evolutie si tipuri de sisteme de agricultura

8/18/2019 Evolutie Si Tipuri de Sisteme de Agricultura

1/20

VOLUŢIA SIST M LOR D AGRICULTURĂ

Prin sistem de agriculturã se înţelege totalitatea mãsurilor tehnico -organizatorice şi agronomice aplicate într-o anumitã epocã istoricã cu scopul de

a reface şi ridica fertilitatea solului şi a spori producţia agricolã- în jurul anului 7000 î.e.n. - primele “ pluguri” tractate de forţa umană, lucrarea soluluiimpunându-se ca o necesitate, în scopul realizării unui mediu de viaţă adecvat pentruseminţe şi de luptă eficientă cu buruienile

- În etapa bronzului (2000-000 î.e.n.! - plugul primitiv de lemn.- În epoca fierului (000 î.e.n. şi începutul erei noastre! - plugul de lemn cu brăzdarde fier ca şi unealt" principal" pentru lucrarea pământului, specific #eto-dacilor,lun#imea brăzdarului fiind de $0-$% cm şi lăţimea de & cm, cu vârful de formătriun#'iulară. ceast" etap" se mai numeşte şi etapa agriculturii cu plugul geto-

dacic (sau etapa uneltelor manuale!- #rape de mărăcini sau nuiele, tăvălu#ul de piatr", secera, coasa, săpăli#a, târnăcopul

- în secolul al !!!-lea - plugul cu cormanã şi răsturnarea brazdei apare într-o form"rudimentar" - plugul bavarez . la sfârşitul secolului al )*+++-lea, în urma cercetărilor denatur" teoretic" şi eperimental" făcute de rbut'not, efferson şi ulterior de ombasle,/ac'ette, ambrusc'ini, 1idolfi apar forme mai funcţionale ale plu#urilor cu corman"


2/20

În secolul al "!-lea, odat" cu 1enaşterea apar numeroase lucrări şi teorii privind cultivarea plantelor .

erenurile desţelenite sau despădurite erau cultivate un număr de ani până se îmburuienau ecesiv, după care erau abandonate, luându-se în cultur" alte suprafeţe.

3erioada după care terenul intra în repaus era de 2-$ ani în zona de silvostep" şiforestier" şi de 4-0 ani în zona de step". cest sistem de a#ricultur" este cunoscut subdenumirea de agricultura cu ţelinã .

5lterior datorit" unor factori care împiedic" deplasarea populaţiei spre noi suprafeţe înţelenite sau cu păduri, au început s" se cultive, după un repaus, suprafeţele

cultivate odinioară, aceasta fiind denumit" agricultura cu pârloagã sau cu ogor .escoperirea unor culturi cu influenţ" amelioratoare asupra fertilităţii solului, ca de

eemplu trifoiul a condus la includerea acestora în rotaţie şi dezvoltarea sistemului deagriculturã cu asolament altern.

3rima lucrare de amploare este “ Agriculturae Fundamenta Chimica6 a suedezului7allerius din 5psala în 4%$. ceasta este urmat" de teoria 'umusului a lui 'aer în&00, teoria azotului a lui 8toe'ardt şi 7olf, sau teoria mineral" a lui 8pren#el şiiebi# în &9&.

rătura era considerat" principala operaţie te'nolo#ic" şi indispensabil" pentru

încorporarea ţelinei, a resturilor ve#etale, a buruienilor şi pentru afânarea solului. #ricultura, astfel aplicat" este cea tradiţionalã extensivã, cu mi:loace rudimentare(sau etapa uneltelor cu tracţiune animalã!


3/20

;fectul favorabil asupra fertilităţii solului al #unoiului de #ra:d şi cenuşii eracunoscut din vec'ime. ceasta alături de lipsa sau limitarea intervenţiei mecanizateasupra solului, a permis aplicarea unei agriculturi tradiţionale raţionale prinmenţinerea fertilităţii naturale a solului şi c'iar îmbunătăţirea acesteia

upă dezvoltarea teoriei minerale - “teoria restituirii inte#rale6 - practica a#ricol" acăutat sã intensifice folosirea îngrăşămintelor minerale, pentru sporirea recoltelor,stimulat" de interese economice. stfel secolul )) reprezintă perioada agriculturiimecanizatã, modernã, convenţionalã, clasicã (sau etapã denumitã“motocultura” ! luându-se ca şi indicator al intensificării producţiei a#ricole creştereacontinu" a producţiei la 'ectar, prin mecanizare, cantităţi sporite de în#răşăminte,

iri#aţii, folosirea de soiuri şi 'ibrizi cu o mare capacitate productiv"


4/20

acum %000 - &000 de ani - & milioane de locuitori

în &$0 - miliard de locuitori

în prezent - cca. % miliarde.

stfel, intensificarea a#riculturii apare ca o consecinţ" fireasc", dac" ţinemcont c" suprafaţa necesar" pentru a 'răni un om era între '00 -'0000 ha laomul primiti% (cule#ător şi vânător! şi scade în medie la 0&( ha în prezent.

)ecanizarea şi modernizarea proceselor tehnologice a condus lacreşterea producti%it$ţii energetice pe unitate de suprafaţã

&0 ?cal.@m2@an la a#riculturacu tracţiune animal"

&00 ?cal.@m2@an,

în a#ricultura mecanizata


5/20

*pariţia şi instalarea dezechilibrului într-un agroecosistem este urmareainter%enţiei nechibzuite a omului& materializat$ printr-o e+ploatare neraţional$ aresurselor agricole dintr-un instinct nati% caracteristic de a acumula c#t mai multebunuri materiale de la natur$.

auzele care contribuie la dezec!ilibrarea agroecosistemelor sunt"

e+portul continuu de elemente din sol necompensat prin adaos de materieorganic$ şi îngr$ş$minte minerale,

supraînc$rcarea cu animale peste capacitatea de producţie normal$ ap$şunilor şi f#neţelor,

apariţia şi creşterea num$rului de specii str$ine agroecosistemului fitofagi&buruieni& fitoparaziţi etc.&

eroziunea şi degradarea solului&

poluarea etc

rudimentarã

extensivã

intensivã

in evoluţia sistemelor de utilizare a terenuluia#ricol se pot separa

Aevoile economice,condiţiile sociale şi demediu impunadoptarea formei deutilizare a pământului

la un moment dat.


6/20

Pentru caracterizarea diferitelor sisteme de agricultur$ sunt utilizate criteriileurm$toare/

cantitatea şi calitatea producţiei#

costuri rezonabile de producţie pentru produse competitive#

stabilitatea producţiei de la an la an, pe sectoare, ferme şi terenuriagricole#

raporturi armonioase cu principalele resurse naturale $sol, apă,faună, floră, relief%, &mbunătăţirea, ameliorarea şi conservarea acestora

pentru generaţiile viitoare#

specializarea şi structura producţiei agricole trebuie să fie flexibile,adică să posede capacitatea de a reacţiona la sc!imbările pieţiei

privind cererea şi oferta#

raport ec!ilibrat pe termen lung &ntre cerinţele economice, ecologice

şi sociale.


7/20

*gricultura con%enţional$

intensi% mecanizat$

cu produse competiti%e& dar care se bazeaz$ în mod deosebit peconcentrarea şi specializarea producţiei

af#narea solului este efectuat$ doar prin ar$tur$ cu întoarcerea brazdei&fiind urmat$ de numeroase lucr$ri secundare de preg$tire a patuluigerminati% şi întreţinere în perioada de %egetaţie.

se practic$ fertilizarea mineral$ cu doze mari şi foarte mari&

monocultura sau cel mult rotaţii scurte de doi& trei ani&

tratamente chimice intensi%e pentru combaterea buruienilor& bolilor şid$un$torilor.

*cest tip de agricultur$ a fost larg r$sp#ndit în om#nia p#n$ în '121.


8/20

3ste unanim recunoscut cã actualul sistem de agriculturã& pe l#ng$ contribuţiiledeosebite la progresul social& a adus şi gra%e prejudicii mediului şi chiar resurselor ei %itale- solul şi propria-i bazã de resurse genetice.

*stfel de-a lungul anilor& s-au distrus circa 40 5 din p$duri& s-a accentuat eroziuneasolului& au crescut suprafeţele cu soluri compacte şi poluate chimic& a sc$zut continuu

fertilitatea solului

Bormele de a#ricultur" alternativ" au primit diferite denumiri=

“biologicã”,

“biodinamicã”,

“ecologicã”,

“regenerativã”, “naturalã”,

“ecoagricolã”,

'forestieră', '()*+',

“agricultura de precizie” şi diferite alte forme cu intranţi reduşi, toate acesteaconstituind trepte spre@sau incluse în modelul agriculturii durabile (sau sustenabilã !.

6ez%oltarea durabil$ reprezint$ capacitatea omenirii de a asigura continuucerinţele generaţiei prezente& dar f$r$ a le compromite pe cele ale generaţiilor%iitoare6.

În agricultur$& ca şi în oricare ramur$ a economiei& nici un sistem nu poate fi

considerat durabil dac$ pentru fermier şi societatea din care face parte nu este benefic&adic$ nu este %iabil din punct de %edere economic


9/20

*gricultura durabil$/ producţie intensivă de produse competitive, având raporturiarmonioase, prietenoase cu mediul încon:urător. ;presia întâlnită frecventCsisteme inte#rateC, semnifică utilizarea ştiinţifică, armonioasă a tuturorcomponentelor te'nolo#ice= de lucrările solului, rotaţia culturilor, fertilizare, iri#are,

combaterea bolilor şi dăunătorilor inclusiv prin metode biolo#ice, la creştereaanimalelor, stocarea, prelucrarea şi utilizarea reziduurilor rezultate din activităţilea#ricole etc., pentru realizarea unor producţii ridicate şi stabile în unităţimultisectoriale (ve#etale şi zoote'nice!.ezvoltarea durabil" este o concepţie ce s-a consolidat în ultimii D-20 ani.

8aracteristicile unei agriculturi durabile sunt= productivitatea profitabilitatea,caracterul ecologic capacitatea de a-şi conserva resursele.

3racticile culturale contribuie diferit la menţinerea biodiversităţii şi a resurselor

naturale, la poluarea apei şi în final la durabilitatea eploataţiei a#ricole.

8istemele de a#ricultură durabilă (inte#rată! sunt caracterizate printr-o activitateproductivă multisectorială, producţia ve#etală fiind întotdeauna în relaţie directăcu cea animalieră.


10/20

culturile perene sunt folosite,

atât pentru necesităţile sectorului zoote'nic, cât şi pentru îmbunătăţirea şi conservareastării structurale a solului> culturile de le#uminoase perene (dar şi anuale! suntpreferate pentru îmbunătăţirea bilanţului azotului în sol, culturile ascunse suntintroduse după recoltarea culturii principale, pentru protecţia solului la suprafaţă, împotriva factorilor naturali şi antropici a#resivi (ploi torenţiale, vânt, circulaţienecontrolată pe sol!.

b. 9tilizare de materiale organice reziduale pro%enite de regul$ din sectorulzootehnic de preferinţ$ a celor solide compostate în combinaţie cu îngr$ş$minte minerale, se folosesc pentru asi#urarea cu nutrienţi a culturilor, dar şipentru conservarea stării de fertilitate a solului. ozele de în#răşăminte, ce urmează afi aplicate, sunt stabilite pe baza calculelor de bilanţ a elementelor nutritive din sol în

scopul evitării supradozării, mai ales în cazul azotului, atât pentru reducereac'eltuielilor de producţie cât şi pentru evitarea poluării mediului.

c. :olosirea pe scar$ larg$ a mijloacelor profilactice şi biologice de protecţie&limit#nd c#t mai mult utilizarea substanţele chimice> de mare importanţă încombaterea buruienilor este şi capacitatea plantelor cultivate de reducere a proliferării

acestora precum şi calitatea lucrărilor mecanice făcute în acest scop..


11/20

d.3+ploatare raţional$, protecţia pa:iştilor, a fâneţelor naturale şi a zonelor supuseeroziunii printr-un păşunat în sistem controlat> fura:area animalelor trebuie să fie înconcordanţă cu productivitatea rasei, iar manipularea şi depozitarea reziduurilorzoote'nice trebuie să respecte anumite re#uli, în scopul minimizării poluării.Aumărul de animale trebuie să fie corelat cu suprafaţa de teren a#ricol a fermei.

e.3fectuarea în perioad$ optim$ de lucrabilitate şi traficabilitate (în funcţie deconţinutul de apă din sol pe adâncimea de lucrare! a tuturor lucrărilor solului precumşi a celor de recoltat şi transport> trebuie respectate şi anumite condiţii cu privire lapretabilitatea solului faţă de o lucrare specifică, faţă de numărul de lucrări, sarcinape osie, presiunea din pneuri, numărul de roţi pentru protecţia solului împotrivade#radării fizice.

f.)anagementul modern al fermelor agricole prin care trebuie combinateaspectele comerciale ale economiei de piaţă cu pro#ramele de dezvoltare durabilă

ale zonelor a#ricole.f.a amena:area fermei trebuie luate în considerare, pe lân#ă aspectele de protecţiaşi conservarea ecosistemelor, a biodiversităţii şi cele economice şi sociale


12/20

#ricultura durabilă eprimă abilitatea sistemului a#ricol de a-şi menţine inte#ritatea şifuncţionalitatea indiferent de perturbaţiile interne sau eterne. ceastă caracteristică asistemului a#ricol a fost bine eprimată prin termenul de sustenabilitate. ;valuarea

sustenabilităţii, a ec'ilibrului dinamic al sistemului a#ricol se face cu a:utorul a patruindicatori=

randament sau producti%itate E obţinut prin raportarea producţiei realizate de sistemla unitate de spaţiu (m2, 'a etc.!, de timp (zi, lună, an etc.!, sau producătoare de bunurimateriale (plantă, animal etc.!>

eficienţ$ E obţinută prin raportarea efectelor (rezultatelor! materiale, valorice, socialela eforturile (consumurile interne şi eterne! corespunzătoare>

stabilitatea E proprietatea sistemului a#ricol de a-şi menţine structura şi modul defuncţionare specific>

echitatea E eprimă obiectivitatea şi corectitudinea împărţirii produselor a#ricole întreconsumatori (om, animale, plante, microor#anisme etc.!

ez%oltarea durabil$ a agriculturii nu se poate sustrage criteriului de eficienţ$& deperformanţ$, dar aceasta trebuie %$zut$ într-un spaţiu tridimensional/ economic&

ecologic şi social.

<


13/20

de alimente. Bermierii sunt supuşi unor presiuni permanente de a produce nu numai mult şi ieftindar şi de a obţine profit. Fri marile crize ecolo#ice au apărut la locul unde se Gcreează profitul6 înorice condiţii. 8e impune astfel un început de sc'imbare care să preceadă înţele#ereafenomenului de a#ricultură durabilă şi să continue cu metode de desfăşurare, indicatori demonitorizare a dezvoltării durabile, precum şi #estionarea consecinţelor pe care trebuie să lesuporte fiecare în parte. #rote'nica aplicată, optimizarea te'nolo#iilor de cultivare şi valorificarea producţiei a#ricole trebuie să ţină cont de acest spaţiu de dezvoltare.

cercetătorii (oamenii de ştiinţă! trebuie să fie în centrulacţiunilor, cei care lansează semnalele şi fundamenteazăte'nolo#iile viitorului> politicienii trebuie să asculte, să înveţe, să-şi însuşeascăsemnalele şi să adopte cele mai potrivite strate#ii necesareimplementării celor mai eficiente sisteme de mana#ement a#ricol>f ermierii veri#a cea mai importantă în producţia de alimente,trebuie să-şi însuşească componentele sistemului a#ricol durabil,

aliniat criteriului de eficienţă şi performanţă, dar văzut într-unspaţiu tridimensional= economic, ecolo#ic şi social>consumatorii sunt veri#a care eercită presiuni asupra

politicienilor şi fermierilor privind preţurile, cantitatea şi calitatea


14/20

*gricultura biologic$ ecologic$

)ediu intensi%$ şi astfel mai puţin a#resivă în raport cu factorii de mediu, curezultatele (produse! a#ricole mai puţin competitive din punct de vedere economic pe

termen scurt, dar care sunt considerate superioare din punct de vedere calitativ.


15/20

*gricultura organic$

se deosebeşte de cea biolo#ică prin utilizarea eclusivă a îngr$ş$mintelororganice în doze relati% ridicate& aplicate în funcţie de specificul local, cu predilecţie în scopul fertilizării culturilor şi refacerii pe termen lun# a stării structurale a solurilor,

de#radată prin activităţi antropice intensive şi@sau datorită unor procese naturale.*gricultura natural$ se bazează pe patru principii=

nu lucrări adânci ale solului,nu în#răşăminte c'imice sau compost preparat,nu combatere buruieni prin erbicide,nu c'imicale.

*gricultura biodinamicã a fost fundamentat" de 8teiner începând cu anul I29 şiporneşte de la premisa c"= omul, plantele, animalele trebuie s" trăiască în ambianţ" cunatura. cest model presupune o serie de m"suri, cum ar fi=

folosirea în#răşămintelor or#anice>

folosirea preparatelor biodinamice pentru combaterea bolilor şi d$un$torilor >folosirea metodelor tradiţionale pentru distru#erea buruienilor>corelarea lucrărilor agricole cu constelaţiile şi ritmurile corpurilor cereşti .

Jcoala 8teiner pentru #ricultur" Hiodinamic" din ;lveţia, enunţ" în cadrul principiilorpentru o lucrare corect" a solului, după caz, aratul superficial până la afânare prin

subsola:.


16/20

*gricultura de precizie

;ste cel mai avansat sistem de agricultură& practicat$ în cele mai dez%oltate ţ$riale 9niunii 3uropene şi =9* pe suprafeţe mai restr#nse& a%#nd la baz$ cele maimoderne metode de control a st$rii de calitate a diferitelor resurse de mediu&aplicarea în optim a tuturor componentelor tehnologice şi astfel un controlriguros asupra posibililor factori care ar determina degradarea mediuluiambiental.3ste sistemul care aduce soluţii concrete şi eficiente pentru controlulsubstanţelor potenţial poluante folosite &n agricultură. Pentru controlul aplic$riisubstanţelor fitofarmaceutice sunt realizate sisteme automate de comand$ lamaşinile pentru aplicarea tratamentelor& cum sunt/

calculatoare de bord &n vederea dozării corecte a substanţelorfitofarmaceutice,sisteme de aplicare locală a tratamentelor prin recunoaşterea culorii sauformei frunzelor buruienilor, a diferenţelor de lungimi de undă reflectatăde frunzele buruienilor şi a plantelor de cultură şi, deci deosebirea

acestora de plantele culturii de bază,sisteme de aplicare locală a tratamentelor şi &ngrăşămintelor prinrecunoaşterea poziţiei maşinii cu autorul sateliţilor /+ şi aplicareadiferenţiată a tratamentului.

Practicarea agriculturii de precizie presupune implicarea tehnologiei moderne& a

informaticii& a sateliţilor în e%aluarea indicatorilor de fertilitate ai solului& afactorilor de %egetaţie& în dozarea inputurilor şi protecţia culturilor .


17/20

3lementele componente ale unui sistem integratal agriculturii de precizie


18/20

0undamentul agriculturilor alternative este obiecti%ul lor comun şi anumelupta &mpotriva efectelor negative ale agriculturii convenţionale. ceast"definiţie trebuie s" fie completat" cu precizarea c" practicile alternative, durabile,pot s" fie utilizate în a#ricultura convenţional". Au eist" o opoziţie ireductibil"

între aceste dou" modele şi este evident necesar" o perioad" de tranziţie.

lternativele pot s" apară în diferite domenii= tehnici agricole raporturile cumediul funcţionare economicã etc"

;ste deci indispensabil de a se reţine aceste caractere de pluritate şi

diversitate, atunci când se vorbeşte de a#riculturi alternative şi a se preciza faptulc" nici o soluţie simplist", universal valabil", nu poate s" fie avut" în vedere.

lternativele durabile trebuie s" asi#ure o dezvoltare inte#ral" a între#uluisistem. Biecare măsură a#rofitote'nic" trebuie analizat" şi apreciat" nu numaidupă efectul imediat, dar şi cel de lun#" durat" asupra celorlalte componente şi în final asupra sistemului în ansamblu.

le#erea sistemului de a#ricultură este condiţionată de nivelul dotării te'nice,nivelul de cunoştinţe profesionale, dar şi de mentalitatea, educaţia în #eneral, caşi de respectul pentru natură, pentru mediul încon:urător al tuturor celor carelucrează în acest domeniu.


19/20

*gricultura e+tensi%$ cu inputuri reduse

e subzistenţ$, cu o producţie slab competitivă.

3oate afecta într-o anumită măsură mediul încon:urător, inclusiv calitateabiomasei, mai ales prin dezechilibre de nutriţie.


20/20

8isteme LomunitareM F3= enumire

de Fri#ine 3rote:ată

M +N3= +ndicaţieNeo#rafică 3rote:ată

M 8N= 8pecialitate radiţionalaNarantată

M #ricultura ecolo#ică

evolutie si tipuri de sisteme de agricultura

Documents