manipularea prin mass-media

26
Manipularea prin mass-media Sumar introducere informarea informatia efectele comunicarii în masa tematici majore caracteristicile efectelor comunicarii de masa tipologia efectelor avantajele comunicarii în masa dezavantajele comunicarii în masa manipularea definitie formele si modurile generale de manipulare persuasiunea dezinformarea definitie comanditarii specialistii controlorii

Upload: ucostel

Post on 15-Jan-2016

145 views

Category:

Documents


5 download

DESCRIPTION

Manipulare

TRANSCRIPT

Page 1: Manipularea Prin Mass-media

Manipularea prin mass-media

Sumar

introducere

informarea

informatia

efectele comunicarii în masa

tematici majore

caracteristicile efectelor comunicarii de masa

tipologia efectelor

avantajele comunicarii în masa

dezavantajele comunicarii în masa

manipularea

definitie

formele si modurile generale de manipulare

persuasiunea

dezinformarea

definitie

comanditarii

specialistii

controlorii

Page 2: Manipularea Prin Mass-media

agentii de influenta

dezinformatorul

tintele

minciuna

zvonul

definitie

functiile zvonurilor

legile de circulatie ale zvonurilor

conditiile de circulatie ale zvonurilor

bârfa

modurile de manipulare specifice televiziunii

tipuri de manipulare

elementele specifice diferitelor tipuri de productii de televiziune

moderatorul

compozitia platoului

manipularea prin prezentarea dezechilibrata a partilor

scenariul

manipularea prin mijloace non-verbale de comunicare

forma si caracteristicile mobilierului din studio

modul de asezare a participantilor.

exemple de manipulare prin mass media in modernitate si în contemporaneitate

în loc de concluzii

Page 3: Manipularea Prin Mass-media

bibliografie

resurse web

Introducere.

În ultimul timp, începand de la instaurarea televiziunii de masa, suntem martorii unei

extraordinare prevalente a practicilor de comunicare în toate domeniile societatii, precum si la

o dezvoltare exuberanta si multivoca a tehnicilor si tehnologiilor de comunicare.

Informatia.

Ca prim pas, e bine sa ne oprim asupra cuplului informare-informatie, dezinformarea

putând fi perceputa ca o "negare" a informarii sau, mai bine spus, ca o asimilare de informatii

false, o intoxicare informationala. În opozitie cu informarea, dezinformarea nu vizeaza

cunoasterea si poate fi nedeliberata, atunci când mesajele sunt transmise catre public de catre

neprofesionisti (amatorism jurnalistic etc.) sau deliberata, implicând o strategie care are ca

efect transmiterea unor mesaje partial sau total neadevarate, îndreptate spre anumite tinte

relevante. Sub aspect neintentional, sursele de mesaje sunt deservite de neprofesionisti.

Valeitarismul acestora sau diletantismul celor ce transmit aceste mesaje pot servi la colorarea

senzationala a continuturilor, cu intentia de a stârni curiozitatea si interesul unor segmente cât

mai largi de opinie. Bourdieu surprinde, într-un mod foarte elegant, tocmai acest aspect de

"coborâre" a senzationalului în cotidian.

Gradul de pertinenta cu care sunt prelucrate insuficient "stirile", diversitatea enunturilor, prin

corelarea cu un spatiu (canal de comunicare) limitat de inserare într-o situatie informationala,

deci inevitabilitatea unei selectii a mesajelor, practica uzuala mass-media (distorsionare a

mesajelor) pot duce la dezinformare. Informatia, ca bun de baza în societatea comunicarii

generalizate, si modul de transmitere a acesteia duc la subsumarea comunicarii categoriei

serviciilor si la o conlucrare a producatorului cu utilizatorul, cu atat mai mult cu cat practica

de folosire a consumatorului devine imperativul dupa care se structureaza productia. sumar

Informarea.

Informarea se poate defini ca procesul de transmitere a continutului unui mesaj

dinspre un emitator individual sau colectiv înspre un receptor individual sau colectiv prin care

Page 4: Manipularea Prin Mass-media

se sporeste nivelul acestuia de cunoastere asupra unor obiecte, procese, fenomene sau actiuni

sociale.1[1] Dupa cum am vazut, scopul oricarui act comunicational este de a transmite

informatie. Umberto Eco spune despre informatie ca este cantitatea de noutate ce poate fi

transmisa prin comunicare, fie ca e detinuta implicit de catre o sursa, fie ca e generata de un

sistem de decodificare si reprezinta o variabila direct cuantificabila a acestui proces. Se pot

distinge cinci tipuri de informatie (în functie de localizarea, în cadrul tripletelor semnal-semn-

mesaj2[2] sau emitator-mesaj-receptor, a consistentei informationale ) :

• informatia detinuta de sursa - ceea ce emite sursa în plus fata de ceea ce

cunoaste receptorul.

• informatia generata de sistemul de codificare - plusul de informatie datorat

tratarii în cheia proprie emitatorului a unor evenimente cunoscute atât de

receptor cât si de emitator.

• informatia transmisa mecanic - prezenta mesajului ca atare prin prezenta

implicită 16216q1613q ; a mesajului.

• informatia datorata traducerii în semne a unui semnal (eveniment).

• informatia nula - redundanta

În acesta clasificare se pot regasi astfel toate nivelurile invocate de Lassewell si, fara a intra în

detaliile legate de fiecare tip de analiza propus de autor, putem intui faptul ca primele patru

forme pot fi manipulate iar încarcatura informativa poate fi "gestionata", în mod premeditat,

de catre emitator. Codurile pot fi exprimate prin limbaj natural, limbaj non-verbal, simboluri

concrete si simboluri abstracte. Combinarea acestor coduri conduce la crearea unui nivel

metacomunicativ care poate sa decontextualizeze mesajul în sensul dorit de sursa de emisie.

De asemenea, codificarea polisemantica a unui mesaj, în sensul unei multitudini de

semnificatii imanente a enuntului, poate genera o diversitate de opinii ce se va rasfrânge într-o

diversitate de atitudini care poate merge de la adeziune pâna la refractarism, ducând la o

tensionare a relatiilor intrapersonala a celor care primesc mesajul. sumar

Page 5: Manipularea Prin Mass-media

Efectele comunicarii în masa.

Consecintele comunicarii se datoreaza unor efecte de prag care dau nastere unei

convergente a tehnicilor si tehnologiilor alta data bine delimitate: retelele de cablu TV,

retelele telefonice si retelele de transmitere de date, sustinute de traductibilitatea cvasi-totala a

culturii în informatie digitala, caruia autorul îi indexeaza urmatoarele caracteristici: pretul

informatiei poate sa nu aiba nimic de-a face cu valoarea sa de folosire; informatia poate fi

multiplicata, copiata, revanduta; informatia nu este un bun indefinit divizibil (mai multe

exemplare diferite dintr-o revista si acelasi numar de informatii identice nu dau aceeasi

cantitate de informatie) si nu raspunde principiului aditionarii (utilitatea nu creste prin posesia

a doua exemplare ale aceluiasi ziar); informatia este partial substituibila. sumar

Tematici majore privind efectele comunicarii în masa

• puterea de influentare asupra anumitor tipuri de publicuri

• directiile de influentare

• clasificarea variantelor de efecte

• mecanismele de functionare a efectelor

• conditiile efective ce se afla la fiecare nivel al procesului de comunicare sumar

Caracteristicile efectelor comunicarii de masa

• efectele sunt identice cu consecintele

• manifestarea efectelor se raporteaza la orizontul temporal : certitudini si probabilitati

• se produc la diferite niveluri ale realitatii sociale

• efectele actioneaza asupra : opiniei sau convingerii individuale sau de grup,

organizarii institutionale, societatii sau culturii

• efectele au sens de actiune în vederea modificarii, prevenirii, facilitarii sau întaririi

unei opinii sau convingeri

• efectele sunt complexe si relative sumar

Tipologia efectelor

• dupa momentul manifestarii

Page 6: Manipularea Prin Mass-media

o certitudini - sesizabile

o probabilitati - potentiale

• dupa nivelul manifestarii

o o prima grupare

• individuale - modificari la nivel personal

• de grup - modificarea sau alegerea reprezentarilor comune

• societale - resimtite la nivel general

• institutionale - schimbare în existenta sau functionarea unei institutii

sociale

o a doua grupare

• microefecte

• mezoefecte - la nivelul grupurilor

• macroefecte - la nivelul societatii

• dupa durata manifestarii

o termen scurt - < 6 zile

o termen mediu - 6 - 30 zile

o termen lung - > o luna

• dupa modul de actiune

o directe - expunere nemijlocita

o indirecte - prin intermediul tertilor (lideri, membrii grupului de apartenenta etc)

• dupa orientarea actiunii

o efecte de activare a atitudinilor latente

o efecte de întarire - confirmare a atitudinilor existente

o convertire - schimbare de atitudine sau comportament

• dupa natura actiunii

o de ordin cognitiv - schimbarea sistemului de cunostinte

o de ordin comportamental - influentare, alterarea perceptiilor, a continututrilor

valorice etc. sumar

Avantajele comunicarii în masa

• Faciliteaza un schimb de ganduri sau idei

• Prin dimensiunea sa, faciliteaza împrastierea informatiei, creste viteza cu care un

mesaj se propaga

Page 7: Manipularea Prin Mass-media

• Este o modalitate de a lega parti discontinue ale vietii sociale

• Alimenteaza nevoia de reducere a certitudinii

• Diminueaza stressul cotidian

• Compenseaza anumite frustrari

• Sprijina efortul de autoidentificare

• Are rol de supraveghere publica

• Denunta si sactioneaza formele de devianta sociala

• Raspunde unor asteptari specifice cu grade diferite de satisfactie

• Mesaje complexe, cantitate mare de date

• Ofera alternative substantiale

• Mediaza raporturi dintre stat si public si dintre individ li mass-media

• Repereaza, selecteaza, evalueaza, prezinta evenimente etc. sumar

Dezavantajele comunicarii în masa (din perspectiva destinatarului)

• Relationarea între sursa si receptor este de obicei univoca. Publicul este aflat sub

controlul direct al comunicatorului

• Continuturile comunicarii sunt generate de nevoile publicului, deci informatia va fi

prelucrata cât sa satisfaca aceste nevoi

• Profesionalizarea substantiala a specialistilor din mass-media are si efecte negative,

deoarece institutiile furnizoare de mesaje sunt ghidate de criteriul eficintei

• Transforma cotidianul în senzational

• Deformeaza perceptia asupra lumii reale

• Creaza (uneori involuntar) modele false, "proaste", pentru publicul care se expune,

dar care nu are capacitatea de a selecta si prelucra informatia (copiii, bolnavii etc.)

• Mesajul, oricât de obiectiv se vrea, este distorsionat înca de la sursa (subiectivitatea

creatorului)

• Creaza efecte de dependenta de natura cognitiva, afectiva si comportamentala

Page 8: Manipularea Prin Mass-media

• Poate induce usor dezinformarea pentru anumite tipuri de public

• Produce modificari, facilitari sau întariri a unor opinii sau convingeri ce pot fi

gresite, periculoase social etc.

• Poate manipula publicurile prin modificarea, schimbarea contextualitatii unui

evenimet, stire etc. sumar

Manipularea

Conform Dictionarului de Sociologie, manipularea reprezinta actiunea de a determina

un actor social (persoana, grup, colectivitate etc.) sa gândeasca si sa actioneze într-un mod

compatibil cu interesele initiatorului, iar nu cu interesele sale, prin utilizarea unor tehnici ca

persuasiunea, care distorsioneaza intentionat adevarul, lasând impresia libertatii de gândire si

decizie.

Spre deosebire de influenta de tipul convingerii rationale, prin manipulare nu se

urmareste întelegerea mai profunda a situatiei, ci inculcarea unei întelegeri convenabile,

recurgându-se la inducerea în eroare cu argumente falsificate, cât si la apelul palierelor

emotionale sau non-rationale. În cazul manipularii, intentiile reale ale celui care transmite

mesajul ramân insesizabile celui manipulat.

Din punct de vedere politic, manipularea reprezinta o forma de impunere a intereselor

unei clase, grup, colectivitati nu prin mijloace coercitive, la îndemâna totusi puterii, ci prin

inducere în eroare. Din acest motiv, recurgerea la aceasta cale în situatii de divergenta de

interese devine tot mai frecventa în societatea actuala, manipularea fiind un instrument mai

eficient si mai puternic decât utilizarea fortei.

Herbert Marcurse (scoala de la Frankfurt) este autorul unei ample analize a

manipularii, considerata a fi un instrument esential al "societatii industriale de masa". El

evidentiaza formele particulare pe care manipularea le ia în diferite sfere ale vietii sociale,

începând cu cea politica si sfârsind cu cea economica.

Clasificarea manipularilor (cf. Ficeac, 1997) :

Page 9: Manipularea Prin Mass-media

• Manipulare mica - modificari mici, dar care pot fi urmate de efecte majore (Ex:

România 1992, criza artificiala de pâine - facilitarea importurilor - comisioane)

• Manipulare medie - modificari importante ale situatiilor sociale, cu efecte uneori peste

ateptari (Ex: experimentul lui Milgram; Revolutia din decembrie 1998 - disiparea

responsabilitatii prin fragmentarea actelor genocide - neputinta detectarii vinovatilor)

• Manipularea mare - influentarii culturi în care traieste individul (Ex: învatamântul -

instrument de perpetuare si înradacinare a conformismului, potrivit ideologiilor

curente).

sumar

Formele si modurile generale de manipulare : persuasiunea, dezinformarea, intoxicarea

(prin minciuna, zvon etc.) sumar

Persuasiunea.

Prin persuasiune întelegem actiunea de a convinge intr-un mod sau altul pe cineva sa

faca sau sa aleaga un lucru. Este actiunea prin care autorul unui mesaj sustine o idee,

incercand sa convinga auditoriul. Persoana care ia decizia o face de multe ori pe baza altor

tipuri de argumente decât cele logice sau cele logico-corecte, fiind convinsa de "necesitatea"

sau "importanta" aparenta a actiuni sau lucrului respectiv.

Persuasiunea nu contine intentionalitate negativa (nu ascunde fapte ci le

evidentiaza doar pe cele favorabile); ea tine de forta argumentarii, de puterea de convingere

a vorbitorului, de modul in care acesta este capabil sa-si puna intr-o lumina cat mai buna ideea

sustinuta. Datorita structurii sale complexe si a limbajului specific, care imbina forta

cuvantului cu atuurile artei actoricesti (tonul, mimica, expresivitatea miscarii), televiziunea

are cel mai persuasiv tip de mesaj dintre toate mijloacele de comunicare in masa.

Una dintre cele mai simple tehnici este cea a distorsiunii temporale. Cateodata cel mai

bun mod de a influenta persoana-tinta este ca sa te comporti ca si cum ceea ce vrei tu sa obtii

de la aceasta, s-a si intamplat. Este foarte util ca sa te referi la o decizie pe care respectivul

incearca sa o ia, ca si cum ar fi deja facuta; vorbeste-i ca si cum ti-ar fi acceptat deja

propunerea, si ca i-ar fi facut chiar si placere. De asemeni, asocierea de imagini placute cu

folosirea timpului trecut face ca propunerea sa fie irezistibila.

Page 10: Manipularea Prin Mass-media

Este stiut ca oamenii simt nevoia de a rasplati favorurile care le-au fost oferite. Un

favor poate declansa sentimente de indatorire, si ca rezultat, apare la subiect o mare nevoie de

a se elibera de povara psihologica a datoriei. Pentru a realiza aceasta eliberare, oamenii devin

mai doritori sa intoarca favorul, chiar unul mai mare decat cel pe care l-a primit.

Principiul reciprocitatii consta in nevoia de a rasplati un favor, fie el cerut sau nu,

imediat dupa acceptarea acestuia. Aceasta caracteristica umana transcede orice diferente

culturale sau rasiale, indiferent si de natura respectivului favor (care poate fi orice, de la un

simplu zambet pana la munca fizica sau mici atentii). Acest principiu este usor de folosit:

ofera ceva, si asteapta-te (sau da o idee despre cum) sa fii rasplatit. O alta modalitate eficienta

de folosire a acestui principiu este metoda "usii-n nas".

Un alt principiu util este cel al angajamentului si concordantei. Oamenii vor face

aproape orice incercand sa pastreze ideile care sunt in concordanta cu cele pe care le-au avut

anterior. Cand vor lua public o atitudine, toate actiunile ulterioare vor fi in concordanta cu

atitudinea manifestata anterior. Comportamentele neconcordante produc tensiuni psihice, pe

care individul incearca sa le evite cu orice cost; deci va face orice ca sa se arate solidar cu

actiunile sale anterioare. Acest principiu este folosit de metoda "piciorului in prag". Pentru a

obtine realizarea unei cereri, este nevoie doar sa lansezi mai inainte o serie de doua-trei alte

cereri mai mici, de aceeasi natura cu cea reala.

Principiul atribuirii . Oamenii fac frecvent unele lucruri pentru ca ei cred intr-un

anumit adevar despre ei insisi. Un atribut intern al felului lor de a fi cauzeaza anumite tipuri

de comportament. Daca cineva isi atribuie intern o caracteristica, va face tot ceea ce este

specific unui om care are acea caracteristica. Daca seful ii va spune angajatului ca il considera

o persoana competenta si care lucreaza mult, angajatul isi va atribui inconstient caracteristica

de om care lucreaza mult, si se va comporta ca atare. Iata cum pana si o simpla declaratie

poate conduce la surprize!

Metoda sarmantului. Spre deosebire de celelalte metode, nu are mai multe etape si nu

se bazeaza pe acrobatii verbale. Ea functioneaza pentru ca in mod deschis oferi concesii,

manifesti dorinta de a asculta si validezi ideile subiectului-tinta. Acesta are libertatea de a

decide; iar tu nu ii ingreunezi gandirea cu un nor de ceturi verbale. Este cea mai etica dintre

toate tehnicile de persuasiune discutate anterior, dar in acelasi timp si cea care necesita cel

mai mult timp pentru a fi realizata. sumar

Page 11: Manipularea Prin Mass-media

Dezinformarea

Dezinformarea reprezinta orice interventie asupra elementelor de baza ale unui proces

de comunicare, interventie ce modifica deliberat mesajele vehiculate cu scopul de a determina

în receptori anumite atitudini, reactii, actiuni dorite de un anumit agent social3[3].

Uneori este considerata ca fiind echivalenta cu propaganda neagra deoarece

vehiculeaza informatii false. Etimologia cuvântului vine si sustine aceasta legatura.

Desinformation (< rusa dezinformatsia "numele unei divizii KGB raspunzatoare cu

propaganda neagra").

O alta definitie acceptata si destul de influenta este cea data de R. Shultz si R. Godson

(1986, p. 41, apud A. Gavreliuc, 2002, p.280) "conceptul descrie ansamblul informatiilor

false, incomplete, eronate, care sunt îndreptate, alimentate, confirmate catre o tinta ce

reprezinta un individ, un grup sau o tara."

De regula, actiunea de dezinformare presupune existenta unei structuri sistemice

alcatuita din : unul sau mai multi comanditari, specialisti (planificatori si controlori),

intermediari (agentii de influenta) si relee.

• Comanditarii - formeaza nivelul de decizie. Sunt cei care concep si proiecteaza

continutul mesajului, stabilesc tintele, atitudinile si comportamentele dezirabile

care se cauta a se obtine. Acestia sunt factori de decizie (guverna, state majore

militare, partide politice, firme influente, organizatii economice etc.) care pot

solicita acest gen de operatiuni defensive (replica la atacurile adversarilor,

mascarea propriilor esecuri etc.) sau ofensive (angajarea într-o dezinformare). În

cea mai mare parte cele doua tipuri de operatiuni se întrepatund si se

autoalimenteaza reciproc într-o banala logica circulara.

• Specialistii (expertii) - nivelul de elaborare strategica. Reprezinta planificarea

profesionista a secventelor tactice ale dezinformarii. În aceasta categorie gasim

Page 12: Manipularea Prin Mass-media

specialisti în comunicare, în tehnicile de influentare sociala, sociologi, psihologi

sociali, analisti politici etc.

• Controlorii - nivelul de legatura. Sunt alesi dintre persoanele ce stabilesc o

relationare eficienta între comanditari si agentii de influenta. Ei sunt "binevoitorii"

care sugereaza cine si în ce conditii ar fi dispus sa participe la dezinformare. Au

ca misiune racolarea subiectilor interesanti din perspectiva derularii operatiunilor

de dezinformare si de a comunica cu regularitate "efectele dezinformarii"

• Agentii de influenta - nivelul de propagare penetranta, releele. Indivizi care se

bucura de prestigiu în grupul lor si care, datorita statusului de prestigiu, vor ajunge

sa propage mesajul cu eficienta sporita. Acestia sunt recrutati din rândul liderilor

de opinie, persoane cu prestigiu academic, stiintific, cultural. Tehnicile uzuale în

vederea racolarii lor sunt : santajul ("fiecare are ceva de ascuns") sau cumpararea

("fiecare are pretul lui") .

Dezinformatorul este cel care dezinformeaza receptorul (tinta), dar acesta poate sa fie

diferit de individul, structura, grupul, institutia care doreste dezinformarea. Tintele pot fi atât

grupuri sau segmente ale societatii, cât si indivizi, dar întotdeauna lideri, oameni ce pot

influenta decizional grupul în care se afla. Dezinformarea desfasurata prin mass-media are

cele mai eficiente rezultate la nivel social. Efectele dezinformarii depind, pe de o parte, de

caracteristicile tintelor (atitudine critica, personalitate, nivel intelectual, aspiratii etc.), iar pe

de alta parte, de posibilitatea sau imposibilitatea de verificare a informatiilor vehiculate.

Dezinformarea, ca fenomen malign, nedorit, dar totusi real în procesele

comunicationale contemporane de masa, poate fi surprinsa si din perspectiva analizei tipurilor

de informatie si a mijloacelelor de alterare ale acesteia, respectând nivelurile de abordare

propus de H. Lassewell : analiza sursei sau a emitatorului (control analysis), analiza mesajului

(content analysis), analiza canalelor de comunicare (media analysis), analiza receptorului sau

a destinatarului (audience analysis) si analiza efectelor comunicarii (effect analysis). Acest set

de modele va fi înbunatatit de P. Lazarsfeld, L. Berelson si H. Gaudet (1948) care aduc

amendamentul luarii în considerare si a contextului social (nuclee organizatoare de opinii -

teoria celor doi pasi în comunicare).

Page 13: Manipularea Prin Mass-media

Plecând de la dimensiunile informatiei (sintactica, semantica (intentionala sau

realizata) si pragmatica), se pot intui alte cai de dezinformare : manipularea contextelor

receptorului prin modificarea, la nivel sintactic, a continutului mesajului; distorsionare

semantica, prin apelul la moduri de decodificare neadecvate, dar cladite pe baza unor

conventii sociale acceptate; reglarea efectului continutului informativ asupra receptorului prin

dozarea, organizarea, modificarea mesajului etc. Nu trebuie ignorat aspectul legat de gradul

de valabilitate a informatiei4[4], adica verosimilitate (caracterul plauzibil sau absurd) si/sau

autoritatea sursei (prestigiul cunoscut de catre receptor), aspect ce tine de componenta sociala

a procesului comunicational.

Dezinformarea are deci un caracter deliberat (în comparatie cu zvonul) si presupune,

în general, circulatia unor informatii false, create deliberat, construite, manipulate strict de un

grup de specialisti etc. Poate fi o componenta a propagandei, cum zvonul poate fi o subspecie

a dezinformarii.

Dezinformarea este practicata de toate marile puteri si reflecta o realitate a politicii

internationale pe parcursul istoriei schimbându-se doar mijloacele, mizele si strategiei

acesteia. Structura sistemului social în societatile moderne este puternic influentata de

raportul dintre informare si dezinformare aferent mesajelor care se vehiculeaza în spatiul

social respectiv. Cercetarile de teren au demonstrat ca rezultatele cele mai eficiente se

înregistreaza în domeniul mass-mediei, unde se poate atinge, frontal, toate segmentele de

opinie ale spatiului social. sumar

Intoxicarea.

Forma de dezinformare, intoxicarea consta in suprasaturarea surselor cu

informatie falsa, in blocarea canalelor de comunicare cu mesaje mincinoase, diversioniste

fie pentru a pregati opinia publica pentru o lovitura de proportii, fie pentru a discredita un

mesaj corect asteptat. Instrumentele sale de baza sunt zvonurile, barfele si comunicatele

tendentioase. Intoxicarea este operatia de "anesteziere" a publicului in scopul acceptarii unei

Page 14: Manipularea Prin Mass-media

diversiuni majore sau pentru a-l face neincrezator, ostil in fata unui adevar care urmeaza a fi

comunicat.

Prin intermediul televiziunii, intoxicarea poate produce adevarate razboaie

ale imaginii, din care iese invingator cel care a investit cel mai mult in propria sa imagine si

care a sabotat cel mai bine imaginea celuilalt. Exemplul cel mai apropiat in acest sens il

reprezinta modurile in care au fost mediatizate de catre combatanti conflictele etnice si

razboaiele din fosta Iugoslavie. (Televiziunea sarba a produs un clip in care portretele lui Bill

Clinton, Madeleine Albright, Tony Blair, Hitler erau mixate pe fondul zvasticii naziste, peste

care scria Criminali de Razboi. La randul lor, aliatii au prezentat dramele refugiatilor

albanezi, ca efect al epurarii etnice, in paralel cu rememorarea atrocitatilor comise evreilor in

lagarele de concentrare de la Auschwitz.) sumar

Minciuna

O specie mai putin tratata, de mesaj deliberat fals, este minciuna. Deoarece este un

concept cu puternice amprente morale si culturale, subiectul nu a interesat, pâna acum câtiva

ani, decât pe filosofi, teologi, antropologi si pe psihologi (s-au facut studii cu precadere pe

copii). Este ciudat desi putem spune ca întâlnim minciuni pretutindeni, atât în public, cât si în

viata privata, la orice nivel social si în toate socitatile trecute sau prezente.Un ziarist britanic

spunea ca anii '80 reprezinta decada minciunilor (Lott, 1990). În 1991, Bradlee afirma "am

impresia ca în ultimii ani minciunile au luat proportiile unei epidemii fata de care am devenit

cu totii imuni"5[5]. A minti este pentru oameni un obicei care dureaza de milenii si nu o

lamentabila inovatie de ultima ora, iar dupa cum considera Ruskin (1905, p. 351-352)

inducerea în eroare nu a fost considerata întotdeauna si oriunde un act condamnabil. La grecii

antici sentimentul de admiratie pentru cei care reuseau sa pacaleasca un strain era uzual.

sumar

Zvonul

Zvonul reprezinta o afirmatie prezentata drept adevarata fara a exista posibilitatea sa i

se verifice corectitudinea.

Zvonurile care sunt lansate în circulatie au o functie dubla :

Page 15: Manipularea Prin Mass-media

- functie explicativa

- functie de atenuare a anumitor tensiuni emotionale.

Circulatia lor este dependenta de contextele societale, de trasaturile de personalitate

ale indivizilor si de nevoile psihosociologice ale indivizilor, grupurilor sau comunitatilor.

Lucrarile lui Allport si Postman (1965) au pus în evidenta trei legi de transmisie a zvonurilor:

- legea saraciei (a nivelarii) - pe masura ce zvonul circula, el tinde sa fie tot mai

scurt, mai usor de înteles si de relatat.

- legea accentuarii - anumite detalii se vor întari, dobândind loc central în

semnificatia acestuia

- legea asimilarii - informatia se conserva si se reorganizeaza în jurul unor

motive centrale. Asimilarea se poate face la tema centrala, prin condensare,

anticipare sau prin stereotipuri verbale.

Zvonurile tind sa se ajusteze intereselor individului, apartenentei sociale sau rasiale,

prejudecatilor personale ale celui care le transmite. Individul care propaga zvonul se loveste

de dificultatea de a sesiza si de a retine în obiectivitatea lor elemente ale lumii exterioare.

Pentru a putea sa le utilizeze, ei trebuie sa le adapteze si sa le structureze conform modelului

lor de întelegere si în functie de interesele personale.

Kapferer (1987) a aratat ca circulatia zvonurilor se bazeaza pe trei conditii esentiale :

- credibilitatea zvonului (poate si a sursei etc.)

- aparenta de adevar (ca un zvon sa circule mai mult trebuie sa aiba totusi un

miez important de adevar)

- dezirabilitatea continutului informational (daca zvonul este indezirabil, exista

posibilitatea blocarii lui)

Pentru public, zvonul evoca ceva misterios, aproape magic. Zvonurile cresc, zboara,

serpuiesc, mocnesc, circula. Circulatia zvonului apare ca un sistem de canalizare a fricii si a

incertitudinilor în fata unei situatii ambigue. Ea este corelata cu forma, cantitatea, calitatea si

Page 16: Manipularea Prin Mass-media

credibilitatea informatiei oficiale sau formale. Cu cât cea din urma este mai saraca,

incompleta sau putin credibila, cu atât se intensifica propagarea zvonului. Din acest motiv în

societatile totalitare zvonurile au o mare raspândire (informatia oficiala este gestionata strict).

Circulatia zvonurilor se restrânge atunci când exista posibilitatea verificarii rapide a

adevarului unei informatii. "Zvonul nu este neaparat fals, în schimb este mereu neoficial.

Paralel sau uneori în opozitie cu informatia oficiala, zvonul o contesta, propunând alte

realitati. Asa se explica faptul ca mediile de informare (n.a. mass media) nu l-au

desfiintat"6[6]. El va reprezenta un mijloc de comunicare complementar, dar si o informatie

paralela, asadar necontrolata.

Pentru profesionistii din media lipsa de control a zvonului evoca spectrul unei

defectiuni a fiabilitatii informatiei, defectiune ce trebuie eliminata. Pentru cetatean si pentru

omul politic, lipsa controlului denota lipsa cenzurii si accesul la o realitate obscura sau

ascunsa.

Autorul amintit determina 6 tipuri de zvonuri (o matrice ce are pe o latura sursa

zvonului - un eveniment, un detaliu sau imaginatia pura-, iar pe cealalta latura modul de

aparitie a zvonului - spontan sau provocat). Din perspectiva analizei noastre ne intereseaza

tipurile de zvonuri provocate cu un anumit scop, a caror aparitie este premeditata. În aceste

cazuri nu se poate neglija implicarea unor actori care urmaresc sa profite de pe urma unui

eveniment. Astfel se pot obtine efecte care se întind pe o gama larga (panica, furie, frustrare,

modificari nefavorabile de imagine pentru persoanele publice etc.).

În spatiul cultural românesc trebuie amintita, ca aproape identificându-se cu zvonul,

bârfa. Aceasta are aceleasi motivatii psihologice (emotionale, afective, cognitive), putând fi

perceputa ca un laborator de productie a zvonurilor. sumar

Modurile de manipulare specifice televiziunii. sumar

Micul ecran are o forta manipulatoare cu atat mai mare cu cat se bazeaza pe

credibilitatea conferita de imagine (ceea ce omul a vazut la televizor cu ochii lui este

considerat a fi veridic).

Tipuri de manipulare televizata

• Manipularea prin imagine

Page 17: Manipularea Prin Mass-media

• Manipularea prin filmare

• Manipularea prin montaj

• Manipularea prin comentariul din off

• Manipularea prin paginatie

• Manipularea prin omisiune

• Manipularea prin zvonuri mediatice

• Manipularea prin cenzura

• Manipularea prin procedeul "a ascunde aratind"

• Manipularea prin charisma

• Manipularea prin jurnalisti

• Manipularea prin mijloacele non-verbale de comunicare

Elementele specifice diferitelor tipuri de productii de televiziune sumar

Manipularea opiniei publice intr-un talk-show, dezbatere, documentar, ancheta in

scopul partinirii uneia dintre partile implicate se poate face prin darea cuvantului in

majoritatea timpului reprezentantilor acelei parti, acordarea acestora a dreptului de a avea

interventii mai lungi si intr-un spatiu de prezentare mai larg, sublinierea actiunilor lor pozitive

si minimalizarea faptelor benefice ale partii adverse etc.

Exista trei elemente principale care concura la realizarea manipularii in cazul

diverselor productii de televiziune:

a)Moderatorul

b)Compozitia platoului

c)Scenariul (discutiei/emisiunii)

Moderatorul

Primul nivel la care poate incepe manipularea este cel al moderatorului. Interventiile

acestuia sunt vazute ca fiind constrangatoare, deoarece moderatorul impune

subiectul/tematica de discutie, da si ia cuvantul invitatilor, le acorda acestora o importanta

diferita ce poate fi observata prin elemente de comunicare non-verbala (tonalitate: ton

respectuos, dispretuitor, politicos, agasat etc). Studii facute de sociologi au demonstrat faptul

ca, de multe ori, moderatorul, auto-definindu-se drept purtatorul de cuvant al publicului, pune

intrebari care sa-i satisfaca doar propria curiozitate sau interesele sale, chestiunile ridicate

nefiind interesante pentru majoritatea telespectatorilor. Moralismul moderatorilor este in

multe cazuri discutabil.

Page 18: Manipularea Prin Mass-media

O alta strategie de manipulare care poate fi abordata de moderator este mimarea lipsei

de timp; el se foloseste de ceas pentru a lua cuvantul invitatilor sau pentru a-i intrerupe tocmai

cand se ajunge in miezul problemelor, astfel pierzandu-se esenta si chiar scopul dezbaterii.

Cu cat un moderatori sau un lider de opinie are o credibilitate mai mare si un statut

social mai ridicat (conturat de nivelul de salarizare, frecventa participarilor la talk-show-uri,

numarul de relatii cu VIP-uri etc), cu atat discrepanta dintre el si un invitat mai putin

cunoscut, chiar daca este expert intr-un domeniu, este mai mare. sumar

Compozitia platoului

Al doilea nivel la care se poate realiza manipularea in cazul productiilor de televiziune

- compozitia platoului - este determinant pentru modul de abordare al problemelor. Exista

indivizi care nu sunt invitati de nimeni, precum si persoane care refuza orice invitatie. Modul

in care este alcatuit cercul de invitati influenteaza inconstient modul de perceptie al

telespectatorilor, absenta unuia sau a altuia dintre reprezentantii vreunei parti aflate la discutii

avand o mare importanta in constructia perceptiei privitorilor. sumar

Manipularea prin prezentarea dezechilibrata a partilor

Compozitia platoului ar trebui, teoretic, sa ofere imaginea unui echilibru democratic

intre parti. Uneori insa, dreapta si stanga prezentatorului sunt folosite in scopul de a simboliza

Dreapta si Stanga politica, iar daca aceste doua parti nu sunt egal reprezentate (fie la inceputul

emisiunii, fie pe parcursul ei se aduc mai multi invitati si sustinatori de una dintre parti), se

produce o deformare a perceptiei in favoarea uneia dintre grupari, distorsiune influentata nu

de calitatea ci de numarul invitatilor sustinatori. sumar

Scenariul

Scenariul, pe baza caruia moderatorul conduce dezbaterea/emisiunea si arbitreaza

partile poate sa fie stabilit inaintea inregistrarii (caz in care calitatea discutiei

poate fi afectata, incorsetata de rigiditatea scenariului). Nici cealalta optiune nu este, insa,

lipsita de riscuri; in cazul in care moderatorul isi traseaza scenariul in

linii mari in urma discutiilor pregatitoare cu participantii prezumtivi, prin care lasa loc si

improvizatiei sau exprimarii libere in timpul emisiunii, discutia poate sa devieze

intr-un mod periculos. Oricum, nu trebuie uitata una din regulile tacite ale jocului si anume

mentinerea limbajului in limitele politetii sumar

Page 19: Manipularea Prin Mass-media

Manipularea prin mijloace non-verbale de comunicare

Comunicarea non-verbala este un proces complex care include omul, mesajul, starea

sufleteasca, miscarile trupului si cei cu care se intra in relatie. Informatiile legate de aceasta

comunicare foarte complexa au ajuns sa fie studiate si insusite de aproape toate persoanele

publice sau aflate in functii de conducere (fie manageri de intreprinderi, fie politicieni, vedete

de cinema sau de televiziune). Principalele instrumente ale manipularii in dialoguri si

negocieri sunt vocea, privirea, gesturile, pozitia corpului (postura), distanta si buzele.

Desi pare contradictoriu, vocea este un element principal al comunicarii non-verbale

deoarece poate fi modulata pe o scara foarte larga. Vocea se compune din 3 elemente

esentiale, care pot capata un nivel de variatie diferit in functie de modul in care la folosim:

-ritmul (ce poate alterna de la incet la rapid)

-volumul (care poate varia de la mic la mare)

-tonul (a carui gama oscileaza de la ascutit la grav).

Impactul pe care elementele comunicarii il au in cadrul unui dialog sau al unei

dezbateri este urmatorul: cuvintele au posibilitatea cea mai mare de control, insa au impact

mai scazut fata de celelalte elemente; tonul vocii are un impact mai mare in cadrul procesului

de comunicare iar posibilitatea de control este medie; simbolurile non-verbale au impactul cel

mai mare in desfasurarea comunicarii interpersonale dar si posibilitatile cele mai reduse de

control.

Atat limbajul trupului cat si metalimbajul (cuvintele si expresiile care pot releva

adevaratele atitudini si ganduri ale unei persoane) pot trezi instinctul, intuitia, "al 7-lea simt",

presimtirea ca vorbitorul nu spune ceea ce gandeste. Metalimbajul permite indivizilor sa ii

manipuleze pe altii fara ca acestia sa-si dea seama. In conversatiile directe, efectul maxim al

cuvintelor nu depaseste 7%. Se spune ca noi auzim jumatate din ceea ce se spune, ascultam cu

atentie jumatate din ce am auzit si ne amintim jumatate din ce am ascultat sumar

Un element de o mare importanta intr-o dezbatere televizata il reprezinta forma si

caracteristicile mobilierului din studio.

Jocul de putere cu scaune dintre moderator-invitati

Page 20: Manipularea Prin Mass-media

Caracteristica Semnificatia

1. Inaltimea

spatarului -este proportionala cu rangul si puterea ocupantului

2. Mobilitatea -in cazul in care exista, senzatia de putere este data de libertatea de

miscare intr-un scaun rotitor

-in cazul in care nu exista, ea va fi compensata cu mobilitatea trupului, cu

cresterea numarului de gesturi, fapt ce dezvaluie atitudini si sentimente

ale intervievatului

3. Inaltimea

scaunului

-este proportionala cu rangul si puterea ocupantului si are un efect psihic

deosebit de puternic; amplasarea unui invitat pe un scaun mai jos decat

cel al moderatorului va induce publicului o reactie psihologica

inconstienta de a-l desconsidera pe acel individ, scazandu-i din prestigiul

sau

4. Asezarea

-in pozitia

competitiva fata in

fata

-mai departe de

masa de dezbateri

-creaza presiune asupra interlocutorului (mai ales asupra celor neobisnuiti

sa dea interviuri la televiziune)

-diminueaza mult prestigiul interlocutorului

Jocul de putere dintre moderator-invitati in functie de forma mesei sumar

Forma Caracteristici Ce sugereaza si scopul

folosirii ei

Observatii

patrata -mijloceste relatii de

competitivitate si defensive

intre indivizi cu acelasi

statut social

-convorbiri scurte, bazate

pe dovezi (fapte,

exemple)

-scoate in evidenta relatia

superior-subordonat

-partea dreapta este mai

cooperanta decat stanga

-opusul este partea

rezistenta

rotunda -determina o atmosfera

relaxanta, fara ceremonii

-invitatii sunt persoane de

-folosita pentru

convingerea

interlocutorilor

-persoana de reng mai

mare polarizeaza puterea

(dreapta are mai multa

Page 21: Manipularea Prin Mass-media

acelasi rang -atmosfera de discutie

destinsa

putere decat stanga)

dreptun-

ghiulara

-ordoneaza clar influenta -folosita pentru

influentarea cu maxima

eficienta a

interlocutorilor

-tinta reala este invitatul

amplasat exact de

cealalta parte a

moderatorului

-in general, in centrul

atenteie sunt moderatorul

si invitatul amplasat in

pozitie opusa acestuia

modul de asezare a participantilor.

Jocul de putere dintre moderator-invitati in functie de amplasarea la masa dezbaterilor sumar

Pozitia Tipul de dialog

sugerat

Caracteristici Intentiile

moderatorului

"de colt"

(interlocutorul este amplasat

in coltul mesei)

-conversatie

prieteneasca,

spontana

-coltul biroului este

o bariera potentiala

-grad bun de

colaborare

-impartirea

teritoriala inutila

-realizarea unui dialog

amical

"de cooperare" (invitatul sta

langa moderator)

-similitudini in

orientare si in

gandire

-atat moderatorul

cat si invitatul sunt

de aceeasi parte a

barierei

-grad ridicat de

colaborare

-realizarea unui dialog

ca de la egal la egal

-uneori poate fi o

violare mascata a

teritoriului invitatului

"de atragere a unei a treia

persoane" (moderatorul sta

langa alte persoane in timp

-similitudini in

orientare si

gandire

-strategia de "a tine

partea adversarului

", in care adversarul

-moderatorul pune

intrebari persoanei

amplasate diferit de

Page 22: Manipularea Prin Mass-media

ce unul dintre interlocutori

sta exact de cealalta parte a

mesei

este invitat ceilalti in interesul

unuia dintre invitati

"competitiv-defensiva"

-competitie

-defensiva

-autoritate

manifestata non-

verbal

-masa este o bariera

solida intre oameni

-punctele de vedere

ar putea ramane

neclintite

-competitie de orice

natura

-conflict deschis de idei

-admonestare

-relationare superioara

fata de invitat

"independenta" -in care nu se

doreste stabilirea

nici unui tip de

raport

-indiferenta

-posibil ostilitate

-granitele nu sunt

incalcate

-nu se doreste nici un

fel de dialog real

-nu se doresc discutii

sincere

Exemple de manipulare prin mass media în modernitate si în contemporaneitate sumar

• Remodelarea gândirii în sistemele totalitare (Revolutia Franceza, regimurile

comuniste, regimul nazist) - cai de a controla mintile oamenilor:

o Controlul comunicatiilor umane - atât a informatiilor primite din exterior, cât si

a intracomunicarii (situatii disonante cognitiv)

o Manipularea mistica - crearea unei aure mistice în jurul grupului conducator,

cultul personalitatii

o Cerinta de puritate - delimitarea stricta între pur si impur, între bine si rau

o Cultul confesiunii - confesiunea purifica sufletul

o stiinta sacra - aura de sacralitate în jurul dogmelor de baza ale ideologiei

totalitariste

o Remodelarea limbajului - condensarea întregii complexitati a problematicii

umane într-un nr redus de categorii, strict delimitate, curatate de nuante - limba

de lemn

o Doctrina mai presus de oameni - ideologia ca adevar absolut

Page 23: Manipularea Prin Mass-media

o Delimitarea sociala - împartirea indivizilor in doua categorii distincte : cei al

caror drept de a exista este recunoscut si cei care nu au nici un drept

• Remodelarea individului se realizeaza prin:

o Remodelarea comportamentului

o Restructurarea gândirii

o Redefinirea structurii emotionale

• Spalarea creierului

o Dezghetarea - distrugerea totala a vechiului element de identitate - prin

hipnoza, confuzie etc.

o Schimbarea - inocularea nouii identitati - ritualizare, dorinte de a fi asemanator

etc.

o Reînghetarea - fixarea noii personalitati

• Programarea neuro-lingvistica - prin mesaje subliminale, manipulari subtile

• Strategii de influenta cu grad mare de sofisticare ale mass-mediei

Exemple actuale de manipulare prin mass media în România

• Greva profesorilor din noiembrie 2005 - unele posturi TV si o anumita parte a

presei

• Semnarea acordului de amplasare de baze americane pe teritoriul RO

În loc de concluzii

Un amplu sondaj international realizat de Gallup in 1986 a relevar urmatoarele fapte:

• doar 1 din 4 subiecti considera ca marile institutii de stiri (gen BBC sau NBC) sunt

credibile;

• 79% dintre indivizii intervievati cred ca presa este "cu adevarat profesionista" si ca se

preocupa sa-si faca cat mai bine treaba.

Un sondaj similar, realizat cu 3 ani mai tarziu (1989), a indicat anumite modificari in

perceptia publicului asupra modului in care televiziunea informeaza:

• doar 54% dintre cei chestionati au mai spus ca reporterii prezinta informatiile in mod

obiectiv;

• 44% considerau ca presa este frecvent neobiectiva;

• peste doua treimi dintre ei (68%) au declarat ca jurnalistii tind sa favorizeze

intotdeauna una dintre partile implicate intr-un conflict;

Page 24: Manipularea Prin Mass-media

• doar 33% erau de parere ca presa este independenta, majoritatea considerand ca ea

este influentata de persoanele sau grupurile politice puternice;

• 77% blamau mass-media ca le invadeaza intimitatea. sumar

Page 25: Manipularea Prin Mass-media

Bibliografie

1. Aries, Philippe & Duby, Georges (coord.), Istoria vietii private, Ed. Meridiane,

Bucuresti, 1997.

2. Barnes, J.A., Sociologia minciunii, Editura Institutului European, Iasi, 1998.

3. Bourdieu, Pierre, Despre televiziune, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1998.

4. Bruner, Roland, Psihanaliza si societate postmoderna, Ed. Amarcord, Timisoara,

2000.

5. Buzarnescu, stefan, Sociologia Opiniei Publice, Ed. Didactica si pedagogica,

Bucuresti, 2000.

6. Ferreol, Gilles (coord.), Dictionar de sociologie, Editura Polirom, Iasi, 1998.

7. Ficeac, Bogdan, Tehnici de manipulare, Ed. Nemira, Bucuresti, 1997.

8. Haines, Rosemarie, Comunicarea televizuala, Editura Eficient, Bucuresti, 2000.

9. Joule, K.V. & Beauvois, J.L.,Mic tratat de manipulare, Editura Antet, Oradea, 1997.

10. Kapferer, Jean - Noel, Zvonurile, Editura Humanitas, Bucuresti, 1993.

11. Lorenz, Konrad, Cele opt pacate capitale ale omenirii civilizate, ED. Humanitas,

Bucuresti, 1996.

12. Miège, Bernard, Societatea cucerita de comunicare, Ed. Polirom, Iasi, 2004

13. Moscovici, Serge, Psihologia sociala sau masina de fabricat zei, Ed. Polirom, Iasi,

1997.

14. Muchelli, Alex, Tehnici de manipulare, Ed. Polirom, Iasi, 2002.

15. O'Donnell, Jowett, Persuasion: An interactive dependency approach, New York,

Random House, 1982..

16. Peretti, Andre de (coord.), Tehnici de comunicare, Ed. Polirom, Iasi, 2001

17. Roth, Andrei, Modernitate si modernizare sociala, Ed. Polirom, Iasi, 2002.

18. Zamfir, Catalin (coord.), Dictionar de Sociologie, Editura Babel, Bucuresti, 1998.

Resurse web

Page 26: Manipularea Prin Mass-media

1. http://www.leadercommunications.com/modules.php?name=Content&pa=showpage&

pid=33 - legile manipularii

2.

http://www.stopcalomnia.ro/product.php/Formele_si_modurile_de_manipulare_prin_t

eleviziune_-_partea_5/14/

3. http://www.aber.ac.uk/media/index.php - The media and Communications Studies

Site

4. Joshua Meyrowitz (1986) : No Sense of Place : The Impact of Electronic Media on

Social Behavior. Oxford: Oxford University Press

5.

http://www.aber.ac.uk/media/sections/go.php?url=http://www.aber.ac.uk/media/Stude

nts/rtf0401.doc&f=1 - Fowler, Rhys (2004) 'Electronic Media: Changing Social

Behaviour?'