etica in mass media-licenta
TRANSCRIPT
7/30/2019 Etica in Mass Media-licenta
http://slidepdf.com/reader/full/etica-in-mass-media-licenta 1/5
Etica in mass media
• Introducere
Etica in mass media si-a creat un traseu complicat in evolutia acestui domeniu fiind
un subiect constroversat pentru mijloacele de presa care se confrunta cu o tendinta
semnificativa de a omite anumite aspecte deontologice si morale. Daca acele coduri
de presa concepute inca din anii 1910 pentru tarile Europei impuneau anumite reguli
codificate pentru jurnalisti , astfel incat ei sa le aplice in activitatea lor , in
societatea contemporana se manifesta o serie de discrepante intre teorie , reguli scrise
si practica. Cele mai multe institutii de presa functioneaza conform regulamentului
propriu conform deciziei patronilor de presa care mizeaza pe castigul unei audiente
pronuntate , exercitandu-se presiuni la nivel redactional care determina jurnalistii sa-
,, cada’’ in prapastia dezinformarii , manipularilor si incalcarii unor reguli de
informare corecta.
Exista doua perspective care inconjoara studiul eticii , ce privesc partea de discutii ,
dezbateri indelungate si o serie de analize in legatura cu ceea ce percep indivizii ca
fiind just , moral , onest pe de o parte si pe de alta parte tensiunea existenta in
redactia unui ziar , spre exemplu unde deciziile se iau in mod alert fara o evaluare si
verificare a informatiilor.
In lucrarea prezenta vom aborda aspecte legate de moralitate , principii de etica si
deontologie , care vor suscita probabil citorii la comentarii pro sau contra subiectului
acestuia care produc sentimente contradictorii. Vom debuta cu un capitol special
dedicat provenientei deontologiei, moralei si radacinilor lor care sunt in stransa
legatura cu sfera filozofica si promotorii domeniului eticii si anume Aristotel si
Platon. Vom afla detalii istorice , sistematice si stiintifice ale eticii ca disciplinafilozofica si ca disciplina stiintifica .
In cel de-al doilea capitol vom aprofunda mai mult subiectul , concetrandu-ne pe
partea de etica si principii morale asupra mass media , atributii morale ale
jurnalistului atingand si notiuni de statut professional si elementele constitutive ale
acestuia . Vom face deasemenea comparatii intre codurile deontologice in domeniul
7/30/2019 Etica in Mass Media-licenta
http://slidepdf.com/reader/full/etica-in-mass-media-licenta 2/5
jurnalismului si alte coduri din domenii precum relatiile publice , domeniul medical
unde principiile sunt mult mai riguroase si stricte. Partea teoretica in ansamblu va
cuprinde o abordare in care se accepta , se recunoaste manifestarea unei tendinte de
incalcare a codului deontologic si a statutului professional si ulterior rezolvarea
acestei dileme etice prin imprimarea a ceea ce apartine valorilor morale positive si a
ceea ce nu intra in aceasta categorie .
La partea aplicativa , vom analiza si vom dezbate intr-un capitol principiile de
incalcare a normelor morale si etice ce se produc in cazul decesului lui Sergiu
Nicolescu . Prin intermediul unei metode de cercetare calitative vom analiza si vom
comenta principiile de respectare a vietii private si intime in momente de ananghie si
suferinta , alegerea unei informari corecte a publicului si granita dintre informatiile
de interes public si cele ce tin care au rolul de a prejudicia imaginea subiectului in
cauza.
1.1Definirea eticii in mass media
Intr-o societate democratica specifica zilelor noastre principalele valori la nivel moral se
bazeaza pe cinste , adevarul faptelor , pe grija respectarii adevarului , pe refuzul
coruptiei , datoria de a publica ceea ce este de interes public. Daca privim valorile acestea
raportate la domeniul mass media , o societate demna are pretentia de a primi informatii
riguroase , de calitate , cat mai aproape de adevar, de a-i fi protejata viata persoanala fara
a incalca anumite aspecte de intimitate si confidentialitate. Aceste aspecte graviteaza in
jurul eticii , moralei si deontologiei specificice sectorului media care definesc
comportamentul acesteia . Etica jurnalistica analizeaza indatoririle morale ale
jurnalistului , pe cand deontologia consta in evidentierea regulilor de conduita , plasate in
afara domeniului legal . In Statele Unite , spre exemplu s-a acordat o mare atentie
valorilor etice la care se raporteaza jurnalistul in pofida faptului ca in cazul media
nationale codul etic vizeaza acea formalitate ce prevede constrangeri , mustrari care nu
par a fi o amenintare pentru presa. Codul etic nu prespune sanctiunea , pedeapsa
actiunilor , dar este ca o carte de vizita a constiintei morale a unui journalist. Codurile
7/30/2019 Etica in Mass Media-licenta
http://slidepdf.com/reader/full/etica-in-mass-media-licenta 3/5
de practica si metodele de autoreglare sunt mai putin hotaratoare , exacte si stringente
decat in alte domenii.
Legile si reglementarile institutionale sunt mijloace formale de control pentru jurnalisti ,
insa principiile specifice codului etic vizeaza conduita morala , buna practica bazata pe
onoare ,pe dreptate , reprezentand mijloace informale de control.In Romania , prima
institutie care a publicat propriul cod etic pe web site este Money Chanel. In Codul
Aliantei de Etica , spre exemplu exista principii fundamentale ale mass media precum
respectul pentru adevar si dreptul publicului la informare. Desi , in mediul actual in care
traim , ideea de etica este privita ca o alegere individuala , adica se bazeaza mai mult pe
deciziile individuale in functie de valorile fiecaruia , in cadrul jurnalismului s-au compus
anumite coduri , cum ar fi actul de MEAA care cuprinde un ghid mai strict ce propune
care este actiunea corecta in toate circumstantele(http://www.studymode.com/course-
notes/Ethical-Journalism-Notes-1361024.html.)
Odata cu expansiunea liberalismului pe plan national in urma cu prabusirea Uniunii
Sovietice , sectorul mass media in sec xx se confrunta cu o mai ampla responsabilitate in
tratarea si verificarea informatiilor relatate. O conduita corespunzatoare potrivita si
relevanta domeniului mass media se bazeaza pe anumite principii morale care au fost
eleaborate de-a lungul timpului de catre filozofi. Unul dintre acestea se refera la a
identifica o cale de mijloc in cazul dilemelor etice. Aristotel face o asociere intre
abordarea extrema a unui subiect cu ideea de hrana excesiva si folosirea precara a unor
informatii care este asociata cu ideea de hrana putina. Acesta sustine ca o solutie eficienta
este moderatia adica de exemplu daca se trateaza un caz despre dezechilibre publice,
gasirea unei cai de mijloc inseamna o balanta intre satisfacerea nevoii de informare si
ideea de a pastra siguranta publica.Un alt principiu atribuit lui Imanuel Kant este
imperativului categoric prin care constiinta individuala joaca un rol important. In cazul
mass media , daca informatiile prezinta un soi de inselaciune acestea trebuie evitate de
catre reporter, si astfel constiinta sa ii va spune ca este corect cum a procedat. Principiul
utilitatii promovat in sec XIX in lucrarile lui John Stuart Mill sustine ca alegerile etice in
mass media reies din luarea in calcul a tututor consecintelor si alegerea subiectelor care
7/30/2019 Etica in Mass Media-licenta
http://slidepdf.com/reader/full/etica-in-mass-media-licenta 4/5
accentueaza binele si diminueaza raul Conform acestui principiu prin relatarea unor
subiecte cu nota tragica are drept scop meditic sa atraga atentia asupra unor invataminte
pentru a reduce incindenta unor fapte necugetate.
Valul ignoratiei presupunea corectitudinea fata de membrii societatii care trebuie tratati
in mod egal . De exemplu ,in aria mass media , reporterul care primeste date din interior
ale unei institutii , detalii si ponturi confidentiale despre tranzactiile bancare de
exemplu ,trebuie sa trateze publicul consumator in mod egal , fara sa transmita spre
exemplu pretenilor apropiati informatii secrete pe care le-ar utilize in interes propriu. Cel
de-al patrulea principu se refera la principiul autodeterminarii care este legat de zicala ,,
Iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti’’a carei relevanta in presa se traduce prin faptul ca
aceasta nu trebuie sa devina un mijloc pentru ca o institutie , sau organizatie sa-si atinga
scopul .Presa nu trebuie sa cada astfel prada unor detalii care vizeaza doar beneficifiul
institutiei si sunt lasate intentionat dezvaluite pentru a fi pe placul opiniei publice. Asa
cum am precizat mai sus , exista reglementari si legislatie cu privire la presa , unele de
ordin permisiv care sprijina dreptul cetateanului de libera exprimare si expresie , iar altele
de ordin coercitiv care constau in constrangerea relatarii unor informatii , principiul
ocultarii atunci cand pericliteaza zona sociala sau imaginea cetatenilor si presupune
sanctionarea exclusiv morala . Totusi, cu trecerea timpului s-a constat ca legile presei au
dobandit un caracter desuet ca sa spunem asa , in sensul ca nu se mai tine cont de
practica efectiva a acestora , nu se mai utlizeaza , normele care presupun o asumare
codificata a eticii profesionale sunt deseori neglijate, ignorate . O cauza plauzibila a
ideii de inactivitate a ,, legii presei ‘’ este modul de intelegere mai eficient a modelului
democratic de catre cetateni. Modelul democractic presupune o libertate de exprimare
puternica a presei care poate prevala in raport cu ,, bunele practice ‘’ adica bunul simt si
conduita corecta , insa ingradirea acestei caracteristici ar putea sumbina rolul presei de
watch-dog si functia sa sociala fundamentala de a informa si de a-si atrage destinatarul .
Prin aceasta libertate ,,pretioasa ‘’ presa se bazeaza pe construirea corecta a unei
realitati sociale pe baza unor infiripari de informatii bogate care formeaza adevarul
procesual. (Pag 95, Miruna Runcan , A patra putere , legislatiessi etica). De aceea ,
insasi audienta actuala este convinsa de faptul ca limitarea libertatii presei si
7/30/2019 Etica in Mass Media-licenta
http://slidepdf.com/reader/full/etica-in-mass-media-licenta 5/5
constrangerea acesteia , o va indemna si mai mult spre manipulare si distorsionare a
subiectelor , precum si control politic. Astfel , o presa libera , lipsita de monopol va va
avea privilegiul de a avea o audienta in functie de credibilitatea acesteia si va putea
judeca si percepe ,, binele public’’ in mod independent. (Ibidem , p.107). Expansiunea
liberalizarii presei si tumultul creat de valul informational poate avea si consecinte mai
putin favorabile asupra realitatii sociale si vietii indivizilor. Ce se intampla totusi atunci
cand se profita de aceasta libertate in execes si apare problema protectiei vietii personale
de exemplu? Presa actuala se bucura de ,, arma libertatii ‘’ si accepta cu greu raspunderea
pentru fapte precum informatii si detalii din spatiul intim ,zvonuri , imagini socante
victime minore care reprezinta abateri ale eticii profesionale. (op. cit 179). Publicul cu
diverse grade sociale poate fi astfel ,,sedus’’ foarte simplu de catre mijloacele de presa ,
intrucat nu acorda suficent interes sau nu se complace intr-un mediu informational precar
, promiscuu , josnic , inca nu constientizeaza faptul ca de exemplu ca intimitatea este
unul din drepturile fundamentale ale omului pe langa faptul ca exista precizari clare ale
acestui principiu in cadrul codurilor de etica profesionala .
Presa libera nu nu pericliteaza poziti Puterii. Teama cea mare consta in audienta ei in
randul populatiei. Daca cititorii ar simtii tot ceea ce in ziarul pe care il cumpara
contrazicde e realitatea si si contravene propriilor observatii , propriilor idei si sentimentes-ar orienta catre un alt ziar.Puterea nu se teme de presa independenta , ci de milioanele
de oameni care au acces la aceasta sursa de inf care nu poate fi controlata. Puterea a
acuzat de multe ori presa sub pretextul ca datele prezentate nu corespund adevarului ,sursa inf nefiinf verificata