ex osp

7/23/2019 ex osp

http://slidepdf.com/reader/full/ex-osp 1/13

Practicum de orientare profesională

1.Orientarea profesională în sistemul de formare a

subiectului muncii.

2.

Metode de orientare profesională.

3.

Cerin ele principale fa a deț ț

specialist, care se ocupă cu O P.Ș

4.

Func iile principale, realizate în O P.ț Ș

.!tapele procesului de pre"ătire pentu a ale"e profesia.#

$.

Probleme pedagogico-psihologice în consulta iaț

profesională.

%.

&ipuri de acti'ită i în sistemul O P.ț Ș

(.

)pecificul consulta iei psi*olo"ice de O P.ț Ș

+.

Particularită ițspecifice consulta iei profesionale indi'iduale i înț ș

"rup.

1.

Principiileconsulta iei profesionale.ț

11.

-olul trainin"ului psi*olo"ic în dez'oltarea con tiin ei laț ț

liceeni.

12.escrierea testului /olland

7/23/2019 ex osp


1000Orientarea scolara si profesionala

Orientarea scolara si profesionala se constituie ca un sistem coerent si dinamic de principii, actiuni si masuri prin

care un indi'id sau un "rup sunt indrumati autati sasi alea"a sa opteze pentru o anumita scoala si, la un moment

dat, si pentru o anumita profesie data de o anumita scoala, corespunzator inclinatiilor, aptitudinilor si aspiratiilorproprii, in scopul dez'oltarii personalitatii, respecti' al pre"atirii pentru o anumita profesie si pentru inte"rarea

socialutila.

Cele doua componente ale orientarii scolare si profesionale se realizeaza atat una in continuarea celeilalte, cat si ininteractiune. Orientarea scolara este o componenta si etapa necesara, pre"atitoare pentru preorientarea si orientareaprofesionala, care se realizeaza, indeosebi, in scoala primara si mai ales in "imnaziu. !le continua sa fie prezentate

in interactiune, fie realizand demersul reorientarii si pre"atirii scolare si profesionale, mai ales in liceu, fiedinamizand accentuarea pre"atirii profesionale in cadrul scolilor de profil profesional, al celor postliceale si ale

profilelor in'atamantului superior.

Orientarea profesionala are ne'oie de un suport sociopsi*opeda"o"ic in indrumarea factorilor educati'i si inacceptarea optiunea ele'ilor, in concordanta cu cunoasterea posibilitatilor si intereselor lor reale, cu locul, rolul si

cerintele obiecti'e ale profesiilor, precum si cu conditiile si ofertele societatii pri'ind e5ercitarea profesiei dupa

absol'irea unui anumit "rad si profil al in'atamantului.Orientarea scolara si profesionala, in conditiile contemporane are in 'edere asi"urarea de sanse e"ale in dez'oltareapersonalitatii si in formarea profesionala a tinerilor. &inanduse seama de diferentierile obiecti'e ale potentialului

"enetic psi*ic si intelectual al indi'izilor, precum si de deosebirea intre eforturile depuse si intre rezultatele obtinute

in e'olutia tinerilor, orientarea scolara si profesionala nu poate nici nusi propune e"alizarea performantelor indez'oltarea ele'ilor, in acest conte5t, apare in mod obiecti' si necesar clasificarea si ierar*izarea ele'ilor in functie

de 'aloarea, ni'elul, performantele si eficienta pre"atirii lor. in functie de ne'oile socialeconomice contemporane

si de perspecti'a pri'ind forta de munca si specialistii necesari, calculati diferentiat de la un domeniu sector etc.de acti'itate la altul, apare ca necesara selectia scolara si profesionala prin intermediul e5amenuluiconcurs, bazat

pe competitie, unde casti"a cel mai bun, corespunzator cu numarul de locuri stabilite pentru un anumit "rad, formasi profil al in'atamantului.

esi"ur, orientarea scolara si profesionala nu trebuie conditionata definiti' de selectia scolara si profesionala. ar,

in mod suplu, orientarea scolara si profesionala trebuie sa aiba in 'edere selectia scolara si profesionala pentrurealizarea unei cat mai bune si corecte orientari scolare si profesionale, facandui pe ele'i sa constientizeze faptul ca

potentialul indi'idual si interesele lor au caracter poli'alent, putanduse realiza la cote inalte de profesionalitate si inalte domenii. e asemenea, orientarea scolara si profesionala trebuie sa constientizeze faptul ca departaarea este

realizata numai prin competitie. in acest conte5t, trebuie ca orientarea scolara sa formeze ele'ul, in asa fel incat sa

tina seama de toate competentele optiunii potentialul indi'idual, interese, loc si 'aloare sociala ale scolii siprofesiei, deci si de numarul de locuri, pentru ca orientarea scolara si profesionala sa fie in concordanta si cu

selectia scolara si profesionala, realizata in cadrul e5amenelorconcurs.

Factorii orientarii scolare si profesionale6n fundamentarea si realizarea orientarii scolare si profesionale poate concura un sistem de factori in interactiune,

printre care7 cercetarea, scoala si profesorii, familia, or"anizatiile de tineret, beneficiarii in'atamantului si mass

media8 acestia pot realiza importante actiuni de consiliere pentru orientarea scolara si profesionala, adec'ate sieficiente.

Cercetarea psi*opeda"o"ica

Pentru asi"urarea unei fundamentari stiintifice este necesar ca orientarea scolara si profesionala sa fie rezultatul

unor in'esti"atii cercetari stiintifice, realizate de institutiile specializate 6nstitutul de )tiinte ale !ducatiei, si decatedrele din in'atamantul preuni'ersitar si in'atamantului superior, indeosebi a celor cu preocupari

psi*opeda"o"ice. 9bordarea competenta si eficienta a orientarii scolare si profesionale necesita eforturi

multidisciplinare, conu"ate intre diferite cate"orii de specialisti, printre care mentionam7 psi*olo"ii si peda"o"ii, inprimul rand, dar si sociolo"ii, medicii, er"onomistii, economistii si alte cate"orii de specialisti, inclusi' mana"erii si

beneficiarii in'atamantului de toate "radele si profilele

7/23/2019 ex osp


)coala si profesorii

)coala si profesorii sunt printre cei mai importanti factori de realizare a orientarii scolare si profesionale, carei dau

si un caracter pra"matic. !le'ul petrece cea mai mare parte din timpul e'olutiei sale intelectuale, morale si

profesionale in cadrul scolii, in interactiune cu profesorii. e aceea, pentru fiecare scoala, ca si pentru fiecareprofesor trebuie sa e5iste o conceptie si actiuni "enerale si specifice de orientare scolara si profesionala. :n rol

important in conceperea si desfasurarea orientarii scolare si profesionale il are diri"intele, profesorul care indruma o

clasa an de studiu in in'atamantul preuni'ersitar.Familia

Familia este primul factor educati'. 9sa cum se stie, influenta familiei lasa urme foarte importante, *otaratoare in

e'olutia tanarului. :neori, datorita necunoasterii sau unor optiuni subiecti'e, familia nu contribuie la o buna sicorecta orientare scolara si profesionala a propriilor copii. 6nfluenta familiei nu se bazeaza intotdeauna pe

potentialul real al copiilor, ci porneste fie de la esecurile sau neimplinirile parintilor in anumite profesii, fie de lasuccesul ce lear putea asi"ura o profesiune la un moment dat. 9'and in 'edere influenta socioeducationala

puternica a familiei, scoala, profesorii si ceilalti factori educati'i trebuie sa indrume si sa coopereze cu multa

pricepere si maiestrie cu familia, pentru ca aceasta sa contribuie, alaturi de ei, la o stiintifica si eficienta orientarescolara si profesionala a copiilor, e'itanduse contracararea conceptiei si strate"iilor corecte ale scolii si celorlalti

factori educati'i.Or"anizatiile de tineret, fundatiile, O;<urile etc.

Or"anizatiile de tineret, fundatiile, O;<urile etc. prin caracteristicile si functiile educati'e pe care le au pot, alaturi

de scoala si ceilalti factori educati'i, sa contribuie la orientarea scolara si profesionala a ele'ilor. Pe baza cunoasterii

posibilitatilor ele'ilor si a posibilitatilor sociale, constientizand principiile si cerintele stiintifice ale orientarii scolaresi profesionale, di'ersele or"anizatii, datorita prezentei lor in milocul ele'ilor, a contopirii intereselor lor cu cele ale

ele'ilor, pot a'ea o forta de influentare poziti'a asupra acestora in orientarea lor scolara si profesionala. =e"atura

or"anizatiilor cu unitatile socialeconomice le poate determina pe acestea sa ofere sponsorizari in'atamantului.

>eneficiarii in'atamantului

&oate or"anismele si societatile economicosociale industriale, a"ricole, economice, comerciale, sanitare, culturale,

de ser'icii etc. de stat, mi5te sau particulare sunt beneficiari ai in'atamantului. Pentru ca acestia sa poata primiforta de munca si specialisti de calitate, este necesar ca impreuna cu scoala sa contribuie la orientarea scolara si

profesionala, prin prezentarea profesiilor in massmedia, prin reclame, prin mono"rafii profesionale, prin intalniri

ale specialistilor cu tineretul scolar etc. Cunoasterea locului, rolului, caracteristicilor, a'antaelor etc. unitatilor deprofil si cunoasterea de catre ele'i a posibilitatilor ce le ofera societatea in prezent si in perspecti'a, pot asi"ura

conu"area mai buna a potentialului lor indi'idual cu posibilitatile socioprofesionale oferite de societate.)ponsorizarea unitatilor de in'atamant poate auta realizarea obiecti'elor orientarii scolare si profesionale.

Massmedia

9'and in 'edere miloacele ce le detine radio, tele'iziune, presa etc. si forta de patrundere si influentare a

mesaului audio'izual, mass media si ceilalti factori educati'i ori informationali ca 6nternetul reprezinta forte

eficiente de consiliere in realizarea obiecti'elor orientarii scolare si profesionale. Massmedia si 6nternetul potprezenta scolile si unitatile socialeconomice in toata di'ersitatea lor, pot prezenta e5puneri ale unor specialistipri'ind locul, rolul, 'aloarea economicosociala a unitatilor de profil si a profesiunilor specifice, informand,

constientizand si influentand, in cunostinta de cauza, tineretul studios pri'ind orientarea lui scolara si profesionala

si, dupa caz si de reorientare scolara si profesionala, in functie de sc*imbarile produse in dez'oltarea economicosociala in conditiile economiei libere.

=aboratoarele de consiliere pentru orientare sau reorientare scolara si profesionala

Pentru ca un copil sau tanar sa alea"a cat mai bine scoala si profesia el are ne'oie de o consiliere specializata.

9ceasta consiliere poate fi realizata de =aboratoarele de consiliere si orientare scolara si profesionala, incadrare cupsi*olo"i, peda"o"i, medici si specialisti in asistenta sociala si inzestrate cu miloace adec'ate de cunoastere a

indi'idualitatii copiilor si tinerilor aptitudini, interese, inclinatii, idealuri etc, laboratoare or"anizate la ni'el

udetean, orasenesc etc. 9ctiunea de consiliere si orientare reorientare scolara si profesionala poate fi realizata side psi*olo"ii scolari, e'entual in colaborare cu alti specialisti, medicul si asistentul social scolar etc, care actioneaza

in cadrul unui cabinet cu inzestrare si functionalitate adec'ate c*eltuielile pentru actiunile de consiliere si orientare

7/23/2019 ex osp


scolara si profesionala se 'or amortiza cu si"uranta, caci copilul sau tanarul care sia ales scoala si profesia in

concordanta cu posibilitatile indi'iduale si cu cele ale societatii 'a profesa cu rezultate ma5ime.

Cerinte-norme ale orientarii scolare si profesionale

Certitudinea, 'aloarea si eficienta orientarii scolare si profesionale sunt determinate de stabilirea si respectarea unorcerintenorme de concepere si realizare a orientarii scolare si profesionale. 6n acest conte5t, se pot mentiona anumitecerinte de care trebuie sa tina seama factorii educati'i in conceperea si desfasurarea orientarii scolare si

profesionale, astfel7

Pre"atirea factorilor educati'i

Pre"atirea tuturor factorilor educati'i in le"atura cu locul, rolul, principiile, strate"iile si cerintele conceperii si

desfasurarii orientarii scolare si profesionale pentru ca toate actiunile de consiliere a O.).P. sa fie fundamentate

stiintific, sa asi"ure o buna O.).P. a tineretului studios.

Pre"atirea tineretului scolar

Pre"atirea tineretului scolar pri'ind importanta si cerintele orientarii scolare si profesionale, care sa le asi"ure

realizarea concordantei intre posibilitatile lor reale si posibilitatilor sociale, pentru ca ei sa realizeze, in modconstient, o cat mai buna ale"ere scolara si profesionala, e'itand caracterul subiecti' sau intamplator al aspiratiilorfara acoperire in O.).P.

-ealizarea orientarii scolare si profesionale la momentul optim

-ealizarea orientarii scolare si profesionale la momentul optim al e'olutiei scolare a ele'ilor inseamna ca ea sa nufie nici prea timpurie, cand nu sunt asi"urate conditiile informationale suficiente, si nici prea tarzie, cand modelarea

de'ine dificila. !tapa optima a orientarii scolare si profesionale se bazeaza pe e5istenta unui suficient ba"a de

cunostinte "enerale si speciale, care sal faca sa constientizeze scoala si profesia cele mai adec'ate pe care sa lealea"a. Orientarea scolara si profesionala poate a'ea, dupa caz, mai multe etape7 de preorientare, de orientare, de

reorientare si de optiune a ele'ilor in ale"erea scolii si profesiei pe care sa le urmeze.

Orientarea scolara si profesionala din partea factorilor educati'iOrientarea scolara si profesionala din partea factorilor educati'i trebuie sa se bazeze pe cunoasterea personalitatii

ele'ilor sub toate componentele acesteia si pe posibilitatile sociale reale ce se ofera, pentru ca indrumarea e5ercitata

sa fie acoperitoare, con'in"atoare si eficienta in de'enirea scolara si profesionala a tineretului scolar.

Orientarea scolara si profesionala pre'edere si optiune

Orientarea scolara si profesionala trebuie sa de'ina o pre'edere si o optiune ale ele'ului, in sensul ca ea sa se bazeze

pe autocunoasterea posibilitatilor lui reale si pe constientizarea faptului corelarii lor cu posibilitatile socioprofesio

nale ce 6e ofera societatea in conditiile economiei libere.

Orientarea scolara si profesionala cu caracter dinamic, desc*is, polidirectional

Orientarea scolara si profesionala trebuie sa aiba un caracter dinamic, desc*is, polidirectional, sa ofere ele'ului

posibilitatea ale"erii unei solutii optime din mai multe 'ariante. !ste "resita optiunea cu caracter definiti' siunilateral, care sustine ca un ele' este bun numai pentru o anumita scoala sau profesie. 9ceasta in conditiile de

competitieconcurs poate conduce la esec. 9cest principiu are la baza ade'arul, dea cunoscut, ca potentialul

indi'idual al ele'ilor are un caracter poli'alent, in sensul ca acelasi potential se poate 'alorifica corespunzator prin'ariate tipuri de scoli si profesii. 9cest ade'ar trebuie respectat mai ales in conditiile in care unele scoli si profile ale

acestora, din moti'e obiecti'e au un numar mai redus de locuri. Constientizarea caracterului poli'alent alpotentialului indi'idual poate e'ita esecul ce ar putea aparea dupa un concurs, cunoscanduse ca in cadrul unei

competitii dintre ele'i buni si foarte buni, in final, prin ierar*izarea si selectia 'alorilor, 'or reusi numai unii dintre

cei mai buni.

?alorificarea continutului in'atamantului diferitelor disciplinesi a strate"iilor didactice

?alorificarea continutului in'atamantului diferitelor discipline didacticetrebuie sa determine o mai buna si eficientaorientare scolara si profesionala, incat ale"erea scolii si profesiei sa concorde cu ba"aul informational si capacitatile

7/23/2019 ex osp


obtinute dupa insusirea cunostintelor teoretice si practice la anumite discipline, dar si pe ansamblul continutului

in'atamantului.

Strategiile orientarii scolare si profesionale cuprind:

a Metodele de in'atamant folosite adec'at, cum sunt e5punerea e5plicatiile, indeosebi, con'ersatia, modelarea,problematizarea, studiul de caz, asaltul de idei etc, pot sa asi"ure cunoasterea si constientizarea celor necesare uneibune orientari scolare si profesionale.

b Miloacele didactice materialul didactic di'ers, indeosebi cel audio'izual, e5perientele de laborator etc. folositeadec'at pot sa asi"ure cunoasterea si constientizarea celor cerute de o cat mai buna orientare scolara si profesionala.

c Formele de or"anizare a procesului de in'atamant lectia in 'arietatea ei, prin continuturile si strate"iile folosite,

'izitele si e5cursiile, consultatiile pot oferi posibilitati con'in"atoare de asi"urare a unei bune orientari scolare siprofesionale.

d Orele de diri"entie, prin tematica lor 'ariata si prin dezbaterile ce se realizeaza, pot si trebuie sa aute la o buna

orientare scolara si profesionala a ele'ilor.

e Formele de acti'itate e5trascolare adec'ate realizarii orientarii scolare si profesionale. Printre acestea putem

mentiona7 intalnirile cu specialisti de di'erse profesii8 consultarea de biblio"rafii ale unor personalitati8 cunoastereaunor mono"rafii profesionale8 urmarirea unor emisiuni radio si de tele'iziune specifice orientarii scolare si

profesionale8 'izitele si e5cursiile in anumite unitati socioeconomice intreprinderi, santiere, unitati culturale, de

cercetare, comerciale etc8 simpozioane si mese rotunde pe di'erse teme socioprofesionale8 antrenarea ele'ilor inanumite cercuri pe obiecte, cercuri stiintifice si te*nice, cercuri artisticeliterare, muzicale, de desen, de pictura, de

sculptura etc.

f )trate"iile specifice. Pentru asi"urarea actiunii de consiliere competente si eficiente a orientarii scolare siprofesionale, a "asirii continuturilor si formelor adec'ate conceperii si desfasurarii ei sunt necesare sa se realizeze

urmatoarele elemente strate"ice specifice7 studierea rezultatelor la in'atatura ale ele'ilor si in acti'itatilee5trascolare8 con'orbiri cu toti factorii educati'i8 con'orbiri cu ele'ii8 dezbateri cu ele'ii8 aplicarea de teste

docimolo"ice, de inteli"enta, de interese, de aptitudini, de creati'itate, de opinie etc8 'izite la domiciliul parintilor si

con'orbiri cu acestia8 cunoasterea modului cum isi folosesc ele'ii timpul liber, care le sunt prietenii, preocuparileetc8 cunoasterea "usturilor ele'ilor8 studierea fiselor scolare de caracterizare psi*opeda"o"ica8 cooperarea cu

cabinetele si laboratoarele de orientare scolara si profesionala care, dispunand de un specialist si de aparatura

adec'ata, pot asi"ura o orientare scolara si profesionala competenta si eficienta, pe baze stiintifice si cu instrumentesi metodolo"ii adec'ate7 fise, teste, aparatura moderna, in cadrul carora calculatorul trebuie sasi faca prezenta tot

mai accentuata etc.

&oti cei interesati in finalitatea eficientei in'atamantului trebuie sa fie constienti de faptul ca formarea personalitatii

si realizarea unei calificari, a unei pre"atiri profesionale ele'ate, de performante creati'e, acti'e si responsabile suntsi rezultatul unei bune si eficiente orientarii scolare si profesionale. Cine sia ales scoala si profesia in concordanta

cu obiecti'ele si principiile orientarii scolare si profesionale 'a a'ea, in mod cert, o e'olutie ele'ata si competenta,se 'a inte"ra cu randament sporit in acti'itatea socialutila.

1. Bazele sociale si psihopedagogice ale consilierii si orientarii in scoala. Tipuri de abordari in consilieresi orientare.

9cti'itatile de consiliere 'izeaza7

orientarea scolara si profesionala8

7/23/2019 ex osp


consilierea psi*olo"ica si psi*opeda"o"ica8

consilierea ele'ilor supradotati8 consilierea ele'ilor problema.

Consilierea si orientarea scolara O.).P. 'izeaza7

6. orientarea curriculara indrumarea ele'ilor catre cursurile optionale in functie de aptitudini, aspiratii,interese8

66. consilierea ele'ilor absol'enti @ ale"erea scolii potri'ite8666. pre"atirea absol'entilor pentru ocuparea unui loc de munca intocmirea unui C?, a portofoliului,

redactarea unei cerei, pre"atirea pentru inter'iu, 'esimentatia.

Obser'atii7

un cabinet de consiliere poate functiona la ni'elul insitutiei de in'atamant8 ser'iciile de consiliere si

orientare pot fi asi"urate de psi*olo", medic, profesordiri"inte, peda"o"8

baza sociala a O.).P. derica din obiecti'ul final, cel al inte"rarii ele'ilor in societate si profesiune8 munca

de orientare trebuie sa tina seama si de ne'oile e5primate in cifrele de scolarizare, de tendintele e'olutieilumii profesiunilor, de raportul dintre cererea si oferta de forta de munca calificata pentru fiecare sector aleconomiei8

acti'itatea de O.).P. are insa implicatii si in alte probleme speciale:A problema absol'entilor care nusi "asesc un loc de munca potri'it calificarii lor8A problema incompatibilitatii ele'profilul scolar, specialistprofesiune.

daca aceptam ideea ca pre"atirea tinerilor pentru a sti sa ia o decizie in mod constient si moti'atia este o problema de educatie, implicit, acceptam si ideea ca orientarea se funamenteaza pe o baza psi*opeda"o"ica.

Orice acti'itate de orientare trebuie sa porneasca de la dia"noza capacitatilor ele'ului, a intereselor,

aptitudinilor, moti'atiilor, starii de sanatate in sens lar".

2. rincipii! obiecti"e! continut si metode utilizate in procesul consilierii

Continutul O.).P. se structureaza in 4 directii principale de actiune7

a. cunoasterea personalitatii ele'ilor @ informatiiile furnizate de ele' sunt trecute de catre diri"inte in fisa

scolara8 b. educarea ele'ilor in 'ederea ale"erii studiilor si profesiunii8

c. informarea scolara si profesionala @ informarea 'izeaza tipurile si profilurile de studii pe care le pot urma,

posibilitatile si formele de calificare profesionala, lumea profesiunilor si dinamica ei specifica, necesarulfortei de munca in diferite sectoare de acti'itate8

d. indrumarea ele'ilor spre anumite tipuri de scoli sau "rupuri de profesiuni @ acordarea unui sfat deorientare cu caracter facultati'.

Principiile O.S.P.

a. pre"atirea psi*olo"ica a ele'ilor in 'ederea ale"erii studiilor si profesiunii @ permite pre'enirea sieradicarea fenomenului de indecizie, a lipsei de realism in ale"erea studiilor si profesiunilor8

b. conducerea de catre scoala a procesului de orientare @ O.).P. este opera colecti'a a mai multor factori7scoala rol de conducere, familie, massmedia, ele'ul insuti, unitatile economice8

c. audtodez'oltarea si autodeterminarea ele'ului in procesul orientarii @ ele'ul trebuie sa fie fauritorul propriei sale perspecti'e scolare si profesionale8

7/23/2019 ex osp


d. asi"urarea unei concordante optime intre structura personalitatii ele'ilor si cerintele

psi*ofiziolo"ice ale profesiunii8

e. cunoasterea si respectarea cerintelor 'ietii sociale in procesul orientarii trebuie sa e5iste ec*ilibru intrenecesitatile fortei de munca si optiunile ele'ilor8

f. acti'izarea rezer'elor probabile ale personalitatii ele'ilor in procesul orientarii acest principiu esteaplicabil ele'ilor cu deficiente de adaptare, cu dificultati de in'atare si in cazul ele'ilor *andicapati8

Metodologia O.S.P.

metode si te*nici de cunoastere a personalitatii ele'ilor obser'area, con'orbirea, c*estionarul, analiza produselor, acti'itatea ele'ilor, analiza datelor bio"rafice, autocaracterizarea, testul psi*olo"ic etc.

modalitati si miloace de educare a ele'ilor in 'ederea ale"erii studiilor si profesiunii @ un rol important il

oaca7

A metodele de instruire, acti'itatile participati'e7 efectuarea unor lucrari practice, rezol'area de probleme, problematizarea, in'atarea pur descoperati'a8A acti'itatea indi'iduala cu ele'ii7 cercuri, concursuri8

A influentarea personalitatii profesorului.

metode si miloace scolare de informare scolara si profesionala conferinte, cursuri, intalniri cu specialisti,

'izite in institutii, e5pozitii, muzee, re'iste de specialitate etc.

metode si miloace de consiliere si indrumare @ profesorul poate apela la doua modalitati principale de

actiune7

A modalitatea bazata pe trecutul ele'ului8 profesorul 'a cauta in trecutul ele'ului ar"umente care sai permitasa pre'ada e'olutia lui in 'iitor

A modalitate bazata pe perspecti'ele de e'olutie ale personalitatii ele'ului8 profesorul trebuie sa anticipeze ce

'a putea ele'ul in 'iitor

#etodele principale ale orient$rii profesionale s%nt:2. informarea profesională indi'iduală, în "rup, în masă, directă lecBia, con'ersaBia, prin intermediul mass

media etc.8

&. consultarea profesională de ale"ere a profesiei, de corecBie a planului profesional, de selecBie profesională

pentru cursuri de formare profesională sau pentru un loc de muncă 'acant, psi*olo"ică i medicală8

'. metoda psi*o"ramelor dia"nosticul psi*olo"ic, psi*ofiziolo"ic, medical8(. cercetarea utilizarea anc*etelor i c*estionarelor speciale8

). alte acti'ităBi DEiua uilor desc*iseD, DForum de carierăD, D&îr"ul profesiilorD, DEiua lucrătorilor dinconstrucBieD .a..

#etodele principale de asisten*$ psihologic$ s%nt:+. con'ersaBia8

,. consultaBia în problemele ce Bin de personalitate i carieră8

. dia"nosticarea psi*olo"ică8

1. testarea psi*olo"oprofesională8

11. trainin"ul psi*olo"ic8

12. corecBia psi*olo"ică81&. alte metode psi*olo"ice i aplicaBii practice, indi'iduale i în "rup pentru dez'oltarea personalităBii

beneficiarilor de consultaBii, pentru fortificarea încrederii în sine, însuirea te*nicilor de căutare a unui loc de

7/23/2019 ex osp


munca corespunzător întocmirea unui C?, a scrisorii de moti'are pentru an"aare în cîmpul muncii,

pre"ătirea pentru inter'iul cu patronul etc..

1. Functiile orientarii si consilierii pri"ind carieraSalade si Dragon (1997) prezinta urmatoarele functii ale orientarii profesionale.

1 Functia investigative se realizeaza prin ansamblul de acti'itati sistematice realizate cu scopul de aobtine date cu pri'ire la structurile de personalitate ale celor orientati si pentru a cunoaste cerintele di'erselor

profesiuni.

2 Functia informativa- se realizeaza de catre consilier de obicei si se refera la7cerintele di'erselor scoli profesii, cerintele sociale, structura propriei personalitati.

Miloace utilizate7 procesul de in'atamant, orele de diri"entie, 'izite la intreprinderi, discutii tematice,recomandarea unor modalitati de informare independenta emisiuni radio, &.?., brosuri, carti, re'iste, ziare, etc.

3 Functia formativa/ educative - consta din realizarea unor actiuni care sa duca la formularea unor

optiuni 'ocationale adec'ate si realiste.4 Functia de integrare socio- profesionala socotita de unii si principiu este ultima etapa a

pre"atirii si totodata o modalitate de 'erificare a succesului acestei pre"atiri.

/tapele planific$rii carierei

).C0/3 e-e"aluare

(. 040 5/ #67C3Oferte dmunc$ 8iacceptarealor

Succes %nmunc$

'. CO7T0CT/ /7T607900/C$utarealocului demunc$

C; 8iscrisori deinten*ie

nter"iuri

&. <60/0 5/C=/ Obiecti"e

de carier$Obiecti"epersonale

Ser"iciiprestatepentrucolecti"itate

>n"$*arecontinu$

2. C/C/T3 C6 ;/ <0 OF/S/C$utaredeinforma*ii

nter"iu dedocumentare

ractica 8i"oluntariat

/?perien*apractic$

Tendin*eleprofesiei

1. 06TOC67O0@T//0ersonalitate 8iatitudini

0ptitudini 8irealiz$ri

Cunoa8tere8i stil de

%n"$*are

;alori nterese Spirit %ntreprinz$tor

/tapele alegerii profesiunii! Adup$ 9insberg /tapa fanteziei: ) 11 ani /tapa %ncerc$rilor: 12 1, aniinteresele 8i aptitudinile &. /tapa realist$: dup$ 1, ani acordul intereselor 8i aptitudinilor cu realit$*ileeconomico-sociale: ce vreau, ce pot şi ce este posibil

7/23/2019 ex osp


o iscuri in alegerea profesieiPresiunea "rupului cole"i, prieteni G anturaul .Modele pe care le urmeaza.

9le"erea parintilor.

Preudecati le"ate de profesii.

!le'ii 'or fi solicitati sa discute aceste aspecte si in ce masura le afecteaza optiunea pentru liceul pe care il 'orale"e.

mpreuna cu ele"ii "om incerca sa identificam etapele in alegerea profesiei :

!tapa fanteziei @ $H11 ani.

!tapa incercarilor 11H1( ani, etapa in care este importanta descoperirea aptitudinilor , dez'oltarea

intereselor pentru un anumit domeniu tinand cont de interesul manifestat pentru anumite acti'itati @ acesta estescopul lectiei noastre de astazi.

!tapa realistaHdupa 1( ani @ cand are loc acordul intereselor si aptitudinilor cu realitatea economico sociala.

+ Orientarea profesional$ cuprinde urm$toarele acti"it$*i:

informarea profesională asi"urarea promptă, eficientă, transparentă i liberă de preudecăBi cu ser'icii deinformare profesională a tuturor persoanelor care solicită spriin pentru luarea deciziilor pri'ind cariera8 punerea la

dispoziBia "rupurilorBintă ale populaBiei i a persoanelor interesate a informaBiilor pri'ind e'oluBia pieBei muncii7cererea i oferta, tipurile de ocupaBii, meserii i profesii, condiBiile de e5ercitare, de salarizare i promo'are,

condiBiile impuse de an"aatori, conBinutul i dinamica ocupaBiilor etc8 furnizarea informaBiilor despre oportunităBile

de pre"ătire profesională iniBială i de instruire profesională continuă pe tot parcursul 'ieBii acti'e în di'ersedomenii, despre posibilităBile i condiBiile de încadrare în cîmpul muncii după absol'irea di'erselor instituBii i

forme de în'ăBămînt profesional i superior, despre modalităBile de utilizare a testelor de autoe'aluare a intereselor,

înclinaBiilor i aptitudinilor profesionale etc.8consultaBia profesională acordarea promptă, eficientă i fără care'a discriminări a ser'iciilor de consultare

profesională tuturor persoanelor care solicită spriin în ale"erea carierei, luînd în considerare posibilităBile iparticularităBile psi*ofiziolo"ice indi'iduale, precum i necesităBile societăBii în cadre7 întocmirea bilanBului

profesional al persoanei consiliate, or"anizarea de aplicaBii practice pentru însuirea te*nicilor de căutare a unui locde muncă corespunzător întocmirea C?ului, a scrisorii de moti'are, pre"ătirea pentru inter'iul de an"aare etc.,

întocmirea planului indi'idual de acBiuni consecuti'e ce trebuie întreprinse pentru ale"erea ocupaBieimeseriei

i inte"rarea ulterioară în sistemul în'ăBămîntului sau în cîmpul muncii. ConsultaBia profesională este bazată peprincipiul dez'oltării personalităBii i presupune implicarea acti'ă a solicitantului în procesul de luare a deciziei

finale pri'ind ale"erea profesiei8consultaBia de ale"ere a profesiei oferirea recomandărilor persoanelor interesate pri'ind 'ariantele optime

posibile de acti'itate profesională, care ar corespunde în cea mai mare măsură particularităBilor lor indi'idualepsi*olo"ice, psi*ofiziolo"ice, fiziolo"ice, atestate în procesul testării psi*olo"ice, in'esti"aBiilor psi*ofiziolo"ice imedicale8

consultaBia de selecBie profesională determinarea "radului de corespundere a aptitudinilor profesionale alepersoanei cerinBelor unei profesii concrete unui loc de muncă concret în limitele cerinBelor normati'e8

adaptarea i reinte"rarea socială i profesională sistemul de măsuri care contribuie la acomodarea lucrătorului

la cerinBele mediului profesional i social, la formarea i dez'oltarea aptitudinilor profesionale i a calităBilorsociale, a moti'aBiilor i necesităBilor de muncă acti'ă i creatoare a lucrătorului, la atin"erea unui ni'el înalt de

profesionalism.

IJKLLNJ DEGHIHJ QRST KSNUJNVLJ KLVWXURNLYSVRJ ZX[ \LXU]J^ QSR VSJXJVR[ YS_VJJ, QJ`

RLJNSR[. NR L` KLVWXURNLYSVRJ Y ZSVVL^ L\XSR NS`SNRYSJ[ KSK NJ\WTJJ LL\L^JRSXRgSRR, R\L gZJUDEGHIHJK VJL\LZR`S KL`JJVVLU Y L\XSR VJ LXUKL YVWNJVVJhL `RNS

KXRJVS, VL R YVJ]VJhL `RNS, Y JNJ NLJR^.

7/23/2019 ex osp


jSNUJNVLJ KLVWXURNLYSVRJ7

• NL\XJ`S Y\LNS RXR `JV NLJRR

• L`LU Y LY]JVRR NLJRLVSXUVL^ JKRYVLR,

• Y NJLZLXJVRR NJS, Y[gSVVLhL NLJRJ^,

p!"#$"%& %!''!"#*+$"'##',' '#/0*"!'2+#"3

kSK KSK NLLNRJVSRLVVLJ KLVWXURNLYSVRJ NJZLXShSJ RgYJVLJ Y`J]SJXUYL KLVWXUSVS Y

XRQVLVWT JNW KXRJVS R Y VJKLLNL^ JJVR Y JhL _RgVU, VS KLVWXUSVS, gSVR`STJhL[ ZSVV`

YRZL` ZJ[JXUVLR, XL_R[ JNUJgVS[ LYJYJVVLU. ZYRhST[ XJZWTRJ L\RJ NRVR RVLN` NS\L, NJhXS`JVRNWTRJ R LNJZJX[TRJ ZJ[JXUVLU KLVWXUSVS7

1 NRVR от!т"т!##о"т$. L LgVSQSJ, QL NLKLVWXUSV VJJ JNLVSXUVWT

LYJYJVVLU gS SZJKYSVLU RLXUgWJ` `JLZLY, NSYRXUVLU NLYJZJVR[ ZRShVLRQJKRNLJZWN, L\LVLYSVVLU W_ZJVR^, YYLZLY, NJKL`JVZSR^8

2 NRVR %о&'!т!#т#о"т$, NJZLXShSTR^ VSXRQRJ W NLKLVWXUSVS VJL\LZR`L^JRSXUVL^ JLNJRQJKL^ R NSKRQJKL^ LZhLLYKR, S SK_J RLXUgLYSVRJ R` NRJ`LY R `JLZLY,

LLYJYWTR JhL KYSXRRKSRR R XRQV` YLg`L_VL[ . Y[gR R` NLKLVWXUSV L\[gSVLL[VVL LY]SU YLT KYSXRRKSRT, gVSKL`RU[ VLY`R NSgNS\LKS`R Y L\XSR YLJ^

NLJRLVSXUVL^ ZJ[JXUVLR, Y\RNSU JLZ SZJKYSVL KLVKNJVL^ RWSRR KLVWXURNLYSVR[8

3 NRVR (о)*оо+#о"т$, NJZLXShSTR^ XRQVLJ _JXSVRJ KXRJVS WQSYLYSU YNLKLVWXUSRR R hSNSVRNWTR^ J`W NSYL LKSgS L KSKLhLXR\L YRZS NS\L KLVWXUSVL`

JRNLYSVRJ, SVKJRNLYSVRJ R . . \Jg L\[VJVR[ NRQRV84 NRVR %о#-$(!#$/+#о"т$, LgVSQSTR^, QL Y[ RVLN`SR[, LXWQJVVS[ NLKLVWXUSVL` Y

NLJJ NS\L KXRJVL`, VJ LZXJ_R NSghXS]JVRT LgVSJXUVL RXR XWQS^VL, S JNJZSQS JJ ZNWhR`XRS` YLg`L_VS XR]U LhXSR[ KLVWXURNWJ`LhL R JXR L LLYJYWJ JhL RVJNJS`. kSK_J W_ZJVR[R LJVKR NLKLVWXUSVS Y NLJJ NS\L KXRJVL` VJ ZLX_V LhNSVRQRYSU YL\LZW LXJZVJhL Y

NRV[RR R` NJ]JVR^8

NRVR 'о0$т$#о"т$, LgVSQSTR^, QL NLKLVWXUSV RVJNNJRNWJ LXWQJVVJ NJgWXUS LgRRR LLYJYR[ RVZRYRZWSXUVLRLXLhRQJKR LL\JVVLJ^ KXRJVS NJ\LYSVR[` KLVKNJVL^

NLJRR WQJL` JNJKRY JJ NSgYRR[ R YLg`L_VLJ^ KL`JVSRR. V SKJVRNWJ YVR`SVRJ VSYLg`L_VL[ R NJWNS KXRJVS, S VJ VS JhL VJZLSKS R XS\ `JS, LZZJN_RYSJ R R`WXRNWJ

LRKLYWT SKRYVLU KXRJVS8

$ NRVR +о1+#о"т$, NJZLXShSTR^, QL NLKLVWXUSV WYS_SJ XRQVLU KXRJVS R gSRSJJhL NSYL VS YL\LZW Y NLJRLVSXUVL` S`LLNJZJXJVRR R RVJNJ KXRJVS [YX[T[ NRLNRJV`R8

% NRVR /%т$#о"т$ $ %+23!##о"т$ о'т/#т/ Y NLJ L\YJVVL^ NLLNRJVSRR,NJZLXShSTR , QL KXRJV S`LL[JXUVL NRVR`SJ NJ]JVRJ L NL\XJ J, KLLNL^ L\NSRX[ K

NLKLVWXUSVW RXR Y XW_\W gSV[LR, S gSZSQS NLKLVWXUSVS @ LKSgSVRJ RVLN SRLVVL^ R

RLXLhRQJKL^ L`LR Y LYJ VS gSNL KXRJVS, S SK_J LgZSVRJ WXLYR^ R LLNJVRJ SKRYVLR RS`LL[JXUVLR KLVWXURNWJ`LhL Y NRV[RR R` NJ]JVR[, NSgYRRJ W VJhL LgVSJXUVLhL R LYJYJVVLhL

LVL]JVR[ K YLJ`W \WZWJ`W VS LVLYJ NJSXRRQVL^ LJVKR YJ^ LYLKWVLR RVLN`SRR8( NRVR 45&/#$0/$$ '*о-о*$!#т/$$, . J. RLXUgLYSVRJ XRQVLVLLNRJVRNLYSVVL^ `LZJXR

L\NSgLYSVR[, NJZLXShSTJ^ NSgYRRJ XRQVLR WQJL` JJ S`LRZJVRQVLR R WVRKSXUVLR, R

LWJYXJVRJ NLLNRJVSRR VS LVLYJ RZJR XRQVLVLhL Y\LNS, KLLNS[ LLR Y L\NSJVRR KRVZRYRZWSXUV` LL\JVVL[` QJXLYJKS R JhL `SKR`SXUVL`W S`LYNS_JVRT Y NLJRLVSXUVL`

S`LLNJZJXJVRR8+ NRVR *!/+$0/$$ от%*6то7 &о(!+$ '*о-о*$!#т/$$, NJZLXShSTJ^7

7/23/2019 ex osp


@ YgSR`LZJ^YRJ R LNWZVRQJYL ZNWhR`R NWKWNS`R RJ` NLLNRJVSRR, NSgXRQV`R

LRSXUV`R RVRWS`R7 NWKWNS`R LXJ]KLXUVLhL NLJRLVSXUVLhL L\NSgLYSVR[ k, qk,YWg R ZN., XW_\S`R, gSVR`STR`R[ NWZLWNL^YL` `LXLZJ_R, NJZNR[R[`R, RN`S`R R . Z.8

@ YKXTQJVRJ XJ`JVLY NLLNRJVSRR Y NLhNS`` L\JhL L\NSgLYSVR[ R NLJRLVSXUVL^LZhLLYKR QJNJg NJLZSYSVRJ NSgXRQV NLLNRJVSRLVV ZRRXRV R NJZ`JLY8

1 NRVR #!'*!*6#о"т$ NLJS NLLNRJVSRR, KLLN^ VSQRVSJ[ VS NSVVR SS

]KLXUVLhL L\WQJVR[ R NLZLX_SJ[ Y JQJVRJ YJhL NLKS L\WQJVR[ NJ\JVKS Y L\JL\NSgLYSJXUVL^ ]KLXJ,S SK_J, YLg`L_VL, R LXJ JJ LKLVQSVR[8

11 NRVR 53!т/ о0*/"т#68 о"о)!##о"т!7 KXRJVLY NR NSgNS\LKJ LZJN_SVR[, LN` R `JLZLYZJ[JXUVLR NLLNRJVSRLVVLhL KLVWXURNLYSVR[ 1+, . 1%$@1%%, . 1+.

LLRVYS RVZRYRZWSXUVL^ JNSRR

• LHMNPMQRIMHE! UPVHDREMHE. QJYRZVL, KNL`J RLXLhS VRKL VJ VS\XTZSJ NLJS

NSKNR[ KXRJVS, LL`W ZX[ KXRJVS L NLJ. jXRJV QWYYWJ J\[ Y \JgLSVLR L

NSYVJVRT hNWL^ R hLNSgZL XJhQJ LKNYSJ[.

• WMXRMP! YZPX[. J YNJ`[ JNSRR YVR`SVRJ JNSJYS VSNSYXJVL VS KXRJVS. jLVJQVL, LV^

RLXLh LXJ_RYSJ R YLR L\YJVVJ NJSKRR R NLR hRLJg R SK ZSXJJ. IL YJ L

LZQRVJVL LZVL^ JXR `SKR`SXUVL JKRYVL LNS\LSU KXRJVL` KLLN^ J^QS YL WRZR.

IJZLSKR RVZRYRZWSXUVL^ JNSRR

• \RPZRI EH EIHY. jXRJV NSKSgYSJ L L`, KSK LV ZJ^YWJ. kSK XR L VS S`L` ZJXJ VJ

RgYJVL. S_J `LZJXRNLYSU RWSRT KL``WVRKSRR QL\ L`LNJU VS LYJZJVRJ KXRJVS R

NLYLRNLYSU JhL VS `LRR ZLYLXUVL NWZVL. VJ LQW KSgSU QL KXRJV YNW L J\J L[ R

SKLJ \YSJ. NLL `VLhRJ YJR KXRJVL` VJ LLgVST[, LL`W LV R NR]JX.

• ]IRU^P YHVP_EY[. JNSRR JU LV[R[ DLZZJN_KSD R DNWNSR[D. RVZRYRZWSXUVL^

JNSRR R L R ZNWhLJ ZJXSJ RLXLh. L ZJXSJ RXW SKR YLgZJ^YR^ ZLYLXUVL XS\L^ R

VSN[`WT gSYR[J^ L SYLNRJS RLXLhS. vLYLN[, QL DRLXLh XJQR YLR` SYLNRJL`D. L

Y KSKL^L `JNJ, SK. wXR Y LXWQSJJ NRgVSVRJ L QJXLYJKS, KLLNLhL VR YL QL VJ SYRJ, ZLNLhLXR \WZJ SKLJ NRgVSVRJ# qKLNL XR Y LYJNRJ Y VJNR[VWT NSYZW Rg W QJXLYJKS, KLLNLhL VJ

WYS_SJJ#

LLRVYS hNWLYL^ JNSRR

• ]IM^P YHVP_EY[. jSK LZZJN_KS, SK R NWNSR[ Y hNWJ gVSQRJXUVL RXUVJJ, QJ` Y

RVZRYRZWSXUVL` KLVWXURNLYSVRR. wXR LXUKL RLXLh WKSgYSJ YS` VS L, QL XL_VL NRV[U YS` NLL L LhL L`SVWU[. jWZS XL_VJJ L ZJXSU JXR VS L YS` WKSgYSJ ( QJXLYJK Rg 12.

xVSXLhRQVL, NRV[RJ L \LXU]LhL KLXRQJYS XTZJ^ L LhNL`V^ NJWN R RXUVJ^]S[

LZZJN_KS, KLLNS[ NSKRQJKR VJ ZLR_R`S Y RVZRYRZWSXUVL^ NS\LJ.

• `PDHEZPEYPMM^P MRUIPM[. vNWS L D`SXJVUKS[ _RgVUD. LXV[[ WNS_VJVR[ R

YgSR`LZJ^YW[ Y hNWJ, QJXLYJK SK RXR RVSQJ LhNYSJ Y `RVRSTNJ YLJ NRYQVLJ LYJZJVRJ,KLLNLJ YL^YJVVL J`W Y _RgVR. JhZS L_VL RXJZLYSU JhL VJLNJZYJVVL.

RVZRYRZWSXUVL^ JNSRR L gSNWZVJVL. jSK QJXLYJK YJZJ J\[ Y KLVXRKJ# yL ZJXSJ, KLhZS

RVNWKRR VJZLSLQVL [V# LL_J XR L VS L, KSK LV ZJ^YWJ Y _RgVR#

7/23/2019 ex osp


• R MEZKXPM. NLJJ NS\L LZVR` Rg WQSVRKLY hNW, `L_VL RLXUgLYSU

LSXUV WQSVRKLY KSK RVNW`JV. L_VL `LZJXRNLYSU RWSRT. L_VL NRZW`SU

WNS_VJVRJ RXR NLYJR KJNR`JV. IJKLLNJ RLXLhRQJKRJ `JLZ YLL\J VJ `LhWRgRQJKR NLYLZRU[ JSJ. ISNR`JN, RLZNS`S.

• UZRMR[ EY[V. L NSKSg L QWYYS Y Y[gR QJ`L. QSVRK hNW `L_J WgVSU QL

QWYYWT ZNWhRJ WQSVRKR hNW KLhZS LV QLL ZJXSJ. L\QVL^ _RgVR QJXLYJK VJ `L_JZLYJN[U SKR` LYJS` YJXRKL LRSXUVLJ ZSYXJVRJ, KLLNLJ VJ LgYLXR VJKLLN` XTZ[`LYJQSU QJVL. hNWJ QJV^ LYJ LXWQRU NLJ. RVZRYRZWSXUVL^ JNSRR L\NSVS[ Y[gU

RLXUgWJ[ LhNSVRQJVVL R, Y LVLYVL`, S`R` JNSJYL`, KLLN^ LXJ_RYSJ YLR NJSKRR VS

KXRJVS R RLXUgWJ R. hNWJ _J, L\`JV L\NSVL^ Y[gUT LWR`S[ QSU NLJS.

• EDPZXPM . yJXLYJK `L_J N[`L W NL\LYSU VLYJ LL\ LYJZJVR[, RgWQSU NJSKRT VS

VR. NR L`, L NLRLZR Y \JgLSVL^ R KLVNLXRNWJ`L^ NJZJ. ZL\VL. jSK R`WX[LN _RgVR

ZX[ NJVRNLYKR VLYLhL LYJZJVR[.

•

UXPM HD^HX. QJVU YS_VS[ QSU. wXR WQSVRK hNW NSKSgYSJ L YLXVWTJ^ RWSRR RXRJNJ_RYSVRR, ZNWhRJ WQSVRKR L`R`L L\NSVL^ Y[gR, `LhW LZJXRU[ YLR` _RgVJVV`LL . qS`^ LQJYRZV^ XT KNL`J DhLLY NJ]JVR^D gSKXTQSJ[ Y L`, QL QJXLYJK LVR`SJ

QL LV VJ LZRV SKL^, QL ZNWhRJ L_J SXKRYST[ LL_R`R NWZVL[`R R NJLZLXJYST R. L

LVR, RZ[ _RYJ. {VSQR, L VJ `JNJXUVL.

IJZLSKR hNWLYL^ JNSRR

• W^P EHDZHYIPMP. qLhXSRJU, NRgVSU[ Y hNWJ Y YLR XS\L[ R LKNU[ hLNSgZL

XL_VJJ QJ` JSJ RLXLhL . KNLU LQJVU YS_V^ LKSgSJXU hNW R LVJYJZWRJ NJ`[[ WYJXRQRU JhL, NR\JhS[ K NSgV` JVRQJKR` NRJ`S`. LhL LKSgSJX[, Y

QSVLR, LhXSVL RXJZLYSVR[` |LZ_JNS, KNS^VJ gSYRR WJ]VLU hNW Y JXL`.

• WZPX[ YMXRMP. QJYRZVL, QL hNWS VJ `L_J NS\LSU LZVR` QJXLYJKL . |S\LS YJZJ[ L

YJ`R LNLYVW. VR`SVRJ JNSJYS JNJKXTQSJ[ L QJXLYJKS K QJXLYJKW, L XTZJ^ K hNWLY`NLJS`. QSVRK JNSRR `L_J \U Y JVNJ YVR`SVR[ RLXLhS R hNW LhNSVRQJVVLJ

YNJ`[. IJ RKXTQJVL, QL KLhZS YVR`SVRJ hNW VSNSYXJVL VS LL\L KWQVLhL WQSVRKS, KLJKL

`L_J gSKWQSU. q ZNWhL^ LNLV, YNJ`[ R YVR`SVRJ SVLYR[ JVV` NJWNL`, KLLN^ NSNJZJX[J[ R KLLN` `L_VL WNSYX[U. jSK \WZJ WNSYX[U R` hNWS# jSK \WZJ YJR J\[

KS_Z^ Rg WQSVRKLY Y RWSRR ZJRRS# jSKRJ LL\ \WZW NR`JV[U WQSVRKR, QL\LXWQRU NJWN hNW# LL_J XR L VS L, QL LVR ZJXST Y _RgVR# LgVSVVL XR LVR

NR`JV[T R LL\# hNL`VLJ NLNSVYL ZX[ RXJZLYSVR^ W_J LXUKL Y NSgZJXJVRR L\JhL NJWNS}

9*о-о*$!#т/$о##о! %о#"5+т$*о/#$! @ L JRSXUVS[ ZJ[JXUVLU KLVWXUSVS,

VSNSYXJVVS[ VS LKSgSVRJ L`LR KXRJVW Y NJ]JVRR NL\XJ` RVZRYRZWSXUVL^ gSV[LR WQJL`

JhL LL\JVVLJ^ R NJSXUVL^ RWSRR VS NVKJ NWZS. NLLNRJVSRLVVLJ KLVWXURNLYSVRJL`LhSJ NJ]RU XJZWTRJ NL\XJ` RVZRYRZWSXUVL^ gSV[LR7

• @ Y\LN NLJRR8

• @ LNJZJXJVRJ NLRX[ NLJRLVSXUVLhL L\WQJVR[8

• @ NWZLWNL^YL8

7/23/2019 ex osp


ex osp

Documents