evolutie clima_tg mures

20
Analiza unor aspecte privind evoluţia climei în zona municipiului Tîrgu-Mureş în perioada 1975-2009 Rezumat: Prelucrarea climatologică se sprijină atât pe statistica matematică, cât şi pe principiile climatologiei, privind legile obiective ale formării climei şi trebuie să asigure date certe. Sursa principală de date care se prelucrează, o constituie tabelele meteorologice de bază de la staţia Meteoralogică Tg. Mureş. Metoda de bază folosită în prelucrarea datelor a fost metoda analitică. Pentru prezentarea evoluţiei unor parametrii meteorologici s-au construit grafice pe perioada 1975-2009. La determinarea tendinţei în evoluţia parametrilor meteorologici s-a folosit metoda mediilor glisante, cu o perioadă de glisare de 5 ani şi trasarea liniei de tendinţă cu ajutorul modulului specializat din aplicaţia EXCEL. Problema determinării tendinţei de evoluţie a unor parametri climatici, atât la scară locală, regională cât şi la scară globală, este de actualitate datorită faptului că are o mare importanţă atât pentru cercetarea ştiinţifică, cât şi în practică, în diferite domenii ale vieţii economice. Pentru a prezenta evoluţia în zona municipiului Tîrgu Mureş s-a studiat variaţia şi tendinţa următoarelor elemente meteorologice: temperatura aerului, temperatura solului, umezeala, precipitaţiile atmosferice, circulaţia maselor de aer şi regimul eolian. Introducere: Modificările climatice, atât la scară planetară cât şi la nivelul unor areale mai restrânse, reprezintă o problemă care preocupă azi specialişti din aproape toate domeniile de activitate, în special meteorologi, climatologi, hidrologi, biologi, astronomi, geologi etc. În prezent, atenţia oamenilor de ştiinţă din toată lumea a început să fie tot mai mult sensibilizată de constatările făcute îndeosebi după anul 1980, în legătură cu intensificarea efectului de seră al atmosferei. Unele gaze prezente în atmosferă absorb radiaţiile solare şi încălzesc imediata apropiere a suprafeţei terestre, făcând ca viaţa să fie posibilă pe Pământ, asigurând o temperatură relativ constantă şi uniformă de cca. 15°C într-un echilibru dinamic. Datorită ritmului de creştere al activităţii umane, cantităţi uriaşe de gaze (bioxid de carbon, metan, hidrogen sulfurat, etc.) ajung în atmosferă, accentuând efectul de seră (prin absorbţia mai multor radiaţii solare), ca urmare temperatura aerului înregistrează o continuă creştere. Modificările climatice sunt urmărite cu mare interes având în vedere faptul că tendinţa de creştere a temperaturilor în ultimii ani este tot mai accentuată şi o eventuală schimbare a climei ar putea avea repercursiuni majore, greu de anticipat în mai toate domeniile de activitate. 1

Upload: viorica-mihalache

Post on 26-Dec-2015

43 views

Category:

Documents


2 download

TRANSCRIPT

Page 1: Evolutie Clima_Tg Mures

Analiza unor aspecte privind evoluţia climei în zona municipiului Tîrgu-Mureş

în perioada 1975-2009

Rezumat:

Prelucrarea climatologică se sprijină atât pe statistica matematică, cât şi pe principiile climatologiei, privind legile obiective ale formării climei şi trebuie să asigure date certe.

Sursa principală de date care se prelucrează, o constituie tabelele meteorologice de bază de la staţia Meteoralogică Tg. Mureş.

Metoda de bază folosită în prelucrarea datelor a fost metoda analitică. Pentru prezentarea evoluţiei unor parametrii meteorologici s-au construit grafice pe perioada 1975-2009. La determinarea tendinţei în evoluţia parametrilor meteorologici s-a folosit metoda mediilor glisante, cu o perioadă de glisare de 5 ani şi trasarea liniei de tendinţă cu ajutorul modulului specializat din aplicaţia EXCEL.

Problema determinării tendinţei de evoluţie a unor parametri climatici, atât la scară locală, regională cât şi la scară globală, este de actualitate datorită faptului că are o mare importanţă atât pentru cercetarea ştiinţifică, cât şi în practică, în diferite domenii ale vieţii economice.

Pentru a prezenta evoluţia în zona municipiului Tîrgu Mureş s-a studiat variaţia şi tendinţa următoarelor elemente meteorologice: temperatura aerului, temperatura solului, umezeala, precipitaţiile atmosferice, circulaţia maselor de aer şi regimul eolian.

Introducere:

Modificările climatice, atât la scară planetară cât şi la nivelul unor areale mai restrânse, reprezintă o problemă care preocupă azi specialişti din aproape toate domeniile de activitate, în special meteorologi, climatologi, hidrologi, biologi, astronomi, geologi etc.

În prezent, atenţia oamenilor de ştiinţă din toată lumea a început să fie tot mai mult sensibilizată de constatările făcute îndeosebi după anul 1980, în legătură cu intensificarea efectului de seră al atmosferei.

Unele gaze prezente în atmosferă absorb radiaţiile solare şi încălzesc imediata apropiere a suprafeţei terestre, făcând ca viaţa să fie posibilă pe Pământ, asigurând o temperatură relativ constantă şi uniformă de cca. 15°C într-un echilibru dinamic.

Datorită ritmului de creştere al activităţii umane, cantităţi uriaşe de gaze (bioxid de carbon, metan, hidrogen sulfurat, etc.) ajung în atmosferă, accentuând efectul de seră (prin absorbţia mai multor radiaţii solare), ca urmare temperatura aerului înregistrează o continuă creştere.

Modificările climatice sunt urmărite cu mare interes având în vedere faptul că tendinţa de creştere a temperaturilor în ultimii ani este tot mai accentuată şi o eventuală schimbare a climei ar putea avea repercursiuni majore, greu de anticipat în mai toate domeniile de activitate.

Analizând datele meteorologice pe perioada 1975-2009 prezenta lucrare va încerca să prezinte o parte din aspectele legate de particularităţile climatice în zona localităţii Tîrgu Mureş.

Observaţii şi măsurători meteorologice în Tîrgu Mureş

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, observaţii meteorologice regulate, deşi cuprinzând arii reduse, au fost făcute de către chimistul Petru Poni la Iaşi. Au urmat o serie de observaţii efectuate de intelectuali pasionaţi, care au înţeles rolul informaţiilor meteorologice pentru economie. Astfel, au fost consemnate observaţii meteorologice în Bucureşti (începând cu 1773), Sibiu (din 1789), la Cluj (din 1833), la Sulina (începând cu 1857), la Giurgiu (începând cu 1863), la Timişoara (începând cu 1874), la Galaţi şi la Brăila (începând cu 1878).

La 18/30 iunie 1884, Ştefan Hepites pune bazele Serviciului Meteorologic al României, devenind una dintre cele mai vechi instituţii cu caracter ştiinţific din ţară. În acelaşi an, la iniţiativa lui Ştefan Hepites, România, împreună cu alte ţări, pune bazele Organizaţiei Meteorologice Mondiale (World Meteorological Organization - WMO).

În Tîrgu Mureş observaţii meteorologice s-au efectuat începând cu anul 1896, în grădina Liceului Militar, informaţiile prezentau date despre temperaturi şi precipitaţii.

Prima platformă omologată de Institutul de Meteorologie a luat fiinţă în cadrul Şcolii de Pilotaj, din str. Eliade Rădulescu nr. 2, la data de 10 ianuarie, 1951 iar actualul amplasament al staţiei meteorologice Tîrgu Mureş este pe str. Libertăţii nr. 120, în cadrul Aeroclubului Mureş (fostul aeroport Tîrgu Mureş) din data de 1 august, 1954.

Este o staţie meteorologică de tip luncă, cu următoarele coordonate geografice: latitudine nordică 46o 32', longitudine estică 24o 32', iar altitudinea 309 m.

Platforma meteorologică este o platformă standard de 26x26m fără obstacole de mare înălţime în apropiere. O influenţă oarecare asupra elementelor şi fenomenelor meteorologice o are combinatului chimic Azomureş situat la aproximativ 3 km distanţă în direcţia VSV.

1

Page 2: Evolutie Clima_Tg Mures

Prezenţa combinatului chimic se simte mai ales când se produc emanaţii accidentale de amoniac care asociat cu o circulaţie de V a maselor de aer determină reducerea considerabilă a vizibilitătii orizontale.

Aşezarea, relieful

Coordonatele geografice ale municipiului Tîrgu Mureş sunt: 46° 32′ 59″ latitudine Nordică şi 24° 33′ 35″ longitudine Estică.

Municipul Tîrgu Mureş este amplasat la intersecţia a trei zone geografice Câmpia Transilvaniei, Valea Mureşului şi Valea Nirajului, pe trei terase ale luncii Mureşului, cu altitudinea cuprinsă între 308m în lunca râului şi 450m pe Platoul Corneşti, având o configuraţie de amfiteatru, orientată pe direcţia ENE spre VNV.

Ridicat iniţial pe terasa inferioară de pe stânga râului Mureş, oraşul s-a dezvoltat de-a lungul timpului ocupând şi povârnişurile şi dealurile din apropiere. În prezent oraşul se întinde de o parte şi de alta a cursului râului Mureş, pe dealul Corneşti şi dealul Nirajului.

Suprafaţa totală a oraşului este de 66,96 km² şi are 203,1 km reţea de transporturi auto, 175 km străzi, 236 km reţea canalizare publică, 225 km reţea apă potabilă şi 197 km reţea de gaze naturale. Suprafaţa totală a spaţiilor verzi este de 223,4 ha.

2

Page 3: Evolutie Clima_Tg Mures

ANALIZA UNOR ELEMENTE METEOROLOGICE PRIVIND EVOLUŢIA CLIMEI ÎN TÎRGU MUREŞ

Temperatura aerului

Măsurătorile efectuate pentru determinarea temperaturii aerului sunt poate cele mai importante, din cadrul parametrilor meteorologici care stau la baza evoluţiei climei dintr-o zonă oarecare. În continuare sunt prezentate valorile de temperatură medii anuale, frecvenţa mediilor zilnice pe praguri, frecvenţa maximelor zilnice, şi maximele absolute zilnice. (PopGh., 1988)

Temperatura medie anuală

Pentru analiza temperaturii aerului, indicii cei mai simpli care se folosesc sunt valorile medii. Acesta reprezintă starea mijlocie a succesiunii în timp a valorilor temperaturii aerului. Sunt valori abstracte, deoarece valorile înregistrate pot oscila în jurul mediei, fără a o atinge în mod obligatoriu.

Pentru perioada 1896 - 1975 valoarea temperaturii medii multianuale înregistrată la Tîrgu Mureş este de 8,7 oC. În următorii 34 de ani această valoare a crescut cu 0,6 oC ajungând la 9,3oC.

În tabelul următor sunt prezentate valorile medii anuale pentru intervalul studiat. Tabelul 1

Anul Temp. medie anuala

Temperatura medie lunara (°C)  

 Variatia fata de media multianuală

Luna  

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII1975 9,2                         -0,101976 7,8                         -1,501977 8,7                         -0,601978 7,7                       -1,601979 9,3                         0,001980 7,9                         -1,401981 8,7                         -0,601982 8,1                         -1,201983 8,8                         -0,501984 8,1                         -1,201985 7,2                         -2,101986 9,3                         0,001987 8,9                         -0,401988 9,3                         0,001989 9,5                         0,201990 9,6                         0,301991 8,8                         -0,501992 8,7                         -0,601993 8,2                         -1,101994 10,3                         1,001995 9,2                         -0,101996 9,0                         -0,301997 8,4 -1,4 -1,5 2,6 5,7 15,7 18,4 18,7 18,4 12,9 6,4 4,3 1,1 -0,861998 8,9 0,1 0,9 1,8 11,7 14,4 18,8 20,1 19,3 14,0 10,4 1,6 -6,3 -0,401999 9,7 -1,8 -1,3 4,6 10,9 14,3 20,0 21,8 19,8 16,8 9,8 2,6 -1,6 0,362000 9,7 -6,7 -1,1 3,9 12,9 16,8 19,4 19,9 20,8 14,1 9,7 6,7 0,4 0,432001 9,4 -0,4 0,4 7,1 10,5 15,5 17,3 21,0 21,2 14,6 11,2 2,3 -7,5 0,132002 10,1 -3,6 2,6 6,1 10,3 17,7 19,4 22,3 19,3 14,6 9,9 5,2 -2,8 0,782003 8,8 -3,1 -7,0 2,0 8,6 19,3 20,6 20,1 20,8 14,1 7,7 4,7 -2,3 -0,512004 9,2 -5,0 -1,6 4,7 10,9 14,1 18,4 20,3 19,3 14,0 10,4 4,8 -0,3 -0,132005 8,6 -2,5 -5,3 1,6 9,8 15,8 17,6 20,0 19,2 15,7 9,3 2,6 -0,5 -0,692006 8,9 -5,9 -2,7 3,4 11,4 14,4 18,0 20,9 18,8 15,4 9,4 3,7 0,4 -0,372007 15,9 5,8 7,8 14 17,7 23,8 27,1 29,4 26,4 19,4 14,6 6,1 -0,8 6,642008 15,8 0,8 6,8 11 15,9 21,8 26,2 26,0 28,4 20,3 17,6 9,3 5,1 6,47Med.ia multianuala

-2,0 -0,2 5,2 11,4 17,0 20,1 21,7 21,0 15,5 10,5 4,5 -1,3  

Daca se reprezintă grafic variaţia valorii temperaturii medii anuale pentru perioada studiată se obţine următorul grafic:

3

Page 4: Evolutie Clima_Tg Mures

Temperatura medie anuala, 1975-2008

0,0

2,0

4,0

6,0

8,0

10,0

12,0

14,0

16,0

18,0

1975

1977

1979

1981

1983

1985

1987

1989

1991

1993

1995

1997

1999

2001

2003

2005

2007

anul

gra

de C

els

ius

Series1

Temperatura medie multianuală măsurată la Tîrgu Mureş în perioada studiată poate fi prezentată în modul următor:

Împărţim intervalul studiat în grupe de câte 10 ani, şi obţinem următoarele valori pentru mediile de temperatură pe decenii:

1975- 1984 8,4 oC1985- 1994 9,0 oC1995-2004 9,2 oC

2005-2008 12,3 oCPentru ultimii 4 ani ai intervalului studiat se poate observa o crestere semnificativa a

temperaturii medii anuale. Este de remarcat temperatura medie anuala de peste 15 oC, înregistrată în ultimii doi ani ai

perioadei studiate, 2007 şi 2008. În climatologie s-a încercat împărţirea anilor în funcţie de valoarea temperaturilor medii

anuale, în ani călduroşi şi în anii răcoroşi. Hellmann propune o metodă care constă în stabilirea abaterilor anuale, cuprinse între anumite

limite faţă de media multianuală. La Staţia Meteorologică Tîrgu Mureş, temperatura medie multianuală în intervalul studiat, de

34 de ani, este de 9,3°C, faţă de care se poate aprecia sensul şi valoarea abaterilor de la un an la altul. Pentru a evidenţia acest lucru, s-au calculat abaterile valorilor medii anuale faţă de media multianuală obţinută, prezentate în tabelul 1.

După criteriul Hellmann, în şirul de date medii anuale din intervalul studiat la staţia meteorologică Tîrgu Mureş avem 2 ani foarte calzi respectiv 2007 şi 2008, nu sunt ani foarte reci sau excesiv de reci. Acest fapt reflectă caracterul moderat al climatului continental din zona municipiului Tîrgu Mureş. În general, temperaturile medii anuale au valori apropiate de media multianuală (9,3°C), în unele cazuri fiind identice cu acestea şi anume în anii 1979, 1986 şi 1988.

Anul Abaterea Calificativ Anul

Abaterea Calificativ

1975 -0,10 normal 1992 -0,60 răcoros1976 -1,50 rece 1993 -1,10 rece1977 -0,60 răcoros 1994 1,00 rece1978 -1,60 foarte rece 1995 -0,10 normal1979 0,00 normal 1996 -0,30 normal1980 -1,40 rece 1997 -0,86 răcoros1981 -0,60 răcoros 1998 -0,40 normal1982 -1,20 rece 1999 0,36 normal1983 -0,50 normal 2000 0,43 normal1984 -1,20 rece 2001 0,13 normal1985 -2,10 foarte rece 2002 0,78 călduros1986 0,00 normal 2003 -0,51 răcoros1987 -0,40 normal 2004 -0,13 normal1988 0,00 normal 2005 -0,69 răcoros1989 0,20 normal 2006 -0,37 normal1990 0,30 normal 2007 6,64 foarte călduros 1991 -0,50 normal 2008 6,47 foarte călduros

4

Page 5: Evolutie Clima_Tg Mures

Temperaturi medii zilnice

Temperatura medie zilnică a aerului este valoarea de bază în cadrul calculelor climatologice. Din aceste valori pornesc calculele decadale, lunare, anotimpuale, anuale etc. Totodată din frecvenţa valorilor medii zilnice cuprinse între diferite limite într-o lună sau într-un an calendaristic, se pot trage concluzii semnificative privind evoluţia regimului termic.

În continuare vom face o asemenea analiză, pentru a evidenţia tendinţa de schimbare a climei şi în zona municipiului Tîrgu Mureş.

În figurile de mai sus sunt prezentate graficele cu numărul zilelor ale căror temperaturi medii zilnice sunt mai mari de 20 respectiv de 25 °C.

Dacă analizăm graficul din fig.1 putem observa prezenţa zilelor cu temperatura medie zilnică > 20oC în toţi anii din perioada studiată. Valoarea minimă se înregistrează în anul 1978 cu un număr de 6 zile. În anii următori putem observa o creştere aproape continuă.

În graficul din fig.2 putem observa faptul că în primii 12 ani din perioada analizată numai în 5 zile s-au înregistrat temperaturi medii zilnice mai mari de 25oC. În următorii 28 de ani asemenea zile au lipsit numai în anii 1990, 1995 şi 1997.

Începând cu anul 1998 ele sunt prezente constant înregistrîndu-se în perioada 1999-2002 un număr de 6 zile/an. În perioada studiată anul cu cele mai multe zile cu temperaturi medii zilnice > 25oC a fost cel din 1987 cu un număr de 10 zile .

Graficul următor prezintă numărul zilelor cu temperaturi medii zilnice cuprinse între -5oC şi +10oC. Dacă considerăm că acest interval de temperatură acoperă în principiu perioadele de tranziţie (primăvară şi toamnă) putem constata faptul că numărul acestor zile sunt în scădere.

5

Page 6: Evolutie Clima_Tg Mures

Numărul zilelor cu temperatura medie zilnică >10°C sunt prezentate în graficul următor. Dacă urmărim evoluţia în timp a valorilor din grafic putem observa o fluctuaţie mult mai mică a valorilor faţă de graficele anterioare.

Dacă urmărim cu atenţie linia de tendinţă putem observa o creştere a numărului de zile până la sfârşitul intervalului studiat cu cca.10%, valoare cu care a scăzut numărul zilelor din perioade le de tranziţie.

Temperaturi maxime zilnice

Temperaturile extreme zilnice se extrag din observaţiile şi măsurătorile efectuate cu instrumentele specifice şi reprezintă valoarea cea mai mare sau cea mai mică dintr-un interval de 24 ore.

În continuare vom analiza temperaturile maxime zilnice şi temperaturile medii zilnice pentru perioada 2005-2008.

Pentru a evidenţia evoluţia climei în zona municipiului Tîrgu Mureş au fost alese zilele cu temperaturi maxime zilnice >25oC (zile de vară) şi >30oC (zile tropicale).

Numărul zilelor de vară de a lungul anilor, din perioada studiată, conform graficului prezentat evidenţiază variaţii destul de accentuate. În prima parte a perioadei întâlnim 3 ani, 1976,1978 şi 1980, în care numărul zilelor de vară oscilează în jurul valorii de 40 de zile. În ultima parte a

6

Page 7: Evolutie Clima_Tg Mures

perioadei studiate întâlnim de 5 ori valori peste 90 de zile, din care în anii 2002 şi 2003 au fost peste 100 de zile de vară.

În graficul următor s-au prezentat numărul zilelor tropicale (maxima zilnică >30 oC). Media generală pe perioada studiată este de 17 zile. Prima parte a intervalului, cuprinzând 10 ani, sunt mai sărace în zile tropicale, nedepăşind nici într-un an valoarea de 10 zile.

Începând din a doua treime a intervalului analizat numărul zilelor creşte simţitor atingând valori de 38 respectiv 39 de zile în anii 1994, 2000 şi 2003.

Temperaturi maxime absolute zilnice

Valorile extreme zilnice de temperatură sunt date meteorologice cu care ne putem întâlnii zilnic nu numai în prelucrări sau studii de specialitate, elaborări de prognoze meteorologice ci şi în viaţa de toate zilele.

În graficul de mai jos este prezentat un tablou sinoptic al datelor calendaristice în care s-au produs maximele zilnice absolute în ultimii 110 ani.

Pentru evidenţierea încălzirii atmosferei am împărţit cei 110 ani în două perioade şi anume: 1896-1969 şi 1970-2004. Valorile prezentate în grafic sunt de fapt numărul zilelor dintr-o lună calendaristice în care maximele absolute zilnice sau înregistrat înainte sau după anul 1970.

Dacă analizăm graficul putem observa faptul că în anotimpurile extreme ale anulu, iarna şi vara, sunt mai multe zile cu valori maxime absolute înregistrate înaintea anului 1970.

Mai multe valori maxime absolute zilnice măsurate după anul 1970 s-au înregistrat în cursul perioadelor de tranziţie, în lunile februarie, martie, septembrie şi octombrie unde diferenţele sunt semnificative. Trebuie amintite şi lunile noiembrie şi iunie unde valorile sunt egale sau prezintă diferente foarte mici.

Temperatura solului

Datele meteorologice privind temperatura solului sunt informaţii necesare şi foarte utile în foarte multe domenii de activitate, începând cu agricultura şi terminând cu transportul aerian (temperatura pistelor de aterizare şi decolare).

Observaţii meteorologice se execută la suprafaţa solului, la diferite adâncimi din stratul fertil şi chiar la adâncimi mai mari.

7

Page 8: Evolutie Clima_Tg Mures

Din cadrul observaţiilor meteorologice asupra temperaturii solului a fost ales pentru prelucrare şi analiză temperatura suprafeţei solului, element meteorologic care determină în principiu temperatura aerului.

Umezeala aerului

Termenul de umezeală se referă la conţinutul de vapori de apă din atmosferă. Există o limită bine definită a cantităţii de vapori de apă din aer pentru fiecare valoare de temperatură. Proporţia vaporilor de apă existenţi în aer faţă de cantitaea maximă posibilă este umezeala relativă şi se exprimă în procente (%).

La staţia meteorologică Tîrgu Mureş media multianuală a umezelii pe perioada studiată este de 75%.

Analizând graficul în care se prezintă variaţia umidităţii aerului putem observa 3 perioade apoximativ egale. În prima peioadă valorile medii anuale ale umezelii aerului sunt în general situate peste media multianuală. A doua treime a perioadei studiate se caracterizează prin valori anuale situate mai mult sub valoarea mediei multianuale, iar ultimul interval este caracterizat prin medii anuale care oscilează în jurul valorii multianuale.

Precipitaţii atmosferice

Precipitaţiile atmosferice, alături de temperatura aerului, sunt cele mai importante elemente climatice. Precipitaţiile reprezintă o importantă caracteristică climatică, a cărei studiere prezintă un deosebit interes şi teoretic şi practic.

Aşezarea geografică a municipiului Tg. Mureş, la contactul Câmpiei Transilvaniei cu Podişul Târnavelor, şi caracterul topografiei locale determină unele particularităţi pluviometrice proprii acestei regiuni.

Prin aşezarea sa în centrul Depresiunii Transilvaniei, în regiunea studiată nu se mai resimte influenţa foehnizării maselor de aer din Vestul Depresiunii Transilvaniei în cazul circulaţiei vestice a maselor de aer.

Ca trăsătură generală, se remarcă o creştere a cantităţilor medii anuale dinspre Vest spre Est, conform cu schimbarea morfometrică a treptelor de relief.

Dacă la limita vestică a judeţului Mureş cantităţile anuale medii sunt exprimate prin valori de 550 - 590mm, părţii centrale a judeţului îi revin valori medii de 600-700mm, periferia muntoasă fiind marcată de izohieta de 800mm. Precipitaţiile atmosferice se caracterizează printr-o mare variabilitate în timp.

În tabelul următor este prezentată cantitatea de precipitaţii înregistrată la staţia Tîrgu Mureş, în perioada 1997-2009.

Anul Luna                       totalI II III IV V VI VII VIII IX X XI XII anual

1997 11,4 32,3 22,2 87,3 61,6 110,3 79,0 98,5 63,4 43,9 34,3 41,3 685,51998 20,8 10,9 34,2 45,7 82,0 197,9 119,0 50,7 62,6 83,4 45,7 9,9 762,81999 18,2 58,4 14,1 84,7 87,5 89,2 99,1 30,1 25,1 45,4 24,0 86,1 661,92000 14,7 12,4 37,6 22,1 49,4 40,6 128,4 15,2 47,2 3,9 4,8 32,4 408,72001 32,2 20,7 37,7 84,4 70,8 102,2 79,6 57,7 127,3 35,9 72,2 19,2 739,92002 8,1 12,1 17,0 14,6 39,9 143,4 53,0 118,2 81,3 38,6 46,1 22,8 595,12003 55,8 18,5 15,5 32,5 26,0 30,8 0,0 27,2 42,2 74,0 29,5 24,2 376,22004 42,7 31,9 34,3 57,2 63,0 77,7 81,8 80,0 65,8 24,4 48,3 30,5 637,62005 37,3 43,4 32,5 66,0 91,6 70,6 131,4 227,7 54,4 12,2 32,6 52,9 852,62006 15,5 27,9 63,1 76,4 59,0 120,6 66,6 130,2 41,4 16,2 16,7 19,2 652,8

8

Page 9: Evolutie Clima_Tg Mures

2007 30,8 34,7 25,0 11,7 109,8 37,2 104,4 144,6 119,8 89,5 54,8 20,5 782,82008 14,9 7,8 69,5 94,4 63,4 67,0 106,8 19,4 33,4 79,6 53,2 37,5 646,92009 16,5 27,9 58,6 2,3 49,9 87,2 36,3 51,6 10,0 93,4 47,8 61,6 543,1

Media multianuala 24,5 26,1 35,5 52,3 65,7 90,4 83,5 80,9 59,5 49,3 39,2 35,2 642,0

Reprezentarea grafica a variaţiei cantităţii de precipitaţii căzute în Tg. Mureş în perioada 1997-2009 este prezentată în graficul următor:

Cantitatea anuala de precipitatii (mm)

0,0200,0400,0600,0800,0

1.000,0

anul

mm

Urmărind evoluţia în timp a sumelor anuale de precipitaţii în intervalul 1975-2004, se observă că acestea reprezintă variaţii apreciabile de la un an la altul. Anul cel mai ploios a fost 1998, cu 762,8mm, iar cel mai secetos 1988 cu 384,0mm.

Variaţia cantităţilor anuale de precipitaţii este redată în graficul următor.

Urmărind graficul se observă că abaterile faţă de valoarea medie se grupează, determinând perioade umede şi secetoase.

Variaţia cantităţilor de precipitaţii pe anotimpuri

Sumele anuale de precipitaţii nu sunt repartizate uniform în cele patru anotimpuri. Anotimpul cel mai ploios este vara, cu 39,4% din cantitatea medie anuală de precipitaţii. Precipitaţiile din timpul verii sunt atât de natură frontală, cât şi convectivă.

Iarna este cel mai secetos anotimp, cu 14,5% din cantitatea anuală de precipitaţii. Predomină precipitaţiile frontale, deci cantităţile din timpul iernii depind de circulaţia maselor de aer.

Anotimpurile de tranziţie fac trecerea între cele două anotimpuri extreme. Primăvara este, în medie mai ploioasă (24,8% din cantitatea anuală de precipitaţii) faţă de toamnă (21,3%). Cauza ar putea fi slăbirea activităţii ciclonale în anotimpul de toamnă şi creşterea acesteia primăvara, la care se adaugă frecvenţa mai mare a averselor din cursul lunii mai.

Variaţia cantităţilor de precipitaţii în anotimpul de iarnă

Pentru anotimpul de iarnă, cantităţile de precipitaţii au variat între 27,1mm şi 162,7mm în intervalul 1975-2005, având o amplitudine de 135,6mm. Iarna este cel mai sărac anotimp în precipitaţii, din cauza predominării regimului anticiclonic şi lipsei convecţiei termice.

Analizând graficul în care este prezentată variaţia precipitaţiilor în lunile de iarnă, reiese că în intervalul studiat au existat trei perioade, din care una ploioasă, una secetoasă şi una care prezintă variaţii foarte mari de la un an la altul.

Sfârşitul anilor '70 şi anii '80 a fost una ploioasă, curba menţinându-se peste normală, urmând ca la sfârşitul acestei perioade să observăm o tendinţă de scădere cantitativă a precipitaţiilor, curba

9

Page 10: Evolutie Clima_Tg Mures

valorilor trecând sub media multianuală la sfârşitul anilor '80 şi menţinându-se aici inclusiv în prima parte a anilor '90.

Din a doua jumătate a anilor '90, tendinţa este de creştere, prezintă un maxim la sfârşitul mileniului trecut după care intră într-o scădere uşoară. Un lucru interesant de remarcat este faptul că în doi ani consecutivi s-au produs cantităţile extreme pentru anotimpul rece al anului. Dacă nu luăm în considerare valoarea de 23,9mm din anul1975, maxima şi minima s-au produs în anotimpul rece ai anilor 1999 şi 2000 cumulând 169,7mm respectiv 27,1mm.

Variaţia cantităţilor de precipitaţii în anotimpul de vară

Vara este cel mai ploios anotimp, căzând în medie 39,4% din valoarea anuală de precipitaţii. Media multianuală a cantităţilor de precipitaţii din anotimpul de vară este de 222,4mm. Cele mai însemnate cantităţi de precipitaţii au căzut în vara anului 1975 (382,2mm), iar vara anului 1987 a fost cea mai secetoasă (119,3mm) din şirul de 30 de ani studiaţi.

Graficul prezintă la începutul intervalului studiat o perioadă cu variaţii foarte mici apropiate de cea normală. Din anul1986 curba coboară sub valoarea normală, se instalează o perioadă mai secetoasă până în anul 1998. În ultima parte a intervalului studiat mediile au o tendinţă de creştere, curba se menţine deasupra normalei.

Circulaţia maselor de aer şi regimul eolian

Un alt factor climatogen, care are o importanţă foarte mare în evoluţia temperaturii aerului şi a precipitaţiilor, este circulaţia generală a maselor de aer.

Cercetările referitoare la circulaţia aerului deasupra Europei au pus în evidenţă faptul că, în afara vânturilor de vest, caracteristicile latitudinilor mijlocii, în zona europeană se pot întâlni şi alte orientări ale circulaţiei atmosferice.

Principalele forme ale circulaţiei aerului în straturile inferioare ale atmosferei, cu implicaţii directe asupra vremii şi climei României, sunt: circulaţia vestică, circulaţia polară, circulaţia tropicală şi circulaţia de blocare. Circulaţia vestică are o frecvenţă de 45% din totalul cazurilor şi reprezintă elementul preponderent în transformările atmosferice ce au loc deasupra continentului.

10

Page 11: Evolutie Clima_Tg Mures

Pentru teritoriul României, situaţiile de circulaţie vestică determină ierni blânde, în cazul cărora predomină precipitaţiile sub formă de ploaie. Vara, circulaţia vestică determină o mare variabilitate în aspectul vremii şi un grad accentuat de instabilitate, mai ales în regiunile nordice ale ţării.

Circulaţia polară reprezintă 30% din cazuri. Este generată, de obicei, de dezvoltarea şi extinderea către Islanda a anticiclonului Azorelor şi, uneori, unirea dorsalei acestuia cu anticiclonul Groenlandez.

Circulaţia aerului polar prilejuieşte, în ansamblu, scăderea temperaturii aerului, creşterea nebulozităţii şi scăderea precipitaţiilor.

Circulaţia tropicală reprezintă numai 15% din cazuri şi asigură transportul excesului de căldură din regiunile tropicale spre cele polare.

Importanţa ei pentru clima României este deosebită. în perioada rece a anului determină ierni blânde şi, în cele mai multe cazuri, cantităţi însemnate de precipitaţii. Vara, transportul de aer fierbinte din SE determină vreme frumoasă şi caniculară, iar cel de aer maritim tropical din SV, o vreme instabilă, cu averse şi descărcări electrice.

Circulaţia de blocare are loc când deasupra continentului european se instalează un regim de presiune ridicată, care deviază perturbaţiile ciclonice ce apar în Oceanul Atlantic către Nordul şi Sud-Estul Europei, blocând direcţia de deplasare spre partea centrală şi de Sud-Est a acesteia. în acest timp, regiunile centrale şi de SE ale continentului se găsesc într-un câmp de presiune atmosferică ridicată, cu vreme frumoasă, cu cer mai mult senin, călduroasă şi secetoasă vara, închisă şi umedă iarna, cu precipitaţii neînsemnate.

Masele de aer pătrund pe teritoriul României prin intermediul celor patru centri barici principali, care afectează continentul european: Anticiclonul Azoric, Anticiclonul Est-European, depresiunea Islandeză şi ciclonii mediteraneeni. La aceştia se adaugă o serie de centri cu o frecvenţă mai mică, care nu afectează în fiecare an teritoriul României: Anticiclonul Groenlandez, Anticiclonul Scandinav, Anticiclonul Nord-African şi Ciclonul Arab. În concluzie, teritoriul României este situat într-o zonă de contact a diferitelor formaţiuni barice.

Regimului vânturilor la staţia meteorologică Tîrgu Mureş s-a analizat pentru perioada 1946-2004. Direcţia şi viteza vântului au fost determinate cu girueta la înălţimea de 10 m.Pentru o analiză cât mai corectă a valorilor asupra direcţiei şi vitezei vântului din perioada cu date disponibile, acesta a fost împărţit în două intervale. Datele din intervalul 1946-1974 sunt foarte diferite faţă de valorile din intervalul 1975-2004, datorită faptului că amplasamentul staţiei meteorologice în trecut nu era destul de degajat şi reprezentativ pentru zona Tîrgu Mureş

Dacă urmărim regimul vânturilor din perioada 1975-2004 se observă o predominare a frecvenţei vântului din direcţiile Vest, Nord-Vest şi Nord. Datorită localizării în partea centrală a ţării, teritoriul studiat este supus, în cea mai mare parte a anului, circulaţiei maselor de aer dinspre Vest, Nord-Vest şi N.

Din tabelul prezentat mai reiese o uşoară acţiune a maselor de aer din direcţia SV (12,2%), datorită pătrunderii maselor de aer pe culoarul Mureşului. Corelând viteza medie anuală cu frecvenţa anuală pe direcţii, se observă că valoarea cea mai mare a vitezei medii (2,5 m/s) este pe direcţia NV şi 2,2 m/s pe direcţia V.

Dacă analizăm graficul prezentat (cu date din intervalul1946-1974), perioadă în care staţia s-a aflat pe amplasamentul vechi, putem observa o canalizare a direcţiei vântului pe direcţia NV - SE cu o medie a vitezei vântului pe direcţie de 3,2 respectiv 2,7 m/s.

11

Page 12: Evolutie Clima_Tg Mures

Frecvenţa medie a direcţiei şi vitezei vântului în intervalul 1946-1974

În figura următoare este prezentată roza vântului pentru intervalul 1975-2004. Putem observa o canalizare în direcţia N - SV, direcţie egală cu culoarul râului Mureş.

Frecvenţa medie a direcţiei şi vitezei vântului în intervalul 1975-2004

Concluzii:

Schimbările climatice au ajuns în ultimii ani o temă „la modă", se discută la emisiunile TV, se citeşte despre această temă în ziare. Termeni ca „încălzirea globală" şi „efectul de seră" au ajuns pe prima pagină a ziarelor. Abia în ultimii 100 ani, dar mai ales după cel de al II-lea război mondial aceste schimbări au devenit mult mai rapide, cauza lor fiind în primul rând activitatea umană.

Cercetătorii O. M. M. estimează că în cazul în care procesul de acumulare a bioxidului de carbon în aer continuă în ritm accentuat, temperatura planetei până la mijlocul secolului al XXI va creşte cu 1,5÷4,5oC. Această încălzire ar putea produce schimbări majore în ceea ce priveşte ciclul ploilor pe întregul pământ şi ar putea cauza topirea calotei polare.

Acest lucru va duce la apariţia unui supliment de apă, deci nivelul mării planetare va creşte şi mai mult. Un climat mai cald va duce la mai multe precipitaţii şi cum constatăm şi în zilele noastre aceste cantităţi de precipitaţii au tot mai mult caracter torenţial. Într-un interval de timp relativ scurt (câteva zeci de minute) cad cantităţi de precipitaţii, care sunt egale s-au mai mari cu cele măsurate în cursul unei luni în condiţii normale.

Un efect negativ în viaţa omenirii are şi deteriorarea stratului de ozon. Ozonul atmosferic absoarbe razele ultraviolete solare care sunt dăunătoare organismului uman.

Datele meteorologice prezentate şi analizate în această lucrare confirmă că fenomenul de încălzire a început şi în Tîrgu Mureş. Mediile anuale de temperatură înregistrate în intervalul studiat, prezintă o tendinţă de creştere în special în ultimii 20 de ani, perioadă în care a crescut foarte mult numărul anilor normali, calzi şi călduroşi (după criteriul Hellmann), iar temperatura medie multianuală pe intervalul 1995-2004 (9,2oC) a crescut cu 0,5oC faţă de media inrervalului1975-1984

12

Page 13: Evolutie Clima_Tg Mures

(8,7 oC). Dacă această încălzire a aerului continuă în ritmul prezentat, temperaturile medii anuale în jurul anilor 2020 vor oscila în jurul valorii de 9,5oC.

După analiza temperaturilor medii zilnice, în special a zilelor cu media zilnică mai mare de 20oC, putem observa că numărul acestor zile au crescut continuu în intervalul studiat, înregistrând un maxim de 63 de zile în anul 2003 şi un minim în anul 1978 cu numai 6 zile.

Numărul zilelor de vară şi tropicale (cu temperaturi maxime zilnice >25 oC, respective 30oC) sunt în creştere continuă, înregistrând în ultima parte a intervalului studiat, valori care depăşesc 100 zile de vară/an (101 şi 111 zile în anii 2002 şi 2003), respectiv 39 zile tropicale/an. Cele mai puţine zile s-au totalizat în anul 1976 (39 zile) de vară, respectiv 1975 (1 zi) zile tropicale.

Temperatura solului prezintă acelaşi tendinţă ca temperatura aerului, mai mult, valorile extreme s-au măsurat în aceeaşi ani, maxima de 11,8oC în anii 1994, 2002 şi minima de 8,5oC în anul 1985.

Durata de strălucire a soarelui la staţia meteorologică Tîrgu Mureş pe perioada studiată este de 1928,8ore/an. În primii 10 ani sumele anuale rămân în general sub valoarea medie, iar în ultima parte a intervalului studiat (12 ani) toate valorile înregistrate sunt peste media generală cu excepţia anului 1996 când durata de strălucire a soarelui a fost numai de 1906,9 ore. Din analiza acestor date rezultă că dacă tendinţa duratei de strălucire a soarelui este în creştere, tendinţa nebulozităţii este în continuă scădere.

Sumele anuale de precipitaţii, în intervalul 1975-2004, au prezentat variaţii apreciabile de la un an la altul. Se observă o primă perioadă umedă, în ultima parte a anilor '70 şi prima jumătate a anilor '80. Perioada din a doua jumătate a anilor '80, până în prima jumătate a anilor '90 este secetoasă, menţinându-se sub valoarea normală (384,0mm în anul 1987). Ultima perioadă, a doua jumătate a anilor '90 şi până în anul 2004, este iar una umedă.

Urmărind în timp evoluţia elementelor meteorologice prezentate, perioada studiată 1975-2004 o putem împărţii în două. Primul interval, mai scurt cuprinde aproximativ 10ani, perioadă în care mediile anuale a parametrilor meteorologici studiaţi au un mers în jurul valorilor multianuale, cu tendinţă foarte redusă de creştere (temperatura aerului, temperatura solului), s-au de scădere (umezeala aerului, nebulozitatea).

Perioada mai lungă cuprinde 24 de ani şi are o tendinţă de creştere, respectiv o scădere continuă a parametrilor meteorologici prezentaţi mai sus.

Bibliografie:1. Bâzâc Gh., 1983, Influenţa reliefului asupra principalelor caracteristici ale climei României, Ed.

Academiei R.S.R., Bucureşti2. Bogdan Octavian, Niculescu Elena, Riscurile climatice din România, Academia Română,

Bucureşti 19993. Dincă Ileana, Patrichi Silvia, Milea Iosefina, 1978, Fluctuaţiile de lungă durată ale cantităţilor de

precipitaţii pe teritoriul României, St. Cerc., I, Meteorologie, IMH, Bucureşti4. Fărcaş I., 1988, Măsurători şi calcule meteorologice, partea a II-a, Cluj-Napoca5. Kostin S.I., Pokrovskaia, T.V., 1964, Climatologie. Metode de prelucrare a datelor

climatologice, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti (Traducere din limba rusă)6. Moldovan F., 1998, Fluctuaţiile actuale ale climei, Studia U.B.B., XLIII, Geographia, nr. 2,Cluj-

Napoca7. Moldovan F., 1999, Meteorologie-climatologie, Ed. "Dimitrie Cantemir", Tg. Mureş8. Petrea D., 1998, Geografie Generală, Presa Universitară Cluj.9. Pop Gh., 1988, Introducere în meteorologie şi climatologie, Ed. Şt. şi Enciclopedică, Bucureşti10.Sorocovschi Victor, Climatologie şi aplicaţii bioclimatice în turism, 2008, Ed. Casa Cărţii de

Ştiinţă, Cluj Napoca11.Ţâştea D., Bacinschi D., Nor, R., 1965, Dicţionar meteorologic, Ed. CSA, Inst. Meteo. Bucureşti12.Topor N., Stoica C., 1965, Tipuri de circulaţie şi centri de acţiune atmosferică deasupra Europei,

Ed. CSA, Bucureşti

13