1. Notiuni generale despre sisteme de numeratie. Transferul numerelor din baza 10 în baza 2,8,16. Reguli de transfer.

Sisteme de numeratie este un complex de reguli si simboluri cu ajutorul carora este reprezentata si prelucrata informatia numerica. Simbolurile prin care se reprezinta informatia numerica=cifre.Numarul de cifre prin care sunt reprezentate numerele=baza Sistemului de numerare. Conform formulei orice numere A poate fi reprezentat :A=an-1rn-1+an-2rn-2+…a1r1+a0r0+a-1r-1+a-2 r-2+…a-m r-m

A=nr, Ai=cifra este cifra care se afla in pozitia (i), R=este faza sistemului de numeratie, N=num.de cifre ce reprezinta partea intreaga a numerelor, M=num.de cifre ce reprezinta partea fractionala a numerelor.Ex:A=72518,378 A=7*104+2*103+5*102+1*101+8*100+3*10-1+7+10-2+8*10-3

Sistemul zecimal (10)- un system de numeratie in baza 10, nr. De cifre utilizate este 10 (0-9). Pentru a transforma un nr. n in baza b in echivalentul sau in baza b se efectueaza conform urmatoarelor reguli:

Se imparte la baza respective partea intreaga si citurile obtinute dupa fiecare impartire pina se obtine citul zero, rezultatul transformarii obtinute se considera in ordine inversa de aparitie

Se inmulteste cu baza partea fractionala apoi toate partile fractionale obtinute din produsul anterior, pina cind partea fractionala este zero sau pina la obtinerea unui nr. de cifre fractionale dorit, rezultatul partii transformarii fractionale este constituit din parti intregi ale produselor, considerate in ordinea aparitiei

Ex: (70,21)10= (100110,00110)8

70:2=35 0 0,21*2=0,4235:2=17 1 0,42*2= 0,8417:2=8 1 0,84*2= 1,688:2=4 0 0,68*2= 1,364:2=2 0 0,36*2= 0,722:2=1

Ex: (44,34)10= (100110,00110)16

44:2=22 0 0,34*2=0,6822:2=11 0 0,68*2= 1,3611:2=5 1 0,36*2= 0,725:2=2 1 0,72*2= 1,442:2=1 0,44*2= 0,88

2.Transferul numerelor din baza 2 în baza 8,16 si invers

( )2 ( )8 Ex: (101.101010)2 = (5.52)8

( )2 ( )16 Ex: (10101011.1100)2 = (AB,C)16

( )8 ( )2 Ex: (256.44)8 = (010101110.100100)2

( )16 ( )2 Ex: (0.00F)16= (0.001111)2

3.Transferul numerelor din baza 2,4,8,16 în baza 10. Reguli de transfer.

( )2 ( )10 Ex: (1010)2 = 1*21+0*22+1*21+0*20 = (10)10

( )4 ( )10 Ex: (4231)4 = 4*43+2*42+3*41+1*40 = (301)10

( )8 ( )10 Ex: (675)8 = 6*82+7*81+5*80 = (445)10

( )16 ( )10 Ex: (EE,00F)16 = 14*161+14*160+0*16-1+0*16-2+12*16-3 = (238.903)10

4.Construirea codurilor. Codul direct, codul invers, codul complementar a numerelor pozitive si negative.

0-pozitiv; 1- negativCodul direct are pe poziţia superioară (prima poziţie din stânga) 1 iar în rest coincide cu reprezentarea obişnuită binară a numărului opus (pozitiv);

Codul invers se obţine din codul direct al numărului opus pozitiv prin inversarea valorii fiecărui bit;

Codul complementar se obţine din codul invers prin adunarea unei unităţi la bitul inferior (bitul din dreapta).

Ex: 0110 1001 – codul direct 1001 0110 – codul invers + 0000 0001 1111 1111 – codul complementar

5.Adunarea numerelor cu virgulă fixă. Dati exemplu.

0+0=0 Ex: 101101 +

0+1=1 100110

1+0=1 1010011

1+1=10

6.Adunarea numerelor cu virgule flotantă. Etapele realizării operatiei date. Dati exemplu.

Orice număr reprezentat în virgulă mobilă are două componente: mantisa – număr fracţional în virgulă fixă puterea – număr înterg în virgulă fixă.

Atit adunarea cit si scaderea se efectueaza dupa urmatoarele etape:

1) se compara сele 2 puteri pentru a determina care cea mai mare putere

2) se analizeaza mantisa numarului cu puterea mai mica prin deplasarea virgulei cu un numar de pozitii egal cu diferenta puterelor

3) se aduna/ se scad mantisele aliniate atribuind rezultatul unei puteri commune

4) eventual se normalizeaza mantisa rezultatului cu modificarea puterei.

7.Elementele logice de bază. Desenati simbolul si tabelul de adevăr pentru fiecare element în parte(SI, SAU, SI-NU,SAU-NU, NU)

Algebra logică sau algebra booleană este ştiinţa care studiază o informaţie şi această informaţie poate avea doar două sensuri: adevărat sau fals(1 şi 0). Aceste stări le pot avea orice dispozitiv tehnic. Operatorii elementari i algebrei logice sunt:

Negatia(NU)

Conjunctia(SI)

Disjunctia(SAU)

Tabelul de adevar este un table care include toate combinatiile posibile ale valorilor variabelelor fata de care este definit operatorul si rezultatul operatiilor acestuia.

În schema logică fiecare operaţie logică este înlocuită printr-un echivalent aşa numit element logic care prin diferite mijloace tehnice poate materializa funcţie logică.

ŞI

SAU

NU

ȘI-NU

SAU-NU

Negatia(X)

X X

0 1

0 1

1 0

1 0

8.Teoremele si postulatele de bază ale algebrei logice.

Postulatele si teoremelor algebrei boolene sint utilizate pentru simplificarea expresiilor logice.

Exista 4 postulate:

Elementul de identitate in raport cu operatorul & este 1, iar elemental de identitate in raport cu operatorul V este 0. X & Y = 1 & X = X X V 0 = 0 V X = X

Operatorii & si V respecta legea comutativitatii. X & Y = Y & X X V Y = Y V X

Operatorii & si V respecta legea distributivitatii. X & (Y V Z) = (X & Y) V (X & Z)

X V (Y & Z) = (X V Y) & (X V Z)

Pentru negatia oricarui variabile X se respecta egalitatile X & X = 0 X V X = 1

Exista 6 teoreme:

Idempotenta X & X = X X V X = X

X & 0 = 0 X V 1 = 1 X V 0 = X

Dubla negatie X = X

Asociativa X & (Y & Z) = (X & Y) & Z X V (Y V Z) = (X V Y) V Z

Absorbtia X & (X V Y) = X X V (X & Y) = X

De Morgan (X &Y) = X V Y (X V Y) = X & Y

9.Forma canonică conjunctiva si forma canonică disjunctivă a functiilor logice. Reguli de formare. Dati exemplu.

Forma canonica conjunctiva:- se determină toate combinaţiile variabilelor pentru care valoarea funcţiei

este 1;- se scriu mintermii corespunzători (o variabilă apare nenegată dacă are

valoarea 1 şi negată dacă are valoarea 0);- se însumează mintermii obţinuţi anterior.

Forma canonica disjunctive: - se determină toate combinaţiile variabilelor pentru care valoarea funcţiei

este 0;- se scriu maxtermii corespunzători prin însumarea variabilelor (o variabilă

apare nenegată dacă are valoarea 0 şi negată dacă are valoarea 1);- se înmulţesc maxtermii obţinuţi anterior.

10.Minimizarea functiilor logice prin utilizarea tabelelor Veitch-Karnaugh. Dati exemplu.

Deseori la sinteza dispozitivelor numerice funcţiile ce trebuiesc minimizate sunt parţial determinate. Aceasta înseamnă că din combinaţii funcţia este determinată pentru m combinaţii (m< ),adică pentru o parte de combinaţii funcţia este zero, pentru altele-i unu, iar pentru restul ( -m) nu are o valoare strictă. Minimizarea unor asemenea funcţii are loc in felul următor: Combinaţia pentru care funcţia nu e determinată în tabelul de adevăr se notează printr-un semn distinct(*) şi în procesul de minimizare valoarea lor se stabileşte egală cu unu dacă aceasta va duce la o formă mai simplă şi egală cu zero în cazul cînd acest lucru face funcţia optimală.

Fie funcţia y ,care are valoarea 1 în : 1,4,5,11,15 ,iar în : 2,6,7,13 este nedeterminată.a)Desenăm tabelul de adevăr : b)Minimizăm funcţia y:

y =

11.Decodificatorul- element functional combinational, care e destinat decodificarii cuvintelor binare aplicate la intrarea lui. Decodificarea are loc in urmatorul fel: pentru fiecare combinatie a variabilelor la intrarea codificatorului la iesirea lui e o functie de iesire, numarul de iesiri a decidificatorului este tot timpul egal cu nr. de combinatii ale variabilelor ce se pot aplica la intrarile lui. Indiferent de combinatia aplocata la intrare, la iesirile decodif. va fi doar o singura unitate la acea iesire ce corespunde combinatiei aplicate la intrare, iar la restul iesirilor ca fi zero. Un asemenea cod – cod unitar. Daca numarul de intrari a decodificatorului=n, iar numarul de iesiri=m, si m=2n atunci – decodif complet.

Codificatorul- element combinational functional destinat codificarii printr-un cuvint de m biti al unuia din n intrari active de numar maximal din 2m intrari. Codif se utilizeaza in calculatoarele numerice atit in unitatile centrale cit si in cele periferice. La sinteza codificatoarelor trebuie de luat in consideratie faptul ca nu pot fi active 2 intrari, de aceea sinteza codificatorului nu se efectuiaza dupa tiparele clasice, dar prin reprezentarea in tabelul de adevar a fiecarei iesiri prin disjunctia variabilelor de la intrare care determina egalitatea cu 1 a functiei respective.

12.Efectuati sinteza decodificatorului pe 4 biti (8421) pentru 10 iesiri.

13.Efectuati sinteza codificatorului cu 10 intrări iesirea pe 4 biti (8421).

14.Circuitele de sumare (sumatoarele). Functiile. Simbolul tehnic.Tipuri. Tabelul de adevăr.

Sumatoarele- se include in clasa de circuite logice combinationale in care semnalele prelucrate sunt associate unor numere. Sumatoarele executa operatia de adunare a 2 nr. si – care consta in sumarea descazutului cu codul complimentar al scazatorului. Un rang al unui sumator binary complet are 2 intrari de date ale cifrelor operanzilor din rangul respective si o intrare de transport din rangul vecin.

ai bi Ci Si Ci+1

0 0 0 0 0

0 0 1 1 0

0 1 0 1 0

0 1 1 0 1

1 0 0 1 0

1 0 1 0 1

1 1 0 0 1

1 1 1 1 1

In rangul I sunt sumati 2 biti ai si bi prezenti la суду 2 intrari de date precum si ci de la rangul vecin mai putin semnificativ. Se genereaza 2 iesiri care sunt Si si Ci+1 care sunt rezultatul sumei in rangul I si cifra de transport in rangul urmator mai semnificativa. In functie de propagare a transportului cunoastem:

Sumator cu transport succesiv (timpul de executie in mai multe celule)

Sumator cu transport anticipat (timpul de executie intr-o singura celula)

15.Circuitele logice segventiale(CLS). Etapele de sinteză a circuitelor logice segventiale.Diferenta între CLC si CLS.

Circuit locig secventional(CLS)- caracteristica de baza consta in faptul ca valoarea functiilor la iesirea acestor circuite depinde atit de valoarea variabilei ce au fost aplicate la intrarile circuitelor in momentul de timp precedent, adica valoarea variabilei de iesire(starea circuitului logic secvential) depinde si de starea acestui circuit in momentul precedent. De aceea se numesc- circuite cu memorie.

Sinteza (C.L.S) se deosebeste de sinteza (C.L.C) prin faptul ca in loc de tabelul de adevar utilizat la circuite logice combinationale se foloseste asa numnit tab.de tranzitie care include urmatoarele parti componente :

1. combinatia variabilei de intrare in momentul (t) a (CLC)2. starea CLS in momentul (t)3. starea in care va trece (CLS) din momentul (t) in (t+1) datorita valorilor variabilei

aplicate la intrarea acestui circuit si a starii lui in momentul (t) Un alt moment ce deosebeste procesul de sinteza a CLC consta in faptul ca :functiile de iesie in CLS se minimizeaza in depententa de valoarea variabilei in momentul (t) si starea

circuitului in tranzitia circuitului logic secvential din starea (t) in (t+1). Celelalte etape a CLS coincid cu etapele de sinteza a CLC.Etapele de sinteza a CLS : descrierea verbala , scrisa sau grafica a functieice trebuie sa o indeplineasca dispozitivul elaborarea tabelului de tranzitie minimizarea functiilor din tab de tranzitie gasirea partilor commune a functiilor elaborarea schemei logice

16.Descriesi bistabilele RS. Desenati simbolul si tabelul de tranzitie.

S R Qt Qt+1

0 0 0 0

0 0 1 1

0 1 0 0

0 1 1 0

1 0 0 1

1 0 1 1

1 1 0 *

1 1 1 *

In acest table S(set) este intrarea de scriere, R (reset) intrarea de stergere, Qt si Qt+1 starea bistabila in momentul t si in momentul t+1. Combinatia S=R=1 este interzisa deoarece in urma aplicarii ei starea bistabilului va fi incerta din cauza asimetriei reale a elementelor logice folosite la implimentarea bistabilului. Deosebim 2 tipuri de bistabile: asincron si sincron

17.Descrieti bistabilele D. Desenati simbolul si tabelul de tranzitie.

Bistabilul D se obtine pornind de la bistabilul RS. In cazul cind se staabileste conditia S=R, in acest caz semnalul de la ieesire va fi identic cu cel de la intrare. Bistabilele D este descrisa de relatia Qt+1=D, unde D=intrarea de date. Aceasta ultima relatie reflecta capacitatea bistabilului D de a pastra direct o informatie. Aplicatia principala fiind memorarea cuvintelor binare.

18.Descrieti bistabilele JK. Desenasi simbolul si tabelul de tranzitie.

J K Qt Qt+1

0 0 0 0

0 0 1 1

0 1 0 0

0 1 1 0

1 0 0 1

1 0 1 1

1 1 0 1

1 1 1 0

Existenta restrictiei S=R=1 constituie o dificultate pentru proiectanti, deaceea foarte des se recurge la utilizarea circuitului bistabil JK.Bistabilul JK isi pasttreaza functionalitatea in cazul cind S=R=1. Aceasta combinative asemanatoare la intrare se foloseste pentru inversarea starii bistabilului. Din tabelul dat se observa ca intrariile J si K pot fi tratate ca intrari R si S, iar in cazul cind J=k=1 bistabilul isi schimba starea anterioara (0->1, 1->0). Bistabilul Jk se realizeaza de obicei in baza bistabilului RS intr-o forma cunoscuta sub numele Master Slave(stapin Slav). Bistabilul Jk este universal avind aplicatii multiple, el avind posibilitatea de a functiona in regim bistabil RS, daca intrarile Jk sunt conectate intre ele printr-un inversor devine bistabil D cu intrarea D pe linia J. Daca J=K=1 atunci bistabilul JK devine bistabil de tip D care pasculeaza la fiecare impuls de ceas.

19. Registrele. Funcțiile registrelor.Modul de lucru.Etapele de sinteză.

Registrele sunt elemente functionale secventiale sunt destinate memorarii si pastrarii informatiei in calculatoarele numerice. Componenta de baza a oricarui registru este bistabilul ,la sinteza registrului pot fi utilizate toate tipurile de bistabile si se foloseste acelea ce sunt mai potrivite pentru functionarea ce trebuie sa le indeplineasca registru. Numarul de bistabile ce intra in componenta registrului determina numarul de ranguri a cuvintului de calculator ce poate fi pastrat in acest registru.

In regimul de incarcare parallel cuvintul pentru inscriere se aplica la intrarile de date Dn-1....D0- portul de intrare. Cuvintul inscris este accesabil la iesirile Qn-1...Q0- portul de iesire. Incarcarea datelor in registru se realizeaza la aplicarea semnaluui de ceas. Pentru inscrierea succesiva se folosesc 2 intrari de date:

Spre dreapta (DSD) ; Spre stinga (DSS)

Registrul capabil sa deplaseze datele atit la stinga cit si la dreapta se num. registru cu deplasare bidirectionala. Cuvintul de n biti inscris pe intervalul de n tacte prin intrarea DSD sirespectiv DSS este pierdut secvential bit cu bit la iesirea Q0 respectiv Qn-1 pe urmatorul interval de n tacte. Daca insa se conecteaza iesirea Q0 la DSD si Qn-1 la DSS se obtine structura de registru in inel sau registru cu deplasare ciclica (ultimul bit se intoarce inapoi). Intr-un asemenea registru cuvintul inscris initial este recirculate in jurul registrului.

20.Multiplexoarele si demultiplexoarele. Functiile lor. Simbolul de reprezentare.Tipuri de multiplexoare si demultiplexoare.

Multiplexorul (MUX) realizeaza functia inversa demultiplexoarului, adica permite transmiterea datelor de la una din сele 2n cai de intrare la o singura cale de iesire. Selectia unei anumite intrari

de date se face prin aplicarea unui cod binary pe n linii de intrare, linii care sunt intrarile de selectie. Structura multiplexorului este:

Demultiplexorul (DMUX) este un circuit construit pe structura decodificatorului, care permite transmiterea datelor de la una din сele 2n cai de iesire. Selectia liniilor de iesire se face prin aplicarea unui cod binary pe n linii de intrare, care devin acum intrari de selectie. Structura demultiplexorului este desenat mai sus:

21.Numărătoarele.Functiile numărătoarelor. Modul de lucru. Etapele de sinteză. Tipuri de numărătoare.

Numărătoarele sunt circuite logice secvenţiale care înregistrează numărul de impulsuri aplicate la intrare. Ele se realizează prin asocierea circuitelor basculante bistabile, având rol de celule de memorie binară, cu circuite logice combinaţionale, care determină modul corect în care urmează ca numărătorul să-şi schimbe starea la fiecare nou impuls aplicat la intrare.

Un circuit numarator are M stari distincte. Tranzactia intre starile succesive se produce in urma aplicarii unor impulsuri la intrarea de ceas a numaratorului. Dupa aplicarea unui numar de M impulsuri numaratorul revine in starea initiala. Un astfel de circuit reprezinta un numar modulo-M. Un numarator modulo-M realizeaza o succesiune de stari codificate in ordine directa sau inversa in cod binar. Acest numarator se numeste reversibil.

Principalul factor care deosebeşte numărătoarele sincrone de cele asincrone constă în faptul că toate bistabilele acestor numărătoare î-şi schimbă starea concomitent şi deci intrările de ceas a tuturor bistabilelor acestor numărătoare se conectează între ele iar la celelalte intrări a bistabilelor trebuie asigurată o asemenea informaţie care ar efectua tranziţia bistabilului în starea necesară. De aceea sinteza numărătoarelor sincrone necesită elaborarea unui tabel de tranziţie în care se indică starea tuturor bistabilelor în momentul t starea bistabilului t + 1, şi informaţia de la intrările tuturor bistabilelor care ar asigura tranziţia numărătorului din starea t în t + 1 . La următoarea etapă se efectuează minimizarea funcţiilor care se aplică la intrările bistabilelor tranziţiei necesare a numărătorului dintr-o stare în alta. În calitate de variabile a acestor funcţii sunt stările bistabilelor în momentul t. În baza funcţiilor minimizate la etapa anterioară se efectuează elaborarea schemei numărătorului.Sunt 2 criterii de clasificare a numaratorului:

1. Este in dependent de faptul cum isi schimba starea bistabilele numaratorului

- Sincron- bistabilul numaratorului la numararea semnalelor isi schimba starea concomitant

- Asincron- starea bistabilului se schimba succesiv

2. Este in dependent de directia in care isi schimba starea numaratorului dupa aplicarea semnalului de intrare

- Direct- numaratorul isi schimba starea in ordine crescatoare

- Invers- numaratorul isi schimba starea in ordine descrescatoare

22.Efectuati sinteza numărătorului direct M=6 folosind bistabile JK. Desenati schema logică.

23.Efectuati sinteza numărătorului direct M=8 folosind bistabile JK. Desenati schema logică.

24.Efectuasi sinteza numărătorului invers M=6 folosind bistabile JK. Desenati schema logică.

25.Efectuati sinteza numărătorului invers M=8 folosind bistabile JK. Desenati schema logică.

26.Convertoarele de cod. Functia.Tipuri.Dati exemplu de convertor de cod.

Convertoarele de cod sunt elemente funcţionale combinaţionale destinate transformării unui cod binar în altul: îl putem reprezenta ca un circuit logic combinational cu n intrări şi m-ieşiri. Aria codoarelor este foarte largă, valorile n şi m pot fi diferite şi sunt egale respectiv n-numărul rangurilor caodului la intrare, m-nr. de ranguri al codului la ieşire. De obicei convert. de cod cu nr. diferit de intrări şi ieşiri sunt acelea care efectuează conversia numerelor dintr-o bază de enumerare în alta, sau a unui tip de cod în alt tip de cod

27.Circuitul convertotului de cod pentru indicatorul pe 7 segmente.

NR. X3 X2 X1 X0 Ya Yb Yc Yd Ye Yf Yg

0. 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 0

1. 0 0 0 1 0 1 1 0 0 0 0

2. 0 0 1 0 1 1 0 1 1 0 1

3. 0 0 1 1 1 1 1 1 0 0 1

4. 0 1 0 0 0 1 1 0 0 1 1

5. 0 1 0 1 1 0 1 1 0 1 1

6. 0 1 1 0 1 0 1 1 1 1 1

7. 0 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0

8. 1 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1

9. 1 0 0 1 1 1 1 1 0 1 1

28.Convertoare CDA si CAD. Definiții. Functii. Simbolul de reprezentare

Convertorul este dispozitivul destinat transformarii semnalului de intrare (de un anumit tip) in semnal la iesirea sa (de alt tip). Tipuri de convertoare:

Convertor digital analogic (CDA)- este utilizat pentru a forma din codurile binare aplicate la intrare un semnal sinusoidal la iesire care ulterior este transmis la amplificatorul boxelor( este utilizat la cartel audio). CDA are functia de a transforma semnalul digital aplicat la intrarile sale in semnal analogic la iesirile sale.

Convertor analogic digital (CAD)- este utilizat in sistemele de calcul pentru a transforma semnalele analogice primate de la un microfon in semnal digital care apoi poate fi stocat de catre sistemul de calcul (cartel audio). CAD are functia de a transforma semnalul analogic aplicat la intrarile sale in semnal digital.

29.Caracteristicile generare ale memoriei unui calculator. Tipuri de memorii.

Tipuri de memorie: Memorie internă ; Memorie externă

Memoria internă reprezintă cea mai costisitoare şi importantă componentă fizică a unui calculator personal, prin intermediul căreia vom putea aprecia performanţele unui calculator. Aceasta este unitatea funcţională a calculatorului destinată păstrării permanente sau temporare a programelor şi a datelor necesare utilizatorului şi bineînţeles a sistemului de operare.Memoria internă a unui calculator este caracterizată de doi parametri:1.dimensiunea; 2.timpul maxim de răspuns; Dimensiunea acestei memorii este în strânsă legătură cu microprocesorul folosit. O valoare des întâlnită pentru această mărime este de 1 Mbyte. Cu cât aceasta este mai mare, cu atât performanţele calculatorului sunt mai bune. Timpul maxim de răspuns se referă la intervalul de timp care este necesar memoriei interne pentru a citi sau scrie date. Mai exact,

intervalul de timp ce se scurge din momentul în care primeşte de la microprocesor comanda de citire şi momentul în care depune pe magistrala de date valoarea citită (similar este şi pentru scriere). Valoarea medie a acestui parametru este de 70 ns. Cu cât această valoare este mai mică, cu atât calculatorul este mai rapid. Memoria externă este o memorie suplimentară care comunică cu microprocesorul tot prin intermediul magistralei de date şi magistralei de comenzi. Ea este o memorie nevolatilă din care se poate citi şi în care se poate scrie. Memoria externă are de obicei o capacitate mult superioară celei interne, în care se pot înmagazina mai multe programe precum şi datele corespunzătoare lor. Memoria externă este alcătuită în principal din discuri fixe (hard-disk) şi discuri flexibile (floppy-disk). Discurile fixe sunt montate de obicei în interiorul unităţii centrale şi nu pot fi detaşate de calculator decât prin demontarea acesteia. Discurile flexibile se folosesc cât este nevoie, ele fiind introduse într-un locaş special, după care pot fi recuperate cu uşurinţă.

30.Memorii RAM. Functiile memoriei RAM. Tipuri.

RAM (Random Access Memory), este memoria care poate fi citită ori scrisă ȋ�n mod aleator, ȋ�n acest mod putânduse accesa o singură celulă a memoriei fără ca acest lucru să implice utilizarea altor celule. Ȋ�n practică, este memoria de lucru a PC-ului, aceasta fiind utilă pentru prelucrarea tempoarară a datelor, după care se impune (este necesară) salvarea lor pe un suport ce nu depinde direct de alimentarea cu energie pentru a menține informația. Functiile memoriei RAM:

o Este constituita din mai multe circuite integrate

o Permite acces la citirea si scriere

o Este volatile( dispare la inchiderea calculatorului)

      În interiorul unui sistem de calcul sunt utilizate următoarele tipuri de memorie:- RAM (memoria cu acces aleatoriu):- DRAM (memorie dinamică), bazată pe condensatoare, necesită întreţinerea activă prin reîmprospătare. Alcătuite din circuite bazate pe semiconductoare.- SRAM (memoria statică), permite curentului să-şi continue drumul, operând ca un comutator care permite sau împiedică trecerea curentului electric. Alcătuită din circuite bistabile cu tranzistori, miniaturizate.- memoria doar pentru citire (ROM):- ROM mască, foarte rar utilizate, programarea se face la fabricare, costuri foarte mari.- PROM, este un ROM doar pentru citire cu programare. Foloseşte siguramnţele fuzibile ca elemente de programare, care se ard cu un programator sau arzător de PROM-uri, procesul fiind ireversibil.- EPROM, memoria ROM cu programare şi ştergere, au o fereastră în partea superioară, acoperită cu o etichetă, se şterge la expunerea la lumina naturală, raze ultraviolete.- EEPROM, este un EPROM ce se pot şterge electric, poate fi modificată doar de un număr finit de ori.- memoria FLASH RAM, pot fi şterse şi reprogramate utilizând tensiunea normală din PC. Au durată de viaţă finită, cele mai vechi trebuiau şterse total înaintea refolosirii, numindu-se cu ştergere masivă. - memoria virtuală, este o memorie simulată în spaţiul oferit de sistemele de stocare masivă. Se utilizează un fişier pe hard numit fişier de schimb, care poate fi temporar sau permanent.