Eticd gi responsabilitate sociald corporativd in afacerile internationale

[:ls;l{:l l!

L1r'1l"{

PARTEA I:

ETICA - DE LA RAMURA FILOZOFICA LA AFACERIECONOMICE

ilffiiffili l'H'=- iH,tlca"in af-{Eerl

1.1. Delimitirile conceptuale ale eticii

Definitd de-a lungul timpului in diferite moduri, Tn functie de context sau de domeniulspecific de aplicabilitate practici, etica a fost focalizatd pe principiile gi standardele care ar

trebui sd guverneze relafiile sociale dintre indivizi 9i organizatii 9i a suscitat intotdeaunainteresul celor interesali si trdiascd Tntr-o lume mai bund, atentd la nevoile gi aspiratiilecelor din jur, menitd si aprecieze adevdratele valori umane gi sd promoveze modeleleexemplare de comportament.

in literatura de specialitate, etica (termen provenit din grecescul ,,efhos" - morav,obicei, caracter) este ,,disciplina filozoficd care studiazd problemele teoretice gi practice ale

moralei; Tn vorbirea curentd, termenul de efrbd'se utilizeazd adesea gi in sens de morald"1.

Astfel, pe de o parte, ,,etica este gtiinla care studiazd principiile morale, originea,natura, esenta, dezvoltarea gi conlinutul lor"2, iar, pe de alti parte, ,,etica reprezintdansamblul de reguli, valori gi norme morale care reglementeazi comportamentulpersoanelor Tn societate sau/gi determini obligaliile acestora, in general, sau Tntr-un anumit

domeniu de activitate, Tn particular"3. Etica semnificd,,gfrnJa binetui gi a rduluf'a.

' R. Sommer, R. Tomoiagi (redactori coordonatori), Mic Dic[ionar Filozofic, Edilia a ll-a, Editura PoliticS,Bucuregti, 1973, pag. 186.' Florin Marcu, Constant Maneca, Diclionar de Neotogisme, Edilia a lll-a (revizuti gi adaugiti), Edituraptiinlific5, Bucuregti, 1978, pag. 283." Carolina Reoyo Gonzblez (editor), Diccionario Enciclopddico Nuevo Espasa llustrado 20A0,Edilorial EspasaCalpe S.A. Madrid,2000, pag.687." lntr-o definitie mai putin formald, etica reprezinti ,,ansamblul de valori gi norme care definesc, intr-o anumitisocietate, omul de caracter gi regulile de comportare just5, demnd gi vrednicd de respect, a cdror incilcareeste blamabild 9i vrednicd de dispret. Etica promoveazd anumite valori (cinste, dreptate, corectitudine,echitate, imparlialitate, bundtate, mdrinimie etc.) gi incearcd sd faci respectate anumite norme" (Dan Crdciun,Curs de Eticd'in Afacerile Economice lnterna[ionale, REl, 2004).

Master Afaceri Internation ale 2071-2072

Eticd gi responsabilitate sociald corporativd in afacerile internalionale

Termenul de morali (provenit din latinescul ,,mos, mores" - obicel) desemneazd unanume cod special, un ansamblu de reguli carora fiecare individ trebuie sd i se conformeze

pentru a fi acceptat in societate. ,,Morala reprezintd, astfel, totalitatea convingerilor,atitudinilor, deprinderilor, sentimentelor, normelor, regulilor determinate istoric 9i social, care

reglementeazd comportamentul 9i raporturile indivizilor Tntre ei, precum gi dlntre acegtia gi

colectivitate (familie, grup, clasi, naliune, societate), in funclie de categoriile bine, rdu,datorie, dreptate, nedreptate gi a cdror respectare se Tntemeiazd pe congtiinta gi opiniapublic5"5.

Morala depinde de conditiile existentiale ale unei anumite comunitdti umane gi nupoate avea un caracter abstract, general valabil, fiind mai degrabd car:acterizati derelativitate; cu toate acestea, de-a lungul istoriei, de la un tip de societate la altul, rdmAn

valabile numeroase imperative morale (exemple: ,,Sd nu ucizi!",,$d nu furi!",,,5d nu minli!",

,,SA-I/ respecli cuvdntul dat!") care nu fin de o anumiti epocd, ci de caracterul omului de

fiintd posesoare de rafiune gi de congtiinti de sine, fiind considerate norme generale sau

universale. Cel mai important criteriu moral, universal valabil, gi care nu se supune judecitii

relativiste, Tl reprezinti acceptarea universalititii drepturilor fundamentale ale omului.

in timp ce ,,morala este consideratd un fenomen real - un ansamblu de reguli gi normede buni purtare, cu caracter mai mult sau mai pulin universal - ce line de comportamentulcotidian, de viata practico-spiritualS reald a indivizilor gi colectivititilor umane, eticadesemneazd teoria care are ca obiect de studiu acest fenomen real (teoria despre morali),

respectiv sistemul conceptual care se afli la baza unei anumite viziuni asupra moralititii(prin morallfafe inlelegAndu-se conditia omului care aspiri sd trdiascd potrivit unor idealurigi principii cAt mai inalte)"6.

in sens restrins, morala comund (morala inleleasi ca ansamblu de obiceiuri gistandarde ale comunitdtii) este nereflectivd, deoarece ea impune respectarea unorstandarde ale comunitilii prin conformism mimetic, tdrd a fl filtrate de raliunea individuali;

,,un demers etic inseamnd reflectarea asupra principiilor generale gi judecarea unei situalii

particulare din perspectiva acestor principii. Spre deosebire de etic5, morala are osemnificativd componenti emotionali; etica implicd mai multd detagare, explorarea gi

acceptarea modurilor de viati alternative, acceptarea unei etici nu cere abandonarea unei

t Gabriela ligu, Efica Afacerilorin Turism, Editura Uranus, Bucuregti, 2003, pag. 11.o loan B6tlan, Philosofia moralis. Prelegeride eticd, Editura Didactici gi PedagogicS, Bucuregti, 1997, pag.9,citat in Gabriela Jigu, pag. 1'1.

Master Afaceri Internalion ale 20 11-20 12 10

'sk*s**

tl:llll....._ml_-*...*

Eticd qi responsabilitate social5 corporativi in afacerile internationale

morale private, ci considerarea celorlalte principii gi norme morale ca alternative posibile in

diferite contexte. Rolul eticii este sd ajute oamenii gi instituliile si decidd ce este mai bine sifacd, pe ce criterii sd aleagi gi care le sunt obligaliile morale Tn acliunile lor"7. Etica este o

abordare rationali a moralei.

Etica gi morala sunt adesea asociate cu deontologra. Termenul deontologie (in limba

greaci, ,,deon" - datorie, obligalie) desemneazi normele de conduiti gi obligaliile etice dincadrul unei profesii gi aplici anumite norme morale particulare. Etica, morala gi deontologia

se referi la ceea ce este ,drept", ,,corect", ,juEt".

Cu timpul, In cadrul eticii s-au constituit doud pirli:

1. Etica normativd - vizeazd elaborarea gi fundamentarea teoretici a unui sistemdeterminat de norme gi standarde morale, a unui anumit cod moral; gi

2. Etica teoreticd - se ocupi cu cercetarea problemelor teoretice propriu-zise ale originiigi esenlei moraleis.

Se poate considera cd etica arc un caracter analitic (se preocupd de cauzele actiunilor

umane) gi normativ (stabilegte anumite reguli de conduiti); este o gtiinli practicd (orientatd

spre acliune), ralionald, nu o impunere externi sau o obligatie; etica nu este, insd, o gtiinli

descriptivd (nu indicd cum trebuie indeplinite acliunile umane pentru a fl consideratemorale), ci este prescriptivd (recomandd anumite norme morale ce ar trebui respectate)e.

Din perspectiva eticii, standardele sau normele morale sunt enunturi cu caracter, in

general, imperativ, prin care se indici ce trebuie si faci sau si nu faci un individ congtient,pentru ca felul comportamentului sdu sd fie apreciat ca bun de cdtre semeni sau

7 Mihaela Miroiu, Gabriela Blebea Nicolae, lntroducere in etica profesionatd, Editura Trei, 2001 , pag. 13.I Mic Dic[ionar Filozofic, pag. 186-187.' Vezi Radu Emilian (coordonator), Managementut serviciilor: motivalii, principii, metode, organizare, EdituraExpert, 2000 (Capitolul 10, Eticd giManagemenf, autor: Gabriela ligu,pag.247).Pe de altd parte, Richard T. DeGeorge, in lucrarea Busrness Efhtbs (Third Edition, Macmillan PublishingCompany, NewYork, USA, 1990, pag. 14-15) consideri cd studiul eticii cuprinde trei faze distincte: 'l) eticadescriptivd; 2) etica normativd 9i 3) metaetica.1. Etica descripfivd consti in studierea gi descrierea moralitilii indivizilor, culturilor sau societdtii, in

ansamblu; etica descriptivi compari diferite sisteme morale, coduri de conduiti, practici, credinte,principii gi valori 9i furnizeazd materialul de bazd pentru etica normativd.

2. Etica normativd incearcS, in mod sistematic, sd ofere gi si justifice un sistem moral coerent. Sistemuleticii normative este alcituit atAt din principiile gi valorile morale de bazd, cOt 9i din regulile moralespecifice care guverneazd comportamentul oamenilor, recomandAnd acele actiuni corecte gi morale 9iblamAndu-le sau interzicdndu-le pe cele incorecte sau imorale. Aceste reguli gi valori reprezintd normelemorale ale societilii.

3. Metaetica este str6ns legati de etica normativd. Metaetica reprezintl studiul eticii normative gi, pAni laun anumit punct, atit etica descriptivd cAt 9i cea normativd implicd o activitate metaetica. Metaetica semai numegte gi eticd analiticd, deoarece studiazi semnificatia termenilor morali gi logica g6ndirii morale.

Master Afaceri Internation ale 207L-2012 t1

Etice Si responsabilitate sociali corporativd in afacerile internationale

comunitate. Normele morale reprezintd valori culturale, consacrate prin traditie gi educatie,

respectarea lor fiind impusd de opinia public6.

Una dintre clasificdrile normelor morale (cu importanti practicd pentru etica Tn afaceri)

este urmitoarealo:

1. Norme generale sau universale - sunt prezente in toate tipurile de comunitdti umane,au durabilitate mare in timp 9i influenteazi intreaga gamd de relatii 9i activitdti umane

(exemple: cinstea, demnitatea, sinceritatea, curajul, loialitatea, generozitatea);

2. Norme pafticulare - se adreseazd unor comunititi umane determinate, cu o anumitdvarialie Tn timp .9i spatiu, gi influenleazd relatii sau activitili umane particulare(exemple: normele vielii de familie gi normele morale specifice unor activitdliprofesionale);

3. Norme speciale - se manifesti in cadrul unor grupuri restrinse 9i, uneori, la ocaziispeciale (exemple: normele de protocol, regulile de etichetd in afaceri, codulmanierelor elegante).

Etica este fundamental diferiti de religie gi de jurisprudenld (tege).

Moralitatea (sau lipsa ei), la orice nivel gi grad de manifestare, nu poate fi impusiindividului de nicio instanti exterioard gi nici nu poate fl sanclionati din punct de vedere

legal; un agent actioneazd moral pentru cd aga ii impun propria congtiinti gi cerintele firegti

ale convietuirii sociale, nu pentru ci este constrins de lege (sau de alti fo(i superioari) 9iamenintat Tn cazul nerespectdrii unei obligatii de ordin moral.

Normele morale se deosebesc de prescriptiile juridice 9i de poruncile religioaseprin urmdtoarele caracteristici:

- Normele morale se referd la actele individuale libere, congtiente gi ralionale, cuconsecinte asupra celorlalli gi/sau asupra propriei persoane;

- Forma cea mai caracteristicd a normelor morale sunt expresiile normative categorice giuniversalizabile, care formuleazd anumite obligatii sau datorii de a siv6rgi fapte denaturd sd potenleze valoarea intrinsecd a umanitdtii;

- Normele morale se bazeazd pe autonomia voinlel, fiind impuse de citre o autoritateimanentd subiectului (congtiinla morald);

- Normele morale sunt insotite de sancliuni spirituale (cele mai specifice provin dininteriorul fiecdrui individ);

10 Clasificarea normelor morale a fost preluatd din loan B6tlan, pag. 16 gi citati in Gabriela Jigu, pag. 18

M aster Afaceri Internati on ale 20 ll-20 12

t'a

ffifi#t

Etici gi responsabilitate sociald corporativ5 in afacerile internationale ffi

- Normele morale au drept funclie sociala promovarea unui maximum de sociabititatell.Astfel, intre poruncile religioase 9i normele morale se evidentiazi urmitoarele

diferente: autoritatea poruncilor religioase este transcendentd, exterioard individului

(heteronomi) - Dumnezeu - gi nu oferi explicatii rationale pentru normele pe care leimpune; autoritatea normelor morale este reprezentatd de congtiinla l5untrici a individului

(vointa lui autonomd) gi se supune judecilii rationale a individului; subiectul poruncilor

religioase este credinciosul, in timp ce subiectul normelor morale este fiinta rationald, omul

in general, care igi asumd normele morale in mod congtient; sancliunile poruncilorreligioase apar, mai ales, Tn Lumea de Apoi, iar sancliunile normelor morale apa(in, in

totalitate, lumii pim6ntegti (fie cd vin din partea celorlalli indivizi, fle cd sunt administrate de

vocea lduntricd a propriei congtiinte).

Cele mai importante deosebiri dintre prescriptiile juridice gi normele morale sunt

urmdtoarele: autoritatea prescriptiilor juridice este heteronomi, dar apa(ine lumiipdm0ntegti (este reprezentatd de o instantd locald sau nalionali), iar prescriptiile suntapdrate gi impuse, la nevoie, prin fo(5; autoritatea normelor morale este insugi individul,

convins de propria ratiune gi vointd, de valabilitatea universalS a respectivelor norme;subiectulprescriptiilor juridice este circumscris in limitele grupurilor de ,,supugi" ai anumitor

autorit5li institulionale, in timp ce subiectul normelor morale este generic (individul igiasumd normele morale in mod liber gi congtient); sancliunile prescriptiilor juridice suntnumai punitive, de naturd fizicd sau material5 (cel mai adesea), iar sancliunile normelor

morale sunt, deopotrivd, premiale gi punitive (cele mai puternice gi cele mai specifice sunt

cele care vin dinlduntrul congtiinlei fiecdrui individ - de naturi psihicd sau spirituali).lntre normele morale 9i prescripliile juridice existd diferente 9i cu privirela domeniul de

aplicabilitafe: prescriptiile juridice se aplicd intotdeauna in anumite circumstanle, iar ceea ce

nu este interzis de lege este permis; normele morale au o pretentie de universalitate (sunt

valabile Tn orice circumstanle). in ceea ce privegte regula de acliune, de cele mai multe ori,

o interdictie legald este dublatd de una morald, dar nu gi invers. Acolo unde legea emite

numai o interdiclie (,,Si nu furi!"), morala adaugd o datorie sau o obligatie ce nu poate fi

impusi prin autoritatea exterioarda legii, ci numai de congtiinta lduntricd a fiecdrui individ

(,,Fii mirinimos 9i ajutd-ti aproapelel"). Faptul cd o actiune nu este ilegald nu o face sd fie gi

" Dan Criciun, incelor mai relevantenormele morale.

Curs de Eticd in Afacerile Economice lnternalionale, realizeazd o prezentare sintetici adiferen{e dintre poruncile religioase gi normele morale, respectiv prescripliile juridice gi

M aster Afaceri Internati on ale 20 1,I-20 L2 13

*..JU*.---

Eticd gi responsabilitate sociali corporativd in afacerile internationale

acceptabile din punct de vedere etic (in istorie, existi numeroase exemple Tn care legea a

Tntdrziat ,,Tn spatele" standardelor morale ale societifii: discriminirile sexuale gi rasiale,poluarea mediului 9i mita sunt probleme morale care au fost reglementate de lege destul de

tdrziu gi nu inci in toate tirile). Normele juridice vizeazd stabilirea unui minimum desociabilitate, in timp ce normele morale aspirdt la un maximum de sociabilitate.

intr-o societate democraticS, respectul fali de lege este o valoare morali deimportantd decisivd. Cu toate acestea, restringerea responsabilitdlii morale a omului de

afaceri doar la respectarea legii nu este nici pe departe justificatd gi nici operationald in

activitatea practicS.

Etica aplieati semniflci ,,analiza din punct de vedere moral a unor situatii concrete din

practica sociald sau profesionald, in vederea luirii unor decizii adecvate"l2 (in aceasticategorie intrd, etica medicald, etica juridicd,' etica in mass-media, etica profesionald, etica

mediului inconjurdtor, etica afacerilor etc.). Etica este o disciplind filozoflci ce igi gisegte

aplicabilitatea in toate domeniile vielii practice gi spirituale.

1.2. Etica in afaceri - definitie, istorie gi clasificiri

Etica afacerilor (etica economici), formi particulard a eticii aplicate, reprezintiansamblul de reguli gi norme morale care vizeazd conduita agenlilor in activitateaeconomici (in afaceri), atit la nivel individual, c6t gi la nivel colectiv.

Etica economici este o ramuri a moralei care sintetizeazA sistemul devalori, principii

gi norme ce s-au statornicit de-a lungul timpului in raporturile dintre agenlii economici.Aldturi de principiile gi normele de drept, etica economici asigurd buna desfdgurare a

activitdlilor gi reugita in afaceri. Degi normele eticii economice nu sunt Investite cu fortijuridicd precum normele de drept, ele au un rol deosebit de important in actiunile agenlilor

economici, contdnd uneori mai mult dec0t cele juridice.

Comportamentul etic al agentilor economici este marcat de respectarea riguroas5,benevold, a unor principii cum sunt: increderea gi sinceritatea deplind intre agenti;corectitudine Tn negocieri gi Tn indeplinirea obligatiilor contractuale; respectarea Tntocmai a

12 Monique Canto-Sperber, Dictionnaire d'etique et de phitosophie morale, PUF, Paris, 1996, pag. 535-540,citatiin loan Popa, Radu Filip, Managementinternalional, Editura Economic5, Bucuregti, 1999, pag.250.

Master Afaceri Internation ale 201,7-2072

Eticd gi responsabilitate social5 corporativd in afacerile internationale

tuturor angajamentelor asumate; mutualitatea avantajelor oferite gi a riscurilor. Acceptarea

gi respectarea normelor de eticd economice este, de fapt, o problemi de congtiintdeconomici cu un impact puternic asupra cristalizdrii normelor juridice. incilcarea lor

creeazi o imagine nefavorabili asupra agenlilor economicil3.

Se poate concluziona ci ,,etica afacerilor - componenti relativ noui a cercetiriigtiintifice - este un domeniu de studiu aplicativ al eticii, care vizeazi determinareaprincipiilor morale 9i a codurilor de conduitd ce reglementeazd relatiile interumane dincadrul organizatiilor (economice gi comerciale) gi guverneazd deciziile oamenilor de afaceri

sau ale managerilor"la.

Tn general, etica in afaceri se manifesldla cinci nivele interdependente:

- Nivelul etic individual;- Niveluleticcorporafional(organizational);- Nivelul etic nafional;- Nivelul etic cultural;- Nivelul etic internalional.

Etica in afaceri studiazd moralitatea sistemelor economice, a corporaliilor 9i aindivizilor care interaclioneazd cu aceste corporalii.

Experienta mondiald evidentiazi doud abordiri de bazd ale eticii afacerilor:

1. Abordarea moralistd - de orientare cregtind, care susline ideea conform cireiaprincipiile de bazd ale eticii cregtine gi ale filozoflei morale trebuie extinse gi Tn sfera

afacerilor (ca giin oricare alt domeniu de activitate); gi

2. Abordarea pragmaticd - presupune cd afacerile trebuie si fie etice nu pentru a urmanormele morale gi cregtine, ci pentru ci dovedirea unei responsabilitili sociale sporitecontribuie la conferirea durabilititii afacerii gi la obtinerea de profituri suplimentare,

evit6nd o serie de riscuri gitensiuni.

in realitate, nu existd o grani!5 clari intre cele doul aborddri, ele realiz0ndu-seTmpreund gi fiind strins legate, insd Tn timp ce prima abordare se sprijinS, in principal, pe

credinld, cea de-a doua abordare opereazi pe baza reglementdrilor normativels.

13 Nila Dobroti (coordonalor), Diclionarde Economie, Editura EconomicS, Bucuregti, 1999, pag.205.'l oiorieta ligu, pag. 10.'" Alexandru Puiu, Management in afacerite economice internalionale, Edilia a ll-a, Editura lndependenlaEconomici, Bucuregti, 1997, pag. 71.

1s ffii

l_dL-)

M aster Afaceri Internalion ale 20 17 -20 12

ul]

LJ

Hli

[l Etici gi responsabilitate social5 corporativd in afacerile internalionale

It; f ]{# rrLrIffil Fl1"1 Effili W Etici gi responsabilitate social5 corporativd in afacerile internalionale ffif;iEffi

De-a lungul istoriei, ,,moralitatea afacerilof' a reprezentat un subiect controversat, care

a stArnit nu numai interesul oamenilor de gtiin!i, ci gi pe cel al maselor, adeplii diferitelor

religii sau curente ,,la modd" in perioada luatd in calcul; astfel, daci pentru catolicismulmedieval come(ul 9i banii erau considerali complet imorali, protestantismul - manifestat cuprecidere pe continentul american - a ficut posibili reconcilierea moralei cu lumeaafacerilor, dupd unele opinii (Max Weber), tocmai aceastd eticd protestanti a muncii a fdcut

posibili afirmarea gi impunerea capitalismului.

Etica afacerilor, ca disciplind filozoficd de sine stitdtoare, a apdrut relativ recent,adevirata sa recunoagtere dat6nd de acum 20-30 de ani. Tn prezent, problemele etice 9i de

responsabilitate corporationald au dobdndit o importanti deosebitd, ajungdnd sd sevehiculeze conceptul de ,,firmd eticd" gi si se promoveze ,,managementul responsabilsocial'; au apdrut numeroase lucrdri consacrate acestor probleme gi, concomitent, s-au

infiintat centre de consultantd etici. Marile firme adopti coduri de conduiti morali gi initiazdprograme proprii de pregitire in acest sens, considerdnd etica afacerilor drept uninstrument indispensabil unei bune gestiondri a intreprinderilor.

Se poate afirma ci etica afacerilor a inceput si prindi contur in liri dezvoltate precumSUA gi statele Europei de Vest, dar, In prezent, gi fdrile in curs de dezvoltare sau fostele ldricomuniste din Europa Central5 9i de Est manifestd un interes din ce in ce mai sporit fatd de

acest subiect. in general, s-a observat ci existi o legituri directi intre gradul de dezvoltareal unei tari gi accentul care se pune Tn respectiva tari pe etica afacerilor (aceasti concluzienu trebuie, Tnsi, interpretatd cu titlu de lege). O datd cu schimbarea naturii afacerilor gi cu

internationalizarea lor, acestea au devenit din ce Tn ce mai complexe 9i au ridicat probleme

etice necunoscute pAni atunci, legate de contextul multinational 9i multicultural dedesf5gurare al activitdtilor economice.

Pentru etica in afacerile economice prezintd un interes deosebit doud tipuri declasificdri:

f . in funclie de modul de abordare a eticii in afaceri; gi2. in funclie de nivelul la care este perceputi etica Tn afaceri.

O primi clasificare a eticii in afacerile economice, in functie de modul de abordare aproblematicrT, pune in evidenld patru variantel6:

16 Alexandru Puiu, pag. 73-75.

Master Afaceri Internation ale 2011-20 72

Eticd gi responsabilitate social5 corporativi in afacerile internationale

f.rltlr-ltlWAEUt

......................t:#._...................

- Etica regulilor - pornegte de la premisa cd un individ sau o societate trebuie se seconformeze principiilor etice acceptate; etica regulilor este cea mai simplS formi de

etici gi, de asemenea, cea mai veche, iar principala dificultate legatd de acest tip de

eticd rezidi in diferenlierea dintre regulile categorice gi cele necategorice,

- Etica posibilului-se reduce la respectarea legilor, la deontologia profesionali gi la unanumit conformism, persoanele care preferi acest tip de eticd adopt6nd, Tn majoritatea

cazurilor, obiceiurile mediului gi profesiei lor;

- Etica convingerii- este caracterizatd de un puternic caracter subiectiv, fiecare individelaborAndu-gi un set de criterii gi norme morale, pornind de la propria sa experientd Tn

confruntarea cu situatii din exterior 9i cu ideile celorlalli;

- Etica responsabilitatii- presupune asumarea congtienti a responsabilitatii cu privire laactele proprii gi prevederea consecintelor actelor individuale, nu existi morali aconvingerii care sd nu fie, Tn acelagi timp, gi a responsabiliteli.

O altd clasificare specifici eticii in afaceri se poate realiza in funclie de nivelul la care

aceasta esfeperceputdlT,la fiecare dintre aceste niveluri existdnd anumite valori gi reguli

de comportament ce trebuie respectate pentru a putea vorbi despre afirmarea principiilor

morale:

" Radu Emilian, pag. 250-25L Clasificare adaptatd dupd Octave Gelinier, Etica de /os negocios, EditorialEspasa Calpe - CDN, Madrid, 1991.

NiveluriAntivalori

(lnterdictii)

Valori pozitive ce trebuie

promovate

1. Etica in genera!

ingeldciunea, furtul, incilcarea

promisiunilor, minciuna, dorinta de

rizbunare

cinstea, dreptatea, impa(ialitatea,

adev5rul, rigoarea, Ioialitatea,

toleranla, altruismul, respectul

pentru ceilalli gi pentru munca lor

2. Etica pietei

. violenla,intimidarea;o frauda, corup[ia;o privilegiile,monopolurile;r practicileantisociale

o transparenta, justitia;r Iiberalizarea;r ajutorul acordat persoanelor (nu

firmelor) afectate de recesiuni sau

crize

3. Etica la nivel

guvernamental

a

a

barierele la intrarea pe piald;

competitivitatea subventionatS;

. informarea;

. asigurarea cadrului unei

Master Afaceri Internation ale 2071-2072

a.It,t

F;

f;li::l

Y:tl Eticd gi responsabilitate socialf, corporativi in afacerile internationale

. comisioanele acordate partidelorpolitice;

. sustinerea firmelor falimentare

com petitivitati reale;

. responsabilitateasociald

4. Etica la loculde

munci

. incdlcarea:- regulilor de drept;

- confidenlialititii informatiilor;

- libertS{ii celorlalti

. satisfacereaclientelei;

. respectarea colegilor, a regulilor gia secretelor firmei;

. relatiile ierarhice normale;

. cooperarea, transparenla, spiritulde echipd

5. Etica la nivelul

conducerii intreprinderii

. nepotismul gi discriminirile de oricefel;

r abuzul de putere;. climatul despotic ai autoritar,. violarea regulilor interne;o conflictele de interese

. ierarhia bazatd pe competen!5;

. regulile clare;

. practicile echitabile, remunerareajusta gi stimulativi a personalului;

. informarea, participarea 9imotivarea an gajalilor;

. impdtirea succesului (profitului)intre pafticipanti;

. ciutarea 9i promovareacompetitivitilii 9i a calititii

6. Etica gi strategia

adoptati

o strategiile bazate pe:- marketing abuziv;

- avantaje mdrunte gi efemere;

- beneficii pe termen scurt;

- coalitii gicoruptie;

- privilegii oferite anumitor persoane

. strategiile de competitivitate petermen lung bazate pe:

- eforturi de progres;

- riscuri calculate;

- investilii, cercetare-dezvoltare,

comunicare, formare gi

perfectionare a personalului,

inovare

7. Etica in tranzac(iile

comerciale

o gantajul;. negocierea,,la un pahar";o avantajele personale oferite de

lncheierea unei afaceri

. respectarea cuvintului dat,punctualitatea;

. cooperarea furnizor - client pentrua obtine avantaje reciproce

8. Etica in domeniul

bancar

. acordarea de credite unor firme saupersoane nesolvabile;

. reprezentarea unor agentieconomici cu o imagine deterioratd

din punct de vedere etic

. consilierea clientilor in direcliaunei gestiuni corecte;

r realizarea unui audit al eticiibancare.

t**i

a:ri

-**-*-*iHt:.:1

i:::.::lt?

{!.a.4

Master Afaceri Internati on ale 201,1,-2072 1B