CONSTANTIN STOENESCU

Etica mediului

:

i

Argumente rezonabile qi intflmpiniri critice

INSTITUTUL EUROPEAN2016

Cuprins

Cuvflnt-inainte /9

Partea 1. Etica mediului ca proiect teoretic / 111. Clarificiri conceptuale / ll

1.1. Introducere I lII .1.I . De la miltitantismul ecologiqtilor la filosofii de meserie / I I1.1.2. Constiinla ecologistd / l51.1.3. Constituirea eticii mediului / IBL1.4. Noutatea eticii mediului I 22

2. Reconsiderarea sferei moralitdtii I 272.1. Extinderea sferei moralitillii l2i2.2. O problemd de meta-etic5: ,,statut moral,, qi ,,insemndtatemoralil' I 322.3. Resurecfia ideii de valoare intrinsecd / 382.4.Principiul de incluziune qi ierarhia intereselor / 46

3. Cflteva medieri teoretice I 493.1. Structuri argumentative I 49

3.I.I. Descriptiv Si normativ / 503.1.2. Problema demarcatiei / 533.1.3. Problema criteriului / 563.1.4. Argumentul ignoran{ei / 6t3.1.5. Argumentul ,,pantei alunecoase" / 633.1.6. Argumentul bazat pe valoarea autonomd a tntregilor / 65

3.2. Individualism gi holism in etica mediului / 663.2.1. Sursele Stiinlifice ole holismului / 663.2.2. Sensuri ale holismului / 683.2.3. Cdteva proiecte de inspiralie holistd / 70

3.3. Antropocentrism, ecocentrism, biocentrism / 733.3.1. Antropocentrism Si ecocentrism / 733.3.2. Este antropocentrismul inevitabil? / 763.3.3. Fascinalia biocentrismului / 84

4. Argumente pentru etica mediului / 884.1. Argumentul valorii intrinseci sau ,.argumentul ultimului om" / g94.2.Un argument bazatpe gtiinlele rietii '92

4.3. Un argument utilitarist bazatpe interese / 94

4.4.tJn argument antropologic bazatpe,,diferenla ontologicl" / 98

4.5. Un argument teologic saubazatpe credinle religioase / 101

Partea a II-a. Paradigme in etica mediului / 107

1. Lund Ethic / 1072. Eliberarea sau drepturile animalelor? / 113

2.1. Eliberarea animalelor I 113

2.2.Drepturi sau datorii? I lI92.3. Propunerea lui Regan I 1242.4.Minimalismul lui Nozick / 132

2.5. Concluzii polemice / 1342.6. Drepturile animalelor versus etica holisti a mediului / 139

3. Etica bazatil pe datorii / 141

3.1 . Datorii fa![ de formele de via\d I 1423.2.Datorii fald de speciile aflate in pericol. Dreptatea intre specii / 143

3.3. Datorii faJn de ecosisteme. Viziuni asupm conservdrii ecosistemelor I 147

3.4. Datorii fald de peisaje. Natura falsificatd / 150

3.5. Datorii fa!6 de resurse. Dimensiuneatemporald' I 1544. Ecologia profundi qi etica grijii / 157

4.1. Ideea de naturd gi sensibilitatea romanticiL I 1584.2. Metafizica,,ecologiei profunde" I I 62

4.3.Etica grijii I 1664.4. O reconciliere: ecologismul qi etica virtu\ii I 169

Partea a III-z. Omul in ecosferi / 1731. Atitudini fafi de animale / 173

1.1. Vdn6tori gi prdditori I 1731.2- Experimente pe animale I 1761.3. Animale hibrid / 178

1.4. Animale de companie qi animale domestice i 180

1.5. De ce si fim vegetarieni / 1821.6. Recapitulare. Pro qi contra / 183

2. Moduri de via{[ / 1852.1. Conservare qi prezervare I 1872.2.Dezvoltarea durabild / 1882,3.Dreptateaintre gener{ii I I92

2.3.1. Rawls despre principiul economisirii / 1922.3.2. Controverse Si aprofunddri / 196

2.4.Prhciplile unui mod de via!6 ecologic /2032.4.I. Ecologismul ca mod de viald / 203

6

i

II

2. 4. 2. Precaulie, sub sidiaritqte, non-reciprocitate / 2 0 52.5. Proiecte politice / 2082.6. Ecofeminism I 2122.7.Ecologie radical[ qi eco-terorism / 2I52.8. Norme juridice gi coduri etice l216

3. Etica mediului ca etici globalil l2l93.1. Ideeaunei etici globale I 2193.2.Etica globali qi mediul incoryurdtor 12223.3. Etica mediului gi globalizarea I 2253.4. Guvemulmondial I 227

Anexd. Studiu de cazz Ropia Montani - ciqtiguri imediatedarahilil? 1229

Bibliografie 1233

Abstract 1245R6sum6 1247

sau dezvoltare

Partect I

Etica mediului ca proiect teoretic

1. Clarificiri conceptuale

1.1. Introducere

1.l.l. De la militantismul ecologistilor la filoso.fii de meserie

Protejarea mediului incojuritor este o tem[ relativ recentd in conqtiinlapublicd, la nivelul mass-media qi al discursului public, chiar dacl natura ca atare nua lipsit niciodatd, de la incepurile culturii europene, din preocudrile intelectuale, atdlin privinla cunoaqterii ei fenomenale, c0t qi a exprimirii urei atitudini. Neindoielnic,dezbalereateoreticd despre protejarea mediului inconjuritor a cdpdtat consistenla pemisuri ce in medii dintre cele mai diverse, de la comunitatea gtiinlificd la grupuriale societ6lii civile, a inceput si se vorbeascd din ce in ce mai intens despre incepu-turile unei crize ecologice, inteleasS, in primul r6nd, ca o multiplicare a fenomenelorcare aduc prejudicii naturii qi care, prin aceasta, influenteazd negativ bunistareaoamenilor qi calitatea viefi, inclusiv starea de sdndtate, gi care, mai mult decdt atat,in unele versiuni radicale, ar pune in pericol, eventual chiar in mod ireversibil, vii-torul planetei. Aceastd crizd ecologicd poate fi inleleasd gi drept o criz6 a con-ceptelor folosite de om pentru a se referi la naturi gi chiar a concep{iilor domi-nante despre nafurI. Drept urmare, aceastd dezbatere despre mediul natural esteo oportunitate pentru a pune intrebdri filosofice fundamentale.

Drumul teoretic ce duce spre etica mediului nu poate fi separat de anu-mite schimbdri de atitudine la nivelul societl1ii civile qi a1 comunitilii qtiinfifice,dar nici de inceputul unor modificdri de strategie in discursul politic Ai in politicilepublice. Cred cd o explicalie prin cartze gi ocazii favorabile care au creat o reteacontextual[ specificd este prefirabili oriclrei alte ipoteze. in cele din urmd, apari-tia precupdrilor pentru protecfla mediului qi a interesului pentru redefinirea mora-ttalii, astfel incdt discursul despre o eticd a mediului si capete sens, sunt construcliisociale. Drept urmare, din pluralitatea de factori care au influenlat acest proces alconstituirii eticii mediului ii voi identifica pe aceia care au a\,'ut capacitate de ge-nerare qi care, prin efectele lor, induse la diverse niveluri ale societi{ii, au fbcut

11

ETICAMEDIULUI

diferenfa. intr-o enumefare ce nu poate pretinde exhausitivitate, menlionez dez-

voltarea generala a societilii qi trecerea la aqa-numita societate post-industriall,

intrarea intr-o noud etapd a interacfiunii dintre qtiinli gi tehnologie qi dezvoltarea

unor noi qtiinle de frontieri, dar qi constituirea unui spa{iu de refleclie filosoficd qi

analizd criticd asupra noilor puncte de contact dintre cercetare qi dezvoltare, apa-

rilia unor noi miqcdri sociale, unele de tip protestatar, orientate spre alte valori decAt

cele tradilionale, qi, drept urmare, reconsiderarea discursului politic ai punerea in

disculie a prioritalilor, in fine, o noui ambian!6 culturald, caractenzatd atdt prin

depiqirea modernitilii in direclia unei diversitdli post-moderne, cAt 9i prin recu-

p.i*u unor teme qi atitudini ieqite din uzul cotidian, aqa cum ar fi reconsiderarea

utltoamii fa!6 de naturd intr-un topos al sensibilit[1ii qi emotivit[1ii. Toli aceqti

factori fizioneazdintr-un amestec ce atinge masa criticd incepdnd cu anii '60 ai

secolului trecut, moment de la care discursul despre mediul inconjuritor devine

unul explicit qi incepe sd fie asumat de diverse pefsoane, institulii 9i organizafi'

in scurttimp, la inc-putul anilor '70 ai secolului trecut, puteam vorbi deja despre

constituirea gnei noi viziuni aspra mediului incojur[tor, despre o noub atitudine

fa!6 de natur6, despre o nouS mentalitate qi despre constituirea unei noi paradigme

de cercetare, expiimati prin recunoagterea locului eticii mediului in matricea

academicd disciplinari.Poate cel mai semnificativ moment al acestor inceputuri, cel pulin in

opinia mea, il rcprezintd aparilia in anul 1962 a cdr[ti O primdvard tdcutd a

biologului marin Rachel Carsonl. Aceasta observase direct efectele pesticidelor

ut,rpt:u sdndt6lii omului. De exemplu, potrivit cercetdrilor sale, ireproqabile din

punct de vedere qtiinfific, asupra Clear Lake din Califomia, reziduurile de DDT

,-u,, u.rr-.rIat, de-a lungul anilor, la toate nivelele langului troftc, mai intAi inplancton, apoi, ca unnare a consumdrii acestuia, in peqte, dup[ aceea in pisdri.TJtllizarea DDT-ului ca insecticid, a ardtat Carson, duce la efecte grave, pe ter-

men lung, asupra s6n6tilii oamenilor. Substan{ele chimice nu deosebesc intre

aga-zise numite insecte bune qi insecte rele, ci ucid neselectiv qi produc mutalii

la nivelrtl speciilor.Cartea se deschide cu o fabuld care atrage atenlia asupra efectelor drama-

tice ale folosirii substanlelor chimice. Carson descrie venirea unei primdveri lipsitd

de trezirealavia\d a naturii, de zumzetul insectelor, de agitalia pislrelelor qi de bo-

gilia coloristici a florilor, dezashu ecologic previzibil tntr-un viitor apropiat.

Cartea lui Rachel Carson este un moment de rdscruce deoarece, prin

ideile pe care le conline, contureazd spectrul complet al problemelor legate de

mediui inconjurdtor, de la necesitatea orientdrii cercet[rii qtiinlifice asupra di-verselor efecte ale proceselor industriale la nevoia unei atitudini civice militante.

Dintre ideile critice din lucrare pe care le vom regdsi atdt imediat, cAt gi pe ter-

men lung in dezbaterea publicd le menlionez pe urmdtoarele:

1 Rachel Carson, Silent Spring, Houghton Mifflin Companl . Boston, New York, 2002.

12

Etica mediului ca proiect teoretic

' oamenii nu pot controla natwa ca intreg, ci, eventual, pirli ale ei. Supra-viefuirea pdrlilor depinde insd de sdndtatea intregului sistem al lumii vii. Vi-ziwea sistemici, holistS, va deveni, aga cum vom vedea, o componentd fun-damentald a schimbirii modului de a gdndi.

'Industrializarea,in special industria chimic6, are un impact negativ din ce in cemai puternic asupra mediului inconjurdtor. Dezvoltarea industriali aduce be-neficii qi asigurd o imbundtdlire a condiliilor de via[d, dar nu trebuie neglijateefectele activit5tilor industriale asupm mediului inconjurdtor.

' Pesticidele qi erbicidele pohrcazd, natura gi, in acelagi timp, prin toxinele pecare le con{in, au o influen}d negativd asupra corpului omenesc. Este necesarl o maibun[ cunoaqtere a efectelor secundare gi pe termen lung ale diferitelor substantechimice asupra senAtiii oamenilor.

' cetSlenii nu ar trebui si aibi incredere in promisiunile corporaliilor qi ale gu-vernelor cu privire la faptul cd acestea lucreazd, in interes cetSlenesc, ci ar tie-bui si reac{ioneze pentru a vedea dacd nu cumva sunt inqelafi. Interesele eco-nomice qi centrarea pe profit a corporaliilor trebuie contracarate printr-o atitu-dine civicd militanti, prin reac{ie gi protest.

' s[ fim aten{i qi sd nu acceptdm folosirea substanlelor chimice doar pentru cdele sunt legale, profitabile pentru companii qi prezentate ca un semn al progre-sului qtiinlific. Falsei conqtiinje formatd prin ideologie, propagandd qi manipu-lare trebuie s6-i opunem o conqtiinld ecologistd.

ca om de gtiin!6, carson propune un control natural asupra ecosiste-melor prin folosirea unor mijloace precum introducerea de pr6ddtori, sterilizareaanumitor populalii de insecte in scopul reducerii lor, utilizarea de capcane natu-rale qi a ultrasunetelor. Nu insist aici asupra valabilitalii acestor solulii, ci atragatenlia doar asupra chestiunii de principiu a folosirii unor proceduri naturiste,proprii naturii, in asigurarea echilibrelor naturale.

In fine, ca pionier al militantismului ecologist, pornind de la o idee a luiJean Rostand, Carson vorbeqte despre obligafla guvemelor qi a institu{iilor statuluide a ni se asigura dreptul de a cunoagte cum stau lucrurile. obligalia de a suporta neda dreptul de a qti. Faptul cd suntem victime ale folosirii substan{elor chimice ne dddreptul si devenim parte intr-o disculie despre dreptul altora de a folosi substanlecare produc efecte gi asupra noastr6. Acest tip de revendicare este punctul de por-nire ?n oblinerea dreptului cetdfenilor de a fi informali cu privire la starea mediului:atural, de a fi consultali in cazul implementdrii unor proiecte economice cu im-:act asupra mediului gi de a avea, in caz de nevoie, acces in justilie pentru api*:area mediului incojurdtor.

In aceiaqi ani '60 ai secolului trecut tinerii din SUA qi Europa de vest.u dezvoltat o noud versiune a sentimentului romantic al naturii sub forma::acticirii reintoarcerii la natur6. Aceastd schimbare trebuie corelatd cu tendinJa

':nera16 a acelei perioade de contestare a r.alorilor societdtii industriale, inclu-

l3

ETICAMEDIULUI

siv cu migciri culturale alternative, de la primii reprezentanfi ai generafiei beatla valul de nonconformism de tip hippie, cu manifestdri specifice in literaturd gi

art6, mai cu seamd in unele domenii cu efecte profunde in culfura populari, aqa

cum a fost cazul cinematografiei qi al muzicii rock qi folk. Sentimentul romantical naturii fusese perceput in cultura occidental[ drept irafional, utopic, in contra-diclie cu ideea de progres. Tinerii asociazd reintoarcerealanat.nd cu sentimen-tul de opresiune intr-o lume artificial6, instriinatL, abstractd. Ei revendicd naturaintr-un mod personal qi profund. Revendicarea apare indeosebi in mediile ur-b ane tehnic izate, industr ializate, br o cr atizate qi c ontraste a zd ptftemic cu ideo lo-gia dominanti a unui progres manifestat prin luarea in posesie de cdtre civilizaliaumani, prin mijloace tehnologice, a intregii planete. Ralionamentul dominant alideologiei progresului tehnologic este o continuare a celui conturat la inceputu-rile modernitAfli, o dati cu dezvoltarea qtiinlei moderne, a aplicaliilor ei tehno-logice qi a descopreririlor geografice. Omul, in general, este cuceritorul naturii,iar omul occidental, ea:un caz special, oarecum privilegiat, cucereqte qi exploa-teaz6. intr-un fel, aceasta este ideologia conchistadorilor, a lui Cortds gi Pizarro.Romantismul cultural a fost mai degrabd o reaclie poetic6, o formd de evaziunegi inadaptare, pe cdnd noile miqcdri angreneazd grupuri semnificative ale socie-tefi, intelectuali gi artigti cu rol de transmildtori ai sensului, lideri ai societiliicivile. Agadar, consider cd aparilia preocupirilor pentru preoteclia mediului qi,

in cele din urmd, constituirea eticii mediului, trebuie inlelese ca un fenomen so-

cial qi cultural complex.Nu trebuie ignorat activismul social care insoleqte comunicarea gi difu-

ziwea acestor idei. $tirile despre caztxi de poluare industriald ca efect al proce-selor tehnologice sau despre accidente ecologice incep si devini de interes pu-blic ai sunt urmate de exprimarea ingrijoririi de citre comunitilile afectate qi decdtre unii lideri de opinie. La nivelul opiniei publice incep sd fie exprimate pro-teste, urmate apoi de manifestaJii in care se formuleazi revendiciri. Poate cel maibun exemplu al trecerii de la dezbatere la activitdli militante consacrate proteclieimediuluiil rcprezinFmediul universitar american de la sfhrqitul anilor '60 ai seco-

lului trecut. Liderii unor organizaf,i ecologiste incipiente au inif,ativa unei manifes-ta{ii de amploare care sd atragdaten}ia asupra necesitSfli protejirii planetei. La ideee

se raliazd din ce in ce mai mulfl lideri de opinie, chiar qi unii politicieni, astfel incdtin anul 1972,pe22 apilie, pe strizile New York-ului se desfaEoard prima manifes-talie consacratdZilei Plmdntului, deveniti ulterior tradifionalS in intreaga lume.Succesul acestei iniliative era semnul evident ci cetSlenii sunt pregdtili s6-giasume un asemenea proiect public de schimbare a politicilor de dezvoltare.

Din ce in ce mai mulli intelectuali, de la oamenii de qtiin!6 la filosofi, se

situeazd pe pozi,tii critice gi remarcd abordarea rrnilaleral[ dominanti in diverselepolitici publice, bazatd exclusiv pe calcule utilitariste gi de eficienli economic6gi propun o altd perspectivd,bazatd pe luarea in considerarea a capacitllii de su-

t4

Eica mediului ca proiect teoretic

portabilitate a planetei. inci de la sfArqitul anilor '60, simultan cu identificareaunor cazuri flagrante de poluare industruiala sau de distrugere intenfonatd a unorhabitate, incep sd fie fbcute profelii negative, unele apocaliptice, privind dezastrul lacare ar duce continuarea tendinlelor de cre$tere industrialS prin exploatarea in-tensivd a resurselor nafurale. Poate cea mai bund expresie a acestor preocupdri oreprezintr aparifia in anul 1972 a Raportului Clubului de 1a Roma, LimitelecreSterii', in care problemele cregterii economice sunt analizate la scari plane-tard, iar concluzia a fost ci o creqtere de tip exponenlial nu poate fi suslinutd deresursele de care dispunem. Acest tip de analizd, sistemicd pebaza unui modelmatematic care permite simularea efectelor pdstrdrii unor tendinJe sau ale variaflei1or va fi rtttlizat pe scari largd in viitor in elaborarea a numeroase prognoze asupraevoluliei economiei la nivel mondial. Concluzia autorilor a fost confirmatd gi intd-ritd ulterior de alte studii. Efectul a fost o schimbare radicald la nivelul conceperiistrategilor de dezvoltare, iar la sfdrgitul anilor '80 ai secolului trecut incepe deja sdse vorbeasci despre modelul dezvoltdrii durabile. La nivel metaforic, individua-lismul este surclasat de viziunea colectivistd a destinului comun: suntem cu tofiiin aceeaqi barcd, ori poate chiar mai rdu, dacd nu cumva barca in care ne afldmeste o barcd de salvare.

I. l. 2. Constiinla ecologistd

in intervalul dintre sfhrqitul anilor '60 qi inceputul anilor '70 ai secoluluitrecut se producejoncfunea dintre ecologia qtiinlificd gi conqtientizarea faptului cdmediul natural se degradeazd,, ceea ce are drept consecinli stabilirea legiturii dintreecologie ca qtiinld qi conqtiinla ecologisti. Deqi ecologia ca disciplind gtiin{ificd afost creatd inci de la sfdrqitul secolului al noudsprezecelea de biologul german EmstHaeckel, iar in 1935 Tansley a propus deja noflunea de ecosistem, conceptele fun-damentale ale ecologiei, noua ei perspectivr teoretici qi specificul ei metodologicsurvin in conqtiinla publici relativ lent, abia pe fondul resurecliei sensibilitifli falide natur5. Indiscutabil, ecologia ca qtiinli 9i revigorarea sentimentului grijii fali denaturd se poten{eazd reciproc in conqtiinla publici intr-un echilibru refelxiv. Altfelspus, sentimentul de tip romantic gdseqte in ecologie ca qtiin!6 temeiul raflonal qiimpreun[ cu aceasta duce la formarea unei congtiin{e ecologiste. Prin aceasta seafirmi rafionalitatea ecologismului atdt ca preocupare teoreticd, cdt gi ca o ches-tiune practic5, ce tine de dimensiunea instrumentali a ralionalitl4ii.

cercetarea gtiinlificd a adus in disculie fenomene de tip nou, caracte-nzate prin proprietdli biologice:. organismele sunt sisteme homeostatice;

: Donella H.Meadows, Dennis L. Meadorl,s, Jsrsen Randers, william w. Behrens Ifl, TheLimits of Growth. A Report for the Club o-f Ronte's project on the predicament ofl.[ankind, Universe Books and Potomac Associate. \erv york, 1972.

15