1.Obiectul analizei activitatii economice:continut si sarciniContinutul AAEF ca stiinta.In literature de specialitate se intilnesc diferite definitii ale continutului AAE. Fiecare din autori se straduie sa sublinieze una sau mai multe trasaturi caracteristice acestei stiinte economice. Aceasta dovedeste faptul ca AAE ca stiinta este destul de tinara.Continutul AAE reprezinta ca stiinta-un system de cunostinte, procedee care in primul rind reies din functiile pe care le indeplineste la sistemul celorlalte discipline, si anume:1)Cercetarea corelatiei dintre procesele sau fenomeneleeconomice;2)Aprecierea tendintei (dinamicii sau gradului de indeplinire a nivelului programat, planurilor de afaceri) .3)Evidentierea si calcululfactorilor respective asupra modificariinindicatorului rezultativ.4)Evidentierea rezervelor interne si elaborarea masurilor concrete p-u utilizarea lor in practica pe viitor.In ansamblu putem spune ca continutul AAE ca stiinta prezinta un system de stiinte speciale ce tin de cercetarea corelatiei dintre procesele sau fenomenele economice de apreciere a indeplinirii planurilor de afaceri, de controlul asupra indeplinirii acestor planuri si decizii de gestiune, de evidentierea si calculul factorilor respective asupra modificarii indicatorului rezultativ, si de evidentierea rezervelo interne si elaborarea masurilor concrete p-u utilizarea lor in practica p-u viitor.Obiectul de studio al AAEOrice stiinta isi are obiectul sau de studio care este determinat de continutul acestei stiinte. AAE ca stiinta la fel isi are obiectul sau de studio . Trebuie de mentionat ca definirea obiectului oricarei stiinte este o problema destul de dificila inclusive si al AAE. Desi aceasta problema studiaza déjà citeva zeci de ani punctual final in definirea obiectului AAE, inca nu e pus. Totusi in ultimii ani cercetatorii considera ca obiectul AAE il constituie :studierea indicatorilor activitatii economico- financiare a unitatilor economice si a subdiviziunilor acestora a factorilor, a cauzelor si conditiilor care au determinat modificarea indicatorilor precum si a rezervelor interne de imbunatatire a situatiei analizate pe viitor. DECI partile componente ale 1.Indicatorilor analitici;2.Factori;3.Rezerve interne.

2.Sistemul de indicatori utilizati in analiza activitatii economiceDe regula toata activitatea economico financiara a unitatilor economice este masurata cu ajutorul unui system de indicatori. Orice indicator obtinut prin calcul se numeste indicator analytic. In acest context orice indicator analytic este economic, desi nu toti indicatorii economici sunt analytic. Indicatorii analitici pot fi examinati din 2 puncte de vedere:1)Dupa continut;2)Dupa valoarea numerica.Este necesar de a deosebi continutul si valoarea numerica a indicatorilorContinutul este esenta economica a fenomenelor cercetate, apreciata prin definitie,iar numerical reprez masurarea lor economica.In practica analitica indicatorii sunt foarte diversi, in dependenta de forma lor, metoda de reflectare, metoda de calcul, gradul de generalizare.De aceea apare necesitatea de a examina indicatorii tinind cont de urm criterii de clasificare:1)In dependenta de unitatea de masura:-indicatori naturali;-conventionali naturali;-de munca;-valorici.2)Dupa continutul lor indicatorii se deosebesc:-cantitativi (extensivi)-reflecta dimensiunile active economice;-Calitativi (intensivi)-reflecta eficienta economica la nivel de intreprindere3)Dupa gradul de generalizare:-generali- care caracterizeaza procesul economic in total;-particulari- caracrerizeaza numai unele laturi ale acestui process.4)Dupa modul de calcul

1

-absoluti- sunt capatati din evidenta contabila sau prin sumarea lor si sunt exprimati in unitati valorice-relativi- care sunt capatatinin rezultatul raportului, indicatorilor absolute. Se masoara in % sau ca coeficienti.Deosebim si astfel de indicatori ca:-de volum -rezultativi;-de eficienta.Orice indicator atit de volum cit si de eficienta sunt rezultativi.

3.SIstemul de factori care explica fenomenele si rezultatele economice si clasificare lorPrin factor in analiza economica se subintelege conditiile de organizare a oricarui process sau cauzala care au provocat rezultatele obtinute. In practica analitica se subintelege un system larg de factori, p-u a intelege mai bine esenta lor, se recomanda conventional de a tine cont de urm criterii de clasificare:1.Dupa natural or*factori social economi-gradul de calificare a fortei de munca.*factori economi ai productiei;*factori psihologici- atmosfera relatiilor in colectiv, motivarea salariatilor.2.Dupa caracterul lor in cadrul unei relatii cauzale-cantitativi-caracterizeaza marimea absoluta a resurselor-calitativi-caract nivelul de eficienta a utilizarii acestor resurse.3.Dupa modul cum actioneaza:-factori cu actiune directa;-factori cu actiune indirecta.4.Dupa modul de sintetizare-factori simpli/omogeni;-factori compusi/eterogeni.5.Dupa intensitatea actiunii lor:-factori dominanti;-factori secundari.6.Izvorul actiunii (sursa):-interni- provin din interiorul intreprinderii;-externi- adera la nivel economic national si nu depind de intreprindere;7.Sensul actiunii-pozitivi;-negativi.8.Dependenta lor fata de variatia fenomenului analizat:-constanti;-variabili.9. Posibilitatea masurarii influentei lor:-marimea influentei se da masurarii;-marimea infl nu se poate masura.

4.Rezervele in analiza economica si clasificare lorPrin reserve in analiza economica se subintelege posibilitatile nefavorabile sau noi aparute. In practica analitica se utilizeaza un system larg de reserve, care trebuie sa fie evidentiate pe parcursul analizei economice si mobilizate. De regula toate rezervele in AAE se disting dupa 5 criterii, ceea ce ne da posibilitatea sa intelegem mai bine esenta acestora:I.Locul de concentrare:-interne;-externe.II.Perioada de mobilizare:1.curente (timp de 1 an);

2

2.de perspective (p-u mobilizarea lor sunt necesare alocatii suplimentare de resurse si o perioada mai mare de 1 an ).III.Gradul de cunoastere1.cunoscute;2.necunoscute.IVModul de descoperire :-evidente-ascunse.V.Locul de formare:1.la locul de munca echipa, sectia.2.echipa;3.sectie;4.intreprindere.

5.Notiunea de procedee ale AAE si clasificarea lor.Prin procedee in AAE se subintelege mijloacele cu ajutorul carora se efectuiaza prelucrarea analitica a informatiei.Procedeele in AAE pot fi clasificate:1)Procedee de studiere prealabila si apreciere calitativa a indicatorilor.2)Procedee de calcul a legaturilor intre indicatori si factori sau metode analizei cantitative.Analiza calitativa urmareste cunoasterea in esenta a fenomenelor economico-financiare si a legaturilor cauzale, iar cea calitativa are in vedere cuantificarea sau determinarea influentei factorilor si a elementelor ce explica fenomenul.Procedee de studiere prealabila si apreciere calitativa a indicatorilor(metode ale analizei calitative)In practica analitica procedeele de studiere prealabila, si apreciere calitativa a indicatorilor (metoda analizei calitative) include in sine un set de metode care ne dau posibilitatea sa determinam informatia examinata din mai multe puncte de vedere:1)Metoda compararii- se foloseste pe larg in urmatoarele cazuri:-cind este necesar de a deternmina tendinta modificarii indicatorului in dinamica (compararea anului de gestiune cu datele din anul precedent).-cind este necesar sa se aprecieze gradul de indeplinire a nivelului programat (comparam datele effective cu datele programate din business-plan).-cind apare necesitatea de a determina experienta inaintata sau posibilitatile nefolosite la nivel de ramura (datele intreprinderii noastre cu intreprinderi fruntase din ramura).-cind apare necesitatea de a examina nivelul obtinut la intreprinderea noastra cu cel din afara ramurii (la nivel de economie nationala sau la nivel mondial).In efectuarea oricarei comparatii, este absotul este absolute necesaras asigurarea comparabilitatii datelor: datele trebuie sa aiba un continut omogen, sa fie exprimate intrun etalon unic sis a fie determinate dupa o metodolocie unica de calcul. Examinarea rezultatului comparatiei se materializeaza in valori, care arata masura in care situatia efectiva a fenomenului se abate fata de nivelul de baza. Evidentierea abaterii se exprima prin:A.abatarea absoluta : A=A1(an de gest)-A0(an precedent)B.variatia relative arata de cite ori nivelul efectiv a crescut sau a scazut in comparative cu cel din perioada de baza.2)Metoda gruparii reprez o metoda de prelucrare a informatiei economice, care se bazeaza pe gruparea omogena a indicatorilor examinati, dupa anumite criterii. In practica analitica se intilneste:a.Grupare simpla- cind indicatorii se grupeaza dupa un singur criteriu;b.Grupare combinata- dupa mai multe criterii.In acest caz aceasta metoda presupune utilizarea tabelelor analitice.Grupare: presupune:activele sunt grupate dupa termenul de folosire.Veniturile sunt grupate dupa tipul de activitate operationala:-venit din vinzarea produselor;-comercializarea marfurilor;

3

-din prestarea serviciilor.3)Metoda divizarii/descompunerii- care prevede divizarea in 3 directii:a)divizarea in timpb)divizare dupa locul de formare a indicatorilor sau in spatiu.c)divizare pe parti sau elemente4)Metoda de calcul a indicatorilor analiticiPe parcursul analizei este necesar de a calcula un sir de indicatori analitici. O parte din ei sunt luati direct din evidenta contabilasi statistica iar alta parte se calculeaza in cursul analizei.Din cadrul indicatorilor calculate fac parte:-valorile medii-valori relative

6)Metoda compararii- se foloseste pe larg in urmatoarele cazuri:-cind este necesar de a deternmina tendinta modificarii indicatorului in dinamica (compararea anului de gestiune cu datele din anul precedent).-cind este necesar sa se aprecieze gradul de indeplinire a nivelului programat (comparam datele effective cu datele programate din business-plan).-cind apare necesitatea de a determina experienta inaintata sau posibilitatile nefolosite la nivel de ramura (datele intreprinderii noastre cu intreprinderi fruntase din ramura).-cind apare necesitatea de a examina nivelul obtinut la intreprinderea noastra cu cel din afara ramurii (la nivel de economie nationala sau la nivel mondial).In efectuarea oricarei comparatii, este absotul este absolute necesaras asigurarea comparabilitatii datelor: datele trebuie sa aiba un continut omogen, sa fie exprimate intrun etalon unic sis a fie determinate dupa o metodolocie unica de calcul. Examinarea rezultatului comparatiei se materializeaza in valori, care arata masura in care situatia efectiva a fenomenului se abate fata de nivelul de baza. Evidentierea abaterii se exprima prin:A.abatarea absoluta : A=A1(an de gest)-A0(an precedent)B.variatia relative arata de cite ori nivelul efectiv a crescut sau a scazut in comparative cu cel din perioada de baza.

7.Metoda balantieraSe bazeaza pe egalitatea a 2 parti. Ea se aplica p-u a stabili influenta elementelor componente care actioneaza asupra unui fenomen economic concretizate intro relatie matematica , de suma sau diferenta.In practica analitica aceasta metoda se utilizeaza in urm cazuri:1)Cind apare necesitatea de a calcula influenta factorilor respective asupra modificarii indicatorului rezultativ, in cazul formei additive de legatura.2)Cind apare necesitatea de a examina exactitatea calculelor influentei factorilor asupra modificarii indicatorului.Intotdeauna suma marimii influentei factorilor trebuie sa fie egala cu abaterea absoluta a indicatorului.3)Cind apare necesitatea de a calcula influenta unui factor care se da greu calcularii. In conditiile cind influenta celorlalti factori este cunoscuta.Indicatori Perioada

precedentaPerioada de gest Abaterea

absolutaRezultatul influentei

1 VV 705000 700000 -5000 -50002costul vinzarilor 505000 490000 -15000 +150003prof brut(1-2) 200000 210000 +10000 +100004Alte venit operat

50000 55000 +5000 +5000

5 chelt comerc 5000 7000 +2000 -20006 chelt gener admin

10000 8000 -2000 +2000

7Alte chelt 15000 18000 +3000 -30004

operat8 profit active oper (3+4-5-6-7)

22000 232000 +12000 +12000

8.Metoda sustitutiei in lantSe utilizeaza pe larg in AAE p-u calculul influentei factorilor in cazul tuturor formelor de legatura. Esenta acestei metode consta in schimbarea consecutive in formula analitica a valorilor de baza cu cele effective. Fiecare asa schimbare se numeste substituire. La baza acestei metode stau urm principii:a)In toate cazurile, ordinea de analiza a influentei factorilor se face in functie de raporturile de conditionare economica, ceea ce inseamna ca in dependenta factoriala se aranjeaza intii factori cantitativi apoi factori de structura si factori calitavivi.b)Substituirile se fac succesiv incepind de la factorii cantitativi si incheind cu cei calitativi.c)Fiecare factor aste considerat variabil in momentul substituirii ceilalti fiind mentinuti constanti.d)Un factor substituit se mentine la marimea lui efectiva in operatiunile ulterioare.Marimea si sensul influentei fiecarui factor asupra rezultatului economic se obtin prin scaderea succesiva din rezultatul obtinut in calculul 2 al celui din calculul intii din rezultatul calculului 3 al celui din calculul 2. Semnul capatat in urma scaderii indica activitate pozitiva sau negative a factorului determinat.Nr ordine Nr subt factori Indicat

rezultativiCalculul influentei

a b c1 0 a0 b0 c0 a0*b0*c0*A02 1 a1 b1 c1 a1*b0*c0 ∆Aa=(a1-

a0)*b0*co3 2 a2 b2 c2 a1*b1*c0 ∆Ab=a1(b1-

b0)*co4 3 a3 b3 c3 a1*b1*c1 ∆Ac=a1*b1(c1-

c0)Balanta de verificare: A1-A0=∆Aa+∆Ab+∆AcVarietatile metodei substituirii in lantIn practica analitica aceasta metoda poate fi cu success utilizata si prin varietatile sale:-metoda diferentelor absolute;-diferentelor relative;-recalcularii;-indicilor.1)Metoda diferentelor absolute- este cea mai raspindita varietate a metodei substitutiei in lant. Ea se aplica p-u determinarea influentei factorilor asupra indicatorului analizat in forma de legatura, doar pe produs.Metoda diferentelor absolute cu 2 factori: in cazul cind in dependenta factoriala sunt 2 factori influenta factorilor respective se calculeaza prin urm metode:a.actiunea factorilor cantitativ se determina prin inmultirea abaterii lui cu marimea perioadei de baza a factorului calitativ 1 fact= ∆a*b0b.in cazul factorului calitativ (al 2) abaterea lui se inmulteste cu marimea efectiva a factorului cantitativ 2 fact=a1*∆bIndicatori An preced An gest Abaterea absoluta1)Volumul productiei fabricate

59546,8 59700 -153,2

2)Nr mediu de salariati

78 77 -1

3)Nr mediu de zile lucrat pe 1 an de un

266 268 +2

5

salariat4)Productivitatea medie pe zi a unui salariat

2870 2893 +23

Nr ind Nr subst factori Indicatori rezultativi

Calculul influentei

a n/s, b n/z, cp/m1 0 78 266 2870 59546760 -2 1 77 266 2870 58783340 -7634203 2 77 266 2870 59225320 4419804 3 77 266 2893 59699948 474628A1-A0=Aa+Ab+Ac; 153188=153188Calculul influentei factorilor prin metoda diferentelor absoluteFactorii Metoda de calcul calculul influentei Marimea influentei1. Modoficarea nr mediu de salariati

∆N/s*N/z0*Ps0 -1*266*2870 -763420

2.Modificarea nr mediu de zile pe un salariat

Ns1*∆N/z *Ps0 77*2*2870 441980

3.Modif product pe un salariat

Ns1*N/z *∆Ps0 77*268*23 474628

2)Metoda diferentelor relative- o alta varietate a metodei substitutiei in lant. Ea se aplica p-u calculul influentei factorilor (doar in cazul legaturii multiplicative ), este mult mai simpla in aplicare si se considera a fi cea mai rapida si rationala metoda.Esenta metodei diferentelor relative consta in aceea ca marimea si sensul de actiune a factorilor se apreciaza in dependenta de ritmul cresterii a indicatorului corespunzator.Metoda data se bazeaza pe calcul diferentei a ritmului de crestere care in continuare se inmulteste cu marimea perioadei de baza a indicatorului analizat si se imparte 100%. Astfel in cazul metodei 2 e necesar de tinut cont de urm 4 reguli:1.Fiecare indicator generalizator in parte indeplineste rolul factorului respective.2.La baza calcului se ia diferenta in %3.Marimea influentei factorului calitativ(ultimul) se determina dupa ritmul cresterii a indicatorului analizat.4.Metoda aceasta se foloseste doar atunci cind indicatorul rezultativ este indicator de volum.3)Metoda recalculariii in cazul cind in compararea datelor nu sunt toate elementele identice, atunci se recurge la nivelarea lor folosind procedeul recalcularii datelor.Acest procedeu se aplica in 2 cazuri:-cind in inter. dintre etapa de planificare si darea de seama au avut loc schimbari in volum si struct productiei.-cind avem o dependenta factoriala din 2 factori si calculul influentei lor se efectuiaza parallel la mai multi indicatori acelasi sens.

9)Metoda diferentelor absolute- este cea mai raspindita varietate a metodei substitutiei in lant. Ea se aplica p-u determinarea influentei factorilor asupra indicatorului analizat in forma de legatura, doar pe produs.Metoda diferentelor absolute cu 2 factori: in cazul cind in dependenta factoriala sunt 2 factori influenta factorilor respective se calculeaza prin urm metode:a.actiunea factorilor cantitativ se determina prin inmultirea abaterii lui cu marimea perioadei de baza a factorului calitativ 1 fact= ∆a*b0b.in cazul factorului calitativ (al 2) abaterea lui se inmulteste cu marimea efectiva a factorului cantitativ 2 fact=a1*∆bIndicatori An preced An gest Abaterea absoluta1)Volumul productiei 59546,8 59700 -153,2

6

fabricate2)Nr mediu de salariati

78 77 -1

3)Nr mediu de zile lucrat pe 1 an de un salariat

266 268 +2

4)Productivitatea medie pe zi a unui salariat

2870 2893 +23

Nr ind Nr subst factori Indicatori rezultativi

Calculul influentei

a n/s, b n/z, cp/m1 0 78 266 2870 59546760 -2 1 77 266 2870 58783340 -7634203 2 77 266 2870 59225320 4419804 3 77 266 2893 59699948 474628A1-A0=Aa+Ab+Ac; 153188=153188Calculul influentei factorilor prin metoda diferentelor absoluteFactorii Metoda de calcul calculul influentei Marimea influentei1. Modoficarea nr mediu de salariati

∆N/s*N/z0*Ps0 -1*266*2870 -763420

2.Modificarea nr mediu de zile pe un salariat

Ns1*∆N/z *Ps0 77*2*2870 441980

3.Modif product pe un salariat

Ns1*N/z *∆Ps0 77*268*23 474628

10)Metoda diferentelor relative- o alta varietate a metodei substitutiei in lant. Ea se aplica p-u calculul influentei factorilor (doar in cazul legaturii multiplicative ), este mult mai simpla in aplicare si se considera a fi cea mai rapida si rationala metoda.Esenta metodei diferentelor relative consta in aceea ca marimea si sensul de actiune a factorilor se apreciaza in dependenta de ritmul cresterii a indicatorului corespunzator.Metoda data se bazeaza pe calcul diferentei a ritmului de crestere care in continuare se inmulteste cu marimea perioadei de baza a indicatorului analizat si se imparte 100%. Astfel in cazul metodei 2 e necesar de tinut cont de urm 4 reguli:1.Fiecare indicator generalizator in parte indeplineste rolul factorului respective.2.La baza calcului se ia diferenta in %3.Marimea influentei factorului calitativ(ultimul) se determina dupa ritmul cresterii a indicatorului analizat.4.Metoda aceasta se foloseste doar atunci cind indicatorul rezultativ este indicator de volum.3)Metoda recalculariii in cazul cind in compararea datelor nu sunt toate elementele identice, atunci se recurge la nivelarea lor folosind procedeul recalcularii datelor.Acest procedeu se aplica in 2 cazuri:-cind in inter. dintre etapa de planificare si darea de seama au avut loc schimbari in volum si struct productiei.-cind avem o dependenta factoriala din 2 factori si calculul influentei lor se efectuiaza parallel la mai multi indicatori acelasi sens.

7

11.Metoda participarii prin cota se mai intilneste in literature sub denumirea de metoda impartirii proportionale a abaterii indicatorului analizat intre factorii detaliati ce au conditionat aceasta abatere. De regula metoda participarii prin cota se foloseste in ansamblu cu met substitutiei in lant sau met balantiera.In analiza economica prin metoda participarii prin cota se calculeaza influenta factorilor detaliati ce actioneaza asupra indicatorilor analizati, nu in mod direct dar prin intermediul factorilor generali.In aceste cazuri marimea influentei factorilor generali se determina prin metoda substitutiei in lant (balantiera) iar influenta fiecarui factor detaliat –prin metoda participarii prin cota. Esenta metodei participarii prin cota consta I aceea ca influenta factorilor detaliati asupra indicatorului analizat se calculeazaproportional marimii pe care ei o acorda sau o au asupra abaterii factorului de gradul 1.

12.Notiunea VV si importanta analizei acestoraVv reprezinta afluxuri de avantaje economice generate in cursul an de gest in urma vinzarii produs,marfurilor,prestarii service,indeplinirii contractelor de constructie.Aceste avantaje pot imbraca diferite forme : incasari de MB,intrari ale A nemat nemonetare,receptionari ale serviciilor prestate de terti.Analiza VV serveste drept punc de pornire la intocmirea diferitor materiale analitice de uz intern si extern,intrucit de marimea,evolutia,structura si stabilitatea Vv depend de consumurile si cheltuielile #,profitul si rentabilitatea,precum si situatia financiara. La prima etapa de analiza se face analiza structurala a Vv pe tipuri de AO,care permite stabilirea profilului real al AO,specializarea # in fabricarea produselor,comercializarea marfurilor,prestarea serviciilor sau executarea lucrarilor de constructie. Asa dar in procesul acestei analize putem stabili daca # este specializata –practica un sg gen de activitate;sau diversificata-se studiaza daca exista genul principal de activitate. Drept sursa de informatie la aceasta etapa serveste anexa la raportul de profit si pierdere. Analiza structurala poate fi detaliata pe tipuri de produse. La fel ea poate fi efectuata si in dependenta de alte criterii asa ca: dupa piata de desfacere(interna si externa) ; dupa tipul achitarii(numerar,barther) ;dupa timpul achitarii(avans,credit,mom achitariii) ; dupa clientele .

13. Analiza structurală a veniturilor din vânzări Vv reprezinta afluxuri de avantaje economice generate in cursul an de gest in urma vinzarii produs,marfurilor,prestarii service,indeplinirii contractelor de constructie. n cadrul analizei structurale a VV, acestea pot fi clasificate în funcţie de numeroase criterii. Aceste criterii au putere informativă diferită, oferind utilizatorilor Rapoartelor financiare posibilitatea de a aprecia diverse aspecte ale activităţii #. Analiza structurală a vânzărilor pe tipuri de AOAplicarea acestui criteriu pentru analiza structurală a VV permite stabilirea profilului real al AO, (specializarea # în fabricarea produselor, comercializarea mărfurilor, prestarea serviciilor sau executarea lucrărilor de construcţie).AO a # poate fi îngust specializată sau multilateral diversificată. Fiecare din aceste variante au avantaje. Specializarea permite majorarea eficienţei AO datorită procurării utilajului special, angajării personalului calificat în domeniu, acumulării experienţei corespunzătoare etc. In procesul analizei structurale a VV este necesar a stabili dacă AO a # e absolut specializată (se practică un singur tip de activitate) sau diversificată (multilaterală). Se studiază dacă există genul principal de activitate (care nu întotdeauna corespunde informaţiei de pe foaia de titlu a Raportului financiar) ori diferite tipuri de activităţi au cote aproximativ echivalente în suma totală a vânzărilor. în calitate de sursă de informaţii pentru această etapă de analiză serveşte Anexa la Raportul de profit si pierdere.Analiza structurală a vânzărilor pe segmente (sectoare) ale pieţei de desfacere

8

In cazul când # îşi desfăşoară AO pe mai multe pieţe (de ex, în M, ţările C.S.I., alte ţări străine),se studiază VV în profilul zonelor (segmentelor, sectoarelor) pieţei de desfacere. In acest scop se examinează evoluţia vânzărilor pe fiecare segment, şi contribuţia acestora la volumul total al vânzărilor. Se determină ponderea veniturilor din export. Creşterea în dinamică a ultimului indicator contribuie la micşorarea poverii fiscale (ratei fiscalităţii) şi la majorarea disponibilităţii valutei străine.# sunt obligate să dezvăluie informaţiile necesare pentru analiza structurală a vânzărilor pe segmente ale pieţei de desfacere în Anexele la Rapoartele financiare conform cerinţelor S.N.C. 14 "Informaţii financiare privind sectoarele".Analiza structurală a vânzărilor pe forme, de achitareUn aspect foarte important poate fi apreciat de utilizatorii Rapoartelor financiare la analiza VV prin prisma formelor de achitare.Achitarea pentru produsele şi mărfurile vândute, serviciile prestate, lucrările de construcţie îndeplinite pot fi efectuată de către consumatorii # contra mijloacelor băneşti, ori pe seama schimbului activelor nebăneşti sau serviciilor şi lucrărilor.încasarea mijloacelor băneşti din vânzări reprezintă forma predominantă şi obişnuită,care se practică la efectuarea operaţiunilor economice transparente. Pentru achitărea contra mijloacelor băneşti pot fî separate VV obţinute în numerar şi prin virament. Din suma totală a încasărilor băneşti din vânzări se evidenţiază cele obţinute în valuta naţională şi străină. Incasările băneşti din vânzări în valută străină, în condiţiile lipsei cotei exportului, reprezintă încălcarea legislaţiei în vigoare.Spre deosebire de încasarea mijloacelor băneşti din vânzări, efectuarea operaţiunilor de schimb ( „barter") des este conexată cu invaziile fiscale de diferite tipuri. Informaţiile privind suma producţiei, mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor # dezvăluie în Anexa la Raportul de profit si pierdere.Analiza structurală a vânzărilor în funcţie de tipul legăturii cu consumatoriNecesitatea aplicării acestui criteriu pentru analiza structurală a VV rezultă că tipul legăturii cu consumatorii (cu părţile legate şi nelegate) poate influenţa asupra operaţiunilor de vânzare şi asupra rezultatelor financiare, precum şi asupra situaţiei financiare a #. De exemplu, vânzarea produselor părţilor legate la un preţ mai mic decât cel de piaţă sau decât costul produselor, diminuează rezultatele financiare întreprinderii.Aceasta analiza prezintă interes deosebit pentru proprietarii # şi organele fiscale. Acest aspect se examinează atent în cadrul auditului Rapoartelor financiare.In conformitate cu cerinţele S.N.C. 24 „Publicitatea informaţiei privind părţile legate", întreprinderile sunt obligate să dezvăluie operaţiunile de vânzare către părţile legate în Rapoartele financiare.Analiza structurală a vânzărilor în funcţie de termenul de platăContractele încheiate cu consumatorii pot conţine condiţii cu privire la achitarea produselor, mărfurilor, serviciilor şi lucrărilor cu plata prealabilă (vânzarea în avans) sau cu amânarea plăţilor (vânzarea în credit). -Datele privind structura vânzărilor din punctul de vedere al termenului de plată se aplică în diferite situaţii, spre exemplu, la determ normativului fondului de rulment net în componenţa Planului de afaceriCreşterea ponderii vânzărilor în credit, în condiţiile acumulării creanţelor aferente facturilor comerciale cu termenul expirat, semnalizează o politică inadecvată a conducerii privind colectarea creanţelor.Informaţia cu privire la structura vânzărilor în funcţie de termenul de plată nu leprezintă o parte componentă a Rapoartelor financiare, ea poate fi dezvăluită de # benevol sau la cererea utilizatorilor externi (creditorilor sau investitorilor potenţiali).

14. Analiza factorială a veniturilor din vânzăriLa efectuarea analizei factoriale a VV se ia în consideraţie tipul AO în urma căreia au fost generate veniturile. Specificul ramurii (industrie, comerţ, servicii etc.) condiţionează şi particularităţile metodicii ce se aplică în analiza factorială. VV produselor finite se modifică sub influenţa a trei grupe de factori:Modificarea vol prod fabricate. Pentru a vinde mai mult, # trebuiesă producă mai mult. Şi invers, reducerea volumului producţiei fabricate va determina scăderea veniturilor din vânzări. Există legătură directă între indicatorul rezultativ (veniturile 'din vânzarea ' produselor) şi modificarea volumului

9

producţiei fabricate care, se află sub influenţa factorilor mai detaliaţi (legaţi de folosirea mijloacelor fixe, potenţialului uman etc). Modificarea stocurilor produselor finite. în condiţiile diminuării volumului producţiei fabricate, # reuşeşte să menţină ori să majoreze vânzările datorită reducerii produselor stocate. Creşterea producerii nu întotdeauna duce la mărirea vânzărilor, dacă mai multe produse fabricate rămân în stocuri. Există legătura inversă dintre indicatorul rezultativ şi modificarea stocurilor produselor finite. Creşterea sau scăderea produselor finite stocate poate fi condiţionată de influenţa unui şir de factori detaliaţi, de ex: lipsa ambalajului; defectarea utilajului de ambalare; lipsa mijloacelor de transport; scăderea (creşterea) cererii pentru produse;- returnarea produselor vândute anterior;-modificarea datelor privind stocurile produselor în urma inventarierii Modificarea preţurilor pentru produsele vândute-majorarea preţurilor de vânzare cu alte condiţii egale influenţează pozitiv, adică duce la mărirea vânzărilor. Există legătură directă între indicatorul rezultativ şi factorul în cauză. Creşterea preţurilor poate condiţiona scăderea cererii şi, în mod indirect, prin majorarea stocurilor de produse, poate determina micşorarea vânzărilor. Este evident că această influenţă indirectă face parte din a două grupă de factori detaliaţi.Modificarea preţurilor de vânzare poate fi influenţată de un şir de factori, precum:-inflaţia (deflaţia) valutei naţionale;-creşterea (scăderea) cererii şi ofertei pe piaţă de desfacere;-nivelul calităţii produselor întreprinderii în comparaţie cu calitatea-produselor concurenţilor;-aplicarea politicii de discont, de reducere temporară a preţurilor,In calitate de surse informaţionale pentru efectuarea analizei factoriale a vânzărilor servesc:Anexa la Raportul de profit si pierdere;Raport statistic 1-p „ Producţie ";Planul de afaceri;Calculele speciale (de recalculare a volumului vânzărilor în preţuri ale anului precedent etc).stocurile produselor finite pot fi reflectate în trei tipuri de evaluare: -în P curente ale anului respectiv (ale anului de gestiune);- în P medii ale anului precedent;- în P planificate.

Corectitudinea (legătura reciprocă) datelor iniţiale colectate pentru analiza veniturilor din vânzarea produselor se verifică prin aplicarea formulei, care în practica economică este cunoscută sub denumirea „balanţa produselor (mărfurilor)":

Sinitial al produselor in stocuri+Volumul prod fabricate+Vvprod+Sfinal produselor in stocuri

balanţa producţiei poate fi alcătuită in preţuri curente ale anului respectiv sau la costuri.Existenţa sau lipsa egalităţii ambelor părţi ale balanţei producţiei justifică veridicitatea şi implică corectarea erorilor corespunzătoare înaintea aplicării informaţiei în calculele analitice.In baza datelor iniţiale se efectuează analiza factorială a veniturilor din vânzarea produselor prin metoda balanţieră.

10

15.Analiza repartizarii profitului

Generarea profitului nu este suficientă pentru desfăşurarea reuşită a activităţii económico-financiare a #. Nu mai puţin importantă este repartizarea eficientă a profitului obţinut.Analiza distribuirii profitului oferă utilizatorilor Rapoartelor financiare posibilitatea de a răspunde la următoarele întrebări:în ce direcţii (pentru ce scopuri) principale se repartizează profitul generat de întreprindere?Ce cotă din profitul generat revine statului?Cât de grea este povara fiscală a # şi care este contribuţia impozitului pe venit la crearea acestei poveri?-Ce parte a profitului rămas la dispoziţia # proprietarii reinvestesc?Ce proporţii există între profitul reinvestit şi cel consumat?Importanţa aprecierii aspectelor nominalizate mai sus pentru procesul decizional dictează examinarea profundă a repartizării profitului în cadrul analizei situaţiei financiare a întreprinderii. In acest scop, în calitate de sursă iniţială de informaţii analitice, se foloseşte Raportul financiar. Totodată aprofundarea analizei privind distribuirea profitului presupune aplicarea datelor ,şi din alte surse de date: procese-verbale ale adunării proprietarilor întreprinderii cu deciziile privind repartizarea profitului; registrul contabil„Capital propriu"; registre ale evidenţei analitice la conturile clasei 3; declaraţii fiscale etc.Aprecierea generală a repartizării profitului după direcţii principale

Analiza repartizării profitului # porneşte cu aprecierea generală a situaţiei ce presupune o examinare rapidă de sinteză a principalelor direcţii de distribuire a profitului generat.se studiază repartizarea profitului până la impozitare în două părţi:•cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit care, la rândul său, includ:cheltuieli (economii) curente privind impozitul pe venit;cheltuieli (economii) amânate privind impozitul pe venit;•profit net (pierderea netă).această etapă de repartizare a profitului este strict reglementată de prevederile legislaţiei fiscale şi nu este de competenţa proprietarilor #. Suma datoriei # faţă de buget privind impozitul pe venit, ca şi suma creanţei bugetului aferente impozitului pe venit care urmează să fie recuperată #, se determină în baza venitului impozabil. Ultimul diferă de profitul contabil (până la impozitare) din cauza diferenţelor permanente şi temporare. în urma acestor circumstanţe suma cheltuielilor privind impozitul pe venit poate depăşi profitul până la impozitare sau # poate fi datoare să plătească impozitul pe venit chiar şi înregistrând pierderea până la impozitare.Din punct de vedere al tehnicii de analiză la această etapă se efectuează comparaţii cu perioada precedentă în baza datelor Raportului de profit si pierdere şi Anexei la acest raport.La următoarea etapă de analiză se examinează direcţiile de repartizare a profitului net, rămas la dispoziţia #. în cadrul analizei se compară informaţiile evidenţei analitice privind utilizarea reală a profitului cu decizia proprietarilor, aprobată la adunarea generală şi reflectată în procesul-verbal corespunzător.In particular, proprietarii # pot distribui profitul net în urm scopuri:constituirea rezervelor (fondurilor);plata dobânzii aferente obligaţiunilor plasate de #;majorarea capitalului social (statutar) al #;acoperirea pierderilor din anii precedenţi;

16.Analiza factoriala a profitului din AOperationalaAnaliza factoriala profitului (piederii) din Ao presupune stabilirea si calculul influentei factorilor, care au contribuit la modificarea in dinamica a partilor componente ale profitului(pierderii) din AO. Din punct de vedere factorial, profitul(pierderea) din AO poate fi determ dupa formula: profitul(pierderea) din AO=Profit brut(pierderea globala)+ Alte venit operat - Chelt Com- Chelt generale si adm - alte cheltuieli operationale

11

Fiecare parte componenta a formulei factoriale infl asupra profitului(pierderii)din AO a intrepr.Profitul brut (pierderea globala)si alte venit operat au o actiune directa, iar chelt operat-o actiune inversa. In calitate de sursa de informatie pentru analiza factoriala a profitului(pierderii)din AO, serveste Raportul de profit si pierdere. Deoarece Legatura dintre factori e adetiva pentru a calcula influenta acestora vom folosi aplica metoda balantiera.

17.Analiza factoriala a profitului brut Componenta cea mai importanta a profitului (pierderii)din AO reprez profitul brut(pierderea globala), de aceea in analiza formarii profitului,studiului profitului brut i se acorda o atentie deosebita. Analiza incepe cu aprecierea evolutiei structurii profitul brut (pierderea globala) obtinut pe tipuri de AO.Marimea profitului brut poate fi cistigata de # din vinzarea produselor finite,comercializarea marfurilor,prestarea serviciilor sau la executarea lucrarilor de constructie.Aceasta directie de analiza se3 efectuiaza in baza datelor Anexei la Raportul de profit si pierdere.Analiza factoriala aPbrut din vinzarea produselor si sau/prestarii serviciilor influenteaza urm factori:- modificarea volumului din vinzarea produselor (servicii prestate);- modificarea structurii si sortimentului produselor vindute (servicii prestate);- modificarea costului de vinzare a produselor (servicii prestate);- modificarii preturilor la produsele vindute(servicii prestate)PB din comercializarea marfurilor se mai numeste marja comerciala si asupra ei influenteaza urm 2 factori: -modificarea volumulii marfurilor vindute;

-modificarea ratei marjei comercialeRata marjei com=Marja com/volumul marf vindute*100%Marja Com=Volumul marf vindute*Rata marjei comDeoarece legatura e multiplicative dintre factori pentru a calcula influnta fact acestora vom folosi met diferentelor absolute (sursa:Anexa la raport de profit si pierdere)

18.Analiza profitului (pierderilor) din activităţile neoperaţionaleMărimea profitului (pierderilor), în mare măsură, depinde şi de rezultatele obţinute de întreprindere din activităţile neoperaţionale, adică din activităţile de investiţii, financiară şi din evenimentele excepţionale.Analiza începe cu aprecierea în dinamică şi/sau în comparaţie cu datele prevăzute în Planul de afaceri a mărimii şi structurii profitului (pierderilor) din activităţile neoperaţionale Profitul (pierderea) din activitatea de investiţii reprezintă diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile din operaţiunile legate de ieşirea activelor nemateriale, materiale .şi financiare pe termen lung. In calitate de venituri din activitatea de investiţii, pot servi: valoarea activelor pe termen lung vândute la preţuri de livrare fără TVA şi accize; dividende de primit aferente acţiunilor; dobânzile la titlurile de valoare procurate şi împrumuturile acordate; veniturile din cotele de participaţie în capitalul statutar al altor întreprinderi; sumele ecartului de reevaluare aferente activelor pe termen lung ieşite; valoarea plusurilor de active pe termen lung, constatate cu ocazia inventarierii; valoarea materialelor obţinute din lichidarea mijloacelor fixe peste valoarea rămasă calculată anticipat şi alte venituri ale activităţii de investiţii.Cheltuielile activităţii de investiţii cuprind: valoarea de bilanţ a activelor pe termen lung ieşite; cheltuielile aferente ieşirii activelor pe termen lung; cheltuielile din reevaluarea activelor pe termen lung la ieşirea acestora; sumele

12

lipsurilor şi pierderilor activelor pe termen lung constatate cu ocazia inventarierii şi altecheltuieli ale activităţii de investiţii.Analiza profitului (pierderii) din activitatea de investiţii (ca şi din alte activităţi neoperaţionale) începe cu aprecierea modificării mărimii acestora în dinamică şi a cotei acestora în suma totală a profitului (pierderii) până la impozitare şi a profitului (pierderii) activităţii neoperaţionale. Această analiză este prezentată în tabelele 2.1 şi 2.19.în procesul analizei de mai departe, se examinează factorii ce au condiţionat modificarea mărimii profitului (pierderii) din activitatea de investiţii faţă de realizările anului precedent şi/sau de datele prevăzute în Planul de afaceri. Principalii factori, care influenţează modificarea profitului (pierderii) din activitatea de investiţii sunt părţile componente ale acestora. De menţionat că valoarea veniturilor influenţează direct rezultatul financiar, iar cheltuielile au o influenţă inversă. Calculul influenţei factorilor respectivi la modificarea profitului (pierderii) din activitatea de investiţii se efectuează prin metoda balanţieră.Sursa de informaţie a analizei profitului (pierderii) din activitatea de investiţii reprezintă Anexa la Raportul privind rezultatele financiare.Profitul (pierderea) din activitatea financiară reprezintă diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile din operaţiunile aferente modificărilor survenite în mărimea şi structura capitalului propriu şi împrumutat.In componenţa veniturilor activităţii financiare, pot să figureze: chiria calculată aferentă activelor pe termen lung predate în arenda finanţată; valoarea activelor primite cu titlu gratuit; veniturile din diferenţele de curs valutar; subvenţiile primite din buget (la întreprinderile nestatale); sume sponsorizate, prime, premii şi alte venituri din activitatea financiară.Cheltuielile activităţii financiare cuprind: plăţile calculate aferente activelor pe termen lung luate în arendă finanţată; pierderile din diferenţele de curs valutar; plăţile calculate pentru activele nemateriale luate în chirie şi alte cheltuieli ale activităţii financiare.Rezultatul excepţional: profit (pierdere) reprezintă diferenţa între veniturile şi cheltuielile din evenimentele excepţionale.In calitate de venituri excepţionale, pot fi reflectate: sumele primite de la organele de stat, persoanele juridice şi fizice aferente recuperării pierderilor din evenimentele excepţionale; sumele de primit de la companiile de asigurări.Ca cheltuieli excepţionale pot servi: valoarea de bilanţ anulată a activelor ieşite ca rezultat al evenimentelor excepţionale; cheltuielile privind lichidarea consecinţelor evenimentelor excepţionale.Etapele şi modul de analiză a rezultatelor din activitatea financiară şi din evenimentele excepţionale sunt identice cu cele ale analizei rezultatelor din activitatea de investiţii.Sursa de informaţie a analizei profitului (pierderii) din activitatea financiară şi din evenimentele excepţionale reprezintă Anexa la Raportul privind rezultatele financiare.

19.Noţiunea de rentabilitate şi importanţa analizei acesteiaRentabilitatea reprezintă un indicator al eficienţei, care exprimă capacitatea întreprinderii de a câştiga profit. Rentabilitatea se determină ca raportul dintre efectele economice şi financiare obţinute de întreprindere şi eforturile depuse pentru obţinerea acestora . Formula de bază a calculului rentabilităţii este: rfrct economic si financiar: efort *100în practica economică, rentabilitatea poate căpăta diferite forme, după cum se schimbă părţile componente ale formulei de bază. în calitate de efect economic şi financiar, la calculul rentabilităţii, se utilizează profitul, dividende etc, iar în calitate de efort - costul vânzărilor, activele totale, capitalul propriu, capitalul permanent al întreprinderii şi altele.In literatura de specialitate, indicatorii rentabilităţii sunt grupaţi în trei categorii:indicatorii rentabilităţii producţiei;indicatorii rentabilităţii activelor;indicatorii rentabilităţii capitalului.Sistemul de indicatori principali ai rentabilităţii este prezentat în tabelul 4.1, din care rezultă că indicatorii rentabilităţii, exprimaţi întotdeauna în procente, reflectă eficienţa diferitelor laturi ale

13

activităţii economice ale întreprinderii. în calculul şi analiza acestora sunt cointeresaţi diverşi utilizatori ai Rapoartelor financiare. Astfel, indicatorii rentabilităţii producţiei sunt examinaţi de managerii întreprinderii în cadrul elaborării Planului de afaceri şi stabilirii programului de producţie.Tabelul 4.1Caracteristica generală a indicatorilor rentabilităţii

Indicatori Modul de calcul Caracteristica1 2 31. Rentabilitatea producţiei: 1.1. Rentabilitateaveniturilor din vânzări

Profitul brut x 100 Venituri din vânzări

Reflectă profitul brut câştigat la un leu venituri din vânzări

1.2. Rentabilitatea pe produs

Profitul de produs x 100

Reflectă profitul obţinut la un leu de vânzăriReflectă profitul obţinut la un leu de cost

Preţul de vânzare al produsului sauProfitul pe produs x 100 Costul pe unitatea de produs

2. Rentabilitatea activelor: 2.1. Rentabilitateaactivelor (economică)

Profitul până la impozitare x 100 Valoarea medie a activelor

Reflectă profitul până la impozitare câştigat, în medie, la un leu de active

2.2. Rentabilitateaactivelor cu destinaţie de producţie

Profitul până la impozitare x 100

Exprimă eficienţa cu care sunt utilizate activele cu destinaţie de producţie pentru obţinerea profitului până la impozitare

Valoarea medie a mijloacelor fixe + Valoarea medie a activelor curente

3. Rentabilitatea capitalului: 3.1. Rentabilitatea capitalului propriu (financiară)

Profitul net x 100 Valoarea medie a capitalului propriu

Exprimă eficienţa cu care este utilizat capitalul propriu pentru obţinerea profitului net

3.2. Rentabilitateacapitalului permanent

Profitul net (Profitul până laimpozitare) x 100 Valoarea medie a capitalului permanent

Exprimă eficienţa cu careeste utilizat capitalul permanent pentru obţinerea profitului net sau a profitului până la impozitare

Indicatorii rentabilităţii activelor exprimă interesele utilizatorilor interni pentru aprecierea capacităţii unităţii economice de a-şi utiliza cât mai eficient activele sale. De calculul indicatorilor rentabilităţii capitalului sunt preocupaţi nu numai proprietarii întreprinderii, dar şi potenţialii acţionari, atunci când pe piaţa valorilor mobiliare aleg cele mai atrăgătoare variante de procurare a acţiunilor.

14

20.Analiza rentabilitatii veniturilor din vinzari R veniturilor din vinzari reflecta capacitatea # de a obtine profit in urma vinzarii produselor finite, marfurilor si prestarii serviciilor, adica caract marimea profitului obtinut la un leu venituri din vinzari.Formula de baza: R veniturilor din vinzari= Profit brut/VV*100%RVV exprima legatura care exista intre rezultatul financiar si VV obtinute de # si se determ in baza raportului dintre marimea profitului si valoarea din vinzari.Acest indicator poate sa se modifice pe parcursul anului sub influenta urm factori: -modificarea structurii si sortimentului prod vindute; - modificarea costului pe unitate de produs vindut; - modificarea pretului de vinzare pe unitate de produsIn calitate de surrse informationale pentru efectuarea analizei fact a RVV servesc :Anexa la rap de profit si pierdere;Calculatiile produselor concrete ;Alte calcule speciale de recalc a indicatorilor Calculul infl fact se efectuiaza prin metoda substitutiei in lantAnaliza RVV este importanta atit pentru managerii finance, cit si pentr conducerea #, deoarece analizind acest indicator se poate determina: cit de eficiet au fost promovate deciziile manageriale in obtinerea profitului la un leu din vinzari: ce factori au contribuit la devierea RVV fata de nivelul anilor precedenti si/sau prevazute in Planul de afaceri; care este nivelul si evolutia RVV pe parcursul mai multor perioade de activitate a #: ce masuri trebuie intreprinse pentru cresterea nivelului RVV.

21.Analiza rentabilitatii pe produs Rentabilitatea e definite sintetic, ca fiind capacitatea intrepr de a realiza profit. Formula de baza este: R=Efect(rezultat)/Effort(resurse)*100% (se masoara in procente)

Dupa continutul sau economic indicatorul R este indicator generalizator de eficienta si reflecta partea relative a profitului in %. Luind in consideratie ca-n formulele de baza atit numaratorul si numitorul paote avea diferit continut in practica analitica se utilizeaza un sistem larg de indicatori privind R:R pe produs=Pret unitar- Cost unitar/ Cost unitar(P unitar)*100%R activelor= PPI(PNet)/Valoare medie a activelor*100%R capitalului propriu=PNET(PPI)/Val medie a Cap propriu*100%R capitalului permanent= PPI/Valoarea medie a cap permanent*100% Capitalul permanent= Capital propriu+Datorii pe TLAnaliza R pe produs reflecta: profitul obtinut la un leu vinzari, cind R este calculate in functie de 15rêt de vinzare; Profitul obtinut la un leu costuri, cind R este calculate in functie de cost pe unitate de produsNivelul R pe produs este determ de influenta a 2 factori:- modificarea costului pe unitate de produs;- modificarea pretului de vinzare pe produs.Calculul influentei acestori factori se efectuiaza prin met subtitutiei in lant bazata pe recalcularea indicatorilor.In calitate de sursa informationala serveste Calculatia produsului

22.Analiza rentabilitatii activelor

15

In procesul desfasuraii acitivitatii econ-fin,# utilizeza si consuma resurse economice, numite in Bilantul Contabil-active. RA caract capacitatea # de a obtine profit in rezultatul utilizarii bunurilor economice, indifferent de sursa de formare a acestora. Formula generala a RA este: R activelor= PPI(PNet)/Valoare medie a activelor*100%RA reflecta marimea profitului obtinut la fiecare leu active incadrate in circuitul economic al #.In cazul cind# obtine pierderi, nivelul R va fi negative si va arata marimea pierderilor obtinute la fiecare leu de active. Valoarea medie a activelor poate fi calculate prin 2 modalitati: dupa media cronologica in baza datelor din Cartea Mare: A=½ A1+A2+A3+…+A11+½A12/12-1 dupa media aritmetica simpla in baza datelor din Bilantul ContabilA=A la inceputul per+ A la sfirsitul per/2 In analiza se utilizeaza val medie a activelor pentru a lua in considerare schimbarile ce au avut loc in structura activelor. Nivelul RA poate creste sau reduce fie prin majorarea sau micsorarea nivelului R vinzarilor, fie pe seama accelerarii ori incetenirii rotatiei activelor.Astfel, nivelul RA este determ de influenta urm factori: -modificarea RVV; - modificarea numarului de roatie ale activelor.Formula fact a nivelului RA este: RA=PPI/A*100=PPI/A*VV/VV=PPI/VV*VV/A RA= RVV*nr de rotatie a activelor Deoarece legatura dintre factori si indicatori e multiplicative calculul infl acestuia se effect prin met subtitutiei in lant sau varietatii ei.

23.Analiza rentabilitatii financiare(capitalului propriu)RCp reflecta capacitatea # de a utilize capitalul propriu in vederea obtinerii profitului, prin ea “intelegem capacitatea # de a-si imbogati proprietarii”.RCp reflecta efecieta utilizarii mijl proprii in procesul active economice a #, adica caract marimea profitului obtinut pentru fiecare leu investit in capitalul propriu. Anume de nivelul acestui indicator tine cont actionarul potential cind allege pe piata valorilor mobiliare cea mai atragatoare varianta de procurare a actiunilor. Formula de calcul: R capitalului propriu=PNET(PPI)/Val medie a Cap propriu*100% Pentru a determ care factori influenteaza RCp pot fi alc mai multe sisteme factoriale: 1.R=PN/Cap prpriu*100%*A/A=PN/A*100%*A/Cap propriu A. R activelor reflecta capacitatea #de a utilize activele totale in vederea obtinerii profitului.Acest indicator caracteriz marimea profitului obtinut pentru fiecare leu investit in active. Rf=Ra*Pf B.Rata pirghiei financiare reflecta structura de finantare, adica gradul in care utilizarea resurselor imprumutate in circuitul economic al # contribuie la majorarea Cap propriu. Daca unitatea economica nu atrage resurse imprumutate, atunci pirghia financiara se situieaza la nivelul minim 100%(sau 1), nivel maxim nu exista. 2.R=PN/Cap propriu*100%*A/A*PPI/PPI=PPI/A*100%*A/Cap propriu*PN/PPI Rf=Ra*Pf*tensiunea sistemului fiscalA.Tensiunea sistemului fiscal reflecta corelatia dintre PN ramas la dispozitia #in suma totala a profitului contabil, cu cit nivelul acestui coeficient este mai inalt cu ati este mai redus presiunea fiscala impusa de stat.Pentru efectuare analizei Rcap propriu este necesara colectarea datelor initiale.In calitate se surse informationale pentru efectuarea analizei factoriale, servesc: Raportul privind rezultatele financiare; Bilantul contabil.

24.Caracteristica situatie patrimoniale si necesitatea analizei acestuia

16

Pentru desfasurarea active economice-fin,# isi formeaza patrimoniul, cre reprez totalitatea resurselor econ controlate de agentul economic.In rapoarte finance pentru reflectarea acestui patrimoniu aflat la dispozitia #, se aplica notiunea de “active”.

Analiza situatie patrimoniale presupune examinarea activelor controlate de #, indifferent de sursele de finantare a acestora. Necesitatea analizei situatiei patrimoniale rezulta din importanta informatiei obtinute in urma analizei pentru elaborarea deciziilor de diferit gen din partea utilizatorilor numerosi ai Rapoartelor finaciare. IN calitate de sursa principala de analiza a situatie patrimoniale serveste Bilantul CT, informatiile situate in activul acestuia.BAza informationala aplicata pentru efectuare analizei situatiei patrimoniale cuprinde si date din Anexe la Bilantul CT.Anliza situatiei patrimoniuale ofera utilizatorilor Rapoartelor financiare posibilitatea de a precia urm aspecte: Care e marimea totala a activelor controlate de #?; Creste sau descreste in dinamica patrimonial aflat la dispozitia #?; Care este componenta patrimoniului #?; Care este gradul lichiditatii activelor, controlate de #?; Aduc ori nu aduc venit activele controlate de #?

25.Analiza structurii patrimoniului (activelor) intreprinderiiAnaliza activelor permite de a aprecia si studia patrimoniul (mijloacele economice) de care disspune # pentru desfasurarea activitatii sale. Analiza modificarilor structurale ale patrimoniului se efectuiaza atit prin metoda verticala si orizontala, atit prin calcularea ratelor. Metoda ratelorAnaliza structurala a activelor poate fi efectuata prin intermediul unor anumite rate care pot fi grupate dupa urm criterii: Din punct de vedere a duratei de utilizare:1.Rata imobilizarilor reflecta cota activelor imobilizate in suma toatala a patrimoniului #. La aprecierea acestei rate e necesar de tinut cont de nivelul de insusire a capacitatii de productie.Cresterea in dinamica a ratelor imobilizarilor in conditiileunui grad scazut de utilizare a capacitatii de productie reflecta o compozitie fragila a utilizarii patrimoniului.Ponderea ridicata mai mare de 70%din activ a imobilizarilor poate crea dificultati privind achitatrea datoriilor curente. R imobil=Active pe TL/Total Activ; r 180/r 4702. Rata activelor curente se afla in dependenta opusa cu Rimobil.Modificarile structurala ale patrimoniului in favoarea activelor curente se explica prin depasirea ritmului cresterii activelor curente asupra ritmului cresterii activelor pe TL R act curente=active curente/Total active; r460/r470 = 1-R imobilizarilor3. Corelatia dintre activele curente si imobilizate caract corelatiile interne existente intre elementele patrimoniului reflectate in activul bilantului. Nivelul ridicat al acestui coeficient determ tendinta spre accelerarea rotatiei patrimoniului # si contribuie la eliberarea mijl banesti. Cr=Active curente/Active pe TL ; r460/r180Din punct de vedere a relatiiei activelor cu procesul de productie1.Rata patrimoniului cu destinatie de productie se foleseste pentru caract potentialului productiv al #. Ea reflecta ponderea patrimoniului # care poate fi direct utilizate pentru fabricarea productiei, prestarea serviciilor. Cresterea acestui indicator in dinamica se apreciaza pozitiv, deoarece contribuie la majorarea volumului de productie. Rpp=Mijloace fixe la val de bilant+SMM/total activ Mijloace fixe la val de bilant=Mijl fixe-Uzura;(r060-r080)+r250/r4702.Coeficientul compozitiei tehnice a # in conditiile crizei economice si inflatiei acest raport are o tendinta negative de descrestere, conditionata de un sir de cauze:- majorarea pretului pentru marfuri si materiale stocate; - plasarea mijl libere pentru majoarea fizica a SMM in calitate de protectie contra devalorizarii banilor;- majorarea stocurilor productieei finite din cauza reducerii cererii.

17

C comp tehnice=Mjl fixe la val de bilant/Active curente; r060-080/r460Din punct de vedere a gradului de lichiditate Rata activelor perfect lichidate ne arata daca # dispune sau nu de mijl banesti suficiente pentru a si achita datoriile. R activelor perfect lichide=Mijl banesti/Total activ; r440/r470Creditorii examineaza activele din punct de vedere a gajarii sau arendarii acestora 1.Rata activelor gajate este egal cu active gajate supra total activ Informatia se ia la anexa la bil Contabil pag 6 punct7 2.Rata activelor predate in arenda= Apredate in arenda/Total activInformatia anexa la bil contabil pag 9 colonita 9 r160

26.Calculul si analiza activelor nete (patrimoniul net)Activele nete reflecta marimea patrimoniului care este format doar pe seama surselor proprii si nu este impovarat cu datorii. El poate fi determ prin 2 metode: Active nete=Total activ – Total Datorii =Cap propriu Active nete= Total Activ –Total Datorii pe tS= Cap permanent In practica mondiala uneori pentru determ patrimoniului net din componenta activelor se exclud in prealabil bunurile invechite, creantele dubioase, activele nemateriale (good will), si alte elemente patrimoniale care nu pot fi comercializate intotdeauna in caz de necesitate. Patrimoniul net trebuie sa fie pozitiv si crescator ceea ce va reflecta o gestiune economica sanatoasa sau satisfacatoare eficinta #. Valoarea patrimoniului net se foloseste la:1.stabilirea pretului ce rascumparare a actionarilor de la actionari: Val unei actiuni=Anete/nr de actiuni in circulatie2.evaluarea patrimoniului # in cazul actionarii privatizarii, gajarii, vinzarii, asigurarii activ economice a 3, fuzionarii;3.stabilirea atractivitatii actiunilor de catre actionari.Analiza patrim net se efectuiaza nemijlocit in dinamica si dupa structura.

27.Obiectivele si importanta analiza rotatiei activelor

Ratele de rotatie a activelor caracterizeaza capacitatea acestora de a genera venituri.Ele pot fi grupate in 3 grupe:1.rate generalizatoare de rotatie a A,2.rate de rotatie a partilor componente a A totale,3.indicatori particulari ai rotatiei AC. In teoria si practica economica sunt utilizate 3 modalitati de apreciere a ratelor generalizatoare de rotatie a A prin determinarea: nr de rotatie a A: rA=vv/val medie a A -indica eficienta cu care # isi utilizeaza toate A in obtinerea veniturilor,cu cit nivelul acestei rate este mai inalt cu atit mai efficient au fost utilizate A #. Rata inzeztrarii veniturilor cu A : I=val medie a A/vv – caracterizeaza necesitatea # in A pentru vinzarea productiei in valoare de 1 leu. Durata de rotatie a A : Da=360 zile/rA=360*val medie a A/vv – arata in cite zile are loc o rotatie a A. **la determinarea acestor rate sumele A totale se substituie cu valoarea partilor componente ale acestora:mijl.fixe , AC,SMM,creante,etc : rMF=vv/val med a MF ; Dmf=360/rMF ; rAC=vv/val med a AC ; Dmf=360/r AC. In acest context este necesar de a determina efectul economic al modificarii rotatiei A asupra investitiilor in AC,acest efect poate fi cu + si - +_ E=(Dac1-Dac0)*vv1/360=(360*AC1/vv1 – 360*AC0/vv0)*vv1/360. Raspunsul cu + atunci se apreciaza negative si semnifica incetinirea rotatiei A ce presupune atragerea surselor suplimentare in circuitul economic pentru a mentine acelasi nivel al vinzarilor.Raspunsul cu – se apreciaza pozitiv si semnifica accelerarea rotatiei A ce presupune ca # poate sustrage aceasta valoare a A curente din circuitul economic pentru a le investi in alte directii si vv nu se vor

18

modifica. ** Aceste rate sint calculate pentru a determina ciclul operational,financiar si necesarul de fond de rulment.Ciclul economic arata cite zile trebuiesc pentru a vinde SMM si atransforma creantele in MB. Ciclul financiar perioada cind banii st investiti iarasi in circuitul economic. Cu cit st mai scurte circuitele date cu atit mai eicient e managementul economic si financiar al #. Nr.de rotatie a SMM : rSMM=Cost vinz/SMM ; Dsmm=360/rSMM ; Nr.de rotatie a Creante pe TS=vv in credit/CTS ; Dcts=360/rCTS; Nr.de rotatie a DTS: rDTS=ch operat/DTS ; Ddts=360/rDTS ; Ch operat=cv+ch com+ ch GA+AchO+imp pe venit. Ciclul operational=D smm+D cts iar CF=CO-Ddts iar necesarul de FR=CF*vv1/360. 28.Analiza ratelor de rotatie a partilor componente ale activelor totale. Ratele de rotatie a activelor caract capacitatea acestora de a genera venituri.Ele pot fi grupate in 3 grupe:1.rate generalizatoare de rotatie a A,2.rate de rotatie a partilor componente a A totale,3.indicatori particulari ai rotatiei AC. In teoria si practica economica sunt utilizate 3 modalitati de apreciere a ratelor generalizatoare de rotatie a A prin determinarea:a) nr de rotatie a A: rA=vv/val medie a A -indica eficienta cu care # isi utilizeaza toate A in obtinerea veniturilor,cu cit nivelul acestei rate este mai inalt cu atit mai efficient au fost utilizate A #. b)Rata inzeztrarii veniturilor cu A : I=val medie a A/vv – caracterizeaza necesitatea # in A pentru vinzarea productiei in valoare de 1 leu. Durata de rotatie a A : Da=360 zile/rA=360*val medie a A/vv – arata in cite zile are loc o rotatie a A. rate de rotatie a partilor componente a A totale.La determ indicatorilor particulari ai rotatiei activelor sumele A totale se substituie cu valoarea partilor componente ale acestora : mijl.fixe , Active Curente,SMM,creante,etc :rMF=vv/val med a MF ; Dmf=360/rMF ; rAC=vv/val med a AC ; Dmf=360/r AC.Este necesar de a determina efectul economic al modificarii rotatiei A asupra investitiilor in Activelor Curente ,acest effect poate fi cu + si – +_ E=(Dac1-Dac0)*vv1/360=(360*AC1/vv1 – 360*AC0/vv0)*vv1/360. Raspunsul cu + atunci se apreciaza negative si semnifica incetinirea rotatiei A ce presupune atragerea surselor suplimentare in circuitul economic pentru a mentine acelasi nivel al vinzarilor.Raspunsul cu – se apreciaza pozitiv si semnifica accelerarea rotatiei A ce presupune ca # poate sustrage aceasta valoare a A curente din circuitul economic pentru a le investi in alte directii si vv nu se vor modifica.

29.Analiza indicatorilor particulari ai rotatie a activelor Ratele de rotatie a activelor caract capacitatea acestora de a genera venituri.Ele pot fi grupate in 3 grupe:1.rate generalizatoare de rotatie a A,2.rate de rotatie a partilor componente a A totale,3.indicatori particulari ai rotatiei AC. In teoria si practica economica sunt utilizate 3 modalitati de apreciere a ratelor generalizatoare de rotatie a A prin determinarea: nr de rotatie a A: rA=vv/val medie a A -indica eficienta cu care # isi utilizeaza toate A in obtinerea veniturilor,cu cit nivelul acestei rate este mai inalt cu atit mai efficient au fost utilizate A #. Rata inzestrarii veneturilor cu A : I=val medie a A/vv – caracterizeaza necesitatea # in A pentru vinzarea productiei in valoare de 1 leu.

19

Durata de rotatie a A : Da=360 zile/rA=360*val medie a A/vv – arata in cite zile are loc o rotatie a A. **la determinarea acestor rate sumele A totale se substituie cu valoarea partilor componente ale acestora:mijl.fixe , AC,SMM,creante,etc : rMF=vv/val med a MF ; Dmf=360/rMF ; rAC=vv/val med a AC ; Dmf=360/r AC. Este necesar de a determina efectul economic al modificarii rotatiei A asupra investitiilor in AC,acest effect poate fi cu + si - +_ E=(Dac1-Dac0)*vv1/360=(360*AC1/vv1 – 360*AC0/vv0)*vv1/360. Raspunsul cu + atunci se apreciaza negative si semnifica incetinirea rotatiei A ce presupune atragerea surselor suplimentare in circuitul economic pentru a mentine acelasi nivel al vinzarilor.Raspunsul cu – se apreciaza pozitiv si semnifica accelerarea rotatiei A ce presupune ca # poate sustrage aceasta valoare a A curente din circuitul economic pentru a le investi in alte directii si vv nu se vor modifica. ** Aceste rate sint calculate pentru a determina ciclul operational,financiar si necesarul de fond de rulment.Ciclul economic arata cite zile trebuiesc pentru a vinde SMM si atransforma creantele in MB. Ciclul financiar perioada cind banii st investiti iarasi in circuitul economic. Cu cit st mai scurte circuitele date cu atit mai eicient e managementul economic si financiar al #. Nr.de rotatie a SMM : rSMM=Cost vinz/SMM ; Dsmm=360/rSMM ; Nr.de rotatie a Creante pe TS=vv in credit/CTS ; Dcts=360/rCTS; Nr.de rotatie a DTS: rDTS=ch operat/DTS ; Ddts=360/rDTS ; Ch operat=cv+ch com+ ch GA+AchO+imp pe venit. Ciclul operational=D smm+D cts iar CF=CO-Ddts iar necesarul de FR=CF*vv1/360.

30.Efectul economic şi căile de accelerare a rotaţiei activelorRatele de rotatie a activelor caract capacitatea acestora de a genera venituri.Ele pot fi grupate in 3 grupe:1.rate generalizatoare de rotatie a A,2.rate de rotatie a partilor componente a A totale,3.indicatori particulari ai rotatiei AC. Scopul oricării # constă în utilzarea cît mai eficientă a activelor, în accelerarea rotaţiei acestora.Accelerarea rotaţiei activelor duce la sustragerea (eliberarea) activelor din circuitul economic, iar încetenirea – atragerea (imobilizarea) suplimentară a acestora în circuit. Deosebim sustragerea (atragerea) absolută şi relativă a activelor în circuit.Sustragerea (atragerea) absolută a activelor se determină ca diferenţa între stocurile medii ale activelor din perioada de gestiune şi cele de bază (din anul precedent sau prevăzute în Planul de afaceri).Sustragerea (atragerea)relativă se calculeză prin compararea stocurilor medii ale activelor din perioada de gestiune cu suma activelor necesare #, în cazul în care durata de rotaţie a acestora ar fi fost ca în perioda de bază.Suma activelor,necesare #, în cazul în care durata de rotaţie a activelor ar fi fost ca în perioada de bază, se determină ca produsul dintre vînzările perioadei de gestiune pe o zi cu durata de rotaţie din perioada de bază.Suma stocurilor medii din perioada de gestiune poate fi prezentată ca produsul dintre vînzările perioadei de gestiune pe o zi cu durata de rotaţie din perioada de gestiune. VV pot fi prezentate ca produsul dintre valoarea medie a activelor şi numărul de rotaţie a activelor: Abaterea valorii VV din cauza modificării numărului de rotaţii ale activelor se determină astfel:Abaterea VV=Val medie a Adin per curenta*Modif nr de rotatie ale A Profitul poate fi prezentat ca produsul dintre valoarea meide a activelor, rentabilităţii vînzărilor şi a numărului de rotaţii ale activelor:Profit=A*Profit/VV*VV/A=A*R*nr de rotatie a ALa ultima etapă a analizei se stabilesc accelerarea rotaţiei activelor curente pentru fiecare fază de circulaţie a acestora.

20

La faza de aprovizionare: în scopul asigurării neîntrerupte a procesului de producere cu materiale şi micşorării perioadei de aflare a activelor în SM este necesară îmbunătăţirea aprovizionării # cu resurse materiale prin încheierea la timp a contractelor de aprovizionare cu furnizorii,îmbunătăţirea condiţiilor de depozitare şi de păstrare a materialelor; în cadrul depozitelor, secţiilor de producere trebuie ţinută o evidenţă clară şi la zi a materiei prime şi a materialelor, ce va permite a evidenţia existenţa stocurilor excedente sau lipsa acestora pentru producere etc.La faza de producere: este necesară reducerea duratei ciclului de producere prin utilizarea noilor procese tehnologice, mecanizarea şi automatizarea procesului de producere, majorarea productivităţii muncii, utilizarea maximal posibilă a capacităţii de producere, a resurselor materiale şi de muncă etc.La faza de desfacere: accelerarea procesului de comercializare a produselor finite prin lărgirea pieţelor de desfacere, închierea din timp a contractelor de desfacere a produselor, pe cantităţi, calitate, termene concrete de achitare; controlul operativ al modului în care sunt respectate clauzele contractuale atît de către producător, cît şi de cumpărător etc.;accelerarea ritmului de întocmire a documentelor de decontare prin ţinerea unei evidenţe clare şi la zi a documentelor de decontare, prezentarea acestora în termen la bancă, urmărirea aplicării de sancţiuni economice şi financiare în cazul neîndeplinirii condiţiilor contractuale şi a diciplinei decontărilor etc.;micşorarea perioadei de încasare a mijloacelor din vînzarea produselor, de exmplu, prin acordarea reducerii de preţuri etc.

31.Conţinutul economic şi necesitatea analizei surselor de finanţare a activelorAnaliza surselor de finantare a A se efectueaza in scopul aprecierii stabilitatii financiare a #,ea poate fi efectuata atit in baza analizei pe verticala si orizontala cit si prin metoda ratelor. Toti coeficientii pentru aprecierea generala a structurii surselor de formare a A se determina ca raportul dintre diferite parti componente ale formulei: TA=CPr+TD. Principalele rate ce caracterizeaza structura surselor de formare a A sunt: 1.Coeficientul de autonomie –Ca=CPr/TA>50% reflecta gradul in care CPr al # asigura autofinantarea activitatii de productie. Marimea acestuia e considerate suficienta cind e m.m de 50%sau 0.5,in aceste conditii riscul creditorilor se reduce la minimum deoarece # are posibilitatea sa-si achite datoriile pe seama mijl.proprii. 2.Coeficientul de atragere a surselor imprumutate – Caa=TD/TA<50% sau =1-Ca indica nivelul de indatorare al # si oscileaza in limitele 0-0.5. Cu cit coeficientul e m.mic cu atit securitatea financiara a # e mai stabile. 3.Coeficientul corelatiei intre sursele imprumutate si proprii – Cr=TD/CPr<1 reflecta suma mijl.atrase revenita la 1 leu CPr,cu cit e m.m cu atit mai riscanta e situatia financiara a #. 4.Rata solvabilitatii generale – Csg=TA/TD>2 exprima gradul de acoperire a surselor imprumutate cu AT de care dispune #. 5.Efectul pirghiei financiare – Epf=TA/CPr(1-2) reflecta structura surselor de finantare a A # si anume: primele 100% de A st formate din surse proprii al #;celelalte din surse imprumutate.

32.Aprecierea generală a surselor de finanţare a activelorAnaliza surselor de formare a activelor # porneşte de la aprecierea generală a structurii pasivelor.În acest scop se calculează şi se interpretează un şir de indicatori, care se numesc coeficienţi ai structurii capitalului, de acoperire, de solvabilitate, de îndatorare sau coeficienţi ai capacităţii de plată.Aceşti coeficienţi reprezintă o totalitate de rate, care din punct de vedere al tehnicii de calcul se determină ca raportul dintre diferite părţi componente ale formulei:Activele # = Surse de finanţare a activelor = Capital propriu + Datorii pe termen lung şi scurtUnul dintre cei mai frecvent folosiţi coeficienţi ai structurii surselor de finanţare este coeficientul de autonomie (de autofinanţare, de concentrare a capitalului propriu). El se aplică, de obicei, în sistemul bancar al RM în procesul aprecierii credibilităţii clientului..Coeficientul de autonomie –Ca=CPr/TA>50% reflecta gradul in care CPr al # asigura autofinantarea activitatii de productie. Marimea acestuia e considerate suficienta cind e m.m de

21

50%sau 0.5,in aceste conditii riscul creditorilor se reduce la minimum deoarece # are posibilitatea sa-si achite datoriile pe seama mijl.proprii. 2.Coeficientul de atragere a surselor imprumutate – Caa=TD/TA<50% sau =1-Ca indica nivelul de indatorare al # si oscileaza in limitele 0-0.5. Cu cit coeficientul e m.mic cu atit securitatea financiara a # e mai stabile. 3.Coeficientul corelatiei intre sursele imprumutate si proprii – Cr=TD/CPr<1 reflecta suma mijl.atrase revenita la 1 leu CPr,cu cit e m.m cu atit mai riscanta e situatia financiara a #. 4.Rata solvabilitatii generale – Csg=TA/TD>2 exprima gradul de acoperire a surselor imprumutate cu AT de care dispune #. 5.Efectul pirghiei financiare – Epf=TA/CPr(1-2) reflecta structura surselor de finantare a A # si anume: primele 100% de A st formate din surse proprii al #;celelalte din surse imprumutate.

33.Analiza capitalului propriuPentru majoritatea agentilor economici CPr constituie o sursa de finantare de prima importanta.De aceea marimea,structura si modificarile CPr prezinta un interes deosebit pentru toate grupele de utilizatori.La prima etapa de analiza se examineaza structura Cpr in baza compartimentelor din capitolul 3 al pasivului bilantului contabil.Etapa a doua de analiza se incepe cu aprecierea nivelului de suficienta a capitalului statutar,prin compararea marimii acestuia cu cerintele legislatiei in vigoare referitoare la marimea admisibila a capitalului statutar. In cazul in care marimea capitalului statutar indicat in docum.de constituire nu coiencide intotdeauna cu sumele mijl.depuse in realotate de catre participant pe seama achitarii capit.statutar,se analizeaza Gradul de achitare a capitalului statutar – Gacst=Cstatut-Cnevarsat/C statutar=1(r480-r500/r480). Determinarea indicatorului foarte importanta pentru # noi care functioneaza mai putin de 1 an. Asupra marimii reale a capit.statutar influienteaza si Gradul de rascumparare a CStatutar – Grcst=Cretras/Cstatutar. Nivelul ridicat al acestui indicator poate cauza dificultati in privinta finantarii activit # si prezinta risc pentru proprietarii acestei #.In cadrul SA e necesar de a se compara marimea Cst cu valoarea A nete :Cr=AN/cstat=TA-TD/Cstat. Necesitatea acestei comparari reiese din conditia legislatiei privind SA ca valoarea AN nu poate fi mai mica ca marimea Cstat.Daca acesta conditie nu se respecta atinci SA nu are dreptul sa plateasca dividende sis a mareasca Cstat.In analiza CPr e necesar de a se determina capacitatea de manevrare a Cpr – Cm=CAN(FRN)/Cpr=Ac-DTS/Cpr. Acest coefficient indica partea Cpr ce se utilizeaza pentru finantarea AC.

34.Analiza nivelului de îndatorare a întreprinderii (a datoriilor)în procesul activităţii económico-financiare întreprinderea, pe lângăfolosirea capitalului propriu, apelează şi la surse împrumutate de finanţare. In consecinţă se formează totalitatea datoriilor #.Datoriile reprezintă obligaţiile (angajamentele) luate (asumate) de întreprindere în baza evenimentelor anterioare şi achitarea cărora se va încheia cu retragerea de la întreprindere a resurselor ce constituie purtători de avantaje economice.Mărimea, componenţa şi evoluţia datoriilor determină în mod direct stabilitatea situaţiei financiare şi dependenţa întreprinderii de partenerii de afaceri. Pentru studierea multilaterală a datoriilor se efectuează următoarele etape analiticeAnaliza mărimii şi evoluţiei datoriilorLa primă etapă se studiază mărimea absolută şi evoluţia datoriilor firmei, reflectate în pasivul Bilanţului contabil. In acest scop se foloseşte analiza pe orizontală care implică calculul indicatorilor relativi de modificare a datoriilor faţă de perioada precedentă în comparaţie cu modificarea volumului vânzărilor şi totalului surselor de finanţare.

22

Analiza structurii datoriilor după natura (conţinutul economic)In continuare se examinează structura datoriilor întreprinderii în dependenţă de natura, adică conţinutul economic al componentelor surselor împrumutate de finanţare reflectate pe posturile distincte din pasiv al Bilanţului contabil. Cea mai uşoară metodă pentru efectuarea acestei etape de analiză este analiza pe verticală.Analiza structurală a datoriilor pe termenul de atragereExaminarea mai profundă a datoriilor întreprinderii necesită clasificarea calitativă a acestora după numeroase criterii Primul principiu de grupare a datoriilor - după termenul de atragere- este aplicat în cadrul Bilanţului contabil: totalitaea sumelor imprumutate se divizeaza în datoriile pe termen lung şi datoriile pe termen scurt. Analiza structurală a datoriilor în dependenţă de origine (provenienţă)O mare însemnătate pentru stabilitatea financiară a întreprinderii are structura surselor împrumutate după origine, adică provenienţă a acestora. La aplicarea acestui criteriu de analiză datoriile, indiferent de termenul acestora, se unesc în grupe în dependenţă de categoria partenerilor de afaceri cui întreprinderea este datoare. în aşa mod se formează grupa datoriilor faţă de bănci comerciale (credite bancare pe termen lung şi scurt), faţă de buget (datorii amânate privind impozitul pe venit şi privind decontările curente), faţă de furnizori, personal etc.Din punctul de vedere al riscului de a nimeri sub influenţa externă sau riscului de faliment, cele mai periculoase sunt datoriile faţă de bănci comerciale şi buget. De aceea în cursul analizei cu o atenţie deosebită se examinează următorul coeficient de structură a datoriilor: Rata creditelor bancare =Credite bancare pe t/l si scurt/Total datoriiDacă coeficientul creşte stabil în dinamică, devine necesară aprecierea raţionalităţii atragerii surselor împrumutate.în mod asemănător poate fi calculată rata datoriilor faţă de buget. Pentru aprecierea nivelului acestui indicator este necesar să se ia în consideraţie starea datoriilor pe termen scurt în funcţie de expirarea termenului de achitare (durata de întârziere la achitare).Analiza structurală a datoriilor sub aspectul condiţiilor de deservireAsupra rezultatelor financiare ale # acţionează în mod direct structura surselor împrumutate în dependenţă de plata pentru atragerea lor. Sursele împrumutate de finanţare se grupează după acest criteriu, indiferent de alte aspecte (natura, provenienţa şi termenul de atragere etc). De exemplu, dacă în baza contractului de împrumut firma-împrumutat nu are obligaţia de a plăti dobânda, adică împrumutul este gratuit, atunci suma datoriei corespunzătoare se include în numărătorul primului coeficient din cei doi menţionaţi mai sus. In caz contrar, datoria se ia în calculul celui de-al doilea coeficient.La analiza datoriilor firmei după aspectul condiţiilor de plată trebuie luat în consideraţie faptul că cheltuielile aferente deservirii datoriilor în realitate pot îmbrăca diferite forme, spre exemplu:diferenţa dintre preţul deplin şi cel redus la operaţii cu scont în dependenţă de termenul achitării;penalitatea pentru reţinerea plăţii pentru mărfurile livrate.Analiza structurală a datoriilor sub aspectul condiţiilor de garantareDin punctul de vedere al creditorului, un aspect foarte important al structurii datoriilor reprezintă gruparea lor după condiţiile de garantare. In practica economică se aplică diferite tipuri, forme şi metode de garantare a obligaţiilor: gajul înregistrat (fără deposedare), amanetul (gajul cu deposedare), leasing, garanţia personală a terţilor, contractul de asigurare a raspunderii pentru neachitare încheiat cu compania de asigurări etc. în acest context se calculează şi se interpretează rata datoriilor garantate:Rata datoriilor garantate=datorii garantate/ Total datoriiCu cât mai înaltă este rata datoriilor garantate cu atât mai mare devine riscul creditorului potenţial. La analiza datoriilor firmei după acest criteriu, trebuie luată în considerare şi rata patrimoniului depus în gaj sau, invers, rata activelor degajateAnaliza stabilităţii surselor de finanţareDupă realizarea analizei structurale a surselor împrumutate, mai ales după divizarea lor în funcţie de termenul de atragere (lung şi scurt), la următoarea etapă de analiză a datoriilor întreprinderii poate fi efectuată aprecierea stabilităţii surselor de finanţare. în aceste scopuri se aplică rata stabilităţii

23

financiare (altfel se numeşte rata stabilităţii surselor de finanţare, rata capitalului permanent ori rata capitalizării): Rata stabilităţii financia=Capital propriu + Datorii pe termen lung /Total pasiveCoeficientul în cauza exprimă cota surselor de finanţare care întreprinderea poate să utilizeze pentru finanţarea activităţii economice într-o perioadă îndelungată. Se apreciază pozitiv creşterea acestui coeficient în dinamică, ceea ce reflectă întărirea stabilităţii financiare a întreprinderii.Analiza deservirii datoriilorAtragerea surselor împrumutate presupune suportarea cheltuielilor financiare, legate de deservirea datoriilor. în cadrul analizei deservirii datoriilor, se examinează costul mijloacelor împrumutate această rată poate fi determinată cu un nivel diferit de aproximaţie. Spre exemplu, pentru utilizatorii externi va fi de ajuns să se ia în calcul suma dobânzilor de plătit (dobânda bancară, dobânda pentru împrumut, dobânda pentru credit comercial, dobânda pentru arendă) conform datelor Anexei la Raportul privind rezultatele financiare. această rată exprimă cât de costisitoare este pentru# atragerea surselor împrumutate. dinamica acestui coeficient depinde de rata surselor împrumutate cu plată, de rata datoriilor pe t/l sau scurt (întrucât rata dobânzii diferă), nivelul dobânzii contractate în fiecare caz, durata de folosire a surselor împrumutate (rata sau viteza de rotaţie a datoriilor).Din punctul de vedere al creditorului, pentru aprecierea credibilităţii clientului constă, în capacitatea #de a plăti dobânda şi a rambursa suma principală a datoriei conform graficului stabilit în contractul de credit. Pentru calcularea ratelor se folosesc datele iniţiale din următoarele surse informaţionale:profitul până la impozitare se ia în calcul conform Raportului privind rezultatele financiare;suma dobânzii de plătit se reflectă în baza datelor din Anexa la Raportului privind rezultatele financiare;fluxul net din activitatea operaţională se indică în conformitate cu datele Raportului privind fluxul mijloacelor băneşti. Rezultatele obţinute în urma calculelor caracterizează nivelul de protecţie a creditorilor de posibilitatea neachitării dobânzii pentru creditele acordate. Din punct de vedere practic, aceste rate reflectă de câte ori profitul (disponibilul bănesc) câştigat de întreprindere în perioadă de gestiune depăşeşte suma mijloacelor necesare pentru achitarea dobânzii calculate spre plată în cursul perioadei.Următorul coeficient se aplică pentru aprecierea capacităţii # de a suporta povară totală de credit, adică plata procentelor şi rambursarea sumei principale a datoriei. La această etapă de analiză trebuie luat în consideraţie faptul că cheltuielile aferente plăţii dobânzii pentru credite şi împrumuturi sunt deductibile, iar rambursarea sumei principale a datoriei se efectuează din profitul net.Deopotrivă cu datele Raportului cu privire la rezultatele financiare şi Anexei la acest raport, calcularea coeficientului cere informaţii referitoare la sumele ce urmează rambursării în cursul anului conform Contractelor de credit.Modul de interpretare şi apreciere a acestui coeficient este asemănător cu analiza capacităţii de acoperire a dobânzii

35.Analiza expresă a creanţelorAnaliza expresă a creanţelor poate fi efectuată în baza informaţiilor din Raportul financiar al #şi cuprinde următoarele etape:Analiza modificării valorii absolute a creanţelor pentru perioada de gestiune (total şi pe componente aparte). Se calculează ca diferenţa dintre mărimea creanţelor la sfîrşitul anului de gestiune şi mărimea lor la începutul anului.Analiza modificării mărimii relative (ritmului de creştere) a creanţelor în perioada de gestiune (total şi pe componente ). Se calculează raportul dintre mărimea creanţelor la sfîrşitul anului de gestiune şi valoarea lor la începutul anuluiAnaliza modificării ponderii creanţelor în valoarea totală a activelor şi în valoarea activelor curente. În acest scop se utilizează următoarele formule:Rata creanţelor în valoarea totală a activelor= Creanţe/TARata creanţelor în valoarea activelor curente= Creanţe/TACurente

24

Analiza struct creanţelor pe părţi componente. Se calculează ponderea fiecăriu tip de creanţe în valoarea totală a acestora (de ex., ponderea creanţelor cumpărătorilor, personalului ş.a.) la începutul şi finele anului de gestiune, iar apoi se determină modificarea ponderii fiecărei părţi componente.Analiza rotaţiei creanţelor..Accelerarea rotaţiei creanţelor se interpretează ca o tendinţă pozitivă. Numărul de rotaţii se determină ca raportul dintre VV şi valoarea medie a creanţelor.Nr de rotaţii al creanţelor=VV/Valoarea medie a creanţelor Perioada medie de incasare (durata de rotaţie) exprimată în zile poate fi det ca raportul dintre nr de zile în perioada analizată şi nrde rotaţii al creanţelor în perioada respectivă sau ca raportul dintre valoarea medie a creanţelor şi VV pentru o zi.Analiza structurii creanţelor după caracterul de achitare a acestora.In baza informaţiilor din Anexa la Bilantul contabil (compartimentul “Starea creanţelor pe termen scurt”) se calc ponderea creanţelor curente (la care termenul de plată n-a sosit) şi ponderea creanţelor cu termenul expirat în profilul fiecărui tip de creanţe.Informaţiile din Anexa nominalizată la Bil CT permit calc ponderii creanţelor cu termenul expirat pentru următoarele intervale de timp:Pînă la 3 luni;De la 3 luni pînă la 1 an;Mai mult de 1 an.Existenţa creanţelor cu term expirat generează dificultăţi financiare, deoarece # nu dispune de mijl băn suficiente pentru achiziţia stocurilor, plata salariilor etc. O asemenea “îngheţare” a mijloacelor # duce la încetinirea vitezei de rotaţie a capitalului. Majorarea ponderii creanţelor cu termenul expirat sporeşte riscurile nerambursării datoriilor debitoare şi, în final, diminuează profitul.Analiza structurii creanţelor după conţinutul economic al acestora.Un moment important în analiza creanţelor este clasif (gruparea) acestora după conţinutul lor economic. Conform acestui criteriu creanţele pot fi divizate în admisibile (justificate, normale) şi inadmisibile (nejustificate, anormale).Creanţele comerciale inadmisibile apar ca rezultat al reţinerii plăţilor de către cumpărători peste termenele de plată stabilite sau a nerespectării de către cumpărători şi furnizori a condiţiilor contractual, ce duce la apariţia pretenţiilor faţă de acestea.

36..Analiza expresă a datoriilor pe termen scurtDatoriile pe t/s reprezintă o sursă de finanţare contra plată şi nu un mijloc spontan de finanţare a activelor. Datoriile faţă de personal privind retribuirea muncii, contribuţiile la asigurările sociale, impozitele (cu alte cuvinte, datoriile calculate) pot fi utilizate în calitate de surse de finanţare gratuite, deoarece, spre deosebire de creditele bancare, nu necesită achitarea dobînzilor. Dat comerciale faţă de furnizori pentru mărfurile primate, serviciile prestate şi lucrările effectuate şi avansurile pe t/l primate în contul livrării mărfurilor, prestării serviciilor şi efectuării lucrărilor reprezintă surse spontane de finanţare, deoarece apariţia lor depinde doar de tranzacţiile efectuate. În baza informaţiilor din Raportul de profit si pierdere # putem efectua urm etape ale analizei datoriilor #:1.Analiza modificării valorii absolute a datoriilor (total şi pe componente aparte) în cursul perioadei de gestiune. În acest scop datele privind val dat la sfîrşitul anului de gest curent se compară cu datele respective la începutul anului.2.Analiza ritmului de creştere a datoriilor pentru per de gest în total şi pe componente aparte.3.Analiza modificării ponderii datoriilor pe t/s în val totală a surselor de finaţare şi în val totală a dat. În acest scop se utilizează următ formule:-Rata dat pe t/s în suma totală a surselor de finanţare =Datorii pe t/s/Total pasive -Rata dat pe t/s în suma totală a datoriilor=Datorii pe t/s/Total datorii4.Analiza struct datoriilor pe t/s pe părţi componente determ ponderii fiecărui tip de datorii în val totală a acestora şi a modificării acestei ponderi în cursul anului de gest. Vor fi calculaţi, urm indicatori:Cota datoriilor fin;Cota datoriilor com;Cota datoriilor calc.5.Analiza rotaţiei dat pe t/s. se calc nr de rotaţii datoriilor în zile pentru per de gest curentă, care se compară cu indicatorii ai per preced.Există metode de det a indic rotaţiei datoriilor, care diferă prin modul de calcul utilizat:1. met de calcul (bazată pe costul vînzărilor) repr analiza rotaţiei datoriilor pe t/s:Numărul de rotaţii a dat pe t/s =VV/Valoarea medie a dat pe t/s

25

Metoda permite det raportul dintre volumul vînzărilor şi valoarea dat pe t/s. Este utilizat în scopul întocmirii pronosticului bilanţului şi estimării necesităţilor în fondul de rulment net.2. met de calcul al nr de rotaţii ale datoriilor (bazată pe costul vînzărilor) reprezintă modul de calcul bazat pe VV şi metodele de calcul cu un grad sporit de exactitate Se aplică formula: Numărul de rotaţii a dat pe t/s =Costul vînzărilor/Val medie a dat pe t/ s3. met de calcul (bazată pe ChO) presupune utilizarea urm form:Nr de rotaţii a dat pe t/ s =Costul vînzărilor+Cheltuielile perioadei-Uzura şi amortizarea calculată/Valoarea medie a dat pe t/s6.Analiza structurii datoriilor pe t/s după caracterul de achitare a acestora. In baza informa din Anexa la Bilantul CT (compartim “Starea dat pe t/s”) se calc ponderea dat curente şi ponderea dat cu termenul expirat în profilul fiecărui tip de datorii.Informaţiile din Anexa nominalizată la Bilanţul CT permit calc ponderii dat cu term expirat pentru urm intervale de timp:Pînă la 3 luni;De la 3 luni pînă la 1 an;Mai mult de 1 an.7.Analiza str dat pe t/s după conţinutul economic al acestora. Dat cu term expirat, şi dat apărute ca rezultat al nerespec condiţiilor contractual (de ex. dator privind achitarea amenzilor, penalităţilor, clauzelor penale, restituirea pagubelor materiale) sunt considerate inadmisibile.

37.Conţinutul economic şi importanţa analizei lichidităţii

Prin lichiditate se intelege capacitatea # de a-si onora DTS.Ea e criteriul de baza in evaluarea riscului de faliment.Calcularea coeficienţilor lichidităţii sunt în orice materiale analitice, ca de exemplu: nota explicativă la Raportul financiar anual; raportul conducerii # către ad gen a proprietarilor cu privire la rezultatele activităţii în perioada raportată; proiectul de investiţii docum de lucru ale auditorului privind aplicarea procedurilor analitice; studiul cererii de credit etc.În cadrul echilibrului financiar capacitatea de plată, lichiditatea, solvabilitatea caract una din cele mai importante condiţii de existenţă a #pe piaţă – posibilitatea de aşi onora obligaţiile de plată la termenele scadente. Din punct de vedere al conţinutului economic problematica lichidităţii, solvabilităţii şi capacităţii de plată este suficient de complexă. Noţiunile sunt foarte apropiate şi, de obicei, se confundă în cadrul analizei Rapoartelor financiare. Intre ele există unele deosebiri. Capacitatea de plată: capacitatea #de aşi onora obligaţiile de platăLichiditatea Bilanţului Ct: capacitatea # de aşi achita datoriie pe termen scurt; Lichiditatea activelor: proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma în mijl băneşti; Solvabilitatea pe t/l: capacitatea # de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă de timp. Lichiditatea activelor vizează proprietatea elementelor din componenţa patrimoniului #de a se transforma în bani şi serveşte în calitate de grupare a posturilor în activul Bilanţului. Capacitatea de plată, reflectă abilitatea # de a face faţă obligaţiilor sale, adică de aşi onora plăţile la termenele scadente.Capacitatea de plată semnifică lichiditatea Bilanţului CT . La definirea lichidităţii Bilanţului CT pot fi evidenţiate două aspecte: static şi dinamic. - static –o stare de proporţionalitate între mijl de plată disponibile la un moment dat şi obligaţiile de plată la aceeaşi dată; -dinamic –o stare de concordanţă între fluxurile monetare pozitive,adică încasări,şi cele negative – plăţi.

38.Analiza lichidităţii în cadrul analizei exprese

26

Prin lichiditate se intelege capacitatea # de a-si onora DTS.Ea e criteriul de baza in evaluarea riscului de faliment.Lichiditatea # poate fi determinate prin mai multe metode:normative,in dinamica,expresa.Cea mai des utilizata este Metoda expresa in baza urmat.coeficienti relative : lichiditatea curenta – Lc=AC/DTS(r460/r970) – care dupa continut reflecta posibilitatea # de stingere a DTS prin intermediul AC. Daca valoarea indicatorului este mai mica ca 1 aceasta inseamna ca valoarea DTS depaseste valoarea AC,ceea ce presupune posibilitatea aparitiei unui inalt nivel de risc in activitatea de antreprenoriat,deoarece insuficienta de mijl.lichide poate duce la falimentul #.Valoarea normative a acestui coefficient pentru diferite ramuri treb sa varieze de la 2.0-2.5 puncte. Lichiditate intermediara – Li=MB+inv TS+CTS/DTS (440+390+350/970) sau Li=AC-SMM-AAC/DTS (460-250-450/970) reflecta cota DTS pe care # e capabila sa le achite prin mobilizarea mijl.banesti,invest pe TS si CTS. Val acestui indicator trb sa oscileze intre 0.7-0.8 puncte. Lichiditate absoluta – La=MB+InvTS/DTS (440+390/970) caracterizeaza ce cota a DTs # e capabila sa achite imediat nemijlocit prin mijl.banesti si inv pe TS.limita inferioara recomandata pentru acest coefficient e de la 0.2-0.25 puncte.

39. Noţiunea fondului de rulment net şi necesitatea analizei acestuiaUna din condiţiile fundamentale ale activităţii reuşite a # o constituie atingerea şi menţinerea echilibrului financiar dintre patrimoniul şi sursele de finanţare a activelor. Asigurarea echilibrului financiar are o mulţime de aspecte, dintre care cel mai important presupune concordanţa dintre activele curente şi sursele de acoperire a lor. O parte componenta a FRN sunt activele curente nete, care in literatura de specialitate se intilnesc sub den de: active nete curente, Mijloace circulante proprii; Capital circulant net ACN pot fi calculate prin 2 modalitati obtinind acelasi rezultat: Active curente nete (FRN)=AC-DTS (depasirea marimii activelor curente asupra dat pe t/s)Active curente nete(FRN)=Capital propriu+DTL-ATL(parte a capitalului permanent, indreptat spre finantarea acitevelor curente)Conform 1 formule ACN reprezinta depasirea DTS de catre ATS Conform formulei 2 ACN reprez o parte a cap permanent folosita pentru finantarea ATS Analiza FRN incepe cu stabilirea acesteia la inceputul si la sf per de analiza si in caz daca se reduce se trece la analiza factoriala a lui utilizind met 2 de calcul (met balantiera)In procesul de analiza marimea ACN se compara cu necesarul de FRN, care reprezinta nivelulprogramat al acestuia determ in cadrul elaborarii planului de afaceri. In rezultatul compararii ACN cu necesarul de FRN putem obtine deficit sau excedent de FRN. Asupra sit financiare a # negativ infl atit deficitul ACN cit si excedentul acestora. Deficitul poate sa contidioneze stationarii in procesul de productie, greve, penalitati, incapacitatea de plata a datoriilor ect. Excedentul de ACN duce la inghetarea activelor curente, scaderea eficientii utilizarii si micsorarii profitului posibil.

40.Analiza factoriala fondului de rulment (activelor curente nete) O parte componenta a activelor nete sunt activele curente nete, care in literatura de specialitate se intilnesc sub den de: Fond de rulment net, Mijloace circulante proprii; Capital circulant netACN pot fi calculate prin 2 modalitati obtinind acelasi rezultat: Active curente nete (FRN)=AC-DTS(depasirea marimii activelor curente asupra dat pe t/s)Active curente nete(FRN)=Capital propriu+DTL-ATL(parte a capitalului permanent, indreptat spre finantarea actevelor curente)Conform 1 formule ACN reprezinta depasirea DTS de catre ATS Conform formulei 2 ACN reprez o parte a cap permanent folosita pentru finantarea ATS Analiza FRN incepe cu stabilirea acesteia la inceputul si la sf per de analiza si in caz daca se reduce se trece la analiza factoriala a lui utilizind met 2 de calcul (met balantiera)

27

In procesul de analiza de mai departe marimea ACN se compara cu necesarul de FRN, care reprezinta nivelulprogramat al acestuia determ in cadrul elaborarii planului de afaceri. In rezultatul compararii ACN cu necesarul de FRN putem obtine deficit sau excedent de FRN. Asupra sit financiare a # negativ infl atit deficitul ACN cit si excedentul acestora. Deficitul poate sa contidioneze stationarii in procesul de productie, greve, penalitati, incapacitatea de plata a datoriilor ect. Excedentul de ACN duce la inghetarea activelor curente, scaderea eficientii utilizarii si micsorarii profitului posibil.

42. Amnistitia fiscal:problema sau solutie a economie RMEfectuarea:Amistitia fiscal- se anulează restanţele reflectate în sistemul de evidenţă al SFS, al CNAS, inclusiv în sistemul de evidenţă specială, , la impozitele, taxele, la alte plăţi, la majorările de întîrziere şi la amenzile aferente bugetului de stat, la contribuţiile de asigurări sociale de stat, la primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, la majorările de întîrziere şi la amenzile aferente bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, neachitate la data punerii în aplicare a prezentului capitol, inclusiv amînate şi eşalonate (reeşalonate) conform legislaţiei în vigoare. (2) Reflectarea în sistemul de evidenţă al SFS şi cel al CNAS a înscrierilor privind executarea amnistiei fiscale se efectuează în modul şi în termenele stabilite de Guvern. (3) Organele cu atribuţii de administrare fiscală ridică sechestrul aplicat patrimoniului necomercializat al PJ si PF dacă aceste acţiuni au fost iniţiate în scopul asigurării achitării impozitelor, taxelor, a altor plăţi, a majorărilor de întîrziere şi a amenzilor aferente bugetului de stat, a contribuţiilor de asigurări sociale de stat, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, a majorărilor de întîrziere şi a amenzilor aferente bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, neachitate la data punerii în aplicare a prezentului capitol, inclusiv amînate şi eşalonate (reeşalonate) conform legislaţiei în vigoare. (5) Autorităţile administraţiei publice locale sînt în drept să ia decizii cu privire la efectuarea amnistiei fiscale pentru impozitele şi taxele, pentru majorările de întîrziere şi amenzile aferente bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale,neachitate la data intrării în vigoare a deciziilor, inclusiv amînate şi eşalonate conform legislaţiei în vigoare, fără a modifica relaţiile cu bugetul de stat.  Subiect al amnistiei fiscale sînt PJ si PF care au restanţe reflectate în sistemul de evidenţă al Serviciului Fiscal de Stat, al Casei Naţionale de Asigurări Sociale.Propuneri:„Aş studia dinamica profitului firmelor, din 1990 până în prezent. Dacă aş vedea că o firmă e pe pierdere de mai mult de doi ani, înseamnă că are o problemă”. Clasamentele care se fac azi de către Camerele de Comerţ nu sunt corecte. Adevăratul clasament ar putea fi acela în care se demonstrează cât a plătit fiecare firmă, taxe şi impozite la stat. Primii zece directori şi directori economici de la aceste firme ar fi consilierii mei. ”Economia e ca drogul în sport. Nu-i normal ca eu să mă antrenez un an de zile şi să vină unul dopat şi să ia trofeul”. Deci, aş forma această echipă, cu care aş elabora un material de studiu pentru cei care au sarcină să-i controleze pe cei care fac evaziune fiscală. O altă măsură necesară este aceea de constituire a unei culegeri cu toate procesele pierdute în justiţie de Ministerul de Finanţe, pe cazurile de evaziune fiscală. Ministerul Finanţelor si cu Ministerul Justiţiei ar trebui să stea la aceeaşi masă de lucru şi să scoată această culegere de dosare în temă. Iar judecătorii trebuie să aleagă soluţiile corecte, fireşte conforme cu legea, dar ca la culegerea de probleme de matematică, iar la sfarşitul cărţii găseşti soluţia corectă.Eu cred că, începând cu anul 1990 circa, 95% din metodele de evaziune fiscală au fost identificate. Aş lua toate cazurile de evaziune fiscală pierdute în instanţă şi aş vedea unde s-a greşit şi cine a greşit. Culegerea de speţe ar trebui pusă, pe site-ul ministerelor de justiţie şi finanţe să fie văzută de toţi agenţii economici. De asemenea să fie puse şi sancţiunile. Dacă ar fi din cauza oamenilor mei, la a treia greşeală i-aş da afară. Iar angajatului care a facut control, a intocmit procesul - verbal si a greşit i-aş imputa contravaloarea.

28

Impozite prea mari pentru antreprenoriDin postura de manager de hotel, eu am tăiat tot ce se putea tăia din cheltuieli. Nu pot trece însă cu vederea faptul că societăţile plătesc impozite aplicate la salariul brut şi nu la cel net. Deci, este impozit la impozit. La particular toate taxele şi impozitele sunt plătite de angajator nu de salariat. Salariatul negociază cu angajatorul salariul net. Grav este ca salariul a ajuns sa reprezinte 50 - 55% din cheltuielile firmei.

41Politica fiscala in RM in perioada de tranzitie la economia de piata. În perioada de tranzitie la economia de piata, prin masuri politice în domeniul fiscal, s-au asigurat resursele bugetare si extrabugetare care constituie fondurile financiare a statului. Problema fiscala si bugetara joaca un rol esential în economia de piata, iar impozitele reprezinta instrumentul de baza, mijlocul traditional de constituire a veniturilor de stat. Ele reprezinta totodata si instrumente de gestiune macroeconomica si de asigurare a echilibrelor general economice si financiare. Un rol important în perioada de tranzitie revine sistemului fiscal. Principalele obiective fiscale constau în sporirea veniturilor statale, necesare pentru finantarea programelor guvernamentale si serviciilor prestate populatiei, stimularea cresterii economice si redistribuirea veniturilor între cetatenii republicii.Instituirea unui sistem fiscal bine determinat reprezinta una dintre conditiile de baza ale consolidarii economiei de piata dezvoltate. Politica fiscala trebuie conceputa si privita ca un subsistem al politicii economice, alaturi de politica bugetara, monetara, de creditare, a preturilor s.a.Politica fiscala, ca parte a politicii economice a statului cuprinde ansamblul reglementarilor privind stabilirea si perceperea impozitelor si taxelor în acest contextIMPOZIT PE VENITSubiectii impunerii(1) Subiecti ai impunerii sînt persoanele juridice si fizice, care pe parcursul perioadei fiscale obtin venit din orice surse aflate în RM, precum si PJ care obtin venit din orice surse aflate în afara RM si PF care obtin venit din investitii si financiar din surse aflate în afara RM (2) Subiectii impunerii sînt obligati sa declare venitul brut obtinut din toate sursele.Obiectul impunerii(1) Obiect al impunerii este venitul brut, inclusiv facilitatile acordate de patron, obtinut de PJ sau PF din toate sursele aflate în RM, precum si venitul obtinut de PJ si pF care practica activitate de întreprinzator din orice surse aflate în afara RM si venitul din investitii si financiar obtinut de PF – cetateni rezidenti – din surse aflate în afara RM, cu exceptia deducerilor si scutirilor la care au dreptul aceste persoane. Cotele de impozitSuma totala a impozitului pe venit se determina:a) pentru PF, cu exceptia gospodariilor taranesti (de fermier) si întreprinzatorilor individuali, în marime de:- 7% din venitul anual impozabil ce nu depaseste suma de 25200 lei;- 18% din venitul anual impozabil ce depaseste suma de 25200 lei (în redactia Legii Nr.177-XVI din 20 iulie 2007, în vigoare 1 ianuarie 2008);b) pentru persoanele juridice - în marime de 0% din venitul impozabil (în redactia Legii Nr.111-XVI din 27 aprilie 2007, în vigoare 1 ianuarie 2008);Scutiri personale(1) Fiecare contribuabil (persoana fizica rezidenta) are dreptul la o scutire personala în suma de 7200 lei pe an (2) Suma scutirii personale, stabilita la alin.(1), va constitui 12000 lei pe an pentru orice persoana care):a) s-a îmbolnavit si a suferit de boala actinica provocata de consecintele avariei de la C.A.E. Cernobîl;b) este invalid si s-a stabilit ca invaliditatea sa este în legatura cauzala cu avaria de la C.A.E. Cernobîl;

29

c) este parintele sau sotia (sotul) unui participant cazut sau dat disparut în actiunile de lupta pentru apararea integritatii teritoriale si a independentei Republicii Moldova, cît si în actiunile de lupta din Republica Afghanistan;d) este invalid ca urmare a participarii la actiunile de lupta pentru apararea integritatii teritoriale si a independentei Republicii Moldova, precum si în actiunile de lupta din Republica Afghanistan;e) este invalid de razboi, invalid din copilarie, invalid de gradul I si II;f) este pensionar-victima a represiunilor politice, ulterior reabilitata.

Scutiri acordate sotiei (sotului)(1) Persoana fizica rezidenta aflata în relatii de casatorie are dreptul la o scutire suplimentara în suma de 7200 lei anual, cu conditia ca sotia (sotul) nu beneficiaza de scutire personala (2) Persoana fizica rezidenta aflata în relatii de casatorie cu orice persoana specificata la art.33 alin.(2) are dreptul la o scutire suplimentara în suma de 12000 lei anual, cu conditia ca sotia (sotul) nu beneficiaza de scutire personala Scutiri pentru persoanele întretinute(1) Contribuabilul (persoana fizica rezidenta) are dreptul la o scutire în suma de 1680 lei anual pentru fiecare persoana întretinuta, cu exceptia invalizilor din copilarie pentru care scutirea constituie 7200 lei anual (2) În întelesul prezentului titlu, persoana întretinuta este persoana care întruneste toate cerintele de mai jos:a) este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al sotiei (sotului) contribuabilului (parintii sau copiii, inclusiv înfietorii si înfiatii);b) locuieste împreuna cu contribuabilul sau nu locuieste cu acesta, dar îsi face studiile la sectia cu frecventa a unei institutii de învatamînt mai mult de 5 luni pe parcursul anului fiscal;c) este întretinuta de contribuabil;d) are un venit ce nu depaseste suma de 7200 lei anual TVASubiectii impozabili sînt:a) persoanele juridice si fizice care sînt înregistrate sau trebuie sa fie înregistrate în conformitate cu prevederile art.112 sau 1121

b) persoanele juridice si fizice care importa marfuri, cu exceptia persoanelor fizice care importa marfuri de uz sau consum personal, a caror valoare nu depaseste limita stabilita de legislatia în vigoare;c) persoanele juridice si fizice care importa servicii, indiferent de faptul daca sînt sau nu sînt înregistrate în conformitate cu art.112 sau 1121 Obiectele impozabileObiecte impozabile constituie:a) livrarea marfurilor, serviciilor de catre subiectii impozabili, reprezentînd rezultatul activitatii lor de întreprinzator în Republica Moldova;b) importul marfurilor în Republica Moldova, cu exceptia marfurilor de uz sau consum personal importate de persoane fizice, a caror valoare nu depaseste limita stabilita de legislatia în vigoare, importate de catre persoanele fizice c) importul serviciilor în Republica Moldova, cu exceptia serviciilor importate aferente produselor compensatoare rezultate din regimul de perfectionare pasiva Cotele T.V.A.Se stabilesc urmatoarele cote ale T.V.A.:a) cota-standard - în marime de 20% din valoarea impozabila a marfurilor si serviciilor importate si a livrarilor efectuate pe teritoriul Republicii Moldova;b) cote reduse în marime de:- 8% - la pîinea si produsele de panificatie *, la laptele si produsele lactate)*, livrate pe teritoriul Republicii Moldova cu exceptia produselor alimentare pentru copii care sînt scutite de T.V.A. în conformitate cu art.103 alin.(1) pct.2);- 8% - la medicamentele, atît indicate în Nomenclatorul de stat de medicamente, cît si autorizate de Ministerul Sanatatii, importate si/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova, precum si

30

medicamentele preparate în farmacii conform prescriptiilor magistrale, cu continut de ingrediente (substante medicamentoase) autorizate (- 8% – la marfurile, importate si/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova, - 5% - la gazele naturale si gazele lichefiate, atît la cele importate, cît si la cele livrate pe teritoriul Republicii Moldova;c) cota zero - la marfurile si serviciile livrate în conformitate cu art.104.ACCIZESubiecti ai impunerii sînt:a) persoanele juridice si persoanele fizice care prelucreaza si/sau fabrica marfuri supuse accizelor pe teritoriul Republicii Moldova;b) persoanele juridice si persoanele fizice care importa marfuri supuse accizelor, cu exceptia marfurilor specificate la art. 124 alin.(1)-(3), (5), (7), (8).Obiecte ale impunerii sînt marfurile supuse accizelor, specificate în anexa la prezentul titlu.(2) Baza impozabila o constituie:a) volumul în expresie naturala, daca cotele accizelor, inclusiv în cazul importului, sînt stabilite în suma absoluta la unitatea de masura a marfii;b) valoarea marfurilor, fara a tine cont de accize si T.V.A., daca pentru aceste marfuri sînt stabilite cote ad valorem în procente ale accizelor, cu exceptia art. c) valoarea în vama a marfurilor importate, determinata conform legislatiei vamale, precum si impozitele si taxele ce urmeaza a fi achitate la momentul importului, fara a tine cont de accize si T.V.A., daca pentru marfurile în cauza sînt stabilite cote ad valorem în procente ale accizelor, cu exceptia art.1231

Cotele accizelorCotele accizelor, conform anexei la prezentul titlu, se stabilesc:a) în suma absoluta la unitatea de masura a marfii;b) ad valorem în procente de la valoarea marfurilor, fara a tine cont de accize si T.V.A., sau de la valoarea în vama a marfurilor importate, luînd în considerare impozitele si taxele ce urmeaza a fi achitate la momentul importului, fara a tine cont de accize si T.V.A.

44.Impozitul pe venit a persoanelor juridice pe anul 2008-2009

2008-2009 aduce puţine schimbări în aplicarea impozitelor pentru persoanele juridice. Pe parcursul anului se va aplica în continuare cota zero la impozitul pe profitul nedistribuit al persoanelor juridice. Veniturile orientate la plata dividendelor vor fi impozitate cu 15 la sută, Concomitent, se va majora baza fiscală prin excluderea facilităţilor la impozitul pe venitul PJ ca fiind incompatibile cu aplicarea cotei zero. Aici se are în vedere facilităţile oferite anterior la impozitul pe venit întreprinderilor mici, investitorilor). Însă beneficiarii de aceste facilităţi au posibilitatea să aleagă: fie aplicarea cotei zero la impozitul pe venit, fie facilităţile, alegerea fiind posibilă până la sfârşitul acestui an, efectul economic în cazul ambelor modalităţi fiind acelaşi. Referindu-se la alte noutăţi fiscale pentru 2009, putem menţiona că PJ cu începere din acest an li se va permite spre deducere cheltuielile pentru asigurarea riscului de audit în mărime de până la 15%, inclusiv din VV pe anul în gestiune. Se propune stabilirea unui nou regim de permitere la deduceri a cheltuielilor aferente donaţiilor efectuate în scopuri filantropice sau de sponsorizare. Având în vedere cota zero la impozitul pe venit, în schimbul limitei de 10 % din venitul impozabil va fi aplicată limita de 0,1% din venitul brut. Patrimoniul orientat de PJ cu titlu de donaţie către PF va fi considerat categorie de venituri ce se va conforma plăţilor achitate PF. Suma lor nu este deductibilă în scopuri fiscale. În ce priveşte TVA, schimbări în ce priveşte mărimea coteleor aplicate nu sunt prevăzute. Va fi păstrată restituirea TVA la investiţii (cheltuieli) capitale făcute în zonele rurale, în afara celor orientate la construcţia locativă şi pentru procurarea mijloacelor de transport. Accizele, stabilite în sume fixe pentru bere, producţia vinicolă, băuturile slab alcoolice, producţia din tutun, aparatura electronică, autoturisme vor fi ca şi în anul trecut reactualizate la rata inflaţiei. Iar accizele la benzină şi motorină se vor majora cu 50 la sută.

31

În ce priveşte trecerea la etapa a 2 a impozitării proprietăţii imobiliare de la valoarea de piaţă a acesteia – era vorba de trecerea la impozitarea obiectelor industriale şi comerciale (magazine, oficii, fabrici, depozite, garaje) – aceasta a fost amânată pentru 2010. Până la sfârşitul anului urmează să fie încheiat procesul de evaluare masivă (de stabilire a valorii de piaţă) a acestor obiecte. Procesul este, în opinia Agenţiei de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru, dificil, în parte, în ce priveşte identificarea proprietarilor. Astfel că de la valoarea de piaţă vor fi achitate impozite, la fel ca în 2008 numai pentru apartamente şi casele de locuit din municipii şi oraşe.

45.Modificari in aplicarea impozitului pe venit pers fizice pentru 2009 Scutirea personală, precum şi scutirea acordate soţiei (soţului), care nu lucrează, va costitui 7200 lei,(anul 2008-6300lei) iar pentru persoanele care sunt invalide de razboi, invalid din copilarie, s-a inbolnavit si a suferit de boala actinica provocata de consecintele avariei de la C.A.E. Cernobîl; este invalid si s-a stabilit ca invaliditatea sa este în legatura cauzala cu avaria de la C.A.E. Cernobîl scutirea personala e 12 000 lei (1000lei). Scutirea pentru persoanele întreţinute va constitui 1680 lei(1560lei)Orice persoană care desfăşoară activitate de întreprinzător, orice reprezentanţă, reţine şi achită la buget un impozit de 15% şi din patrimoniul transmis către persoanele fizice cu titlu de donaţie”.   În anul curent contribuţia individuală de asigurări sociale de stat obligatorii datorată de salariaţii asiguraţi, angajaţi prin contract individual de muncă sau prin alte contracte în vederea îndeplinirii de lucrări sau prestării de servicii, a crescut de la 5%, constituind 6% din salariu şi din alte recompense. Contribuţia de asigurări sociale de stat datorată de angajatori va constitui 23% la fondul de salarizare şi la alte recompense.   Prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală calculată în procente la salariu şi la alte recompense se stabileşte în mărime de 7% (3,5% pentru angajator şi 3,5%pentru angajat),anul trecut a fost de 6%(3% pentru angajator şi 3,%pentru angajat)Pentru anul 2009 a fost majorat cuantumul indemnizaţiei unice la naşterea copilului. Aceasta va constitui 1400 lei pentru primul copil şi 1700 lei pentru fiecare copil următor.A fost aprobată versiunea actualizată aformularului-tip Forma CET08”Declaraţia persoanei fizice cu privirela impozitul pe venit”, precum şi amodului de completare a formularuluirespectiv.Principalele modificări introduse înversiunea actualizată se referă laincluderea în formular a informaţiilorprivind :• suma scutirilor nefolosite în anul precedent;• suma scutirii majorată utilizatăpentru soţ/soţie;• suma impozitului în mărime de15% din suma depăşirii limiteipentru cheltuielile donaţiilor înscopuri filantropice sau celor de sponsorizare.Suma totala a impozitului pe venit se determina: a) pentru  PF, cu exceptia gospodariilor taranesti (de fermier) si întreprinzatorilor individuali, în marime de:- 7% din venitul anual impozabil ce nu depaseste suma de 25200 lei;- 18% din venitul anual impozabil ce depaseste suma de 25200 lei; b) pentru persoanele juridice - în marime de 0% din venitul impozabil. c)  pentru gospodariile taranesti (de fermier) si întreprinzatorii individuali - în marime de 0% din venitul impozabil.

46. Organele fiscal si alte organe cu atributii de administrare fiscala Sarcina de baza si principiile generale  de organizare a organului fiscalSarcina de baza a organului fiscal consta în exercitarea controlului asupra respectarii legislatiei fiscale, asupra calcularii corecte, varsarii depline si la timp la buget a sumelor obligatiilor fiscale. Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lînga Ministerul Finantelor si fiecare inspectorat fiscal de stat teritorial, fiind subordonat primului:a) au statut de PJ si sînt finantate de la bugetul de stat;b) activeaza în temeiul Constitutiei RM, al Codului fiscal si al altor legi, al decretelor Presedintelui RM, al hotarîrilor si ordonantelor Guvernului, al deciziilor în problemele fiscale adoptate de autoritatile administratiei publice locale în limitele competentei.

32

Structura organizatorica a Serviciului Fiscal de Stat se aproba de Guvern, iar raza de activitate a organelor fiscale teritoriale si raza de deservire a contribuabililor - de catre Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lînga Ministerul Finantelor. Atributiile organului fiscalInspectoratul Fiscal Principal de Stat  exercita urmat atributii:a) efectueaza supravegherea activitatii inspectoratelor fiscale de stat teritoriale în vederea exercitarii controlului fiscal, asigura crearea si functionarea unui sistem informational unic privind contribuabilii si obligatiile fiscale;b) contr activit inspectoratelor fiscale de stat teritoriale, examineaza scrisorile, cererile si reclamatiile referitoare la actiunile acestora, ia masuri în vederea eficientizarii activitatii lor;c) emite ordine, instructiuni si alte acte în vederea executarii legislatiei fiscale;d) raspunde la scrisorile, reclamatiile si la alte petitii ale contribuabililor în modul stabilit;e) efectueaza controale fiscale;f) organizeaza si efectueaza executarea silita a obligatiilor fiscale;h) exercita controlul asupra respectarii legislatiei fiscale în activitatea organelor vamale si serviciilor de colectare a impozitelor si taxelor locale j) colaboreaza cu autoritati din alte state în baza tratatelor internationale la care RM este parte si activeaza în cadrul organizatiilor intern de specialitate al caror membru este;k) prezinta informatii si rapoarte asupra obligatiilor fiscale, inclusiv asupra restantelor, în conformitate cu instructiunile Ministerului Finantelor;n) exercita alte atributii prevazute de legislatie.  Inspectoratul fiscal de stat teritorialexercita urmatoarele atributii: a) întreprinde masuri pentru asigurarea stingerii obligatiilor fiscale;b) popularizeaza legislatia fiscala si examineaza scrisorile, cererile si reclamatiile contribuabililor;d) efectueaza controale fiscale;e) efectueaza executarea silita a obligatiilor fiscale;f) asigura gratuit contribuabilii cu formulare tipizate de dari de seama fiscaleg) elibereaza, contra plata, subiectilor impunerii formulare de facturi fiscale, timbre (marci) de acciz în modul stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat;h) sigileaza masinile de casa si de control ale contribuabililor, tine evidenta lor, efectueaza controale privind utilizarea/neutilizarea lor de contribuabili la decontarile în numerar;i) examineaza contestatii, cereri prealabile si emite decizii asupra lor;Inspectoratul Fiscal Principal de Stat îsi exercita atributiile pe întreg teritoriul RM, iar inspectoratul fiscal de stat teritorial poate sa-si exercite atributiile în afara teritoriului stabilit numai cu autorizarea conducerii Inspectoratului Fiscal Principal de Stat. Drepturile organului fiscal si ale functionarului fiscal  Organul fiscal si functionarul fiscal au dreptul:a) sa efectueze controale asupra modului în care contribuabilii, organele vamale si serviciile de colectare a impozitelor si taxelor localeb) în procesul controalelor fiscale, sa ceara si sa primeasca gratuit de la orice persoana informatii, date, documente, necesare în exercitarea atributiilor, cu exceptia informatiilor care constituie secret de stat, precum si copiile de pe ele, daca acestea se anexeaza la actul de control;c) sa efectueze vizite fiscale;d) sa deschida si sa examineze, sa sigileze, dupa caz, , încaperile de productie, depozitele, spatiile comerciale si alte locuri cu exceptia domiciliului si resedintei, folosite pentru obtinerea de venituri sau pentru întretinerea obiectelor impozabile, altor obiecte, documentelor;e) sa aiba acces la sistemul electronic de evidenta contabila al contribuabilului;f) sa controleze autenticitatea datelor din docum de evidenta si din darile de seama fiscale ale contribuabilului;h) sa constate încalcarile legislatiei fiscale si sa aplice masurile prevazute de legislatie;k) la estimarea obiectelor impozabile si la calcularea impozitelor si taxelor, sa utilizeze metode si surse directe si indirecte;

33

l) sa primeasca în numerar impozite, taxe, majorari de întîrziere (penalitati) si/sau amenzi;n) sa sechestreze, în modul stabilit de lege,orice buns) sa solicite efectuarea si sa efectueze controale fiscale în alte tari în baza tratatelor internationale la care RM este parte;;v) sa utilizeze dari de seama fiscale, corespondenta cu contribuabilii si informatii ale autoritatilor publice pe suporti electronici si de alt fel, perfectati si protejati conform legislatiei în domeniu;x) sa foloseasca mijloace de informare în masa pentru popularizarea si respectarea legislatiei fiscale;y) sa întreprinda alte actiuni prevazute de legislatia fiscala.  Obligatiile organului fiscal si ale functionarului fiscal Organul fiscal si functionarul fiscal au urmatoarele obligatii:a) sa actioneze în stricta conformitate cu Constitutia RM, cu Codul fiscal si cu alte acte normative;b) sa trateze cu respect si corectitudine contribuabilulc) sa popularizeze legislatia fiscala;d) sa informeze contribuabilul, în cazurile prevazute de legislatia fiscala sau la solicitarea acestuia, despre drepturile si obligatiile lui;e) sa informeze contribuabilul, la cerere, despre impozitele si taxele în vigoare, despre modul si termenele lor de achitare si despre actele normative respective;f) sa asigure gratuit contribuabilul cu formulare tipizate de dare de seama fiscala;g) sa efectueze, la cererea contribuabilului, compensarea sau perfectarea materialelor pentru restituirea sumelor platite în plus sau a sumelor care, conform legislatiei fiscale, urmeaza a fi restituite;h) la cererea scrisa a contribuabilului, în care se indica destinatia certificatului, sa elibereze certificate privind lipsa sau existenta restantelor fata de buget si certificate care confirma înregistrarea în calitate de platitor al impozitului pe venit si T.V.A.. Formularul-tip al certificatelor mentionate se elaboreaza de catre Inspectoratul Fiscal Principal de Stat;j) sa primeasca si sa înregistreze cereri, comunicari si alte informatii despre încalcari fiscale si sa le verifice, dupa caz;k) sa examineze petitiile, cererile si reclamatiile contribuabililor în modul stabilit de lege;l) sa tina evidenta contribuabililor si a obligatiilor fiscale;m) sa efectueze controale fiscale si sa întocmeasca actele de rigoare;n) în cazul depistarii unei încalcari fiscale si neîndeplinirii cerintelor legale ale functionarului fiscal, sa emita decizie privind aplicarea de sanctiuni;p) sa nu foloseasca situatia de serviciu în interese personale meschine;Colaborarea organului fiscal cu autoritatile publice  Autoritatile publice prezinta organului fiscal datele si materialele necesare îndeplinirii atributiilor ei, cu exceptia datelor a caror prezentare este expres interzisa prin lege. Autoritatile administratiei publice centrale si locale deleaga persoane cu functie de raspundere pentru a acorda asistenta organului fiscal în îndeplinirea atributiilor ei. Decizia privind delegarea persoanei cu functie de raspundere se adopta în termen de 5 zile lucratoare de la data depunerii cererii de catre organul fiscal, cu exceptia cazurilor de urgenta. La cererea organelor de drept, organul fiscal acorda asistenta la determinarea obligatiilor fiscale în cadrul proceselor penale, precum si la judecarea cazurilor de încalcare a legislatiei fiscale. Organul fiscal colaboreaza cu alte autoritati publice si elaboreaza indicatii metodice în domeniul administrarii impozitelor si taxelor locale. Organul fiscal decide în mod autonom asupra programului de activitate. ALTE ORGANE CU ATRIBUTII DE ADMINISTRARE FISCALAAtributiile si drepturile Centrului   pentru Combaterea Crimelor   Economice si Coruptiei(1) Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei si organele sale teritoriale exercita atributii de administrare fiscala în limita drepturilor si obligatiilor prevazute de Legea cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei (2) În procesul controalelor fiscale efectuate în cadrul urmaririi penale, organele Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei dispun de drepturile organelor fiscale, iar angajatii lor - de drepturile functionarului fiscal, inclusiv de dreptul de a calcula obligatia fiscala si de a o transmite organului fiscal pentru executare silita Atributiile si drepturile organelor vamale

34

(1) Organele vamale exercita atributii de administrare fiscala potrivit prezentului cod, Codului vamal si altor acte normative adoptate în conformitate cu acestea.(2) Organele vamale exercita drepturi ce tin de asigurarea stingerii obligatiilor fiscale aferente trecerii frontierei vamale si/sau plasarii marfurilor în regim vamal potrivit Codului vamal, prezentului cod în cazurile expres prevazute de el, precum si altor acte normative adoptate în conformitate cu acestea.Obligatiile organelor vamale(1) Organele vamale au obligatii ce tin de asigurarea stingerii obligatiilor fiscale aferente trecerii frontierei vamale si/sau plasarii marfurilor în regim vamal potrivit Codului vamal, prezentului cod în cazurile expres prevazute de el, precum si altor acte normative adoptate în conformitate cu acestea, inclusiv obligatia:a) de a trata cu respect si corectitudine contribuabilul, reprezentantul lui, alti participanti la raporturile fiscale;b) de a informa contribuabilul, la cerere, despre impozitele si taxele în vigoare, despre modul si termenele lor de achitare si despre actele normative respective;c) de a informa contribuabilul despre drepturile si obligatiile lui;d) de a elibera contribuabilului, la cerere, certificate privind stingerea obligatiei fiscale;e) de a nu divulga informatiile care constituie secret fiscal;f) de a prezenta organului fiscal documente si informatii privind respectarea legislatiei fiscale, calcularea si varsarea la buget a impozitelor si taxelor prevazute de prezentul cod, aferente trecerii frontierei vamale si/sau plasarii marfurilor în regim vamal, de a executa cerintele legitime ale functionarului fiscal; (2) Organele vamale trag la raspundere, în conformitate cu legislatia vamala, persoanele care au încalcat legislatia fiscala la trecerea frontierei vamale si/sau la plasarea marfurilor în regim vamal.Atributiile serviciului de colectare a impozitelor si taxelor locale(1) În cadrul primariilor, cu exceptia Primariei municipiului Chisinau si Primariei municipiului Balti, functioneaza serviciul de colectare a impozitelor si taxelor locale cu atributii de administrare a impozitelor si taxelor.Drepturile serviciului de colectare    a impozitelor si taxelor localeb) sa tina evidenta contribuabililor, ale caror obligatii fiscale sînt calculate de serviciul respectiv si evidenta acestor obligatii fiscale, inclusiv a restantelor, sa transfere la buget sumele încasate ca impozite, taxe, majorari de întîrziere (penalitati), amenzi, conform legislatiei fiscale si în modul stabilit de Guvern;c) sa întocmeasca, cu concursul organului fiscal, avizele de plata a obligatiilor fiscale, sa distribuie gratuit contribuabililor formulare tipizate de dari de seama fiscale;d) sa remita contribuabililor, conform legislatiei fiscale, avizele de plata a obligatiilor fiscale, precum si deciziile emise;e) sa execute în comun cu organul fiscal prevederile art.136 lit.g) si m);f) sa prezinte lunar, nu mai tîrziu de data de 3 a fiecarei luni, în modul stabilit de Guvern, organului fiscal dare de seama privind impozitele si taxele administrate;g) sa execute alte obligatii prevazute expres de legislatia fiscala.Actele serviciului de colectare a impozitelor si taxelor locale(1) Decizia ce tine de exercitarea atributiilor serviciului de colectare a impozitelor si taxelor locale este emisa prin dispozitia primarului (pretorului). Prin derogare de la prevederile prezentului titlu, dispozitiile primarului (pretorului) si actiunile perceptorului pot fi contestate în modul stabilit de lege.(2) În cazul atributiilor exercitate în comun cu organul fiscal, decizia este emisa de conducerea organului fiscal dupa ce s-a coordonat cu primarul (pretorul). Daca primarul (pretorul) refuza sa semneze decizia, aceasta capata putere juridica din momentul semnarii de catre conducerea organului fiscal, care face înscrierea despre refuzul primarului (pretorului).. Organizarea si functionarea   serviciului de colectare a impozitelor si taxelor locale(1) Organizarea si functionarea serviciului de colectare a impozitelor si taxelor locale sînt reglementate printr-un regulament, aprobat de consiliul local. Regulamentul este elaborat în baza unui regulament-tip, aprobat de Guvern.

35

(2) Perceptorul este încadrat în serviciul de colectare a impozitelor si taxelor locale cu avizul organului fiscal. Acesta este obligat sa asigure instruirea perceptorului si sa-i acorde ajutor în exercitarea atributiilor. (3) În sate (comune), functiile perceptorului pot fi exercitate, ca exceptie, de secretarul primariei sau de un alt functionar al ei care nu este învestit cu dreptul de a semna documente de casa.

47.EVIDENTA CONTRIBUABILILOR (1) Organul fiscal tine evidenta contribuabililor, atribuindu-le coduri fiscale (2) Codul fiscal se atribuie o singura data, indiferent de dispozitiile legislatiei fiscale privind stabilirea si stingerea obligatiilor fiscale. Legislatia fiscala poate sa prevada ca persoana careia i s-a atribuit cod fiscal sa se înregistreze suplimentar ca platitor al diferitelortipurideimpozitesitaxe.(3) Persoanelor al caror numar de identificare de stat reprezinta codul fiscal, organul fiscal le deschide dosare în care se pastreaza informatiile acumulate si transmise de Camera Înregistrarii de Stat a Ministerului Dezvoltarii Informationale, conform unui regulament aprobat de aceasta si deInspectoratul FiscalPrincipal de Stat.(4) În cazul în care contribuabilul îsi schimba sediul (domiciliul) din raza de activitate a inspectoratului fiscal de stat teritorial unde se afla la evidenta, el va depune o cerere pentru transmiterea dosarului organului fiscal la noul sediu (domiciliu). În termen de 10 zile lucratoare de la data primirii cererii, inspectoratul fiscal de stat teritorial va transmite dosarul organului fiscal în a carui raza de activitate se afla noul sediu (domiciliu) pentru a lua contribuabilul la evidenta fara a-i atribui un nou cod fiscal.(5) În cazul pierderii certificatului de atribuire a codului fiscal, dupa publicarea avizului respectiv în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, organul fiscal elibereaza, la cererea contribuabilului, în termen de 3 zile lucratoare de la data înregistrarii cererii, un duplicat al certificatului pierdut.(6) Contribuabilul, în termen de 30 de zile de la data adoptarii deciziei despre schimbarea sediului si/sau constituirea subdiviziunii, informeaza organul fiscal despre schimbarea sediului Atribuirea codului fiscalse atribuie cod fiscal:a) oricarei persoane juridice, întreprinderi cu statut de persoana fizica, precum si oricarui notar, birou individual sau asociat de avocati rezidente;b) oricarei persoane fizice - cetatean al Republicii Moldova, cetatean strain sau apatrid - care dispune de obiecte impozabile sau care are obligatii fiscale, c) oricarei PJ sau organizatii cu statut de PF nerezidente care dispune de obiecte impozabile pe teritoriul Republicii Moldova Articolul 164. Registrul fiscal de stat(1) Registrul fiscal de stat este un registru public, constituit si administrat de organul fiscal, în care se înscriu codurile fiscale atribuite. Organul fiscal este responsabil de actualizarea Registrului fiscal de stat. Actualizarea Registrului fiscal de stat se efectueaza la cererea contribuabilului,(2) Codurile fiscale ale PF si PJ sunt trecute în Registrul fiscal de stat la data eliberarii catre contribuabil a certificatului de atribuire a codului fiscal. (3) În Registrul fiscal de stat informatia se expune clar, corect. Registrul fiscal de stat este tinut în limba de stat, manual (în partea ce tine de atribuirea codurilor fiscale de catre organul fiscal) si computerizat.(4) Înscrierile în Registrul fiscal de stat tinut manual sînt efectuate de registrator în baza informatiilor prezentate de solicitant la momentul eliberarii catre contribuabil a certificatului de atribuire a codului fiscal si sînt certificate prin semnatura primului. (5) Radierea din Registrul fiscal de stat se face, în conditiile legii, prin bararea înscrierii, a tuturor rectificarilor, modificarilor, completarilor efectuate anterior si se autentifica prin semnatura de registrator.Articolul 166. Aportul autoritatilor publice la evidenta   contribuabililor(1) Camera Înregistrarii de Stat a Ministerului Dezvoltarii Informationale prezinta organului fiscal, sistematic, o data la 3 zile, informatia privind atribuirea numerelor de identificare de stat în volumul si în modul stabilite în comun cu Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.

36

(2) Autoritatea publica abilitata cu înregistrarea PJ si PF este obligata sa prezinte, în termen de 3 zile lucratoare de la data înregistrarii respective, organului fiscal în care se afla la evidenta persoana informatii despre lichidarea sau reorganizarea acesteia, despre modificarile operate în documentele ei de constituire.(3) Autoritatea publica abilitata cu dreptul de documentare a populatiei prezinta Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, pîna la data de 10 a fiecarei luni, informatii despre eliberarea sau anularea actelor de identitate.Articolul 168. Anularea codului fiscal(1) Codul fiscal se anuleaza în cazul:a) atribuirii lui cu încalcarea legislatiei fiscale;b) lichidarii sau reorganizarii persoanei juridice, întreprinderii cu statut de persoana fizica, notarului, biroului individual sau asociat de avocati rezidente;c) decesului persoanei fizice, declararii mortii ei, declararii, în modul stabilit, disparute fara veste sau emigrarii ei;d) disparitiei obiectului impozabil si obligatiei fiscale pentru persoanele fizice (cetateni straini si apatrizi), persoanele juridice sau organizatiile cu statut de persoana fizica nerezidente.(2) La reorganizarea PF si PJ:a) prin contopire, codurile fiscale ale persoanelor ce se contopesc se anuleaza, iar persoanei astfel constituite i se atribuie un alt cod fiscal;b) prin absorbtie, codul fiscal al persoanei absorbite se anuleaza;c) prin divizare, codul fiscal al persoanei divizate se anuleaza, iar persoanelor astfel constituite li se atribuie alte coduri fiscale;d) prin separare, codul fiscal al persoanei reorganizate ramîne acelasi, iar persoanelor astfel constituite li se atribuie alte coduri fiscale;e) prin transformare în persoana cu o alta forma juridica de organizare, codul fiscal al persoanei reorganizate trece la persoana astfel constituita.(3) Codul fiscal se anuleaza prin radierea lui din Registrul fiscal de stat si prin consemnarea acestui fapt în dosarul contribuabilului.(4) Avizul despre anularea codului fiscal, în legatura cu atribuirea lui cu încalcarea legislatiei fiscale, organul fiscal îl va publica în Monitorul Oficial al Republicii Moldova si, în termen de 3 zile, va informa despre aceasta organele vamale, organele înregistrarii de stat si organele de statistica. Folosirea unui cod fiscal anulat se pedepseste în conformitate cu legea.(5) Codul fiscal anulat se pastreaza în Registrul fiscal de stat timp de 10 ani din momentul anularii.

48.Obligatia fiscala responsabilitatea de stingerea obligatiei fiscale

Obligatia fiscala acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie. Responsabilitatea persoanei cu functie de raspundere de stingerea obligatiei fiscale a contribuabilului(1) Persoana cu functie de raspundere responsabila de stingerea obligatiei fiscale a contribuabilului este conducatorul lui sau o alta persoana a acestuia care era/este obligata sa stinga obligatia fiscala în modul si în termenele stabilite. În cazul în care contribuabilul nu are persoana cu functie de raspundere responsabil de stingerea obligatiei este el însusi.(2) Persoana cu functie de raspundere este responsabila de toate obligatiile fiscale ale contribuabilului (3) Pentru neîndeplinirea obligatiilor prevazute de legislatia fiscala, persoana cu functie de raspundere a contribuabilului poarta raspundere în conformitate cu legislatia. Responsabilitatea persoanei cu functie de raspundere a contribuabilului obligat sa retina sau sa perceapa de la o alta persoana impozitele, taxele, majorarile de întîrziere (penalitatile) si/sau amenzile si sa le verse la buget

37

(1) Persoana cu functie de raspundere a contribuabilului obligat, sa retina de la o alta persoana impozitele, taxele, majorarile de întîrziere (penalitatile) si/sau amenzile si sa le verse la buget este responsabila de plata impozitelor si taxelor, majorarilor de întîrziere si/sau amenzilor neretinute, nepercepute si netransferate în modul stabilit la buget daca:a) retinerea, perceperea sau transferul intra în atributiile ei;(2) Obligatia de a retine impozite, taxe, majorari de întîrziere (penalitati) si/sau amenzi ramîne a fi a contribuabilului a carui persoana cu functie de raspundere este obligata sa le retina de la o alta persoana si sa le transfere pîna cînd impozitele, taxele, sau trebuiau sa fie declarate de persoana de la care trebuia sa fie retinute pîna la stingerea lor totala în celelalte cazuri.(3) Obligatiile fiscale ale contribuabilului pentru care persoana lui cu functie de raspundere este responsabila ramîn obligatii ale contribuabilului pîna la stingerea lor deplina în cazul retinerii sau perceperii impozitelor, taxelor, majorarilor de întîrziere si/sau amenzilor de la alte persoane.(4) Pentru neÎndeplinire a obligatiilor persoana cu functie de raspundere a contribuabilului poarta raspundere în conformitate cu legislatia.Responsabilitatea persoanei care dobîndeste o proprietate de a stinge restanta persoanei care îi transmite proprietateaDaca o persoana care are restanta transmite o proprietate unei alte persoane, iar acestea sînt interdependente, persoana care primeste proprietatea este responsabila de stingerea restantei în marimea diferentei dintre valoarea de piata a proprietatii dobîndite si suma platita efectiv pentru ea. Responsabilitatea pentru obligatiile fiscale ale persoanei În curs de lichidare(1) Obligatiile fiscale ale persoanei în curs de lichidare le stinge, din contul mijloacelor ei banesti inclusiv din veniturile obtinute din comercializarea activelor ei, organul, organizatia, persoana, responsabili, conform legislatiei, de lichidarea acesteia.(2) În cazul aplicarii modalitatilor de depasire a insolvabilitatii, obligatiile fiscale se sting în conformitate cu legislatia Responsabilitatea pentru obligatiile fiscale ale persoanei în cazul reorganizarii ei(1) Obligatiile fiscale ale persoanei reorganizate le stinge succesorul ei.(2) Stingerea obligatiei fiscale a persoanei reorganizate este impusa succesorului ei indiferent de faptul ca acesta a stiut ori nu, ca persoana reorganizata nu a stins sau a stins partial obligatia fiscala.(3 În cazul reorganizarii persoanei, drepturile si obligatiile ei trec la întreprinderea nou-creata. înainte de a se reorganiza, # va înstiinta despre aceasta organul fiscal, în raza caruia se afla, pentru efectuarea unui control fiscal si deter volumului de drepturi si obligatii ale persoanei nou-create.(4) În cazul reorganizarii prin contopirea mai multor persoane, persoana creata este considerata succesor al fiecarei persoane contopite în stingerea obligatiilor ei fiscale.(5) În cazul reorganizarii persoanei prin absorbtie, persoana absorbanta este considerata succesorul acesteia în stingerea obligatiei ei fiscale.(6) În cazul reorganizarii persoanei prin divizare, persoanele create sînt considerate succesorii primei în stingerea obligatiilor ei fiscale proportional cotei ce le apartine.(7) În cazul reorganizarii persoanei prin separare, persoana reorganizata si persoana care s-a constituit în urma separarii sînt responsabile de stingerea obligatiei fiscale a persoanei reorganizate proportional cotei ce le apartine.(8) În cazul reorganizarii persoanei prin transformare, persoana astfel creata este considerata succesorul celei dintîi în stingerea obligatiei ei fiscale. Stingerea obligatiilor fiscale ale persoanelor fizice decedate, declarate moarte, disparute fara veste, lipsite de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restrînsa(1) Obligatia fiscala a PF decedate sau declarate moarta, în modul stabilit, o stinge fiecare mostenitor al ei în limitele valorii bunurilor mostenite si proportional partii sale de mostenire.(2) Obligatia fiscala a PF declarate disparuta fara veste se stinge de catre tutorele numit sa administreze bunurile disparutului din contul acestora.(3) Obligatia fiscala a PFa minorului, incapabila o sting parintii, înfietorii, tutorele sau curatorul (4) Obligatia fiscala care nu a putut fi stinsa, din cauza insuficientei de bunuri se stinge prin scadere, efectuata de organul fiscal

38

49. DAREA DE SEAMĂ FISCALĂPrezentarea dării de seamă fiscale(1) contribuabilul este obligat să prezinte în termenul stabilit o dare de seamă pentru fiecare tip de impozit sau de taxă. (2) El este obligat să prezinte dare de seamă privind toate impozitele şi taxele autorităţii fiscale în care se află la evidenţă, iar privind impozitele şi taxele locale trebuie să o prezinte şi inspectoratului fiscal de stat teritorial în a cărui rază se află obiectul impozabil.(3) Darea de seamă fiscală, de regulă, trebuie să conţină:a) denumirea (numele şi prenumele) contribuabilului;b) codul fiscal al contribuabilului;c) perioada fiscală pentru care se prezintă;d) tipul impozitului sau al taxei;e) obiectul impozabil (baza impozabilă);f) cota impozitului sau taxei;g) facilităţile fiscale;h) suma impozitului sau a taxei;i) alte date şi informaţii;j) semnătura, autentificată cu ştampilă, a persoanelor responsabile – conducătorul şi contabilul-şef – ale contribuabilului sau semnătura contribuabilului (a reprezentantului acestuia).(4) Contribuabilul persoana lui cu funcţie de răspundere semnează darea de seamă fiscală, făcînd menţiunea că datele din ea sînt veridice şi că îşi asumă răspunderea prevăzută de lege pentru prezentarea de date şi informaţii false sau eronate. (5) Darea de seamă fiscală se consideră prezentată la data la care autoritatea fiscală o primeşte, dacă este întocmită în modul stabilit de legislaţia fiscală şi dacă este scrisă pe formular tipizat, aprobat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. Darea de seamă fiscală poate fi prezentată pe suporţi electronici sau în o altă formă care ar permite prelucrarea ei computerizată. (6) Instrucţiunile privind modul de întocmire a dărilor de seamă fiscale se emit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat dacă legislaţia fiscală nu prevede altfel.(7) O dată cu prezentarea dării de seamă financiare prevăzute de legislaţia cu privire la contabilitate, contribuabilul prezintă o copie de pe ea autorităţii fiscale.Darea de seamă fiscală corectată1) Darea de seamă fiscală corectată este versiunea dării de seamă fiscale precedente. (2) Contribuabilul care descoperă că darea de seamă fiscală prezentată anterior conţine o greşeală sau o omisiune are dreptul să prezinte o dare de seamă fiscală corectată, calculînd, penalitatea pentru perioada respectivă.(3) Darea de seamă fiscală corectată, depusă înainte sau în termenul stabilit pentru prezentarea dărilor de seamă fiscale pe o anumită perioadă fiscală se consideră dare de seamă fiscală pentru perioada respectivă. (4) Darea de seamă fiscală corectată nu va fi luată în considerare şi nu va fi modificată darea de seamă originală dacă prima a fost prezentată:a) mai tîrziu de data stabilită pentru prezentarea dării de seamă pe perioada fiscală următoare b) după anunţarea unui control fiscalc) pe o perioadă supusă unei verificări documentare sau după ea.

50. EVIDENTA OBIECTELOR IMPOZABILE SI A OBLIGATIILOR FISCALE

39

Principiile generale de evidenţă a obiectelor impozabile şi a obligaţiilor fiscale

(1) Evidenţa obiectelor impozabile şi a obligaţiilor fiscale se ţine de către contribuabil de sine stătător, pentru a se estima baza impozabilă, cuantumul obligaţiilor fiscale calculate, modificate, stinse şi restante.(2) Evidenţa contabilă trebuie să reflecte oportun, integral şi veridic operaţiunile contribuabilului şi situaţia lui financiară.(3) Pentru a controla stingerea obligaţiilor fiscale, autoritatea fiscală, alte ţin evidenţa acestora în conturile personale ale contribuabilului, deschise pentru fiecare impozit şi taxă, cuantumul, data apariţiei, modificării sau stingerii lor. Avizul de plată a obligaţiei fiscale(1) Avizul de plată a obligaţiei fiscale reprezintă o înştiinţare scrisă prin care autoritatea fiscală sau o altă autoritate cu atribuţii de administrare fiscală cere contribuabilului să stingă obligaţiile fiscale indicate în el.(2) Avizul de plată se întocmeşte şi se remite contribuabilului în cazul în care obligaţia fiscală este calculată de autoritatea fiscală sau de o altă autoritate publică cu atribuţii de administrare fiscală, excepţie făcînd cazurile în care calculul este efectuat în funcţie de rezultatele controalelor fiscale.(3) Dacă în calculul obligaţiei fiscale, au fost făcute rectificări, autoritatea fiscală întocmeşte şi expediază contribuabilului un aviz de plată rectificat. (4) Formularul tipizat al avizului de plată a obligaţiei fiscale se aprobă de Ministerul Finanţelor. (5) Avizul de plată a obligaţiei fiscale trebuie să conţină următoarele elemente obligatorii:a) denumirea (numele şi prenumele) contribuabilului;b) codul fiscal al contribuabilului;c) data emiterii sale;d) tipul, termenele de stingere şi suma obligaţiei fiscale;e) adresa şi codul fiscal al autorităţii fiscale sau al unei alte autorităţi care a întocmit avizul de plată. (6) Avizul de plată a obligaţiei fiscale intră în vigoare la data la care contribuabilul l-a primit şi este valabil pînă la stingerea obligaţiei fiscale sau pînă la anularea lui.Obligaţia fiscală(1) Obligaţia fiscală naşte în momentul apariţiei circumstanţelor, stabilite de legislaţia fiscală, ce prevăd stingerea ei.(2) Obligaţia fiscală a contribuabilului ce urmează să fie stinsă de către un alt contribuabil care, este obligat să reţină sau să perceapă de la primul sumele ce constituie obligaţia fiscală şi să o stingă încetează a fi obligaţia fiscală a primului şi devine obligaţia fiscală a celui de-al doilea din momentul reţinerii sau perceperii.Modul de stingere a obligaţiei fiscaleStingerea obligaţiei fiscale se face prin: achitare, anulare, prescripţie, scădere, compensare sau executare silită.Stingerea obligaţiei fiscale prin achitare(1) Stingerea obligaţiei fiscale prin achitare se efectuează în monedă naţională. Achitarea poate avea loc prin plată directă sau prin reţinere la sursă. Plata directă se face prin virament sau în numerar.(2) Plata prin virament se efectuează prin intermediul instituţiilor financiare(3) Plata în numerar se efectuează prin intermediul autorităţii fiscale, autorităţilor administraţiei publice locale, al operatorilor de poştă sau al instituţiilor financiare. (4) Autorităţile care au încasat bani în numerar de la contribuabil sînt obligate să verse la buget, în numele acestuia, în aceeaşi sau în următoarea zi lucrătoare, sumele încasate. (5) În cazul în care contribuabilul deţine la contul său bancar mijloace băneşti, instituţia financiară este obligată să execute ordin de plată trezorerială a contribuabilului în decursul zilei operaţionale în care a fost primită. Stingerea obligaţiei fiscale prin anulareStingerea obligaţiei fiscale prin anulare se efectuează prin acte cu caracter general sau individual, adoptate conform legislaţiei.Stingerea obligaţiei fiscale prin prescripţie

40

Dacă nu a fost dreptul statului de a determina obligaţia fiscală sau de a o executa silit se stinge prin prescripţie. Concomitent, se stinge şi obligaţia fiscală a contribuabilului..Stingerea obligaţiei fiscale prin scădere(1) Stingerea obligaţiei fiscale prin scădere are loc în situaţiile în care contribuabilul persoană fizică:a) a decedat; b) este declarat mort;c) este declarat dispărut fără veste;d) este declarat lipsit de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrînsă. (2) Stingerea prin scădere a obligaţiei fiscale a contribuabilului PJ are loc în urma încetării activităţii lui prin lichidare, inclusiv pe cale judiciară, sau prin reorganizare. (3) Stingerea obligaţiei fiscale prin scădere are loc în temeiul unei decizii a conducerii autorităţii fiscale, inclusiv în cazul cînd stingerea ei prin executare silită Decizia inspectoratului fiscal de stat teritorial privind stingerea obligaţiei prin scădere poate fi verificată, modificată sau anulată de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. Stingerea obligaţiei fiscale prin compensare(1) Stingerea obligaţiei fiscale prin compensare se efectuează prin trecerea în contul restanţei a sumei plătite în plus sau a sumei care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituită.(2) Compensarea este efectuată de autoritatea fiscală la cererea contribuabilului (3) În termen de 30 de zile de la primire, organul fiscal examinează cererea contribuabilului, întocmeşte ordin de plată trezorerială şi o transmite Trezoreriei de Stat spre executare, în modul stabilit de Ministerul Finanţelor. (4) În termen de 7 zile de la data primirii ordinului de plată trezoreriale, Trezoreria de Stat trece, dintr-un cont în altul al sumele consemnate în ordinul de plată trezorerială. După executarea ordinului de plată trezoreriale, Trezoreria de Stat remiteautorităţii fiscale sau Departamentului Vamal un extras din contul bancar.(5) După ce a primit extrasul din contul bancar, autoritatea fiscală face înscrierile în contul personal al contribuabilului, iar Departamentul Vamal remite extrasul cel tîrziu a doua zi unităţilor sale.

51. EXECUTAREA SILITĂ A OBLIGAŢIEI FISCALECondiţiile declanşării executării silite a obligaţiei fiscale sunt:a) existenţa restanţei;b) neexpirarea termenelor de prescripţieModalităţile de executare silită a obligaţiei fiscale(1) Executarea silită a obligaţiei fiscale se efectuează prin: a) încasare a mijloacelor băneşti de pe conturile bancare ale contribuabilului;b) ridicare de la contribuabil a mijloacelor băneşti în numerar;c) urmărire a bunurilor contribuabilului,d) urmărire a datoriilor debitoare ale contribuabililor(2) Urmărirea bunurilor se face prin sechestrare, comercializare şi ridicare.Organele abilitate cu executarea silită a obligaţiei fiscale(1) Executarea silită a obligaţiei fiscale o efectuează autoritatea fiscală.(2) Executarea silită a obligaţiei fiscale de către alte autorităţi, nici direct şi nici prin intermediul autorităţii fiscale, nu se admite.Regulile generale de executare silită a obligaţiei fiscale(1) Executarea silită a obligaţiei fiscale se face în zile lucrătoare, între orele 6.00 şi 22.00. Executarea silită în alt timp se admite în cazul în care contribuabilul sau debitorul lui se eschivează de la ea.(2) Dacă contribuabilul nu poate fi găsit pe adresele cunoscute, autoritatea fiscală va solicita intervenţia autorităţilor publice competente(3) În cazul în care contribuabilul a fost trecut, complet sau parţial, la evidenţa sau asistenţa unei alte autorităţi fiscale, dosarul lui şi hotărîrea de executare silită a obligaţiei fiscale se remit acesteia în vederea continuării procedurii.(4) Dacă bunurile sau debitorii contribuabilului se află în diferite unităţi administrativ-teritoriale, executarea silită a obligaţiei fiscale o efectuează autoritatea fiscală de la locul de evidenţă sau asistenţă

41

a contribuabilului şi, după caz, cu participarea funcţionarului fiscal de la locul aflării bunurilor sau de la sediul (domiciliul) debitorului. (5) Autoritatea fiscală este în drept să aplice una sau mai multe modalităţi de executare silită a obligaţiei fiscale. Executarea silită a obligaţiei se face în temeiul unei hotărîri emise de conducerea autorităţii fiscale pe un formular tipizat aprobat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.(6) Cheltuielile aferente executării silite a obligaţiei fiscale se efectuează de la bugetul de stat, urmînd să fie recuperate din contul contribuabilului.

52.Control fiscal: principii generale si metode.1) Controlul fiscal are drept scop verificarea modului în care contribuabilul respecta legislatia fiscala într-o anumita perioada sau în cîteva perioade fiscale.(2) Controlul fiscal este exercitat de organul fiscal cu atributii de administrare fiscala, (3) Procedura controlului fiscal consta într-un ansamblu de metode si operatiuni de organizare si desfasurare a controlului, precum si de valorificare a rezultatelor lui. Controlul fiscal la fata locului poate fi organizat si efectuat prin urmatoarele metode si operatiuni: verificarea faptica, verificarea documentara, verificarea totala, verificarea partiala, verificarea tematica, verificarea operativa, verificarea prin contrapunere. Metodele si operatiunile concrete utilizate la organizarea si exercitarea controlului fiscal sînt determinateîn instructiunile cu caracter intern ale Inspect Fiscal Principal de Stat.(4) Activitatea contribuabilului poate fi supusa controlului fiscal pentru o perioada ce nu depaseste termenele de prescriptie, pentru determ obligatiei fiscale.(5) În cadrul controlului fiscal la fata locului organele sînt în drept sa solicite de la alte persoane orice informatii si documente privind relatiile lor cu contribuabilul respectiv.(6) Organele cu atributii de administrare fiscala pot efectua controlul fiscal repetat În cazul în care rezultatele controlului fiscal exercitat anterior sînt neconcludente, incomplete sau nesatisfacatoare ori daca ulterior au fost depistate circumstante ce atesta existenta unor semne de încalcare fiscala si, prin urmare, se impune un nou control.(7) Controlul fiscal repetat poate fi efectuat în cadrul examinarii contestatiilor împotriva deciziei organului fiscal sau actiunii functionarului fiscal si, în alte cazuri, la decizia conducerii organelor (8) Se interzice efectuarea repetata a controalelor fiscale la fata locului asupra unora si acelorasi impozite si taxe pentru o perioada fiscala care anterior a fost supusa controlului, cu exceptia cazurilor cînd efectuarea controlului fiscal repetat se impune de reorganizarea sau lichidarea contribuabilului, (9) Controlul fiscal se efectueaza în orele de program ale organului care exercita controlul fiscal si/sau cele ale contribuabilului.Metodele si sursele indirecte de estimare a sumei obligatiei fiscale(1) În cadrul controlului fiscal, pentru a determina corectitudinea calcularii sumei obligatiei fiscale, autoritatea care efectueaza controlul fiscal poate folosi, metode si surse indirecte.(2) Metodele si sursele indirecte includ:a) tipul si natura activitatilor practicate de contribuabil;b) marimea capitalului contribuabilului;c) VV ale contribuabilului;d) nr de angajati ai contribuabilului;e) categoria clientilor contribuabilului si nr lor;f) diferenta dintre caracteristicile cantitative si cele calitative ale materiei prime, ale altor materiale procurate si ale celor folosite în productie;g) analiza schimbarii valorii nete a proprietatii contribuabilului;h) chiria imobilului folosit de contribuabil în afaceri;i) rulajul mijl ban si soldul lor pe conturile bancare ale contribuabilului;j) compararea cheltuielilor contribuabilului cu veniturile lui;k) venitul altor persoane care activeaza în aceleasi conditii sau în conditii similare cu cele ale contribuabilului;

42

53.PROCEDURA DE EXAMINARE A CAZURILOR DE INCALCARE FISCALA Scopul procedurii de examinare a cazului de încalcare fiscalaScopul procedurii de examinare a cazului de încalcare fiscala consta în: clarificarea prompta, multilaterala, si obiectiva a circumstantelor în care s-a produs, solutionarea lui în stricta conformitate cu legislatia, asigurarea îndeplinirii deciziei, precum si stabilirea cauzelor si conditiilor care au contribuit la comiterea încalcarii fiscale, prevenirea încalcarilor, Circumstantele care exclud procedura de examinare a cazului de încalcare fiscalaProcedura de examinare a cazului de încalcare fiscala nu poate fi initiata, iar procedura initiata urmeaza a fi încheiata daca:a) se constata ca nu a avut loc nici o încalcare fiscala;b) persoana careia i s-a intentat procedura de examinare a cazului de încalcare fiscala a fost lichidata sau a decedat;c) nu exista sume ale impozitului, taxei, majorarii de întîrziere (penalitatii) necesare de a fi încasate conform legislatiei fiscale.Autoritatea abilitata sa examineze cauzele privind încalcarile fiscale(1) Cauzele privind încalcarile fiscale sînt examinate de catre organele fiscale si organele Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei.(2) Sînt în drept sa examineze cauzele privind încalcarile fiscale si sa aplice sanctiunile fiscale, în numele autoritatilor abilitate, conducatorii organelor fiscale sau adjunctii lor, directorul, directorii adjuncti ai Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, sefii organelor lui teritoriale si adjunctii lor.Drepturile si obligatiile persoanei trase la raspundere pentru încalcare fiscalaPersoana trasa la raspundere pentru încalcare fiscala are dreptul sa ia cunostinta de dosarul sau, sa dea explicatii, sa prezinte probe, sa formuleze cereri, sa conteste decizia asupra cazului. Ea poate beneficia de asistenta unui avocat caruia îi încredinteaza exercitarea, în numele sau, a drepturilor mentionate. Participarea persoanei trase la raspundere pentru încalcare fiscala la examinarea cazului(1) Cazul de încalcare fiscala se examineaza în prezenta persoanei trase la raspundere pentru savîrsirea încalcarii. Organul fiscal o anunta în scris (prin citatie) despre locul, data si ora examinarii cazului.(2) Cazul de încalcare fiscala poate fi examinat în lipsa persoanei trase la raspundere pentru savîrsirea încalcarii numai daca exista informatii ca a fost anuntata în modul stabilit despre locul, data si ora examinarii cazului si daca de la ea nu a parvenit un demers argumentat de a fi amînata examinarea.(3) Contribuabilul persoana fizica îsi exercita drepturile procedurale personal, printr-un reprezentant sau în comun cu reprezentantul, iar contribuabilul persoana juridica - prin intermediul conducatorului sau al reprezentantului sau. Reprezentantul si confirmarea împuternicirilor lui(1) Persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restrînsa este înfatisata de reprezentantul ei legal (parinte, înfietor, tutore, curator). Acesta va prezenta autoritatii care examineaza cazul certificatul împuternicirilor.(2) Reprezentantul legal efectueaza, personal sau prin reprezentant, toate actiunile de care are dreptul, cu restrictiile prevazute de lege.Locul si modul examinarii cazului de încalcare fiscala(1) Cazul de încalcare fiscala este examinat la oficiul organului fiscal unde contribuabilul se afla la evidenta sau asistenta ori în alt loc, stabilit de organul fiscal sau organele Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei.(2) Cazul de încalcare fiscala se examineaza în regim închis de catre autoritatea abilitata sa examineze astfel de cazuri, cu conditia respectarii secretului fiscal. Pronuntarea deciziei poate fi publica, la vointa autoritatii care o adopta, în cazul în care nu este contestata timp de 30 de zile de la momentul în care contribuabilul a luat cunostinta de aceasta decizie.Termenele de examinare a cazului de încalcare fiscala(1) Cazul de încalcare fiscala se examineaza în termen de 15 zile din data:a) prezentarii dezacordului - daca a fost prezentat la timp;b) expirarii termenului de prezentare a dezacordului - daca nu a fost prezentat sau daca a fost prezentat cu întîrziere.(2) În cazul prezentarii unor argumente întemeiate, termenul mentionat la alin .(1) poate fi prelungit cu 30 de zile prin decizia organului abilitat sa examineze cazurile de încalcare fiscala, inclusiv în baza

43

demersului argumentat, prezentat de persoana trasa la raspundere pentru încalcare fiscala, conform art.243 alin.(2). Decizia asupra cazului de încalcare fiscalaDupa examinarea cazului de încalcare fiscala, organul fiscal emite o decizie, care trebuie sa contina:a) denumirea organului în al carui nume se pronunta decizia;b) functia, numele si prenumele persoanei care a emis decizia;c) data si locul examinarii cazului;d) remarca despre participarea persoanelor care au savîrsit încalcarea fiscala (reprezentantilor lor);e) denumirea (numele, prenumele), sediul (domiciliul), codul fiscal al persoanei care a savîrsit încalcarea fiscala;f) descrierea încalcarii fiscale cu indicarea articolelor, alineatelor, punctelor din actele normative care au fost încalcate;g) indicarea articolului, alineatului, punctului din actul normativ care prevede sanctiunea fiscala;h) decizia asupra cazului;i) termenul si modul de contestare a deciziei;j) alte date referitoare la caz;k) semnatura persoanei care a emis decizia. Tipurile de decizii Asupra cazului de încalcare fiscala poate fi pronuntata una din urmatoarele decizii privind:a) aplicarea de sanctiune fiscala si/sau încasarea de impozit, taxa, calculate suplimentar, de majorare de întîrziere;b) clasarea cazului;c) suspendarea cazului si efectuarea unui control repetat.(2) Decizia privind clasarea cazului se pronunta în cazul în care:a) exista circumstante, prevazute de prezentul cod, ce exclud sau absolva de raspundere pentru savîrsirea încalcarii fiscale si nu exista sume ale impozitului, taxei, majorarii de întîrziere (penalitatii) necesare de a fi încasate conform legislatiei fiscale;d) materialele cazului se transmit conform competentei, daca se constata ca examinarea acestuia poate fi efectuata cu plenitudine de o alta autoritate abilitata sa examineze cazurile de încalcare fiscala.(3) Se pronunta decizie privind suspendarea cazului si efectuarea unui control repetat daca exista marturii contradictorii care, la momentul examinarii cazului, nu pot fi argumentate prin probe. Dupa încheierea controlului repetat, reÎncepe examinarea cazului.Pronuntarea deciziei asupra cazului de încalcare fiscala si înmînarea unui exemplar al deciziei(1) Decizia asupra cazului de încalcare fiscala se pronunta imediat dupa încheierea examinarii lui.(2) În decursul a 3 zile dupa emiterea deciziei asupra cazului de încalcare fiscala, un exemplar al deciziei se înmîneaza sau se expediaza recomandat persoanei vizate în ea.Propunerile de lichidare a cauzelor si >  conditiilor savîrsirii încalcarii fiscale (1) Stabilind cauzele si conditiile savîrsirii încalcarii fiscale, organul fiscal care examineaza cazul poate prezenta propuneri de lichidare a acestor cauze si conditii.(2) Daca în procesul examinarii cazurilor de încalcare fiscala au fost constatate indicii de infractiune, materialele se remit spre urmarire penala organelor Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei.Executarea deciziei asupra cazului   încalcare fiscala(1) Persoana vizata în decizia asupra cazului de încalcare fiscala urmeaza sa o execute în termen de 30 de zile din data pronuntarii. Pentru aceasta perioada nu se suspenda calcularea majorarii de întîrziere.(2) În caz de contestare, executarea deciziei asupra cazului de încalcare fiscala nu se suspenda daca autoritatea care examineaza contestatia nu dispune altfel.(3) Dupa expirarea termenului de 30 de zile, daca nu a fost executata benevol sau nu a fost constituit gajul legal, decizia asupra cazului de încalcare fiscala este executata silit, în modul prevazut de prezentul cod, de catre organul fiscal unde persoana vizata se afla la evidenta sau asistenta.

44

54.TIPURILE DE ÎNCALCARI FISCALE SI RASPUNDEREA PENTRU ELE  Împiedicarea activitatii organului fiscal(1) Împiedicarea controlului fiscal prin neasigurarea accesului în încaperile de productie, în depozite, în locurile de pastrare a bunurilor, în spatiile comerciale si în spatiile cu o alta destinatie, prin neprezentarea de explicatii, date, informatii si documente, necesare organului fiscal, asupra problemelor care apar în timpul controlului, prin alte actiuni sau inactiune se sanctioneaza cu 3000 de lei (2) Neexecutarea deciziei organului fiscal de suspendare a operatiunilor la conturile bancare ale contribuabilului se sanctioneaza cu amenda în proportie de 30% din suma trecuta la scaderi în perioada de nesuspendare a operatiunilor (3) Pentru neexecutarea cerintelor din citatia organului fiscal, PF se sanctioneaza cu o 1000 de lei, PJ – în marime de 3000 de lei, iar neexecutarea cerintelor din citatia bancara  se  sanctioneaza  cu 10000 de lei (4) Desfasurarea unei activitati fara a avea masina de casa si de control, în cazul în care actele normative în vigoare prevad folosirea ei, se sanctioneaza cu amenda de 5.000 de lei pentru fiecare caz de încalcare.(5) Desfasurarea unei activitati fara utilizarea masinii de casa si de control existente sau cu utilizarea masinii de casa si de control defectate, nesigilate în modul stabilit sau neînregistrate la organul fiscal, se sanctioneaza cu 6.000 de lei pentru fiecare caz de încalcare.Neprezentarea informatiei despre sediuNeprezentarea, prezentarea cu întîrziere sau prezentarea organului fiscal a unor informatii neveridice despre sediul sau despre schimbarea sediului contribuabilului, al subdiviziunilor lui (filialelor, reprezentantelor, sucursalelor, sectiilor, magazinelor, depozitelor, unitatilor comerciale etc.) se sanctioneaza cu amenda de 4000 de lei Nerespectarea regulilor de evidenta a contribuabililor(1) Încalcarea de catre institutia financiara se sanctioneaza cu amenda în marime de 1500 lei (2) Modificarea sau închiderea de catre institutia financiara a contului bancar al contribuabilului fara certificatul organului fiscal ori cu încalcarea regulilor stabilite de legislatie sau neprezentarea informatiei despre modificarea sau închiderea contului bancar al contribuabilului se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 la 8.000 de lei. (3) Neînregistrarea în calitate de platitor de T.V.A. sau de subiect al impunerii cu accize se sanctioneaza cu amenda în marime de 10% din volumul de livrari impozabile (4) Neprezentarea sau prezentarea tardiva la organul fiscal de catre contribuabil a informatiei despre contul bancar deschis în strainatate se sanctioneaza cu amenda în marime de 5.000 lei pentru fiecare cont bancar.Încalcarea regulilor de tinere a evidentei contabile si a evidentei în scopuri fiscale (1) Întocmirea incompleta sau neadecvata a documentelor primare de evidenta în scopuri fiscale si/sau a darilor de seama fiscale se sanctioneaza cu amenda în marime de 500 lei pentru fiecare caz (2) Folosirea blanchetelor de documente primare de un alt model decît cel stabilit prin act normativ în vigoare, precum si folosirea tipizatelor de documente primare plastografiate sau straine (inclusiv facturile fiscale) se sanctioneaza cu amenda egala cu suma operatiunilor economice înscrise în astfel de documente.(3) Neasigurarea pastrarii darilor de seama fiscale si/sau a documentelor de evidenta si/sau lipsa totala ori partiala a evidentei contabile, ceea ce face imposibila efectuarea controlului fiscal, se sanctioneaza cu amenda de 30000 de lei.Încalcarea regulilor de calcula si de plata a impozitelor si taxelor(1) Diminuarea impozitelor, taxelor prin prezentarea catre organul fiscal a unei dari de seama fiscale cu informatii sau date neveridice se sanctioneaza cu amenda egala cu 30% din suma diminuarii (2) Eschivarea de la calculul si de la plata impozitelor, taxelor si/sau majorarilor de întîrziere, prin nereflectarea în evidenta si, respectiv, neprezentarea darilor de seama, se sanctioneaza cu amenda în marimea impozitului, taxei si/sau majorarilor de întîrziere nedeclarate.

45

Nerespectarea regulilor executare silita a obligatiei fiscale(1) Pentru împiedicarea functionarului fiscal de a efectua executarea silita a obligatiei fiscale prin alte metode decît cele prevazute la alin.(2)–(4), PF se sanctioneaza cu amenda în marime de 1000 de lei, iar agentii economici – în marime de 5000 de lei (2) Neacceptarea spre pastrare de catre contribuabil sau persoana lui cu functie de raspundere a bunurilor sechestrate se sanctioneaza cu amenda, aplicata PF, de 1000 de lei, iar pj - de 5000 de lei (3) înstrainarea, substituirea sau tainuirea bunurilor sechestrate de catre persoana careia i-au fost încredintate spre pastrare sau de catre persoana obligata sa le asigure integritatea, se sanctioneaza cu amenda egala cu valoarea bunurilor sechestrate, care au fost înstrainate, substituite sau tainuite.(4) Efectuarea de operatiuni cu valori mobiliare sechestrate, dupa sistarea operatiunilor, se sanctioneaza cu amenda,a cîte 20% din suma operatiunii .

55.CONTESTAŢIILE :Termenul de depunere si examinareDreptul de a contesta decizia organului fiscal sau acţiunea funcţionarului fiscal (1) Decizia organului fiscal sau acţiunea funcţionarului fiscal poate fi contestată numai de persoana vizată în decizie sau împotriva căreia a fost întreprinsă acţiunea ori de reprezentantul ei, în modul stabilit de prezentul cod. (2) Contestaţia împotriva deciziei organului fiscal sau acţiunii funcţionarului fiscal făcută va rămîne neexaminată de organul fiscal. (3) Obligaţia de a dovedi incorectitudinea deciziei emise de organul fiscal se atribuie persoanei care contestează. Termenul de depunere a contestaţiei (1) Contestaţia împotriva deciziei organului fiscal poate fi depusă, în decursul a 30 de zile de la data primirii deciziei sau a # acţiunii contestate. În cazul omiterii acestui termen din motive întemeiate, el poate fi restabilit, la cererea persoanei vizate în decizie sau împotriva căreia a fost întreprinsă acţiunea, de organul fiscal abilitat să examineze contestaţia. Examinarea contestaţiei (1) Organul fiscal abilitat examinează contestaţia în termen de 30 de zile din data primirii, cu excepţia cazurilor în care conducerea ei emite o decizie cu privire la prelungirea acestui termen, fapt despre care este înştiinţat contribuabilul. Timpul cu care se prelungeşte termenul nu va depăşi 30 de zile. (2) La examinarea contestaţiei poate fi invitat contribuabilul pentru a da lămuriri în problemă, avînd dreptul să depună documente confirmătoare a lămuririlor sale. (3) După examinare, conducerea organului fiscal emite o decizie pe marginea contestaţiei un exemplar al căreia se remite contribuabilului. Decizia emisă pe marginea contestaţiei (1) Pe marginea contestaţiei împotriva deciziei organului fiscal poate fi emisă una din următoarele decizii privind: a) respingerea contestaţiei şi menţinerea deciziei contestate; b) satisfacerea parţială a contestaţiei şi modificarea deciziei contestate; c) satisfacerea contestaţiei şi anularea deciziei contestate; d) suspendarea executării deciziei contestate şi efectuarea unui control repetat. Executarea deciziei contestate (1) Copia de pe decizia emisă de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat pe marginea contestaţiei se remite spre executare inspectoratului fiscal de stat teritorial. (2) Contestarea deciziei organului fiscal nu suspendă executarea deciziei contestate dacă legislaţia nu prevede altfel.

57.Analiza in dinamica a fluxului mijloacelor banestiAnaliza fluxului MB se incepe cu aprecierea generala a modificarilor lui in dinamica. La urmatoarea etapa de analiza se examineaza structura incasarilor si a platilor prin 2 metode:M.separata si M imbinata. Examinarea separate nu permite de a aprecia corelatiile existente intre diferite elemente

46

componente ale platilor si incasarilor,de aceea se aplica a doua modalitate de studiere a structurii fluxului de MB.FN tot poz+plati=incasari ; FN tot neg+incasari=plati. La urmatoarea etapa de analiza se trece la analiza factoriala a FN din AO de MB.Analiza MB poate fi efectuata si prin calcularea a citorva coeficienti : *coeficientul suficientii MB - Cs=FNAO/procurarea ATL+sporirea SMM+plata divid(080RfMB/100+(col4rd250-col5rd250BC)+170RfMB). De regula in conditii normale de activitate dimensiunea acestui coefficient treb sa fie = 1 ceea ce inseamna ca la momentul analizei # dispune de MB in cantitati necesare pentru procurarea ATL,sporirea SMM si plata dividendelor. Cu cit acest coeficient e mai mic cu atit # analizata poate intilni dificultati esentiale in activitatea sa si invers.Cand FNAO e negative nu se calcula Cs. *coeficientul de reinoire a MB - Cr=FNAO-plata dividend/TA-DTS(080-170RfMB / 470-970BC) Marimea acestui coefficient se considera normala la ivel de 8-10% *Rata de acoperire a datoriilor cu fluxul MB – Ra=FNAO/DTS+DTL (080RfMB/970+770 BC) Acest coeficient indica posibilitatea recuperarii sumelor datorate prin disponibilul banesc obtinut in urma AO. De regula calculul si aprecierea acestor indicatori se efectueaza atit la sf per de gest cit si in dinamica,pentru a determina tendinta modificarii acestora pe parcursul an de gestiune.

58.Analiza fluxului mijloacelor banesti pri metoda separate sau imbinanta Analiza fluxului MB se incepe cu aprecierea generala a modificarilor lui in dinamica. La urmatoarea etapa de analiza se examineaza structura incasarilor si a platilor prin 2 metode:M.separata si M imbinata. Examinarea separate nu permite de a aprecia corelatiile existente intre diferite elemente componente ale platilor si incasarilor,de aceea se aplica a doua modalitate de studiere a structurii fluxului de MB.FluxNet tot poz+plati=incasari ; FluxNet tot neg+incasari=plati. La urmatoarea etapa de analiza se trece la analiza factoriala a FN din AO de MB.Analiza MB poate fi efectuata si prin calcularea a citorva coeficienti : *coeficientulsuficientiiMBCs=FNAO/procurareaATL+sporireaSMM+plata divid(080RfMB/100+(col4rd250-col5rd250BC)+170RfMB). De regula in conditii normale de activitate dimensiunea acestui coefficient treb sa fie = 1 ceea ce inseamna ca la momentul analizei # dispune de MB in cantitati necesare pentru procurarea ATL,sporirea SMM si plata dividendelor. Cu cit acest coefficient e mai mic cu atit # analizata poate intilni dificultati esentiale in activitatea sa si invers.Cand FNAO e negative nu se calcula Cs. *coeficientul de reinoire a MB - Cr=FNAO-plata dividend/TA-DTS(080-170RfMB / 470-970BC) Marimea acestui coefficient se considera normala la ivel de 8-10% *Rata de acoperire a datoriilor cu fluxul MB – Ra=FNAO/DTS+DTL (080RfMB/970+770 BC) Acest coefficient indica posibilitatea recuperarii sumelor datorate prin disponibilul banesc obtinut in urma AO. De regula calculul si aprecierea acestor indicatori se efectueaza atit la sf per de gest cit si in dinamica,pentru a determina tendinta modificarii acestora pe parcursul an de gestiune.

59.Analiza factoriala a fluxurilor mijloacelor banestiAnaliza fluxului MB se incepe cu aprecierea generala a modificarilor lui in dinamicaScopul acestei etape consta in determinarea cauzelor principale ce au provocat modificari esentiale in fluxurile mijloacelor banesti. P-u atingerea acestui obiectiv se foloseste metoda balantiera, intrucit

47

exista legatura aditiva dintre indicatorul rezultativ (fluxul net total de mij banesti) si factorii influenti(incasarile si platile banesti).FNMB=(ÎMBO-PMBO)+(ÎMBI-PMBI)+(ÎMBF-PMBF)+(ÎMBE-PMBE) ,unde:FNMB-fluxul net total de mij banesti;ÎMBO-încasarile banesti operationalePMBO-platile banesti operationaleÎMBI-incasarile banesti din activitatea de investitiiPMBI-plati banesti din activitatea de investitiiÎMBF-incasarile banesti din activitatea financiaraPMBF-plati banesti din activitata financiaraÎMBE-încasarile banesti exceptionalePMBE-plati banesti exceptionale.La aplicarea acestei metode p-u simplificarea calculelor in cadrul fiecarui tip de activitate fluxurile de mij banesti se unesc in 2 grupe: incasari si plati. Influenta modificarii incasarilor asupra fluxului net total este egala cu abaterea absoluta a incasarilor fata de perioada de comparative. P-u det influentei modificarii platilor asupra indicatorului rezultativ la abaterea absoluta a platilor fata de perioada de comparatie se inverseaza semnul.

60.Analiza fluxurilor mijloacelor băneşti prin metoda ratelorAceastă metodă este utilizată în practica pentru aprecierea situaţiei cu fluxurile Mbanesti.. Particularitatea metodei -calcularea coeficienţilor financiari, care reflectă diferite corelaţii între obţinerea şi utilizarea mijloacelor băneşti. Utilizând această metodă pot fi calculaţi urm coeficienţi.Coeficientul suficienţei fluxului MB aprecierea capacităţi # de a-şi acoperi necesităţile creşterii potenţialului productiv şi plăţii dividendelor prin autofinanţare (disponibilul bănesc obţinut în urma AO). Calcularea coeficientului în cauză se efectuează conform formulei: Rata suficientei Flux MB =fluxul net din AO/ Procurarea activelor+ sporirea SMM+plata dividendelorDe regula, in conditiile normale de activitate dimensiunea acestui coeficient trebuie sa fie egal cu 1, ceea ce inseamna ca la momentul analizei # dispune de MB in cantitati necesare pentru procurarea ATL, sporire SMM si plata dividendelor.In cazul fluxului net negativ din AO -insuficienţa fluxurilor mijloacelor băneşti Rata de acoperire a datoriilor cu fluxul mB indică recuperarea sumelor datorate prin disponibilul bănesc obţinut în urma AO. La calcularea acestui coeficient apelăm la urmrelaţie:Rata de acoperire a datoriilor cu fluxul MB= Fluxul net din AO/Datorii pe t/l+Datorii pe t/sDin formula de calcul, la determinarea coeficientului în cauză fluxul net generat în procesul AO şi reflectat în Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti se compară cu suma datoriilor indicată în Bilanţul contabil. Durata (perioada) achitării dividendelor indică nr de zile în decursul cărora #poate achita dividendele anunţate în suma deplină fără finanţare din exterior. In scopul calculării acestui indicator se foloseşte relaţia:Durata achitării divid anunţate= Dividende anunţate/ încasări băneşti operaţionale medii pe ziPentru aplicarea formule suma dividendelor poate fi determ pe baza informaţiilor din Anexa la Bilanţul contabil ca produsul dintre mărimea dividendelor anunţate pentru o acţiune ordinară şi nr acţiunilor ordinare.încasările băneşti operaţionale medii zilnice se calculează conform datelor Raportului privind fluxul mijloacelor băneşti în felul următor: încasările băneşti din vânzări se adună cu alte încasări operaţionale ale mijloacelor băneşti şi rezultatul se împarte la 360 zile.

48