE BAZA IN STRUCTURA E!EC!N!MICA A "UMII

C!NTEM#!RANE.

Evol$%ia economiei mondialepe parcursul secolului i se caracterizeaz printr-undinamism foarte intens sub influena legitilor economiei de pia, progresului tenico-tiinific,diviziunii internaionale a muncii, internaionalizrii capitalului i producerii i, in sfirit,globalizrii economiei mondiale. n formarea i stabilirea unui sistem economic mondial

comple, dup structur, funcii economice, politice, i sociale, un rol deosebit ii revineanumitor, factori i permise de dezvoltare economic.

Economia mondial este un sistem global foarte comple, alctuit dintr-o mulime de elemente

cu structuri complicate. n baza acestui sistem se afl economia statelor aparte cu toate bunurile

materiale i spirituale, repartizarea lor, scimbul i consumul de bunuri materiale. *cest sistem

dinamic dispune de o compleitate funcional i teritorial, care cuprinde ramurile i

compleele interramurale, state, regiuni, complee economice, asociaii, intreprinderi, filiale i

altele. /elaiile dintre toate aceste elemente constituie baza economiei mondiale.

M$tatii in &tr$ct$ra economiei mondialei economiilor naionale poate fi abordat in dou

aspecte0

sens restrins 1 prezentat de structura ramural i de producere2

in sens larg 1 prezentat de toate modificrile in structura producerii i consumului, investiiiin dependen de ramuri0 spaii geografice, tenologii, resurse umane dup structura

profesional, ramural, resursele materiale i energetice dup ramuri i spaii geografice.

'.C!NCE#TU" ENERA" A" "!BA"IZARII EC!N!MICE

lo(alizareapoate fi considerata un proces de crestere a interdependentelor economice intre tarisi a integrarii pietelor mondiale. "u alte cuvinte, globalizarea economica este definita prin


2/13

trasatura ei esentiala 1 intensificarea mobilitatii internationale a factorilor de productie, a ideilorsi tenologiilor.

n literatura de management,globalizareaeste definita ca un proces complex,multidimensional, care cuprinde, in proportii diferite, regiuni si tari diferite si determina

schimbari structurale ale firmelor, industriilor si pietelor in intreaga economie mondiala.

).CAUZE"E SI *ACT!RII "!BA"IZARII EC!N!MICE

3lobalizarea este conceput ca proces al diminurii taelor vamale, al renunrii la politicavamal i la restriciile de circulaie a mrfurilor, serviciilor, tenologiilor i capitalurilor, pemsura dezvoltrii scimburilor economice internaionale

CAUZE +dezvoltarea intens a progresului tenico-tiinific , dezvoltrile noilor tenologii,formarea pieei mondiale, pieei financiare mondiale, apariia i dezvoltarea companiilortransnaionale, bncilor transnaionale. "ompaniile transnaionale au devenit actorii principali in

dezvoltarea i etinderea globalizri

*actorii+

"i(eralizarea inve&ti%iilor &tr,ine directe

4ncep5nd cu anii 678, interesul comun al umanitii de (aprare#a mediului $ncon+urtor s-aconcretizat prin apariia unor concepte, cu vocaieglobal0 bunurile comune ale umanitii,dezvoltarea durabil i securitateaecologic, care au constituit noi factori ce au dinamizat

procesul de globalizarea economiei mondiale.B$n$rile com$ne ale $manit,%ii

sunt spaii cum ar fi oceanele, fondurilemarine, care din diverse motive nu sunt susceptibile a fidivizate i nici nu cadsub incidena suveranitii statelor. "u ecepia oceanelor, nici unul dinacestebunuri comune nu au fost polizate, deoarece este relativ faptul c oameniiposed capacititenice de eploatare i deteriorare.Dezvoltarea d$ra(il,

este definit drept dezvoltarea care rspunde nevoilorprezente, fr a compromite capacitateageneraiilor viitoare de a-i satisfacenevoile. &ezvoltarea durabil e conceput $n vedereareconcilierii dintre economie i mediul $ncon+urtor, ca o nou cale de dezvoltare care s susin

progresul uman nu numai $n c5teva locuri i pentru c5iva ani, ci pe $ntreaga planet i pentruun viitor apropiat.Sec$ritatea ecolo-ic,

este una dintre dimensiunile fundamentale alesecuritii globale.

.E*ECTE"E SI #ERS#ECTI/E"E "!BA"IZARII EC!N!MICE

Probleme globale precum efectul de ser nu pot fi soluionate la nivelulunui singur stat, la felcum nici problemele locale nu pot fi rezolvate $n 1 s zicem -cadrul sistemului educaional.4nconsecin, statul naional erodeaz. El nu dispare i nici nu devine inutil, aa cumse sugereaz $nmulte comentarii, ci erodeaz. *par astfel unele nivele suplimentarela care se pot rezolva

problemele - at5t superioare c5t i inferioare statului naional.3raniele nu demult rigide caredelimitau teritoriul unei ri, puterea statului iputerea populaiei devin astfel mai permeabile.

4n spatele dezbaterii despre erozi$nea &tat$l$i na%ional

) nu se ascunde aadar nici mai mult, nici mai puin,dec5t cele de mai sus.


3/13

"reterea capacitii de concuren $n cadrul competiiei globale de la nivelul local, iscdereaimplicit a celtuielilor presupuse de plata asigurrilor sociale (scz5ndastfel i celtuielilesalariale suplimentare#, este vzut ca o necesitate, $n special dectre industrie, $n timpce sindicatele avertizeaz asupra pericolului provenit din aanumitul d$mpin- &ocial0

DEFINITIE+DUM#IN95nzare a mrfurilor pe pia a etern la pre uri mai sczute dec5t

acelea de pe pia a intern i mondial, practicat de unele ri $n scopul $nlturrii concuren ilor i al acaparrii pie elor eterne.

.TENDINTE M!NDIA"E C!NTEM#!RANE A"E ACTI/ITATI"!R

C!M#ANII"!R TRANSNATI!NA"E

"orporaii %ransnaionale integreaz producia la nivel internaional i, $n acest mod, +oac un rolcentral $n creterea economic.:a $nceputul secolului , companiile transnaionale sunt considerate ca una din cele mai mari

provocri pentru actuala ordine internaional economic. Potrivit eperilor, ;8< din acesteasunt plasate $n rile dezvoltate din triada strategic 0 =>*, ?aponia, =niunea European - idein piee specializate precum industria de masini, industriile de cercetare i cimie sauindustria de petrol."roporatiile transnationale contribuie i la formarea de capital, furnizeaz pregtirea profesionali +oac un rol important $n comer, +oac5nd un rol pivot $n organizarea activitilor economiceinternaionale i susine considerabil bunstarea economic i social a rilor gazd i de origine$n sens pozitiv.@rile gazd privesc corporatiile transnationale c o surs suplimentar de investiii, tenologie,

inovaie, anga+are, modernizare a managementului, calificare a forei de munc, cretere a puteriiconcureniale naionale, o mai mare integrare $n economia mondial i oportunitatea unor noi

piee de eport, precum i venituri din $ncasri i tae.

3. E/!"UTII"E SI TENDINTE"E IN C!MERTU" INTERNATI!NA"

Comer%$l interna%ional este primul flu al circuitului mondial i el cuprinde micarea bunurilori serviciilor dintr-o ar in alta, prin trecerea frontierelor vamale ale rii respective. "omerulinternaional are dou componente0 eport i import.

Comer%$l interna%ionalau cunoscut un avant deosebit incepand cu marile descoperirigeografice, cand au fost atrase in circuitul mondial noi teritorii. "omerul internaional a fostdintotdeauna o oglind a diviziunii internaionale a muncii, eprimand foarte fidel specializareainternaional. *devrata eplozie a comerului internaional a survenit dup cel de-al doilearzboi mondial, odat cu cuceririle tenico-tiinifice, dar i cu mutaiile ce au survenit inordinea economic mondial.&estrmarea imperiilor coloniale i cucerirea independenei dectre tot mai multe state au dus la implicarea in fluurile comerciale a tot mai muli participani.Practic, toate rile lumii sunt astzi anga+ate in circuitul economic mondial prin relaii de importi de eport, fcand dincomer%$l interna%ionalcel mai cuprinztor flu alcirc$it$l$i economicmondial.
http://conspecte.com/Macroeconomie/relatiile-economice-internationale.htmlhttp://conspecte.com/Macroeconomie/relatiile-economice-internationale.htmlhttp://conspecte.com/Macroeconomie/relatiile-economice-internationale.htmlhttp://conspecte.com/Macroeconomie/relatiile-economice-internationale.htmlhttp://conspecte.com/Macroeconomie/relatiile-economice-internationale.html


4/13

Evol$tiain ansamblu a economiei mondiale , scoate la evident ca, peste tot in lume comertul adevenit in mod progresiv un sector foarte dAnamic, aparatul commercial cunoscind profundemutatii pe toate planurile0 metode de inovare, forme de distributie, repartitie geografica amanagementului intrreprinderilor.

4. E/!"UTII"E SI TENDINTE"E IN TURISMU" M!NDIA".

%urismul mondial a definit ca )ansamblul fenomenelor si relatiilor ce decurg din a deplasarea sise+urul persoanelor ce viziteaza o tara, alta decat tara lor de resedintaB reprezinta, in opiniama+oritatii specialistilor, componenta cea mai dinamica a circulatiei turistice.

Evolutia turismului, ca rezultat al actiunii con+ucturale a numerosi factori (economici,demografici, psio-sociali, politici# a marcat de-a lungul timpului un curs ascendant. >e poatevorbi, ciar de o dezvoltare fara precedent a acestuia manifestata pe de o parte prin crestereanumarului de turisti, a cererii de bunuri si servicii turistice, iar pe de alta parte prin diversificarea

ofertei si cresterea competitiei intre prestatorii si intermediarii de servicii turistice.

"ei mai epresivi indicatori utilizati fiind sosirileCplecarile de turisti si incasarile Cceltuielile dinturismul international

5.E/!"UTII"E SI TENDINTE"E IN D!MENIU" CERCETARI"!R STIINTI*ICE SI

TRANS*ERU"UI TE6N!"!IC

Evolu ia activit ii de cercetare stiintufica a fost influen at $n principal, de transformrile

accelerate din domeniul politic i economic.Perspectiva cre terii solicitrii $ntreprinderilor privind cercetareadezvoltarea, datorit presiunii generate de nevoia de a $ndeplinii condi iiletenice i economice P/D >%*&*/&E D%E/D*%!D*:E, $n vederea accederii pe pia a interna ional .

&omeniul cercetarestiintifica este definit ca fiind Bactivitatea sistematic i creatoare ini ial pentru a spori volumul de cuno tin e, inclusiv cuno tin ele despre om, cultur i utilizareaacestor cuno tin e pentru noi aplica iiB. Principalele tipuri de cercetare stiintifica sunt0 cercetareafundamental (activitatea eperimental sau teoretic#, cercetare aplicativ (cercetare de

investigare original $n scopul acumulrii de noi cuno tin e# i cercetare eperimental(activitate sistematic, ce se folose te de cuno tin ele eistente acumulate de pe urma cercetrii iCsau eperien ei practice#.

17 .TENDINTE"E M!NDIA"E #E #IATA MUNCII.

Piata fortei de munca sau piata muncii reprezinta spatiul economico-geografic unde se confrunta,la un moment dat, cererea cu oferta de munca, se negociaza anga+area lucratorilor, marimeasalariului, conditiile de munca etc.Ea eprima si sistemul relatiilor si al tranzactiilor care permiteecilibrarea cererii si a ofertei de forta de munca. !biectul tranzactiilor,pe aceasta piata,ilformeaza forta de munca, respectiv potentialul sau capacitatea de munca a celor care seanga+eaza.


5/13

Epoca $n care ne aflm poate fi numit, cu certitudine, epoc a migra iei. M3/* F!/%E &EM=D"* nu poate fi analizat separat de un aspect important al contemporaneit ii 1globalizarea - proces obiectiv, neordinar, ce integreaz $n sine o multitudine de tendineeconomice, politice, sociale, culturale, ce au cuprins $ntreg globul pm5ntesc. *stfel, migraiaface parte din proiectulB globalizrii, reprezent5nd simultan factor determinant, efect i

indicator al eficienei acestui proces, deoarece soluionarea problemelor globale nu poate firealizat fr atragerea capitalului uman.

11. C!NCE#TU" SI /ECT!RII DE BAZA AI "!BA"IZARII *INANCIARE.

"onceptul de globalizare financiar are $n vedere crearea unei piee mondiale a banilor, a uneipiee financiare globale, a unui sistem financiar global, a crui apariie i dezvoltare se bazeazpe fenomenul de dereglementare a pieelor financiare naionale, pe apariia i dezvoltarea unorinstrumente financiare i pe epansiunea bncilor i a altor instituii financiare

internaionale>uccesul globalizarii financiare a fost asigurat de dezvoltarea accelerata a noilortenologii in domeniul informatiei si telecomunicatiilor, care au permis interconectarea pietelorfinanciare prin intermediul retelelor de calculatoare, satelitilor si al nternetului

128 C!NCE#TU" SISTEMU"UI *INANCIAR INTERNATI!NA" .

>istemul Financiar nternational poate fi definit generic ca fiind ansamblul de norme si tenici,convenite si acceptate pe baza unor reglementari institutionalizate menite sa coordoneze si saorganizeze comportamentul tarilor membre in domeniul fluurilor financiare si monetareinternationale generate de derularea unor operatiuni comerciale sau necomerciale internationale.

>istemul Financiar nternational poate fi privit si ca ansamblul de piete, institutii si fluurifinanciare menit sa asigure deplasarea in timp si in spatiu a resurselor de capital de la cei care ledetin (creditorii sau investitorii internationali# catre cei care au nevoie de acestea.

1'. M!DE"E"E SISTEME"!R M!NETARE INTERNATI!NA"E

Evoluia sistemului valutar mondial s-a derulat pe parcursul internaionalizrii raporturilor

economice i reglementrii procedurii decontrilor reciproce, a cror $nceput a fost pus prinintroducerea $n viaa economic a standardului de aur $n perioada G-H, ce prevedeascimbul valutelor naionale pe aur i invers, corespunztor coninutului lor $n aur declarat

Fluurile transnaionale de aur au stabilizat cursurile de scimb ale valutelor i, $n felul acesta,au aprut condiii favorabile pentru dezvoltarea comerului internaional. 9alutele dependentede &tandard$

la$rerau corelate dup cursul ferm.

"el de-al -lea sistem valutar mondial a fost $nfiinat la "onferina de la 3enova din ;HH. 4ncalitate de mi+loace de decontri internaionale urmau s fie folosite aurul i valutele (devize# aI8 de ri. *ceti bani de credit naionali au prins a $ndeplini funciile de mi+locareinternaionale de plat i rezerv. /eglementarea valutar se realiza prin promovarea unei

politici valutare active.

*gravarea crizei >istemului valutar din 3eneva a impus necesitatea elaborrii unui nousistem valutar mondial.


6/13

"el de-al -lea sistem valutar mondial a fost numit Jretonn-Kood, prelu$nd denumirea

localitii unde a avut loc "onferina ordinar valutar-financiar internaional (>.=.*., ;LL#, la

care a fost adoptat decizia de a crea Fondul Monetar nternaional (F.M..#. *ctualul, cel de al 9-lea sistem valutar mondial, a cptat denumirea de >istem ?amaican,

fiindc a fost legalizat $n ;7G prin *cordul statelor-membre ale F.M.. de la ingston

(?amaica#.

1). #ERS#ECTI/E"E C!NSTITUIRI UNUI SISTEM M!NETAR DE TI# N!U.

=niunea monetara este o forma de cooperare, care in stadiul cel mai avansat al pietei comune(cand s-a realizat o libera circulatie a capitalurilor# creeaza totodata rate de scimb cu un anumitgrad de stabilitate si ciar o moneda comuna, care sa circule intre tarile membre. ! astfel deuniune presupune un grad foarte ridicat de integrare a politicilor bugetare si a celormacroeconomice. =n grup de tari pot sa-si propuna constituirea unei uniuni monetare daca punin aplicare rate identice ale dobanzilor si ale inflatiei. *ceasta presupune ca o uniune monetaraeste compatibila cu renuntarea la monedele nationale. Pentru ca eistenta unei uniuni monetaresa fie posibila este necesar, dar nu si suficient ca sa nu eiste restrictii in calea liberei circulatii acapitalurilor in cadrul gruparii si sectoarele financiare ale tarilor membre sa fie completintegrate. Principalele tipuri de uniuni monetare sub care pot eista gruparile integrationiste sunt0uniunea valutara, uniunea cursurilor de scimb, uniunea liberei circulatii valutare si uniuneamonedelor paralele. n prezent in cadrul >istemului Financiar - Monetar international coeistamai multe astfel de tipuri de aran+amente monetare regionale

1 .Concept$l pietei val$tare international .

Piaa valutar internaional implic mecanisme (acorduri, procedee# conform crora serealizeaz tranzacii $ntre v5nztorii i cumprtorii de valute. Pe pieele valutare se realizeazconvertirea unei monede $n alte. Decesitatea unor astfel de operaiuni este determinat delipsaunui mi+loc unic de plat, care ar putea servi drept mi+loc internaional de scimb laoperaiunileeconomice internaionale

G.%endintele evolutiei pietei valutar internationale. Piaa valutar internaional cunoate

o dezvoltare considerabil de la instaurarea cursurilor de scimb flotante, tranzaciile ating5nd

sume colosale. >-a determinat c valoarea tranzaciilor pe aceast pia $ntr-o singur sptm5n

este ecivalent cu valoarea comerului internaional dintr-un an $ntreg. Pe piaa valutar

internaional cursurile valutare scap din ce $nce mai mult de sub stp5nirea autoritilor

monetare, deoarece rezervele bncilor centrale sunt insuficiente pentru a influena $n mod durabil

evoluia cursului valutar. *utoritile monetare sunt capabile s fr5neze micrile acestor cursuri,

dar nu le pot opri i, cu at5t mai mult, nu le pot inversa.

Dezvoltarea PVI este determinat de influena a doi factori 0n primul rnd , deliberalizarea

operaiunilor valutare i de creterea nivelului de transparen a pieelor naionale, n al doilea

rnd , de $ncadrarea tenologiilor moderne $n operaiunile pe piaa valutar.


7/13

7."onceptul si structura sistemului bancar mondial.Si&tem$l (ancarmondial poate fi definit

generic ca fiind ansamblul de norme si tenici, convenite si acceptate pe baza unor reglementari

institutionalizate menite sa coordoneze si sa organizeze comportamentul tarilor membre in

domeniul fluurilor financiare si monetare internationale generate de derularea unor operatiuni

comerciale sau necomerciale internationale.Str$ct$ra &i&tem$l$i (ancar international.n functie de competentele detinute in tarile de

origine, bancile cu participare internationala pot fi clasificate in cateva mari categorii0

- banci de depozit, avand ca principala functie transformarea resurselor pe termen scurt

(depozitele populatiei si intreprinderilor# in credite pe termen mediu si lung2

-banci comerciale, actioneaza in special pe pietele eurodevizelor2

-banci universalecare desfasoara atat operatiuni de atragere a resurselor si de plasare a acestora

prin acordarea de credite, cat si operatiuni de interventie directa pe pietele financiare, actionandcu predilectie pe pietele euroobligatare2

-bancile regionalesi-au facut aparitia in marile centre financiare americane0 DeN Oor', "icago,

sau marile orase din "alifornia. "eva mai tarziu, s-au lansat pe arena internationala, cele H "itA

Jan's +aponeze, banci a caror putere internationala a atins cele mai inalte culmi la sfarsitul

deceniului trecut.

- bancile de clearing(decontarea reciproca a cecurilor intre banci)si fostele banci colonialebritanice au detinut, la randul lor, o pozitie activa pe pietele eurodevizelor, continuand sa profite

de pe urma retelei internationale vaste sau potentialului pietei londoneze, precum si eperienteiacumulate.- casele de economii si institutiile specializateetc.

. Perspectivele dezvoltarii sistemului bancar mondial.:a patru ani de la $nceputul crizei

financiare globale, economia mondial rm5ne fragil iar perspectivele de cretere economic $n

rile cu venituri mari rm5n i ele sczute. @rile $n curs de dezvoltare trebuie s se concentreze

pe sporirea potenialului de cretere al propriilor economii, consolid5nd $n acelai timp msurile-

tampon care le a+ut s gestioneze riscurile provenite din zona euro i politica fiscal a >=*.Prognoza pentru creterea global este supus unei creteri alfabetice. 4n condiiile $n care

guvernele din rile cu venituri mari se strduiesc s sustenabilizeze politicile fiscale, rile $n

curs de dezvoltare ar trebui s poat rezista tentaiei de a $ncerca s anticipeze fiecare fluctuaie

din rile dezvoltate i, $n scimb, s se asigure c propriile lor politici fiscale i monetare sunt

capabile s se adapteze la condiiile naionale.

;.%endintele mondiale ale dezvoltarii tenologiilor bancare.&ezvoltarea tenologiei bancare apermis conturarea a doua modalitati principale de creditare0


8/13

creditele de tip revolving (liniile de credit2 liniile globale de eploatare#, ofera agentilor

economici o fleibilitate convenabila de finantare, sub raportul costurilor.

creditele pt. destinatii speciale(credite pt. finantarea stocurilor2 creditele pt. eport2credite de

scont2creditele de factoring#2n cazul activitatilor economice care presupun anumite

stocuri, tenologia bancara pune la dipozitia clientului un plafon de creditare, din careel efectueaza trageri esalonat, pe baza unui grafic si in limita unui interval de timp.Pt. activitatile

ec. de productie cu ciclu lung de frabricatie agentii economici apeleaza la tenologia de creditare

similara creditarii globale de eploatare, sau liniilor de credite, cu termene de rambursare mai

mari de un an.

%enologia &J& J>-"lient v.I permite organizarea deservirii prin intermediul unui server

bancar unic a tuturor respondentilor institutiei, inclusiv a clientilor (persoane +uridice si fizice#, a

subdiviziunilor ei structurale (sucursale, filiale, birouri de scimb valutar#, a corespondentilorbancii si a clientilor lor. *r fi de mentionat ca notiunea de deservire cuprinde atat posibilitatea

efectuarii de plati, cat si prestarea serviciilor informationale, derularea comertului electronic etc.

H8."onceptul si structura pietei internationale de capital. #ia a internationala de capital este

cadrul organizat $n care, prin intermediul unor instrumente i tenici specifice, sunt mobilizate

direct sau indirect resursele financiare destinate acoperirii unor nevoi specifice ale diferitelor

entiti economice publice sau private.

&in punctul de vedere al emisiunii i comercializ rii instrumentelor financiare, pia a de capital se

structureaz $n0 ia a primar! este cea pe care se v5nd i se cumpr valori mobiliare nou

emise,ceea ce permite transformarea economiilor $n resurse pe termen lung. Participan i la pia a

primar sunt solicitatorii de capital, ofertan ii de capital i intermediarii.

ia a secundar! asigur liciditatea i mobilitatea economiilor, concentr5nd cererea i oferta

pentru valori mobiliare de+a emise.

H.%endintele dezvoltarii pietei internationale de capital.Principalii factori care au generat

aceast cretere ridicat a pieei de capital pot fi $mprii $ntrei mai categorii0 liberalizarea

financiar i dereglementarea, inovaiile tenologice i financiare precum i creterea

participanilor $n pia at5t din punct de vedere al emitenilor c5t i din punct devedere al

numrului de investitori.

&ezvoltarea sistemului de comunicaii a crescut i eficientizat viteza de transmiterea

informaiilor financiare pe glob.! inovaie semnificativa fost transformarea activelor nelicide,

$n special credite ipotecare i de consum, $n valori mobiliare licide care se tranzacioneaz pe

pieele de capital.


9/13

HH.nvestitii straine directe2concepte,tipologia si rolul lor. nvestiiile strine directe, const $n

plasarea de fonduri $ntr-un obiectiv economic care funcioneaz $n strintate, $n vederea

obinerii unui anumit grad de control asupra acestuia. Participanii pieei investiionale

internaionale sunt, pe de o parte, receptorii de investiii internaionale 1 guverne i companiinaionale (firme, !D3, fonduri de investiii#, pe de alt parte, generatorii de investiii strine -

companii transnaionale, companii private (aflate $n faza a doua de internaionalizare#, persoane

fizice. Tipolo-ia investiiilor strine reprezint forme concrete prin care se poate realiza o

investiie. &in irul acestora, merit de accentuat constituirea pe loc golB a unei noi companii,

constituirea de societi mite i aciziionarea unei firme sau fuzionarea cu o firm strin,

deoarece acesta se atribuie perfect la categoria de investiii strine directe. Rol$l, acestea implic

transferul de tenologii i cunotine organizaionale, ce pot fi privite adiionale pentru comer.

HI.%endintele internationale in domeniul investitiilor straine directe. %endinele noi arat c

companiile internaionale $i decentralizeaz sistemele de control organiz5nd doar capitalul i

cunotinele, pe c5nd sub-contractanii asigur alte etape ale procesului de producie. !ricum,

adesea subcontractanii concureaz prin pre, i nu prin calitate.

HL. "onceptul centrului financiar international.Centrele 9inanciare internationalereunesc

competentele financiare, specialistii ce intervin pe pietele eurodevizelor, eurocreditelor,

euroobligatiunilor, ce activeaza pe piata de scimb sau in domeniul proiectelor de investitii

internationale. =n centru financiar international ofera o gama larga de operatiuni specifice pietei

de capital, reunesc activitati financiar-bancare internationale si o serie de activitati periferice.

HQ.Evolutia centrelor financiare internationale."vand in vedere momentul aparitiei si dezvoltarii,

centrele financiare se impart in0- centre 9inanciare traditionale:- centre 9inanciare

o99&;ore:- piete de valori emer-ente.

Centrele 9inanciare traditionalesunt centre cu un grad ridicat de internationalizare (ofera

posibilitatea inscrierii la cotare pentru un numar mare de actiuni straine#, fiind capabile sa

satisfaca necesitatile intreprinderilor in materie de capitaluri pe termen lung. Eistenta unui

centru financiar traditional implica o piata monetara activa, activitati de asigurare, operatii de

comert eterior, activitati de bro'era+ si o piata obligatara secundara.

Principalele centre financiare traditionale sunt0 centrul financiar :ondra, centrul financiar DeN

Oor', centrul financiar %o'Ao, centrul financiar Paris, centrul financiar "icago etc.


10/13

Centrele 9inanciare o99&;ore sunt +urisdictii independente, care prin natura lor fiscala si

reglementara asigura un loc prielnic serviciilor bancare internationale, precum si tranzactiilor

financiare. *paritia centrelor financiare offsore a fost semnalata inca la inceputul anilor ;78,

crearea lor datorandu-se actiunii con+ugate a mai multor factori0

# inregistrarea pe pietele financiare internationale a unor dezecilibre importante ca urmare aprimului soc petrolier. *ceasta situatie a impus dezvoltarea unor noi canale prin intermediul

carora tarile eportatoare de petrol sa poata investi fondurile si sa finanteze

dezecilibrele inregistrate in balantele de plati ale altor tari2

H# tendinta tot mai evidenta a institutiilor financiare de a cauta o mai mare profitabilitate pe

pietele euro, profitabilitate facilitata de lipsa obligativitatii respectarii anumitor reglementari in

vigoare pe pietele interne2

I# eforturile intreprinse de unele tari mici si sarace pentru infiintarea acestor centre in scopulcrearii de noi locuri de munca si facilitarii dezvoltarii economice, prin generarea de venituri

#ietele emer-entesunt reprezentate de tarile cu activitate sociala sau comerciala aflata intr-un

proces rapid de crestere economica si de industrializare.

HG."onceptul si tipologia zonelor offsore. Paradisurile fiscale asigura conditii favorabile pentru

dezvoltarea activitatii companiilor offsore. ! companie offsore este o societate inregistrata

intr-o tara sau intr-un teritoriu dependent de un stat, cu legislatie autonoma, dar care nu

desfasoara activitati economice pe teritoriul tarii respective. &aca companiile offsore sunt

inregistrate intr-un paradis fiscal vor beneficia de conditii de impozitare favorabile, putand

contribui la ma+orarea profiturilor societatilor-mama, situate in zone cu o fiscalitate mare. &in

punctul de vedere al obligativitatii tinerii contabilitatii, firmele offsore pot fi clasificate in doua

categorii0

R companii care nu trebuie sa tina nici un fel de contabilitate, fiind obligate doar la plata unei

tae fie (Jaamas, Jelize etc.#2

R companiile care sunt obligate la tinerea evidentei contabilitatii, de regula fiind anga+at un

epert contabil rezident in tara in care compania a fost inmatriculata. ndeplinirea acestor

obligatii legale implica costuri ridicate (trimiterea facturilor, citantelor, etraselor de cont#.

H7. /olul zonelor offsore in sistemul financiar international.

- cadrul legislativ este deosebit de permisiv (reglementari simple in ceea ce priveste transferul de

bani, sistemul contabil, actionari#2

- desfasurarea tranzactiilor are loc intre nerezidenti, volumul afacerilor derulate de clientii

nerezidenti depasind cu mult volumul afacerilor derulate de rezidenti2


11/13

- volumul minim pentru constituirea unui depozit este relativ ridicat, ceea ce determina

operatiuni angro2

- confidentialitatea operatiunilor si secretul bancar2

- de regula, facilitatile fiscale si legislative vizeaza numai afacerile internationale (astfel este

evitata concurenta fata de firmele autotone#2- bancile sunt, in general, eceptate de la taele locale sau platesc o rata simbolica2

- sunt utilizate adesea pentru obtinerea de imprumuturi in eurovalute la dobanzi mici.

H."ompaniile offsore0concept si particularitatiile activitatii lor.

! companie offsore este o societate inregistrata intr-o tara sau intr-un teritoriu dependent de un

stat, cu legislatie autonoma, dar care nu desfasoara activitati economice pe teritoriul tarii

respective. &aca companiile offsore sunt inregistrate intr-un paradis fiscal vor beneficia deconditii de impozitare favorabile, putand contribui la ma+orarea profiturilor societatilor-mama,

situate in zone cu o fiscalitate mare.

"ompaniile offsore pot fi folosite in foarte multe domenii0 domeniul bancar, imobiliar, transport

maritim, asigurari, proprietate intelectuala, investitii, finante, servicii, comert, etc. "ei interesati

pentru desciderea unei companii offsore, trebuie sa utilizeze serviciile de specialitate ale unor

consultanti, buni cunoscatori atat ai legislatiei cat si ai conditiilor din +urisdictia de inregistrare,

cat si a legislatiei din tara de rezidenta a investitorului.

&in punctul de vedere al obligativitatii tinerii contabilitatii, firmele offsore pot fi clasificate in

doua categorii0

R companii care nu trebuie sa tina nici un fel de contabilitate, fiind obligate doar la plata unei

tae fie (Jaamas, Jelize etc.#2

Rcompaniile care sunt obligate la tinerea evidentei contabilitatii, de regula fiind anga+at un

epert contabil rezident in tara in care compania a fost inmatriculata. ndeplinirea acestor

obligatii legale implica costuri ridicate (trimiterea facturilor, citantelor, etraselor de cont#.

H;."rizele financiare internationale0concept,tipologie si factorii de declansare.

"riza financiara-situatie de impas in functionarea pietii financiare, forma de manifestare a

crizelor bancare, cu impact asupra stabilitii financiare i cu a+ungere $n stare de colaps a

infrastructurii financiare $n absena interveniei bncii centrale.

Tipolo-ie


12/13

0Epidemiile0macroecomonice*cest tip de criza are la baza un ibrid de cauze micro i

macroeconomice. "riza macroeconomica este determinata de deficientele microeconomice la

nivelul comportamentului bncilor cat i de o politica monetara deficitara.

Mana-ement de9icitar


13/13

desfoar activitatea bncile,cresc5nd nivelul de risc al comportamentului veci, fie prin

apariia unor noi +uctori noi i fr eperiena. 4nsa, ciar daca scimbarea este perceputa $n

mediul economic, gradul $n care creste nivelul de incertitudine nu poate fiapreciat de

participanii pieei i nici de autoriti. &up mai muli ani d estabilitate, este subestimata

probabilitatea apariiei problemelor i se continua cu modul de lucru bazat pe normele iprocedurile veci, care poate nu sunt $n armonie cu noile circumstane, fapt care accentueaz

vulnerabilitatea sistemului.

examen lukian

Documents