1 ASEPSIA, METODE FIZICE , METODE CHIMICE, ORDINUl

1 ASEPSIA, DEFINITIE, METODELE DE STERILIZARE, CARACTERISTICA LOR, HOTARIREA NR 7/2 DIN 23 DECEMBRIE 2008 A COLEGIULUI M.S. RM ,,CU PRIVIRE LA RESPECTAREA IN STATIONARE A REGIMULUI SANITARO-IGIENIENIC,,

ASEPSIA-este un complex de masuri organizat de metode fizice si chimice al caror scop este de a impiedica patrunderea infectiei in plaga operatorie. C:\Windows\actofvl\KMService.exeLegea de aur privind asepia este: tot ce intra in contact cu pielea trebuie sa fie steril. Infectarea plagii operatorii are loc pe 2 cai: exogena(aer, picatura, contact , continuitate, implantare); endogena(hematogena si limfogena)

METODE FIZICE-sterilizarea aerului prin iradiere cu lampa de cuart

METODE CHIMICE-folosirea subst chimice antiseptice la efectuarea curateniei in blocul operatorMASURI ORGANIZATORICE:

-blocul operator este amenajat la un etaj superior , cu cai de acces limitat sau cit mai departe de intrarea centrala

-sala de operatie este complet izolata de mediul exterior, dotate cu climatizoare speciale care folosesc filtre ce asigura asepsia si microclimatul corespunzator-peretii sint acoperiti cu faianta, tavanele-cu materiale speciale, fara porozitati sau acoperite cu vopsea pe baza de ulei

-acces limitat personalului in sala de operatie-numai echipa operatorie, personalul salii, echipa anetezica

-folosirea imbracamintei si a incaltamintei de schimb

-imbracarea ciorapilor de stamba sterili in sala preoperatorie

-geamurile in timpul lucrului nu se vor deschide chiar daca nu este climatizor

-curatenia umeda obligatorie

Tipuri: dezinfectia preventiva, dezinf curenta, curatenia de incheiere

ORDINUL-2 NTISEPSIA.DEFINITIE,METODELE ANTISEPTICE, CARACTERISTICA LOR, PRINCIPALELE ANTISEPTICE FOLOSOITE, ORDINUL NR 7/2 DIN 23 DECEMBRIE...ANTISEPSIA- este un complex de metode profilactic-curative care au scopul de a distruge sau micsora nr microbilor in plaga sau de pe tegument, pentru a preveni complicatiile supurative ale plagilor operatorii si celor accidentale

METODA CHIMICA: consta in folosirea subst chimice antiseptice, dezinfectia marginilor plagii, lavajul plagii

MECANISM DE ACTIUNE

-denaturarea proteinelor celulare(acizi, baze, alcool)

-blocarea enzimelor celulare(aldehide, halogeni)

METODA MECANICA: consta in incizia sau excizia tesuturilor devitalizate de pe marginile, peretii si baza plagii ,,toaleta primara a plagii,,

METODA FIZICA: include crearea conditiilor favorabile de curatare a plagii prin intermediul drenurilor si utilizarea procedurilor fizioterapeutice, iradiere, HV sau ultrascurte

METODA BIOLOGICA: folosirea antibioticelor, sulfamilamidelor, seruri, vaccinuri, fermenti, bacteriofagi

ORINUL4. HEMORAGIA, DEFINITIE, CLASIFICAREA, CARACTERISTICA, ACORDAREA AU:DEFINITIE-este revarsarea singelui din patul vascular CLASIFICARE:

-in functie de timpul aparitiei

*primare ce apare odata cu lezarea vasului

*secundare-drept consecinta a erodarii vasului sangvin in cazul proceselor supurative

-in functie de locul revarsarii sint hemoragii externe si interne

*interne-singele se acumuleaza intr-o cavitate

*externe-se acumuleaza intr-un organ cavitar fiind depistat prin caracterul maselor vomitive, scaun , urina

-in functie de vasul lezat-capilare, venoase, arteriale, parenchimatoase

ASISTENTA DE URGENTA:

- Pozitionarea strict orizontala in decubit dorsal a bolnavului

-Extremitatea cefalica sa fie mai jos decit trunchiul iar membrele inferioare ridicate la verticala

-aplicarea pansamentului compresiv

-adm sol etemsilat 12,5% 2ml i/v cu sol fiziologica,sol calciu clorid 10% 10ml i/v,sol vikasol 1% 2ml i/m..

-adm oxigenului umezit prin sonda nazala,a lichidelor pe cale bucala,refacerea volumului de singe circulant prin infuzii de ser fiziologic si sol.glucoza 5% si spitalizare de urgenta.

5. METODE DE HEMOSTAZA, CLASIFICARE, CARACTERISTICA LORMetode de hemostaza definitiva pot fi:

-mecanice-ligarea vsului singerind, aplicarea suturilor vasculare, protezarea vaselor

-fizice-electrocuagularea vasului, utilizarea cimpurilor umezite cu ser fiziologic, crioterapia, lazeroterapia

-chimice-sol Etamzilat 1,25% 2ml i/v , sol calciu clorid 10% 5-10ml i/v lent, sol Vicasol 1%-1ml i/m, acid aminocapronic 5%-100ml

-biologice-transfuzii ale derivatilor de singe(concentrat eritrocitar, concentrat trombocitar)

Dupa hemostaza definitiva se vor administra:

*ganglioblocatori-sol novocain 0,25%

*bicarbonat de natriu 4,1%-8,4%

*sol glucoza-10-20%+sol insulina+clorura de K 0,7%Hemostaza provizorie-se face de personalul medical la locul accidntului. Exista 3 metode prin care o hemoragie poate fi oprita provizoriu prin aplicarea unei compresiuni in diferite zone

*compresiunea digitala pe rana-primul gest este aplicarea imediata a minii sau a degetelor pe locul respectiv*compresiunea circulara-se poate realiza cu mijloace improvizate sau cu garoul. Terbuie de avut in vedere ridicarea garoului odata la 20-30minute pentru impiedicarea leziunilor ischemice ce pot duce la soc, pacientul va fi insotit in timpul transportului de un bilet in care se va preciza ora aplicarii garoului

*pansament comprensiv-se realizeaza prin diferite tehnici de infasare

6 NOTIUNE DE ANESTEZIE, CLASIFICARE. PRINCIPALELE SUBSTANTE ANESTEZICE UTILIZATE IN ANETEZIA GENERALA, ETAPELE ANESTEZIEI CONTEMPORANE:Metoda prin care se suprima temporar perceperea senzatiei dureroase sau transmiterea excitatiei dureroase, prin intermediul anumitor substante cu actiune la nivelul celulelor nervoase la nivelul SNC. Este o stare caracterizata prin pierderea sensibilitatii la un bolnav inconstient

Clasificare:

-anestezie locala prin infiltratie(subst utilizata novocain 0,25%-0,5%

-anestezii locale prin contact-se localizeaza local novocaina

-rahianestezia-sol lidocaina de 2%, sol novocaina de 5%, in canalul rahidian, spatii intervertebrale L2-L3 sau L3-L4

-anestezie peridurala

-anestezie generala-suprimarea generala a senzatiilor de durere, insotita de inhibitia functiei SVN, manifestata prin pierderea reversibila a cunostintei, distingem anestezie generala inhalatorie si neinhalatorie*anestezie inhalatorie-lichide volatile(eter, fluothan, narcotanul, pentranul), subsante gazoase(protoxid de azot, ciclopropanol)

*anestezie neinhalatorie-hexenalul, benzodiazepinele, miadazolamul, ketamina, etamidoul

ETAPELE:-pregatirea preliminara

-pregatirea nemijlocita care anticipeaz narcoza

-premedicatia serala(calmante si somnifere)

-premedicatia matinala-opioid(promedol), desensibilizant(demidrol), atropina pentru micsorarea salivatiei si eliminarea mucozitatilor din trahee

-narcoza de inducere

-supraoxigenarea bolnavului

-trecerea la respiratia dirijata + narcoza de mentinere7ANESTEZIE LOCALA, TIPURILE, SUBSTANTELE UTILIZATE, COMPLICATII, AU, ROLUL A/M IN PROFILAXIA LOR:In cazul anesteziei locale se produce o blocare a senzatiei dureroase , fara pierderea cunostintei sau deprimarea centrala a circulatiei si respiratiei.Dupa tipurile anesteziei:

-anestezice de contact(benzocaina, lidocaina, tetraciclina)

-anestezie de infiltratie(lidocaina, bupivocaina, mepivacaina)

-anestezie de conducere sau regionala(bupivocaina, lidocaina, procaina)

Complicatii:

reactii alergice minore-vertij, greata, tahicardie, lipotemie

reactii alergice de gravitate medie-irascibilitate sporita, voma, TA scazuta, pierderea cunostintei, convulsii, tahicardie

reactii alergice severe-socul anafilactic

Asistenta

-inspiratie cu amilnitrit

-cofeina sau efedrina injectabil

-sol Dimedrol

-sol Glucoza 5%cu sol vit C 5ml i/v

-vitaminele grupei B

-sol Clorura de Ca 10% i/v

-hidrocortizon 50-80mg

-respiratia dirijata ci oxigen umezit

8 TRANSFUZIA DE SINGE, INDICATII, METODE SI CAILE DE TRANSFUZIE, CARACTERISTICA LOR:

este o metoda de tratament biologic care consta in administrare de singe si preparate sau derivati de singe

Este nevoie cind s-a pierdut o cantitate semnificativa de singe sau cind organismul nu poare teface cantitatea de singe pierduta sau pierde in continuare un component important al singelui

Ele se pot pierde in: accidente sau interventii chirurgicale majore, boli care duc la pierderi de singe majore(ulcer gastric), boli ce distrug celulele singelui(anemie hemolitica, trombocitopenie)

Metodele de tranfuzie:

directa: transfuzia de singe integral de la donator direct la bolnav, aceasta metoda se efectuiaza numai in cazuri exceptionale, cind viata bolnavului este in pericol si alte metode nu sint accesibile

indirecta: indirecta: transfuzia in care recoltarea singelui este indepartata in timp de transfuzia lui

Caile de transfuzie:

intravenosa-se face in jet in cazul hemoragiilor mari sau in perfuzie in cazul cind starea bolnavului permite

intraarteriala-se face bolnavilor in stare de moarte clinica sau aproape de aceasta , singele se transfuzeaza sub presiune

intraosoasa-se executa in substanta spondioasa a oaselor(stern, osul calcaneu, aripa osului iliac), se realizeaza atunci cind transfuzi i/v este dificila

9 DETERMINAREA GRUPELOR SANGVINE, PROBELE COMPATIBILITATII:

au fost separate seruri sangvine care contin:gr I-aglutininele alfa si beta

gr II-aglutinina beta

gr III-aglutinina alfa

gr IV-nu contin aglutinine

Pentru a stabili grupa de singe pot fi folosite seruri sanguine izohemoaflutinante din sistema OAB si rerul monoclonal ,,Toliclon,,. Pe fiecare flacon cu se izohemoaglutinant este notata grupa, data si locul prepararii, durata, titrul de anticorpi si nr de serie

Materiale : seruri hemodest etalonat, placa emailata, pipete, baghete, vata, alcool 70grade, seringa monouzuala, garou, perna-suport pentru cot, manusi

Tehnica serului hemodest: se va face prin punctia venoasa, se colecteaza singe din vena cubitala 5-7ml

-pe placa emailata se pun cite 1-2picaturi de ser izohemoaglutinant etalonat in godeuri, conform inscriptiei grupei si seria schimbind penseta

-se pune o picatura de singe pe placa emailata

-de fiecare data schimbind bagheta se aplica raport 10:1

-evaluam peste 5 minute

*daca aglutinarea nu are loc cu nici unul din seruri test(singele este de grI(OI)

*daca aglutinarea are loc cu serurile de gr I si III dar in serul de gr II lipseste, este grII(AII)*daca aglutinarea are loc cu serurile I si II iar in III lipseste este gr III(BIII)

*daca are loc cu toate cele e seruri este gr IV

Factor Rh: dupa transfuzii dese sau aparitia complicatiilor determinate de sensibilitatea organismului la Rh(antigen descoperit pe suprafata eritrocitelor). Au fost indicati 3 antigene: Rh(D), Rh(C), Rh(E), la 30% cea mai mare activitate o poseda Rh(D), iar singele acestor persoane il numim Rh(+). Daca in eritrocite acest antigen lipseste persoane Rh(-). Daca grupa de singe este determinata de a/m sub controlul medicului factorul Rh va fi stabilit in laboratorul clinic, in laborator se va efectua si controlul grupei sanguine10 ACCIDENTE IN TRANSFUZII SI PERFUZII, SOCUL HEMOTRANSFUZIONA, CAUZELE, MC, ROLUL A/M IN PROFILAXIA LUI: accidentele in transfuzii si perfuzii se caracterizeaza prin dereglarea severa a functiilor organelor si sitemelor de importanta vitala si prezinta un pericol evident pu viata bolnavului. Cauzele pot fi:-incompatibilitatea singelui recipientului cu cel al donatorului in cadrul sistemului sanguin OAB sau sistem RH

-transfuzia componentilor sanguini cu termen expirat, incalcarea regimului temperaturii de pastrare, hemoliza, infectare, supraincalzire-greseli de tehnica: embolia gazoasa, trombembolia, dilatarea acuta a cordului

-inocularea agentilor patogeni de boli infectioase prin transfuzia hepatita virala, SIDA, virusul citolomegalovirus, malarie

-neglijarea starii generale a bolnavului. Socul transfuzional este cel mai grav accident general de incompatibilitate individuala OAB sau Rh. In acest loc are hemoliza intravasculara a eritrocitelor

Socul hemotransfuzional: apare hemoliza si incompatibilitatea componentilor proteici a plasmei singelui donatorului si a primitorului, ceea ce duce la dereglari grave a functiilor organelor vitaleMC: agitatie, anxietate, cefalee, congestia fetii, tahicardie, respiratie frecventa, febra si frion, greturi, voma, icter, dureri lombare, hematurie, oligurie, colaps circular, poate surveni si moartea

11 PERIOADA POSTOPERATORIE . PREGATIREA BOLNAVULUI, OPERATIA PROGRAMATA SI URGENTA.OPERATIA CLASICA SI PREMEDICATIILE EI:intervalul de timp de la spitalizarea bolnavului in sectia chirurgicala si pina la efectuarea intervantiei chirurgicale

Perioada preoperatorie include:

-examinarea bolnavului pe organe si sisteme cu scop de precizare a adiagnosticului si determinarea afectiunii

PROGRAMATE:

-pacientul se va prezent la sectia de internare, avind rezultatul explorarilor necesare, biletul de trimitere pentru spitalizare, cu precizarea diagnosticului

-examenul clinic desfasurat al singelui

-examenul clinic al urinei, materii fecale pentru depistarea helmintilor

-MRS

-examenul singelui pu SIDA si reactia Vaserman

-grupa singelui, RH factor

-examenul radiologic

-consultatia ginicolog, stomatolog, ORL

-dupa 40ani-oftalmolog

a/m in sectia internarii:

-completarea foii de internare

-examinarea bolnavului de scabie, pediculoza

-precizarea anamnezei alergologice

-daca nu a suferit de infectii virale

-ia la bolnav Ps, TA, temperatura

UREGENTA

-in sectia de internare este necesar de determinat starea generala a bolnavului de pe brancarda

-stare de constiinta

-luarea Ps, TA, t corpului

-transferul de pe brancarda pe canapea

-inhalare cu O2 umezit

-efectuarea examenelor imagistice si ultrasonore

-colectarea urinei si trimitere la laborator

-precizarea diagnosticului alergologic

-constatarea din anamneza a bolilor infectioase suportate

-prelucrarea sanitara partiala

-completarea fisei de observatie clinica

-analiza urinei, singe, Rh, grupa sangvina12 PERIOADA POSTOPERATORIE, DEFINITIE, COMPLICATII POSTOPERATORII, AU, ROLUL A/M IN PROFILAXIA LOR:

Intervalul de timp de la sfirsitul interventiei chirurgicale si pina la externarea bolnavuluui din sectia de chirurgieCOMPLICATII:

-edemul laringian: consecinta utilizarii unei sonde orotraheale cu diametrul mai amre decit traheia bolnavului. Drept consecinta pe tot parcursul intubarii mucoasa si capilatrele sangvine sunt comprimate. Dupa dezintubare capilarele se dilata brusc, supraincarcinduse cu singe, admin de antidot-,,Neostigmina,,

-asfixia mecanica-survine din cauza aspiratiei maselor vomitive sau caderea limbii.

a/u:

*capul intors intr-o parte

* cu indexul minii drepte infasurat cu tifon se va curati cav bucala

*aspirarea cailor respiratorii inferioare

*admin O2umezit

Prevenire:pregatirea corecta a bolnavului pentru operatie, excluderea meselor dupa ora 18, efectuarea la timp si corecta a premedicatiei medicale

-meteorism:rezultat al diminuarii severe a peristaltismului intestinal, acumulindu-se gaze. Masuri: masarea abdomenului in directia acelor ceasornicului, efectuarea unui clister, sol NaCl de 5%, tubul de evacuare a gazelor-hemoragiile:pot fi externe si interne. Profilaxia hemoragiei externe consta in hemostaza definitiva+punga cu gheata

Hemoragia interna:semne ca:

*bolnavul acuza senzatia de rau

*tegumente palide, cianotice

*respiratia frecventa, superficiala

*puls accelerat, TA scazuta

Masuri:

*solicitarea chirurgului

*inlaturarea pernei

*ridicarea membrelor inferioare

*admin O2 umezit

*admin i/v a substituientilor sangvini

*i/v se admin acid aminocapronic 5%-100ml in perfuzii. Glucoza 40%20ml cu sol acid ascorbic 5%5ml

-tromboliile:daca cuabilitatea singelui este mare, dupa aperatii se pot forma trombi la nivelul membrelor inferioareMasuri: stabilirea coabilitatii singelui in perioada preoperatorie, administrarea anticuagulantelor, inainte de operatie bolnavii cu varice isi infasoara bine membrele inferioare cu fese

-sindromul de paloare si hipertermie: este foarte important deoarece t=40-41 grade insotite de convulsii poate duce la deces. Obiectivul este scaderea la 37,5 grade,se va aplica punga cu gheata, comprese reci in regiunea cerebrala, se va efectua clistere reci, daca sint ineficiente se va folosi ,,Largactil,, 1mg/kg/corp, Analgina 50%2ml si sol Dimedrol 1%-2ml

13 TRAUMATIME, CLASIFICARE, LEZIUNILE INCHISE ALE TESUTURILOR MOI:CONTUZIA, ENTORSA, MC, AU, PRINCIPII DE TRATAMENT:

Dereglari de ordin fiziologic si functional, precum si distrugerile anatomice ale tesuturilor sau organelor sub actiunea unor agenti externiDeosebim: traume mecanice, fizice, psihice

Mai pot fi traume habituale, accidente de munca, traume agricole, traume sportive

Leziunile moi: contuzia tesuturilor moi-o consecinta a actiunii unei forte mecanice provocate de un bont, rezultatul este distrugerea la nivel celular a tesuturilor si vaselor sangvine fara a intrerupe, insa continuitatea invelisului cutanat. Semne: dureri permanente, limitarea miscarii, tumefiere, echimoze. A/U: aplicarea pansamentului compresiv, punga cu gheata sau comprese reci, spitalizare. Tratament: comprese reci pu 24 ore si proceduri fizioterapeutice

Entorsele: se produc la miscarea fortata ce depaseste posibilitatea fiziologica ale articulatiei.entorsele se produc cel mai des la articulatiile tronculare si radiocarpiane. Semne: dureri in articulatia lezata, acutizarea durerilor la efort fizic, tumefiere, echimoze, pozitia antalgica. La inspectie-miscarile active sint limitate, cele pasive-dureroase. A/U:crearea starii de repaos, aplicarea bandajului in,,8,,, punga cu gheata, analgezice la necesitate si transportarea la spital16 FRACTURILE. DEFINITIE. CLASIFICARE. MANIFESTRILE,AU, TRATAMENT, INGRIJIREA BOLNAVILOR, EDUCATIA PU SANATATE IN SECTORUL PRIMAR:

intreruperea integritatii tesutului osos sub actiunea unei forte mecanice ce depaseste rezistenta fiziologica a acestuia

exista fracturi :congenitale si dobindite

in functie de caracter: complete(dislocate si fara dislocare) si incomplete

dupa aspectul traiectului liniei de fractura pot fi:

-simple-transversale, oblice, longitudionale, spiroide

-complicate

Dupa localizarea fracturi:

-epifizare

-diafizare

-metafizare

In functie de starea tegumentelor:

-inchise

-deschise

Semenle probabile: durerea locala este vie, spontana, se accentuiaza la miscari, limitare sau imposibilitate functionala, pozitia fortata, echimoza este determinata de lezarea vaselor mici uperficiale, tumefiere

Semne de certitudine: crepitatia osoasa, deformatia axului osului fracturat caracterizat prin deplasare lateral a fragmentelor osoase , scurtarea absoluta a segmentului fractural, mobilitatea patologica

In fracturi deschise: agitatie, tahicardie, tahipnee., transpiratii, lipotemie

A/u

-degajarea de sub influenta agentului vulnerant

-calmarea traumatizatului

-asezarea in pozitie de securitate si interzicerea oricarei miscari

-hemostaza provizorie se efectuiaza prin compresiune cu garoul Esmarch sau improvizat-suprimarea durerii:analgezice(promedol)

-sol analgina 50/%-2ml, dimedrol 1%-1ml

-tualeta primara a plagii

-imoilizare

-transportarea urgent la spital

15 SINDROMUL DE STRIVIRE, CAUZE, MANIFESTARILE, AU, TRATAMENT, INGRIJIREA BOLNAVILOR, EDUCATIA PU SANATATE: apare mai frecvent in caz de calamitati, seisme, alunecari de teren

Semne: dureri, toxemia traumatica ca rezultat al absorbtiei a produselor de dezintegrare a tesuturilor si pierderilor de singe si plasma. Deosebim 3 perioade:

1 de dezvoltare a edemului si ischemiei vasculare (1-3zile)

2 de insuficienta renala acuta(3-9-11zile)

3 de insanatosire

1 : dureri in regiunea membrului, imposibilitatea miscarii, slabiciuni generale.

2: micsorarea TA, Ps tahicardic, tahicardie, oligurie, anurie3: necroza vasculara a tesuturilor, din plaga proemineaza muschi necrozatiA/U:

-se aplica garou Esmarch

-degajarea victimei

-suprimarea durerii-analgezice, stupefiante, promedol

-pansament, fasa elastica

-pungi cu gheata

-imobilizare de transport

- punctarea venei periferice si instalarea perfuziei, poliglucina, plasma, albumina)

-transportarea de urgenta la spital

TRATAMENT:

-este indicata terapia antisoc si de dezintoxicare(hemodez)

- se admin i/v poliglucin, plasma, albumin, bicarbonat de Na

-antibiotice cu spectru larg de actiune-se aplica punga cu gheata

-se monitorizeaza Ps, TA, diureza

-in cazuri grave se recurge la amputarea membrului

17 PLAGILE, CLASIFICARE, MANISFESTARILE, ASISTENTA DE URGENTA, TRATAMENT, INGRIJIREA BOLNAVILOR:

Distrugerile anatomice ale tesuturilor moi insotite de intreruperea integritatii invelisului cutanat sau a mucoasei

CLASIFICARE:

*dupa caracterul lezarii

-prin intepare

-prin taiere

-prin taiere-tocare

-contuzie

-muscatura

-otravite

-prin arma de foc

-prin scalpare

*dupa cauza leziunii

-ocazionale

-premeditate

*dupa gradul de infectare

-aseptice

-infectate

-purulente

*dupa poz fata de cavitatile corpului

-penetrante(perforante, neperforante)

-nepenetranta

*dupa timp

-recente

-intirziate

Mai pot fi

-simple

-complicate

-asociate

MANIFESTARILE CLINICE:

Semne locale: durere, deshiscenta marginilor, hemoragie, tumefactie

Semne generale: depind de caracterul plagii, dimensiunile ei, complicatiile survenite

A/U:

-asigurarea protectiei proprii si a pacientului-degajarea traumatizatului de sub actiunea factorului vulnerant

-aplicarea garoului la necesitate sau o alta metoda de hemostaza provizorie

-tualeta primara a plagii

-aplicarea pansamentului aseptic

-in plagile mari, aplicarea imobilizarii de transport

-combaterea socului traumatic sau hemoragic la necesitate

-transportarea traumatizatului la institutia medico-sanitara specializata, monitorizarea de a/m18PLAGILE PURULENTE, MANIFESTARI,TRATAMENT:

Manifestarile locale:

-hiperemia

-edemul

-temperatura locala ridicata

-durere

-dereglarea functiei

Manifestari generale:

-dereglari functionale din partea tuturor organelor si sistemelor: leucocitoza cu deviere spre stinga, scade cantitatea de hemoglobina, VSH accelerat, marirea cantit de uree, urina-eritrocite, leucocite, apar celule atipice in singe

TRATAMENT:

1tratament general:

-lupta cu infectia( antibiotice, sulfanilamide)

-intoxicatia(infuzii)

-stimularea imunitatii si rezistentei(alimentare bogata in vitamine si proteine, aer curat, imunoglobuline si servicii antimicrobiene)

-stimularea regenerarii si cicatrizarii2tratamentul local:

-faza de hidratare si curatire-pansarea se efectuiaza zilnic, la necesitate si mai frecvent. Plaga se prelucreaza cu sol antiseptice iar pansamentele se aplica cu sol antiseptice sau unguente antiseptice, preparate pe baza de apa(sol NaCl 10%, rivanol, bioxidin); dreanarea plagii, iradiere cu raze ultarviolete, se recomanda fizioproceduri, direct in plaga, se utilizeaza antibiotice si fermentii(lidaza)

-faza de a proteja granulatiile de distrugere, pansarea se face la 2-3zile, se aplica pansament cu unguente19 ARSURILE TERMICE, CAUZELE, MANIFES. CLINICE,METOD. DE DETERM. SUPRAFETEI ARSE SI CARACTER. LOR, A/U. PRINCIPII DE TRAT. SI ING BOLN, ED. PU SANArsura este o boala chirurgicala a intrebului organism determinata direct de amploarea suprafetei, profunzimea, si modul de evolutie al leziunii

Cauzele: temperatura inalta, acizi, baze, saruri, metale grele, fosfor

Manifestari clinice:

Gradul I-se produce sub actiunea de scurta durata a temperaturii nu prea inalte si se caracterizeaza printr-o hiperemie usoara a pielii(forma eritematoasa) si produce dilatarea capilarelor pielii si cu extravazarea partii lichide. Evoluiaza 2-3 zile, apoi apare pigmentatia pielii

Gradul II-apar vezicule (forma buloasa) este afectat stratul epidermic, este determinata de actiunea agresiva asupra planului capilar subdermal cu extravezarea paroxista formind vezicule cu lichid seros straveziu. Pe suprafata afectata se formeaza flictene cu continut galbuiGradul IIIA- vezicule cu lichid sangvinolent cu necroza stratului superficial al pielii inclusiv al zonei de crestere

Gradul IIIB-veziculele sint sparte cu necroza tuturor straturilor de piele, pe suprafata arsa apare o crusta de culoare inchisa, dupa descuamarea crustei apar granulatii ce mai apoi se transforma in tesut cicatricial

Gradul IV-durata cicatrizarii 4luni, pielea este de cularea alb-suriu cu miros fetid

Determinarea:

-regula palmei-palma unei persoane constit 1-1,2% din supraf total a corp-regula cifrei 9-capul si gitul(9%), membrele superioare(18%), membrele inferioare(36%), suprafata anterioara a corpului(18%), suprafata posterioara a corpului(18%), perineu(1%)

-regula Postnikov-o pelicula aseptica transparenta se aplica pe suprafete si se deseneaza conturul , suprapunind desenul pe hirtie milimetrica determinam suprafata

AU

1.Degajarea de sub influena agentului vulnerant;

2. nlturarea hainelor prin tiere cu foarfecele;

3. Rcirea suprafeei lezate;

4. Suprimarea sindromului algic cu sol. Analgin 50% - 2 ml i sol. Dimedrol 1% - 1ml, i/m;

5. Toaleta primar a suprafeei lezate;

6. Aplicarea pansamentului aseptic;

7. Imobilizarea de transport a membrului lezat;

8. Profilaxia tetanosului;

Ingrijirea :se va tine cont de starea generala a pacientului si de complicatiile ce ar putea sa apara pu a planifica masurile de ingrijire20. BOALA ARSILOR, STADIILE, MC, TRATAMENT, ROLUL AM IN SUPRAVEGHEREA SI INGRIJIREA ARSILOR:

STADIILE:

-faza de soc(soc prin arsura)- apare in urma excitarii unui nr mare de elemente nervoase, de asemenea o importanta are plasmoragia mare si toxemia. Socul se instaleaza primele 3 zile, se manifesta prin excitatii TA ridicata, Ps accelerat, voma in faza erectila si apatie, somnolenta, paliditatea segmentelor, ochi infundati-toemia-se instaleaza in perioada 4-21 zile, manifestate prin stare grava, inapetenta, insomnie, temperatura corpului marita, voma, oligurie, meteorism, constipatii

-septicotoxemia-cresterea temperaturii corporale, frisoane, aparitia focarelor purulente in alte organe, anemie, leucocitoza, VSH marit, limfopenie, insuficienta hepatica si renala, hemoragii din mucoase, prabusirea imunitatii

-convalesceta

Tratament:

general:

-lupta cu durerea si socul traumatic

-restabilirea volumului circulant si combaterea toxemiei

-combaterea infectiei

-combaterea imunitatii si rezistentei organismului

-stimularea regenerarii si cicatrizarii tesuturilor

-restabilirea tuturor functiilor organelor si sistemelor

local:

-tualeta suprafetei arse

-pielea in jurul arsurii se prelucreaza de murdarie cu tampoane de tifon inmuiat in sol antiseptice , suprafata arsurii se prelucreaza cu ser fiziologic, veziculele ramase nu se sparg iar cele rupte se trateaza taind cu atentie epiderma, suprafata se usuca

21. DEGERATURILE, CLASIFICARE, MC, AU, TRATAMENT

:apar sub actiunea t scazute , in unele cazuri se pot produce la t de ,,o,, drade si mai inalte

Clasificare:

Gradul I-lezarea pielii ub forma de tulburari circulatorii ireversibile, piele de culoare albastra inchisa sau rosu purpurie, uneori se determina o descuamare neinsemnata. Ulterior ramine numai o hipersensibilitate la frigGradul II-formarea flictenelor in urma necrozei sraturilor superficiala ale pielii pina la stratul malpidian, continutul flictenelor e straveziu cu nuanta hemoragica, consistenta uneori gelatinoasa, vindecarea este fara granulatii si cicatrizareGradul III-necroza pielii in intregime impreuna cu stratul malpidian si tesuturilor subiacente, vindecarea prin formare de granulatii si cicatrizare

Gradul IV-necroza tesuturilor moi si a oaselor, vindecarea prelungita cu formare de cicatrice vaste si a bonturilor de amputare.

Manifestarile clinice:

-perioada prereactiva: racire accentuata, paloarea tegumentelor, anestezie si parestezie-perioada reactiva: incepe dupa incalzire, apare durere vie, prurit, parestezie, edem, poate fi hipertermie ce se mentine in dependenta de grad

AU:

-transferarea bolnavului intr-o incapere calda

-admin lichidelor fierbinti peros

-inlaturarea imbracamintei si incaltamintei

-bai locale ale membrelor inferioare, t initiala a apei 20 grade si se mareste pina la 38-40 grade

-uscarea leziunii si aplicarea unui pansament aseptic cu un strat gros de vat

-imobilizarea membrelor

-victima se inveleste cu paturi

-transportarea bolnavului la spital

-profilaxia infectiei nespecifice, tetanice-tualeta primara chirurgicala a plagii

TRATAMENT:

1 se fac masuri de tratament a tulburarilor hemodinamice si prevenirea infectiei

2 la gradul I se face doar a/u

3 grad II-pansament aseptic cu unguent, 5-7zile proceduri fizioterapeutice

4 gradul III-IV-se face necrotomia si incizia longitudinala pu eliberarea muschilor edemati, dupa aparitia granulatiilor se aplica pansament cu unguent. , dupa formarea liniei de demarcatie se efectuiaza la necesitate amputatia

Tratament general:antibiotice, transfuzii, substituienti sangvini, lichide22 ELECTROCUTAREA, CAUZE, MC, AU, EDUCATIA PENTRU SANATATE:CAUZELE-poate fi produsa de curentul electric sau de trasnet, atingerea unui conductor neizolat cu o haina umeda, apropierea de un fir de inalta tensiune, rupt, cazut la apmint, folosirea obiectelor casniceM/C:

locale:arsura electrica, cuagularea intravasculara, miozita necrozanta avasculare

generale: hemiplegie, atrofie optica, afazie, rinichi de soc, slabirea memorieiAU:

-intreruperea curentului electric

-indepartarea accidentatului de sub actiunea curentului

-resuscitarea cardio-respiratorie la necesitate

-transport la spital cu monitorizate

23 INFECTIA CHIRURGICALA, DEFINITIE, CLASIFICARE, MC, TRATAMENT

:afectiune inflamatoare, ce cuprinde totalitatea fenomenelor biologice rezultate din patrunderea si inmultirea germenilor patologici in organismul uman, tratamentul careea se efectuiaza prin interventie chirurgicala

CLASIFICARE:

1 dupa evolutia clinica si modificarile anatomo-fiziologice

a) infectie chirurgicala acuta-infectie supurativa acuta

-infectie anaeroba acuta

-infectie acuta specifica

-infectie putrida acuta

b) infectie chirurgicala cronica

-infectie nespecifica cronica

-infectie specifica cronica

2 dupa localizarea infectiei: pielii, tesutului celulo-adipos subcutanat, toracelui, gitului, mediastinului, peritoneu si organele cavitatii abdominale, bazinul si organele lui, vasele si articulatiile

3 dupa etiologie: stafilococica, streptococica, pneumococica, colibacilara, gonococica, mixta

M/C locale: durere, hiperemie, edem, creste temperatura, tulburari functionale

M/C generale: febra, frisoane, ognubilitate, cefalee, anorexie, indispozitie generala, tahicardie, cresterea nr de leucocite, cresterea VSH, tulburarile functiilor ficatului si rinichilor

TRATAMENT:

-inlaturarea sau calmarea durerilor

-atenuarea procesului de inflamatie si delimitarea zonei de necroza

-diminuarea procesului de dezintoxicare

-tratament chirurgical

24 FURUNCULUL: proces supurativ al foliculului pilos si a glandei sebacee adiacente, provocat de stafilococ:igiena, iritarea pielii. Actiunea debuteaza cu o senzatie de prurit, ce trece in durere permanenta. Local apare un infiltrat cuneiform, violaceu, dureros. In 2-3zile in centru se formeaza un dop necrotic, deschiderea si drenarea la timp face vindecarea mai rapidaCARBUNCULUL: este un proces supurativ-necrotic al citorva foliculi pilosi si a glandelor sebacee cu implicare cu implicare in proces a hipodermului, se manifesta prin tumefiere violacee-negricioasa ce cuprind o suprafata mai vasta cu multe radacini necrotice in dezvoltare, durerile sunt acute. Mai frecvent la barbati localizindu-se pe fata. Tratamentul consta in incizia sub forma de cruce ori excizia in bloc sub anestezie generala.M/c: edem pronuntat, febra 39-40grade, frison, sete, tahicardie, tahipnee, voma

Tratamentul furunculului-aplicarea locala a compreselor calde, folosind pentru igiena locala sapun antibacterian-nuse recomanda intepare, antibioticoterapia

25 ABCESUL, FLEGMONUL

ABCESUL: reprezinta o colectie purulenta acuta localizata la nivelul tesutului celular lax delimitat de o membrana piogena de tesuturile adiacente. Inocularea agentilor patogeni-stafilococul alb sau auriu si streptococul, nerespectarea regulilor de asepsie la efectuarea injectiilor i/m. Pot fi superficiale si profunde.

Simptome locale: dolor, rubor, tubor, color. Dureri continue pulsatile. Fluctuatia apare dupa 3-4zile de evolutieSemne generale: febra 39-40 grade, cefalee, frison, stare generala alterata

FLEGMONUL: este o inflamatie acuta , difuza a tesuturilor celulare cu tendinte expansive si necroza tesuturilor invecinate. Este provocat de streptococul aerob beta-hemolitic. Poate fi localizat in tesutul celular lax. Mai frecvent se dezvolta la nivelul fetii regiunii cervicale. Evoluiaza in 4 faze:

-faza de invazie-1-2zile edem, tesuturi de culoare rosu-violaceu

-faza de necroza-2-4zile, flictene, crepitatii, puroi in cantitate mica, din plaga se elimina o serozitate murdara

-faza de supuratie-5-6zile se instaleaza cu extinderea difuza prin spatii celulare, complic:septicum, secundar, grave, tromboflebit-faza de reparatie-procese de eliminare cu supuratii masive si puroi verzui fetid, vindecarea este lenta cu cicatrice. Semne temperatura 39-40, frison, insomnie, varsaturi

Tratament: se practica incizii largi , urmat de irigatii cu sol antiseptice, antibiotice26 OSTEOMIELITA HEMATOGENA ACUTA:este un proces supurativ acut,provocat de stafilococul auriu, cu debut in maduva osoasa, implica toate tesuturile din zona respectiva. Afecteaza oasele tubulare la copii si adolescenti. Se disting 3 faze.

Faza I-debut lent, evolutiv, apare dureri in os, se intensifica noaptea, temperatura este subfibrila

Faza II-progresarea procesului in maduva osoasa este insotita de cresterea presiunii in canalul osos, proces ce favorizeaza dezvoltarea exudatului purulent, durerile sint acute, miscarile limitate, febra 38-39, cefalee, insomnie. La palpare durerile se acutizeaza

Faza III-sunt agresate toate tesuturile moi la nivelul focarelor. Stare grava, dureri violente, febra 39-41, frisoane, tahicardie, tahipnee, edem, hiperemie

Etapa prespitaliceasca: sol analgin 50%, dimedrol, sol cordiamin, punga cu gheata

27. ERIZIPELUL este o boala infectioasa, a tegumentelor, produsa de streptococul beta hemolitic, caracterizat printr-un proces inflamator acut al invelisului cutanatSemne:se disting e faze:

Faza prodromala: frisoane, temperatura 41-42, cefalee, greata, voma, local prurit. Dureaza 1-3zile

Faza semnelor clinice: apare edem cutanat, hiperemie pronuntata, febra, frisoane, tulburari digestive, starea pacientului este grava

Faza de remisie: starea generala se amelioreaza. In evolutie se disting urmatoarele forme:eritematoasa, buloasa, flegmonoasa, gangrenoasaLa etapa prespitaliceasca :antipiretice, punga cu gheata, hidratare, cardiotonice, spitalizare

In stationar: bolnavul este izolat, suprafata afectata se va spala, penicilina, eritromicina.28.LIMFADENITA, LIMFANGITA,HIDROSADENITA, CAUZELE, MC, TRATAMENT, ED PU SANATATAE:LIMFADENITA:este un proces inflamator secundar al ganglionilor limfatici, ganglionii limfatici sint mariti in volum, apar dureri permanente progresive, la palpare sint incordati si durerosi, hiperemie, hipertermie, edem, febra 39-40 , frison, cefalee.

LIMFANGITA: este un proces inflamator al vaselor si trunchiurilor limfatice, provocat de streptococ

MC: se manifesta printr-un cordon sensibil dureros, la palpare vasul este turgescent si dureros, limfangita nu abceseaza

Tratament: analgezice, antipiretice, antibiotice, drenajHIDROSADENITA: este un proces inflamator acut al glandelor sudoripare, produs de stafilococi, localizat cu preponderenta in fosa axilara ori in regiunea perianala.

MC: prurit, durere, limitarea miscarii in articulatia vecina, local apare o tumefiere nodulara, dura, dureroasa,

tratament: repaosul regiunii afectate, evitarea iritatiei produsa de incaltaminte si transpiratii, local tesuturile se badejoneaza cu alcool de 70%, pansamente umede cu sol. Dimexid, sol. Furacelina in raport 1:3, antibioticoterapia, vaccinoterapia, vitaminoterapia. Proceduri fizioterapeutice: RUV-terapia, RUS-terapia, laseroterapia, iar in caz de recidive radioterapia.30. INFECTIA CHIRURGICALA GENERALIZATA, CLASIFICARE, MC, PRINCIPII DE TRTAMENT, INGRIJIREA BOLNAVILOR IN SECTIA DE REANIMARE

:este determinata de patrunderea in cavitate masiva a agentilor patogeni si a toxinelor acestora in circuitul vascular. Sursa de infectie poate fi o plaga accidentala sau chirurgicala.SEPSISUL: invadarea patului vascular cu agenti patogeni. Procesul de invadare a patului vascular se numeste toxicosepticemie, bolnavul poate sa acuze senzatia de frig, febra, frisoane, transpiratie, TA scazuta, oligurie, dereglari psihice , anorexie, vome, ficat, splina mare si dureroasa la palpare, VSH sporit

Clasificare: poate fi primar si secundar

-dupa localizarea focarului primar-de plaga, postoperatorie

-in functie de sistemul primar afectat:sepsis abdominal, toracic, urologic

-dupa forma clinica-fulgeratoare, acuta, , subacut, recidivant, cronic-dupa timpul aparitiei-precoce, tardive

-in functie de caracterul reactiei organismului:forma hiperergica, normogenica, hipoergica

SEPTICOPIEMIA: este o complicatie a septicemiei si se caracterizeaza prin aparitia focarelor purulente, localizarea focarelor secundare pot fi diverse:abcese, tromboflebita

SOCUL SEPTIC: inhibitia sistemului imun si tisular , insotit de inuficienta circulatorie provocat de germeni, toxinele provoaca soc septic. Manifestari cardiace, afectare pulmonara, afectare neuropsihice, digestive

Tratament:

-bolnavul va fi spitalizat

-se va identifica germenul patologic-se va determina sensibilitatea

-administrarea antibioticelor

-se va efectua reechilibrul hidrosalin si terapie de dezintoxicare, sol glucoza 5%, ser fiziologic, Hemodez

-diuretice

-prednisolon

31. GANGRENA GAZOASA, ETIOPATOLOGIA, MC, TRATAMENT, INGRIJIREA BOLNAVILOR, ROLUL A/M IN PROFILAXIA INFETIEI ANAEROBE:

este o infectie specifica, provocata de agenti patogeni anaerobiEtiopatogenia: bacilul perfingers, bacilul oedematiens, vibrionul septic, bacilul hystoliticus

MC: logoree, agitatie, durere in plaga, senzatia de distensie, senzatia de compresiune a pansamentului, adenamie, apatie, stare de excitatie, t =39-40 , edem puternic a membrului, tegumentele palide, lucioase pe care proiemineaza venele albastrui, mai tirziu tegumentele capata o culoare visiniu cianotica, tesuturile fara luciu, muchii de culoarea carnii fierte, tesutul adepos de culoarea sur-verzuie, miros fetid, eliminari ineinsemnate din plaga de o culoare sur-verzuie, la comprimarea marginilor plagii se elimina bule de aer, anemie pronuntata ce se dexvolta rapid,

Tratament:

sarcinile: de a preveni extinderea procesului patologic, de a opri reabsorbtia toxinelor si de a lichida intoxicatia existenta, de a restabili functiile organelor si sistemelor.

-se admin ser antigangrenos 150mii unitati

-perfuzii 4-5l lichide pe zi

-dezintoxicante, antibiotice

-imobilizarea membrului,

-deschiderea larga si adinca a plagii cu inlaturarea tesuturilor necrotizate

-incizii lungi si adinci in toate tesuturile membrului afectat-pansamentele se efectuiaza cu oxidanti(H2O2, permanganat de K)

-sedinte in barocamera

Profilaxie:

-respectarea regulilor securitatii muncii

-nivelul sanitar inalt al populatiei

-efectuarea tualetei primare a plagii timpuriu si calitativ.32. TETANOSUL, ETIOLOGIE, MC, TRATAMENT, PROFILAXIA-este o boala infectioasa, specifica anaeroba provocat de bacilul sporulat clostridium tetani.

Manifestarile clinice:

Semne precoce: cefalee, oboseala, excitatie, slabiciune, , transpiratie abundenta, durere cu caracter de tractiune si fibrilatie musculara cu contractie usoara a muschilor in jurul plagii

Simptoame Lorin-Abstein-reflexele pronuntate ale muschilor masticatori

Semnele tetanosului:

-risul sardonic(are loc in urma convulsiilor muschilor mimici)

-trismul(are loc in urma convulsiilor muschilor masticatori)

-opistotonusul(corpul bolnavului capata pozitia podetului, se sprijina in pat numai in ceafa si in calciie in urma convulsiilor tonice ai muschilor spatelui si extensori a membrelor inferioare)TRATAMENT:

-diminuarea patrunderii in singe si neutralizarea toxinei tetanice care continua sa patrunda din organism in plaga

-diminuarea si suspendarea convulsiilor tonice si clonice

-ameliorarea starii generale a organismului, normalizarea activitatii cardiace a ventilatiei pulmonare

-profilaxia si combaterea complicatiilor secundare(pneumonia, sapticemia)

-admin serului antitetanic 100-150mii la adulti, 20-80mii la copii

-combaterea convulsiilor-narcotice, neuroleptice, curarizante

-profilaxia infectiei-antibiotice

33.TUBERCULOZA OSTEOARTICULARA, CAUZELE, MC, TRATAMENT, EDUCATIA PU SANATATE IN SECTORUL PRIMAR

: procesul inflamator se dezvolta in zona epifizara sau metafizara unde circulatia sangvina este mai incetinitaCauze: subnutritie, surmenaj,nerespectarea igienei

MC: oboseala rapida, inapetenta, transpiratii abundente, pierderea ponderala, temperatura subfebrila, alterarea functiilor, durere la efort, pozitia fortata a membrului afectat, bolnavul se deplaseaza anterior spre partea afectata, se observa atrofia musculara a membrului afectat, proba Mantu este pozitivaTratament: profilaxia pozitiilor vicioase prin imobilizarea membrului34. ENDOCARDITA OBLITERANTA,CAUZELE, MC, TRATAMENT, INGRIJIREA BOLNAVILOR, EDUCATIA PU SANATATE IN SECTORUL PRIMAR:este afectiune sistemica a arterelor determinata de ingustarea evolutiva a lumenului lorCauzele-supraracirea cronica a membrelor inferioare, intoxicatie nicotinica, abuzul de alcool

MC:

1)faza de debut-senzatia persistenta de picioare reci, oboseala si furnicaturi in membre la efort prelungit, membre palide, tegumente reci la palpare

2)faza a doua-durere, paliditatea membrelor, membrele reci la palpare, piele uscata, atrofiata, tesuturile membrului afectat sint atrofiate

3)faza terminala-dureri persistente ce se mentin si in starea de repaos, bolnavul ocupa poz culcat pe marginea patului cu picioarele atirnate in jos,

tratament:

-excluderea intoxicatiei nicotinice

-protejarea membrului de supraracirea sistemica

-respectarea modului sanatos de viata

-repaos fizic

-plimbari bine dozate

-incaltaminte lejera, comoda cu talpa ortopedica

-vit C, B6, B12, A, E

-sol Papaverina, 1-2ori pe zi, timp de 2 saptamini

-talazolinul

-guanitadina

-antitrombotice-heparina

-oxigenoterapia

-fizioterapeutic-diatermia, unde ultrascurte, curent de frecventa joasa

-tratament balnear-bai carbogazoase

-tratament chirurgical

35. DILATAREA VARICUASA A VENELOR, CAUZELE, MC, TRATAMENT

: afectiune sistemica a venelor membrelor inferioare determinata de insuficienta functionala a valvulelor caracterizata prin dilatarea evolutiv a venelor, afecteaza in special femeile.

CAUZELE:obezitatea, sarcina, constipatii cronice, ortostatismul, efortul fizic, , deosebim varice superficiale si profundeVarice superficial-procesul afecteaza vena magna ce asigura circulatia venoasa reversindu-l in vena femurala, vena safena externa este rectilinie, localizata pe partea dorsala a gambei. Dilatarea varicuasa este o afectiune cronica evolutiva inducind insuficienta venoasa. Distingem 4 faze.

I faza-senzatii de greutate, tensiune in gamba dupa efort fizic

II faza-durere dupa efort fizic, prurit al tegumentelor

IIIfaza-la semnele de sus se adauga edemul, modificari ale dermului, peretii vaselor sint atrofiati

IV faza-faza complicata(tromboflebit, ulceratii trofice).

Tromboflebita superficiala:pansament cu troxivazina, antipiretice, analgezice,Ulceratii trofice-orice intrerupere intrerupere de continuitate a tegumentelor la nivelul peretelor venoase nu se epitelizeaza ci se mareste. Local se aplica pansament ce stimuleaza regenerarea-actoveghin, solcoserilVarice profund-se manifesta prin semne clinice pronuntate:senzatia de greutate in picior si aparitia edemelor

Manevra lui Pertes-pe membrul bolnavului se aplica o fasa elastica de jos in sus, fasa trebuie sa comprime doar venele superficiale, daca bolnavul se simte bine inseamna ca bandajul inlesneste circulatia de intoarcere

Tromboflebita-consta in obstructia partiala sau totala a unei vene prin coagularea intravasculara, cu inflamarea peretelui venos. Ea se poate dezvolta la pacient cu varice, imobilizare de lunga durata, temperatura 37-37,8, puls accelerat, durere cu un caracter spastic, afectarea venelor profunde cu sediul in gambe. Tratament-chirurgical, local-indometacin, prednisolon, comprese antiseptice, ligol-gel, troxivasin.Profilaxia-impiedicarea trombozei venoase-mentinerea greutatii, exercitii fizice, purtarea ciorapilor elastici, alimentarea corecta

38. TUMORILE, DEFINITIE, CLASIFICARE, CARACTERISTICA TUMORILOR, PRINCIPII DE TRATAMENT, DEONTOLOGIA IN ONCOLOGIE, EDUCATIA PENTRU SANATATE IN SECTORUL PRIMAT.

Definitie-formatiune patologica, ce se caracterizeaza prin inmultirea excesiva a celulelor unor organe si tesuturi fara cauze evidenteClasificarea: specifice sau tardive, neoplastice,

Caracteristica: unul din semnele cresterii infiltrative este aparitia durerii, parestezii, pareze si paralezii, singerarea si infectarea leziunii maligne, marirea ganglionilor limfatici-adenopatie

Tratament:

*chirurgical poate fi radicala si paliativa

*radioterapia-transcutanata si intracavitara

*chimioterapia-agenti alchilizanti, antimetaboliti, alcaloizi, antibiotice,

*hormonoterapia

*imunoterapia-BCG

*terapia simptomatica

Ed pu sanatate

-instruirea familiei in tehnici de ingrijire

-alimentarea bolnavului de 5-6ori pe zi

-se explica rudelor ca cancerul nu este o boala contagioasa si ingrijirea nu este periculoasa

-sa preintimpine sa nu vb in prezenta bolnavului despre decesuri, sa nu faca semne sa nu vb in soapta

-creatia conditiilor igienice-ingrijire functiilor normale si modifocate patologic ale organelor

-aplicarea corecta a tratamentului prescris

39. TRAUMATISM CRANIO-CEREBRAL INCHIS: COMOTIA, CONTUZIA. COMPRESIA. MANIFEST CLINICE, AU, PRINCIPII DE TRAT., ROLUL A/M IN SUPRAVEGHEREA BOLNAVILOR. Traumatism cranio-cerebral-modificarile functionale sau distrugerile anatomice ce apar ca urmare a actiunii unui agent traumatic asupra craniului si creierului Comotia cerebral-apare ca rezultat a agentului traumatic asupra regiunii cranio-cerebrale. Semne: pierderea brusca de scurta durata a cunostintei, este adinamic, cefalee, greata, voma, pupile dilatate, tegumente palide. AU: degajarea accidentatului din focar, repaos fizic si psihic, poz decubit dorsal, capul intors intr-o parte , punga cu gheata, comprese reci, sol MgSO4 25% de 5ml i/v, m sol ac ascorbinic 5%-5ml i/v, sol Eufilini 2,4%-10ml i/v. Tratament-sedative, diazepam, diuretice

Contuzia cerebrala-este un traumatism mai grav, insotite de distrugeri anatomice cerebrale, vascular, cu infiltrat vascular. Ea poate fi minora, grava. Semne: pierderea cunostintei de la citeva min la citeva ore, amnezie retrograda si anterograda, cefalee accentuata, voma repetata, tulburari respiratorii, dispnee, hiperemie, deglutitie dificila. AU: spitalizarea urgenta, este identic cu comotia, examen imagistic. Tratament: conservativ in sectia neurochirurgie, regim strict la pat, se vor administra antibiotice.

Compresie cerebrale-este determinata de formarea unui hematom intracranian consecutiv unui traumatism craniocerebral. Apare cefalee evolutiva, voma repetata, cunostinta devine obnubilanta, accidentatul este agitat, bronhocardie, respiratie neregulata. Pot aparea convulsii urmate de deces. Ingrijirea: monitorizarea functiilor organelor de importanta vitala, respectam medicatia propusa, profilaxia escarelor, profilaxia trombemboliei, traumatizatul va fi alimentat prin sonda nazogastrica

3. PREGATIREA PENTRU STERILIZARE SI STERILIZAREA INSTRUMENTELOR CHIRURGICALE, CONTROLUL PRESTERILIZARII SI STERILIZARII. ORDINUL M .S .Metoda solutiei cu bicarbonat de Na: pregatim sol 2% de bicarbonat de Na, la un litru de apa se adauga 20mg de praf, bicarbonat de na, sau o lingura mare si un vf de cutit de detergent. Instrumentele se spala sub get de apa curgatoare apoi se scufunda in solutie cu bicarbonat de Na se fierb 15min, apoi se scot, se clatesc in 2 vase cu apa distilata 30sec. Se pune in scutec steril uscat, apoi se face controlul pregatirii pentru sterilizare.Metoda cu solutie complexa:

varianta I-apa 895ml,H2O2-6% 100ml, detergent 5grame

varianta II-apa 795ml, H2O2-3% 200ml, detergent 5mg

varianta III-apa 975ml, H2O2 3%20ml, detergent 5grame

Instrumentele se spala sub get , demontate se scufunda in solutie pentru 30min, apoi cu un tampon sau o penseta se spala fiecare detaliu, se clateste sub apa curgatoare, instrumentele se pun pe un prosop uscat.Controlul sterilizarii:

1)depistarea prezentei singelui-cu reactivul de benzidina, se amesteca cantitati egale de benzidina 1% si H2O2 3%, cu azopiramin, cu midopirina. Se picura 3 picaturi cu unul din reactive. In cazul prezentei singelui apare culoare verzuie-albastruie. In asemenea cazuri instrumentele se vor spala din nou. Reactivul se foloseste timp de 24ore

2)depistarea prezentei detergentului-fenobarbital. Se picura pe instrument 1-2picaturi de solutie de fenobarbital 1%. Prezenta detergentului se denota prin aparitia culorii roze. In acest caz instrumentele se vor clati din nou

40. FRACTURILE MAXILELOR. CAUZELE, MANIFESTARILE CLINICE, COMPLICATIILE, AU, PRINCIPII DE TRATAMENT, ROLUL AM IN INGRIJIREA SI SUPRAVEGHEREA BOLNAVILOR:

TMF se pot asocia cu leziunile craniocerebrale, conditionind prioritate in ceea ce priveste AU si ingrijirea accidentatului.TMF pune in pericol viata bolnavului:

-obstructia cailor respiratorii cu corpi straini

-hemoragii masive

-socul traumatic

-raspindirea infectiei cu dezvoltarea meningitei purulente, septicus.

Se produce ca urmare a deschiderii excesive a gurii, cascat, risul, lovituri directe

MC:pentru fracturile inchise ale maxilei sint caracteristice 2 grupe de semne:de probabilitate si certitudine. Se constata dereglari ale ocluziei dentare, parestezii, anestezii, nevralgii, tulburarea sensibilitatii, tulburari oculare-midriaza, diplopie. Fracturile deschise se caracterizeaza prin prezenta plagii si hemoragiei externe.AU:

1)aprecierea gradului de constienta

2)asigurarea permiabilitatii cailor respiratorii

3)hemostaza provizorie

4)profilaxia socului traumatic, admin analgezicelor

5)toaleta primara a plagii

6)pansament aseptic

7)imobilizare de transport a mandibulei ,,prastie,,

8)transportarea traumatizatului

Imobilizarea maxilei se realizeaza cu bandajul capastru pentru a mentine gura deschisa. Se utilizeaza o bara de lemn , o bucata de scindura, rigla de lemn 20-25cm, care se introduce in cav bucala. Bara se fixeaza cu o fasa despicata la capete care se leaga de la ceafa si peste crestetul capui si se fixeaza de o fasa circulara in jurul capului. Accidentatul se tranporta cu fata in jos, pentru a exclude aspirarea singelui

Tratament: poate fi conservator-tractia bilaterala, sau chirurgicalIngrijire: creaza un confort fizic si psihic, se calmeaza, alimentarea bolnavului prin sonda nazogastrala, alimentarea hipercalorica, bogata in vitamine, igiena cav bucale, furacilin, permanganat de K. Mucoasa cav bucale si spatiile interdentare, dinti se badejoneaza cu o compresa de tifon cu H2O2 de 3%

41. FURUNCULUL SI CARBUNCULUL IN REGIUNEA FETII, CAUZELE, MANIFESTARILE CLINICE, COMPLICATIILE, PRINCIPIILE DE TRATAMENT SI INGRIJIREA PACIENTILOR, EDUCATIA PENTRU SANATATE IN SECTORUL PRIMAR:

furunculul si carbunculul sint procese supurative locale pe fata si se carecterizeaza prin induratii mult mai grave decit in alte regiuni, din cauza complicatiei pot surveni:flebita, tromboflebita. Se localizeaza mai des pe buza superioara, vf nasului mai rar buza inferioara , obraji, barbie.

Semne:

furunculul-local apare un infiltrat cuiniform , violaceu, dureros, in 2-3zile se formeaza un dop necrotic

carbunculul-tumefiere violaceu negricioasa, cuprinde o suprafata mai vasta, cu mai multe radacini necrotice in dezvoltare. Carbunculul este mai agresiv cu prezenta de edem pronuntat al buzelor, tahipnee, tahicardie, voma, frison, sete, febra.

Tratament local-consta in deschiderea colectiei purulente sub anestezie generala-antibiotice, antimicotice, desensibilizante, vitamine. Incizia se face in forma de cruce

42. PNEUMOTORAXUL, DEFINITIE,TIPURILE, MC, AU, PRINCIPII DE TRATAMENT, ROLUL A/M IN INGRIJIREA BOLNAVILOR:Definitie: pneumotoraxul este patrunderea aerului in cavitatea pleurala

Tipurile: deschis, inchis

P.sufocant: este cea mai grava forma, la comprimarea toracelui in inspir creste brusc presiunea in plamini care provoaca ruperea acestora la periferie. In consecinta o cantitate de aer in inspir ajunge in cavitatea pleurala, cu fiecare inspiratie cantitatea de aer sporeste marind presiunea. Plaminul este comprimat spre radacina , dezvoltindu-se insuficienta respiratorie.Aceeasi presiune marita deplaseaza cordul si vasele mari sangvine spre partea opusa, ocupa pozitie sezinda, privirea speriata, tegumentele cianotice, spatiile intercostale largite,. La percutie sunet timpanic; la auscultatie sunet timpanic, sau lipseste.

AU: impune transformarea pneumotoraxului cu,,supapa,, intr-unul deschis. Optim ar fi bine sa foloim 2-3 ace de la sistemul de perfuzie introducindu-l in spatiul intercostal 2 pe linia medioclaviculara sau in spatiul intercostal 4-5 pe linia axilara posterior. Se vor administra: analgezice, sedative , O2 umezit, poz semisezinda. Cavitatea pleurala se va drena.

Tratament:

-hemostatice

-1-2antibiotice

-desensibilizante

-vitamine B, C

-O2 umezit, masuri de prevenire a pneumonieiP.deschis-este caracterizat prin plagi penetrante prin taiere a toracelui. Contractarea musculturii are drept consecinta formarea unui orificiu larg deschis prin care cavitatea pleurala comunica cu exteriorul. Aerul iese si intra la fiecare respiratie cu un suierat caracteristic

AU: impune transformarea pneumotoraxului deschis in pneumotorax inchis.-emertizarea plagii se face prin aplicarea unui pansament ocluziv incluzind:

*pachetul individual de pansamente

*benzi late de leucoplast

*tegumentele din jurul plagii se vor umezi blind

*bolnavul va fi rugat sa inspire cit mai profund

*in apogeul inspiratiei, marginile plagii vor fi fixate impreuna cu ajutorl degetelor miinii stingi

*cu mina dreapta se vor apleca benzile de leucoplast perpendicular pe coaste

*se vor admin analgezice

*O2

*transportarea la institutie sanitara specializata

*tratamentul este chirurgical, de urgenta

P.inchis-consecinta unei plagi ori contuzii in momentul perforarii parietale, patrunde o cantitate mica de aer.

-poz semisezinda

-aplicarea pansamentului aseptic

-analgezice

-O2

-spitalizare

Hemotorax: in fracturile coastelor cu deplasarea interna ca rezultat al traumei vaselor sangvine ale pleurei parietale si a pulmonului si acumularea de singe. Se manifesta prin dureri la nivelul fracturii, senzatia de slabiciune, vertij, respiratie dificila. Tratament: punctia pleurala cu evacuarea singelui.43. FRACTURILE COASTELOR, CLASIFICAREA, MANIFESTARILE CLINICE, AU, PRINCIPIILE DE TRATAMENT, ROLUL A/M IN INGRIJIREA SI SUPRAVEGHEREA BOLNAVILOR.

Ruperea sau aparitia unei fisuri la nivelul unui os ce formeaza cutia toracica

Cauze-lovituri directe pe torace sau compresiunea toracelui in directia anteroposterioara

MC:

-durer violenta care se intensifica la respiratie, miscari, tuse alpare

-respiratie superficiala

-crepitatie osoasa

-enfizem subcutanat

-se pot complica cu-leziunea plaminului, pleurale, hemotorax, pneumotorax

AU:

-poz semisezinda

-admin analgezicilor

-O2 umezit

-transport la institutie curativa specializata

In caz de fracturi fara deplasare tratament conservator, in fracturi cu deplasare-chirurgical67. TORTICOLSUL. CLASIFICARE, MC, PRINCIPII DE TRATAMENT, ROLUL A/M IN SUPRAVEGHEREA SI DEPISTAREA PRECOCE: ,,git strimb,,-o deformitate congenitala, caracterizata prin pozitia incorecta a capului inclinat lateral cu o rotatie anterioara. Poate fi muscular si osos.

Muscular: este determinat de subdezvoltarea , muschiului sternocleidomastoidean din partea afectata. Capul este inclinat spre umar, fata intoarsa spre partea opusa, barbia putin ridicata. Torticolisul congenital este tratat prin exercitii fizice, menite sa inchida muschii gitului.

Daca in 2-3luni nu sa produs schimbare este necesar de a anunta medicul deoarece poate exista si alte probleme sau este nevoie de interventie chirurgical.

45.MASTITA, CAUZELE, STADIILE EVOLUTIVE SI CARACTERISTICA LOR, PRINCIPII DE TRATAMENT, ROLUL A/M IN PROFILAXIA MASTITEI , EDUCATIA PENTRU SANATATE IN SECTORUL PRIMAR

Este un proces acut al glandei mamare provocat de inocularea agentilor patogeni pe cale retrograda sau hematogena. Mastita survine mai des in timul alaptarii la sin si se datoreaza unei infectii bacteriene in conditiile in care mamelonul este iritat sau crapat, astfel patrunzind printr-o crapatura, cel mai grav este stafilococul auriu. Mastita care nu este asociata cu alaptarea poate avea diferite cauze:

-infectie in alta regiune a corpului cu bacterii sau virusi

-boli grave ca tuberculoza sau actinomicoza

-fumatul

-mameloanele se pot infecta si devin dureroase in urma frecarii de haineIn evolutia clinica:

1)faza edemului-glanda mamara este marita in volum, incordata, putin dureroasa la palpare. In aceasta faza tratamentul conservator: stoarcerea sinului pina la ultima picatura, fixarea glandei mamare in poz ridicata, limitarea cantitatii de lichide, stoarcerea dupa fiecare alaptare.

2)faza infiltrativa-intereseaza un singur lob, mai frecvent cadranul superior, are dureri permanente evolutive, starea generala se agraveaza, temperatura 38-39grade , cefalee, insomnie. Masuri: stoarcerea sinului cu inceperea de la mamelon spre infiltrat pu deblocarea cailor galactiforme, aplicarea compreselor cu unguent de ,, visneovschi,, furacelina, fixarea sinului in pozitie ridicata, sedinte fizioterapeutice

3)faza de abcedare-faza grava, durerile devin violente, temperatura 39-40, senzatia permanenta de sete, frison, cefalee, insomnie, local:edem, hiperemie si hipertermieTratament local: este chirurgical si consta in deschiderea colectiei purulente sub anestezie generala, lavajul plagii cu solutie H2O2 apoi furacelin, drenarea cu NaCl 10%

Tratament general:antibiotice ce nu dauneaza laptelui, admin antimicoticelor, terapia de dezintoxicare, desensibilizante, cardiotonice, acid ascorbic. Femeile la 12-20 ani autoexamen.

46.CANCERUL MAMAR, MC, PRINCIPII DE TRATAMENT, ROLUL A/M INEDUCATIA PENTRU SANATATE SI IN DEPISTAREA PRECOCE, INGRIJIRI PALIATIVE ACORDATE BOLNAVILOR:

cancerul mamar in stadiul initial are o simptomatica saraca. In 80% cazuri unicul semn este prezenta unui nodul indolor, tumaoarea fiind intr-un stadiu avansat deja. Durerea nu poate surveni drept un semn precoce, deoarece se instaleaza mai tirziu, examinarea pacientilor va cuprinde antecedente personale si examene clinice: antecedente personale(nr de nasteri, durata alaptarii, accidente in timpul alaptarii, nr de avorturi, activitatea genitala). Examenul general include inspectia si palparea sinilor precum si a ariilor ganglionare. Se efectuiaza in pozitie sezinda, decubit dorsal in ortostatism cu trunchiul aplecat inainte. Inspectia poate determina: asimetria sinilor, modificari de forma, desenul vascular-simptomul ridurilor-la stringerea usoara a pielii de deasupra tumorii cu policele degetului aratator se formeaza linii marunte paralel cu linia de stringere usoara a pielii de deasupra tumorii cu policele degetului aratator se formeaza linii marunte paralel cu linia de tringere-simptomul ombilicarii

-coaja de portocala

Se recomanda ca orice femeie incepind cu virsta de 17-18ani in fiecare luna, in a 7-8 zi dupa fluxul menstrual sa-si examineze sinii in fata oglinzii, vizual se vor observa mici schimbari in aspectul excluziv al sinilor.

Tratament: depinde de stadiu, tipul histologic, virsta, etc. Tratamentul chirurgical-exterparea tumorii cu pastrarea sinului. In stadiul T2 si T3 se aplica mastectomia-exterparea glandei in bloc cu muschi pectorali mare si mic. Radioterapia-hormonoterapia. Chimioterapia-scopul prevenirii metastazelor. ImunoterapiaEducatia pentru sanatate: depistarea timpurie, femeile incepind cu virsta 17-20 ani trebuie sa se prezinte la medic la examenul clinic la orice suspiciune, femeile peste 40 ani-mamografia, femeile peste 50 ani anual mamografia.

47. NOTIUNE DE ,,ABDOMEN ACUT,, CLASIFICARE, MANIFESTARI CLINICE, TACTICA ASISTENTULUI MEDICAL:

,,abdomen acut,, se numeste complexul simptomatic, aparut in iritatia si inflamatia peritoneului ce se manifesta cu durere in abdomen si necesita interventie chirurgicala

Clasificare :

-abdomen acut chirurgical(apendicita acuta, perforatia, ulcerul)

-abdomen acut medical(provocat de procese inflamatorii ale organelor abdominale, ce se trataeaza cu admin medicamentelor, colicistita acuta, pancreatita acuta, boala ulceroasa in acutizare)

-abdomen acut fals(este provocat de patologia organelor extraabdominale, pneumonia acuta bazala, infarct miocardic, neurite si radiculite)

MC:

-durere localizata sau difuza, moderata sau insuportabila, de obicei poz bolnavului este antalgica

-slabiciuni, ameteli, greturi, vome

-abdomenul de obicei este incordat, la palpare se observa o rigiditate musculara, uneori poate fi marit in volum, palparea este dureroasa, semnul Bliumberg+, t subfibrila sau fibrila, leucocitoza, VSH maritTactica a/m:

-poz comoda

-punga cu gheata

-transportarea bolnavului in institutia sanitara specializata

-se interzice categoric:

*alimentarea si hidratarea bolnavului perorala

*spalaturi gastrice

*clisme evacuatorii

*admin de antibiotice, analgezice, somnifere, tranchilizante

*aplicarea termoforului

48. TRAUMATISMELE ABDOMINALE INCHISE CU LEZAREA ORGANELOR CAVITARE, MANIFESTARILE CLINICE, AU, PRINCIPIILE DE TRATAMENT, ROLUL A/M IN TRATAMENTUL SI SUPRAVEGHEREA BOLNAVILOR:

traumatismele abdominale pot fi de 2 tipuri: inchise si deschise. Traumatismul abdominal inchis cu lezarea organelor parenchimatoase(ficat, splina) este insotit de dezvoltarea semnelor hemoragice interne-hemoperitoneu. Simptome: fotopsie, vertijul, starile de lipotemie, pierderea capacitatii de munca, tegumentele palide acoperite cu transpiratii reci, pulsul accelerat, slab pina la filiform, T/A scade, nr de eritrocite este micsorat, hemoglobina si hematocritul scazut. A/U: bolnavul va fi culcat in pozitie ,,de securitate,, decubit dorsal, fara perna. Capul poate fi situat pe un suport improvizat mai jos de nivelul trunchiului, membrul inferior ridicat, pe abdomen la nivelul regiunii traumatizate se aplica punga cu gheata. Se administreaza: sol. Etamzilat 12,5%-2ml, sol CaCl2 10%-10ml strict i/v, Vikasol 1%-1-2ml i/m, spitalizarea urgenta.

49. TRAUMATISMELE ABDOMINALE INCHISE CU LEZAREA ORGANELOR PARENCHIMATOASE, MANIFESTARILE CLINICE, ASISTENTA DE URGENTA, PRINCIPII DE TRATAMENT, ROLUL A/M IN SUPRAVEGHEREA BOLNAVILOR:

(stomac, intestin) este urmat de dezvoltarea peritonitei. Starea bolnavului se agraveaza foarte repede. Dureri difuze, evolutive ca intensitate. Apar greturi si voma repetata. Creste temperatura corpului, tegumetele gri-pamintii, trasaturile sint ascutite, cearcane in jurul ochilor, , limba saburala, uscata. La palpare incordarea muschilor abdominali. Semnul Sciotkin-blumberg pronuntat. Se vor administra cardiotonice si antipiretice, la necesitate infuzie de ser fiziologic si solutie de sol Gluconat de 5% i/v, radioglucine, hemodez, O2 umezit, se va introduce sonda gastrica continuie.Tratament:chirurgical de urgenta cu o laparardomie larga

50. HERNIILE, DEFINITIE, CLASIFICARE, ATRIBUTELE HERNIEI, MANIFESTARILE CLINICE, ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN DEPISTAREA PRECOCE:

deplasarea organelor abdominale acoperite de peritoneul parietal prin una din zonele slabe ale acestora numim harnie. Din punct de vedere etiologic pot fi:dobindite sau congenitale. Dupa localizare:-hernii externe: inghinale, ombilicale ale liniei ombilicale albe abdominal, femural

-hernii interne-ale orificiului esofagian si a diafragmei

Elementele unei hernii sint: traiectul parietal sau poarta herniana, sacul hernian si continutul sacului hernian. Sacul hernian este alcatuit din: sac, corp, fund.

Factorii : subnutritia, tusea persistenta, constipatii cronice, diaree netratata. Herniile sunt provocate de procesele ce maresc presiunea intraabdominala..

Simptomatologia: este nespecifica si include: jena sau discomfort, sau durere cu localizare inghinala, ombelicala sau femurala ce se accentuiaza la ridicarea unor greutati, la efortul fizic sau la tuse. In cazul herniei pot aparea complicatii:varsaturi abundente, meteorism

Prevenirea:

-mentinerea unei greutati normale: pacientii obezi trebuie sa slabeasca

-evitarea eforturilor excesive in special persoanele in virsta

-edoptarea unei diete bogate in fibre

-exercitii fizice

51.HERNIA STRANGULATA, CAUZELE, MANIFESTARILE CLINICE, AU, PRINCIPIILE DE TRATAMENT, ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN SUPRAVEGHEREA SI INGRIJIREA BOLNAVILOR. Este o complicatie patologica determinata de contractarea patologica a elementelor ce formeaza poarta herniara, provocind strangularea herniei la nivelul colului sacului herniar cu dereglari de circulatie. Mai frecvent sint strangulate herniile inghinale, ombilicale si femurale. Consecintele strangularii este staza sangvina. In fazele avansate permiabilitatea a vaselor sangvine. In fazele avansate permiabilitatea crescuta a ansei intestinale permite deplasarea microbilor din intestin in sacul herniar, fapt ce declanseaza procesul inflamator. Apar dureri permanente, evolutive in zona herniei, in faze avansate greata, voma repetata, temperatura crescuta, tegumente in nuanta pamintie, ochi infundati, limba saburala. Local se atesta tumefiere dureroasa la palpare. In perioada prespitaliceasca: analgezice, spasmolitice, spalaturi gastrice, clisme evacuatorii, alimentarea bolnavilor, in cazuri avansate-cardiotonice. Tratament chirurgical. AU:52.COMPLIC. ULCER. GASTRO-DUODENAL, ULCER PERFORANT, CAUZELE, MANIFES CLINICE, AU, PRINCIPII DE TRATAMENT, ROLUL A/M IN SUPRAVEGHEREA BOLNAVILOR, EDUCATIA PENTRU SANATATE IN SECTORUL PRIMAR:

maladia ulceroasa este o afectiune neuromorala care afecteaza in faza initiala mucoasa stomacului cu implicarea in proces a tesuturilor profunde. Este o afectiune cronica pe fundalul hipersecretiei cu acutizari sezoniere si perioade de remisiei.

Complicatii:hemoragia gastrica, ulcerul perforant, penetrant, stenozant, malignizarea ulcerului.

Ulcerul perforant-intreruperea integritatii peretilor stomacului, la nivelul ulcerului se formeaza ulcer perforant, poate surveni in urma unui efort fizic cu solicitarea muschilor abdominal cind stomacul este plin sau ca urmare a abuzului alimentar. Momentul perforatiei este insotit de o durere violenta ,,lovitura de pumnal,,. Aceasta durere provoaca stare de soc. Revarsarea sucului gastric in cavitatea abdominala prezinta o iritare chimica cu dezvoltarea semnelor de peritonita. Bolnavul acuza dureri difuze, evolutive in abdomen, greata permanent, voma, temperatura corpului creste, tegumentele au o nuanta pamintie, trasaturile fetii ascutite, limba uscata, puls accelerat, slab T/A micsorat. La palpare-musculatura este incordataUrgenta: nu se vor administra analgezice, stupefianta si spasmolitice

-nu se va aplica termoforul

-nu se vor efectua clisme

-se vor administra: cardiotonice, ser fiziologic, glucoza5% i/v, O2 umezit, punga cu gheata

Tratament:

-reechilibrarea hidroelectrolitica

-alimentarea parenteral

-antibiotice

-vitamina B si acid ascorbic

-transfuzii repetate de masa eritrocitara

-desensibilizant

-cardiotonice

-diuretice la necesitate

-dezintoxicante

-monitorizarea functiilor organelor de importanta vitala

-profilaxia pneumoniei de staza

-profilaxia escarelor

53..COMPLICATIILE ULCERULUI GASTRO-DUODENAL, HEMORAGIA GASTRICA, CAUZELE, MANIFESTARILE CLINICE, AU, PRINCIPIILE DE TRATAMENT, ROLUL A/M IN INGRIJIREA BOLNAVILOR, EDUCATIA PENTRU SANATATE IN SECTORUL PRIMAR: hemoragia gastrica este determinata de eroziunea vaselor sangvine in zona ulcerului. Dinamica dezvoltarii depinde de calibrul vasului singerind

a)daca vasul sangvin erodat este de diametru mic, singerarea este lenta:apar senzatii de rau, slabiciune, fotopsie, poate fi si lipotemie. Din anamneza scaunul a devenit ca pacura ,,melena,,b)un vas mare erodat singereaza din abundenta provocind iritarea mucoasei stomacului, urmata de greata, voma. Masele vomitive au aspectul ,,zatului de cafea,, in ambele cazuri pacientul va fi palid , uneori acoperit cu transpiratii reci sau lipicioasa. Pulsul va fi accelerat, slab sau filiform, TA scazuta, respiratia frecventa si superficiala.Urgenta:

-bolnavului i se creaza pozitia de securitate-decubit dorsal cu capul mai jos de nivelul trunchiului si membrul inferior ridicat

-se aplica punga cu gheata

-2 pahare de apa rece cu bucatele de gheata

-sol etamzilat 12,5%-2ml cu 5ml solutie fiziologica

-solula de CaCl2 10%-10ml i/v

-sol vikasol 1%-2ml i/m

-sol aminocapronic 5%-5ml

In perioada postoperatorie:

-alimentarea parenterala

-sonde gastrice continuie-O2umezit

-vitaminele grupului B

-cardiotonice

-antipiretice, profilaxia pneumoniei

54. APENDICITA ACUTA, CAUZELE, MANIFESTARILE CLINICE, AU, PRINCIPIILE DE TRATAMENT, ROLUL A/M IN SUPRAVEGHEREA BOLNAVILOR:definitie: este inflamatia apendicelui vermicular

Cauzele: sensibilitatea organismului in urma alergiilor alimentare sau a helmintilor, afectiunile stomacului, intestinului, vezicii biliare, iritarea parietala directa de catre corpii straini din segmentul iliocecal de catre calculi stelforali

M/C:durerea(debutul este in regiunea epigastrala sau ombilicala care mai tirziu se deplaseaza si se instaleaza in regiunea iliaca dreapta(semnul Koher), prezenta greata, voma este solitara, temperatura subfibrila, slabiciuni, astenie, oboseala, leucocitoza 11-12, VSH marit, tahicardie,TA putin marita, limba uscata cu depuneri sau fara, abdomenul moale incordat putin, mai mult in regiunea iliaca dreapta, semnul Bliumberg+. Semnul camasei. Semnul Robzing-durerea apare in regiunea iliaca dreapta la lovituri in regiunea iliaca stinga. Semnul Razdoliskii-durerea apare la percutia abdomenului. Semnul Zidkovskii-la schimbarea pozitiei bolnavului in decubet lateral pe stinga durerea se intensifica in regiunea iliaca dreaptaTratament:chirurgical

55.COLECISTITA ACUTA, CAUZELE, M/C, AU, PRINCIPII DE TRATAMENT, ROLUL A/M IN SUPRAVEGHEREA SI INGRIJIREA BOLNAVILOR. EDUCATIA PENTRU SANATATE IN SECTORUL PRIMAR

Definitie: este inflmatia acuta a vezicii biliareCauzele: stresul, dereglarile de dieta(alimentele grase, prajite), dereglari de metabolism

M/C: dureri violente in hipocondriul drept, iradiaza in umarul drept si in hipocondriul drept, semnul Orner+, amaraciune in gura mai cu seama dimineata, greata, voma, masele vomitive au gust amar, temperatura ridicata pina la fibrila, limba saburata, abdomen moale, dureros in hipocondriul drept cu un usor defans muscular in hipocondriul drept, usor balonat, leucocitoza, VSH marit.

AU:

-pozitia orizontala comoda se administreaza spasmolitice(platifilin, papaverin, no-spa, atropin)

-punga cu gheata-perfuzie

-bolnavul este transportat la institutia medico-sanitara

-tratamentul conservator in forma catarala

-antibiotice

-Dieta 0, Dieta 7

-se exclude efortul fizic dar nu se respecta regim la pat

-la formele grave tratamentul este chirurgical

56. PANCREATITA ACUTA, CAUZELE, MC, AU, PRINCIPII DE TRATAMENT, INGRIJIREA BOLNAVILOR, EDUCATIA PENTRU SANATATE IN SECTORUL PRIMAR:

definitie: este inflamatia pancreasului

Cauzele:

-bolile inflamatorii ale organelor abdominale

-desiminare pe cale hematogena sau limfogena din focare din alte regiuni

-traumatism inchis

-in urma bolilor infectioase(orion, febra tifoida, tifos examntematic)

MC:

-durere cu caracter de centura, dureri violente, greata, voma

-voma devine incoeribila-temperatura normala sau ridicata

-tegumentele palide, acoperite cu transpiratii reci, P frecvent, TA scazuta, abdomen balonat, meteorism

-diaree

-mincare neprelucrata

-in mase fecale sint picaturi de grasime

-in singe leucocitoza cu deviere spre tinga, VSH marit

-in biochimie se mareste amilaza

-iar in urina-diastaza(in norma nu este)

AU:

-pozitia comoda

-punga cu gheata

-spasmolitice, perfuzie

Tratament:

-repaos absolut la pat

-foame, Dieta nr0

-racirea pancreasului(punga cu gheata pe abdomen, apa rece cu bucatele de gheata)

-clisme evacuatoare

-dezintoxicare cu perfuzii

-admin preparatelor: inhibitoare de enzime-inhiba secretia pancreasului(contricol)

-spasmolitice(atropina, platifilina, papaverina)

-analgezice

-spalaturi gastrice cu decompresie gastrica cu sonda nazofaringiana

57. OCLUZIA INTESTINALA, CAUZELE, CLASIFICARE, MC, AU, PRINCIPII DE TRATAMENT, ROLUL A/M IN SUPRAVEGHEREA SI INGRIJIREA BOLNAVILOR:Definitie-este oprirea partiala sau totala a tranzitului intestinal

Cauzele: poate fi determinate de tumori, torsiune sau ingustari la nivelul intestinului si de formare de tesut cicatricial, cancer, hernie, constipatii.

Clasificare:

-dupa etiologie

*congenitale

*dobindite

-dupa mecanismul de producere

*mecanice(obstructie, strangulare)

*functionale(spastica, paralitica)

-dupa nivelul ocluziei

*inalta la nivelul intestinului subtire

*joasa, la nivelul intestinului gros

MC:

-durere in regiunea abdominala, care mai tirziu devin permanente, difuze

-greata, voma, cu cit ocluzia este mai inalta cu atit voma este mai deasa, ocluzia joasa voma in cantitati mari

-lipsa scaunelor si a gazelor

-meteorism mai pronuntat la ocluzia joasa

-tahicardie, tahipnee, TA scazuta

-temperatura subfibrila, mai tirziu febra

-sete, limba este saburat

-la palpare abdomenul este moale, , dureros pe tot parcursul si in unele cazuri pot fi palpate formatiuni tumorale-leucocitoza, VSH marit

-tegumentele palide, ochi infundati, fata palida , acrocianoza, nas ascutit

Tratament:

-chirurgical in cazul ocluziei intestinale mecanice

-dieta 0

-perfuzii

-spalaturi gastrice si decompresiuni

-clisme evacuatorii

-stimularea intestinului(prozerina, clisma evacuatoare)58. PERITONITA, CAUZELE, CLASIFICARE,MC, AU, PRINCIPII DE TRATAMENT, ROLUL A/M IN SUPRAVEGHEREA SI INGRIJIREA BOLNAVILOR

Definitie: proces inflamator acut al foitelor peritoneale cu dereglarea procesului de absorbtie

Cauzele: apendicita acuta, , ulcerul duodenal gastric perforant, colecistita acuta, ocluzii intestinale, hernii strangulare, tromboza vaselor mezenteriale.

CLASIFICARE:

*dupa caracterul evolutiei clinice(acuta, subacuta, cronica)

*dupa agentul patogen(stafilococica, streptococica, colibacilara, anaeroba, pneumococica, gonococica, mixta)

*dupa caracterul exudatului(seroasa, fibrinoasa, purulenta, hemoragica, putrida)

*dupa extinderea procesului(locala, difuza , totala)

*dupa stadiile evolutive

-reactiva-pina al 24 ore, exudatul este seros

-toxica-urmatoarele 72ore-exudatul este purulent

-terminal-72 ore, purulent, putrid

MC:faza reactiva: bolnavii acuza durere in abdomen, ele sint permanente, difuze, dar cu o intensitate mai mare in regiunea cauzei. Se intensifica la schimbarea pozitiei corpului. Poz fortata, acuza slabiciune, sete, greata uneori voma, R frecventa Ps accelerat, TA scazuta, abdomen incordat la palpare

faza tonica: dureri mai putin pronuntate, greata, eructatii,voma de culoare bruna, retentia maselor fecale si a gazelor, expresia fetii cu alerta, trasaturi ascutite, ochi infundati, limba uscata, saburata, abdomen balonat, al auscultatie tacere de mormint

faza terminala: bolnavul este in coma, reflecele tendo-musculare abolite, adenamie, delir, paloarea tegumentelor cu cianoza, fata hipocrat cu prabusirea globilor oculari in orbit, voma in cantitati mari, abdomen balonat, lipseste complet peristaltismul, se instaleaza ocluzia intestinalaTratament:

-lichidarea cauzei

-aspirarea exudatului

-sanarea cu antiseptice

-drenarea cavitatii abdominale

-suturarea plagii

-terapia cu antibiotice i/v si i/m

-corectia dereglarilor hemostatice

-primele 24 ore bolnavul se alimenteaza numai parenteral si se perfuzeaza 4-5l /24 ore

-corectarea echilibrului hidroelectrolitic.59. HEMOROIZII, CAUZELE, MC,PRINCIPII DE TRATAMENT, ROLUL A/M IN PREGATIREA PREOPERATORIE SI INGRIJIREA POSTOPERATORIE, EDUCATIA PU SANATATE:

Definitie: reprezinta dilatarea varicoasa a plexurilor venoase din submucoasa rectala.Cauzele:predispozitia ereditara, modificari parietale venoase, marirea presiunii venoase in urma constipatiilor, a lucrului indelungat in pozitia verticala, sezinda, efort fizic sporit, graviditate, abuz de alcool si alimente picante

MC:

la debutul bolii-senzatii de corpi straini care se acutizeaza la constipatii, mai apoi durere, hemoragie, pot fi eliminari patologice

Hemoragia este semnul de baza , apare in timpul actului de defecatie, sau indata dupa el fiind de culoare rosie purpurie, nu este amestecat cu masele fecale ce il acopera, poate aparea prolapsul hemoroidial in urma caruia poate fi strangulare. Mucoasa din jurul hemoroizilor este edematiata, de culoare cianotica, erodata, cu zone de necroza si ulceratii. Apar dureri violente in regiunea anala, cianoza, senzatia de corpi straini foarte pronuntata, poate aparea necroza si hemoragia.

Tratament:

-bai pe sezute cu infuzie de musetel, furacelina, coaja de stejar la temperatura 37-40grade

-tampoane cu unguente antiinflamatoare(neoton, diclofenac, heparina)

-supozitorii rectale

-antibiotice, antipiretice

-respectarea regimului alimentar atit in timp cit si in continut, produse si alimente ce micsoreaza constipatiile, sa evite alcoolul, fumatul, alimente picante, in stadiile grave tratament chirurgical

Pregatirea preoperatorie: incepe cu 4-5zile inainte de operatie, se exclude din alimentare boboasele, alimentele cu constinut sporit de celuloza, se admin laxative si remedii ce micsoreaza formarea gazelor in intestin. Clisma evacuatoare dimineata si seara. Cu 1 zi inainte de operatie se admin antibiotice cu actiune asupra anaerobilor.

60. PERIRECTITA, CLASIFICAREA, MC LOCALE SI GENERALE, AU, PRINCIPII DE TRATAMENT, ROLUL A/M IN SUPRAVEGHEREA BOLNAVILOR:

Definitie-este inflamatia acuta sau cronica a tesutului celular perirectal

Clasificare:

1)perirectita acuta

*dupa etiologie

-banala

-anaeroba

-specifica

-traumatica

*dupa localizaraea focarului

-submucoasa

-subcutana

-ishiorectala

-pelviorectala

-rectorectala

2)perirectita cronica

*dupa caracterul anatomic:

-complete

-incomplete

-interne

-externe

*dupa pozitia fistulei fata de sfincter

-intransfincteriene

-transfincteriene

-extransfincteriene

*dupa complexitate

-simple-compuse

MC:

PA: dureri in regiunea anala sau perineala, creste temperatura, dificultati de sedere, constipatii, tenesme, durere, edem, hiperemie, dureri in timpul defecatiei,

PC:durere si spasm sfincterian, hemoragie,

Tratamentul : la debutul bolii este conservator(laxative, analgezice, supozitorii rectale, bai pe ezute cu musetel; tratament chirurgical

61. CANCERUL RECTAL, STADIILE EVOLUTIVE, MC, PREGATIREA PREOPERATORIE A BOLNAVILOR, PRINCIPII DE TRATAMENT, INGRIJIREA DUPA OPERATIE, INGRIJIRI PALIATIVE DUPA OPERATII:Definitie-se poate dezv ca o tumoare primara sau prin malignizarea altor stari precanceroase, precum hemoroizii, perirectita

StadiileT1-tumora ce ocipa 1/3 sau mai putin din lungimea rectului si nu concreste stratul mucular

T2-o tumora ce ocupa mai mult de 1/3 din lungime dar nu mai mult de jumatate din diamentru si concreste stratul muscular, dar nu provoaca ocluzia intestinala

T3-tumora mare ce afecteaza mai mult de din diametrul rectului, ingusteaza lumenul intestinului, apar semne de ocluzie intestinala, nu se extinde pe organele invecinate

T4-tumora mare,semne evidente ale ocluziei intestinale, se extinde pe organele invecinate

MC: durerea este un semn tardiv, este localizata in regiunea inferioara a abdomenlui, reg anala, reg sacrococcigiana si este permanenta, eliminarile patologice este semnul care il impune pe bolnav sa se adreseze la medic, singele este de culoare rosu intunecat, mai rar rosu-purpuriu, in stadiile avansate sint prezente constipatii, diaree, tenesme, senzatii de corpi straini, act de defecatie neterminat, apoi apare ocluzia intestinala, deasemenea poate sa apara insuficienta sfincteriana

Pregatirea preoperatorie: cu 2-3 zile inainte de operatie se exclud alimentele cu continut bogat de celuloza, boboase. Se administreaza laxative, se efectuiaza clisme evacuatoare de 2 ori pe zi. La prezenta semnelor de ocluzie intestinala pregatirea se efectuiaza 6-7ore. ingrijirea bolnavilor: o importanta deosebita in perioada postoperatorie prezinta regimul corect de alimentatie, este periculoasa supraincarcarea intestinului si provocarea peristaltismului precoce. Hidratarea orala se permite in prima zi dupa operatie. Din ziua a 2 a se permite alimentarea lichida sau semilichida. Se interzic alimentele laptoase, piine fructe si legume proaspete, timp de 5 zile analgezice, apoi intern ulei de racina si numai in ziua 7-8 se aplica clisma evacuatoare, dupa operatie in rect se introduce un tub de cauciuc infasurat cu un tampon de unguent(tubul se introduce in rect pentru a elimina gazele). Patul trebuie sa fie acoperit cu musama. Schimbul de tampoane se face in ziua a 3 a. Dupa actul de defecatie se face o baie de sezut cu sol antieptica si dupa aceea pansare.Tratament: radical-chirurgical, conservator, chimioterapie, radioterapie, interventii chirurgicale paliative.

62. UROLITIAZA, CAUZELE, MC SI AU IN COLICA RENALA, ROLUL A/M IN INGRIJIREA BOLNAVILOR, DIAGNOSTIC SI PRINCIPII DE TRATAMENT CONFORM PROTOCOLULUI CLINIC NATIONAL(PCN)Definitie-este formarea de calculi in interiorul cailor urinare

Cauzele: infectia cailor urinare, dereglarea chimismului urinei

MC: accese de colica renala(accese de durere cu iradiere in diferite parti, apare in urma migrarii unui calcul), durere intensa in regiunea lombara in urma careia pacientul nu poate sa-si gaseasca pozitia comoda antalgica, bolnavii sint foarte agitati, durerile iradiaza in memrul inferior , regiunea inghinala, organele genitale externe(scrot, labii), durerile provoaca soc, paliditatea tegumentelor, transpiratii reci, Ps frecvent, TA scazuta, retentia acuta de urina, hematurieAU:

-poz comoda

-spasmolitice(no-spa, papaverin, platifilin)

-caldura in regiunea lombara

-hidratarea orala(macies, cafea)

-tranportarea la spital chirurgie/urologie

Tratament:

-litotomie-inlaturarea prin incizie a calculului

-dieta conform calculului

-tratamentul infectiei urinare

-administrarea preparatelor care duc la dizolvare calculului

-ceaiuri(troscot, patrunjel)

-laser64. LEZIUNILE VERTEBROMEDULARE, CAUZELE, CLASIFICARE, MC, AU, PRINCIPII DE TRATAMENT, ROLUL A/M IN SUPRAVEGHEREA SI INGRIJIREA BOLNAVILOR:

Cauzele: traumatimul rutier, caderi de la inaltime, cazaturi in bazine superficiale,accidente in constructii si mine

Clasificare:

-inchis(contuzia coloanei vertebrale, entorse, subluxatii si luxatii, fracturi ale corpului vertebrei, arcurilor si a apofizelor.

-deschis(arma de foc, rar arma alba)

-cu leziunea maduvei

-fara leziunea maduvei

MC:dureri violente in regiunea traumei cu intensificare in timpul miscarii si pe sezute, ghebozitate in regiunea traumei, contractura muschilor spinali, tulburarea functiei, miscari limitate sau absente, echimoza se intilneste foarte rar, pot fi semnele abdomenului acut, semne de parestezii, amorteala, dereglarea reflexelor tendo-musculare

AU:

-asigurarea protectiei

-evaluarea pacientului in pozitia in care l-am gasit, pu a deplasa pacientul este nevoie de 4-5persoana

-se aseaza pe plan dur

-se aplica gulerul si bolnavul este fixat pe plan-in cazul necesitatii se elibereaza caile respiratorii

Tratament:

-punga cu gheata pu 24ore

-repaos la pat(plan dur)

-analgezice

-peste citeva zile calduri uscate, procedure fizioterapeutice

-unguente antiinflamatoare

-gimnastica

-masaj

-functia se restabileste in 15-20 zile14. LUXATIILE, CAUZELE, CLASIFICARE, MC, AU, PRINCIPII DE TRATAMENT, ROLUL A/M IN INGRIJIREA BOLNAVILOR: Luxatiile reprezinta deplasarea a 2 extremitati osoase ale unei articulatii antrenind o pierdere a contactului normal a 2 suprafete articulare. Cele mai frecvente luxatii: ale membrului inferior sint: luxatia scapulohumerala, cotului si policeluiLUXATIA SCAPULOHUMERALA: dureri in articulatia umarului, miscarile active lipsesc, iar cele pasive sint limitate, la inspectie modificarea reliefului umarului

AU: uprimarea sindromului algic, imobilizarea membrului superior, si transportarea la spital. Examenul imagistic este obligator.Tratamentul consta in reducerea cit mai precoce a luxatiei sub anestezie logo-regionala

LUXATIA COTULUI:dureri in regiunea cotului, limitarea miscarii, antebratul lezat poate fi mai scurt in comparatie cu cel sanatos, miscarea flexiei si extensiei este blocata

LUXATIA MEMBRULUI INFERIOR, luxatia coxofemurala-dureri marcate in regiunea soldului si limitarea functiei membrului inferior. La inpectie deformatia articulatiei coxofemurale si pozitia anormala. Tratamentul consta in reducerea subs anestezie generala si repunerea capetelor osoase prin deplansarea in sens invers producerii luxatiei capuui femurale, se imobilizeazain aparat ghipsat65. LEZIUNILE BAZINULUI, CLASIFICARE, CAUZELE, MC, AU, PRINCIPII DE TRATAMENT, ROLUL A/M IN SUPRAVEGHEREA SI INGRIJIREA BOLNAVILOR:Clasificare:-directe-in urma compresiunii, caderea de la inaltime

-indirecte-caderea de la inaltime pe picioarele intinse, caderea pe trohanter

-dupa nr-izolate; cu deformarea inelului pelvian(cu deplasarea oaselor fracturate); fracturi fara deformarea inelului pelvian;fracturi duble cu traiect vertical, fracturi a cotiloidului, cu si fara lezarea organelor interne

Cauzele: compresiunea in directia anteroposterioara, caderea de la ina